Satul Sireti Raionul Straseni

8/17/2019 Satul Sireti Raionul Straseni

1/36

CuprinsCapitolul 1 – Raionul si satele ce intră în componen a luiț .

1.1 Localitatea mea de baștină – raionul Strășeni, satulSireți ............... 1

1.2 Originea numelui ………………………………………………….... 11.3 Resurse natural……………………………………………………… 21.4 Floră i fauna………………………………………………………… 2ș1.5 Istoria………………………………………………………………… 3

Capitolul 2 – Istoria localită ii i escrierea o!iectelor culturale.ț șCu"int în nainte ............................... 4

2.1 #ră ini ă reno"ată pe !ani rom$ne ti .......................................... %ț ș2.2 &ni i prin mu'ică.............................................................................(ț2.3 )*inioritele+ care fac scenete ,a'lii………………………………1-2.4 i!liotecă pentru tot satul……………………………………….. 112.5 )/uptăm ca să nu pier em statutul e liceu+………………….. 122.0 u'eul un e se ascun e toată istoria localită ii……………….. 13ț

2. a, i ame mai mul i oritori ec$t ta!le e oc……………. 14Ș ș ț2.% e'"oltare pe !ani 6uropeni……………………………………. 152.( *atul *ire7i 8 /ocalitati in ra'a e 1- 9m………………………. 10

Capitolul 3 – o ia *atului *ire iș ț3.1 &rme *tră"ec,i............................................................................... 2-3.2 :testari ocumentare3.3 6 /: ;?:AI: R&*6:*C@... 213.5 =e!el cu temperatura aerului pentru perioa a esfasurarii practicii.... 3-


2/36

Autor : Pleșca Dumitru Titlul lucrării Localitatea mea de baștină – raionul Strășeni, satul Sireți

Intro ucere Lucrarea a fost elaborată de Plesca Dumitru, elev a Colegiului de Ecologie,PA - 011. Acest mic proect de diplomă s-a născut din dorin a de sc!imbare i pșface un studiu "n cadrul satului natal , drept timp "n care se desfăsoară practica. #biectivele proectului de diplomă sunt de a "ncerca pe c$t posibil să ne remarca i prin idei originale, %i sperăm că prin aceste idei o să arătăm lumsuntem "n stare. P$nă la urmă orice sc!imbare "n bine este mai mult dec$t bineEforturile depuse sunt minime, dar impactul lor este de mari propor ii. Ave i oca&ia să cunoa%te i lucruri i detalii noi despre satul 'ire i din ș ț'tră eni, oameni ca voi, dornici de sc!imbare %i vă rog să mă crede i pe cuvș parcurs se leagă prietenii str$nse. Pe l$ngă asta, ave i oca&ia să vi&ita i ț

frumos. Capitolul 1 include o gamă largă de informa ii despre ora ul 'tră eni, si neț ș șimpresie si de&voltă o anumită curio&itate despre acest ora .ș Capitolul ) include informa ii despre localitatea mea de ba tină, i se dț ș șsuccind istoria satului. Capitolul * con ine atestari documentare despre sat, i alte lucruri importanț ș perioda sovietică.

2 10.0 .201!


3/36


Capitolul 1 – Raionul si satele ce intră în componen a lui.ț1.1 /ocalitatea mea e !a tină – raionul *tră eniB satul *ire iș ș ț

(aionul 'tră eniș se află "n centrul+oldovei , la )* m depărtarde C!i inăuș , capitala (epublicii +oldova. Limbile vorbisuntrom$na iș rusa . 'uprafa a totală este de 0 m/. Popula ia "ntregț țraion este de 1 locuitori, dintre care 1 *1 locuiesc "n ora eș0 la sate. 2n raion se numără 1 1 copii 30415 ani6, 0 7 0 adț7 8 1 ani6 i 11 751 pensionari 3peste 7 8 1 ani6.ș

1.2 Originea numelui 'tră eni este un toponim de origine polisemantică, put$nd proveni fieșdeformarea cuv"ntului 9stră:eni;, fie de la cuv"ntul 9stra nic;. Ecoul evenimșdin trecut se regăse te i "n denumirea unui cătun de codru< !aiducii, ace ti păuș ș ș șCodrilor, băgau groa&a "n boierii care circulau pe drumurile spre C!i inău 3seșdeci locurile erau stra nice, dar tocmai din această cau&ă, trebuiau să fie strășalta origine posibilă a toponimului ar fi cea legată de ocupa iile tradi ionaț ț bă tina ilor< "n păr ile stră enilor erau me teri lemnari, speciali&a i ca strș ș ț ș ș ț ș(aionul 'tră eni are * localită i< ) ora e, )7 comune i 1) sate.ș ț ș ș

1.3 Resurse natural

'uprafa a totală a ora ului 'tră eni este de 0 ) !a, dintre care circa 17 !a ț ș șterenuri cu destina ie agricolă. 'tră eni este una din pu inele localită i din repuț ș ț ț

unde ponderea terenurilor fondului silvic este foarte impunătoare i constituiș50? sau ).*50 !a. (esursele acvatice ale ora ului sunt de 1 0 !a i sunt formateș șsuprafa a r$ului @$c ,11 !a, 7 ia&uri cu o suprafa ă de 1 !a i mla tini prț ț ș șCartierele 'tră eniului sunt< undătura, Podul Bolocii, Centru, Aleea Plopilor, Pș ș'atu ou.

" 10.0 .201!

https://translate.googleusercontent.com/translate_c?anno=2&depth=1&hl=en&rurl=translate.google.com&sl=en&tl=ro&u=https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova&usg=ALkJrhhKl2Q_sQ7KydcOI5PljhuiUMo62Qhttps://translate.googleusercontent.com/translate_c?anno=2&depth=1&hl=en&rurl=translate.google.com&sl=en&tl=ro&u=https://ro.wikipedia.org/wiki/Chi%25C8%2599in%25C4%2583u&usg=ALkJrhinZLB9RklR7mC0QfhzgWUAk4DOughttps://translate.googleusercontent.com/translate_c?anno=2&depth=1&hl=en&rurl=translate.google.com&sl=en&tl=ro&u=https://ro.wikipedia.org/wiki/Chi%25C8%2599in%25C4%2583u&usg=ALkJrhinZLB9RklR7mC0QfhzgWUAk4DOughttps://translate.googleusercontent.com/translate_c?anno=2&depth=1&hl=en&rurl=translate.google.com&sl=en&tl=ro&u=https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%25C3%25A2n%25C4%2583&usg=ALkJrhiX-uho4w8TBXcIbEmHtO_5T8rDyghttps://translate.googleusercontent.com/translate_c?anno=2&depth=1&hl=en&rurl=translate.google.com&sl=en&tl=ro&u=https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rus%25C4%2583&usg=ALkJrhjuYLWXxQ-9xsSdpK8ybqY8i8fqvwhttps://translate.googleusercontent.com/translate_c?anno=2&depth=1&hl=en&rurl=translate.google.com&sl=en&tl=ro&u=https://ro.wikipedia.org/wiki/Chi%25C8%2599in%25C4%2583u&usg=ALkJrhinZLB9RklR7mC0QfhzgWUAk4DOughttps://translate.googleusercontent.com/translate_c?anno=2&depth=1&hl=en&rurl=translate.google.com&sl=en&tl=ro&u=https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%25C3%25A2n%25C4%2583&usg=ALkJrhiX-uho4w8TBXcIbEmHtO_5T8rDyghttps://translate.googleusercontent.com/translate_c?anno=2&depth=1&hl=en&rurl=translate.google.com&sl=en&tl=ro&u=https://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rus%25C4%2583&usg=ALkJrhjuYLWXxQ-9xsSdpK8ybqY8i8fqvwhttps://translate.googleusercontent.com/translate_c?anno=2&depth=1&hl=en&rurl=translate.google.com&sl=en&tl=ro&u=https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova&usg=ALkJrhhKl2Q_sQ7KydcOI5PljhuiUMo62Q


