„R\zboi pe calea undelor nu e un filmdespre comunism, nici cu majuscul\, nicif\r\. M-au interesat oamenii [irela]iile bizare dintre ei. Dinperspectiva de azi, totul mi separe straniu: pe de o parte, ungrup de exila]i care tr\iesc fizicla München sau la Paris, darcare mental s`nt `n România. De cealalt\parte, unii care ascult\ aceste voci.Ascult\torii – `n marea lor majoritate –le transfer\ vocilor ini]iativa,responsabilitatea etc. ~n fine, iat\ unregim politic care se r\zboie[te cu unpost de radio, de parc\ \sta era lucrulde care ar fi trebuit s\ se team\ celmai tare.“

Un interviu de Iulia Blaga ~N » PAGINILE 8-9

NR. 152 » 3 – 9 noiembrie 2007 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

De la Moscova la Petu[ki

Veronica D. Niculescu

Singurul film `n care apare scriitorul rus Venedikt Erofeev a fost prezentat laSibiu, `n cadrul Astra Film Fest. Nu `ncompeti]ie, ci `n programul special BBC.De la Moscova la Petu[ki reface traseuldin romanul Moscova – Petu[ki.

~N » PAGINILE 4-5

Trei tineriprozatori [i Nimicdespre Dracula

Cristina Hermeziu, Paris

Pe numele lor, Dan Lungu, FlorinL\z\rescu [i Lucian Dan Teodorovici, uncomando de tineri prozatori români, care,ajun[i la Paris, n-au avut nici un chef s\vorbeasc\ despre Dracula.

~N » PAGINA 7

Scriitorul Dan Lungu va fi artistul asociat al „Suplimentului decultur\“ `n luna decembrie, iar actorul Florin Piersic Jr. `n luna ianuarie 2008.

URM|TORII DOI INVITA}I

ARTISTUL ASOCIAT

nnooiieemmbbrriiee ––ALEXANDRU SOLOMON

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 11 – Interviu

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 22 – Text de autor

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 33 – Criticii despre...

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 44 – Colegii de breasl\ despre...

NOIEMBRIE CU ALEXANDRU SOLOMON

„Am `nceput s\ m\ satur derecuperarea comunismului“

Lucian Dan Teodorovici: „Cer[etoria parizian\ e cu totul diferit\de cea cu care ne-am obi[nuit. Are, cum pot s\-i spun altfel?,stil. Un stil la care i-a obligat concuren]a“.

CER{ETORIAPARIZIAN|editorial

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 152 » 3 – 9 noiembrie 2007

Scriam `̀n nnum\rul pprecedent ddespre uun PParis ppe cca-re ttrebuie ss\-ll ccau]i ccu llum`narea, ddar ppe ccare `̀l gg\-se[ti lla nnevoie: uunul aal zzonelor oobscure, mmizerabile,unul ppe ccare mmizau rreporterii aaltor ttimpuri cc`nd, ttri-mi[i ccu ttem\ dde lla PPartid, eerau nnevoi]i ss\ ttransmit\`n ]]ar\ iimagini ccare ss\ cconfirme tteza uunui OOccidentaflat ppe bbuza ppr\pastiei. Dincolo de aceste imagini,se `ntinde `ns\ ora[ul acela `n care turistul cheltuie pelegende [i `n care grandoarea poate fi [i cople[itoa-re, mai ales pentru un om care abia descoper\ capi-tala Fran]ei. De[i am promis c\ voi reveni cu specta-colul parizian real, mi-am dat seama `ntre timp c\,`n mai pu]in de dou\ s\pt\m`ni, „vederile“ pe carevi le-a[ trimite n-ar putea fi dec`t alte cli[ee: de laTour Eiffel la Pere Lachaise, trec`nd prin Luvru saucotind-o spre Versailles, am r\mas cu aceea[i expe-rien]\ epidermic\ din prima zi, `mbog\]it\ eventualcu c`teva poze. Pentru Parisul real, pe care am avutincon[tien]a arogant\ s\ sper c\-l voi descoperi, ainevoie de ceva mai mult timp. Nu [tiu c`t. Dar, `nmod cert, mult mai mult dec`t dou\ s\pt\m`ni.

A[a c\, asum`ndu-mi riscul de a-mi crea antipatiiserioase din partea celor care au putut descoperi cuadev\rat Parisul, voi cobor` [i pentru aceast\ a douavedere de aici `n lumea mic\ din jur. Cea peste caredai vr`nd-nevr`nd, din momentul `n care ie[i din ho-tel, apoi `n metrou, reg\sind-o `n final chiar [i-npunctele de maxim\ afluen]\ turistic\. Iar de-aici,din aceast\ lume mic\, o s\ aleg pentru r`ndurilecare urmeaz\ c`teva chipuri de cer[etori, care n-aveau cum s\ nu m\ impresioneze. Pentru c\`n Paris, constat de c`teva zile, cer[etoria a de-venit un me[te[ug important, care necesit\probabil o preg\tire special\ [i mai ales mult\inventivitate. Altfel, e[ti `nghi]it de concuren]\.

Odat\ ie[it din hotelul `n care stau, `l `nt`l-nesc, `n fiecare diminea]\, pe cer[etorul cu c`ini.E un b\tr`n destul de bine `mbr\cat [i rumen `nobraji, care mai [i z`mbe[te straniu spre trec\-tori, f\r\ a `ntinde m`na. St\ pe o p\tur\, cumvaabsent, cu o cutie metalic\ `n fa]\. Nu te aga-seaz\, nu-]i cere nimic. Dar `i dai pentru c\ eimposibil s\ nu te opre[ti l`ng\ el. {i asta `n-truc`t, pe aceea[i p\tur\ larg\, stau lungi]i lene[patru c`ini aproape identici, imen[i, floco[i, albi[i extrem de bl`nzi. Care, practic, fac toat\munca. Nu po]i trece f\r\ a sta pu]in l`ng\ ei.Nu trebuie s\-i m`ng`i neap\rat, de[i mul]i ofac. Dar fie [i dac\-i prive[ti c`teva secunde, totte sim]i dator fa]\ de st\p`nul lor. Sau chiar fa]\de ei, pentru c\ subcon[tientul `]i trimite au-tomat m`na c\tre buzunare, amintindu-]i c\ ceipatru dul\i prieteno[i au nevoie de hran\. De mult\hran\.

La ie[irea din sta]ia de metrou pe care o cunosccel mai bine, am urm\rit `n prima zi un spectacol alunui, credeam ini]ial, nebun: un tip slab, destul det`n\r, care tr\gea dintr-o ]igar\, apoi scotea pe gur\rotocoale [i alte forme din fum, dibaci construite.Avea [i un fel de ritual ce sem\na a dans: `n timp ceformele de fum se de[irau prin aer, le r\sucea cu de-getul ar\t\tor, r\sucindu-se el `nsu[i, ]op\ind dup\ele. Oamenii se uitau la spectacol. Eu am trecut `nacea prim\ zi, destul de indiferent, mai departe. Abia`n dimine]ile care au urmat, reg\sindu-l pe fum\tor`n acela[i loc, am constatat c\ cer[ea. Juc`ndu-se cufumul de ]igar\, atr\gea trec\torii, care apoi se sim-]eau obliga]i s\ lase c`]iva cen]i `n cutia de la picioa-rele lui. ~[i alesese o formul\ complicat\ de a atrageaten]ia, pe de-o parte dac\ ne g`ndim la avertismen-tele de pe pachetele de ]ig\ri, pe de alta, lu`nd `ncalcul suma pe care o investea. ~n Fran]a, un pachetde ]ig\ri e 5 euro, iar omul trebuia s\ cosume, cuspectacolul s\u, m\car patru pachete pe zi. Dar,bine`n]eles, nu-i deloc exclus s\ fi cer[it [i ]ig\rile.

I-am `nt`lnit, fire[te, [i pe cer[etorii români. Ceicare apeleaz\ tot la arta de a se plimba prin metroucu copilul `n bra]e [i cu m`na `ntins\. Dar despre ei

cred c\ n-are rost s\ v\ mai povestesc. Dac\ spa]iulmi-ar fi permis, a[ fi vrut `ns\ s\ vi-l descriu pe cer-[etorul adormit, un b\tr`n care, mai tot timpul,doarme pe o gur\ de canal, cu o cu[m\ pentru banial\turi. ~nc\ nu mi-am putut da seama dac\ e foarteobosit sau dac\ somnul lui e doar o alt\ strategie dea atrage oamenii. Dar felul cum st\ culcat aproapec\ te `ndeamn\ s\ te-apuci de pictur\, chiar dac\p`n\ acum nu ai dovedit nici o `nclina]ie `n sensul\sta. V-a[ fi povestit [i despre al]i cer[etori, care`mp`nzesc capitala Fran]ei. Dar, din p\cate, e timpulpentru paragraful final.

Un paragraf final care vrea s\ spun\ doar at`t: nuam c\utat cu tot dinadinsul chipuri de cer[etori. ~nParis `ns\ `i vezi la tot pasul, arunca]i de soart\ prin-tre frumuse]ile, printre legendele ora[ului. ~ns\, `nmod evident, a[a cum am `ncercat s\ ar\t mai sus,cer[etoria parizian\ e cu totul diferit\ de cea cu carene-am obi[nuit. Are, cum pot s\-i spun altfel?, stil.Un stil la care i-a obligat concuren]a. Iar ei, cer[eto-rii, fac parte din acel „altceva“ pe care `l promiteam`n primul meu articol pe tem\. Chiar dac\, ini]ial,nu la ei m\ g`ndeam, n-am putut s\ trec indiferentpeste impresia pe care mi-au creat-o. O impresie nula fel de puternic\ precum cl\dirile [i locurile miticeale Parisului, dar oricum una care, de acum `ncolo,`mi va defini, m\car `ntr-o mic\ m\sur\, spectacolulcapitalei franceze.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

Paris. A doua vedereROMÂNII E DE{TEP}I

Modelul italian (III)Reiau iideea dde ss\pt\m`na ttrecut\: ddac\ RRo-mânia vvrea ss\ ddevin\ oo ]]ar\ eeuropean\, ppoatec\ ii-aar ffi mmai uu[or ss\ iia cca eexemplu uun sstat eeu-ropean aautentic, nnu uun mmodel aabstract, iine-xistent `̀n rrealitate.

Prin urmare, am ales ca model Italia, g`n-dindu-m\ c\ e ]ara cea mai apropiat\ de noi:origine comun\, atitudinigeneral umane asem\n\-toare, afinit\]i cu duiumul.Din p\cate, n-am reu[it s\g\sesc prea multe lucruriutile pentru europenizarearapid\ a României. Nicispiritul de justi]ie al italie-nilor, nici serviciile publi-ce, nici comportamentul lavolan nu difer\ de cel al ro-mânilor dec`t, eventual, pepartea negativ\, ne-euro-pean\.

{i-atunci cum de Italiar\m`ne un reper al euro-penit\]ii, iar România e unfel de rud\ s\rac\ [i prost crescut\ a UniuniiEuropene? S\ fie vorba de respectul datoratistoricei civiliza]ii romane? ~mi vine greu s\cred c\ po]i evalua o societate contemporan\pe baza reu[itelor str\mo[ilor. E ca [i cum ofemeie s-ar c\s\tori cu o pocitanie ]`fnoas\ [i

`ng`mfat\ doar pentru c\ str\bunicul s\u afost un baron de o frumuse]e legendar\.

Ceva-ceva trebuie s\ avem de `nv\]at de laei! Nu cred c\ rela]iile interpersonale s`ntpunctul lor forte (cu toate c\ [i românii s`ntscandalagii, `n mod sigur clacheaz\ `n fa]aagresivit\]ii verbale aproape stereofonice aitalienilor), [i, din c`te [tiu, Italia nu ne-ar fide ajutor nici `n rezolvarea eternei problemea birocra]iei, dec`t, eventual, ca antimodel...ceea ce `nseamn\ totu[i ceva (de[i, recunosc,scriu asta `n disperare de cauz\).

M\ `ntreb dac\ nu cumva Italia ne poate dao lec]ie despre valorile mari ale umanit\]ii – [i,implicit, ale Europei –, cum ar fi respectul [itoleran]a reciproc\, umanismul [i egalitateasocial\. Da, aici trebuie s\ fie cheia euro-penit\]ii Italiei de azi, demn\ continuatoare aRomei de ieri! Doar ei s`nt urma[ii Romei!De[i, de[i...

~n septembrie 2007 primarul Romei, Wal-ter Veltroni, se pl`nge de emigra]ia român\din Italia [i declar\ c\ „75,5% din totalul a-resta]ilor din perioada ianuarie-august la Ro-ma s`nt români“. Partide extremiste de dreap-ta din Italia organizeaz\ manifesta]ii `mpo-triva românilor. ~n august 2007 o barac\ de

imigran]i de la periferia ora[ului Livorno aars [i patru copii ]igani au murit `n incendiu.O grupare extremist\ italian\, GAPE (GrupulArmat de Epurare Etnic\, un nume foarte eu-ropean) a revendicat incendiul, de[i nu l-aprovocat, [i, din c`te scriu ziarele de la noi, aamenin]at c\ dac\ ]iganii români nu vor p\-

r\si Italia, vor urma [ialte asemenea atacuri,„pentru c\ ei ã]iganiiãreprezint\ scursuraumanit\]ii“ – scriupresupu[ii atentatori`ntr-un mesaj trimisla c`teva ziare. Diver[ipoliticieni italieni aupreluat repede mesa-jul anti-imigra]ie. Ce-a[ putea s\ spun? Pre-supun c\ s`nt exaspe-ra]i de afluxul de ro-mâni fl\m`nzi. De[i,de[i...

Pe la sf`r[itul seco-lului al XIX-lea [i mai t`rziu, `n perioada inter-belic\, România a fost asaltat\ de italieni fl\-m`nzi, care `[i c\utau de lucru aici, `ntr-o ]ar\ –pe atunci – mai prosper\ dec`t fostul mareimperiu. Unii dintre ei au [i r\mas [i au for-mat comunit\]i stabile, din Dobrogea p`n\ `n

Oltenia [i Ardeal. Unele mai exist\ [iazi. Codul po[tal românesc 207127corespunde, de exemplu, unui satdin Dolj pe nume Italieni – [i nu-igreu de ghicit de ce se cheam\ a[a.Din punctul \sta de vedere, `ndr\z-nesc s\ spun c\ am putea s\ d\m olec]ie, dou\. Xenofobia românilor,at`ta c`t\ e, a fost `ntotdeauna mai de-grab\ una vocal\ dec`t concret\. Maimult gura de noi – iar aici proverbulautodenigrator `[i arat\ partea luibun\.

