130

S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

  • Upload
    others

  • View
    1

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul
Page 2: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

2

1819-1859

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Şcoala Gimnazială "ALECU RUSSO"- Iaşi

Str. Libertăţii, nr. 24-26, cod 700702

Secretariat: telefon/fax: 004-0232-222612; Director: 0332-414850

e-mail: [email protected]

UNITATI SCOLARE ARONDATE* STRUCTURI:

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR. 10, IAŞI, Str. Egalitatii nr. 29

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR. 12, IAŞI, Str. Petre Ţuţea, nr. 4

PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

2014 – 2019

(revizie 2015)

Director, prof. Ofelia Ionescu

MOTTO:

,,În limitele impuse, cu resursele existente, într-un ritm propriu, bazaţi pe

convingerea că toate au un început, să încercăm să facem singuri ceea ce aşteptăm

de la alţii’’.

Avizat în şedinţa Consiliului Profesoral din data de:

Aprobat în şedinţa Consiliului de Administraţie din data de:

Page 3: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

3

PREAMBUL

„Într-o zi, animalele s-au hotărât să facă ceva pentru a rezolva problemele

lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost

desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor.

Programul consta în alergare, căţărare, înot şi zbor şi, pentru a înlesni procesul de

învăţământ, s-a hotărât că toate aceste discipline vor fi obligatorii.

Raţa îi întrecea pe toţi la înot, chiar şi pe profesor, dar era mediocruă la zbor şi

extrem de slabă la alergare. Era atât de slabă încât s-a hotărât să i se facă un

program aparte: trebuia să alerge pe când ceilalţi mergeau să înoate. Dar acest

antrenament i-a stâlcit într-atât labele palmate încât ea abia a obţinut nota de

trecere la examenul de nataţie.

Veveriţa, care se căţăra mai bine decât oricine, avea întotdeauna nota cea mai

bună la escaladare. Zborul, dimpotrivă, îi displăcea profund, căci profesorul îi cerea

să sară din vârful dealului pe când ea prefera să-şi dea drumul din vârful copacilor.

S-a obosit atât de mult încât, după o vreme, n-a mai obţinut decât opt la căţărare şi

şase la alergare.

Vulturul era un încăpăţânat adesea pedepsit. Îi eclipsa pe toţi ceilalţi când era

vorba să se caţere în copaci, dar nu dorea să folosească decât propria sa metodă. S-

a hotărât prin urmare să fie mutat într-o clasă de observaţie.

Iepurele era în primul rând campion la alergare, dar orele suplimentare pe

care a fost obligat să le facă la piscină sfârşiră prin a-i provoca o depresie nervoasă.

La sfârşitul anului, un ţipar medaliat cu aur la nataţie şi care ştia să se caţere,

să alerge şi chiar să zboare obţinu media cea mai mare la toate disciplinele. El a fost

desemnat să rostească discursul de sfârşit de an la distribuirea premiilor.

Fiindcă săparea galeriilor nu figura în programa şcolară cârtiţa nu putu merge

la şcoală. N-a avut deci altă posibilitate decât să-şi trimită copiii ca învăţăcei la

bursuc. Mai târziu ei se asociară cu mistreţul pentru a fonda o şcoală particulară,

iar aceasta avu mult succes.

Dar şcoala care trebuia să rezolve problemele lumii moderne a trebuit să-şi

închidă porţile, spre marea uşurare a tuturor animalelor pădurii.”

(Jean-Marie de Ketele – Animalele bolnave la şcoală)

Page 4: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

4

Cuprins

Cap.1. Ethos. Prezentarea unităţii de învăţământ

1.1. Argument

1.2. Prezentarea Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi

1.3. Ethos/ Valori

1.4. Scopul Planului de dezvoltare instituţională

1.5. Prezentarea priorităţilor şi obiectivelor la nivel local/ regional/

naţional

1.6. Scurt istoric

1.7. Context legislativ

1.8. Cultura organizaţională

1.9. Prezentarea stadiului actual al resurselor

1.9.1. Cadrul instituţional şi administrativ (managementul)

1.9.2. Curriculum şi ofertă educaţională

1.9.3. Performanţele elevilor

1.9.4. Resurse umane

1.9.5. Resurse materiale şi financiare

1.9.6. Parteneriate

1.10. Organizarea internă a unităţii de învăţământ

Cap.2. Analiza de nevoi

2.1. Diagnoza mediului extern - analiza PEST

2.1.1. Factorii politici

2.1.2. Factorii economici

2.1.3. Factorii sociali

2.1.4. Factorii tehnologici

2.1.5. Factorii ecologici

2.1.6. Factorii legislativi

2.2. Diagnoza mediului intern – analiza SWOT

5.1.1. Puncte tari

5.1.2. Puncte slabe

5.1.3. Oportunităţi

5.1.4. Ameninţări

Cap.3. Viziunea. Misiunea. Obiectivele strategice. Obiectivele generale.

Cap.4. Planul de dezvoltare pe termen lung - 5 ani: funcţia managerială/ obiective/

termen de realizare/ stadiu de realizare/ resurse necesare/ responsabilităţi/

indicatori de performanţă/ rezultate aşteptate.