4/36


1.4 Floră i faunaș Pădurile situate la #$%$ul orașului, ocu&ă '0( din terenurile

)ondului sil*ic al țării. Acestea cu&rind o *astă *arietate de arbori:ste+ari, tei, ulmi, arțari, car&eni, &lo&i etc. animale: bursucul,

*e*erița, mistrețul, că&rioara, *ul&ea, cerbul etc. s&ecii de &ăsări:

-ran-urul, &ri*i- etoarea, mierla, &iți-oiul, ciocănitoarea, cucul și

&lante: *iorele, brebenei, leurda, to&orași, - iocei, lăcrămioarele. Pe

coline se culti*ă *iță de *ie, &e *ersanți / &omi )ructi)eri: meri,

&runi, caiși, &iersici, nuci, cireși, *ișini. Pe *ăi se culti*ă le-ume:roșii, castra*eți, *inete, cea&ă, ardei dulci, *ar ă etc. Pe c m&uri se

culti*ă -r u, &orumb, oarea$soarelui, or , secară, o*ă .

Dintre animale se cresc o*ine, bo*ine, &orcine, canine, iar dintre

&ăsări: &ui, rațe, - ște, curci.

1.5 Istoria 3rășelul cu această denumire e menționat documentar ca sat

la 20 martie 1 ' , c nd Ale4andru 5oie*od, domnul 6oldo*ei,

con7rmă mănăstirii Pobrata o +umătate de moșie &e care călu-ării o

a*eau 8n dar de la +u& neasa 9rățiman cu satul urluceni. La ' iulie

1;;' 8l a ăm 8n stă& nirea mănăstirii 9rumoasa, cu os&odarii

țineau &risăci, *ii și li*e i )rumoase, erau lemnari, t m&lari *estiți.

La ! ianuarie 1


5/36


Scordeli. La 1 iulie 1rocenta

+oldoveni 8(om$ni 1 , 7 0. )?

(u iș 7.) ?craineni 5 ). )?@ulgari 7 0.*1?ăgău&i *5 0.1 ?Al iiț 10=otal 1 ,*)0 100?

1. Căpriana). C!irianca*. Co:u naș5. Dolna7. ăle tiș

. !elău&a

. reble tiș

. Codreanca

. Co:u naș =ransportul fero"iar10. Dolna Centrul raional *tră eni este no e căi ferate pe ruteș

11. ăle tiș C!i inău-@ucure tiș șC!i inău-Fiev-+oscovaș

C!i inău->vano- ran ivs 3rută auto6șC!i inău-'tră eni- ng!eniș ș

1). !elău&a1*. reble tiș15. Lo&ova17. +icău iț

1 . +icleu eniș 'uprafa ă Gotala -ț 0, m/Popula ie - )1 500 locuitoriț

Localită i "nfră ite 4 'ebeț ț i (om"niaș ș

1 . egre tiș1 . #ne tiș1 . Pănă e tiș ș

)0. (ădeni 2n ora ul 'tră eni sunt "nregistra i circa ) 0 agen i economș ș ț țdintre care cel mai mare număr "l constituie gospodăriilărăne ti 4 1.7 0. 2ntreprinderile cu dreptul de persoaneț ș

:uridice alcătuiesc *07 unită i. n loc de frunte ocupă induțalimentară, mai ales cea vinicolă. 'tră eniul se bucură de uș

)1. (omăne tiș)). (ecea)*. (o caniș)5. 'coreni)7. 'ire iț) . Gătăre tiș) . igăne tiȚ ș

10.0 .201!

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgarihttps://ro.wikipedia.org/wiki/G%C4%83g%C4%83uzihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgarihttps://ro.wikipedia.org/wiki/G%C4%83g%C4%83uzi


6/36


spectru bogat al celor mai bune soiuri de poamăeuropeană&abelle, (isling de 3dată cu a&ariția localității, de la cu* ntul stră-er i s$a tras

to&onimul Strășeni. Localitatea, 8nce& nd cu a doua +umătate a sec.

, s$a de *oltat intens, de*enind un centru industrial im&ortant din

re&ublică.

Capitolul 2 – Istoria localită ii i escrierea o!iectelor culturale.ț ș

'ire i este o localitate din (aionul 'tră eni, (epublica +oldova. Este situat "ț ș&ona de centru a (epublicii +oldova la 1 m de municipiul C!i inău si la șora ul 'tră eni.ș ș 'ituată "ntr-un loc prielnic pentru trai,"n apropierea apei,dositdealurile dimpre:ur,vatra satului a fost populată "ncă din timpuri străvec!i.2n bșsa9H+onumente ar!eologice "n raionul 'tră eni9;ar!eologul >.I$ncu men ionș țeJisten a unei a e&ări omene ti pe locul unde se "nt$lne te ($pa 'atului cu ț ș ș șCa&acului,căruia astă&i i se &ice 9;La ura Ca&acului9;,a e&area dat$nd dș

"nainte de Cristos,adică circa *000 de ani "n urmă.Cercetătorul B. icu a descmărturisire de danie, dat$nd cu )5 iunie 17 *, "n care se pomene te pentru primșde 'ire i 2n acest document denumirea satului apare "ntr-o formă diferită dț

! 10.0 .201!

:nul

opulatia DConform

recensamintului in anul 2-14E/ocuitori – 0(-

ar!ati – 3 ((Femei – 3 %(1

https://ro.wikipedia.org/wiki/Aligotehttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pinot&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cabernet&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Izabelle&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Risling_de_Italia&action=edit&redlink=1


7/36


actuală - Iără i. Denumirea 'ire i apare pentru prima dată "n Cartea de :udecț țdomnitorului Basile Boievod 3Basile Lupu6 la 10 mai 1 51.

'ire i era centru volostei omonime "n :ude ul C!i inău. La "nceputul sec.ț ț ș

'ire i avea peste 500 de case, cu o popula ie de *)50 suflete, ărani i ră&e i roț ț ț ș șăranii posedau peste )7 18) desetine de păm$nt, iar ră&e ii 151 desetine. AȚ ș

aceasta mai aveau proprietate funciară< d. . odlevs - )7 18) desetine, pProdan - 5 *85 desetine, ră&e ul Basile Cat$nsu - * desetine. 'atul poseda o cș șo clasă i o sta ie de cai de po tă.ș ț ș Am vi&itat această localitate "ntr-o &i de mar ițafară era o temperatură generoasă, de peste 17 grade. Am găsit un sat plin de oceea ce este o raritate pentru (. +oldova din ultimul deceniu. 92n compara ie cțsate, unde nu "nt$lne ti pe nimeni pe drum, la noi "ncă ai cui da bună &iua;, cșcuvinte ne-a "nt$mpinat (odica elcovsc!ii, secretara de la Primărie. Primarul (ebe:a se grăbea la o "nt$lnire i ne-a lăsat pe m$na colegilor.ș A a am aflat că din cei circa 000 de locuitori, ma:oritatea persoanelor așmuncă lucrea&ă "n C!i inău, &ilnic făc$nd naveta. Potrivit celor de la Primărș

activea&ă două grădini e, care sunt frecventate de pu in peste *00 de ț țAnsamblurilefolclorice, corul sătescsec iile de dansuri, aț și dame, teatru i multș ș

alte activită iț

transformă aceastlocalitate "ntr-un loc, care " i dore ti să reviț șC!iar dacă o parte din

; 10.0 .201!


