100.000 de oameniºi tot atâtea speranþe!

Cetãþenii din Colegiul Segarcea – Valea Du-

nãrii ºi-au ales drept reprezentanþi în Parla-

mentul României pe senatorul Mircea

Geoanã ºi pe deputatul Valeriu Zgonea, doi

social-democraþi de încredere, care au dove-

dit de-a lungul vremii cã înþeleg nevoile olte-

nilor ºi ºtiu cum sã se lupte pentru ei.

Valeriu Zgonea este deputat de Dolj din anul

2000. De 9 ani de zile, bucuriile sau tristeþile

doljenilor s-au rãsfrânt asupra sa, chiar dacã

se afla în Parlamentul de la Bucureºti ori cel

de la Bruxelles. Este un oltean ambiþios care,

de la tribuna Camerei Deputaþilor, s-a luptat

sã rezolve problemele oamenilor, a iniþiat pro-

iecte legislative pentru binele cetãþenilor ºi a

reuºit sã obþinã fondurile necesare realizãrii

Colegiul Segarcea – Valea Dunãrii:

� Colegiul Segarcea – Valea Dunãrii, din judeþul Dolj. Aproape 100.000de oameni, care trãiesc în 23 de localitãþi: Podari, Þuglui, Calopãr, Segar-cea, Teasc, Bratovoieºti, Rojiºte, Sadova, Bechet, Cãlãraºi, Urzicuþa,Negoi, Rast, Ghidici, Ostroveni, Dobreºti, Valea Stanciului, Gângiova,Gighera, Mãceºu de Jos, Catane, Bistreþ ºi Cârna. Aproape 100.000 deoameni ºi tot atâtea speranþe. Fiecare comunitate cu problemele ºiaspiraþiile sale, cu împliniri ºi neîmpliniri.

multor proiecte importante. Numai în toam-

na anului trecut, deputatul Valeriu Zgonea a

convins Guvernul sã aloce fonduri substanþi-

ale, de peste 10 milioane de lei, pentru oraºe-

le ºi comunele din Colegiul Segarcea – Valea

Dunãrii.

Pentru a fi mai aproape de oameni ºi pentru

a cunoaºte problemele fiecãrei comunitãþi, Va-

leriu Zgonea ºi-a deschis cabinete parlamen-

tare în comunele Sadova, Gângiova, Ostroveni,

Negoi, Mãceºu de Jos ºi în oraºul Segarcea. De

asemenea, de la începutul acestui an, dl. Zgo-

nea a participat la ºedinþele de Consiliu Local

din mai multe localitãþi, discutând cu edilii

oraºelor ºi comunelor despre obiectivele prio-

ritare ºi strategiile locale de dezvoltare.

Segarcea, oraºul din inimacâmpiei

Paginile 4-5

Þuglui: Sensul dezvoltãrii rurale

Pagina 3

Pagina 2

Podari: Împliniri ºi aspiraþii

Renaºterea unei comune: Calopãr

Pagina 6

Urzicuþa: Proiecte de dezvoltare

Pagina 7

Podari

Podari: Împliniri ºi aspiraþii

În acest an, reperele dez-voltãrii rurale au cãpãtat noivalenþe, aspiraþiile localni-cilor fiind transpuse în pro-iecte. Au continuat lucrãri-le de modernizare a strãzi-lor, pentru care s-au inves-tit încã 14 miliarde de leivechi, din fonduri proprii.

Se lucreazã la sistemul dealimentare cu apã, primaetapã a proiectului, în va-loare de 28 miliarde de leivechi, urmând sã se înche-ie în noiembrie 2009. Inves-tiþia este realizatã în bazaOrdonanþei Guvernului nr.7/2006 privind programulde dezvoltare a infrastruc-turii în mediul rural.

FFFFFonduri sonduri sonduri sonduri sonduri strtrtrtrtructuructuructuructuructuralealealealeale

Un proiect integrat, peMãsura 322 privind renova-rea ºi dezvoltarea satelor,

Se spune cã omul sfinþeºte locul, iar comuna Podarieste o dovadã în acest sens. Localitatea se aflã, astãzi,în topul celor mai dezvoltate comune din Dolj ºi dinþarã, iar ritmul transformãrilor s-a accelerat. Constan-tin Gheorghiþã este primarul comunei Podari de laînceputul anilor ’90, bilanþul împlinirilor fiind im-presionant. Extinderea ºi modernizarea iluminatuluipublic, asfaltarea strãzilor, alimentarea cu apã –acestea sunt doar câteva realizãri care înseamnã oviaþã mai bunã pentru întreaga comunitate.

