S T E N O G R A M A S U M A R - senat.ro file10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind Propunerea legislativă pentru modificarea şi

S T E N O G R A M A

ședinței Senatului din 5 septembrie 2017

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca temă informații privind

realizarea programului de guvernare;

- Gheorghe Baciu (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „De ce m-ați dus de lângă voi…”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „2017, un an bun

și în agricultura județului Giurgiu”;

- Radu-Mihai Mihail (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Președinția Consiliului

Europei nu așteaptă programul de guvernare”;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Despre serviciile de urgență de

tip salvamont, salvamar și de prim ajutor”;

- Mircea-Vasile Cazan (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „PSD, jos mâna de pe

justiție!”;

- Ștefan-Radu Oprea (PSD) – replică la declaraţia politică a domnului senator Mircea-Vasile

Cazan;

- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – declaraţie politică având ca temă considerații despre

încredere și politică;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Declinul demografic”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Să luăm aminte la voința

moților!”.

3

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 19

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 11 – 16 septembrie a.c. 30

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

florei şi faunei sălbatice. (L173/2017)

(Retrimitere la Comisia pentru mediu și Comisia economică, industrii şi servicii.)

30

5. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind înfiinţarea

Gărzilor forestiere. (L405/2015)

(Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.)

(Retrimitere la Comisia pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării

hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului.)

31

- 2 -

6. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996.

(L141/2017)

(Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.)

32

7. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind unele măsuri în domeniul protecţiei

apelor. (L147/2017)

33

8. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 67 din Legea nr. 46/2008

– Codul silvic. (L153/2017)

34

9. Continuarea dezbaterilor şi respingerea Propunerii legislative privind restituirea diferenţelor

salariale personalului din sectorul bugetar, determinate de măsurile de reduceri salariale

dispuse în temeiul art. 1 din Legea nr. 118/2010. (L106/2017)

37

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii publice. (L128/2017)

(Retrimitere la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.)

41

- 3 -

S T E N O G R A M A

ședinței Senatului din 5 septembrie 2017

Ședința a început la ora 9.00.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte

al Senatului, înlocuit de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului,

asistați de domnii senatori Ștefan-Radu Oprea și Ion Ganea, secretari ai Senatului.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!

Asistat de Radu Oprea, declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi,

5 septembrie 2017.

În deschidere, o invit la microfon pe doamna senator PSD Doina Aldea… Doina

Teodorovici…

Doamna Doina-Elena Federovici:

Domnule președinte,

Distinși colegi senatori,

Astăzi voi susține declarația politică care în cuprinsul său conține informații despre

realizarea programului de guvernare.

Stimați colegi,

Există din ce în ce mai multe enunțuri în spațiul public prin care se afirmă că PSD nu-și

mai respectă programul de guvernare. Dacă această afirmație se multiplică, ar putea influența

percepția publică. Este deci necesar ca astfel de enunțuri să fie respinse cu fermitate, prin raportare

la cetățenii care beneficiază de măsurile luate până în prezent de guvernarea PSD. De aceea, în

declarația mea de astăzi voi enumera câteva din măsurile pe care actuala coaliție PSD-ALDE din

Guvern și Parlament le-a adoptat pentru români.

Cei care afirmă că PSD nu-și respectă promisiunile din campanie sunt rupți de realitate și

nu au deloc habar de ceea ce se întâmplă la nivelul cetățeanului obișnuit.

Cine spune că PSD nu-și respectă programul de guvernare, în mod cert nu știe cum trăiesc

cele 1,3 milioane de români cărora le-a crescut salariul minim, așa cum am promis în campanie.

În mod cert, nu știe cum trăiesc cele 5 milioane de pensionari cărora le-a crescut punctul de

pensie la 1 000 de lei, așa cum am promis în campanie.

În mod cert, nu cunoaște situația celor 2,2 milioane de pensionari cărora le-a crescut pensia

ca urmare a eliminării CASS, așa cum am promis în campanie.

- 4 -

De asemenea, în mod cert, nu știe ce gândesc cele 1,2 milioane de pensionari cu pensii mai

mici de 2 000 de lei, care au fost scutiți de la plata impozitului pe venit, așa cum am promis în

campanie.

În mod cert, nu realizează ce a însemnat creșterea salariilor pentru medici și profesori sau

pentru cei din administrația publică locală.

În mod cert, nu sunt la curent cu măsurile de reducere a impozitului pentru

microîntreprinderi la 1% pe cifra de afaceri, nu știu de cele 10 000 de firme noi care au primit un

ajutor de 200 000 de lei în programul Start-up, așa cum am promis în campania electorală.

În mod cert, nu a luat la cunoștință faptul că în acest an fermierii români au primit

subvențiile la timp, iar România a emis cea mai mare factură din Uniunea Europeană pentru plata

subvențiilor.

Distinși colegi,

Este pentru prima oară când un partid câștigător în alegeri urmărește punct cu punct

realizarea promisiunilor din campania electorală. Niciun alt partid aflat vreodată la guvernare nu a

condus țara după un program de guvernare prezentat înainte de alegeri așa cum face acum

guvernarea PSD-ALDE.

Este pentru prima oară când presa și opinia publică urmăresc îndeplinirea punct cu punct a

măsurilor prevăzute în acest program de guvernare al coaliției câștigătoare în alegeri. Până acum,

nimeni nu se mai uita pe program după ce era votat de Parlament.

Așadar, stimați colegi, cred că atunci când se fac acuzații cu privire la neîndeplinirea

anumitor programe sau la nepunerea în aplicare a măsurilor promise de PSD-ALDE, trebuie

consultat programul de guvernare înainte și comparat cu modul în care trăiesc românii acum, după

nouă luni de zile, de când actuala coaliție a preluat guvernarea.

Atât eu, cât și colegii mei din Parlament și Guvern avem întâlniri săptămânale cu cetățenii

din fiecare zonă a țării și le explicăm ce măsuri am adoptat, ce proiecte urmează să implementăm

la nivel social și economic și totodată le preluăm nemulțumirile și încercăm să le soluționăm.

Așadar ne respectăm promisiunile din campania electorală.

Vă mulțumesc.


Îi mulțumim doamnei senator Doina-Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al

PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, îl invit la microfon pe domnul senator Baciu

Gheorghe.

Domnul Gheorghe Baciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

- 5 -

Bună dimineața, dragi colegi!

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi „De ce m-ați dus de lângă voi…”.

Stimați colegi,

Mult timp după plecarea de la Izvoru Mureșului, unde am fost invitat să particip, de data

aceasta în calitate de singur reprezentant al românilor din zonă în Senatul României, la lucrările

din acest an ale Universității de Vară, m-a urmărit ecoul cunoscutelor versuri ale „poetului

pătimirii noastre” care redau deznădejdea celor înstrăinați: „De ce m-ați dus de lângă voi,/De ce

m-ați dus de-acasă?”

Rezoluția adoptată de participanții la această reuniune, reprezentanți activi ai comunităților

românești restrânse din interiorul și din afara granițelor, reflectă pe deplin starea de incertitudine

care planează asupra păstrării identității naționale a acestora. Și dacă starea se află în incertitudine

care planează asupra… și dacă această stare se află, măcar declarativ, în preocupările

guvernanților atunci când este vorba de comunitățile din afara hotarelor țării, în pofida

nenumăratelor semnale venite din partea românilor numeric minoritari din centrul României,

situația românilor din Covasna și Harghita nu a fost niciodată abordată cu responsabilitate de către

vreunul din partidele reprezentate în Parlament și de guvernele pe care acestea le-au mandatat la

conducerea țării.

Reprezentarea lor în sferele de decizie cu privire la propria existență și devenire nu și-a

găsit rezolvarea legală nici după mai mult de un sfert de secol de guvernare democratică în această

țară, nici după mai mult de un deceniu de guvernare a legislației europene în acest domeniu. În

consiliile locale nu au acces din cauza numărului insuficient de voturi sau a dezbinării pe criterii

etnice. În administrația centrală nu suntem reprezentați pentru că avem o contribuție insignifiantă

la urna care propulsează un partid politic la guvernare.

După toate apelurile la solidaritate națională făcute de reprezentanții societății civile

românești din aceste județe, singura modalitate în care aceasta s-a manifestat, dacă nu ar fi să

glumim amar, se regăsește în redistribuirea rămășițelor voturilor obținute, în principal din județele

ardelenești, de indiferent care partid românesc, pentru completarea normei de reprezentare în

Parlament.

În actualul mandat parlamentar, nici măcar această solidaritate nu a funcționat, românii din

județul Harghita rămânând, pentru prima dată după ’89, fără reprezentant în Parlamentul

României. Fiindcă dacă toți cei 45 000 de votanți români din Covasna sau cei 40 431 din Harghita

ar vota un singur candidat pentru Camera Deputaților, nemaivorbind de candidatul pentru Senat,

tot nu s-ar întruni numărul de voturi necesar pentru completarea normei de reprezentare stabilită

de actuala legislație.

- 6 -

Fără a mai invoca prevederile constituționale referitoare la reprezentarea minorităților

naționale în Parlamentul României, în calitate de beneficiar al actualei legislații, vă îndemn pe toți,

stimați colegi, la o adevărată solidaritate, inclusiv politică, pentru a curma această situație aberantă

printr-o viziune legislativă care să reflecte realitatea existentă la nivelul celor 100 de ani pe care i-a

traversat România de la constituirea României Mari.

Ca un prinos comun adus Anului 100 al României Unite, în prima sesiune parlamentară a

acestuia vă îndemn la elaborarea unui act normativ, a unei inițiative legislative pentru modificarea

Legii electorale care să permită reprezentarea din oficiu în Parlament a comunităților românești

minoritare din județele Covasna și Harghita, respectând criteriile prevăzute de Constituție pentru

minoritățile naționale. Această intervenție legislativă, care ar urma să fie supusă dezbaterii

publice, ar legifera ca în circumscripțiile electorale în care numărul cetățenilor/locuitorilor de

naționalitate română este mai mic decât norma de reprezentare prevăzută de lege aceștia să fie

reprezentați în Camera Deputaților de un deputat, mandatele urmând a fi atribuite, peste numărul

total de deputați rezultat din norma de reprezentare, candidaților din listele de candidați sau

candidaților independenți din rândul locuitorilor de naționalitate română care au obținut cel mai

mare număr de voturi.