8/36


drumuri sunt găurite, acest sat iese din tiparele rurale obi nuite. Aici se nascș țcopii, tinerii speciali ti vor să se anga:e&e, iar casele 9cresc; ca ciupercile dupăș

'atul 'ire i de ine mai multe obiective geografice


9/36


prea:mă celor mai cura:o i osta i din armata sa. De aceea, unul dintre primii locș șai acestei localită i i presupusul "ntemeietor este un vitea& pe nume rsu 4 fosț șluptător din armata lui tefan, care s-a eviden iat "ntr-o bătălie cr$ncenă.Ș ț

Denumirea satului se trage de la r$ul 'iret, drept dovadă sunt familiile Br$ncean+unteanu, Pruteanu, @$rlad sau rsu, care se trag din acea regiune i vin să conșlegenda.



10/36


2.1 #ră ini ă reno"ată pe !ani rom$ne tiț ș na dintre grădini e a fost renovată cu mi:loace financiare oferite de uvț(om$niei i dată "n eJploatare "n anul )01*. >nstitu ia se află "ntr-o aneJă a ceș ț

de sănătate. Directoarea Ala Cipilenco sus ine că "n 'ire i mereu a fost o probleț ținstitu ionali&area copiilor "n grădini e. 9Acest proiect a fost posibil dț țfondurilor alocate vecinilor de peste Prut. Ei ne-au a:utat cu 1 milion *00 de lei. Pe l$ngă aceasta i uvernul nostru ne-a asigurat cu mobilierul necesar, cuși materiale didactice. >ndiferen i n-au fost nici locuitorii satului. Cei care au dș ț

contribuit cu c$te 100 de lei;, poveste te efa institu iei. P$nă a fi dată "n eJplș ș ț

grădini a nouă, "n sat mereu eJista o luptă acerbă pentru un loc "n grădini a ț ț>nterlocutoarea mea " i aminte te că la "nceput de an părin ii dormeau noapteaș ș ț țPrimăriei pentru a putea "nainta cererile printre primii.2n pre&ent, grădini a rțeste frecventată de 1 0 de copii. Aici a:ung doar micu ii cu v$rsta cuprinsă "ntrț șani, grupe de cre ă "ncă n-au fost formate. Pe viitor conducerea planificăș

10 10.0 .201!


11/36


eJtindă. 2n cadrul institu iei activea&ă *5 de persoane, ma:oritatea tineri, dinț15 cadre didactice i restul constituie personalul te!nic. Copiii sunt reparti&a i "ș ț șgrupe.

Gradini aț

din sat

renovată pe

banii

romînesti si

cu ajutorul

oamenilor din sat.

2.2 &ni i prin mu'icăț 'ire i este una dintre pu inele localită i sau poate c!iar singura din ară "nț ț ț țgăsim două mănăstiri i o biserică. Acestea se află "n diferite col uri ale satuluș ț șfi vă&ute cu u urin ă. La fel de bine se observă i Casa de cultură. # clădire ridiș ț șo pantă, care se eviden ia&ă prin ar!itectura sa specifică. Dacă "n alte localităț țde cultură au a:uns "ntr-o staredeplorabilă, aici clădirea este"ngri:ită cu sfin enie. DirectorulțBaleriu Puiu ne spune că "n pre&entaici mi ună oamenii &ilnic, dar nu așfost mereu a a. La sf$r itul anilor ș ș

O 0 edificiul respectiv s-a pomenit"ntr-un !al fără de !al, dar implicarea localnicilor i așautorită ilor locale a făcut ca aceastățclădire să re"nvie.

11 10.0 .201!


12/36


Dacă nu sunt concerte sau teatre, atunci mereu se fac repeti ii. Printre cț ț permanen i ai Casei de cultură sunt membrii corului 9Doini a;, unde condț țartistic este 'vetlana (ebe:a. Ea spune că "n cur$nd ec!ipa trebuie să meargă l

festival "n @ulgaria, iar pentru aceasta "nva ă două c$ntece "n limba lor. 9Ețdificil pentru noi că ma:oritatea nu au studii "n acest domeniu, dar ne descu

acem repeti ii obligatoriu de două ori pe săptăm$nă. Go i vin cu un interes deoț țsus ine (ebe:a.ț Pe l$ngă acesta, "n satsunt i două ansambluri


13/36


prelucrarea păm$ntului. Conducătorul artistic al colectivului este Eugenia +oisspune că s-a g$ndit să implice "n via a artistică i culturală a satului i persoanț ș șv$rsta a treia. 9La "nceputul activită ii noi ne adunam i discutam despre diferitț ș

tratamentul cu miere, ini ierea "n informatică, sănătatea după 0 de ani, aromațetc. >nteresul cel mai mare a fost pentru calculator. oi le-am arătat cumconecte&e i cum să caute informa ie. Persoanele care au rude peste !otare aș ț posibilitatea să discute pe ' pe. Acum "nsă pregătim scenete umoristice alcoolism sau politică. Doamnele vor să se implice tot mai mult i sunt șentu&iasmate. #rgani&ăm repeti ii, ne distrăm i "ncercăm să le facem via a unț ș ț

u oară;, poveste te conducătoarea colectivului. Deocamdată clubul nu are ș șoficial "nregistrat, dar acest aspect urmea&ă să fie re&olvat "n scurt timp.

1" 10.0 .201!


14/36


2.4 i!liotecă pentru tot satul Got "n incinta Casei de cultură am găsit i biblioteca sătească. # "ncăpere ș

unde se simte un miros de carte nouă. +a:oritatea literaturii este "n limba rom$n periodic, institu ia prime te seturi noi. Potrivit Balentinei on a, efa biblioteciț ș ț șactivea&ă aici de aproape 50 de ani, acest 9depo&it de carte; a suferit unșsc!imbări. 9La "nceputerau doar c$teva căr i iț șacelea foarte vec!i. Pe

parcursul timpului am"nceput să primim maimultă literatură, iar odată cu asta a crescut ișinteresul cititorilor.+a:oritatea sunt totu ișcolarii, dar vin iș ș

oamenii simpli din sat.Acum ne pă esc pragul cu regularitate "n :ur de 700 de oameni;, ne comunică eș ș Pentru a capta interesul cititorilor, la bibliotecă se organi&ea&ă evenculturale i cluburi de lectură. Gotu i cea mai mare atrac ie sunt patru calcuș ș țconectate la internet, care au fost c$ tigate prin intermediul unui proiect amșnumit, 9 ovoteca;. 9Ginerii vin mai mult să caute informa ii, iar cei mai "n v$rțsă vorbească pe ' pe. >nternetul "l plăte te Primăria. Este ceva eJtrem de utilșsatul nostru. +ul i care vin să stea la calculator, mai caută i c$te o carteț ș bibliotecă, iar acest lucru nu poate dec$t să ne bucure;, a mai men ionat amțBalentina on a.ț

1' 10.0 .201!


15/36


2.5 )/uptăm ca să nu pier emstatutul e liceu+

După-amia&ă am a:uns i "nș

incinta liceului teoretic dinlocalitate, care i-a ob inut acestș țstatut "n anul )00*. a ada clădiriițte duce cu g$ndul la colile dinș perioada sovietică, dar iată "ninterior atmosfera este diferită.

C!ipul lui tefan cel +are te "nt$mpină, fiind fiJat pe fondalul drapelului (om$Șcare la r$ndul său este ornamentat cu elemente tradi ionale moldovene ti.ț ș Anastasia opa, directoarea institu iei ne spune că liceul activea&ă "nȚ țsc!imburi, iar toate clasele suntmereu ar!ipline. 9La noi "nva ăț

01 elevi, dar capacitatea este de710 locuri. Au fost "nsă iștimpuri, c$nd aici "nvă au pesteț1000 de elevi. 2n ultimii ani "nsănumărul de copii s-a redus ișcontinuă să scadă. Luptăm ca sănu pierdem statutul de liceu, dar oricum suntem "n pericol, mai ales penlocalitatea este aproape de Capitală;, se arată "ngri:orată interlocutoarea mea.