Ca s\ nu-mi nimicesc imagineafrumoas\ pe care o am despre Italia,a[ fi fost dispus s\ cred c\ problemelepe care le pun românii imigran]i s`ntgigantice, chiar [i `ntr-o ]ar\ unde ma-fiile locale controleaz\ buc\]i bunedin ]ar\, ucig`nd [i [antaj`nd f\r\ grij\.

Dar `mi amintesc acum de un textal unui reporter italian, FabrizioGatti, ap\rut `n num\rul 60 din

„Lettre International“ (edi]ia român\):„Eu, sclavul“. Curajosul reporter, care s-a datdrept str\in pentru ca s\ se poat\ angaja „lanegru” pe planta]iile proprietarilor italienidin sudul Italiei, descrie foarte succint [i durmodul `n care s`nt trata]i muncitorii agricoliveni]i s\ lucreze `n Italia: „Cu sau f\r\ permisde [edere, pot fi `nt`lni]i aici români, bulgari,polonezi [i negri... Zbirii `i oblig\ s\ mun-ceasc\ de la [ase diminea]a la zece seara [i `ipl\tesc, `n cazurile fericite `n care `i pl\tesc,cu cincisprezece, dou\zeci de euro pe zi. Ci-ne `ndr\zne[te s\ protesteze este b\tut cu ba-re de fier. C`]iva au f\cut pl`ngere la poli]iadin Foggia... imigran]ii au fost aresta]i [i ex-pulza]i... Al]ii au fugit... C`]iva, p`n\ la urm\,au fost prin[i. Pe al]i c`]iva i-au omor`t“. Cucomplicitatea poli]iei, sub domina]ia legiit\cerii, cu patroni care le cer imigran]ilor s\se culce cu prietenele [i so]iile lor, cu munci-tori b\tu]i [i uci[i... ce mai, ca `n Europa ci-vilizat\!

Ce s\ mai zic? Presupun c\ trebuie s\ c\-ut\m un alt model pentru europenizarea ra-pid\ a României. {i pe ici, pe colo, s\ mai ofe-rim [i noi o sugestie, dou\, oric`t de incredi-bil ar p\rea. C\ci f\r\ dialog ajungem iar labare de metal [i copii uci[i.

» Xenofobia românilor,at`ta c`t\ e, a fost`ntotdeauna maidegrab\ una vocal\dec`t concret\. Maimult gura de noi –iar aici proverbulautodenigrator `[iarat\ partea luibun\.

LUCIAN DAN

GHEO&TEOD O R O V I C I R A D U P A V E LPUBLICITATE

www.supliment.polirom.ro

Sec]iunea de regal ar trebui s\ prezinte ce e mai bun pe pia]a consa-cra]ilor, pe pia]a marelui teatru, fie el [i na]ional. Poate c\ selec]io-nerul a `ncercat s\ dea o imagine clar\ [i dureroas\ a situa]iei. Nuprea conteaz\; `n 3 zile am reu[it s\ m\ enervez c`t pentru 3 stagiuni.

NERVI C~TPENTRU TREISTAGIUNI

PE SCURT

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 152 » 3 – 9 noiembrie 2007

Tinere]e afundat\ de b\tr`ne]e

3 «

ordinea de zi

SUPLIMENTUL LUI JUP

Constantin Vic\

Dar nu, ora[ul e minunat, iar cl\direateatrului e chiar simpatic\. Holurile ciu-date, care duc peste tot, legenda c\ pe a-ici to]i mon[trii sacri (sau moanstrele sa-cre, cum am auzit c\ se mai zice pe planlocal) au jucat primele lor piese fac dinacesta un spa]iu poten]iabil. ~ns\ pieseleselectate `n festival au rupt vraja `n do-u\, amintind c\, `n marea lui m\rinimie,teatrul românesc se poate reduce la doitermeni: plictis [i artificialitate. Dar s\ nune gr\bim.

Generaliz\rile s`nt moartea pasiunii,poate de aceea selec]ia la sec]iunea „Re-gal Teatral“ a fost una dedicat\ teatruluifosilizat [i fosilizant. Festivalul de la Pia-tra-Neam] e, de fapt, un compus ̀ ntre unfestival al regizorilor, actorilor [i desan-tului t`n\r – sec]iunea „Pledez pentru ti-ne(ri)“ putea oare s\ aib\ alt nume, hm-mm – [i un altul, `n care un critic cunos-cut, recunoscut [i atoatecunosc\tor (Ali-ce Georgescu, pentru edi]ia din acest an)propune piese care se joac\ acum prinRo. Dac\ la sec]iunea de „tinere speran-]e“ nu po]i `nvinui pe nimeni, pentru c\nu exist\ (`nc\) standarde de selec]ie, lasec]iunea de regal lucrurile stau un picdiferit.

Aceast\ sec]iune ar trebui s\ prezintece e mai bun pe pia]a consacra]ilor, pepia]a marelui teatru, fie el [i na]ional. Poa-te c\ selec]ionerul a ̀ ncercat s\ dea o ima-gine clar\ [i dureroas\ a situa]iei. Nu preaconteaz\; `n 3 zile am reu[it s\ m\ ener-vez c`t pentru 3 stagiuni.

Cea mai proast\ pies\ a fost cea aTeatrului Na]ional din Bucure[ti, un re-make, care se vroia modern, dup\ Va-sile Alecsandri, S`nziana [i Pepelea. Cuo regie anost\ [i cu mari vedete `n[irateciorchine pe afi[, acest spectacol retro-gradeaz\ [i a[a mult hulitul Na]ional `ncategoria C\minelor Culturale, subspe-cia emisiuni teve de divertisment, `n ge-nul mare al umorului for]at [i grobian. Opies\ la care publicul a aplaudat fioros(da, juca Na]ionalu’!), actorii au fost m`n-dri, iar banul public s-a dus `ntr-o gaur\estetic\ ([i o parte l\utarilor care au c`n-tat Na]ionalului la ureche, cu strig\turi [idedica]ii, cum se face, la cina de dup\megasucces). Teatrul Popular Na]ional artrebui s\ scrie pe afi[e limita maxim\ dev`rst\ permis\.

~n partea opus\, la reprezenta]ia {efe-le (ap\rut\ `n festival `n ultimul minut,ca rezerv\), oamenii au ie[it din sal\. Pen-tru c\ era prea dur, prea direct, prea de-parte de falsul [i jocul telenovelistic pro-movat de marile teatre.

Cel mai frumos lucrudintr-un teatru s`ntferestrele

Nici la sec]iunea tinerilor nu prea s`nt mo-tive de bucurie. Avansa]i tehnologic, con-temporano-urbani, mix`nd medii video,sonore [i performative, ceva totu[i nu seleag\. Cu o singur\ excep]ie, piesa Foto-grafii explicite, `n regia Mirunei Dinu, ca-re, de altfel, a [i fost premiat\. Orice s-ar

spune, sec]iunea dedicat\ tinerilor a avutceva care lipse[te perspectivei fosile: di-versitatea. De la spectacole axate pe VJ-ing[i scenografii minimale din neoane, chiar[i proiec]ii din jocul virtual Heroes, pe te-xte recente, nimerite sau nu, toate acesteinfluen]e actuale `ncearc\ s\ dezmor]easc\spectatorii.

M-am g`ndit de ce un alt mare-marecritic de la noi atunci c`nd face cronic\ de

spectacol poveste[te trei sferturi din textcum plou\, cum bate soarele sau cum s-a`nt`lnit pe drum cu un prieten bun. Pen-tru c\ la asemenea piese (pe care nu, nu ledesfiin]\m!), singura salvare e s\ spui: celmai frumos lucru dintr-un teatru s`nt fe-restrele. Prin ele se vede afar\. A, [i porta-rul-pompier, un tip fain care se joac\ de-abarmanul `n timpul liber de teatru.

Palmaresul Festivaluluide Teatru de la Piatra-Neam]

Premii ssec]iunea PPledez ppentrutine(ri)

Sec]iunea AActorie. {{coli ddeteatru. CCel mmai bbun aactor: AlexFifea – Tim din spectacolul Fo-tografii explicite de Mark Raven-hill, regia Miruna Dinu, Universi-tatea de Art\ Teatral\ [i Cinema-tografic\ „I. L. Caragiale“ Bucu-re[ti (U.N.A.T.C.). Cea mmai bbun\actri]\: Sabina Posea – Nadia,Fotografii explicite.

Sec]iunea AActorie.Profesioni[ti. CCel mmai bbun aactor:Mihai Smarandache – Quintoncedin spectacolul Inimi cicatrizatede Max Blecher, regia RaduAfrim, Teatrul de Stat Constanta.Cea mmai bbun\ aactri]\: LanaMoscaliuc –Eva, Inimi cicatrizate.

Sec]iunea rregie –– DDebut::Miruna Dinu, Fotografii explicite.Premiul ppentru RRegie –– PProfe-sioni[ti nu s-a acordat.

Premiul sspecial aal jjuriului ppen-tru oone mman sshow: s-a acordatlui Marius Damian pentru roluldin Netotu’ dup\ Isaac BashevisSinger [i Jean Claude Carrière,regia Cristian Juncu, Teatrul 74,T`rgu-Mure[.

Premiul ppentru ccel mmai bbunspectacol –– {{coli dde TTeatru: Trilo-gie belgr\dean\ de Biliana Srbl-janovic, regia Mihai Br\til\ [iMircea Gheorghiu, U.N.A.T.C.

Premiul ppentru ccel mmai bbunspectacol –– PProfesioni[ti: Inimi ci-catrizate.

Premiul ppentru sscenografie ––Andrei DDinu, Fotografii explicite

Sec]iunea ddramaturgie – An-toaneta Zaharia – Just for fun,Victor Ion Dr\gan – Mor]ii nubeau cacao cu lapte.

Juriul a fost format din: Mi-haela Michailov (pre[edinte),Olti]a C`ntec, Alina Herescu,Alexandru Boicu.

Se anun]\ dejarecordurile Gaudeamus

Edi]ia a XIV-a a T`rgului de CarteGaudeamus, care se va desf\[ura`n pavilionul central de la Romex-po `ntre 21 [i 25 noiembrie, vaavea un num\r record de partici-pan]i, aproximativ 450, o burs\de contacte, o tombol\,expozi]ii, un salon de inventic\ [io campanie de promovareneconven]ional\, anun]\ organi-zatorul, Societatea Român\ deRadiodifuziune. ~n incinta t`rguluiva func]iona un Internet café, uncentru de informare, un birou depres\ [i probabil [i o ceain\rieC\rture[ti. Intrarea la T`rgul In-terna]ional Gaudeamus – Cartede ~nv\]\tur\ se va face pe baz\de bilet, care va costa 3 lei.

CE-A AVUTCE-A PIERDUT&

» Dincolo de triumfa-lisme, Sibiul s-a dovedit`n acest an o adev\rat\Capital\ Cultural\ Euro-pean\ prin amploareamanifest\rilor [i a per-sonalit\]ilor atrase. Cutot „molozul“ aferent –evenimentele prea mul-te „de umplutur\“ –,Capitala Cultural\ areu[it s\ dep\[easc\mediocritatearomâneasc\ (mai alespolitic\) fa]\ cu Europa.

» ~n acest timp, la Ia[i, pri-marul Nichita [i cu depu-tatul Fenechiu se dau deceasul mor]ii ca s\ pro-pun\ ora[ul Capital\ Cul-tural\ European\ pentru2012. Cu o ofert\ aproapeinexistent\ `n acest mo-ment, urbea moldav\ artrebui s\ renasc\ `n c`]ivaani din propria-i cenu[\ [iJunime pentru a propunem\car trei evenimente detalie european\ anuale,a[a cum avea Sibiul`nainte de 2007. R\m`nem sceptici...

Dup\ Festivalul de Teatru de la Piatra-Neam](21-31 octombrie), ajuns deja la a 22-a edi]ie,nu [tiu dac\ o s\ mai merg la teatru. La`nceput am crezut c\ ora[ul e de vin\: citeam`ntr-un ziar local c\ oamenii de aici vor s\construiasc\ [i pendulul lui Foucault, [i Turnul Babel.

Paul Dunc\ [i Sabina Posea `n Fotografii explicite, regia Miruna Dinu, U.N.A.T.C.

A sscos uun pp`r`it sscurt [[i uunnori[or dde ffum `̀nec\cios ii-aaie[it pprin cceaf\. Vineri, 28octombrie, televizorul meuGold Star, marc\ `nregi-strat\ [i pr\fuit\, `n etatede cincisprezece ani, a tre-cut `n lumea produselorapte pentru reciclare. GS-ul`n cauz\ a tr\it oleac\ maimult dec`t un c`ine de ras\,suport`nd cu stoicism, de-alungul timpului, tratamentede lifting ale carcasei, im-planturi de condensatori [iopera]ii estetice de m\rire a benzii. S-a adaptat vre-murilor `n continu\ schim-bare `n acela[i fel `n care [iun Trabant „dum-dum“-duie cu senin\tatea speci-fic\ v`rstei, pe l`ng\ olimuzin\ cu ABS [i trac]iuneintegral\.

Televizorul meu cu dia-gonal\ de 54 de centimetri,fabricat prin 1990, dinpiese japoneze [i coreene,ansamblat de copii din Tai-wan pe un vapor chinez `napele s\rate ale Indiei, afost o dovad\ „vie“ a glo-baliz\rii. Asta, `nc\ de petimpurile c`nd globalizareaera doar o no]iune mai ab-stract\ dec`t perspectivadezintegr\rii Uniunii Sovie-tice. GS-ul meu a avut vo-ca]ia alerg\torului de curs\lung\, peste ale c\ruig`f`ituri se aude Chariots ofFire, piesa trupei Vangelis.Un fel de Haile Gebresse-lasie, maratonistul africande jumate de buletin, carep\rea a fi `n stare s\umileasc\ p`n\ [i gheparzii.