Adoptarea unei asemenea prevederi legale va reflecta recunoașterea de facto a realității

situației comunităților românești minoritare numeric din interiorul țării, în spiritul Normelor de

aplicare a legislației europene referitoare la protecția minorităților, reprezentând totodată o

posibilitate de rezolvare a multora din problemele pe care reprezentanții acestora le-au semnalat în

dezbaterile din programul unui forum de importanță națională, ignorat, din păcate, de o bună parte

a guvernanților și a opiniei publice.

Mai menționez că ediția a XV-a a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, desfășurată în

acest an în perioada 13 – 18 august, în organizarea, în principal, a Forumului românilor din județele

Covasna, Harghita și Mureș a avut ca generic „2 000 de ani de continuitate românească. De la Prima

Unire la Marea Unire. România și românii de pretutindeni, încotro?”. Este momentul, la an aniversar,

să răspundem într-un glas: „Acolo unde identitatea lor poate fi în siguranță. Acasă!”

Senator Gheorghe Baciu, Grupul parlamentar al Partidului Mișcarea Populară

Vă mulțumesc.


Îi mulțumim domnului senator Gheorghe Baciu, din partea Grupului parlamentar al PMP.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator

Ovidiu-Cristian-Dan Marciu.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Bună dimineața!

- 7 -


Onorat prezidiu,

Stimați colegi și stimate colege,

Declarația politică de astăzi poartă titlul „2017, un an bun și în agricultura județului

Giurgiu”.

România este una dintre țările europene cu cel mai ridicat potențial în sectorul agricol,

având a șasea cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre țările Uniunii Europene. Pentru anul

2017 este… pentru România anului 2017 este anul în care se văd rezultatele programului PSD de

modernizare a agriculturii la nivel național. Anul 2017 este anul în care subvențiile au fost

acordate la timp în agricultură, cu rezultate unice și producții record de grâu, cultură la care am

ajuns la producții de peste 10 tone la hectar, dar și la rapiță, mazăre, orz și orzoaică. Și, deosebit

de important pentru România, anul 2017 este anul în care băncile încep să caute fermieri.

Județul Giurgiu are o suprafață de circa 276 000 de hectare, din care 99% în sector privat,

respectiv 273 275 de hectare. Suprafața arabilă reprezintă 259 918 hectare, respectiv 94,16% din

suprafața agricolă. Suprafața arabilă se regăsește în proporție de 99% în sectorul privat, adică 257 319

hectare.

Județul Giurgiu are o identitate de județ agricol importantă. Activitatea economică principală,

agricultura, este practicată în proporție de peste 50% în regim de subzistență, statut ce trebuie

revitalizat prin revigorarea agriculturii și industriei alimentare, domenii cheie pentru dezvoltarea

județului Giurgiu. Insuficienta dezvoltare a competitivității fermelor agricole și a formării educaționale

cu specific agricol însă îi împiedică pe fermieri să fie concurențiali la nivelul pieței.

Dintre soluțiile imediate pentru revigorarea agriculturii județului, pot fi enumerate

gruparea micilor fermieri în asociații și grupuri de producători și găsirea de soluții sau alternative

pentru sistemul de irigații. O soluție constă în promovarea de campanii de informare și educare a

micului fermier în concordanță cu noile realități din sistemul agricol.

Structura culturilor agricole în anul 2016 – 2017 se prezintă astfel: grâu – de la 87 950 de

hectare, crește la 93 804 hectare; la orz – de la 25 860 de hectare, crește la 31 836 de hectare;

rapiță – de la 19 150, crește la 28 200 de hectare; la mazăre – de la 830, crește la 4 081 de hectare;

la tomate timpurii și de vară – de la 620 de hectare, la 954 de hectare.

Județul Giurgiu realizează în 2017 cele mai mari producții din ultimii 23 de ani, astfel:

grâu și triticale – producția crește cu 21,8%; orz și orzoaică – producția crește cu 31,7%; rapiță –

producția crește cu 24,3%; mazăre – producția crește cu 23,5%; tomate timpurii și de vară –

producția crește cu 21,2%.

- 8 -

Programul „Tomate”, derulat în anul 2017 conform Hotărârii de Guvern nr. 39/2017, a adus

județul Giurgiu pe locul doi în țară, cu un număr de 1 228 de beneficiari ai ajutorului de 3 000 de

hectare/beneficiar/an pentru susținerea produsului tomate în spații protejate.

Aceasta este dovada uriașului potențial al României.

Mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu


Îi mulțumim domnului senator Cristian Marciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la microfon pe domnul senator Radu

Mihail.

Domnul Radu-Mihai Mihail:

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea se numește „Președinția Consiliului Europei nu așteaptă programul de

guvernare”.

Acum câteva luni, mai exact în ianuarie 2017, noul Guvern PSD ne propunea un program

de guvernare suficient de stufos încât să distragă atenția și îndeajuns de politicianist încât să mă

întreb dacă membrii PSD chiar au crezut în el.

La capitolul politică externă, guvernarea PSD ne-a promis „pregătirea corespunzătoare și

exercitarea în cele mai bune condiții de către România a președinției Consiliului Uniunii

Europene, în semestrul I al anului 2019, în condițiile devansării sale în urma brexit și având în

vedere necesitatea recuperării întârzierilor în pregătire, acumulate din păcate în anul 2016;

valorificarea acestei oportunități pentru crearea unui profil european consolidat al României, ca

stat membru matur și responsabil”. Deci aceasta este ceea ce anunța pompieristic Guvernul.

În martie, Guvernul aprobă un memorandum pentru accelerarea procesului de pregătire a

președinției României la Consiliul Uniunii Europene. O nouă bifă în hățișul birocratic, pentru că

planul mult trâmbițat a rămas, se pare, pe hârtie. Fundamentarea unei prime forme a setului de

priorități la jumătatea anului 2017, consolidarea cantitativă și calitativă din punct de vedere al

resurselor umane, financiare și logistică a mai multor sectoare ale aparatului administrativ,

definirea setului de priorități, necesarul de resurse umane, responsabilitățile de gestionare a

dosarelor legislative și nelegislative, precum și calendarul de reuniuni care vor avea loc în

România – acestea sunt doar câteva dintre prioritățile asumate de Guvern și, implicit, de

Ministerul Afacerilor Externe.

Între timp, prim-miniștrii s-au schimbat, dar ministrul de externe a rămas. Pesemne pentru

că a respectat programul de guvernare. Spun „pesemne” pentru că, dragi colegi, îl auzim mai des

pe domnul ministru Teodor Meleșcanu vorbind despre trecerea României la euro decât despre

- 9 -

președinția Consiliului Uniunii Europene și despre cum asigură coordonarea procesului de

pregătire a acestui eveniment.

Stimate domnule ministru Teodor Meleșcanu,

Vă întreb: ce ați făcut din ianuarie până acum pentru pregătirea acestui proiect extrem de

important pentru România? Ați promis un set de priorități până la jumătatea acestui an. Ne

îndreptăm spre sfârșitul lui 2017 și nimeni nu a auzit nimic despre implicarea Ministerului de

Externe și a altor ministere. Poate aveți impresia că președinția Uniunii Europene este ca

programul de guvernare: tot noi, la vremuri noi.

Vă asigur, domnule ministru, că este un efort de durată, care se va resimți nu doar la

nivelul ministerului pe care-l conduceți, ci în toate instituțiile centrale. De la pregătirea logistică,

administrativă, până la stabilirea agendei de țară cu care România trebuie să participe la dialog,

instituțiile sunt nepregătite, oamenii sunt nepregătiți.

Pentru că, domnule ministru, stimați colegi, președinția Consiliului Uniunii Europene nu

așteaptă după un program de guvernare. Ea se va întâmpla în 2019 și ne veți spuneți iarăși, dacă vă

veți găsi la aceeași tribună, că v-a găsit nepregătiți sau că greaua moștenire încă vă bântuie după

trei ani de guvernare.

Așteptăm răspunsul dumneavoastră și nu doar atât – vă cerem să vă implicați.

Mulțumesc.


Mulțumim domnului senator Radu Mihail, din partea Grupului parlamentar al USR.

PAUZĂ


Reluăm sesiunea de declarații politice și îl invit la microfon, din partea Grupului

parlamentar al PSD, pe domnul senator Victorel Lupu.

Domnul Victorel Lupu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Despre serviciile de urgență de tip salvamont,

salvamar și de prim ajutor”.

Legea nr. 215/2001 – Legea administrației publice locale, cu modificările și completările

ulterioare, reglementează faptul că în exercitarea atribuțiilor privind gestionarea serviciilor

furnizate către cetățeni, consiliul local asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii,

cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind serviciile de urgență de

tip salvamont, salvamar și de prim ajutor.

Deplasându-ne pe litoralul românesc în perioada estivală, observăm activitatea

salvamarilor aflați în exercițiul funcțiunii. Acești oameni, cu precădere tineri, care dau dovadă de

- 10 -

mult curaj și stăpânire de sine, exercită un serviciu de urgență de extremă importanță, în cazuri de

criză maximă, la limita vieții, pentru unele persoane aflate pe litoralul Mării Negre.

Accidentele și incidentele de pe litoral din acest an, dar și din anii anteriori au la bază doar

atitudinea și comportamentul total neadecvat al unora care vin la odihnă ori distracții pe litoral.

Întotdeauna, de ani buni, salvamarii au fost și sunt oamenii potriviți la locul potrivit, salvând

nenumărate vieți ale semenilor lor. Cred că disciplinarea unora dintre cetățenii aflați în concedii de

odihnă se poate face doar cu implicarea mai activă și mai responsabilă a poliției locale, alături de

salvamari, exact așa cum se întâmplă în celelalte țări din Uniunea Europeană, de unde putem

prelua expertiza multianuală și buna practică.