Directoarea a comunicat că- i dore te să transforme liceul "n unul comș șunde, "n afara orelor, vor putea veni to i doritorii să "nve e ceva nou< informț țlimbă străină sau să practice un anumit tip de sport.

1 10.0 .201!


16/36


2.0 u'eul un e seascun e toată istoria

localită iiț 2n subsolul liceului se aflăi mu&eul satului. Acolo ne-aș

"nt$mpinat icolae #laru, careeste profesor de istorie,fondatorul i custodele mu&eului.șPrimele eJponate au "nceput să fie colectate la "nceputul anilor O 0, c$nd a

procesul de rena tere na ională i studierea istoriei locale. +u&eul a fost dș ț șoficial "n anul )00* i avea doar 9sala memoriei;, unde erau adunate faptele de șale sire enilor care au participat la Primul (ă&boi +ondial, la al doilea, "n ră&boțAfganistan i la cel de pe istru. 9 e m$ndrim foarte mult că avem "n muș ș primul drapel tricolor din satul 'ire i, care "n anul 1 - a fost purtat la țadunări na ionale. Despre acesta un comunist spunea că era c$rpă, iar puț

drapelului l-a lovit cu pumnul. lterior, acesta a devenit simbolul ării, iar cel țspus cuvintele respective a rămas o c$rpă uitată de lume;, poveste te profesorulș 2n mu&eul de astă&i este i 9sala muncii;, unde găsim eJponate din șsov!o& i materiale care amintesc de tragediile prin care a trecut @asarabia 4 foși deportările staliniste. Got aici sunt frumos pre&entate i activită ile de c$nș ș ț

sire enilor< olăritul sau esătoria. Cea de-a treia componentă a mu&eulț țconsacrată culturii, iar aici icolae #laru ne-a pre&entat c$teva căr i care dateațsecolul =>=. Printre acestea am observat i c$teva manuale colare tocmaș ș perioada arismului, care au fost scrise c!iar de un sire ean. 9Asemenea lucrări nț țnici "n mu&eul "nvă ăm$ntului din C!i inău;, sus ine cu m$ndrie g!idul nostru.ț ș ț

1! 10.0 .201!


17/36


2. a, i ame mai mul i oritori ec$t ta!le e ocȘ ș ț Antrenamentele de a! i dame au loc de două ori pe săptăm$nă. Profeș ș poveste te că uneori sunt maiș

mul i doritori dec$t table de :ocț ișasta nu poate dec$t să-l bucure. De la liceu am pornit sprecentrul satului, iar pe drum am&ărit o clădire părăsită. Cei dePrimărie spun că acolo trebuia

fie coala nouă, "nsă, dinșmotive necunoscute, lucrările au fost de mult abandonate. 2n pre&ent conțapar ine unui cetă ean străin, care ar fi fost condamnat la "nc!isoare pț țescroc!erie.

2.% e'"oltare pe !ani 6uropeni

C!iar "n inima satului este un centru comercial unde se v$nd produse alimmateriale de construc ie, flori, produse de u& casnic i altele.ț ș Got aici am "nt$lnit-o i peșmătu a AleJandra, care vindeașlactate. 'ora femeii are o fermă devite, iar ea doar comerciali&ea&ămarfa. 9Acum, "n perioada postuluimare, lumea nu prea cumpără br$n&ă, lapte sau sm$nt$nă, dar deobicei nu ducem lipsă de clien i.ț

1; 10.0 .201!


18/36


Bara vindem "n :ur de 50 de litri de lapte i c$te -10 g de br$n&ă. Avem nșsatul este mare, iar mul i locuitori nu cresc vite pe l$ngă casă;, a conc!is sire eanț ț 'atul 'ire i este asigurat cu ga&, cu apă la robinete i cu iluminat stradaț ș

capitolul canali&are, autorită ile locale recunosc că mai au de lucru. +a:oț proiectelor de de&voltare, implementate aici "n ultimii ani, au fost c$ tigșfonduri europene. Pe data de ) mai "n satul 'ire i, pentru prima dată, se va organi&a estivalulțC$ntecului coral-bisericesc. Potrivit autorită ilor locale, invita ia a fost acceptatț țde 17 coruri din ară, "nsă numărul participan ilor cu siguran ă va cre te "n urmț ț ț ș

perioadă.

2.( *atul *ire7i 8 /ocalitati in ra'a e 1- 9m* m - distan a directă p"nă laț 'atul (o%cani din(aionul 'tră%eni 7 m - distan a directă p"nă laț 'atul +icău i din(aionul 'tră%eni

m - distan a directă p"nă laț 'atul Drăsliceni din(aionul Criuleni m - distan a directă p"nă laț 'atul !idig!ici din+unicipiul C!i%inău m - distan a directă p"nă laț 'atul Co:u%na din(aionul 'tră%eni m - distan a directă p"nă laț 'atul Iulboaca din+unicipiul C!i%inău m - distan a directă p"nă laț 'atul Logăne%ti din(aionul Criuleni m - distan a directă p"nă laț #rasul Batra din+unicipiul C!i%inău m - distan a directă p"nă laț 'atul Gru%eni din+unicipiul C!i%inău m - distan a directă p"nă laț 'atul (atu% din(aionul Criuleni

m - distan a directă p"nă laț 'atul ornoe din(aionul 'tră%eni m - distan a directă p"nă laț 'atul Kamciogi din(aionul 'tră%eni m - distan a directă p"nă laț #rasul 'tră%eni din(aionul 'tră%eni m - distan a directă p"nă laț 'atul (ădeni din(aionul 'tră%eni

1< 10.0 .201!

http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8035http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=8000http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8024http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=8000http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=3129http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=3100http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=124http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=100http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8015http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=8000http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=156http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=100http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=3130http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=3100http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=122http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=100http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8039http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=100http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=3132http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=3100http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8025http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=8000http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8033http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=8000http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8001http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=8000http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8030http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=8000http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8035http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=8000http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8024http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=8000http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=3129http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=3100http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=124http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=100http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8015http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=8000http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=156http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=100http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=3130http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=3100http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=122http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=100http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8039http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=100http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=3132http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=3100http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8025http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=8000http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8033http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=8000http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8001http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=8000http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewlocalitate&id=8030http://localitati.casata.md/index.php?l=ro&action=viewraion&id=8000


19/36


m - distan a directă p"nă laț 'atul egre%ti din(aionul 'tră%eni m - distan a directă p"nă laț 'atul +ăgdăce%ti din(aionul Criuleni m - distan a directă p"nă laț 'atul rătie%ti din+unicipiul C!i%inău

m - distan a directă p"nă laț 'atul Porumbeni din(aionul Criuleni m - distan a directă p"nă laț 'atul Drăgu%eni din (aionul 'tră%eni

10 m - distan a directă p"nă laț 'atul Pa%cani din(aionul Criuleni 10 m - distan a directă p"nă laț 'atul (omăne%ti din(aionul 'tră%eni. 'atul 'ire i de ine mai multe obiective geografice


20/36


Cărbuna, unicele văi răm$n$nd Balea 'atului, Balea @acului, precum %i vaCa&acu 3 Dic ionarul statistic al @asarabiei , 1 )*6. Prin aceste văi "% p$raiele ($pa 'atului, I$rtop, @a!na, Ca&acu, toate "ntrunindu-se pe Balea 'atu

form$nd un afluent al r$ului @$c. @ogă iile subterane se reduc la cele de argilăca material de construc ie, %i cele de piatră din Dealul !idig!iciului, acesteeJploatate doar "n timpul celui de-al doilea ră&boi mondial. Considerăm că etimologia unor toponimii din ra&a mo%iei Nire ilor ar printeres aparte.Dealul !i!ol 3@ivol6 poartă porecla de neam a lui 'imion Drăg!ici, unul d

"ntemeietorii satului. Dealul Ca&acu %i (ediul Ca&acului provin, conform spuselor unor localnici bătr$ni, de la mormintele mai multor ca&aci, care %i-au găsit ast$mpărul deveci prin acele locuri, căci, se %tie, "ntrecut, raidurile de :af ale că&ăcimii&aporo:ene, la fel ca %i ale tătarilor,constituiau fenomene aproapeobi%nuite. Dealul Cărbuna nu are o eJplica iec$t de c$t plau&ibilă, dar ar fi de presupus că e vorba de un loc

"mpădurit, ulterior, după ardere,transformat "n cărbune . '-au mai păstrat %i denumirile unor păr i ale mo%iei, acestea apăr$nd "n istorice diferite.

