Salariul Si Factorii de Influenta

8/17/2019 Salariul Si Factorii de Influenta

1/16

Salariul si factorii de

influenta

Muscalu Eduard

Nitescu Dragos

Paltin Radu

Raduta Andreea

Salariul si factorii de influenta

Pe piaţa muncii, la fel ca pe oricare altă piaţă, salariul este rezultatul interacţiunii dintre cererea şi

Page1


2/16

oferta diferitelor abilităţi sau aptitudini !ndi"izii, ca purtători ai ofertei de muncă, urmăresc a

obţine, #n sc$imbul ser"iciilor prestate, cel mai bun preţ %a r&ndul lor, #ntreprinzătorii sunt

interesaţi #n a'şi apropia acele calităţi specifice necesare #n acti"itatea de producţie la un preţ c&t

mai con"enabil

Salariul reprezintă #n ultimă instanţă e(presia contribuţiei pe care #ntreprinzătorii apreciază că o ausalariaţii, prin intermediul bunurilor realizate, la satisfacerea preferinţelor anticipate ale

consumatorilor

Dreptul la salariu ' apreciat ca fiind corolar al dreptului la muncă ' constituie o prerogati"ă

fundamentală a indi"idului, acest lucru fiind e"idenţiat şi de Declaraţia )ni"ersală a Drepturilor

*mului+ oricine munceşte are dreptul la un salariu ec$itabil şi suficient care să'i asigure lui şi

familiei sale o e(istenţă conformă cu demnitatea umană- Salariul minim este salariul considerat ca

fiind suficient pentru satisfacerea necesităţilor "itale ale salariaţilor, ţin&nd cont de dez"oltareaeconomică şi culturală a fiecărei ţări

!ntroducerea şi menţinerea acestuia are la bază două argumente principale Primul este acela de a

diminua sărăcia e(tremă cu care se confruntă o parte din populaţie .el de'al doilea are #n "edere

reducerea controlului patronului asupra ni"elului salariului

!ntr'o societate modernă, forţa de muncă nu este omogenă şi drept urmare contribuţia ei #n cadrul

acti"ităţilor din societate este diferită de la un indi"id la altul E(ista acti"ităţi la care pot participa

numai indi"izi cu o pregătire profesională e(cepţională Asadar, este firesc ca ni"elul salariilor pe

care #l "or obţine astfel de indi"izi să fie foarte ridicat

.u alte cu"inte, se pot desprinde o serie de factori care influenţează ni"elul salariilor pe categorii

de salariaţi şi #n interiorul acestora .ei mai importanţi factori de influenţă sunt următorii+ diferenţe

de calificare, grade diferite de dificultate a acti"ităţilor din cadrul societăţii, preferinţele indi"izilor

cu pri"ire la o profesie sau alta sau la un loc de muncă sau altul, tipul pieţei de muncă, e(istenţa sau

ine(istenţa discriminării #n funcţie de se(, "&rstă, culoare, gradul de imobilitate al pieţii muncii,

pre"ederile legale #n "igoare şa

Desigur, situaţiile sunt diferite de la ţară la ţară, de la etapă la etapă, pe zone geografice #n cadrul

fiecărei ţări etc )nii factori acţionează cu intensitate mai mare, alţii pot sa nu actioneze deloc De

aceea, pentru fiecare situaţie #n parte este necesară o analiză concretă, care să permită desprinderea

tuturor factorilor deacţiune, precum şi a intensităţii acestora

Dintre factorii care conditioneaza dinamica salariilor , cei mai importanti sunt+

• Evolutia costului sau a valorii fortei de munca determina o miscare in acelasi sens, dar nu de

aceleasi dimensiuni, a marimii salariilor .resterea mai inceata a salariilor in raport cu cresterea