Poate constatarea unor fapte contravenționale de către oamenii legii și aplicarea unor

avertismente scrise și chiar amenzi contravenționale ferme ar avea menirea de a mai stăpâni ori

liniști unele persoane certate cu legea. Poate este cazul de înființare a unei poliții a plajelor și

litoralului.

Privind dintr-o altă perspectivă această problemă, citez doar două titluri semnificative

apărute în cotidiene din țara noastră: „Un salvamar, rănit după ce a fost lovit de un skijet în

Mamaia” și „Orice drogat sau bețiv poate închiria un skijet în Mamaia”. Aici trag un adevărat

semnal de alarmă. Mânați de singurul gând al distracției cu orice preț ori năuciți de aburii

băuturilor alcoolice și ai unor substanțe interzise, „vitejii” de pe skijeturi s-au aflat ei înșiși și

membrii familiilor lor în pericol evident sau au devenit pericole veritabile pentru alți bărbați,

femei și copii nevinovați aflați la odihnă pe litoral.

Cred că se impune să se reglementeze mult mai bine modul în care se fac închirierea

skijeturilor, autorizarea anuală a deținătorilor de skijeturi, iar contractele-cadru de închiriere în

formă scrisă să cuprindă drepturi și libertăți, dar și obligații, răspunderi, îndatoriri ale părților

contractante în impunerea unor limite minime de vârstă pentru cei care vor să conducă un skijet,

precum și cunoștințe minime de prevenire a accidentelor, de conducere cu respectarea vitezei de

deplasare până la limita evitării oricăror pericole, iar încălcarea cu vinovăție a clauzelor

contractului, însușite și asumate prin semnătură, să atragă de îndată răspunderea contravențională,

civilă sau penală, după caz, inclusiv proceduri ferme de executare silită și altele.

La fel trebuie analizate, sub toate aspectele, și serviciile de urgență de tip salvamont,

precum și cele de prim ajutor. Mijloacele mass-media fac adeseori trimiteri punctuale și la

activitatea acestor servicii, cu plusurile și minusurile lor zilnice.

Astfel, se constată că prezentul demers izvorăște din realitățile cotidiene arhicunoscute sus

menționate. Cred că se impune cu necesitate ca în toate aceste servicii de urgență să se fixeze o

practică unitară asupra tuturor problemelor de drept care au fost soluționate în mod diferit, în scopul de

a se asigura o interpretare unică și o aplicare uniformă a legii, cu efecte numai pentru viitor.

- 11 -

Consider că sunt necesare o abordare europeană și un alt tip de gestionare pentru aspectele

aduse astăzi în atenția dumneavoastră, știind că munca inteligentă a salvamarilor și, respectiv,

folosirea civilizată a skijeturilor, precum și activitatea salvamontiștilor, dar și alte elemente

specifice pot deveni, în scurt timp, puncte forte ale litoralului românesc și ale munților noștri,

aflate în concurență acerbă cu spații similare din alte țări europene, și nu numai.

De aceea, ca senator în Parlamentul României, fac un apel la membrii Guvernului să-și

intensifice preocupările curente în vederea construirii și cristalizării unei adevărate culturi

naționale privind prevenirea și salvarea vieții oamenilor, asigurarea tuturor condițiilor privind

munca și protecția socială a muncii.

Cu respect, Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași

Mulțumesc pentru atenție.


Îi mulțumim domnului senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Mircea

Cazan.

Domnul Mircea-Vasile Cazan:


Dragi colegi,

Declarație politică „PSD, jos mâna de pe justiție!”

Este evident că, prin acțiunile pe care PSD dorește să le impună în domeniul justiției în

ultima perioadă, în România astăzi democrația este în pericol.

PSD are acum controlul asupra tuturor instituțiilor publice, cu excepția Administrației

Prezidențiale, a parchetelor și a instanțelor de judecată. Celelalte instituții se află sub dominația

PSD. El acum dorește să impună controlul politic asupra sistemului de justiție, să întoarcă

România în urmă cu mai bine de zece ani, adică în momentul în care România nu era stat membru

în Uniunea Europeană.

Inițiativele prezentate de ministrul justiției Tudorel Toader în luna august demonstrează

cetățenilor, de fapt, un amplu mecanism prin care se vrea trecerea sistemului de justiție sub control

politic, de la șefii parchetelor până la simplii procurori. Miza PSD este să nu mai răspundă în fața

legii pentru ilegalitățile comise, iar guvernarea – doar un instrument de a sustrage sistematic bani

din buzunarul contribuabililor, fapt pe care PSD-iștii îl consideră o normalitate.

Premierul Mihai Tudose și ministrul justiției Tudorel Toader au încercat manipularea

opiniei publice, sugerând faptul că propunerile pe care ar urma să le facă domnul ministru Toader

ar fi avut girul Comisiei Europene, prin prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans

Timmermans, dar Comisia Europeană a negat faptul că ar fi fost informată despre aceste propuneri

- 12 -

de modificare a legilor justiției, iar reacția oponentă a întregii societăți civile, a Președintelui

României, a organizațiilor judiciare, a parchetelor este cu totul îndreptățită și justificată.

Scoaterea Președintelui din ecuația numirii șefilor de parchete permite arbitrajul

ministrului de justiție, care este politic, în nominalizarea acestora. Ministrul politic va căuta să

numească procurori obedienți, care să răspundă la comenzi și care să nu mai îndrăznească să

declanșeze anchete împotriva protejaților din clientela politico-economică. Mai mult, parchetele

pot să se transforme într-o armă politică de luptă împotriva opozanților.

Restrângerea independenței procurorului și introducerea cenzurii asupra dosarelor,

instituirea unei secții speciale pentru cercetarea actelor de corupție în rândul magistraților, trecerea

inspecției judiciare sub control politic al Ministerului Justiției reprezintă niște măsuri coercitive și

PNL este categoric împotrivă și se va lupta cu toate armele pentru a împiedica adoptarea acestor

absurdități, care pot să ducă la distrugerea independenței puterii judecătorești și să pună sub

semnul întrebării democrația din România.

Senator PNL de Sibiu, Mircea Cazan

Mulțumesc.


Îi mulțumim domnului senator Mircea Cazan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Pentru un drept la replică, din partea PSD, domnul Radu Oprea.

(Domnul senator Ștefan-Radu Oprea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Ștefan-Radu Oprea:


Îi recomand colegului să citească cu atenție declarațiile președintelui lor, Ludovic Orban,

de acum trei ani în urmă și să constate că fractura logică se află în interiorul PNL-ului; să vedeți că

aveați anumite declarații – prin vocea președintelui dumneavoastră – acum trei ani și altele acum.

Vă suciți după cum bate vântul.

Și vă recomand, de asemenea, să citiți cu atenție recomandările Comisiei de la Veneția.

(Domnul senator Ștefan-Radu Oprea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Îi mulțumim domnului Radu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PSD.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe doamna senator

Eleonora-Carmen Hărău.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

- 13 -

Audierea domnului prim-ministru Tudose în Camera Deputaților ieri m-a dus la formularea

în scris a unor reflecții mai vechi, și anume m-am gândit și vă comunic și dumneavoastră câteva

gânduri despre încredere și politică.

Căci Guvernul, varianta Dragnea 2, ne-a cerut încrederea, ne-a cerut să punem temei pe

cinste, pe sinceritate, pe bună-credință. În mod indirect, domnul Dragnea în persoană ne cere

sistematic acest lucru. Și noi ce să facem? Și cetățenii acestei țări ce să facă?

Domnul Tudose ieri nu a făcut niciun fel de referire clară la structura programului de

guvernare – varianta revizuită, dar am citit-o, am recitit-o eu, un politician responsabil, care face

comparații pe care le vrea pertinente, și dezideratele Domniilor Lor sunt următoarele. „România

crește sănătos”, zice PSD. „România construiește”, zice același PSD. „România crește inteligent.”

Auziți, „inteligent”! „România angajează.” „România crește verde.” Și culmea, culmea

dezinformării politice: „România, mai aproape de Europa.”

Cum realizează PSD aceste deziderate? Cu împrumuturi preconizate în 2017 a fi 15,7

miliarde de euro, din care în șapte luni s-au realizat 10,7, împrumuturi care plătesc consumul unei

națiuni ce importă cu mult mai mult decât poate produce pentru propriul consum și pentru export,

finanțând și crescând sănătos, plătind salarii bune în țările din care importăm?!

Cum face PSD aceasta? Fără investiții, acestea fiind drastic amputate pentru a susține

cheltuieli din zona socială cu scop pur electoral și de menținere a simpatiei populare?! Fără

fonduri europene, transformând România într-o țară care mai degrabă contribuie la fondurile

comunitare decât profită de ele?! Împovărându-i pe cei ce au performanțe economice, aruncând în

incertitudine tot capitalul prezent în România, cu riscul de a-l pune pe fugă și pe cel autohton,

chiar dacă are posibilități mai reduse de a migra?! Cu noi experimente educaționale făcute de

personaje semidocte, penibile, săltate la nivel de constructori ai politicilor publice sau cu copii

nevaccinați, care mor atinși de epidemii de multă vreme eradicate în lumea civilizată?! Sau poate

cu autism față de principiile europene, care consideră de neîngăduit atingerea independenței

justiției. Nu ne-ar ajunge ziua să epuizăm lista întrebărilor posibile.

Citez: „Guvernarea noastră va renunța la acel complex pe care multe guvernări în România

l-au avut, și anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în țara noastră, deși foarte multe state

le-au făcut cu mult înainte cu rezultate foarte bune”, ne-a spus domnul Tudose. De fapt, domnul

Dragnea, prin vocea domnului Tudose.