20 10.0 .201!


21/36


La @ulgari. Denumirea provine de la ni%te familii de coloni%ti bulgar"ndeletniceau cu legumăritul pe Balea 'atului. ura Ca&acului denume%te guCa&acului.

La Goloci provine de la cuv$ntul toloacă , adică teren necultivat, năpădit bună pentru f$na %i pă%unat. La Pietrărie indică locul unde pe timpuri a eJistat o carieră de piatră. La Portăre%ti. nii bătr$ni sunt de părerea că păm$ntul respectiv a apar i boier cu numele de Portărescu. Documente dat$nd din 1 51 indică eJisten a doilea sat pe mo%ia Nire ilor- Portăre%ti, unde locuiau mai multe slugi de

domnească din >a%i. La Iusea. @ătr$nii nu-i cunosc provenien a, de%i unele documente pomenesmo%ia Iu!ure&ei aflată "n aceea%i &onă, cuv$ntul din urmă denumind o sp bufni e. Denumirea este folosită %i "n satele vecine Drăsliceni %i !idig!ici, caDobru:a, cu o cramă, care, ulterior, a dispărut. @ătr$nii mărturisesc că unul din a fost omor$t de un sătean, "n timpul unui atac t$l!ăresc, numele căruia descoperit. Poiana vorbe%te despre faptul că, "n trecut, partea de nord a mo%ie"mpădurită, iar sătenii nu prelucrau dec$t păm$ntul dintr-o poiană Rpoiana lui 'Drăg!ici 3&is @ivol sau !i!ol6. undul Băii indică locul, de unde i&voră%te ($pa 'atului %i "ncepe Balea ($pa de aici poartă astă&i denumirea de ($pa lui C!iriac, dar pare a fi vorbasc!imonosire, dacă inem cont de o legendă culeasă "n partea locului "n 1 *

poveste%te despre ($pa C!iracei, după numele unei bătr$ne, &ise C!iranda. La Lac indică locul "n care, pe timpuri, fusese un lac %i via lui 'andu Corbumulte documente vec!i mărturisesc cape mo%ia satului eJistau lacuri, ia!ele%tee, acestea adăpostindu-se "n locuri mlă%tinoase sau la i&voare, acest

21 10.0 .201!


22/36


pe parcurs, astfel "nc$t la ora actuală nu a mai rămas dec$t denumirea. Av$n&are, din 1 *7, al lui Postolac!e Corbul indică %i lacul pomenit. La +oldova indică locul unde eJistase o sta ie de cale ferată +old

anterioară sta iei (oma%ca . (ediul Gurcului %i +ovila Gurcului sunt urme ale "ndelungatei domina ii omai ales că satul e a%e&at "n prea:ma %lea!ului ce trecea prin lunca @aculusus in că +ovila Gurcului ar ascubnde o comoară, de%i mai degrabă numita mfi putut repre&enta un morm$nt sau un punct de observa ie "năl at "n BaleaAstă&i movila nu mai este, dat fiind că a fost mai "nt$i nivelată %i apoi inu

apele lacului de acumulare !idig!ici. u mai eJistă nici (ediul Gurcului, ualtădată, probabil, făceau popas turcii care-%i ineau calea pe %lea!ul @acului La @ălan. A fost mo%ia unui sătean cu acest nume, Gimofei @ălan, loc pe fost "mpu%cat un copil, faptul răm$n$nd "n memoria sătenilor. La 'ăciasa. Cum se vede, no iunea provine de la cuv$ntul seci ,

"ngrăditură sau de la o persoană care-%i "ngrădea lotul cu un gard 3secicrescut cu cătină sau spini. La +ori. Locul "n care pe timpuri se aflau morile de v$nt ale sătenilor. n %ir de toponime provin de la numele proprietarilor de odinioară< La C$+eier, La +ereacre, La Darie, La @elivac etc. # parte din toponime in de timpuri mai pu in "ndepărtate< La C$ntar - lose afla c$ntarul pentru camioaneS La Goc - f$ are dotată cu un motor cu arderconectat la un generator de curent elctric, care a func ionat p$nă la electri

satului 3de la rusecul toc - curent6. La TK'. E vorba de o abreviatură rusească - Tentralinaia Kapravocinaia 't3'ta ia Centrală de Aprovi&ionare6. "n acest loc se preparau solu iile pentruviilor %i live&ilor.

22 10.0 .201!


23/36


Goate aceste toponime, parte atestate "n documentele epocii, parte transmcale orală, de la o genera ie la alta, constituie o mărturie istorică a vec!imii Nirduratei lor "n timp %i a continuită ii sale pe parcursul secolelor.

3.1 &rme *tră"ec,i 'ituată "ntr-un loc prielnic pentru trai, "n apropiefea-apeiUJ 8sită de dedimpre:ur, vatra satului a fost populată "ncă din timpuri străvec!i. "n bro%

+onumente ar!eologice "n raionul 'tră%eni ar!eologul >. I$ncu men ieJisten a unei a%e&ări omene%ti pe locul unde se "nt$lne%te ($pa 'atuluiCa&acului, căruia astă&i i se &ice La ura Ca&acului , a%e&area dat$nd d

"nainte de Iristos, adică circa *000 de ani "n urmă. Ar!eologii, "ndruma i de bdin partea locului, au descoperit c!iar la suprafa a soluiiri cioburi de vase de lude *0 de secole. EJpedi ia ar!eologică din 1 0 sosită "n acel loc pentru săpături a descoperit cu stupefac ie că, "n ciuda instruc iunilor prim-ite, pricina 3mai &is %i La groapa răsinei 6 a fost arai cu plugul de mare admetru6 cu scopul de a sădi o livadă. Astfel monumentul ar!eologic a fost distdesăv$r%ire, concomitent %terg$ndu-se %i această primă filă din istoria locconsecin ă, nu se mai %tie dacă vatra satului a fost, cu "ncepere din aceleimemoriale, populată continuu p$nă la apari ia satului actual Nire i.

3.2 :testari ocumentare C$nd a apărut satul nostruM Cine 1-a "ntemeiatM De unde i se trage denumtoate aceste "ntrebări am căutat răspunsuri "n cele mai vec!i documente a:unse &ilele noastre. 'avan ii numără v$rsta localită ilor după vec!imea document

care acestea sunt pomenite. După cum arată istoricul B. icu, prima mendocumentară cu privire 'a satul Nire i, se află "ntr-o mărturie de danie a pămdat$nd din )5 iunie 17 *. >ată con inutul acestui document<17 * 3 1016, iunie )5.

2" 10.0 .201!