Televizorul meu a fost,`ndr\znesc s\ spun, unuldintre „boierii“ de vi]\veche, ultimul din seria sa,unul care a prins toat\tranzi]ia româneasc\, pecare a redat-o, de la uncap\t la cel\lalt al ecranu-lui, `n culori mai calde dec`tprivirile [erpuitoare ale per-sonajelor-cheie din ultimuldeceniu [i jum\tate. A prinsalegerile din 1992: v\ da]iseama, a suportat primaie[ire public\ `n calitate de candidat a celebruluiMudava, a `ndurat [irealegerea lui Ion Iliescu [i prezen]a lui NicolaeV\c\roiu pe sticl\ (scuzat\s\-mi fie al\turarea!). A asis-tat, cu candoarea specific\tinere]ii sale, la acel uluitorCampionat European de

Fotbal, f\r\ România, `ncare danezii au c`[tigat `nfa]a Germaniei titlul su-prem. A redat cu bucurie [iMondialul din 1994, go-lurile lui Hagi [i, cu o con-secven]\ de neb\nuit, pecele din bugetul ]\rii. L-av\zut pe generalul Tru]ules-cu [i a urm\rit „}igaretele“din nop]ile albe ale „mili-onarilor“ lui Marius Tuc\.S-a defectat, pentru primaoar\, culmea!, `ntre turul I[i al II-lea al alegerilor din2000, `n timpul unui dis-curs de sus]inere al AneiBlandiana pentru Ion Ilies-cu. S\ mai spun\ cineva c\nu au [i televizoarele per-sonalitate!

Gold Star-ul meu este,ast\zi, istorie. ~n locul s\u aap\rut mo[tenitorul s\u do-lofan, cu tr\s\turi mai rigi-de [i privire mai plat\. (~ncartea tehnic\ scrie „slim“,dar eu cred c\ \sta e doarun nenorocit de eufemism!)S`nt convins, din start, c\acest Ghi]\ Mure[an elec-tronic, nou-venit `n loculs\u, nu va ]ine at`t de mult.Asta poate [i din cauza vre-murilor „glossy“ pe care letr\im. Mi-a dat, de altfel, [iprimul semn: mar]i seara,`n timp ce pusesem ecranul„`n dou\“, pentru a vedea„R\zboiul divelor“, a scosni[te pocnituri prinboxe(ri).

Filmat\ `n 1989, produc]ia BBC a ap\rut `n 1990. Filmul nu afost difuzat `n Rusia, „`ns\ a fost piratat“. Este singurul filmdespre Venedikt Erofeev, care era „necunoscut p`n\ `n 1989“.

DE LAMOSCOVA LA PETU{KI

» 4

capitala cultural\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 152 » 3 – 9 noiembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCU

Od\ televizorului trecut `n nefiin]\

PE SCURT

Marele Premiu AstraFilm Fest: Cabal `n Kabul

Dan Alexe (foto), jurnalist românstabilit de 20 de ani `n Belgia, ac`[tigat marele premiu Astra FilmFest din Sibiu. Filmul Cabal `nKabul surprinde Afganistanul dedup\ talibani, dintr-un unghispecial. Ca jurnalist independent,Dan Alexe a locuit trei ani `nKabul, a `nv\]at limba [i aurm\rit diferite subiecte. Astfel i-a descoperit pe ultimii doi evreidin Kabul, care aveau s\ devin\personaje `n filmul s\u. Cei doise du[m\nesc [i `mpart sinagoga`n dou\: Isaac Levy facedesc`ntece, iar Zabulon Simantovfabric\ alcool la negru.

Dan Alexe a lucrat la film `n-cep`nd din 2002. Dup\ ce dejafilmase mult, i s-au furat case-tele, la Praga. Dup\ o perioad\de depresie, s-a `ntors la Kabul,ca profesor de jurnalism, [i a re-luat lucrul la filmul pe care l-aterminat `n 2006. Filmul ruleaz\`n s\li din Fran]a [i va fi difuzat [i`n Belgia [i Olanda.

Dan Alexe este corespondental ziarului „România liber\“ [i, deasemenea, a contribuit la organi-zarea unor evenimente culturaleromâne[ti din cadrul programu-lui „Luxemburg – Capital\ Cul-tural\ European\ 2007“, printrecare [i lecturile scriitorilor românila Kulturfabrik.

Filmele române[ti foarte medi-atizate, R\zboi pe calea undelor[i Cazul Tanacu, nu au primitpremii la Astra Film Fest, moti-va]ia juriului fiind c\ nu au fostapreciate filmele de televiziune,ci cele care prezentau o docu-mentare real\ [i emo]ionau.„Filmele române[ti de anul aces-ta s`nt mai bine f\cute, tehnic.Probabil c\ cinea[tii români vortrece de la documentarul tv ladocumentarul propriu-zis“, adeclarat regizorul Cristi Puiu,membru `n juriu.

FILM-EVENIMENT

De la Moscova la Petu[ki, cu Venedikt Erofeev

Veronica D. Niculescu

„„TToo]]ii ssppuunn:: KKrreemmlliinnuull,, KKrreemmlliinnuull.. Pe to]ii-am auzit vorbind despre el, dar eu nul-am v\zut niciodat\. De-at`tea ori (de-omie de ori), beat sau mahmur, am str\-b\tut Moscova de la nord la sud, de lavest la est, de la un cap\t la altul [i la ni-mereal\ – [i niciodat\ n-am v\zut Krem-linul.“ Cei care `ndr\gesc romanul lui E-rofeev vor recunoa[te, chiar la `nceputul

filmului, acest pasaj – ca [i multe altele cevor urma – redat cuv`nt cu cuv`nt, de `n-su[i Erofeev. Camera ne va ar\ta necru]\-toare c\ vocea curge de pe o caset\ veche.Degetul apas\ pe buton, casetofonul seopre[te, [i iat\-l pe Erofeev acum. Este1989, iar scriitorul, afectat de un cancerla g`t, nu mai poate vorbi dec`t asistat me-canic. C`nd spune ceva, ̀ [i lipe[te micro-fonul sub b\rbie. „{i-a pierdut vocea, [i-apierdut fericirea, dar nu [i-a pierdut nici-odat\ capul“, spune Galia Erofeev, so]ia. {inici umorul.

Traseu ref\cut

Documentarul red\ traseul de la Mosco-va la Petu[ki, c\l\toria preferat\ a alcoo-licilor cu care Erofeev `[i petrecea tim-pul. A tr\it ani de zile a[a, f\r\ s\ aib\ ocas\ [i un loc al lui. S`nt intervieva]icolegii cu care lucra la `ngropat cabluriprin gar\ [i prietenii de pahar. Sau deborcan, c\ci amestecurile ciudate („La-crima Comsomolistei“, „Spiritul Gene-vei“, „Liliacul alb“) se prepar\ `n borca-ne largi, din care gurile sorb hulpave.

Singurul film `n care apare scriitorul rus VenediktErofeev a fost prezentat la Sibiu, `n cadrul Astra FilmFest. Nu `n competi]ie, ci `n programul special BBC.De la Moscova la Petu[ki reface traseul din romanulMoscova – Petu[ki, ilustrat\ de pasaje `n lecturaautorului [i de prezen]a unor personaje reale. Opoveste despre Rusia, alcool [i literatur\. Realizatorul,Pawel Pawlikovski, a fost prezent la proiec]ie.

Pawel Pawlikovski s-a n\scut `nVar[ovia. A p\r\sit Polonia la 14ani. A locuit `n Germania [i Italia, astudiat literatura [i filosofia laOxford. Filme: Vaclav Havel (1989),C\l\toriile lui Dostoievski (1991),C\l\torind cu Jirinovski (1995).Numeroase premii interna]ionale.La Astra Film Fest 2007 a fostmembru al juriului.

PORTRET

Realizatorul Pawel Pawlikovski, prezent la proiec]ia de la Sibiu

„Nou? Da ce-i nou suptsoare? Nu s`nt toate trecute?Nu-i cinstea veche `nc`t n-omai g\se[ti pe p\m`nt? (...)Nu s`nt, `n sf`r[it, vechi,paragine de vechi, toate vir-tu]ile [i toate vi]iurile, p\n [imoda?“ A[a `ncepe un splen-did text semnat de MihailKog\lniceanu `n „Dacia lite-rar\“, pe care el `nsu[i a fon-dat-o la 1840, la Ia[i [i con-siderat\ ast\zi prima revist\cultural\ cu un program`nchegat din spa]iul nostruistoric. Gazeta, care aveadrept ]el crearea unei litera-turi na]ionale originale, darcare `n egal\ m\sur\ e so-cotit\ responsabil\ deapari]ia criticii ca specie lite-rar\ promotoare a spiritului

critic `n general, publica `nprimul din cele trei numereale sale articolul „Noul chipde a face curte“. Inclus larubrica „Scene pitore[ti dinobiceiurile poporului“, arti-colul sobrului, colosalului,vizionarului Kog\lniceanu,premierul Principatelor Unite[i unul din artizanii Indepen-den]ei, este, de fapt, nu untext folcloric, ci un splendidarticol de lifestyle. E o cro-nic\ despre maniere [imoravuri, mai precis despredec\derea lor, drept urmarea „nebuniei `nnoirilor“. C\ciunde ne s`nt nun]ile cele fru-moase, „ce odat\ eraob[te[ti“, [i vechiul chipgalant de a face curte, „care-]i insufl\ ni[te suvenire mito-

logice“, c`nd simplul fapt c\„un fl\c\u apuc\ pre o fat\de pe[timan sau de salbacare-i este `mpregiurul g`tu-lui, este ca [i c`nd ar cere-ode so]ie?“. Iar `n locul lor,iat\ „nun]ile boga]ilor no[tride ast\zi, unde c\s\toria esteo specula]ie, binecuv`ntareap\rinteasc\ o comedie de r`s,fata o marf\, adeseori dat\pe credit, [i cununia o pro-fana]ie“. Odinioar\, voiniculalerga la cimpoie[, care seducea s\ spun\ fetei, „`n ver-suri `ntov\r\[ite de cimpoi,c\ cutare fl\c\u moare [ipere pentru d`nsa“. Azi, la1840 adic\, avem „decla-ra]iile civilizate de pin capi-taliile române[ti, undet`n\rul `ntreab\ `nt`i c`te mii

de galbeni, c`te mo[ii, c`tesuflete de ]igani are fata“. ~nloc de a-i face curte fetei,scrie Kog\lniceanu, fl\c\ulface azi curte „l\zei cu gal-beni“, dup\ care face o„declara]ie, ce pute a aur [ia precupe] dou\ ceasuri dedeparte!“. Unde s`nt, a[adar,vremurile de alt\dat\, c`ndcimpoie[ul, dup\ ce fata dela ]ear\ `i `ncuviin]a cererea,mergea `n casa p\rin]ilor [irostea o ora]ie „dezv\lindtoate florile retoricei“! C`ndnun]ile se f\ceau, potrivitobiceiurilor, cu v\t\[ei carecereau de la p\rin]i „ier-t\ciune“ [i binecuv`ntareamirilor, iar dup\ un `ntregritual, mirele `[i smulgea femeia din bra]ele rudelor

„ca romanii pre sabince“, otrecea peste pragul u[ii [i„zbura cu d`nsa `n c\maraamorului“. Dar toate aceste„alegorii“, „idilii practice“ aufost distruse de „coasa civi-liza]iei“. Chiar [i `n satele de la munte a ap\rut un nou chipde a face curte, [i anume: „ofat\ c\reia i-au pl\cut unfl\c\u din vreun sat, `i d\voie s\ vie s-o vad\ o dat\pe s\pt\m`n\“, iar c`nd„p\rin]ii s-au culcat, fata,dac\ este var\, ies\ `ncet,`ncet, pe v\rful degetelor, seduce de-[i g\se[te ibovnicul,

[i puindu-se pe iarb\ verde,supt un p\r b\tr`n caveacurile, `[i vorbesc dedragoste“. (Dac\ este iarn\,scena se petrece „pe cup-tior“). Iar dup\ aceast\ nevi-novat\ noapte, „dar nevino-vat\!“, fl\c\ul vine [i s`mb\taviitoare la amorez\ „s\-i fac\curte pe cuptior sau pe suptp\r“.

M\ `ntreb cum ar fi sunatarticolul lui Kog\lniceanuazi, dup\ nun]i ca aceea din-tre Monica [i Irinel Colum-beanu. Cine face curte cui [iunde se afl\ lada cu galbeni?

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 152 » 3 – 9 noiembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

„Erofeev era sensibil la lucruri pe care oamenii obi[nui]i nici nule observ\: trecerea timpului, faptul c\ `mb\tr`nim, iar f\r\alcool `i era greu s\ tr\iasc\. ~i era foarte greu.“

DOCTORULSPUNE

5 «

capitala cultural\

PE SCURT

PREMIILE Astra Film Fest 2007

»» Marele PPremiu:Cabal `n Kabul, de Dan Alexe»» Sec]iunea RRomânia:St\m, de Anne Schiltz [i

Charlotte GregoireBar de zi [i alte povestiri, de

Corina Radu»» Sec]iunea IInterna]ional:Mersul pe fr`nghie, de Peter

LomPrirenchnyy, ora[ul care nu

exist\, de Tone Grottjord»» Sec]iunea EEuropaStrada noastr\, de Marcin

LatalloDou\ surori, de Jasna

Krajinovic»» Sec]iunea SStudentDup\ r\zboi, de Srdan Keca,Adev\ruri nepermise, de

Chana Zalis»» Premiul CComisiei EEuropeneCasa mea, de Debora

Scaperrotta (V.N.)

DAMELE GAZETIERE

Emilia CHISCOP

~n parc, `n tren, `n bombe `mpu]ite, sebea v`rtos. {i Erofeev tot din borcan soar-be acas\, l`ng\ Galia.

La Moscova, s`nt intervieva]i mediciide la spitalul de psihiatrie unde a statErofeev, intoxicat `n stare grav\. Femeiade serviciu de la scara blocului e [i ea per-sonaj. ~l [tie pe Erofeev, „bea mult, bea[i acum, chiar c`nd vorbim“.

Fragmentele din roman curg, cititede autor, liniile ferate alunec\, personaje-le beau [i beau [i reconstituie pasaje dincarte.