Proiectul integrat, pe Mãsura 322 privind renovarea ºi dezvolta-rea satelor, din cadrul Programului Naþional pentru DezvoltareRuralã, aduce comunei Podari o finanþare de 2,5 milioane de euro,din fonduri structurale. Proiectul cuprinde mai multe obiectivemajore pentru comunitate: alimentare cu apã în sistem centralizatîn satele Braniºte ºi Balta Verde, canalizare, modernizarea strãzilorcomunale, precum ºi dotarea Cãminului cultural. Totodatã, o com-ponentã priveºte înfiinþarea unui centru after-school pentru copii.

• Modernizare drumuri comunale• Alimentare cu apã• Reabilitarea ºi modernizarea DJ 561 Podari – Segarcea• Extindere ºi modernizare iluminat public

• Alimentare cu apã ºi canalizare satele Braniºte ºi Balta Verde• Construire Cãmin cultural

din cadrul ProgramuluiNaþional pentru Dezvolta-re Ruralã, aduce comuneiPodari o finanþare de 2,5milioane de euro, din fon-duri structurale.

„Proiectul cuprinde maimulte obiective majorepentru comunitate: ali-mentare cu apã în sistemcentralizat în satele Braniº-te ºi Balta Verde, canaliza-re, modernizarea strãzilorcomunale, precum ºi dota-rea Cãminului cultural.Totodatã, o componentãpriveºte înfiinþarea unuicentru after-school pentrucopii”, precizeazã vicepri-marul comunei Podari, Pe-

tre Prodileanu.Comuna Podari este inte-

gratã strategiei de dezvolta-re a judeþului Dolj ºi repre-zintã un reper al dezvoltã-rii rurale în Oltenia.

Petre Prodileanu, viceprimarul comunei Podari:,,Obiective prioritare:

Investiþii realizate:

2

Þuglui

Þuglui: Sensul dezvoltãrii rurale

În acest an, sediul Primãriei a fost moder-nizat ºi s-au continuat lucrãrile de pietruirea uliþelor. Investiþii deosebite s-au realizatpentru modernizarea bazei sportive din lo-calitate, care dispune acum de vestiare, tri-bune ºi împrejmuire corespunzãtoare.

„Lucrãrile de modernizare a drumului co-munal 104 Livezi –Jiu încep în aceste zile. Unalt obiectiv este extinderea sistemului de ali-mentare cu apã, pentru a rãspunde cerinþe-lor existente”, ne-a declarat viceprimarulcomunei Þuglui, Marin Totoroaþã.

FFFFFonduri euronduri euronduri euronduri euronduri europeneopeneopeneopeneopene

Prioritãþile comunitãþii sunt cuprinse înstrategia de dezvoltare a comunei. A fostdepus un proiect integrat pe Mãsura 322 dinProgramul Naþional de Dezvoltare Ruralã,

„Prioritãþile comunitãþii sunt cuprinse în stra-tegia de dezvoltare a comunei. A fost depus unproiect integrat pe Mãsura 322 din Programul Na-þional de Dezvoltare Ruralã, pentru a obþine fon-duri structurale necesare realizãrii investiþiilor.Proiectul cuprinde mai multe componente: ca-nalizare, reabilitarea Cãminului cultural ºi asfal-tarea uliþelor laterale.”

Lucrãrile de moderni-zare a drumului comunal104 Livezi –Jiu încep înaceste zile. Un alt obiec-tiv este extinderea siste-mului de alimentare cuapã, pentru a rãspundecerinþelor existente.

„Dezvoltare ruralã” – o sintagmã des folositã,care începe sã capete sens cu adevãrat, în comu-nele Doljului. Ce înseamnã, de fapt, dezvoltareruralã? Drumuri asfaltate, ºcoli modernizate, ali-mentare cu apã ºi canalizare. Pe scurt, o viaþã maibunã pentru oameni!

În comuna Þuglui poþi înþelege mai bine cums-a schimbat satul românesc în ultimii ani. Rit-mul transformãrilor s-a accelerat. Pe masa prima-rului Paulicã Neagoe, se aflã strategia de dezvol-tare a localitãþii. Proiectele ºi studiile au fost rea-lizate deja, iar în scurt timp vor începe lucrãrilecare vor schimba destinul localitãþii ºi viaþa oa-menilor din Þuglui.

pentru a obþine fonduri structurate necesa-re realizãrii investiþiilor. „Proiectul cuprin-de mai multe componente: canalizare, rea-bilitarea Cãminului cultural ºi asfaltarea uli-þelor laterale”, a subliniat primarul comuneiÞuglui.

De asemenea, printre obiectivele pe ter-men scurt se aflã renovarea clãdirii în careva funcþiona Punctul sanitar din satul Jiu,precum ºi construirea a trei poduri în comu-nã.