Page2


3/16

"alorii fortei de munca determina nemultumiri ale salariatilor, declanseaza si amplifica miscarile lor

re"endicati"e

/ Productivitatea muncii. .u cat producti"itatea muncii este mai mare, cu atat posesorii fortei de

munca se considera mai indreptatiti sa primeasca un salariu mai mare0

/ Raportul intre cererea si oferta de forta de munca.*ferta de forta de munca se caracterizeaza prin cate"a trasaturi particulare+

1 Posesorii fortei de munca au o mobilitate mica Ei nu'si pot deplasa cu usurinta familiile si

gospodaria dintr'o localitate in alta, ci sunt atasati mediului economic'social din care pro"in0 oferta

depinde de "arsta, se(, starea sanatatii etc

2 *ferta de forta de munca depinde de conditiile de munca si de mediu in care aceasta se "a

desfasura0

3 *ferta de forta de munca este perisabila Posesorul fortei de munca nu o poate conser"a pentru aastepta conditii mai bune de salarizare0

!n ultimele decenii,ca urmare a te$nologizarii si automatizarii proceselor de productie, in aproape

toate tarile lumii, cererea de forta de munca a ramas in urma ofertei

/ Dinamica preturilor.

%a o crestere generala a preturilor, determinata de inflatie sau alte cauze, salariatii reactioneaza

pentru cresterea corespunzatoare a remunerarii Aceasta se face,fie prin inde(area salariului, fie prin

initierea unor acte re"endicati"e ale salariatilor

Salariile în sectorul public i situa ia pe jude e: administra ie, sănătate, educa ie ș ț ț ț ț

Sectorul public concentrează peste un sfert din salaria iț

Numărul mediu al salaria ilor a fost anul trecut de 4443,5 mii persoane cu doar 6,7 mii #n plus fa ăț ț

de anul precedent 8n sc$imb, la finalul lui 2613, cre terea era perceptibilă, fiind consemnate 9dinș

moti"e sezoniere: 4;61,1 mii persoane 9cu 23,< mii mai mult fa ă de finele lui 2612, adică oț

=umătate de procent #n plus:

Ponderea salaria ilor din societă ile cu capital pri"at a crescut de la 72,6> #n 2612 la 73,4> #n 2613ț ț

Simplificat, ne apropiem tot mai mult de o structură cu trei sferturi de anga=a i #n pri"at i un sfert laț ș

stat

Pe cele trei segmente mari din sectorul public 9#n"ă ăm&nt, sănătate i administra ie publică'ț ș ț

e(clusi" for ele armate i asimila i:, numărul mediu de salaria i a fost de ;57,? mii adică un salariatț ș ț ț

din cinci

Page3


4/16

De remarcat diferen ele destul de mari #ntre costurile salariale i c& tigurile brute ale anga=a ilor dinț ș ș ț

sectorul public, #n func ie de sectorul de acti"itate 9 cam 4,7> pentru administra ia publică, 27,;>ț ț

pentru #n"ă ăm#nt, "aloarea teoretic corectă, i 41,7> pentru sănătate:ț ș

8n sc$imb, raportul net@brut este #n toate cazurile unde"a peste 72>, ceea ce duce la situa ia #n careț

"eniturile nete din administra ia publică sunt cu peste ?6> peste media na ională otodată,ț ț

"eniturile salariale din sănătate se află cu ;> sub aceea i medie, adică mai mici dec&t #n #n"ă ăm&ntș ț

9'3> fa ă de medie: de i costul pe persoană anga=ată apare mai mare #n statistica oficialăț ș