„Se scutur\ iasomia?“

Trenul ajunge la Petu[ki – „~n afar\ deb\ut, n-ai ce face aici“, spune cineva. Iarun secretar de partid e ̀ ntrebat de regizordac\ aici se scutur\ iasomia. „Nu [tiu“,r`de el `ncurcat [i d\ din umeri, la a[a `n-trebare. „~n Petu[ki, iasomia nu se scu-tur\ niciodat\ [i c`ntecul p\s\rilor nu sepotole[te“, era r\spunsul ca la carte. Ero-feev? A, da, `l [tie. „Lumea avea o p\rereproast\ despre el.“

{i iar acas\ la Erofeev, afl\m cum a

venit la Moscova, cum tat\l a fost ares-tat, cum mama i-a p\r\sit, iar copiii auajuns la orfelinat. La Universitatea Lomo-nosov a fost oribil, [i-atunci a renun]at[i a `nceput s\ bea.

{i iar be]ivii din tren [i din parcuri.Pe chipuri s`nt proiectate graficele careapar [i `n carte: zilele de lucru pe orizon-tal\, cantitatea b\ut\ pe vertical\. ~n trense ]in cursuri [i concursuri de literatur\.Concurs de recitat f\cuser\ c`ndva, `[i a-minte[te Must\ciosul. Deasupra tuturor,vorbesc `ngerii.

~ngerul `necat

{i iat\-l pe Erofeev de ziua lui, un chiptrist `ntre figuri vesele. Are p\r alb, darfa]\ de copil, iar c`nd vorbe[te fiecarefraz\ pare rupt\ din c\r]i. Am\r\ciune [iumor.

Doctorul spune: „Erofeev era sensibilla lucruri pe care oamenii obi[nui]i nicinu le observ\: trecerea timpului, faptulc\ `mb\tr`nim, iar f\r\ alcool `i era greus\ tr\iasc\. ~i era foarte greu“. ~l mai ve-dem pe scriitor mutat `ntr-un sat, tr\ind

printre p\duri, parc\ mai fericit.Filmul ̀ ns\ se termin\, personajul din

carte moare – „N-am [tiut c\ exist\ ase-menea chin pe lume [i m-am chircit dedurere; groas\, litera «u» mi s-a l\b\r]at`n ochi [i a `nceput s\ tremure“. Cel realva mai tr\i o lun\ [i un pic. Va muri la52 de ani.

„Regret elementulsociologic“

Filmat\ `n 1989, produc]ia BBC a ap\rut`n 1990. „Acum, c`nd rev\d acest film,regret c\ elementul sociologic a fost `m-pins prea departe. Am for]at personajul

s\ spun\ ni[te lucruri care acum nu `mimai plac cum arat\“, a spus Pawlikovski,referindu-se la pasajele `n care vorbe[tecu angaja]ii unei fabrici de b\uturi. „Vor-bim despre votc\, despre c`t de ieftin eprodus\ [i c`t de scump e v`ndut\. Pe a-tunci, eu aveam un dinte `mpotriva Rusi-ei. S`nt plecat din Polonia de la 14 ani...Acum v\d c\ acest context a fost gre[it.“

Filmul nu a fost difuzat `n Rusia,„`ns\ a fost piratat“. Este singurul filmdespre Venedikt Erofeev, care era „ne-cunoscut p`n\ `n 1989“. ~n România,romanul Moscova-Petu[ki a ap\rut laEditura Cartier.

Un articol de lifestyle de-al lui Kog\lniceanu

» „Erofeev era foarte bolnav, bea tot timpul [i nu preamai vorbea cu sens. Era `nc`ntat c\ cineva este pre-ocupat de cartea lui, asta nu i se mai `nt`mplase. Euam `ncercat s\ `l prezint ca pe mintea sclipitoare ceera, dar el de fapt nu prea mai vorbea clar. A muritcam la o lun\-dou\ dup\ film\ri.“ – Pawel Pawlikovski

HANNES NEHLS» 6

capitala cultural\

COLABORARE

„Nu vrem s\ ar\t\m art\, ci s\ `ncuraj\m sibienii s\ participe.Acesta nu e un loc `n care doar se expune, nici vreun spa]iuelitist, ci un loc unde tinerii [i studen]ii pot crea.“

Veronica D. Niculescu

**..aarrttllaabbss,, pprrooiieecctt aall CCeennttrruulluuii CCuullttuurraallGGeerrmmaann,, nnuu eessttee nneeaapp\\rraatt uunn ssppaa]]iiuu ddeeeexxppoozzii]]iiii,, cc`̀tt uunnuull uunnddee ttiinneerriiii ppoott eexxppee-rriimmeennttaa aarrttaa ddiiggiittaall\\.. Este singurul cen-tru de art\ [i tehnologie digital\ din Ro-mânia, spun organizatorii, iar de cur`nd[i-a deschis por]ile pentru cel de-al doi-lea proiect.

Telefonul cu pove[ti

~n timp ce alte centrale termice din Si-biu zac `n ruin\ sau s`nt demolate pen-tru ca pe locul lor s\ se ridice blocuri (numai exist\ niciuna func]ional\), centraladespre care povestim este curat\, proas-

p\t zugr\vit\, iar `n\untru, `ntocmai ca`ntr-un laborator, lucreaz\ „doctorii deart\“.

Trei arti[ti `[i expun lucr\rile digita-le. Germanul Markus Kison are patrumachete, reprezent`nd o intersec]ie dinDanemarca, o sp\l\torie din Amster-dam, o curte interioar\ din Berlin [i opia]\ din Olanda. Imagini live surprinsecu camere web s`nt proiectate pe ma-chete.

Coreeanul Yunchul Kim, care tr\ie[-te `n Germania, a adus la Sibiu lucrareaVoid. Traffic, care creeaz\ o imagine stra-nie: activitatea serverului Biroului Sibiu2007 este vizualizat\ sub form\ de valuri.Rezult\ un fel de peisaj muntos, comple-tat acustic.

Iar Valentina Nissi, din Italia, pre-zint\ rezultatele unui workshop la careau participat eleve de la Liceul de Art\din Sibiu. Weird View face ca, printr-untelefon mobil cu conexiune GPS, atuncic`nd te plimbi prin ora[, `n anumite locuri, s\ fii avertizat de vibra]ii, s\ ci-te[ti o poveste a acelui loc [i s\ vezi fo-tografii.

Nu doar expunere

Cele trei proiecte fac parte din expozi]iaRenewing the Medium. Connectivity, des-chis\ p`n\ pe 3 noiembrie.

Directorul artistic al programului, ber-linezul Hannes Nehls, insist\ c\ proiec-tul este unul interactiv: „Nu vrem s\ a-r\t\m art\, ci s\ `ncuraj\m sibienii s\

participe. Acesta nu e un loc `n caredoar se expune, nici vreun spa]iu elitist,ci un loc unde tinerii [i studen]ii potcrea“.

El `nsu[i a stat [i a lucrat `n central\,al\turi de colegii s\i [i a fost `nc`ntat deentuziasmul elevilor [i studen]ilor dinSibiu. Programul va continua [i anul vi-itor, c\ci 2007 este doar un pretext.

PUBLICITATE PUBLICITATE

Un cartier ca oricare altul, o central\ termic\ exactca oricare alta. P`n\ de cur`nd, c\ci acum, dincolode zidurile fostei centrale ce purta num\rul 3, din Hipodrom, func]ioneaz\ o `ntreprindere ciudat\: o fabric\ de art\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 152 » 3 – 9 noiembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

FABRICA DE ART|:

*.artlabs

„Arii deconflu(x)en]\“Centrala termic\ a g\zduit [iproiectul „Arii de conflu(x)en]\“,care a pus `n leg\tur\ capitaleleculturale europene, Luxemburg [iSibiu. A fost organizat un concurs,iar din cele 70 de aplica]ii alearti[tilor europeni, cinci au fostexpuse aici. Toate abordautematica peisajului [i modalit\]ilede reprezentare oferite detehnologiile digitale. LucrareaAnvelop\ pentru mintea uman\, alui Dusan Fischer, `nf\]isa o seriede capsule verzi, `n care se vedeauimagini cu vechi instala]iiindustriale, ridicate acum la rangde art\ digital\. Proiect realizat de Asocia]ia 2580 [i Asocia]iaArscenic din Paris.

Cristina Hermeziu, Paris

CCaarrtteeaa ee rroodduull pprrooiieeccttuulluuii „„FFeerreessttrree ddeehh`̀rrttiiee““,, ddeerruullaatt ddee FFuunnddaa]]iiaa CCoorroonnaa ddiinnIIaa[[ii,, ccuu ssccooppuull ddee aa pprroommoovvaa ccrreeaa]]iiiillee rroo-mmâânnee[[ttii `̀nn ssttrr\\iinn\\ttaattee.. Lansarea a fost `n-so]it\ de dou\ lecturi publice: la Institu-tul Cultural Român din Paris, `n cadrulac]iunii „Lire en fête“ [i la Maison d’Eu-rope et d’Orient, `n cadrul unei dezba-teri despre vitalitatea [i vizibilitatea cul-turii române `n Fran]a. Judicioas\ dezba-tere, `n condi]iile `n care evenimentuleditorial a fost, de fapt, unul dublu: roma-nul lui Florin L\z\rescu, Trimisul nostruspecial (Polirom, 2005) a fost tradus deOlimpia Bogdan-Verger [i publicat `n a-ceast\ toamn\ la Editura Des Syrtes.

Participan]ii la masa rotund\ organi-zat\ la Maison d’Europe et d’Orient, cusprijinul revistei „Au sud de l’Est“ – scrii-tori, critici, jurnalisti, oameni de teatru –,au aruncat `n aer idei interesante, dar [istereotipuri sterile, apar]in`nd fie spa]iu-lui românesc („complexul premiului No-bel“), fie mediului occidental („triste]ealiteraturii dintr-un regim comunist“). S-avorbit prea pu]in despre misiunea `nscri-s\ practic `n profesiunea de credin]\ aunei edituri, aceea de a miza pe autori

(str\ini) necunoscu]i. Terenul nu e `ns\virgin, `n Fran]a se vorbe[te deja, ca [i`n cinema, de un „nou val“ de literatur\român\.

Cifrele seci `[i au [i ele retorica lor:romanul lui Dan Lungu, Le Paradis desPoules, ap\rut `n 2005 la Editura Jaque-line Chambon, e aproape epuizat, s-auv`ndut 2.500 de exemplare din 3.000;un al doilea titlu de succes `n ]ar\ (S`nt obab\ comunist\!, Editura Polirom, 2007)e `n curs de apari]ie la aceea[i editur\francez\; Notre envoyé spécial, al lui Flo-rin L\z\rescu, e deja `n libr\riile Fran]ei`n 2.500 de exemplare, iar pentru volu-mul colectiv Pas question de Dracula ti-rajul e de 1.000 de c\r]i.

www.supliment.polirom.ro

„Exist\ oameni interesan]i [i unii mai pu]in interesan]i, dar eu cred c\ va r\m`ne ceva din valul \sta de nou\ literatur\ român\.“

7 «

ordinea de zi

OLIMPIABOGDAN-VERGER

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 152 » 3 – 9 noiembrie 2007

Tinerii prozatori, `n comando la ParisP\reau trei muschetari, cu spada ascuns\, a[tept`nd(ne)r\bd\tori s\ `nceap\ odat\ cearta. Pe numele lor, Dan Lungu, Florin L\z\rescu [i Lucian DanTeodorovici, un comando de tineri prozatori români,to]i publica]i de Polirom, care, ajun[i la Paris, n-auavut nici un chef s\ vorbeasc\ despre Dracula. Pas question de Dracula e titlul sub care cei trei semneaz\ un volum colectiv de povestiri, tradus deIulia Tudos-Codre [i de Laure Hinckel [i publicat de editura francez\ Non Lieu.

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBUOlimpia Bogdan-Verger,traduc\toare [i agentliterar la Editura DesSyrtes din Fran]a

Se vorbe[te `n Fran]a de „noul val deliteratur\ român\“. Exist\, `n acestmoment, o oportunitate general\ deafirmare pentru scriitorii români? C`trisc [i c`t curaj s`nt `n actul edit\riilor?

E vorba [i de risc, [i de curaj. Dar, `nmomentul `n care o editur\ propuneceva nou publicului, acesta poate fiatent la propunerea f\cut\. Am lu-crat `n libr\rie mult\ vreme, expe-rien]a e gr\itoare: de c`te ori pro-puneam unui cititor ceva din litera-tura român\, li se p\rea c\ va fi nea-p\rat trist sau despre comunism. {iatunci mi-am spus de ce s\ nu lepropunem ceva nou? Exist\ oameniinteresan]i [i unii mai pu]in intere-san]i, dar eu cred c\ va r\m`ne cevadin valul \sta de nou\ literatur\ ro-mân\. Iar faptul c\ `n România exis-t\ o editur\ ca Polirom care public\12 tineri pe an e nemaipomenit.

Ce `nseamn\ acest val literar româ-nesc? Care e semnul s\u distinctiv?

O anumit\ lejeritate, relaxare: artis-tul nu mai e angajat `n tot felul deteme sau teorii. Pur [i simplu e ar-tist, ca un chinez, ca un german, caun francez, pur [i simplu scrie [i,dac\ are o poveste spus\ bine,

automat reu[e[te pe pia]a din exte-rior. Lucrul \sta nu s-a `nt`mplat,tot timpul am fost `nh\ma]i: hai s\fim [i noi postmoderni, hai s\ fim[i noi nu [tiu cum... Acum tineriivin foarte relaxat, foarte natural (anu se `n]elege c\ am ceva cu ceidin genera]ia mai veche), dar au [i[ansa de a se afirma `n mod

normal. Nu prea s-a `nt`mplat, credeu, `n istoria noastr\, ca Occidentuls\ se intereseze, s\ sune, s\ aud\de autori. Deja s-a creat o imagineparalel\ cu cea negativ\ pe care oare Europa despre noi. Trebuie s\recunosc c\ institu]iile au `nceputs\ se mi[te din ce `n ce mai bine:ICR-ul, de exemplu, finan]eaz\

traduceri, s`nt oameni tineri caremuncesc cu alt\ tragere de inim\.P`n\ [i Ministerul Culturii se mi[c\– volumul colectiv de povestiri pecare `l lans\m la Paris e f\cut cuconcursul Ministerului Culturii. Aufost vreo 200 de proiecte culturaledepuse [i proiectul Funda]iei Coro-na, de promovare a culturii române`n afara ]\rii, a ie[it primul.

Florin L\z\rescu, autorul romanului Trimisul nostru special

PUBLICITATE

„Problema documentarului este c\ televiziunile din România nu s-au hot\r`t s\ fac\ televiziune. A produce talk-show-uri nu este televiziune.“

„Suplimentul de cultur\“lanseaz\ o campanie nou\:„Artistul asociat“. Timp deo lun\, un artist selectat deechipa revistei va fi promo-vat `n paginile publica]iei,cititorii put`nd stabili orela]ie direct\ cu acesta.