Recent, gardul ªcolii din Þuglui a fost re-fãcut, însã acum reprezentanþii comunitã-þii sunt îngrijoraþi de lipsa fondurilor nece-sare pentru repararea acoperiºurilor ºcolilorde pe raza comunei. În ciuda crizei econo-mice pe care o traversãm, trebuie gãsite re-surse pentru sistemul de învãþãmânt, con-siderã consilierul local Marin Nicu.

Investiþii realizate:• Alimentare cu apã• Pierzuire reþele stradale• Modernizare sediu Primãrie• Modernizarea bazei sportive• Reabilitare termicã ºi împrejmuireªcoala Þuglui• Reabilitare grãdiniþã

• Reabilitarea ºi modernizarea DJ 561Podari – Segarcea

Obiective prioritare:• Modernizare reþele stradale• Extindere alimentare cu apã• Canalizare• Reabilitare cãmin cultural

Marin Totoroaþã, viceprimarulcomunei Þuglui:,,

Paulicã Neagoe, primarul comunei Þuglui:

3

Segarcea

Segarcea, oraºul din inima câmpiei

În ultimii ani, locuitoriioraºului Segarcea au înce-put sã-ºi recapete încre-derea cã viaþa lor se poateschimba în bine. Ediliioraºului Segarcea au nunumai aspiraþii, ci ºi mul-te proiecte concrete. Ora-ºul se schimbã, încet, darsigur, scuturându-ºi pra-ful de pe uliþele vechi.

„Unul dintre visurile oa-menilor din Segarcea seva împlini în curând,când va fi turnatã temelia

noii Case de Culturã a ora-ºului. Va fi un edificiumodern ºi funcþional, in-vestiþia ridicîndu-se la 20de miliarde de lei vechi.Pentru a obþine fondurilenecesare, am primit spri-jin din partea domnuluisenator Mircea Geoanã ºia domnului deputat Vale-riu Zgonea, parlamentariinoºtri care sunt întot-deauna alãturi de noi”, asubliniat primarul oraºu-lui Segarcea , NicolaePopa.

PrPrPrPrProiectoiectoiectoiectoiecte şi ine şi ine şi ine şi ine şi invvvvvesesesesestiţiitiţiitiţiitiţiitiţii

Pentru un oraº cu 8.500de locuitori, situat aproapede municipiul Craiova,modernizarea este ele-mentul-cheie. Agenda ob-iectivelor are în vedere aº-teptãrile cetãþenilor.

Strãzile ºi trotuarele mo-derne au schimbat la faþãoraºul Segarcea. De altfel,primul proiect realizat cufonduri europene a vizatmodernizarea drumurilorºi trotuarelor din cartierul

rromilor. În acest an, s-auasfaltat mai multe strãzi ºise lucreazã în continuarepe mai multe „fronturi”.

Consilierul local Ion Mi-hai considerã cã moderni-zarea infrastructurii ºi atra-gerea potenþialilor investi-tori sunt reperele oricãreistrategii de dezvoltare aoraºului.

Segarcea este cuprinsã înMaster Planul de Apã al Dol-jului, care va rezolva proble-mele legate de alimentareacu apã potabilã, canalizare

ºi epurarea apelor uzate.Proiectul este finanþat dinfonduri europene.

Autoritãþile locale au de-pus la Ministerul MediuluiStudiul de Fezabilitatepentru modernizarea Par-cului orãºenesc. Aproape 5miliarde de lei vechi se vorinvesti în acest parc ce seîntinde pe 5 hectare ºi carese va transforma într-unparadis verde, cu alei mo-dernizate, fântâni artezie-ne, canale cu apã ºi locuride joacã pentru copii.

4

Segarcea

Nicolae Popa, primarul oraºului Segarcea:„Unul dintre visurile oamenilor din Segarcea se va

împlini în curând, când va fi turnatã temelia noii Casede Culturã a oraºului. Va fi un edificiu modern ºi func-þional, investiþia ridicîndu-se la 20 de miliarde de leivechi. Pentru a obþine fondurile necesare, am primitsprijin din partea domnului senator Mircea Geoanã ºia domnului deputat Valeriu Zgonea, parlamentariinoºtri care sunt întotdeauna alãturi de noi.”