Situa ia pe jude eț ț

.ele mai mici c& tiguri salariale s'au #nregistrat #n =ude ul Barg$ita 91136 lei lunar: iar cele maiș ț

mari #n Cucure ti 92364 lei lunar:ș

Practic, salariile din .apitală sunt duble fa ă de cele ale minoritarilor ma=oritari E(primarea #nț

moneda unică ne dă 9 la cursul mediu de 4,41


5/16

Restul =ude elor, adică ma=oritatea, au #nregistrat "alori #ntre 1266 lei lunar i 1?66 lei lunar,ț ș

respecti" 46 '?6 lei@zi, "alori care arată care este "enitul din muncă al celei mai mari păr i aț

rom&nilor Media na ională de 1?7< lei se situează #n afara acestui inter"al deoarece a fost trasă #nț

sus de "alorile mult mai mari din regiunea .apitalei

Situatia salariului minim in Romania

8ncep&nd cu anul 2666, timp de 15 ani, cuantumul salariului minim brut pe ţară #n Rom&nia a a"ut

un trend ascendent, #n fiecare an #nregistr&ndu'se creşteri ale acestuia, #n multe cazuri c$iar şi #n

două tranşe anuale

.odul Muncii este cel care aduce informaţii #n ceea ce pri"eşte stabilirea "alorii salariului minim peeconomie

Astfel, art 154 din .odul Muncii precizează că salariul de bază minim brut pe ţară garantat #n plată,

corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin $otăr&re a Fu"ernului, după

consultarea sindicatelor şi a patronatelor 8n cazul #n care programul normal de muncă este, potri"it

legii, mai mic de ; ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea

salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potri"it programului legal de

lucru aprobat

%a alin 2:, .odul Muncii aduce precizări conform cărora Ganga=atorul nu poate negocia şi stabili

salarii de bază prin contractul indi"idual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe ţarăH

Altfel spus , conform aceluiaşi mai sus amintit articol, anga=atorul este obligat să garanteze #n plată

un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară Aceste dispoziţii se aplică

şi #n cazul #n care salariatul este prezent la lucru, #n cadrul programului, dar nu poate să #şi

desfăşoare acti"itatea din moti"e neimputabile acestuia, cu e(cepţia gre"ei

Page5


6/16

!ată mai =os e"oluţia salariului minim in Romania, #ncep&nd cu anul 2666+

Page6


7/16

Page7


8/16

După cum se poate obser"a din situaţia de mai sus, salariul minim brut pe ţară a suferit modificări

c$iar şi de 3 ori pe an 9cum este cazul anului 2666: Iiecare modificare #n sc$imb a făcut referire la

o creştere a acestuia Mai mult dec&t at&t, doi an la r&nd 9266< şi 2616:, #n baza BF 16?1@266;,

salariul minim brut pe ţară a rămas la aceiaşi "aloare de 566 lei

Pentru anul 261?, salariul minim brut pe ţară "a creşte #n două tranşe, aşa cum ne'am obişnuit #ncădin 2614

BF 16


9/16

* Care este situatia in alte state din UE sau Europa?

8n anul 2665, salariul minim impozabil #n ările din )niunea Europeană era+ț

' nu au salariu minim impus prin lege+ Austria, .ipru, Danemarca, Iinlanda, !talia i Suedia J22K0ș

' sub 366 de euro pe lună+ %etonia 912


10/16

eniturile francezilor iș puterea lor de cumpărare au crescut de'a lungul secolului al 'lea i de'aș

lungul anilor 2666, dar #ntr'o manieră inegală, care a accentuat inegalită ile economice #ntreț

gospodării 8n medie, salariile persoanelor ce lucrau #n sectorul pri"at cu normă #ntreagă au atins #n

2667 2 mai mic dec&t "enitul median 9pragul de

sărăcie definit #n Iran a:,ț de i =umătate din ei erau anga=a i,ș ț adesea, cu =umătate de normă i peș

baza salariului minim interprofesional garantat 9SM!.: SM!. pri"e te 3,4ș milioane de persoane #n

iulie 266; i era ec$i"alent cu


11/16

din interior: si outsidersH 9cei din Gafara sistemului: !n multe tari din )E, in S)A, Australia,

Noua Oeelanda, etc e(ista salariu minim %egislatia muncii, c$iar si atunci cand are intentii dintre

cele mai bune, poate a"ea insa efecte indezirabile .um se spune, dia"olul este in detalii