» 8

interviu

INTERVIU CUALEXANDRUSOLOMON

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 152 » 3 – 9 noiembrie 2007

Interviu realizat de Iulia Blaga

Spui c\ n-ai inten]ionat s\ faci istoriapostului Europa Liber\, dar ce ai in-ten]ionat s\ spui cu acest documentar?

Am vrut s\ spun o poveste, [i nu s\ facistorie. Istoria, cred eu, nu poate fi cu-prins\ `ntr-un film. Cazul Europei Liberecon]ine povestea rela]iei de dragoste din-tre ascult\tori [i oamenii de la radio – pede o parte – [i, `n sens invers, povestearela]iei de ur\ dintre cei de la radio [i oa-menii regimului. Aceast\ dubl\ povestemi se pare fascinant\, pentru c\ se petre-ce pe orbe[te: nici unul dintre protago-ni[ti nu `l vedea pe cel\lalt la fa]\, totulera pe baz\ de voce, de auz, de [oapt\sau de imagina]ie. Blind dating... Mai eun lucru: ast\zi televiziunea, imaginea `ngeneral, e omniprezent\. Obositor de om-niprezent\. Povestea pe care am ales s\ ospun s-a `nt`mplat `ntr-o lume „f\r\ ima-gini“, tern\, unde informa]ia venea pe ca-lea undelor. Se spune c\ imaginea e hip-notic\ [i te domin\, dar iat\ un caz `n ca-re sunetul exercit\ un soi de atrac]ie ire-zistibil\. Am vrut s\ fac acest pariu: s\ vor-besc `n imagini despre radio.

Ce te-a f\cut s\ vrei s\ dezvol]i acestsubiect?

M-am apucat s\ scriu dinainte de a `ncepefilm\rile la Marele jaf comunist. Ca deobicei, subiectele de care m\ apuc durea-z\ ani de zile p`n\ se materializeaz\, a[a`nc`t la un moment dat `mi face bine s\m\ g`ndesc la altceva. R\zboi pe caleaundelor mi-a ap\rut ca o continuare fi-reasc\ a Jafului.... Povestea se plaseaz\ `nepoca urm\toare (anii ’70-’80), e vorbadin nou de mass media (`n Jaf... plecamde la un film, aici de la radio), de propa-gand\ [i adev\r. Dar, dincolo de „agen-da“ mea tematic\, m-a fascinat [i `n acestcaz faptul c\ povestea Europei Libere etot mai tulbure, c\ nu exist\ eroi, c\ a-dev\rul – pe m\sur\ ce trece timpul – edin ce `n ce mai neclar. ~n partea asta delume, avem un talent deosebit s\ ̀ ncurc\mlucrurile: intoxic\rile post-comuniste aufunc]ionat excep]ional de bine `n cazul

Europei Libere. De unde Binele [i R\ulerau personaje clar repartizate, ast\zi to-tul e relativ. To]i au fost spioni, infiltra]i,manipula]i... Scenarita asta m\ incit\,devin curios [i vreau s\ aflu. Asta m-am`nat pe mine-n lupt\. A durat `nc\ 4ani, [i filmul e acum gata.

Ascultai Europa Liber\ c`nd erai mic?B\nuiesc c\ `]i pl\ceau emisiunile mu-zicale.

Te `n[eli. Aveam colegi care ascultau, co-piau muzic\ de la radio, dar eu eram maiorientat deja spre vizual. {i mai apolitic,adic\ incon[tient [i apatic. Ascultam `ns\inevitabil radioul, pentru c\ Europa Li-ber\ se auzea sear\ de sear\ la noi acas\.Ba chiar m\ enerva – se auzea prost, plinde bruiaj. N-am avut o rela]ie special\ di-rect\, dar era o prezen]\ constant\, caaerul sau apa, sau ca Nea Nicu. {i \sta e unmotiv `n plus pentru care am vrut s\ facfilmul.

E, din acest punct de vedere, [i unfilm despre tine sau despre comunis-mul v\zut de cei din genera]ia ta?

Nu, nu e un film despre comunism, nicicu majuscul\, nici f\r\. M-au interesat oa-menii [i rela]iile bizare dintre ei. Din per-spectiva de azi, totul mi se pare straniu:pe de o parte, un grup de exila]i care tr\-iesc fizic la München sau la Paris, dar ca-re mental s`nt `n România. ReconstruiescRomânia `ntre pere]ii unui studio de ra-dio din exil. De cealalt\ parte, unii careascult\ aceste voci, care chiar ascult\ de a-ceste voci. Ascult\torii – `n marea lor ma-joritate – le transfer\ vocilor ini]iativa, res-ponsabilitatea etc. ~n fine, iat\ un regimpolitic care se r\zboie[te cu un post deradio, de parc\ \sta era lucrul de care ar fitrebuit s\ se team\ cel mai tare. Drept ca-re regimul se aliaz\ cu un grup terorist –al lui Carlos –, al c\rui crez interna]iona-list nu prea se potrivea ideologic cu na-]ional-comunismul lui Ceau[escu. Totule paradoxal.To]i ace[tia s`nt oameni care – ca [i mine –au tr\it [i pe vremea comunismului, [i du-p\. S`nt oameni care au `nc\lecat dou\ re-gimuri, dou\ feluri de via]\. Exist\, ̀ n mod

sigur, o continuitate care merit\ descifra-t\. C`t „a prins“ din `nv\]\turile EuropeiLibere c\tre români? Cum ajunge o ]ar\`ntreag\ s\ tac\ `n prezen]a st\p`nilor `ntimp ce-i ascult\ `ntr-ascuns pe du[-mani? Se `nva]\ democra]ia de la radio?

Cum a fost documentarea pentrufilm?

Documentarea a fost un co[mar. La fie-care pas, sub fiecare document, era o po-veste; fiecare om cu care am stat de vorb\are povestea lui cu Europa Liber\. Apoi,mai s`nt toate cele care reies din dosareleSecurit\]ii – mituri, fumigene, asasinate,informatori etc. Nu puteam s\ le cuprindpe toate: [tiu c\ vor fi nemul]umiri, ne-

dumeriri, frustr\ri. Sper doar ca filmul s\`i `ndemne pe to]i cei care au asemeneapove[ti dac\ nu s\ le spun\, m\car s\ lerememoreze. Inten]ion\m s\ deschidem,cu ajutorul unui cotidian na]ional, un fo-rum online pentru asemenea pove[ti.La o parte din pove[ti am renun]at `nain-te de filmare. Am plecat `ntr-o lung\ c\-l\torie cu Andrei Butic\ (operator), CristiTarnove]chi (sunetist) [i Titi Gavril\ (a-sistent [i [ofer) cu un microbuz, `n caream `ngr\m\dit echipamentul [i doi pere]ide studio de radio (fundal pentru intervi-uri). Am f\cut parc\ 7.000 de kilometriprin Europa, dup\ care am fost [i `nStatele Unite, pentru alte c`teva intervi-uri. S`nt `n film: cei de la radio (MonicaLovinescu, Neculai Constantin Muntea-nu, Emil Hurezeanu, Ioana M\gur\ Ber-nard, Nestor Ratesh [i altii), ascult\tori(un cioban, o doamn\ profesoar\ de laCluj cu clasa ei de nev\z\tori), directoriamericani ai postului, dar [i ofi]eri de se-curitate, disiden]i (Doina Cornea, VasileParaschiv, Radu Filipescu), avoca]i [i pro-curori, `n fine, Carlos {acalul `nsu[i.M-am ̀ ntors cu 100 de ore filmate, am pe-trecut trei-patru luni la montaj cu C\t\linCristu]iu. Am str`ns arhive filmate, amg\sit imagini inedite (`nchipuie-]i) despreanii cei mai cenu[ii, 1988-’89, care s`nt `nfilm. Muzica original\ e compus\ de SorinRomanescu, temele celelalte vin de laEnescu (Rapsodia Român\) [i The Doors(Riders on the Storm). A ie[it un film de1h48 pentru cinema [i o mic\ serie de 3

„Am `nceput s\ m\ satucomunismului tocmai c

ARTISTUL ASOCIAT

nnooiieemmbbrriiee ––ALEXANDRU SOLOMON

» DECEMBRIE: SCRIITORULDAN LUNGU. Cea mai re-cent\ carte a sa, S`nt obab\ comunist\!, va fiecranizat\ de Stere Guleaanul viitor. Unul dintre ceimai cunoscu]i [i tradu[iautori contemporani, `ngeneral tot mai dificil deg\sit prin ]ar\. Coordona-torul lunii: Diana Soare.

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 11 – Interviu

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 22 – Text de autor

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 33 – Criticii despre...

SS\\pptt\\mm`̀nnaa 44 – Colegii de breasl\ despre...

» IANUARIE: ACTORUL FLORINPIERSIC JR. La sf`r[itul lunii no-iembrie, la Teatrul Metropolisdin Bucure[ti, va avea loc pre-miera spectacolului OppositesAttract, regizat de FlorinPiersic jr., creatorul unuispectacol de referin]\ pentruzona underground – Sex,Drugs, Rock&Roll. Coordona-torul lunii: Mihaela Michailov.

Care film ]i-a pl\cut mai mult, An Inconvenient Truth sauBowling for Columbine?

N-am v\zut dec`t fragmente din filmul cu Al Gore (An In-convenient Truth), problema e c\ nu prea putem vorbide film `n cazul lui. Avem mai degrab\ de-a face cu unexpozeu militant. Bowling for Columbine este film. Dar [imai mult `mi place Elephant, filmul de fic]iune al lui Gusvan Sant despre cazul Columbine. Cred c\ este, `ntr-unfel, mai documentaristic dec`t Moore.

Crezi c\ Michael Moore e un documentarist de `ncredereprin felul `n care folose[te materialul?

Cred c\ angajamentul e suficient de vizibil `n filmele lui,ca s\ po]i judeca singur c`t\ `ncredere `i acorzi.

Ce film preg\te[ti acum?

~ncerc s\ coproduc filmele altora. Dacia – osupravie]uitoare, de exemplu, un proiect foarte frumos allui Julio Soto [i {tefan Constantinescu. {i preg\tesc dou\filme ale mele. Mai `nt`i, un fel de jurnal de [ofer bu-cure[tean, societatea româneasc\ v\zut\ de la volan – cunervii, mitoc\nia [i nep\sarea aferente –, din care indi-vidul iese strivit (la propriu). Se cheam\ Apocalipsa dup\[oferi. Cel\lalt este un film despre capitalismul românesc.

„GUS VAN SANT ESTE, ~NTR-UN FEL, MAI DOCUMENTARISTIC DEC~T MOORE“

Alexandru [i Ada Solomon

R|ZBOI PE CALEAUNDELOR

www.supliment.polirom.ro

9 «

interviu

„Povestea pe care am ales s\ o spun s-a `nt`mplat `ntr-o lume«f\r\ imagini», tern\, unde informa]ia venea pe calea undelor.Se spune c\ imaginea e hipnotic\ [i te domin\, dar iat\ un caz`n care sunetul exercit\ un soi de atrac]ie irezistibil\.“

episoade a c`te 52 de minute pentru TVR.

Tr\im o perioad\ `n care recuperareacomunismului parc\ e mai intens\ de-c`t p`n\ acum. Cum a fost comunis-mul t\u?

Am `nceput s\ m\ satur de recuperareacomunismului tocmai c`nd a ajuns s\ fiela mod\. E bine `ns\ c\ acea perioad\ nise `nf\]i[eaz\ ast\zi ca un teritoriu exotic[i `ndep\rtat. Dar pe mine m\ intereseaz\`n ce m\sur\ putem folosi ceva din expe-rien]a respectiv\. Pentru c\ [i ast\zi exis-t\ propagand\, [i azi oameni cu cele maibune inten]ii se las\ manipula]i, [i ast\ziviolen]a `mpotriva cuv`ntului e frecvent\.S`nt [i deosebiri. Carlos, spre exemplu, atrecut la islamism, fundamentalismul re-ligios l-a `nlocuit pe cel de st`nga, EuropaLiber\ nu mai emite `n Estul Europei (cuexcep]ia României [i a Moldovei), ci `nOrient (c\tre Irak [i Afganistan), [i româ-nii `[i v\d – fiecare pe cont propriu, preapu]in `n comun – de interesul lor. {i to-tu[i exist\ un aer comun.

F\c`nd filmul ]i-ai modificat percep]iape care o aveai despre Europa Liber\?

Nu.

Ce reac]ie crezi c\ vor avea tinerii deazi c`nd `]i vor vedea filmul?

Nu [tiu.

Ascult`nd `nregistr\ri ale unor emisi-uni vechi, ]i s-a `nt`mplat s\ dai pesteunele pe care deja le [tiai? Ce impre-sie ]i-au f\cut? Ai avut impresia c\ seadresau unei p\r]i din tine care numai exist\?

Nu. C\ci exist\.

Po]i g\si un numitor comun filmelortale? Prin ce le-ai lega?

Prin mine. (Vei spune c\ s`nt egocentric,dar n-am un r\spuns mai bun.) Cred c\exist\ o latur\ vizual\ destul de accentu-at\ `n toate filmele mele. Dar [i un inte-res pentru cuv`nt. I-am mo[tenit pe ai mei(mama – artist plastic, tata – scriitor).Am `nceput cu filme mai degrab\ experi-mentale – realizate `mpreun\ cu Geta Br\-tescu [i Radu Igaszag. Latura „documen-tar\“ a crescut cu timpul, [i am trecut dela subiecte foarte „culturale“ la unele deistorie recent\, cu implica]ii mai sociale.Intervalul cultural ar fi cuprins `ntre fil-mul despre Paul Celan [i prietenia lui cuPetre Solomon (Duo pentru paoloncel [ipetronom, 1994) [i filmul despre Cara-giale la Berlin (Franzela exilului, 2003).Dar am mai f\cut [i Via]\ de c`ine (1998)– care iese din schema asta, pe care tocmaiam `ncercat s\ o inventez ad-hoc, pentruacest interviu. Apoi, `ntre Marele jaf...(2004), trec`nd prin Clara B. (2005) [iajung`nd la COLD WAVES/R\zboi pecalea undelor (2007), s\ zicem c\ este o

leg\tur\ tematic\. E vorba de propagan-d\, de descifrarea imaginilor [i a mesaje-lor care ne-au r\mas din timpul R\zboiu-lui Rece. Pendularea asta `ntre trecut [iprezent – `ntre trecutul rev\zut cu ochiide azi [i prezentul `nc\rcat de trecut –poate c\ este leg\tura.