Investiþii realizateModernizare strãzi ºi trotuareModernizare sursã captare apã potabilãExtindere ºi modernizare iluminat public

Reabilitare Grupul ªcolar „Horia Vintilã” ºi ªcoalã generalãReabilitare ºi modernizare DJ 561 Podari - SegarceaReparaþii ºi modernizare Biblioteca Orãºeneascã

„Mircea Rãdina”Reparaþii Biserica „Sfântul Gheorghe”

Obiective prioritareAlimentare cu apã ºi canalizare

Construire Casã de culturãModernizare parc orãºenescModernizare piaþã agroalimentarã

Modernizare strãzi

Educaţia- esenţialăEducaţia- esenţialăEducaţia- esenţialăEducaţia- esenţialăEducaţia- esenţialăpentrpentrpentrpentrpentru viitu viitu viitu viitu viitorororororulululululorororororaşuluiaşuluiaşuluiaşuluiaşului

Pentru viitorul oraºului,investiþia în educaþie ºiculturã este esenþialã. Dru-mul spre ziua de mâineporneºte de pe bãncile ºco-lilor.

La Grupul ªcolar „HoriaVintilã” din Segarcea înva-þã peste 700 de elevi, dinºase localitãþi. Centrala ter-micã a liceului funcþionea-

zã de aproape o jumãtatede secol, astfel încât ediliioraºului au întocmit pro-

iectul pentru realizareaunei noi centrale termice.

„În cadrul Programului

Operaþional Regional, amîntocmit studiul de fezabi-litate ºi proiectul tehnicpentru modernizarea ali-mentãrii cu agent termic laGrupul ªcolar „Horia Vin-tilã””, a precizat viceprima-rul oraºului Segarcea, Nicu

Tutunaru.Bogãþia oraºului se regã-

seºte ºi în incinta Bibliote-cii „Mircea Rãdina”, Consi-liul Local alocând fonduripentru repararea ºi moder-

nizarea clãdirii.De asemenea, Biserica cu

hramul Sfântul Gheorghe,din centrul oraºului Segar-cea, a necesitat investiþiisubstanþiale pentru repa-raþii, lucrãrile de renovarefiind aproape de finalizare.Piatra de temelie a Biseri-cii „Sfântul Gheorghe” afost pusã în anul 1934, lãca-ºul fiind terminat ºi sfinþitabia dupã cel de-al DoileaRãzboi Mondial, în 1947.

Nicu Tutunaru, viceprimaruloraºului Segarcea:

„În cadrul ProgramuluiOperaþional Regional, amîntocmit studiul de fezabili-tate ºi proiectul tehnic pen-tru modernizarea alimentã-rii cu agent termic la Grupulªcolar „Horia Vintilã”.”

,,

5

Calopãr

Renaºterea unei comune: Calopãr

Realizarea unei bazesportive moderne este unvis mai vechi al locuitorilorcomunei Calopãr, dar ºi oambiþie a primarului MarinCatalina.

„Am spus de anul trecut,când am fost ales primar,cã nu vreau funcþii, vreausã fac ceva pentru oa-meni... ªi mã voi þine depromisiune! Sistemul dealimentare cu apã este rea-lizat în proporþie de 60 %,proiect finanþat prin Pro-gramul de dezvoltare a in-frastructurii din spaþiul ru-ral, instituit prin OG 7/2006. Sunt în derulare lu-crãrile la canalizare ºi amfãcut licitaþia pentru con-struirea bazei sportive însatul Dâlga. Domnul sena-tor Mircea Geoanã ºi dom-nul deputat Valeriu Zgoneasunt alãturi de noi ºi nesprijinã în realizarea tutu-ror proiectelor”, spune pri-marul comunei Calopãr,

Marin Catalina, primarulcomunei Calopãr:

„Am spus de anul trecut,când am fost ales primar, cãnu vreau funcþii, vreau sã facceva pentru oameni... ªi mãvoi þine de promisiune! Siste-mul de alimentare cu apã esterealizat în proporþie de 60 %,proiect finanþat prin Progra-mul de dezvoltare a infras-tructurii din spaþiul rural, in-stituit prin OG 7/2006. Sunt înderulare lucrãrile la canaliza-re ºi am fãcut licitaþia pentruconstruirea bazei sportive însatul Dâlga. Domnul senatorMircea Geoanã ºi domnul de-putat Valeriu Zgonea sunt alã-turi de noi ºi ne sprijinã în re-alizarea tuturor proiectelor.”

Investiþii realizate• Alimentare cu apã• Reabilitare ºi modernizare DJ 561 Podari - Segarcea• Reabilitare salã de sport ªcoala Sãlcuþa• Construire Grãdiniþã Calopãr• Reparaþii sediul Primãriei• Reparaþii bisericile din Belcin ºi Panaghia• Asfaltare drum comunal Þuglui – Calopãr – Panaghia• Extindere ºi modernizare iluminat public• Întreþinere ºi reparaþii drumuri comunale

Calopãr – o comunã dol-jeanã cu 4.000 de locui-tori, împrãºtiaþi în 6 sate:Belciu, Bâzdâna, Calopãr,Panaghia, Sãlcuþa ºi Dâl-ga. 4.000 de oameni cusperanþele lor, cu neca-zuri ºi bucurii. Dintr-unsat într-altul, drumurilestrãbat câmpia tãcutã.