.at sa fie salariul minim in Romania este de e(aminat inclusi" din perspecti"a relatiei cu "enitul

minim garantat rebuie discutat in continuare despre contributiile la asigurari, care maresc costul

cu munca Este cunoscut ca numeroase companii folosesc salariul minim ca "e$icul pentru a plati

fiscului cat mai putin Aceasta se "ede in ponderea "eniturilor fiscale in P!C, care este foarte scazuta

927'2;> din P!C in timp ce media din )E este peste 46>: si care e(prima e"aziune fiscala si

e"itare a platii ta(elor si impozitelor 9ta( a"oidance:, dimensiunea economiei subterane udecarea

c$estiunii salariuluiui minim trebuie sa distinga deci intre un conte(t economic cu relatii clare si

transparente intre stat 9fisc: si platitorii de ta(e si impozite si unul cu e"aziune fiscala pe scara larga,

cu o Gcultura a non'platiiH

Pledoaria pentru cresterea salariului minim porneste de la un ni"el foarte scazut in Romania cu ani

in urma0 acum este peste 266 euro lunar Numai Culgaria are un ni"el inferior in )E, sub 1


12/16

platiti oficial cu salariul minim0 ca si cum salariul minim crescut a fost contracarat prin cresterea

numarullui de lucratori platiti cu salariul minim

.ontro"ersa pri"ind salariul minim poate oculta insa "eritabila problema pe piata muncii auto$tona

QElefantul in incapereH este altul0 este "orba de distributia P!C'ului intre detinatorii de acti"e

9capital: si salariati 31'32> din P!C cat au primit salariatii in Romania, in anii din urma, fata de

cca ?4> din P!C detinatorii de capital, este una dintre cele mai disproportionate relatii in )E in

Culgaria, raportul era in 2612 de 3; la 4;,4> 9date Eurostat:, iar in )ngaria, ponderea profiturilor a

fost de cca46> din P!C in acel an !n )E 1? 9tarile mai dez"oltate: salariile au a"ut in anii din

urma o pondere de peste ?6> din P!C, in timp ce ponderea profiturilor a fost in =ur de 3;>

Raportul in cazul Romaniei este de'a dreptul ne"erosimil pentru o economir europeana, care si face

parte din )niune Este drept ca ultimele decenii au consemnat o scadere a ponderii "eniturilor din

munca in P!C in lumea industrializata 9arata studii ale *.DE, IM!, etc: Dar cifra pentru Romania

este de mirare Numarul liberilor profesionisti, mare parte din populatie ce traieste in mediul rural

a"and "enituri e(trem de mici, numarul mare de pensionari dintre care numerosi sunt inca pe piata

muncii si au salarii mici, numarul de PIA 9persoane autorizate:, ce, de facto, sunt salariati, manageri

care sunt platiti prin contracte de consultanta si alte modalitati, pot intra intr'o ecuatie e(plicati"a

Dar dezec$ilibrul este oricum iesit din comun Marea problema pe piata muncii, in Romania, merge

dincolo de c$estiunea salariului minim

Mai este un aspect ce merita atentie Daca atat de mult din "aloarea adaugata anuala ia calea

castigurilor capitalului, cum se face ca atat de numeroase intreprinderi gafaie in materie de

profitabilitate, cel putin in contabilitatea oficiala Si aceasta in conditiile in care impozitul pe profit

9cota unica: este la un ni"el rezonabil fata de ce intalnim in ma=oritatea statelor din )E Este de

presupus ca se folosesc procedee ce minimizeaza castigurile impozabile in timp ce mare parte din

"enitul net este e(ternalizat prin preturi de transfer si alte mi=loace Si anii de criza accentueaza o

asemenea conduita

Este corecta obser"atia lui Ilorin .itu si a altora ca salariul minim din Romania,ca procent din cel

mediu 943> in 261?:, este comparabil cu ce se obser"a in alte state din )E 9 in .e$ia si Estonia,