24/36


VEu lWtgor (ăul de (ăspopi scrim %i mărturisesco co cesto &apis al miu, codat parte de ocenă a me, din (ăspopi, Kbere din ioseni, pentro c8a m au plătitdatorie ce amo rămaso dator de na%ti miere, Co&ma din Codre%ti, cu ) pol

miere ce-a mu fosto loato dela Co&ma de pe bo 3toc rupt "n teJt6 mne Nira dLăpu%năi ce mi-au dat un cal drept 17 talere de m au plătit de ta Co&ma %l e parte me de ocnă din (ăspopi %i din IY(YT>, denainte p$rcătabolo +irei %i Pe'oc!e %i Drace %i Pro%de %i liga %i Goader%i denainte mul i omeni b unteJt6...

3.3 6 /: ;?:AI: R&*6:*C@

Nire ii au fost c!iar de la "nceputuri un sat de ră&e%i, adică de ărani libe pe mo%ia lor. +ărturia !otarnică a satului, alcătuită "n 1 7 de către Carp :itnicer, cu ră&e%i martori %i din satele vecine 3L. @oga. Documente basara== pag. 556 arată că mo%ia satului "mbla "n trei bătr$ni , adică fondatorii sfost trei familii, fapt ce confirmă, par ial, %i legenda despre "ntemeierea locfamilii6. Din păcate, documentele studiate nu con in dec$t un nume de "ntem'imion Drăg!ici, &is %i @ivolul 3Anuarul >nstitutului de istorie %i ar!eolog=enopol , la%i, 1 ), voi. >=pag. 5 *6. Din acest bătr$n se trag familiile Pa!om, Grifan, rsul, Agapi, Dumitra% %i Corbul. Din alt bătr$n se trage neBasile AleJei cu fra ii mo%eni Ciorbă, Andronic,Er!an, @oldenco, (ă&medintr-al treilea -se trage neamul >ui Basile Căuia. >ni ial satul se constituia d păr i< 'ire ii-de-'us %i 'ire ii-de-Zos 31 51, Andronic din Nire i di 'us6. Amărturiile unor oameni bătr$ni că la "nceput vatra satului se afla pe Balea 'a

aproape de ura Ca&acului. Aici puteau să se afle 'ire ii-de-Zos. # altă vatră a s-ar fi constituit "n undul Băii, "n partea de sus a ($pei 'atului, unde, prin urmaaflaseră 'ire ii-de-'us. Prin anii )0-*0 ai sec. == respectiva ma!ala se numIu uleuca, astă&i stră&ii &ic$ndu-i-se Dru:ba . # atare "mpăr ire a s

2' 10.0 .201!


25/36


condi ionată de suprafe ele modeste destinate arăturii %i crearea pe acest tunor gospodării ărăne%ti, deoarece, la "nceputuri, mo%ia satului era "mpădar vrea să "nsemne că fiecare dintre cei trei fondatori %i-a ales c$te un loc

pentru "ntemeierea gospodăriei. Cu timpul, cele două păr i ale satului s-au eJtcentru,W [ astfel form$nd o localitate unică, a%e&ată "n :urul bisericii. Aceastăeste confirmată de descoperirea cimitirului străvec!i al satului "n anii 70, cuconstruirii unui punct de vinifica ie 3 Binpunct 6 de către sov!o& vi&avi d#semintele des!umate au fost re"n!umate "n cimitirul actual. @ătr$nii mărturis'ire ii-de-Zos au ars "n urma unui atac de :af al tătarilor %i %iretenii s-au

fundul văii.Documentul din 1 51 atestă %i eJisten a pe mo%ia actuală a satului "nclocalită i - Porture%ti. Aceasta se afla "n partea de sus a văii din Ca&acu. Lo%i-a păstrat p$nă astă&i denumirea de Portăre%ti. Andronic din 'ire ii-dlocuitorii din Porture%ti Basiian %i Ntefan, ace%tia din urmă fiind %i sldomnitorului Basile Lupu, au fost supu%i, pentru o bucată de păm$nt din Porunei :udecă i domne%ti. Andronic a rămas păguba%. lterior Porture%tii dimo%ia Nire ilor, iar "n 1 7 martori din această localitate se "nt$lnsc'ămă%cani 3Catalogul documentelor moldovene%ti, @ucure%ti, 1 , voi. 11Dispari ia Porture%tilor ar putea fi eJplicată prin :udecata nedreaptă "n ca&ul ultimii doi fiind slugi la poarta domnească de la >a%i. "n ca&ul "n carecontinuat %i

U\după :udecată, după sc!imbarea domnitorului părtinitor 31 7*6, portăresim indu-se, probabil, vinova i, s-au vă&ut nevoi i să părăsească aceste locutrec$nd "n stăp$nirea sire enilor. 'au a avut aceea%i soarta ca %i 'ire ii-de-ZosDocumentele epocii demonstrea&ă cu prisosin ă c$t de cr$ncena era lupta păm$ntul strămo%esc.%i cu c$tă d$r&enie "%i apărau ră&e%ii din Nire i mo

2 10.0 .201!


26/36


a:ung$nd cu astfel de cau&e p$nă la :udecata domnasc$. Astfel, "n 1 ) , sceartă "ntre urma%ii celor trei bătr$ni-"ntemeietori. +ărul discordiei consta "n discutabile dintre mo%ii. Basile AleJei %i Basile Kam%e se pl$ngeau la d

ră&e%ii descenden i din bătr$nul Drăg!iciu, anume 'andu Corbul, ar fi "ncă bună %tiin ă, !otarul dintre mo%ii. Grimis de către domnitorul rigore !icalocului a sosit vornicul Darie Donici, care a adunat to i ră&e%ii %i a constatatcei cu :alba sunt nedrep i, deoarece au scos piatra de !otar de deasupra satului,

st$lpul lui Drăg!iciu .'-a !otăr$t punerea pietrei la locul cuvenit, astfel restabise !otarul< din gios din dumbravă la vale alăture cu st$lpul lui 'imion Dră

deasupra satului %i merge p$nă la @$cu . Basile Kam%e %i AleJei au rămaDar "n 1 7 Basile AleJei %i Basile Căuia se :eluie din nou la domnie penstr$mbătă " venite din partea mo%enilor proveni i din 'imion Drăg!iciu. Do+atei !ica-Bodă trimite la fa a locului pe eculai, sărdar, %i Carp (usul, :itniccercete&e :alba %i să st$lpuiască !otarele mo%iei Nire ilor. Demnitarii aurepre&entan ii celor trei dinastii, au adus martori din satele vecine (o%cani, @+icău i %i Co:u%na, au ordonat măsurarea mo%iei cu funia %i au dispus punde !otar "ntre mo%ii sub un ste:ar din capul Poienei lui Drăg!iciu din sus. n aa fost pus i$ngă doi ulmi din mi:locul mo%iei, la capătul dumbrăvii %i a%a au la st$lpul lui Drăg!iciu, deasupra satului, unde Agapie rsul "%i făcuse casă,AleJei &ic$nd ca numita casă ar fi fost ridicată pe locul lor. "nsă martorii au cocă !otarul trece mai sus de casa lui rsul. "n felul acesta AleJei %i Căuia au păguba%i. Apoi an "mpăr it %i seli%tea @acului, două păr i din sus trec$nd

neamurilor lui AleJei %i Căuia, iar partea din :os - neamului lui Drăg!iciu, fiind st$lpuit pe muc!ia dealului, l$ngă po!oarne. Aici certurile din cau&a mo%luat sf$r%it. Actele de v$n&are-cumpărare %i cele de dăruire a păm$ntului evenimente de reală importan ă ale acelor timpuri. Astfel, "n 1 *7, 'andul,

2! 10.0 .201!