Păi, dacă domnul prim-ministru se referă la a pune pe fugă deponenții din bănci, vreau să-l

informez că n-a făcut nimeni în lume, în niciun stat din lume, lucrul acesta. Iar dacă Domniei Sale

îi va ieși, rezultatele nu vor fi unele benefice pentru țară.

- 14 -

Deci încredere. Altfel nu există viață, altfel n-ar exista politică. Și, dacă îmi aduc bine

aminte, tot pe la PSD, domnul Geoană a avut o carte, o cărțulie, o broșură numită „Încredere”. Ei,

s-a ales praful de ea, mucegăiește cine știe prin ce depozit de editură.

Stimați colegi din coaliția PSD-ALDE,

Încrederea și respectul se câștigă cu fapte, nu cu vorbe. Suntem după opt luni de guvernare

PSD-ALDE și ne-ați arătat că nu știți să guvernați, că ați venit întâi cu un program de guvernare

pentru ca apoi să veniți cu altul, concediindu-vă propriul guvern, că nu respectați cetățenii acestei

țări, că scopul Domniilor Voastre este scopul strict personal al domnului Dragnea și al celor care îl

susțin. Dacă ați avea onoare, ați avea puterea să recunoașteți eșecul. Victor Ponta, fostul

dumneavoastră Dumnezeu, o face.

Încredere în PSD?! Onoare în PSD?! Stați liniștiți, dacă vreți să v-o „repereze” domnul

Dragnea, după modelul în care a „reperat” domn’ Mitică onoarea negustoresei lui Caragiale!

Vă mulțumesc pentru atenție.

Senator PNL din județul Hunedoara, Eleonora-Carmen Hărău


Îi mulțumim doamnei senator Eleonora-Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al

PSD… PNL.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Emilia

Arcan.

Doamna Emilia Arcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației mele politice de astăzi se intitulează „Declinul demografic”.

Distinși colegi,

Mi se pare că în acest an ne-au acaparat atenția și preocupările multe chestiuni punctuale,

fragmentare, pe termen foarte scurt și fără impact în societate, riscând să ne pierdem timpul prețios

cu aspecte asupra cărora nu merită să ne aplecăm.

În piața publică românească se aude o permanentă gălăgie asupra unor lucruri de nimic

sau, și mai rău, asupra unor false probleme. De aceea, în loc să progresăm, batem pasul pe loc, nu

îndrăznim să punem întrebări esențiale și să dezbatem soluții serioase, ci ne pierdem timpul

răspunzând unor minciuni răspândite sau provocate de cei care nu au sau nu știu să facă ceva util

în viață.

Deloc întâmplător, cele mai multe falsuri și minciuni au fost aruncate asupra liderului PSD,

a familiei sale, a actualilor sau foștilor săi colaboratori, a reprezentanților partidului de

guvernământ, precum și asupra colegilor noștri de alianță. Toate acestea, cu sprijinul unor instituții

- 15 -

care, altfel, se dau serioase, dar mai ales prin agenții și campanii de presă întreținute interesat de

aceia care fie se văd amenințați de a pierde profituri nemeritate, fie nu mai ajung la bani și

butoanele puterii.

Or, în cursul acestui an au continuat să apară informații importante pentru evoluția țării

noastre, dar care nu rețin atenția, cărora nu le dăm importanța cuvenită și, de aceea, problemele

trenează și se agravează.

Una dintre acestea se referă la declinul demografic din țara noastră. Acest fenomen pune

sub semnul întrebării prezentul și viitorul României mai mult decât amenințările teroriste sau

cursa înarmării. Mă întreb de ce în acest domeniu nu avem instituții, legislații și politici la fel de

aplicate precum acelea din domeniul siguranței și apărării naționale.

Dacă nu oprim declinul demografic și nu inversăm procesele care generează un spor

natural pozitiv, riscăm ca națiunea română să fie amenințată la propriu cu o lentă, dar certă

dispariție. Consider că pe acest teren nu mai este loc de indolență politică sau națională.

Doamnelor și domnilor senatori,

M-am oprit la această declarație privind declinul demografic și pentru că în luna august au

apărat datele Eurostat privind migrația forței de muncă în Europa, date care ne poziționează ca a

doua țară europeană, după Polonia, ca sursă de populație muncitoare pentru celelalte state

europene. Iar în ultimii ani se poate vorbi de plecări în masă ale tinerilor absolvenți de liceu și

facultate.

Nu sunt specialistă în demografie, dar, ca persoană publică, chem toate forțele competente

pentru conturarea unui program de importanță vitală pentru România demografică. Avem nevoie

de soluții viabile, care să nu forțeze sau să blocheze procesele naturale, ci care să echilibreze

fluxurile între cei care se nasc sau revin în țară și cei care pleacă.

Am înțeles că și la nivelul Uniunii Europene problemelor populației și proceselor

migratorii li se acordă un grad de prioritate ridicat, chiar dacă statele mai dezvoltate nu se află sub

un grav declin ca România.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Vă mulțumesc.


Îi mulțumim doamnei senator Emilia Arcan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

PAUZĂ


Reluăm sesiunea de declarații politice cu o declarație pe care o fac în numele Grupului

parlamentar al USR.

- 16 -

(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la

microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Bună dimineața!

Declarația de astăzi se intitulează „Să luăm aminte la voința moților!”.

Stimate colege și stimați colegi,

Îmi permit să vă transmit astăzi, de la tribuna Senatului României, solicitările imperative ale

locuitorilor Munților Apuseni, așa cum au fost exprimate la Marea Adunare de la Câmpeni, pe data de

19 octombrie 2013. Chiar dacă au trecut patru ani de când au fost citite în fața a peste 5 000 de moți și

a sute de susținători ai acestora, cea mai mare parte a lor au rămas de strictă actualitate și cred că nu vă

e greu să înțelegeți de ce.

Proclamația de la Câmpeni:

„Noi, locuitorii Munților Apuseni, adunați astăzi, 19 octombrie 2013, la Câmpeni, afirmăm

dreptul de a ne decide singuri soarta. În temeiul acestui deziderat legitim, proclamăm:

Pământul, pădurile, pășunile, apa și aerul Munților Apuseni aparțin celor care locuim aici,

așa cum ne-au fost lăsate moștenire de străbuni. Avem dreptul și obligația să le transmitem în

bună stare urmașilor noștri, pentru ca și ei să se poată bucura de ele. Locuitorii Apusenilor sunt cei

îndreptățiți să decidă care e cel mai potrivit mod prin care bogățiile cu care ne-au înzestrat natura

și bunul Dumnezeu vor fi valorificate în folosul comunității noastre și al României!

Viața în Munții Apuseni nu e ușoară, dar avem pășuni pe care putem să ne creștem vitele,

avem păduri din care, cu bună măsură, putem lua lemne pentru fabricile noastre de mobilă, încă

mai avem ape curate, peisaje, monumente ale naturii și o istorie care atrag zeci de mii de turiști în

fiecare an. Sunt activități de pe urma cărora locuitorii Apusenilor trăiesc deja și sunt oportunități

de dezvoltare, care, valorificate cu înțelepciune, pot să ne asigure un trai bun atât nouă, cât și

copiilor și nepoților noștri. Noi nu cerșim la ușile altora; alții au venit la ușa noastră și încearcă să

ne distrugă ceea ce ne aparține!

Din aceste activități și din dezvoltarea lor se pot colecta taxe și impozite care să fie

administrate în folosul nostru și al cetățenilor români. Cerem celor care ne reprezintă, în consiliile

locale și județene, în primării, în Parlament și Guvern, să folosească cu responsabilitate deplină

aceste taxe și impozite, pentru a construi drumuri, școli și spitale. Acești bani nu sunt pentru

buzunarele lor, ci pentru a asigura dezvoltarea comunităților și o viață fericită pentru cei care

contribuie la buget. Dacă se dovedește că, încălcându-ni-se voința, acești bani vor fi folosiți

împotriva noastră, ne asumăm dreptul de a nu-i mai recunoaște ca reprezentanți legitimi și ne vom

apăra așa cum orice om e îndreptățit să se apere împotriva celui care vrea să-i facă un rău! Orice

străin e bine-venit în Munții Apuseni atâta vreme cât ne respectă modul de viață și nu întreprinde

nimic în măsură să-l schimbe împotriva voinței noastre. Ne păstrăm dreptul de a lupta împotriva

- 17 -

tuturor celor care prin viclenie, hoție și corupție vin aici pentru a fura ce-i al nostru ori pentru a

distruge resursele naturale și istorice de care depinde viața noastră. Fericirea și bunăstarea nimănui

nu se pot baza pe nefericirea și sărăcirea semenilor săi!