Te revendici de la vreun documen-tarist român anume, vreun maestru?

Nu.

Au fost subiecte de care ]i-a fost tea-m\ s\ te apropii?

Nu.

{i pentru c\ preg\te[ti minu]ios unfilm, nu-]i place cumva mai mult pre-g\tirea, documentarea dec`t filmul ga-ta f\cut?

~mi plac toate etapele, pentru c\ acumulezmult `n timpul document\rii, (re)com-pun [i imaginez ̀ nainte de filmare, s`nt cu-rios [i atent la filmare; iar partea de mon-taj-sunet e probabil cea mai epuizant\,dar aduce satisfac]iile cele mai mari. Fil-mul ia form\ atunci.

Ce viitor crezi c\ are documentarulromânesc? Prezentul cum e?

Nu vreau s\ `ncep s\ m\ lamentez iar\[i.Revin doar [i zic: problema documen-tarului este c\ televiziunile din România

nu s-au hot\r`t s\ fac\ televiziune. A pro-duce talk-show-uri nu este televiziune.S`nt semne c\ interesul pentru programefactuale (printre care [i documentare) es-te totu[i `n cre[tere, dar deocamdat\ in-vesti]iile `n acest sens s`nt minime [i astanu poate da calitate.

De ce s`nte]i at`t de pu]ini documen-tari[ti buni?

Nu pot s\ speculez eu. Nu cred c\ trebuievorbit de faptul c\ s`ntem buni sau slabi.S`ntem pu]ini documentari[ti `n general.Dar observ cu bucurie c\ `ncepem s\ ne`nmul]im. Aud din ce `n ce mai mult `nultimele luni de oameni tineri care facdocumentar cu succes.

}i-a atras cineva aten]ia?

S`nt oameni care au participat la atelie-rele organizate `n ultimul timp la noi sau`n str\in\tate (Aristoteles, Discovery Cam-pus, Archidoc), cum ar fi Corina Radusau Adina Pintilie. Au f\cut filme bune.

Ai coorganizat recent primul atelierDiscovery Campus din România. Lace a folosit?

Numai s\ `i auzi vorbind [i s\-i cuno[tipe cei mai importan]i juc\tori din dome-niu este un beneficiu enorm. Lumea asta adocumentarului este la fel de globalizat\ca restul lumii. Nu putem tr\i `n chilia

noastr\ [i s\ fim geniali. Apoi, am mai`ncercat – prin atelierul Pre-Media – s\cre\m comunicare `ntre produc\torii in-dependen]i [i redactorii/produc\torii dinteleviziuni. Nu m\ a[tept la rezultate ime-diate, dar undeva trebuia `nceput. {i credc\ evenimentul a folosit [i la coagulareamicii comunit\]i de documentari[ti dinRomânia. Asocia]ia noastr\, DocuMEN-TOR, a avut prima `nt`lnire la finalul se-siunii, ocazie cu care am stabilit ni[te of-uri comune.

tur de recuperareac`nd a ajuns s\ fie la mod\“

S`nte]i invita]i s\ comenta]i pe marginea paginilordedicate campaniei, prin e-mail: supliment@polirom.ro,

pe site-ul www.supliment.polirom.ro – sec]iunea„Artistul asociat“ sau prin po[t\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266. Data limit\ de expediere a

mesajelor: 26 noiembrie. Cele mai bune mesaje vor firecompensate cu premii oferite de Alexandru

Solomon: 5 DVD-uri cu documentarul R\zboi pe calea undelor.

C`[tiga]i unul dintre cele 5 DVD-uri cu autograf oferite

de Alexandru Solomon!

» „R\zboi pe calea undelornu e un film despre comu-nism, nici cu majuscul\,nici f\r\. M-au interesatoamenii [i rela]iile bizaredintre ei. Din perspectivade azi, totul mi se parestraniu: pe de o parte, ungrup de exila]i care tr\-iesc fizic la München saula Paris, dar care mentals`nt `n România. Recon-struiesc România `ntrepere]ii unui studio de radio din exil. De cealalt\parte, unii care ascult\aceste voci, care chiar ascult\ de aceste voci.“

Ernest Hemingway, B\tr`nul [i marea, edi]ie cartonat\, traducere din limba englez\[i note de Radu Pavel Gheo, colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom, 176 depagini, 29.95 lei

Ernest Hemingway este laureat al Premiului Pulitzer (1953) [i al Premiului Nobel pentru Li-teratur\ (1954).Microromanul B\tr`nul [i marea i-a adus lui Hemingway premiul Pulitzer `n Statele Unite [ia contribuit `n mod hot\r`tor la acordarea premiului Nobel `n anul imediat urm\tor. Succe-sul cople[itor al c\r]ii se datoreaz\ at`t stilului direct [i concis, ce reprezint\ marca stilistic\definitorie a lui Hemingway, c`t [i pove[tii `n sine – profund\, emo]ionant\ [i `nc\rcat\ desemnifica]ii. B\tr`nul [i marea relateaz\ trei zile din via]a unui pescar cubanez pe nume Santi-ago, care timp de aproape trei luni nu prinde nici un pe[te. Urm\rit de ghinion, el iese de-parte `n larg, iar de data aceasta momeala aruncat\ de el atrage cel mai mare pe[te care a fostv\zut vreodat\, care `ns\ nu se va l\sa prins f\r\ lupt\. Felul `n care Hemingway descrie con-fruntarea, dar [i rela]ia dintre Santiago [i ucenicul s\u fidel, singurul care nu-[i pierde `ncre-derea `n el, fac din B\tr`nul [i marea o capodoper\ peren\ a literaturii universale.

Cartea lui Adrian Petrescu este acel gen de nereu[it\ frustrant\[i prin faptul c\ nu o po]i numi direct „e[ec“ sau „carteproast\“. Uneori, o astfel de judecat\ sigur\ poate [i ea concura cu un catharsis.

CONSPIRA}IILEIMPOSIBILE

» 10

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 152 » 3 – 9 noiembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

Sorin Stoica, Abera]ii de bun-sim], prefa]\ de Antonio Patra[, colec]ia „Ego.Proz\“, Editura Polirom, 216 pagini, pre] 24.95 lei

Abera]ii de bun-sim] este cea de-a doua carte postum\, dup\ Jurnal, publicat\ de Po-lirom din opera lui Sorin Stoica, un scriitor cu un stil unic. „Povestirile lui Sorin Stoica s`nt ni[te exerci]ii de sinceritate deghizate `n forma unorcaptivante nara]iuni, care se citesc cu sufletul la gur\. Cine pricepe noima oximoronu-lui din titlu va ̀ n]elege cu u[urin]\ ce [i c`t datoreaz\ prozatorul moralei bunului-sim].Ca paradox, fire[te.“ (Antonio Patra[)„Sorin Stoica a mizat, `n proza lui, pe o recuperare a firescului. El efectueaz\, practic,cu fiecare carte, o `ntoarcere la realism, cu captarea unor voci de personaje [i a unoristorii pe care acestea le traverseaz\.“ (Daniel Cristea-Enache)„Pentru Sorin Stoica, experien]a, existen]a, fic]iunea [i realitatea se condi]ioneaz\ re-ciproc, iar cuvintele, limbajul, nu s`nt f\cute s\ exprime adev\ruri, ci s\ recunoasc\ li-mitele cunoa[terii, misterul profund al lumii [i al propriei fiin]e, inconsisten]a iden-tit\]ii personale aflate, ca [i cuvintele, `ntr-o permanent\ metamorfoz\.“ (Paul Cernat)

SEMNAL

CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEA}|

Emil BRUMARU

SS`̀nntt zziillee ccaarree ssee pprreelliinngg mmooaallee `̀nnppllooaaiiaa mm\\rruunntt\\,, ssuubb oo zzaarree cceennuu[[iiee,,oobbttuurr`̀nndd mmiinn]]iillee [[ii ssuufflleettuull ddeeggrraaddaatt`̀nncceett-`̀nncceett aa ppaagguubb\\ [[ii-aa pplliiccttiiss......Nu fac nimic, r\sfoiesc c\r]i, le aducpe pat, m\n`nc mere t\iate cu cu]i-tul, sorb cu poft\ iaurturi degresate(0,1% gr\simi), m\ simt pierdut, f\-r\ continent de baz\, f\r\ p\rin]i,f\r\ prieteni, f\r\ iubit\, f\r\ ibric,f\r\ nasturi la prohab, somnolent `npijama, undeva, `n provincie, `ntr-unor\[el viclean [i vicios, acolo, la r\-s\rit de Eden, vorba lui Steinbeck,adormit de vraja vechilor lecturi rea-mintite de-un abur sub]ire, trec\tor,de luciditate matinal\... ~n col]ulocrotit de ar[i]\ [i scorpioni al uneiverande pustii, spre amurg, prin co-loniile olandeze, portugheze, engle-ze etc., b`nd absint dintr-un pahar`nalt, zvelt, ap\rat\ de-o plas\ deas\de s`rm\ de ]`n]arii cu burticica ro-[ie de s`ngele supt de la b\[tina[i,fum`nd ]igarete sub]iri cu opiumsau alte kestii halucinogene, leg\-n`ndu-se `n ne[tire pe un balansoarde nuiele, poate e chiar femeia ce-ovisez... da, o visez `ngenunchiat\ `n-tr-o biseric\ mic\, umil\, prosterna-t\ ad`nc `n fa]a altarului s\r\c\cios,`nspumat\ de hainele-i `nvolburate`n preajma [oldurilor c\rnoase, [op-tind p\tima[, duios, ademenitor, orug\ `ntru `mplinirea dorin]elor eip\c\toase, umede, `nmier\smatecrud a buruieni t\iate proasp\t... ~numbra pronaosului p`lp`ie focul unuipistol cu butoia[: poc! Explodeaz\un fluture de plastic: zzzvvuuum!Dar nimeni nu moare, nici un arhan-ghel nu se d\r`m\ din cupola `n-gust\, nici o libelul\ sf`nt\ nu-[i de-regleaz\ motorul, elicea. Totul moc-ne[te `n aceea[i lene [i melancoliede grajd cu staulul p\r\sit pe vecide vaci + taurul comunal... {i doareram pirat vestit `n vremea aceeatulbure, am\ruie, verzuie, cu cor\biip`ntecoase pline cu diamantele Coroanei... Mi-e dor de contele de

Monte Cristo... de r\zbun\rile lui teribile, c\z`nd din cer ca un tr\snetglobular... Mi-e dor de marchizul deSade, ve[nic `nchis, f\c`nd ba[c\ ge-nial\, scriind, scriind, scriind pe su-luri de h`rtie igienic\... Mi-e dor desurorile Brontë... tuberculoase [i ne-logodite... de feciorelnica, sodomi-zat\-n tain\, Jane Austen... [i uneoride fantoma zglobie a Iuliei Ha[deu...ca s\ nu mai amintesc de MagdaIsanos... cu popoul ei m\ricel de fii-c\ de preot [i fa]a rotund\ [i ochioa-s\... z`mbitoare... cu p\rul desp\r]itde-o c\rare tandr\, alb\, c\l\torindpericulos de dulce spre ceafagr\su]\, numa’ bun\... Mi-e dor,at`t de dor de muma voluptuoas\(`n fond, o soacr\ cam `mpu]it\dpdv al neveste-mii!) [i setoas\ demasacre a lui {tefan cel Mare: „Du-te la o[tire! Pentru ]ar\ mori!“. Inte-resant ar fi fost s-o smotocesc pu]in`n poarta castelului, dup\ ora 12noaptea fix, pe o st`nc\ neagr\, a[a,de-a futu-i... `ns\ patriotic, gale[, cuzim]ul istoriei `n limf\...

******Teme pentru acas\: 1. De ce se

sfiesc ciobanii s\ dezvirgineze ka[toa-cele care au c\zut la capacitate?Cum se rezolv\ totu[i problema?Risc\ ei sau risc\ ele!? Se schimb\datele situa]iei c`nd e vorba de ga-gicile c\zute la bac sau de cele cubacul am`nat `n toamn\? 2. De cene `ndr\gostim mai rapid c`nd plo-u\, ninge, cad frunzele toamna, ser\stoarn\ `ngerii `n aer, arde vreoinstitu]ie de stat etc. 3. Exemplifi-ca]i, cu `nt`mpl\ri adev\rate, urm\-rile unui coitum `ntrerupt din cauz\c\ sun\ ceasul, mobilul, telefonul,soneria de la u[\, sirena unei ambu-lan]e care o s\ v\ transporte cu for-]a la balamuc sau a unei ma[ini depoli]ie ce vine s\ v\ aresteze etc.Dar c`nd bat clopotele? Dar c`ndbate toaca? ~n cazul c`nd nu v\ de-ranjeaz\ nimic, cum dreak reu[i]i!?

S`nt zile care sepreling moale...

C. Rogozanu

DDee aacceeaasstt\\ aa ddoouuaa ccaatteeggoorriiee mm-aamm lloovviittss\\pptt\\mm`̀nnaa aacceeaassttaa [[ii,, ddiinn ccaauuzzaa nneeffeerriiccii-tteeii `̀nntt`̀llnniirrii,, `̀mmii `̀nncceepp rreecceennzziiaa tteemmbbeell ccuuoo ccllaassiiffiiccaarree ssuuppeerrffiicciiaall\\.. De fapt, `naintede Conspira]iile imposibile a lui AdrianPetrescu, citisem Ryu Murakami, romanulEcstasy, un text diluat, aflat sub linia deplutire a respectivului autor, o carte pe ca-re n-o po]i l\sa din m`n\ ̀ ns\ pentru sim-plul fapt c\ apeleaz\ la vechile trucuri cupoveste ̀ n poveste, erotism f\r\ prea mul-te limite [i ceva documentare onest\ de-spre lumea drogurilor. O astfel de carteaduce fiorii inutilit\]ii lecturii cu care nue prea u[or de luptat. C`nd citesc doar dinpl\cere [i mai [i simt o oarecare relaxarenu pot dec`t s\ m\ suspectez de o semni-ficativ\ criz\ de aten]ie. Astea ar fi avanta-jele c\r]ilor comerciale scrise cu sim]ulr\spunderii, u[or comestibile [i f\r\ preamul]i ̀ nlocuitori. M\car ne identific\m cuto]ii reac]iile, [tim s\ ne trat\m micile de-penden]e de imagini [i combina]ii stilis-tice u[or de ingurgitat. Un scriitor pre-cum Adrian Petrescu, t`n\r român aspi-rant la recunoa[tere literar\, provoac\ oangoas\ mult mai nepl\cut\, care ]ine maimult de zbaterile artistului `n mijlocul u-nor confuzii literare. Cam acesta ar fi con-textul, iar lipirea celor dou\ literaturi este,evident, `nt`mpl\toare, o carte a fost ce-rut\ de metabolismul personal al lecturii,cealalt\ a fost parcurs\ din datoria de re-cenzent.