27/36


Postolac!e Corbul, vinde partea sa de mo%ie de-n c$mpu %i din păduri %i cuaceastă mo%ie are %i ima%, %i ia&, nepotului meu Basila%co, ficior Gătarululei 3e vorba de locul, căreia astă&i i se &ice La Lac .6. 3Anuarul >nstitutul

%i ar!eologie A. D. =enopol , la%i, 1 7, voi. =>>, pag. )5 6. "n 1 5,rigorie, fiii lui +ustea, v$nd lui Agapie rsul păr ile lor din mo%ia Iu!ure&e

Balea Ca&acului, pe apa @acului, cu 17 taleri 3>bidem, pag. )7*-)756. "n 1@u!u% cu ai săi dăruiesc partea lor de mo%ie lui Constantin, fiul %ătrarulu

rsul, fiindcă dumnealui %ătrarul rsul ne-a fost la multe trebuin e spre a:utofăcut %i mult bine %i iaste %i dumnealui ră&ă% "n partea de :os 3tbide

vremuri păm$ntul se vindea sairars. se dăruia numai la ră&e%ii din sat, nu %iAstfel, către anul 1 )0 neamul rsu stăp$nea a cincea parte din mo%ia satuCărbuna, "n !i!ol, la Portăre%ti %i "n Ca&acu. (ă&e%i demni %i vrednici, % bine cunoscu i %i aprecia i la curtea domnească de la >a%i. "n sec. =B>>> Aa fost figura cea mat de seamă din dinastia rsul. Este atestat %i "n documtimpului 31 *-1 56 ca ma&il, adică persoană ce avuse anterior o slu:bă do"n perioada 1 7R 1 Agapie rsul este cunoscut ca %ătrar domnesc, "nseamnă dregător domnesc, care avea, pe timp de ră&boi, "n gri:a sa corturtabere militare. Gitlul pomenit nu se acordă dec$t unor boieri. Concomdomnitorul rigore AleJandru liica "l nume%te, pentni vrednicie, pe %ătranil

rsul purtător de gri:ă a mo%iei domne%ti din inutul Iotămiceni. "%i iaca a:usau Constantin. rma%ii ]ui rigore !ica- domnitorii Dimitrie %i AleJandru confirmă pe Agapie la dregătorie 31 6 %i "i promit că vor avea gri:ă %i d

său -Constantin, după moartea tatălui. "n 1 0 domnitorul Constantin Dimitrie "i "ncredin ea&ă %ătrarului Agapie rsu] str$ngerea birului %i dreptul dasupra locuitorilor de pe mo%ia domnească Iotămiceni. "n 1 , pe următorului ră&boi ruso-turc, Divanul +oldovei "l nume%te pe %ătraral Aga

2; 10.0 .201!


28/36


pr"stav pe i$ng$ divi&ia a )-a rusă, ca să aibă gri:ă de toate 3 !lbăngscu, ăi&voede . pag. 5, 7. . 0, 1, 6.Constantin rsul, fiul lui Agapie, este pomenit "n documente ca vel Btori Pa

3@e&viconi, @oierimea +oldovei, voi. 1, pag. 1* 6. Constantin a fost căs>leana, fiica lui Constantin Bornicul, care a primit drept &estre boi, vaci, ctaur, 1 bri%că cu ) cai, > cal de călărie pentru ginere, mo%ia +ălăie%t", di#r!eiului. La r$ndul său, Constantin avea tot at$tea vite, o casă, un pogon %i :ude vie, livadă cu pomi roditori %i ră&ă%ie "n satele (o%cani, Cărbuna, Arcă, la@ivol, Portăre%ti, "n Ca&acii, precum %i o c$rciumă la C!i%inău cu pivni

"nsă Constantin rcul a murit de t$năr, iar după el au rămas 5 fete< Koi a, Ec+ărioara %i @$"a%a %i ) băie i< loan, decedat %i el prematur, precum

rigore, care a %i mo%tenit mo ia din Nire i, fetelor revenindu->e mo%ia d3@e&viconi. @oierimea +oldovei, Gestamentul >lenei rsul, pag. 15*6. +

rigore rsul avea să capete dregătorie de logofăt domnesc 3Anton +oraru. >(om$nilor. @asarabia %i Gransnisiria, pag. 1 6.Dar lini%tea %i pacea nu avea să domnească mult "n Tara +oldovei, căci >mpe"n frunte cu "mpărăteasa Ecaterina >>, pomi un %ir de ră&boaie "mpotriv pentru a pune stăp$nire pe Dunăre %i +area eagră. Din neffericire, ră&bodesfă%urau pe teritoriul rom$nesc, astfel "nc$t ră&e%ii din Nire i, urma%iiNtefan cel +are, au fost "nrola i "n oastea de călăra%i sărd$re%ti ai pol ovnC!i%inău. "n 1 5, pentru str$ngerea birului destinat armatei ruse%ti, adminiocupa ie imperială a efectuat un recensăm$nt al popula iei, din care putem a

satul Nire i erau ) de gospodării 3case6. De altfel, pe atunci (o%canii dispunede case. (espectivul document mai dă %i numele capilor de familie, starea lor s)) călăra%i sărd$re%ti 3serdar - comandant al unei forma iuni de cavalerie6S

2< 10.0 .201!


29/36


rupta%, 1 popă, o femeie săracă %i un bărbat scutit de impo&ite %i milităslu:ba ce o făcuse la armia "mpărătească 3a (usiei6.

/IC:=I @

C!i!aie - slu:ba% vamal, osta%S +a&il - rang inferior al boierilor răma%i fămembru al unui corp de cavalerie format din boierii sco%i din func ieS(upta% - contribuabil care, plătind darea, numită ruptă , era scutit de orice bir3+oldova "n epoca feudalismului. C!i%inău, 1 7, voi. B>>, pag. 1 56.Anterior, "n 1 )-1 *,această administra ie militară rusă constata la Nire i dcase %i scute%te de bir pe cei 1 ^ălăra%i serdăre%ti, pe Agapie rsul %i pe

Constantin.Cele două documente atestă că numărul gospodăriilor de la Nire i cre%te drepede 3 gospodării "n numai ) ani6. aptul a fost demonstrat %i prin recensorgani&at de ru%i "n timpul ră&boiului din 1 0 -1 1). Astfel, "n 1 0 Nirede:a 10 gospodării, dintre care )1 văduve, )1 burlaciS "n total 17) bărba ifemei cu stare socială inferioară, precum %i 17 ma&ili, văduve de ma&ili, 7 văduvă de rupta%, ) preo i, 1 văduvă de preot, 1 diacon, 1 ponomar 3Grud" dvec!i, putrede, cu alta nouă, precum %i a ferestrelor, păstr$nd doar gratiile, fiind >on Dumitra%cu.Anterior, "n 1 , părintele +atei a organi&at din dona iile de materenoria%ilor, construirea "n biserică a cafastrului, precum %i a pălămăriei, bisericii. "n "ndelungata sa activitate de )0 de ani 31 -1 6 părintele loanorgani&at repara ia capitală a bisericii 31 56, pentru reali&area căreia e

:ertfit )5000 ruble. Atunci s-au pictat icoanele pe pere i %i pe bolta bisericiiiconar fiind Basile 'andu, anterior bolta fiind &ugrăvită doar cu stele. La 1reparat acoperi%ul cu tablă &incată, fiind aurite crucile de pe clopotni ă %i t1 , "n fa a pridvorului s-a ridicat o tinda, lăca%ul fiind de acum str$m

2= 10.0 .201!


30/36


consătenii care au revenit la credin ă. +e%teri au fost AleJandru %i icolaePrin 1 7 a fost lărgit cimitirul, "mpre:muindu-se terenul nou cu un gard de pitoate aceste lucrări o largă contribu ie organi&atorică a avut-o +i!ai 'ulă.