În considerarea celor enunțate mai sus, le transmitem guvernanților și politicienilor, în mod

imperativ, următoarele revendicări punctuale:

- respingerea de către Parlament a tuturor proiectelor de lege care prevăd măsuri speciale

de expropriere a cetățenilor români, precum și alte măsuri derogatorii de la regimul legal de

protecție a mediului, patrimoniului cultural, apelor, pajiștilor și terenurilor agricole, bunurilor

imobiliare, în favoarea companiilor miniere de orice tip;

- interzicerea prin lege a autorizării cianurii în activitățile miniere din România;

- includerea Roșiei Montane pe Lista tentativă a României pentru UNESCO;

- respingerea de urgență, prin hotărâre de guvern, a acordului de mediu pentru proiectul

minier de la Roșia Montană;

- desecretizarea tuturor contractelor și actelor adiționale încheiate de către Guvern

referitoare la înstrăinarea, cedarea, concesionarea resurselor minerale ale României;

- demisia inițiatorilor proiectului de lege specială pentru Roșia Montană;

- asumarea de către Guvern a expertizei și a punctelor de vedere referitoare la proiectul

minier de la Roșia Montană exprimate de: Academia Română, Asociația Ad Astra, Institutul

Geologic Român, Ordinul Arhitecților din România, Sinodul BOR, Sinodul BRU și al celorlalte

biserici creștine din România, precum și de experți independenți;

- crearea unei comisii parlamentare de anchetă a afacerii Roșia Montană sub toate

aspectele: înstrăinarea zăcămintelor, acordarea licenței, sponsorizările RMGC către instituții

publice și private, ONG-uri, persoane fizice, influențarea deciziilor politice, încălcarea unor

hotărâri judecătorești definitive, modul în care publicitatea oferită de companie a afectat libertatea

presei și dreptul la liberă exprimare;

- refacerea și dezvoltarea infrastructurii rutiere din zona Munților Apuseni și acordarea

unor facilități fiscale și de altă natură pentru dezvoltarea activităților economice în următoarele

domenii: turism, prelucrarea lemnului și refacerea fondului forestier, creșterea și prelucrarea

produselor de origine animală, apicultură, alte activități specifice zonei;

- adoptarea de către Guvernul României a unor politici publice, ca și elaborarea, cu ajutorul

societății civile reale, a unei strategii care să prevadă măsuri în acord cu principiile dezvoltării

durabile, ale utilizării optime a resurselor, ale conservării patrimoniului cultural-istoric și ale

sprijinirii întreprinzătorilor locali;

- 18 -

- începerea de către instituțiile abilitate a cercetării penale în cazul persoanelor care au

semnat sau au participat la elaborarea și avizarea de documente cu privire la proiectul de

exploatare minieră de la Roșia Montană;

- interzicerea prin lege a utilizării metodei fracturării hidraulice în exploatarea gazelor de

șist și respectarea, în zonele vizate pentru această exploatare, a voinței suverane a cetățenilor, cu

care ne exprimăm deplina solidaritate.

Aceasta este voința noastră, a locuitorilor Munților Apuseni, a oamenilor liberi prezenți la

Marea Adunare de la Câmpeni, exprimată public astăzi, 19 octombrie 2013, cu spiritul și gândul

îndreptate către o dezvoltare durabilă, care să asigure accesul pentru mai multe generații la toate

resursele cu care Dumnezeu ne-a înzestrat.

Așa să ne ajute Dumnezeu!”


Am avut șansa să particip pe 19 octombrie 2013 la Marea Adunare de la Câmpeni, în

cadrul căreia s-a dat citire și a fost adoptată de miile de locuitori ai Apusenilor prezenți

proclamația pe care tocmai ați ascultat-o. Am afirmat și atunci și mențin cele spuse: 19 octombrie

2013 a devenit o dată pentru istoria României. A fost una din acele zile în care oamenii liberi se

ridică pentru a protesta împotriva nedreptății și abuzurilor, afirmându-și demnitatea și oferindu-le

semenilor lor, copiilor și nepoților un model care să-i inspire și să le dea un sens în viață.

Cum vă închipuiți, stimate colege și stimați colegi, că s-ar putea face proiectul minier de la

Roșia Montană? Trecând cu tancurile peste locuitorii Munților Apuseni care o apără?!

La patru ani distanță de ceea ce presa din întreaga lume a numit „Toamna românească”,

Guvernul României atentează, din nou, la integritatea Roșiei Montane. Cei a căror demisie se

cerea în 2013 au părăsit pe ușa din dos Palatul Victoria. Urmașii lor au pus gând rău Munților

Apuseni, anunțându-și intenția de a retrage Roșia Montană de pe Lista indicativă a UNESCO.

Diferite proiecte legislative, trimise deja sau aflate în drum către Parlament, încearcă să netezească

drumul buldozerelor, al camioanelor cu dinamită și al cisternelor cu cianură către Cârnic, Cetate,

Jig-Văidoaia și Orlea, celebrii munți ai Roșiei Montane.


Vă avertizez: nu vă jucați cu răbdarea moților și în general a cetățenilor români! Au mai

încercat și alții și știți ce au pățit. Mai bine haideți să ne unim eforturile și să le oferim locuitorilor

Roșiei Montane și tuturor locuitorilor, în concordanță cu voința acestora, o șansă reală la

bunăstare, atât pentru generația actuală, cât și pentru generațiile viitoare!


Vă asigur că ceea ce vom legifera în aceste zile, săptămâni și luni în Parlamentul României

legat de Roșia Montană va intra în istorie. O parte din istorie a fost deja scrisă. O puteți citi în

- 19 -

această carte, pe care am documentat-o timp de 11 ani. Depinde de dumneavoastră în ce mod o să

fiți prezentați în ediția a II-a, revizuită și adăugită.

Mulțumesc.

Mihai Goțiu, senator de Cluj

(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)

PAUZĂ


În încheierea ședinței de declarații politice, dau citire senatorilor care au mai depus astfel

de declarații, fără a le susține:

- din partea Grupului parlamentar al PSD – Florian-Dorel Bodog, Nicolae Bădălău, Tit-Liviu

Brăiloiu, Nicolae Moga și Lucian Trufin;

- din partea Grupului parlamentar al PNL – Țapu Nazare Eugen, George-Cătălin Stângă,

Iancu Caracota, Costel Șoptică, Cornel Popa;

- din partea Grupului parlamentar al USR – Adrian Wiener și Vlad Alexandrescu;

- și din partea Grupului parlamentar al PMP – Dorin-Valeriu Bădulescu.

Împreună cu secretarul de ședință Radu Oprea, declar închisă sesiunea de declarații

politice.

Urmează sesiunea de plen.

PAUZĂ

*

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda,

vicepreședinte al Senatului.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Bună dimineața!

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală, pentru a începe ședința de plen. În acest

moment încă nu avem cvorum de lucru.

PAUZĂ


Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de azi, 5 septembrie 2017, ședință condusă de

subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Ganea și Radu Oprea.

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori și-au înregistrat prezența 75, cvorumul legal de

lucru fiind îndeplinit.

Ordinea de zi a ședinței de plen a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi. Nu sunt.

- 20 -

Atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 65 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între orele 10.30 și 13.00, lucrări în plenul

Senatului, după care urmează lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru pentru ziua de azi.

Vă rog, doamna senator Presadă, microfonul 2, aveți cuvântul.

Doamna Florina-Raluca Presadă:

Bună ziua!

Mulțumesc mult.

Nu știu dacă avem cvorum. Chiar aș vrea să numărăm încă o dată prezenții.


Vă mulțumesc pentru sugestie.

Acum îmi dau seama de ce domnul Goțiu întreabă la Biroul permanent de fiecare dată că

nu știe cum e, dar pot să iau intervenția dumneavoastră ca pe o sugestie și îl rog pe domnul senator

Ganea să citească tabelul cu colegii prezenți, să vedem dacă avem cvorum.

Pentru dumneavoastră, vă spun că și-au înregistrat prezența 75 de persoane și dacă au votat

doar 65 nu înseamnă neapărat că nu sunt în sală sau că nu avem cvorum. Dar, ca să înțelegeți

dumneavoastră, nu e nicio problemă, o să întârziem câteva minute.

Domnul Ion Ganea:

Stimați colegi,

Așa cum v-a anunțat și domnul președinte de ședință, voi da citire listei cu senatorii

prezenți la ședința de astăzi.

1 Alexandrescu Vlad-Tudor absent

2 Andronescu Ecaterina prezentă

3 Arcan Emilia prezentă

4 Arcaş Viorel absent

5 Avram Nicolae prezent

6 Baciu Gheorghe prezent

7 Badea Viorel-Riceard prezent

8 Bădălău Niculae prezent

9 Bădulescu Dorin-Valeriu prezent

10 Băsescu Traian misiune Polonia; absent

11 Benea Adrian-Dragoş prezent

- 21 -

12 Bodog Florian-Dorel absent

13 Botnariu Emanuel-Gabriel absent

14 Brăiloiu Tit-Liviu prezent

15 Breaz Valer-Daniel absent

Din sală: Este. Este prezent.

Domnul Ion Ganea:

E prezent?


Domnule secretar, să zică „prezent”!

Domnul Ion Ganea:

Unde e? Mai tare.

Prezent.

16 Bulacu Romulus prezent

17 Butunoi Ionel-Daniel prezent

18 Cadariu Constantin-Daniel absent

19 Caracota Iancu

Acum a venit. Prezent.

Ai avut noroc.

20 Cazan Mircea-Vasile prezent

21 Cazanciuc Robert-Marius prezent

22 Cârciumaru Florin prezent

23 Chirteş Ioan-Cristian prezent

24 Chisăliţă Ioan-Narcis prezent

25 Chiţac Vergil absent

Cîțu Florin-Vasile prezent

27 Coliban Allen absent

28 Corlăţean Titus absent; misiune

29 Costoiu Mihnea-Cosmin absent

30 Covaciu Severica-Rodica prezentă

31 Craioveanu Elena-Lavinia prezentă

32 Creţu Gabriela

33 Cristina Ioan absent

E prezentă Covaciu.

- 22 -

34 Császár Károly Zsolt prezent

35 Cseke Attila-Zoltan prezent

36 Dan Carmen Daniela misiune

37 Dănăilă Leon prezent

Domnul doctor e în fiecare zi prezent.

38 Deneş Ioan prezent

39 Derzsi Ákos prezent

40 Diaconescu Renică absent

41 Diaconu Adrian-Nicolae absent

42 Dinică Silvia-Monica prezentă

43 Dinu Nicoleta-Ramona prezentă

44 Dircă George-Edward prezent

45 Dogariu Eugen absent

46 Dumitrescu Cristian-Sorin

47 Dumitrescu Iulian

48 Dunca Marius-Alexandru prezent

49 Fălcoi Nicu


Domnule secretar,

Domnul Dumitrescu a venit. V-a auzit de la ușă.

Domnul Ion Ganea:

Am înțeles.

Dunca… lăsați… la sfârșit.

50 Fălcoi Nicu prezent

Federovici Doina-Elena prezentă

51 Fejér László-Ődőn absent

52 Fenechiu Cătălin-Daniel prezent

53 Fifor Mihai-Viorel

E în misiune probabil. (Discuții în sală.)

Prezent? E în misiune.