46>0 in Spania, 41> tot in 261?: Dar aceasta stare de fapt este de =udecat in raport cu ponderea

salariilor in P!C Aici este o problema distributionala ma=ora De ce plecarea migratia masi"a din

ultimul deceniu nu a influentat mai mult dinamica salariului amplifica un puzzle Si nu numai

Page12


13/16

legislatia muncii are de dat un raspuns, ci mai ales politica economica in ansamblu, politicile

companiilor

E(ista argumente pro si contra ridicarii salariului minim la 1266 lei Dar este ne"oie si de o analiza

mai ampla pri"ind relatia intre salarii si productii"itatea muncii, ni"elul salariilor in Romania din

perspecti"a modelului de dez"oltare, a ne"oii de a e"ita capcana "enitului mediu 9middle income

trap:, de a realiza con"ergenta reala si structurala cu tarile dez"oltate din )E

-alculul salariului unui anajat

Sume referitoare la anga=atSalariul brut 16?6Conuri de masa 6Sporuri impozabile 6Reţineri anga=at

.AS indi"idual 16? > 116oma= 6? > ?Asigurări de sănătate ?? > ?;Deducere personală funcţie de bază 366!mpozit pe salariu


14/16

Sume referitoare la anga=ator Reţineri anga=ator

.ASS ?2 > ??oma= 6? > ?.AS .onditii normale 1?;> 155IN)ASS 6;? > <Iond de risc si accidente 64 >T 4Iond creanţe salariale 62? > 3

Pentru ca salariatul sa fie platit cu +/& R*N net, anga=atorul c$eltuieste ,0, R*N

Cucureştiul, .lu='Napoca şi imişoara sunt oraşele #n care anga=aţii rom&ni "or primi cele mai mari

salarii #n 2615, arată datele .omisiei Naţionale de Prognoză Astfel, salariul mediu al anga=aţilor din.apitală "a a=unge #n 2615 la "aloarea de 2;13 lei net pe lună, cu 5?> peste media #nregistrată lani"el naţional şi #n creştere cu 7> faţă de ni"elul #nregistrat #n Cucureşti #n 261? După municipiul Cucureşti şi =udeţul !lfo" 9unde salariul trece de 2366 de lei net:, cele mai marisalarii "or fi obţinute #n 2615 de către anga=aţii din .lu=, unde salariul mediu "a a=unge la 2155 delei net 9cu 7,;> mai mult faţă de ni"elul din 261?:, din imiş, unde salariul mediu net "a a=unge la2135 de lei pe lună 9cu 7,?> mai mult faţă de 261?: şi din Argeş, unde media salarială "a fi de26?6 de lei net 9cu 7,3> peste ni"elul din 261?: E(tinderea fabricilor de componente auto şi in"esţiile din zona ser"iciilor, #n special din !, au

generat o competiţie mai mare pe piaţa muncii din .lu= şi din imiş, ceea ce a determinat o creşterea salariilor, #ntruc&t companiile din zonă găsesc din ce #n ce mai greu candidaţi

Salariul minim cre1te la .,&' de lei din luna mai

Peste 1,1 milioane de salariaţi rom&ni care primesc #n prezent salariul minim pe economie "orc&ştiga


15/16

8ncep&nd cu 1 mai, salariul minim trebuie să urce la 12?6 de lei, #n baza unei $otăr&ri de=a aprobate de Fu"ern

Solutii si efecte ale masurilor propuse de noi

Atragerea in"estitorilor pri"ati si cresterea in"estitiilor gu"ernamentale in pro"incie pentru a creeanoi locuri de munca, acestea in timp ducand la cresterea producti"itatii si in cele din urma la

cresterea salariilor

.resterea in continuare a salariului minim pe economie, c$iar daca acesta se apropie din ce in ce

mai mult in unele regiuni de salariul mediu

Page15


16/16

Page16

Documents

Salariul Si Factorii de Influenta