Ceea ce pânã mai ieri pã-rea un vis îndepãrtat setransformã acum în reali-tate. Strãzi asfaltate, ali-mentare cu apã, proiectpentru realizarea sistemu-lui de canalizare cu fon-duri europene – acesteasunt deja obiective careprind contur. Din fondurilocale s-au reparat sediulPrimãriei ºi bisericile dinBelcin ºi Panaghia.

social-democratul MarinCatalina.

Pânã de curând, oriceploaie era un coºmar pen-tru oamenii din Sãlcuþa.Nici ambulanþele nu pu-teau intra în sat pe uliþelenoroioase, iar drumul co-piilor spre ºcoalã era oaventurã. „Am pietruit 3

km de uliþe în Belcin ºi înSãlcuþa, iar drumul comu-nal Calopãr – Belcin va fiasfaltat, lucrare finanþatãcu fonduri europene. Deasemenea, drumul comu-nal Þuglui – Calopãr –Panaghia a fost asfaltat peo lungime de 7 km”, subli-niazã primarul.

InInInInInvvvvvesesesesestiţia în viittiţia în viittiţia în viittiţia în viittiţia în viitororororor

Oamenii au înþeles cã in-vestiþia în educaþie este oinvestiþie în viitor. ªcoliledin Calopãr spulberã mitulclãdirilor dãrãpãnate încare plouã prin acoperiº.

„Toate ºcolile din comunãsunt reparate ºi oferã condi-

þii foarte bune pentru desfã-ºurarea procesului educaþi-onal. Sala de sport a ªcoliidin Sãlcuþa a fost reabilitatãrecent. Este o investiþie de 3miliarde de lei vechi, de carelocalnicii sunt mândri”, pre-cizeazã Claudiu Toma, con-silier local PSD pe problemede învãþãmânt.

În primãvarã, a fost inau-guratã noua Grãdiniþã dinsatul Calopãr, o clãdire mo-dernã ºi funcþionalã, cu în-cãlzire centralã ºi apã curen-tã. Investiþia s-a ridicat la 5miliarde de lei vechi. Local-nicii spun zâmbind cã Grã-diniþa lor este mai frumoa-sã decât cele de la oraº! Într-adevãr, în acest mic universcopiilor nu le lipseºte nimic.

Peste dealurile înverziteale Calopãrului, timpulpare încremenit. Însã viaþaoamenilor se schimbã, iarcomuna renaºte câte puþinîn fiecare zi.

Obiective prioritare• Canalizare• Asfaltare DC 96 Calopãr – Belcin• Asfaltare DC 95 Calopãr – Pana-ghia – Sãlcuþa• Amenajare piaþã agroalimentarãSãlcuþa• Construire bazã sportivã

6

Urzicuþa

Pentru oricine treceprin Urzicuþa, este limpe-de cã viaþa comunitãþii s-a schimbat, în ultimii ani.Strãzi modernizate, ºcolireabilitate, proiecte înderulare – acesta este ta-bloul comunei de astãzi.

Investiþia „de suflet” aprimarului social-demo-crat Florea Grigorescueste centrala cu energie ne-convenþionalã pentru ali-mentarea cu energie termi-cã a ªcolii „Barbu Iones-cu”. Urzicuþa a câºtigat fi-nanþarea ºi s-a numãratprintre cele zece comunealese la nivelul þãrii sã im-plementeze programul-pi-lot de alimentare cu ener-gie neconvenþionalã pe sis-temul pompelor de cãldu-rã. Este o investiþie mare,de aproximativ 450.000lei, dar constituie, în ace-laºi timp, cea mai eficientãmetodã de încãlzire.

De asemenea, o realizare

importantã este sistemulselectiv de colectare a de-

ºeurilor menajere solide,

proiect realizat prin pro-gramul Phare 2005, în va-

loare de 135.000 de euro.

Pentru modernizarea Cã-minului cultural din Urzi-

cuþa s-au investit aproxi-

mativ 900.000 de lei, iarrezultatele nu au întârziat

sã aparã, imediat fiind

reactivate ansamblurilefolclorice din localitate.

Centrul civic al comuneia fost modernizat ºi înacest moment se lucreazãla reabilitarea Dispensaru-lui uman, unde va funcþio-na ºi un cabinet stomato-logic, respectându-se ast-fel dorinþa cetãþenilor.

Pentru toate aceste îm-

Urzicuþa: Proiecte de dezvoltare

pliniri, un merit le revine ºiparlamentarilor MirceaGeoanã ºi Valeriu Zgonea,care susþin toate proiecte-le de dezvoltare din locali-tãþile doljene.