54 Filipescu Răducu-George lipsește

55 Ganea Ion prezent

- 23 -

56 Ghica Cristian prezent

57 Gorghiu Alina-Ştefania prezentă

58 Goţiu Remus Mihai prezent

59 Hadârcă Ion prezent

60 Hărău Eleonora-Carmen prezentă

61 Ilea Vasile absent

Îmi fac numai dușmani acum.

62 Ilie Viorel prezent

63 Ionaşcu Gabi prezent

64 Iordache Virginel absent

Din sală: Prezent.

Domnul Ion Ganea:

Unde e?

Ridică mâna. Ridică-te în picioare.

65 Iriza Scarlat prezent

66 László Attila absent

67 Leş Gabriel-Beniamin prezent

68 Lungu Dan prezent

69 Lungu Vasile-Cristian

Domnul Vasile-Cristian Lungu (din sală):

Prezent.

Domnul Ion Ganea:

Păi, grăbește-te și tu.

70 Lupu Victorel

71 Manda Iulian-Claudiu prezent

72 Manoliu Dan prezent

73 Marciu Ovidiu-Cristian-Dan prezent

74 Marin Gheorghe absent

Prezent. Ziceți și din… da. (Discuții în sală.)

75 Marin Nicolae

76 Marussi George-Nicolae prezent

77 Matei Constantin-Bogdan

- 24 -

78 Mazilu Liviu-Lucian prezent

79 Meleşcanu Teodor-Viorel misiune

80 Mihail Radu-Mihai prezent

81 Mihu Ştefan

82 Mirea Siminica

83 Moga Nicolae absent

84 Nicoară Marius-Petre prezent

85 Nicolae Şerban prezent

86 Niţă Ilie prezent

E absent? Parcă l-am văzut. Nu?

E plecat, da?

87 Novák Csaba-Zoltán prezent

88 Oprea Mario-Ovidiu prezent

89 Oprea Ştefan-Radu prezent

90 Orţan Ovidiu-Florin prezent

91 Pavel Marian

Domnul Marian Pavel (din sală):

Prezent.

Domnul Ion Ganea:

92 Paţurcă Roxana-Natalia este

93 Pauliuc Nicoleta absentă

94 Pănescu Doru-Adrian

95 Pereş Alexandru

96 Pîrvulescu Eugen

98 Pop Gheorghe prezent

Pop Liviu-Marian misiune

99 Popa Cornel

100 Popa Ion

101 Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton misiune

102 Preda Radu-Cosmin

103 Presadă Florina-Raluca prezentă

104 Resmeriţă Cornel-Cristian prezent

- 25 -

L-am văzut.

105 Romaşcanu Lucian absent

106 Rotaru Ion

Ruse Mihai

108 Salan Viorel


Domnule secretar, am rugămintea, după ce-l vedeți pe coleg, să și spuneți „prezent” sau

„absent”.

În regulă. Mulțumesc.

Domnul Ion Ganea:

Dacă nu-l monitorizez bine, îmi atrageți atenția.

109 Savin Emanoil

Prezent? Absent.

110 Sbîrnea Liliana prezentă

111 Scântei Laura-Iuliana

Parcă am văzut-o pe doamna Scântei, parcă, parcă era.

112 Sibinescu Ionuţ

113 Silistru Doina

Da.

114 Simionca Ioan prezent

115 Smarandache Miron-Alexandru

116 Soporan Aurel-Horea prezent

117 Stan Ioan absent

E prietenul meu, da.

118 Stănescu Paul prezent

119 Stângă George-Cătălin

120 Stocheci Cristina-Mariana prezentă

121 Şoptică Costel prezent

122 Talpoş Ioan-Iustin prezent

123 Tánczos Barna prezent

124 Teodorovici Eugen-Orlando absent

E de-al meu de la Tulcea și-l trec absent. Îl trec prezent.

125 Toma Cătălin Dumitru

- 26 -

Nu.

126 Toma Vasilică prezent

127 Trufin Lucian

128 Turos Lóránd prezent

129 Ţapu Nazare Eugen absent

Țuțuianu Adrian

E în misiune.

131 Valeca Şerban-Constantin

Nu-l văd.

132 Vela Ion Marcel

133 Verestóy Attila prezent

134 Vulpescu Ioan

135 Wiener Adrian prezent

136 Zamfir Daniel-Cătălin prezent

Stimați colegi…

Dacă sunt… (Discuții în sală.)

Butnariu. Imediat. (Discuții la prezidiu.)

Imediat.

1 Alexandrescu Vlad-Tudor

A fost nominalizat ca absent. E prezent? Nu.

4 Arcaş Viorel

Nu.

10 Băsescu Traian

Nu.

Bodog Florian-Dorel

13 Botnariu Emanuel-Gabriel prezent

18 Cadariu Constantin-Daniel

Nu.

25 Chiţac Vergil prezent

27 Coliban Allen

Nu. E absent.

33 Cristina Ioan

Nu. Rămâne absent.

- 27 -

40 Diaconescu Renică prezent

41 Diaconu Adrian-Nicolae

45 Dogariu Eugen absent

46 Dumitrescu Cristian-Sorin

Ești prezent sau nu? Prezent.

47 Dumitrescu Iulian

Rămâne absent. E prezent? (Discuții în sală.)

Nu este. E prezent Dumitrescu Cristian-Sorin.

51 Fejér László-Ődőn prezent

54 Filipescu Răducu-George

Ați venit? Prezent. Dar să nu mai întârziați așa de mult.

61 Ilea Vasile

Rămâne absent.

66 László Attila prezent

86 Niţă Ilie

Rămâne absent.

93 Pauliuc Nicoleta

Nu.

94 Pănescu Doru-Adrian

Rămâne în poziția de absent.

100 Popa Ion

Nu.

105 Romaşcanu Lucian

109 Savin Emanoil

Rămâne tot la fel, absent.

111 Scântei Laura-Iuliana

La fel.

124 Teodorovici Eugen-Orlando

Nu-l văd. E absent.

125 Toma Cătălin Dumitru absent

127 Trufin Lucian

Rămâne absent.

129 Ţapu Nazare Eugen absent

- 28 -

131 Valeca Şerban-Constantin

N-a venit. Absent.

134 Vulpescu Ioan

Cu asta s-a încheiat lista verificată.

Dacă mai sunt alte obiecții.

115. Deci în condițiile ăstea avem cvorum.

Din cei absenți, o parte dintre ei sunt motivați.


Vă mulțumesc, domnule secretar.

Înțeleg că, din 136 de colegi, sunt prezenți 115, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Sper că am reușit să satisfacem dorințele doamnei senator Presadă.

Începem… Eram la votul privind programul de lucru pentru astăzi.

Dacă sunt intervenții? (Discuții la prezidiu.)

Vă rog, domnule senator Iriza. Microfonul 3.

Domnul Scarlat Iriza:

Domnule președinte de ședință,

Aș întreba ceva: am pierdut o jumătate de oră cu prezența. Cine plătește această jumătate

de oră? (Discuții în sală.)


Domnule senator, dacă aș avea bani, aș spune că treceți-o în contul meu.

Domnule Goțiu, v-ați trezit. Vă rog. Microfonul 2. (Discuții, râsete în sală.)


Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Țin să vă anunț că această ședință este transmisă în direct nu doar pe site-ul Senatului, ci

este preluată de foarte multe grupuri on-line, pentru că este un punct important pe ordinea de zi.

Și oamenii au reușit să vadă cum, deși ședințele Senatului au început la ora 9.00, la ora

10.30, la ora 10.45 erau în sală aproximativ 60 – 65 de persoane. Au văzut în direct că toți au venit

ulterior, în timpul acestei nominalizări.

Mulțumesc.

Lucrul s-a transmis în direct on-line.

Felicitări!


Vă mulțumim pentru intervenție.

Doresc să vă spun că declarațiile politice nu sunt la ora asta.

- 29 -

Eram la punctul… pe ordinea de zi, în care solicitam dacă sunt intervenții în ceea ce

privește programul de lucru.

Dacă tot ne-au văzut oamenii, ar trebui să vadă că, în conformitate cu procedurile și cu

Regulamentul Senatului, atâta timp cât și-au înregistrat prezența mai mult de jumătate, puteam să

începem activitatea și dacă la primul vot nu au votat toți dintre colegii noștri, asta nu este nimic

neregulamentar.

Am întârziat o jumătate de oră din dorința doamnei Presadă de a verifica cvorumul, colega

dumneavoastră. (Discuții în sală.) Dacă tot suntem în situația în care ne vede foarte multă lume.

Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.


Aș dori să răspund colegului care se întreabă: cine plătește pentru această întârziere de

jumătate de oră?


Stimată colegă, vă rog frumos…


Da, sigur.


… dacă aveți vreo intervenție…


Am o intervenție…


Dacă aveți vreo intervenție…


Era necesar să fim în sală. Până la urmă, noi suntem plătiți să fim aici prezenți în sală.

Din sală: Suntem prezenți!


Nu eram prezenți la momentul acela, au intrat cel puțin 10 persoane după ce am votat…

după ce am dat primul vot pe ordinea de zi.

Datoria noastră este să fim aici.

Mulțumesc mult.

Mă bucur că suntem, în sfârșit, atât de numeroși.


Vă mulțumesc pentru intervenție, stimată colegă.

Dacă au intrat 10 persoane, din 115, înțeleg că eram 105 înainte de a se citi. (Discuții în

sală.)

- 30 -

Ăsta ar fi primul lucru.

Și al doilea, sigur că suntem plătiți să venim aici toți, inclusiv domnul Coliban de la USR,

domnul Vlad Alexandrescu de la USR și ceilalți colegi pe care nu-i văd aici în sală.

Sper că, dacă tot mergem pe principiul ăsta, să nu fi cerut ore suplimentare când dormeați

în Parlament.

Dacă mai sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru pentru ziua de astăzi. Nu.

Atunci supun votului dumneavoastră.


Cu 97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, deși suntem 115, conform

ceea ce spune domnul secretar, este aprobat programul de lucru.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 11 – 16 septembrie 2017.