Obsesia principal\ ar fipr\pastia de comunicaredintre `ndr\gosti]i

Conspira]ii imposibile atac\ via]a amo-roas\ `n manier\ introspectiv\, existen-

]ialist\, romantic\ sau brutal\. Avem de-a face cu el, ea, iubiri trecute de-ale lorsau via]a lor de birou. Mai apare un per-sonaj c`t de c`t conturat, un anume Go-liath, [eful redac]iei unui ziar de provin-cie, poate singurul care reu[e[te s\ men-]in\ un grad onorabil de coagulare a `n-t`mpl\rilor. Deasupra tuturor planeaz\ oomniscien]\ ciudat\ (voci transcrise cuitalice `n carte), una din care re]inem c\femeile s`nt „curve“, o sintagm\ care a-pare destul de des, completat\ de o duri-tate extrem de contrastant\ cu vocile ne-sigure de sinuciga[i adolescentini ale ce-lorlalte personaje masculine, Benedict sauAdrian.

Obsesia principal\ ar fi pr\pastia decomunicare dintre `ndr\gosti]i, ca s-o nu-mim ca `ntr-un manual de autoajutora-re. S`nt pasaje, de altfel, care amintesc [ide a[a ceva: „M-am v\zut din nou pus `nfa]a certitudinii c\, indiferent c`t de lega-te una de alta ajung s\ se simt\ dou\ per-soane, lipsa de comunicare este o proble-m\ imposibil de rezolvat“.

Golul „comunica]ional“ alunec\ firesc`n stranii momente de voluptate concre-tizate cu r\suciri stilistice de-a dreptul a-bracadabrante: „Ea se porni s\ geam\,ademenindu-l ca prin vis cu pufule]ii eide viermi[or [i c\rni[oarele aburinde descoic\ fraged\. (...) F\cuser\ dragostede mai multe ori, dar niciodat\ p`n\ `nacea sear\ nu se g`ndise s-o priveasc\ alt-fel dec`t privise orice femeie p`n\ a-tunci. Avea ea oare darul de a-l face s\se simt\ un mic delfina[ capabil s\ satis-fac\ din c`nd `n c`nd o marsuin\ adev\-rat\?“.

Bun, ar fi fost dou\ linii valabile defug\ stilistic\, c\tre o descriere macabr\a situa]iei, ceea ce n-ar fi fost r\u sau c\-tre una delirant-comic\. Dar c`nd toat\

paradigma se tope[te sub greutatea di-minutivelor iese cam ce a]i citit mai sus.

Nu doar grea]a e`mprumutat\ de la Sartre, ci [i obsesiadomin\rii erotice

Cartea este pres\rat\ cu momente de dra-goste de o lips\ de autenticitate antolo-gic\. Iar asta se `nt`mpl\ [i pentru c\ per-sonajele masculine, foarte camilpetres-ciene `n inten]ie, s`nt pur [i simplu dep\-[ite, deodat\ cu autorul lor, de situa]iileerotice `n care s`nt puse. Blestemul fra-gilit\]ii `n scenele erotice pare s\ fie ca-uzat de amestecul letal dintre metafizic\[i obsesii sau „poze“ machiste. Un citatmai lung, dar care merit\: „~ntre timp ea`[i strecurase dou\ degete `n `ntregime`n gura mea, descle[t`ndu-mi din]ii. Credc\ unduirile limbii mele umede `i f\ceaumare pl\cere, pentru c\ `ncepu s\ geam\ritmic [i din ce `n ce mai profund. Cevam\ re]inea totu[i s\ continui preludiul.Sim]eam c\ am `n gur\ ni[te falangemurdare, pe care le sugeam incon[tient,ca un vi]el. Mi se f\cu brusc grea]\ g`n-dindu-m\ c\ probabil nu se mai sp\lase

C\r]ile care nu-[i ating `n nici un fel lectorii s-arputea `mp\r]i `n dou\ categorii: cele comerciale,scrise de profesioni[ti, care pot provoca m\car pl\cerivinovate [i c\r]ile scrise de ambi]io[i `ntr-ale literaturiimari care, cu un stil corect [i destul de bine balansat,nu reu[esc s\ ne ridice nici m\car o spr`ncean\.

C\r]ile dup\ care nu]i se `nt`mpl\ nimic

Cartea este pres\rat\ cu momente de dragoste de o lips\ de autenti-citate antologic\. Iar asta se `nt`mpl\ [i pentru c\ personajele mas-culine, foarte camilpetresciene `n inten]ie, s`nt pur [i simplu dep\-[ite, deodat\ cu autorul lor, de situa]iile erotice `n care s`nt puse.

LIPS| DEAUTENTICITATE

www.supliment.polirom.ro

11 «

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 152 » 3 – 9 noiembrie 2007

BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

~ntr-oo ffrumoas\ ddiminea]\ ddetoamn\, ccu mmic, ccu mmare, nne-aamuitat lla RRaattaattoouuiillllee.

En famille, desigur, a[a cumv\zusem, pe r`nd, Shrek, Ice Age,Pocahontas, Tarzan, Mica siren\,Shark Tale, Chicken Little [i alte fil-me de desen animat. De fapt, nicinu [tiu dac\ mai s`nt, propriu-zis,desene animate, pentru c\ s`nt f\-cute cu tehnologii [i perspectiveat`t de noi, `nc`t reprezentarea do-meniului s-a schimbat [i ea.

F\r\ s\ cad `n infantilism, amfost de fiecare dat\ fermecat de po-vestea de pe ecran, r\sucit\ inge-nios [i actualizat\ savuros, prin tri-miteri mai transparente sau maisubtile la realitatea cotidian\ ([i cul-tural\, `n sens larg). Spre surprinde-rea mea, juniorul, de ani [apte,gust\ `n primul r`nd aceste aluzii,parodii, trasoare umoristice [i ironi-ce, nel\s`ndu-se captat integral depovestea `n sine. De pild\, dinsplendidul Chicken Little, replica luifavorit\ este „Darth Vader e chiartat\l lui Luke?“, `ntrebarea pe careun personaj le-o adreseaz\ imediatextratere[trilor ab\tu]i pe P\m`nt.~ntr-adev\r: pe cine s\ contezi `nadeverirea acestei filia]ii (dincolo der\zboiul mitic dintre Sith [i Jedi)dac\ nu pe ni[te tipi veni]i din alt\galaxie?

Revenind la Ratatouille, istoriaunui [oricel care se zbate s\-[i afir-me talentul (geniul) gastronomic,filmul trebuie neap\rat v\zut. Esteabsolut delicios, de la un cap\t laaltul, [i a nu-i aloca aproape dou\ore din existen]a ta ar fi o eroareimpardonabil\. Lumea [oarecilor [ilumea oamenilor, separate printr-un conflict milenar, ajung aici la ofericit\ conjunc]ie, prin convingereaad`nc\ a lui Remy c\ `[i poatedep\[i condi]ia. C\ poate face maimult dec`t s\ fure m`ncare din gos-pod\riile oamenilor sau s\ scoto-

ceasc\ prin gunoaiele lor. Cel ce-i`ntre]ine visul e marele buc\tar pa-rizian Auguste Gusteau, a c\rui de-viz\ este „Oricine poate s\ g\teas-c\“. Cei care vor s\ spulbere acestvis `n curs de realizare s`nt – cate-gorial – mai `nt`i [oarecii, apoi oa-menii. Remy are parte `ns\ [i deobstruc]ii ori rezisten]e individuale.Dac\ Anton Ego, temutul critic culi-nar, e ur`t de mai to]i, Skinner, pa-tronul parvenit, ne devine odios peparcurs. El ia mitul disp\rutuluiGusteau [i `l exploateaz\ la moduljosnic-industrios. ~i folose[te imagi-nea simpatic\ pentru a vinde tot fe-lul de semipreparate [i alimentecongelate, `n logica globaliz\rii.

Pe acest front de lupt\ `[i faceapari]ia noul combatant, micu]ulsensibil, inteligent [i – `nainte detoate – talentat, pentru care g\tituleste o art\, la fel ca [i degustarea,la fel ca [i `ngurgitarea. Fiindc\ [o-ricelul nu se poate face v\zut f\r\ ast`rni, imediat, un val de aversiuneomeneasc\, el se ascunde sub bo-neta unui t`n\r st`ngaci, dirij`ndu-lprin... trageri de p\r. Cuplul d\ re-zultate formidabile, faima restau-rantului `ncepe s\ se refac\. Reduta`nc\ de cucerit este r\utatea: ceaprofesional\, a criticului Anton Ego,[i cea gratuit\, a unor oameni pen-tru care performan]a culinar\, artapentru art\, nu `nseamn\ nimic.

Finalul e memorabil. Skinner [ial]i tic\lo[i bipezi se scufund\ `npropria mediocritate. ~n schimb, te-mutul critic se declar\ `nfr`nt. M`n-c`nd un Ratatouille ca la mama lui,el vrea s\-l cunoasc\ pe buc\tarulcare a realizat o asemenea minune.{i, cunosc`ndu-l, nu are nici o pro-blem\ `n a-l numi pe [oricel cel maimare buc\tar din Fran]a. Chiar da-c\, pentru asta, `[i va pierde rubrica.

Artistul [i criticul, triumful [i re-cunoa[terea talentului, `ntr-un filmnemaipomenit.

Art\ pentru art\

MMaaii eessttee nneecceessaarr\\ iinnssppiirraa]]iiaaaasstt\\zzii?? Cineva `mi spunea c\ nupoate s\ scrie despre ceva, dac\nu este fascinat de acel ceva. Dareu tocmai aici v\d provocarea(o provocare specific\ postmo-dernit\]ii, fire[te): s\ scrii despreceva, chiar dac\ nu te fascinea-z\ acel ceva, dar s\ fii `ntr-at`tde profesionist [i abil scriitori-ce[te `nc`t s\ faci acel ceva s\devin\ scintilant ([i nu doar `nochii celorlal]i, ci [i pentru tine`nsu]i). S\ faci dintr-un ceva fad,prostesc [i nes\rat exact inver-sul s\u. Chestiunea, a[a cum opuneam, era urm\toarea: de cenu ar putea fi preschimbat (re-pet, prin abilitate scriitoriceasc\)e[ecul `n `mplinire, [i vidul, `n

plin? La urma urmei e de de-parte mai greu de izbutit acestlucru [i este necesar\ mai mult\osteneal\ tehnic\, stilistic\, de-c`t dac\ acel ceva ini]ial ar fi mi-nunat, generator de senza]ii [iidei teribile etc. Realitatea nueste `ntotdeauna [i nici neap\-rat ofertant\: dar a scrie doardespre nimicnicia ei ar fi inutil [ipoate chiar umilitor, uman vor-bind. Pervertirea poate fi adec-vat\, `n acest caz, pentru c\ es-te o pervertire cu miz\ estetic\.Ce poate fi r\u `n a[a ceva? In-spira]ia e doar un za] de cafea,ast\zi. Ce afl\m, de fapt, dinc\r]i? Afl\m, oare, adev\rul? S\fie limpede: nici o carte nu aret\ria unui asemenea lucru dec`t

`n chip sibilinic – pentru c\ nuexist\ un adev\r, ci doar ver-siuni ale adev\rului. ~ntrebareatrebuie pus\ altfel: ce n\d\jdu-im s\ afl\m, de fapt, din c\r]i?Exist\, sut\ la sut\, o carte a re-alit\]ii absolute? Orice carte,oric`t de palpabil\ [i concret\,oric`t de exact\, este un demersal unei realit\]i care poate ori-c`nd deveni irealitate (sau careeste `n mod camuflat irealitatechiar de la `nceput). Poate c\orice carte este un fel de ochea-d\ din partea lui Dumnezeu: oochead\ prin care Dumnezeune face semn c\ `nc\ `ncearc\s\ gestioneze versiunile at`t de`nv\lm\[ite ale adev\rului. Demulte ori din c\r]i afl\m tocmai

ppee-ddoossuull, inversul a ceea ce t`n-jim: c\ lumea nu este plin\, civid\, c\ nu este totul, ci nimic.Dar [i aceasta este tot o lec]ie [itot o ochead\. Care nu stric\nim\nui, nici chiar celor mai `n-v\]a]i dintre `nv\]a]i. Este un loccomun s\ pretinzi c\ lectura eobligatorie. Nu este deloc unloc comun, `n schimb, s\ pre-tinzi c\ lectura e un viciu. Estechiar o extravagan]\, de nucumva o insolen]\ s\ spui a[aceva. Dar ar putea, oare, c\r]ile[i lectura deveni un viciu, [i, da-c\ da, `n ce condi]ii? La tinere-]e, aveam o credin]\ nezdrunci-nat\ de nimic `n c\r]i: conside-ram c\ ele, c\r]ile, s`nt parcelevremurilor noastre, urzitoarele

teribile de destin ([i, ce-i drept,schimb\rile din via]a mea audepins, uneori, de citirea uneic\r]i ori a alteia `ntr-un momentanume, m\ refer la povestirilelui Gabriel García Márquez, laromanul Maestrul [i Margaritade Bulgakov sau la dou\ poemede anvergur\ precum Waste-land [i Howl, de T. S. Eliot [i Al-len Ginsberg). La maturitate, numai cred neap\rat a[a ceva: bachiar sus]in cu v`rf [i `ndesat c\`ntre c\r]i (bibliotec\) [i via]\ tre-buie aleas\ cea de pe urm\. Nu[tiu `ntru totul de ce op]iunea

mea s-a modificat: pentru c\ nuam renun]at deloc la lectur\(dimpotriv\, c\r]ile mi-au r\masloiale generatoare de idei [isim]\minte). Nu am putut re-nun]a la arta cititului [i din mo-tive academice: s`nt un cititorprofesionist [i `mi convine aceststatut, `n care m\ simt deplin\.Cu toate acestea, ast\zi, dac-a[fi la judecata de apoi [i ar trebuis\ aleg `ntre c\r]i [i via]\, a[ op-ta pentru via]\. De ce? Ar fi bi-ne dac\ mi-a[ limpezi mie`ns\mi de ce, `ntruc`t deocam-dat\ nu [tiu!