SisSisSisSisSistttttemul de alimen-emul de alimen-emul de alimen-emul de alimen-emul de alimen-tttttararararare cu apă – apre cu apă – apre cu apă – apre cu apă – apre cu apă – aproa-oa-oa-oa-oa-pe de fpe de fpe de fpe de fpe de finalizarinalizarinalizarinalizarinalizareeeee

Un obiectiv prioritar estefinalizarea sistemului dealimentare cu apã, o inves-

tiþie ce depãºeºte suma de3 milioane de lei. „PrinProgramul de dezvoltare ainfrastructurii din spaþiulrural, instituit prin Ordo-nanþa Guvernului nr.7/2006, am obþinut fonduripentru realizarea sistemu-lui de alimentare cu apã încele douã sate ale comu-nei. Lucrãrile se apropie definalizare”, a declarat pri-marul Florea Grigorescu.

Totodatã, la Urzicuþa se

va construi o salã de sportºcolarã, cu 150 de locuri întribune ºi mai multe tere-nuri. „Lucrãrile vor începeanul acesta ºi sperãm sã fiedatã în exploatare în 2010”,a menþionat viceprimarulDumitru Drãgoianu.

PrPrPrPrProiect intoiect intoiect intoiect intoiect integregregregregratatatatatpentrpentrpentrpentrpentru fu fu fu fu fondurionduriondurionduriondurissssstrtrtrtrtructuructuructuructuructuralealealealeale

Edilii locali din Urzicuþaau întocmit un proiect in-tegrat pe Mãsura 322 pri-vind renovarea ºi dezvol-tarea satelor, prin Progra-mul Naþional de Dezvolta-re Ruralã, pentru moder-nizarea infrastructurii,prin asfaltarea a 7,2 km destrãzi rurale, ºi construireaunui centru after-schoolpentru copii. De aseme-nea, proiectul cuprinde ºio componentã ce urmã-reºte reînvierea tradiþiilor

culturale ale zonei. Valoa-rea totalã a proiectuluieste de 2, 5 milioane deeuro ºi întreaga documen-taþie a fost întocmitã în Pri-mãria Urzicuþa, cu „forþeproprii”. „Pânã acum, nune-a fost respins nici unproiect”, spune primarulFlorea Grigorescu, încrezã-tor în ºansele de a obþinefinanþarea europeanã.

Edilii din Urzicuþa au ºi oneîmplinire: deocamdatãnu au gãsit soluþii pentrureabilitarea Bãilor Ionele,care reprezintã un extraor-dinar izvor de sãnãtate.„Aici vin oameni grav bol-navi ºi pleacã pe picioarelelor. Vreau sã construim ºiun azil de bãtrâni lângãaceste bãi”, a subliniat pri-marul comunei Urzicuþa.

Alte obiective importantepentru comunitate sunt re-alizarea sistemului de cana-lizare ºi atragerea potenþia-lilor investitori în zonã.

Investiþii realizate• Consolidare ºi reabilitare ªcoala „Barbu Ionescu”• Centrala termicã bazatã pe energie neconvenþionalã pe sistemulpompelor de cãldurã, pentru alimentarea cu energie termicã a ªcolii„Barbu Ionescu”• Sistem de alimentare cu apã în satele Urzicuþa ºi Urzica Mare• Modernizare ºi dotare Cãmin Cultural• Sistem de colectare selectivã a deºeurilor menajere solide• Reabilitare ºi modernizare dispensar uman• Modernizare drumuri comunale

Obiective prioritare• Reabilitare Dispensar uman• Canalizare• Asfaltare DC Afumaþi – Bârca• Construire Salã de sport ºcolarã• Centru after-school pentru copii• Reabilitare Bãile Ionele

Florea Grigorescu, primarulcomunei Urzicuþa:

„Prin Programul de dezvol-tare a infrastructurii din spa-þiul rural, instituit prin Ordo-nanþa Guvernului nr.7/2006,am obþinut fonduri pentrurealizarea sistemului de ali-mentare cu apã în cele douãsate ale comunei. Lucrãrile seapropie de finalizare.”

7

8

Am bãtut þara în lung ºi în lat. Amvãzut sute de comune ºi am vorbitcu sute de primari. De la primii paºipe care îi faci într-o localitate îþi daiseama dacã cel care conduce este unom gospodar sau nu. ªi nu este de-loc o întâmplare faptul cã PSD estepartidul cu cei mai mulþi primari întoatã þara.