Pentru săptămâna următoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru:

Luni: 11 septembrie, activități în circumscripțiile electorale.

Marți: 12 septembrie, ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului;

ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; între orele 14.00 și 16.00, lucrări în grupurile

parlamentare; între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 –

19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Miercuri: 13 septembrie, între orele 9.00 și 10.30, declarații politice, între orele 10.30 și

13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Joi: 14 septembrie, lucrări în comisiile permanente, iar vineri și sâmbătă, activități în

circumscripțiile electorale.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna viitoare.


Cu 95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost

aprobat.

Trecem la dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

*

Și avem punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. (L173/12.06.2017)

Vă rog, domnule Sibinescu, din partea Grupului ALDE, aveți cuvântul. Prima intervenție.

Domnul Ionuț Sibinescu:

Solicit retrimiterea propunerii legislative la comisii.

- 31 -

Termen: o săptămână.

Este necesară retrimiterea la comisii pentru a se pune în acord anumite prevederi ale

Comisiei Europene cu raportul comisiilor asupra acestui proiect legislativ.

Mai multe detalii de la Ministerul Mediului, dacă le doriți. Mulțumesc.

E prezent în sală.


Vă mulțumesc.

În conformitate cu prevederile regulamentului, voi supune votului dumneavoastră

propunerea… solicitarea făcută de Grupul ALDE.


Cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, propunerea formulată de Grupul

ALDE a fost aprobată. (Discuții la prezidiu.)

Vă rog, domnule senator Goțiu. Doriți explicarea votului la retrimiterea la comisii…


Da. Solicitarea de retrimitere la comisie poate are nevoie de un termen și mai lung, pentru

că trebuie clarificate foarte multe aspecte.

De altfel, ieri am făcut o interpelare către Ministerul Mediului pentru a ne spune exact care

sunt toate ariile naturale protejate care vor urma să fie afectate de acest proiect minier, precum și

alte clarificări care trebuie realizate. Nu știu dacă într-o săptămână se îndeplinește și vom primi

toate aceste răspunsuri de care trebuie să ținem cont și să le cunoaștem în momentul în care legea

va ajunge să fie votată.


Vă mulțumesc, domnule senator.

Înțeleg că explicarea votului, de fapt, era o dorință sau o solicitare de a prelungi termenul

de la comisie.

Avem deja un vot dat, este trimis către comisie, probabil că, dacă cei din comisie nu

reușesc într-o săptămână, vor solicita Biroului permanent prelungirea termenului, conform

regulamentului. În condițiile în care îl citiți și nu ne mai întrebați de ce e așa și așa.

*

Punctul 2, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2015 privind

înfiinţarea Gărzilor forestiere. (L405/02.09.2015)

Vă rog, domnule senator Sibinescu, aveți cuvântul. Microfonul central. Din partea

Grupului ALDE.

Domnul Ionuț Sibinescu:

Solicit retrimiterea proiectului legislativ la comisie. Termen, o săptămână.

- 32 -

Ca să și motivez, de la momentul la care s-a făcut raportul în comisie, am votat Legea

salarizării unice care abrogă art. 4 din ordonanță.

Mulțumesc.



Înțeleg, termen o săptămână.

Sunt și alte intervenții? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea formulată de Grupul ALDE.


Cu 92 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, propunerea formulată de Grupul

ALDE a fost adoptată.

Propunerea…, de fapt, legea merge la comisie. Termen, o săptămână.

*

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996.

(L141/29.05.2017)

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al

Executivului, doamna Adriana Petcu, secretar de stat. Microfonul 9.

Aveți cuvântul. Vă rog.

Doamna Adriana Petcu – secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor:


Guvernul nu susține această Propunere legislativă de modificare și completare a Legii

apelor nr. 107/1996, din considerentul că instituirea unui drept de uz asupra bunurilor proprietate

publică din prezenta lege încalcă prevederile Constituției, art. 136 alin. (4).

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul

comun al Comisiei pentru mediu și Comisiei pentru administrație publică.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Domnul Florin Cârciumaru:


Stimați colegi,

- 33 -

În ședințele din 26 iunie 2017 și 27 iunie 2017, membrii Comisiei pentru mediu și ai

Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu unanimitate de

voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru mediu, cât și Comisia pentru administrație publică și organizarea

teritoriului supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere

împreună cu propunerea legislativă.



Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Atunci, încheiem dezbaterile generale și, fiind vorba despre o propunere legislativă cu

caracter organic, va rămâne pentru votul final de săptămâna viitoare, de la ora 17.00.

*

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri în domeniul

protecţiei apelor. (L147/29.05.2017)

Procedură de urgență.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorilor sau inițiatorului, dacă este

prezent. Avem un număr de 20 și ceva de colegi inițiatori prezenți. Nu sunt.


Executivului, doamna secretar de stat Adriana Petcu. Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

Doamna Adriana Petcu:


Guvernul susține această propunere legislativă privind unele măsuri în domeniul protecției

apelor, cu unele observații transmise prin punctul de vedere al Guvernului, în sensul că nu se

aplică retroactiv proiectul legislativ și trebuie definite autoritățile responsabile.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comun al

Comisiei pentru mediu și Comisiei pentru administrație publică.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Florin Cârciumaru:


Stimați colegi,

- 34 -

Membrii celor două comisii, Comisia pentru mediu și Comisia pentru administrație publică

și organizarea teritoriului, s-au întâlnit în ședințele din 13 iunie și 27 iunie și au hotărât, cu

majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere.

Cele două comisii supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de

admitere împreună cu propunerea legislativă.



Dacă sunt intervenții.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

Domnul Tánczos Barna:


Aș avea o întrebare către reprezentanții ministerului. În text figurează noțiunea de „lemn de

foc”. Dacă îmi puteți spune exact la ce categorie și la ce fel de masă lemnoasă se referă această

precizare, pentru că, din câte știu, nu există în definiția categoriilor de lemn exploatat „lemn de

foc”. (Discuții în sală.)

Scuze!

Din sală: Nu am ajuns la lemne, suntem la ape. (Discuții în sală.)


Domnule senator Tánczos, păstrăm întrebarea pentru punctul următor?

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Tánczos Barna.)

Poftim?

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Tánczos Barna.)

De la prezidiu: Numai cine nu muncește, nu greșește.


Dacă sunt și alte intervenții. Nu sunt.

Atunci, încheiem dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative. Propunerea

legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul și propunerea legislativă.


Cu 72 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Continuăm dezbaterile.

*

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri în domeniul…

numai puțin…

- 35 -

Propunerea legislativă pentru completarea art. 67 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

(L153/06.06.2017)

Dacă sunt inițiatori prezenți. Nu.


Executivului.

Domnul secretar de stat Istrate Ștețco, de la Ministerul Apelor și Pădurilor.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Domnul Istrate Ștețco – secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor:


Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât nici nu se poate aplica. Ar exista

o taxă suplimentară pe care ar trebui să o plătească proprietarii sau unitățile administrativ-

teritoriale altor unități administrativ-teritoriale și nu se poate. Într-o altă formă de prezentare, cu

atât mai mult cu cât există și o taxă de mediu pe care pădurea o plătește, a ajuns un mare poluator

și 3% din valoarea masei lemnoase se duce la Fondul de mediu.

Mulțumesc.



Dau cuvântul doamnei senator Silistru, președinta Comisiei pentru agricultură, pentru a

prezenta raportul. Microfonul 7.

Aveți cuvântul. Vă rog, doamna senator.

Doamna Doina Silistru:


Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu au fost sesizate în vederea dezbaterii și

elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 67 din Legea

nr. 46/2008 – Codul silvic.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea acelui articol, în sensul

reabilitării drumurilor comunale din zonele în care se desfășoară activitatea de exploatare și

valorificare a masei lemnoase din veniturile realizate din vânzarea masei lemnoase de către cei

care… de agenții economici care desfășoară astfel de activități.

Cele două comisii, în ședințele pe care le-au avut, au hotărât, cu majoritate de voturi ale

celor prezenți, să adopte un raport comun de respingere, pe care vi-l supunem, spre dezbatere și

adoptare, în plenul Senatului.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră

sesizată.

Mulțumesc.

- 36 -



Dacă sunt intervenții din partea colegilor.

Vă rog, domnule senator Chirteș, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Ioan-Cristian Chirteș:


Stimați colegi,

Este o veche problemă care se întâmplă în sectorul forestier, acel vechi conflict între

autoritățile locale și cei care exploatează masa lemnoasă. Cred că trebuie să ne aplecăm asupra a

ceea ce se întâmplă real în acest sector, în sensul că, astăzi, nu sunt reglementate juridic peste tot

aceste drumuri forestiere. Cred că trebuie pornit, în primul rând, de la reglementarea juridică a

tuturor căilor de transport și în special a drumurilor forestiere.

În al doilea rând, nu putem, ori de câte ori o comunitate locală este afectată, da, de un

transport forestier, să sărim asupra agentului economic. Să nu uităm că acea comunitate, de cele

mai multe ori, beneficiază de uzufructul care înseamnă masa lemnoasă din suprafața pe care o au

în proprietate acele comunități.

Cred că aici va trebui să ne aplecăm asupra regimului drumurilor forestiere și al drumurilor

comunale și, de ce nu, să instituim, ca în țările occidentale și chiar în țările foste din blocul

comunist, o limită de tonaj în ceea ce privește transportul forestier pe aceste drumuri comunale.

Cu siguranță, agenții economici foarte multe taxe le dau – erau taxele de pe iaz – în fondul

de accesibilizare și cred că în viitor o inițiativă legislativă în acest domeniu este bine-venită.

Partidul Național Liberal este de acord cu raportul de respingere a acestui proiect legislativ.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnule senator Goțiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.