3.4 R6


31/36


"ndelungată, la ) aprilie 1 , fiind "nmorm$ntatul curtea @isericii din locacontinuă să răm$nă una din personalită ile cele mai distinse ale satului Continuator al idealului părintelui loan este actualul paro! al bisericii 'f. ic

protosing!etul Porfirie Dobre care, la )5 mat 1 , a pus temelia unui nou lăca pe teritoriul satului - mănăstirea 'f. >acov Persul. Paro!ia din Nire i este onovi&itele canonic ale 2P' Petru, +itropolit al @asarabiei %i EJar! al Plaiurilor. L1 "n biserica 'f. ierar! icolae din Nire i au fost sfin ite de către 2P' +itroPetru Păduraru %i un sobor de preo i sfintele antimise pentru toate b+itropoliei @asarabiei.

"n biserica din Nire i s-au adus spre "nc!inare o parte din sfintele moa%te ale ierar! icolae 3un deget6 %i ale 'f$ntului >acov Persul 3un deget si o părticică dDe asemenea, cu străduin a paro!ului bisericii, protositig!elul Porfirie Dobre, odin iurgiu, enoria%ii sire eni organi&ea&ă vi&ite frecvente la mănăstririle ddin @ asarabia, biserica din Nire i a fost Bi&itată de episcopul Arge%ului Cali%.a. La ) septembrie )000, de Kiua Crucii, s-au sfin it %i "năl at de c+itropolitul @asarabiei Petru crucile de pe acoperi%ul bisericii 'f. >acov Perlăca%ul sf$nt va fi sfin it la ) octombrie la Binerea +are %i cu această ocarestabili !ramul tradi ional al satului. +ul i sire eni s-au anga:at "n mi%carea de rena%tere na ională a neamu parte activă la %edin ele cenaclului A. +ateevici , la toate manifestările d"mpotriva regimului omunist, au aderat la rontul Popular din +oldova, au av

mai numeros grup de membri ai acestei mi%cări din raionul 'tră%eni 3 persoane6. >mediat după decretarea limbii de stat %i revenirea la grafia latindin Nire i a trecut la instruirea elevilor "n această grafie. >n cadrul primelo parlamentare din 1 0 %iretenii l-au ales ca deputat "n Parlament pe candida

"1 10.0 .201!


32/36


AleJanru +o%anu, ulterior pe%edinte al Parlamentului (. +oldova. n an mai t"n august 1 1, "n timpul puciului bol%evi de la +oscova, răspun&$nd conducerii republicii, circa 100 de sire eni au plecat să apere cuceririle

democra ii %i să pre"nt$mpine interven ia armată a trupelor de ocupa ie ruse@asarabiei. oarte mul i sire eni au luat parte la +area Adunare a ionalaugust 1 1, c$nd s-a cerut %i votat proclamarea independen ei (epublicii +"n primăvara lui 1 ), c$nd a "nceput nemi:locit ră&boiul din Gransnistria, m bărba i din Nire i au format două grupuri de voluntari, care au plecat sindependen a %i integritatea teritorială a republicii.

>ată listele Boluntarilor din Nire i. Platoul de la Cocieri< (otam rigore, GomencoBictor, Popa >on A., +oisei +i!ai, Cu&imin"!

!eorg!e, Cociu >urie, Cob&a +i!ai, (ebe:a +i!ai,(otam Bictor, (ebe:a Constantin, (ebe:a +i!ai Af,(eb:a >on, 'ula !eorg!e, Cipilenco Anatolie,C!imi:uc icolae, >oga Bictor +., Popa Pavel,(o%ea AleJandru, '$rbu >on I., oan a Goader,Luca Bladimir, (ebe:a Andrei D.Platoul de la Co%ni a< >orga Bictor C, Ermurac!e>on G., r$ngfer >on, C!itic 'erg!ei, >oni ă AndreiG., >gnat AleJandm >., >gnat Balentin (, Luc!ian

!enadie, +ereneanu 'erg!ei, Pmteanu Pavel, Pmteanu Pantelimon, Popa >on

Popa Andrei AL, (eb:a +i!ai Nt., (o%ea Balentin, (o%ea +i!ai L, 'olonam And(ebe:a Goader A., Dabi:a Ntefan, Ermurac!e Constantin.Bictimele acelui ră&boi. Niretenii au luat parte %i la ră&boiul din Afganistacă&ut consăteanul 'erg!ei 'imion Gudor. Beteranii ră&boiului sunt< Andronic B

"2 10.0 .201!


33/36


Br$nceanu rigore A., !erciu Bictor B, >orga Balentin A., >orga >on +., Andrei '., Popa AleJandm +., (ăileanu Andrei G, 'imion AleJandm (, 'ula

!eorg!e (, Gudor >on G, >ac!im rigore 'p.

Primul primar al satului din perioada post omunistă a fost +i!ai r. +ereneDupă adoptarea Codului funciar, circa )00 de săteni au depus cereri de "mproprcu cote de păm$nt. Printre primii cota%i-proprietari au fost 'imion >. Darie %lina, Beaceslav Gimofte.

3.5 =e!el cu temperatura aerului pentru perioa a esfasurarii practicii=emperatura în timpul practicii

Data 00 1*00 1 00 )100 Descrierea condi iilor țclimaterice11.07.)01 V1 V)0 V)1 V1 Clima avorabilă1).07.)01 V1 V)1 V)1 V1 Clima avorabilă

1*.07.)01 V1 V1 V1 V1 Clima avorabilă

15.07.)01 V1 V)) V)1 V1 Clima avorabilă

17.07.)01 V1 V)1 V)0 V1 Clima avorabilă

1 .07.)01 V15 V1 V1 V17 Clima avorabilă

1 .07.)01 V15 V1 V1 V1* Clima avorabilă

"" 10.0 .201!


34/36


1! 1; 1! 1< 1< 1' 1'

20 21 1<22 21

1= 1!

21 211<

21 201; 1;

1! 1;1!

1< 1!1

1"

Temperatura

21:001;:001":00=:00

Conclu'iaAm aflat diferite lucruri noi despre "nsa i satul meu natal unde am traiș

copilăria mea. La doar 1 m de Capitală, aproape de lacul !idig!ici, se alocalitate unde via a nu s-a oprit "n loc i "n care oamenii nu- i pl$ng de milă. Cț ș șmănăstiri i o biserică, două grădini e, un liceu, o coală primară, Casă de cș ț șcentru comercial, mu&eu i &eci de afaceri locale, satul 'ire i din raionul 'tș ț ș poate fi desemnat cu "ncredere centru cultural "n mediul rural. Ansamfolclorice, corul sătesc, sec iile de dansuri, a! i dame, teatru i multe alte actiț ș ș ș țtransformă această localitate "ntr-un loc, "n care " i dore ti să revii. C!iar dacă ț șdin drumuri sunt găurite, acest sat iese din tiparele rurale obi nuite. Aici se nasș țcopii, tinerii speciali ti vor să se anga:e&e, iar casele 9cresc; ca ciupercile dupăș



35/36


C$nd a apărut satul nostruM Cine 1-a "ntemeiatM De unde i se trage denumtoate aceste "ntrebări am căutat răspunsuri "n cele mai vec!i documente a:unse &ilele noastre. 'avan ii numără v$rsta localită ilor după vec!imea document

care acestea sunt pomenite. După cum arată istoricul B. icu, prima mendocumentară cu privire 'a satul Nire i, se află "ntr-o mărturie de danie a pămdat$nd din )5 iunie 17 *. 2n timpul practicii miam de&voltat abilitatea de a ccu +icrosoft _orld, i am va&ut de ce este "n stare acest simplu program, cu a:șlui po i perfecta documente i alcătui căr i.ț ș ț

" 10.0 .201!


36/36


Documents

Satul Sireti Raionul Straseni