Cine se þine de cuvânt ºi cine îºirespectã promisiunile primeºte în-crederea oamenilor. Cine se batepentru comuna lui ºi aduce apã ºicanalizare, cine face drumuri sau îiajutã pe agricultori, cine pune umã-rul la modernizarea comunelor ºi aoraºelor, acela este un primar de toa-tã isprava, care meritã sprijinit. Doarcu astfel de oameni, România ºi sa-tul românesc vor merge înainte. Atâteu, cât ºi partidul pe care îl conducvom fi de partea primarilor care vorsã munceascã pentru comunele ºioraºele lor. Nu-i vom susþine pe le-neºi ºi nici pe nepricepuþi. Dar vomfi aproape de cei care îi respectã peoameni ºi se þin de cuvânt.

Ca senator de Valea Dunãrii, port în-cepând din noiembrie 2008 respon-sabilitatea pentru dezvoltarea acestorlocuri. Sunt alãturi de primarii, de vi-ceprimarii ºi de consilierii noºtri pen-tru a face viaþa în aceste comunitãþimai bunã ºi pentru a pune un zâmbetpe faþa doljenilor. Mã bucur cã proiec-tele încep sã vinã, cã lucrãrile de in-

Astãzi, în orice localitate mergi, dela Segarcea la Cârna, de la Bechet laRast sau Ghidici, se vede o clãdire înreabilitare, un drum care se moderni-zeazã, o schimbare în bine! Se lucrea-zã la sistemele de alimentare cu apã,se construiesc ºcoli, grãdiniþe, cãmi-ne culturale. Satul românesc capãtãaltã formã ºi altã viaþã. Este meritulaleºilor locali, în primul rând, pentrucã au muncit mult, au învãþat sã întoc-meascã proiecte, s-au bãtut sã obþinãfonduri pentru proiectele de dezvol-tare. Viaþa oamenilor se schimbã!

În acest moment, Doljul este pe pri-mul loc la numãrul de proiecte câºti-gate în cadrul Programului de dezvol-tare a infrastructurii din spaþiul rural,în baza O.G. nr.7/2006. Dupã ce în anii

“Reabilitarea ºi moderniza-

rea DJ 561, tronsonul

Segarcea – Cârna”Proiectul are o valoare de 45,49

milioane lei, din care administraþia

judeþeanã va suporta 734.641 lei, ºi

o duratã de implementare de 31 de

luni.

Acesta prevede reabilitarea a 26,79

km de drum, înlocuirea a 14 podeþe

transversale ºi amenajarea a 171 de

drumuri laterale, pe o lungime de 25

de metri.

De pe urma implementãrii proiec-

tului vor beneficia locuitorii a cinci

comune: Cerãt, Giurgiþa, Bârca, Goi-

cea ºi Cârna.

“Conducta de transport gazenaturale Craiova – Segarcea– Bãileºti – Calafat”

Ultimele detalii referitoare la elibe-

rarea documentaþiilor tehnice pen-

tru conducta ce va strãbate Doljul au

fost puse la punct.

Magistrala va avea 114 kilometri, iar

finalizarea execuþiei este estimatã

pentru anul 2013, valoarea proiectu-

lui ajungând la 15,8 milioane euro.

Conducta de transport gaze natura-

le Craiova – Segarcea – Bãileºti – Ca-

lafat va traversa comunele Bucovãþ,

Podari, Þuglui, Calopãr, Cerãt, Giur-

giþa, Afumaþi, Rast, Piscu vechi, Po-

iana Mare, oraºul Segarcea, munici-

piul Bãileºti ºi municipiul Calafat.

PROIECTE DE ANVERGURÃ ÎN JUDEÞUL DOLJ

vestiþii au demarat în fiecare localita-te, cãci la încrederea oamenilor nu sepoate rãspunde decât prin respectullucrului bine fãcut.

În satul românesc se poate trãi maibine. Agricultura româneascã poate sã re-devinã ce a fost odatã. Totul este sã lãsãmcerturile ºi scandalul ºi sã ne ocupãm deceea ce conteazã cu adevãrat pentru oa-meni. Iar pentru acest lucru, trebuie sãfim iarãºi uniþi ºi sã fim toþi parte în ace-eaºi echipã. ªi primarul, ºi parlamentarul,ºi ministrul ºi preºedintele þãrii trebuie sãvâsleascã la aceeaºi barcã ºi sã aducã Ro-mânia pe drumul cel bun.

Mircea GeoanãSenator de Dolj ºi candidat la

preºedinþia României

trecuþi foºtii guvernanþi nu au maiacordat nici un leu pentru dezvolta-rea satelor, actualul Guvern a reluatfinanþarea prin acest program. Nu maipuþin de 77 de localitãþi din Dolj audepus proiecte ºi investesc banii însisteme de alimentare cu apã, canali-zare sau epurarea apelor uzate.