De această dată suntem de acord cu punctul de vedere al Guvernului și al comisiei privind

respingerea acestui proiect legislativ, pentru că semnalăm…, chiar dacă problema este reală, într-adevăr, în

timpul exploatării acestor păduri, drumurile comunale, dar și alte drumuri, nu doar drumurile

comunale, sunt distruse, iar cel care face beneficiu dintr-o astfel de activitate are și obligația de a

repara aceste distrugeri. Acest proiect legislativ nu reușește să arate cum se poate realiza o astfel

de reparație în mod real. Acel procent de 3 ar putea să fie prea mare sau prea mic pentru a face o

astfel de reparație a drumurilor care sunt distruse.

- 37 -

Așadar, avem nevoie de o modalitate de calcul exactă a distrugerilor. Există alte domenii în

care sunt astfel de instrumente de calcul și cei care utilizează drumuri comunale, alte drumuri

publice sunt obligați să le repare în cazul în care le distrug.

Așadar, chiar dacă problema rămâne, trebuie să găsim niște soluții reale pentru a rezolva.

USR susține raportul de respingere a acestui proiect legislativ.


Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt și alte intervenții. Nu.

Atunci, încheiem aici dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse. Propunerea

legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


Cu 83 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost

respinsă.

*

Punctul 6, Propunere legislativă privind restituirea diferențelor salariale personalului din

sectorul bugetar, determinate de măsurile de reduceri salariale dispuse în temeiul art. 1 din Legea

nr. 118/2010. (L106/08.05.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorilor…, inițiatorului, dacă este

prezent. Nu avem inițiator.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere, și

anume domnul Attila György, de la Ministerul Finanțelor Publice.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Domnul György Attila – secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:


Prin inițiativa legislativă se propune ca personalului din sectorul bugetar să-i fie restituite

sumele reținute din salarii, conform art. 1 din Legea nr. 118/2010.

Nu susținem inițiativa, întrucât impactul de 14,4 miliarde de lei nu este sustenabil bugetar

la acest moment.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru a

prezenta raportul, așteptăm un coleg.

- 38 -

Vă rog, domnul senator Mihu. Microfonul 7.

Aveți cuvântul.

Domnul Ștefan Mihu:

Raport suplimentar referitor la Propunerea legislativă privind restituirea diferențelor

salariale personalului din sectorul bugetar, determinate de măsurile de reduceri salariale dispuse în

temeiul art. 1 din Legea nr. 118/2010.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere

și adoptare, plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu amendamente, și propunerea

legislativă.

Amendamentele sunt cuprinse în anexa la prezentul raport și sunt de competența

decizională a Camerei Deputaților.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria

legilor ordinare și urmează a fi supusă votului în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din

Constituție.



Dacă sunt intervenții.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Radu-Mihai Mihail:

Stimați colegi,

Măsura reparatorie este, în principiu, corectă și legea ar permite, teoretic, o mai bună

gestionare a fluxurilor financiare pentru stat, dar, dat fiind că actualul Guvern ne demonstrează în

fiecare zi că nu este capabil să gospodărească bine banii țării, nu putem să avem încredere că

actualul Guvern va fi capabil să gestioneze banii de care discutăm. Vă aduc aminte că e vorba de

2% din PIB-ul de anul trecut.

În aceste condiții, Grupul USR se va abține de la votarea acestei legi.

Mulțumim.


Mulțumesc pentru intervenție, domnule senator.

Aveam nevoie de această intervenție.

Alte intervenții?

Domnul senator Șerban Nicolae, liderul Grupului PSD. Microfonul central.

Aveți cuvântul.

Domnul Șerban Nicolae:


- 39 -

Stimați colegi,

Măsuri reparatorii pentru gravul abuz comis de Guvernul PDL în 2010 ar fi oricând

bine-venite. Fixate prin lege ar înlătura suspiciunea nerezonabilă a unor colegi în legătură cu

abilitatea Guvernului.

Între un Guvern care a tăiat și un Guvern care a dat, nu cred că încape termen de

comparație, iar în legătură cu temeri personale nu avem ce să comentăm.

Ceea ce-i lipsește acestei propuneri legislative este însă sursa de finanțare. Impactul

bugetar este semnificativ și măsura, chiar dacă este una corectă, reparatorie și onestă în raport de

personalul plătit din fonduri publice care a avut de suferit în anul 2010 printr-o măsură severă,

inutilă și contraproductivă, nu avem cum să acoperim acest impact fără o sursă corectă de

finanțare.

În aceste zile, Guvernul lucrează la rectificarea bugetară pe anul în curs. De asemenea, au

început discuțiile exploratorii între ministere pentru elaborarea proiectului de buget pentru anul

2018. Spre deosebire de Guvernul precedent, de anul trecut, care a fost incapabil sau, poate, rău

intenționat și nu a prezentat un proiect de buget în termenul prevăzut de Constituție, Guvernul

actual își va îndeplini această obligație.

La acest moment, Grupul parlamentar al PSD va vota împotriva inițiativei legislative,

pentru că, dincolo de corectitudinea demersului, lipsește un element tehnic important, care aduce

și un viciu de constituționalitate, respectiv nicio cheltuială bugetară nu poate fi angajată fără a

indica sursa de finanțare.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt și alte intervenții.

Domnule secretar, avem alte intervenții?

Domnul Ion Ganea (de la prezidiu):

Doamna senator Hărău.


Doamna senator Hărău, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Stimați colegi,

Nu vreau să nu semnalez acest moment ca pe unul destul de halucinant, așa, din punctul

meu de vedere.

Aflăm de la liderul PSD, Grupului PSD, că avem în față o inițiativă legislativă care este

corectă, onestă, productivă, dezirabilă, cu alte cuvinte, și PSD nu găsește bani să o aprobe.

- 40 -

Întrebarea mea este: pentru ce găsește PSD bani, dacă nu găsește pentru măsurile corective,

așa cum le numește? Nu cumva nu sunt ele fezabile nici la nivelul la care se găsesc bani, în

general, de împrumut?

Mi se pare un semn foarte clar, aproape hazliu, de ipocrizie. Păi, dacă-i corect, domnilor

din majoritatea parlamentară, de ce nu rezolvați problema?

Mulțumesc.

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Șerban Nicolae.)


Nu dialogați cu sala.


Doamna senator, vă pot răspunde eu, în numele Grupului PSD: căutăm banii exact acolo

unde i-a redus domnul Boc, să vedem unde s-au dus când s-au tăiat salariile. Și când o să aflăm

unde s-au dus, o să vă spunem.

Din sală: La ANRP!


Unii zic că ar fi la ANRP. Mai căutăm, să nu fie și în altă parte.


Alte intervenții? Nu.

Atunci, declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Amintesc că raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise a

propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este

primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere, cu amendamente admise.


Cu 21 de voturi pentru, 55 de voturi împotrivă și 11 abțineri, raportul nu a fost adoptat.

A fost solicitată listă.

Rog staff-ul să pună la dispoziția liderilor de grup listă.

Înțeleg că Grupul PNL a votat pentru amendamente, adică să dăm banii la oameni.

(Discuții la prezidiu și în sală.)

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.


23 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă și 11 abțineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Din sală: Listă!


De asemenea, a fost solicită listă.

- 41 -

Rog staff-ul să pună la dispoziția liderilor de grup lista privind votul colegilor senatori.

Cred că ne era mai ușor dacă, atunci când s-au tăiat salariile, puteam să votăm împotrivă.

Și nu mai erau discuțiile de aici.

Continuăm dezbaterile.

*

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii

nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L128/15.05.2017)

Vă rog, domnul senator Șerban Nicolae, din partea Grupului PSD. Aveți cuvântul.

Microfonul central.

Domnul Șerban Nicolae:


Doamnelor și domnilor colegi,

În legătură cu această propunere, avem de făcut o sugestie și, în același timp, o altă

propunere plenului Senatului.

Propunerea legislativă inițiată de doamna senator Hărău face parte dintr-o serie de

propuneri inițiate, încă din mandatul trecut, de colegi de la Partidul Social Democrat, cu obiect

identic, în sensul în care cei care au locuit un număr semnificativ de ani, respectiv 30, în zone grav

afectate de o poluare industrială severă, constatată cu toate mijloacele tehnice și, din păcate, cu

rezultatele medicale consacrate, este una pe care Partidul Social Democrat o susține. Însă, am

constatat că am reglementat, probabil din entuziasm sau din dorința de a face cât mai rapid

lucrurile bine, separat, cu câte o lege pentru fiecare zonă geografică afectată de această gravă

poluare.

De aceea, noi vă propunem restituirea la comisie pentru două săptămâni pentru a vedea în

ce măsură putem găsi o soluție legislativă optimă, generală, în sensul în care, păstrând esența

propunerii doamnei senator Hărău, susținută și de parlamentarii PSD de Hunedoara, dar și de

întreg Grupul parlamentar al PSD, am putea să abrogăm legi cu obiect similar, extinzând în

cuprinsul acestei legi și celelalte zone geografice afectate grav de poluarea industrială pe parcursul

mai multor decenii.

Vă rog să fiți de acord că e o propunere făcută de bună-credință și care nu urmărește

împiedicarea reglementării la nivel legislativ a acestei chestiuni care, așa cum am spus, ne-a

preocupat pe noi, cei de la PSD, încă din mandatul trecut. Este cel puțin o lege intrată în vigoare –

dacă nu chiar două –, care privește o chestiune similară.

Vă propunem restituirea la comisii pentru două săptămâni în vederea identificării unei

soluții corecte.

Mulțumesc.

- 42 -



Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie. Termen, două

săptămâni.


Cu 89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, deși eram 115 oameni în sală

când s-a strigat catalogul, propunerea a fost adoptată.

Propunerea legislativă merge la comisie. Termen, două săptămâni.

Nemaiavând alte puncte pe ordinea de zi, încheiem astăzi dezbaterile pentru ședința de

plen.

Urmează comisii, așa cum este programul stabilit.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Ședința s-a încheiat la ora 11.45.

Documents

S T E N O G R A M A S U M A R - senat.ro file10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind Propunerea legislativă pentru modificarea şi