VERBA WOLAND

Ruxandra CESEREANU

Despre inspira]ie [i despre adev\rul din c\r]i

pe m`ini de c`nd plecase de acas\. Mi-am smucit capul dintr-odat\ [i am des-chis buim\cit portiera. Nu mai vomi-tasem de mult\ vreme [i aproape uitasemcare e senza]ia“.

Iubita cu pricina este virgin\, o starepsiho-somatic\ de care existen]ialistulpersonaj, p\truns de tot felul de gre]uri,se `ndoie[te profund. M\ rog, ea `i ex-plic\ totu[i c\ exist\ mai multe feluri dehimen pe lumea asta, deci s\ nu fie sus-picios. ~n schimb, biata fat\ se alege cu osup\ v\rsat\ `n cap de propria mam\ ca-re este geloas\: da, b\rbatul cu pricina seculca, de fapt, cu Angela, o mam\ ar\toa-s\ la vreo 50 de ani. Oricum, a[a o lup-t\ `ntre sexe pe via]\ [i pe moarte de-p\[e[te `n frigiditate orice a[teptare acititorului. Nu doar grea]a e `mpru-mutat\ de la Sartre, ci [i obsesia do-min\rii erotice, `n cazul nostru o fi-xa]ie necoapt\ [i nefericit\.

Jurnalistul Goliath se potrive[teceva mai bine cu veleit\]ile stilisticeale prozatorului nostru. Este tipiculziarist de provincie, cu o mic\ echi-p\ `n spate alc\tuit\ din credinciosulBenedict [i apari]ii feminine efemere.Are un prieten senator care la un mo-ment dat vars\ `ntr-un discurs `n Par-lament un lung [ir de elucubra]ii ca-re reprezint\ g`ndirea profund\ a ce-lor doi, dar care `nseamn\ [i sf`r[itullor politic. Reu[it\ este [i apari]ia mis-terioasei so]ii a lui Goliath la spital,pe c`nd acesta se afl\ `ntr-un soi demoarte clinic\. Ea `i face la c\p\t`i oconfesiune furioas\, `n care repro[uri-le matrimoniale concureaz\ cu descri-erea vie]ii adulterine.

Scene complet inutile`ncarc\ [i mai multvolumul

Cartea lui Adrian Petrescu este acel gende nereu[it\ frustrant\ [i prin faptul c\nu o po]i numi direct „e[ec“ sau „carteproast\“. Uneori, o astfel de judecat\ si-gur\ poate [i ea concura cu un cathar-sis. S`nt destule pasaje onorabile. In-trig\ `ns\ curajul autorului de a se arun-ca cu un bagaj obsesional [i imagisticdesprins parc\ din b`jb`ielile romanuluiexisten]ialist-psihologic românesc. Gri-ja pentru arhitectura romanului lipse[-te cu des\v`r[ire. Autorul crede c\ poaterezolva totul prin lungi confesiuni sau

prin interven]ii naratoriale brutale. Lucru-rile, de fapt, se complic\. Mijloacele s`ntpu]ine `ns\. Inten]iile bune pot fi ghici-te, dar `[i g\sesc rareori realizarea. Scenecomplet inutile `ncarc\ [i mai mult volu-mul. Exemplul cel mai bun ar fi m\rturi-sirile erotice f\cute pentru ziarul „Adev\-rul nou“ de c\tre un mecanic. Atmosferasumbr\, ap\s\toare – at`t de mult dorit\ deautor – e ob]inut\ p`n\ la urm\ nu din te-ribile demonstra]ii de for]\ stilistic\ saudin atitudini surprinz\toare ale personaje-lor, ci tocmai din evidenta neputin]\ artis-tic\. Dorin]a de m\re]e angoase

existen]iale se stinge `n triste b`jb`ieli se-micurajoase cu aer de t`rg de provincie.M\ rog, dup\ lectur\, mi-a venit pofta s\teoretizez aiuristic categoria c\r]ilor carenu te ating cu absolut nimic. ~i doresclui Adrian Petrescu s\ `ncerce m\car s\rateze o carte ̀ ntr-o manier\ conving\toa-re, dac\ nu cumva s\ scrie una cu adev\-rat bun\.

Adrian Petrescu, Conspira]iile imposibile,colec]ia „Proz\“, Editura Cartea Româneasc\, 2007

Protagonistul din romanul lui Amelie Nothomb este un solitar,un mizantrop distan]at de realitatea `nconjur\toare, caretr\ie[te `ntr-o lume conceput\ dup\ propriile sale reguli.

„NEBUNUL“» 12

printre r`nduri

www.supliment.polirom.ro

AM LIE NOTHOMB » JURNALUL R~NDUNICII

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

C`nd aam `̀ntrebat-oo ppe AAlina lluiGheo ccine ccrede cc\ aar ffi AAkka, mmi-aaspus ccinstit cc\ nnu [[tie, ddar ddac\trebuie nneap\rat ss\-[[i ddea ccu pp\-rerea, ss-aar gg`ndi lla oo ppersoan\ nnuprea bb\tr`n\, uu[or pplinu]\, ccu ccoc,ten pp\stos [[i mmanichiur\ ff\cut\ `̀ncas\, oo ddoamn\ ccam sst\tut\, ddinseria ffemeilor LLica, ppe ccare nnu lle-aaavut ddeloc lla iinim\. I-am mai pusla `ncercare [i pe al]i prieteni. P\-rerile s-au v`nturat `ntre o regin\akkadian\, un star pop [i un `m-p\rat mugal. Pun pariu pe ce vre]ic\ primul care ar da r\spunsul co-rect ca din pu[c\ la `ntrebarea ci-ne-i Akka de la Kebnekajse ar fiNicolae Manolescu. Sau (zice Cor-nel Ungureanu) Sorin Titel, dac\ar mai tr\i. Sau (adaug\ un t`n\rcritic) Costi Rogozanu. To]i trei ar[ti sigur c\ Akka e o g`sc\ s\lbati-c\ b\tr`n\ [i `n]eleapt\; c\ s-an\scut `n Laponia, pe munteleKebnekajse; c\ `[i conduce stolulca un general, dar c\ are o bun\-tate f\r\ margini; c\ e `ngerul p\-zitor al ]`[ti-b`[tiului de Niels, co-pilul spiridu[, care, pe spinareag`nsacului Martin, str\bate dinmartie p`n\-n noiembrie toat\Suedia. De ce oare ar [ti cei treis\ r\spund\ a[a de bine? Pentruc\ Minunata c\l\torie a lui NielsHolgersson prin Suedia scris\ `n1907 de bl`nda [i nobelizata Sel-ma Lagerlof e una din c\r]ile pecare ei nu le pot uita. Cel pu]ina[a au m\rturisit.

Dar ce m-a apucat s-o iau peurmele unei g`[te din poveste?Am dou\ motive care m-au `m-pins s`mb\t\ [i duminic\ s\ reci-tesc cartea primit\ cadou de ziuamea `n noiembrie 1961 de la Pru-ne[ Violeta. Fiindc\ eram obosit\dup\ o s\pt\m`n\ de [edin]e, ti-pografii, referate doctorale, tram-bal\ri gospod\re[ti [i fiindc\ m\b`ntuia un `nceput de viroz\, amf\cut ce fac de obicei c`nd, `nsezonul toamn\/iarn\, cad lat\:m\ pitulez `n copil\rie. M\ strecor`n pat sub o dun\ pufoas\ [i

cald\, trag c`t pot pe n\ri mirosulgutuilor de pe dulap, `mi aleg ocarte de c`nd eram mic\ [i o rogpe mama s\-mi fac\ un ceai [i p`i-ne pr\jit\ frecat\ cu usturoi [i u-lei. Mama vine [ont`c-[ont`c cu ta-va, cea[ca alb\ [i p`inea, iar mie –oric`t de r\u m-a[ sim]i – mi separe c\ `nsu[i raiul coboar\ pep\m`nt [i, ca prin minune, prindputeri. A[a s-a `nt`mplat [i acum,dar cartea cu g`[tele albe pe co-perta neagr\ am ales-o, repet, dindou\ motive anume.

~nt`i, pentru c\ vineri seara amascultat o poveste pe care Rodicai-a spus-o la telefon lui Vultura[cu o sear\ `nainte. Rodica zice c\diminea]a s-a plimbat pe malulMosellei, la Trier, unde era la uncolocviu [i a privit mut\ de uluirela ce se `nt`mpla pe r`u: mii dep\s\ri se preg\teau de migrare.Brusc, un stol de g`[te s\lbatice s-a ridicat [i a zburat `n V. Numaiuna n-a avut putere [i a r\masjos. A `nceput s\ se zbat\, s\ ]ipesf`[ietor, cu g`tul `ntins. At`t demare era dezn\dejdea g`[tei sin-gure, `nc`t Rodica spune c\ i-a ve-nit s\ pl`ng\ de mil\. C`nd deoda-t\, stolul s-a `ntors [i g`[tele s-aua[ezat `n jurul p\s\rii neputincioa-se, au atins-o cu ciocurile, cu ari-pile, p`n\ s-a potolit [i n-a maistrigat. Abia c`nd le-a v\zut petoate cum `noat\ lin s-a lini[tit [iRodica. Dar n-a putut s\ spun\ cea p\]it mai departe g`sca obidit\fiindc\ a trebuit s\ plece lacolocviu.

Nu-i greu s\ v\ `nchipui]i ce-am`n]eles toate trei din aceast\-nt`m-plare, ca la [coal\, c`nd `nv\]\toa-rele ne puneau s\ `n[ir\m ideileprincipale din povestea lui Niels.Mai mult ca sigur, a]i desprins cem-a aruncat `n bra]ele bunei Sel-ma. Numai c\ mai am un motiv,greu de b\nuit: cinci zile cu Pyn-chon. Ce leg\tur\ poate fi `ntreSelma [i Thomas ve]i afla s\pt\-m`na viitoare, de[i v\ spun de peacum: absolut niciuna. {i-atunci?

Akka de la Kebnekajse

RRoommâânniiaa `̀nn ddeezzoorrddiinnee,, ddee dduupp\\ EEvveennii-mmeennttee,, RRoommâânniiaa ttrreeccuutt\\ pprriinnttrr-oo RReevvoo-lluu]]iiee,, ttrr\\iiee[[ttee ooddaatt\\ ccuu llooccaattaarriiii lluuii CCiimm-ppooee[[uu ddrraammaa ttrraannzzii]]iieeii,, `̀nnttrr-uunn rroommaannddee ttrraannzzii]]iiee.. Chiar dac\ se `nt`lnesc pesc\ri, `n fa]a blocului, la [edin]ele aso-cia]iei de locatari sau la `ntrunirile Par-tidului Pensionarilor, chiar dac\ vorbesc`ntre ei [i pun ]ara la cale, chiar dac\ seurm\resc prin vizoare, locatarii `[i tr\-iesc `n t\cere [i izolare propria singur\-tate.

Fiecare dintre locatari este o alt\ lu-me, iar „lumile acestea trec una pe l`ng\alta, c`teodat\ `[i pot da chiar bun\ ziua,`[i pot spune o mul]ime de lucruri inte-resante despre cum e vremea sau ce emi-siuni au mai v\zut la televizor, dar r\m`nseparate [i departe una de alta, str\ine,`nchise `n sine [i, nu de pu]ine ori, du[-m\noase“.

Pelaghia cea adulter\ [i „celest\“, dom-nul Toma de la etajul patru, mare iubitorde adev\r [i ascult\tor fidel al BBC-ului,domnul Elefterie, `n[elat al Caritasului[i posibil c`[tig\tor la loto 6 din 49, dom-nul Vasile, care dore[te s\-[i `nfiin]ezeun partid [i s\ rezolve cazul Patapievici,domnul Ion-[eful-de-scar\, fost electri-cian la Securitate, Temistocle, elev geni-al `n clasa a [asea, domni[oara Zenovia,diriginta lui Temistocle [i elev\ a lui Ni-costrat Z\vor`tul, ini]iator `n secretele Ka-ma Sutra, domnul Anghel, ve[nic sufe-rind de „r`ie“, domnul Ilie cu a sa moto-ciclet\ dezasamblat\, toate aceste perso-naje simpatice reprezint\ r`su’-pl`nsu’ Ro-mâniei postrevolu]ionare, al unei Româ-

nii ̀ n c\utarea spiritualit\]ii pierdute.

Despre oamenii recen]idin blocurile vechi alecomunismului

Proprietarii de vise din blocul cu optetaje se confrunt\ cu o problem\ a c\reirezolvare nu mai suport\ am`nare, „pro-blema liftului“. Simion, cizmarul, nemul-]umit de g\l\gia provocat\ de cei caretr`nteau u[a liftului [i de ]`n]arii din gar-soniera sa de la parter, blocheaz\ liftulla etajul opt, pentru a nu mai fi deranjat`n timp ce se roag\. Rug\ciunile lui neaSimion se `ntind pe tot parcursul zilei:rug\ciunea de diminea]\, rug\ciunea depr`nz, cea de sear\ [i cea de noapte, ast-fel `nc`t nu mai este loc pentru nimeni`n lift. Simion se roag\ lui Dumnezeu„pentru to]i locatarii blocului acestuia,ai ora[ului acestuia, ai tuturor satelor [iora[elor ]\rii acesteia, precum [i pentruto]i oamenii `n general“.

Simion devine `n final un fel de du-hovnic al blocului, c\ci fiecare locatar a-junge, r`nd pe r`nd, la etajul opt pentrua-[i m\rturisi p\catele [i pentru a ceresfaturi lui Simion, `ntr-o sincer\ spove-danie la u[a liftului. Simion `i ascult\ peto]i [i le spune pilde, iar liftul, aceast\„cutie“ blestemat\, care i-a f\cut pe lo-catari s\ se izoleze unii de al]ii, `i une[teacum la etajul opt, unde omul din liftvorbe[te cu `ngerii. Simion devine inter-mediar `ntre proprietarii de vise [i Dum-nezeu atunci c`nd un `nger vine s\-i repa