În toate localitãþile se lucreazã laproiecte integrate, pentru a obþinefonduri pe Mãsura 322 pentru reno-varea ºi dezvoltarea satelor, prin Pro-gramul Naþional de Dezvoltare Rura-lã, care înglobeazã cei mai mulþi banipe care a putut sã-i obþinã vreodatão primãrie!

Am sprjinit ºi voi sprijini în conti-nuare edilii locali, indiferent de culoa-rea lor politicã, pentru a reuºi sã trans-formãm în realitate toate proiectele dedezvoltare. Cel mai important lucrueste sã lãsãm ceva în urma noastrã.

Pentru viitorul satului românesc,trebuie sã investim în continuare îneducaþie. Vom susþine copiii din me-diul rural sã meargã la o ºcoalã supe-rioarã. În acest moment, doar 2% din-tre copiii de la þarã urmeazã o faculta-te. Este inadmisibil! Toþi copiii audreptul la o ºansã. Este ºansa de a-ºiconstrui un viitor, o viaþã mai bunã.

Valeriu ZgoneaDeputat de Dolj

Satul doljean se apropie cu paºi repezi de civilizaþie, atâta timp cât are ali-mentare cu apã, canalizare, staþie de epurare, lucruri despre care în urmã cucinci ani de zile nu se putea vorbi decât în glumã. Bucuria imensã pe care o ameste cã primarii au învãþat ce înseamnã fonduri structurale. Îmi este foartedrag când vãd Doljul pe primul loc la depunerea de proiecte! Am inauguratrecent un obiectiv de foarte mare însemnãtate pentru tot sudul judeþului Dolj.Inaugurarea primului sistem de colectare selectivã ºi a primei staþii de trans-fer a deºeurilor selective, conform normelor UE, o investiþie de aproape 1 mili-on de euro, reprezintã finalizarea unui proiect unic în Oltenia, depus de Aso-ciaþia Comunelor din Sudul Olteniei “SudOlt”, la care contribuþia ConsiliuluiJudeþean este de 100.000 euro. Avem multe probleme de rezolvat în conti-nuare, avem proiecte importante pe care vrem sã le transpunem în realitate ºimizãm pe sprijinul tuturor parlamentarilor doljeni. Un deputat care ºtie sãlupte pentru interesele oamenilor pe care îi reprezintã este Valeriu Zgonea,oltean ambiþios, crescut în Organizaþia Dolj a PSD. Din Organizaþia PSD Doljface parte ºi senatorul Mircea Geoanã, preºedintele partidului, pe care noi îlvom propune candidat pentru preºedinþia României. Pentru prima datã, avemºansa sã susþinem un om al locului sã ajungã preºedinte!

Ion PrioteasaPreºedintele Consiliului Judeþean Dolj

Face un lucru firesc deputatul Valeriu Zgonea, din Colegiul Segarcea – ValeaDunãrii: dã raportul în faþa celor care l-au ales parlamentar, anul trecut. Cât de con-sistent este raportul, apreciazã oamenii, cât de mari sunt neîmplinirile, evalueazãtot ei. La o evaluare generalã, sunt, de bunã seamã, fãgãduinþe nebifate, dar sunt ºidestule realizãri. Întrebarea care stãruie este dacã într-un an de recesiune econo-micã, cu atâtea probleme, se putea mai mult la nivelul celor 23 de localitãþi aronda-te Colegiului Segarcea – Valea Dunãrii. Greu de dat un rãspuns afirmativ. Cu toateacestea nu existã o localitate din “Colegiul lui Zgonea” în care sã nu se fi întâmplatnimic. Practica instituitã de a dialoga cu primarii localitãþilor respective, dar ºi cuoamenii locului, îngãduie o largã cunoaºtere a spectrului de probleme ºi deplinaimplicare în soluþionarea lor. Nu am sã enumãr toate proiectele adjudecate de pri-mari ºi nici valoarea acestora, graþie cãrora infrastructura localitãþilor doljene îºiva adãuga noi repere trainice. Cred însã cã strategiile locale de dezvoltare econo-micã trebuie sã cuprindã ºi viziuni coerente în domeniul agriculturii. Ce se poateîntreprinde imediat, poate chiar din aceastã toamnã, rãmâne o opþiune a produ-cãtorilor agricoli. Dar neîntârziat, trebuie regândit totul, fiindcã a continua “totaºa”, în aceeaºi filosofie, este contra-productiv pentru oameni. În aceastã zonã deinterese sunt aºteptate iniþiativele deputatului Valeriu Zgonea, altminteri un par-lamentar dinamic, cu potenþial politic.

Mircea CanþãrRedactor ºef al cotidianului „Cuvântul Libertãþii”