Cap.5. Planurile operaţionale anuale

Page 5: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

5

Cap.1. Ethos. Prezentarea unităţii de învăţământ

1.1. Argument

,,În Europa, dezvoltarea economică şi socială din ultima decadă a demonstrat

necesitatea crescândă a unei dimensiuni europene a educaţiei şi formării. Mai mult,

tranziţia către o economie bazată pe cunoaştere, capabilă de creştere economică

durabilă, cu locuri de muncă mai multe şi mai bune, cu un grad mai mare de coeziune

socială, aduce noi provocări în domeniul dezvoltării resurselor umane.,,

( Declaraţia de la Copenhaga)

Politicile educaționale ale M.E.C.S. cuprind orientările strategice ce vizează

contribuţia educaţiei la procesul de transformare a societăţii noastre într-o adevarată

societate europeană, care să asigure egalitatea de şanse tuturor cetăţenilor ei, fără

discriminare. Prin finalizarea cu succes a studiilor, care va continua toata viaţa prin

cursuri de formare continuă în fiecare domeniu de activitate, fiecare cetăţean trebuie să

aibă şansa de a-şi valorifica propriul potenţial, participând prin dezvoltarea personală

şi profesională la dezvoltarea economiei naţionale, făcând-o competitivă în contextul

fenomenului de globalizare, la al cărui construcţie asistăm. Calitatea educaţiei

influenţează major atât viaţa persoanei cât şi viaţa societăţii în ansamblu.

Legea învăţământului asigură cadrul pentru realizarea obiectivelor reformei

învăţământului preuniversitar românesc, care vizează, în esenţă:

-un învăţământ diversificat, ce permite şi stimulează parcursuri individuale de

pregătire, înnoirea şi competiţia;

-un învăţământ orientat spre valori şi spre atingerea unor standarde de performanţă;

-un învăţământ compatibil cu sistemele europene.

Dimensiunea europeană a educaţiei este o provocare care implică sarcini

didactice ce vizează dezvoltarea spirituală, morală şi culturală a elevilor şi pregătirea

lor pentru oportunităţile, responsabilităţile şi experienţele vieţii ca cetăţean european

care a învăţat să coopereze, să comunice, să participe, să acţioneze, să respecte

drepturile şi libertăţile omului, pluralismului şi statul de drept, să abordeze

intercultural diversitatea într-o uniune de civilizaţii. În contextul actual, în care se fac

eforturi susţinute pentru compatibilizarea învăţământului românesc cu cel european,

documentele de politică educaţională prevăd acţiuni specifice menite să asigure:

- învăţarea şi utilizarea fluentă de către tineri a două limbi de circulaţie internaţională;

- cunoaşterea limbajului informatic;

- asimilarea limbajelor artistice;

Descentralizarea sistemului de învăţământ, ca prioritate a reformei educaţionale,

implică transferul autorităţii decizionale şi a răspunderii publice de la nivel central la

nivel local şi/sau al unităţii şcolare. În acelaşi timp, descentralizarea implică şi

creşterea influenţei comunităţii locale asupra unităţii şcolare. Instituţia şcolară se află

în slujba elevilor şi a comunităţii locale, astfel că elaborarea ofertei curriculare va fi

dependentă de nevoia şi cererea educaţională exprimată de comunitate. În acest mod se

creează o strânsă interdependenţă între şcoală şi comunitatea locală, atât în ceea ce

Page 6: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

6

priveşte opţiunile educaţionale strategice cât şi resursele materiale şi umane care pot fi

atrase către activitatea educaţională. Având în vedere descentralizarea sistemului de

învăţământ, şcoala îşi dobândeşte o largă autonomie, având sarcina de a-şi concepe o

politică proprie în domeniile curriculare, financiare şi al resurselor umane. Prin aceste

premise, managementul unităţii de învăţământ devine deosebit de important, înlesnind

trecerea de la simpla gestionare şi monitorizare a procesului educaţional la definirea

propriei identităţi a unităţii şcolare, realizând şi promovând oferta educaţională şi

prezentând atractivitate şi necesitate pentru comunitatea locală, prin intermediul

proiectului instituţional.

În contextul unei mondializări a economiei, a globalizării mondiale, a creşterii

concurenţei internaţionale, ca urmare a aderării şi integrării în Uniunea Europeană, a

impactului de noi tehnologii asupra societăţii, precum şi a pregătirii educabililor

pentru a face faţă unei evoluţii în carieră într-o lume aflată în rapidă schimbare

principiile pe care s-a fundamentat acest proiect sunt următoarele:

1. Centrarea actului educaţional pe elevii şcolii: strategii didactice abordate,

stimularea creativităţii, modernizarea continuă a bazei materiale, stimularea

participării la activităţi extraşcolare şi extracurriculare menite să lărgească orizontul

elevilor;

2. Echilibru între cerere şi ofertă: oferta educaţională ţine cont atât de resursele umane

şi materiale de care dispune şcoala, cât şi de solicitările elevilor şi părinţilor, precum şi

pe domeniile actuale de interes: utilizarea calculatorului, comunicarea într-o limbă

modernă, educaţie pentru sănătate, educaţie civică;

3. Cooperare şcoală-comunitate: participare la programele şi acţiunile organizate de

Primaria Iaşi,colaborarea cu ONG-uri, Poliţia şi alte autorităţi locale;

Proiectul de dezvoltare instituţională pentru perioada 2014-2019 s-a realizat plecând

de la o radiografie complexă şi realistă asupra mediului extern în care activează

instituţia de învăţământ şi asupra mediului organizaţional intern. Tehnicile de analiză

SWOT au permis o evaluare echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor, a

impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali şi politici îl au asupra

activităţii unităţii. Planul de dezvoltare instituţională are în vedere eliminarea

"punctelor slabe", a cauzelor generatoare şi a riscurilor asociate, înlăturarea

"ameninţărilor" sau atenuarea efectelor acestora. Stabilirea scopurilor strategice a

pornit de la identificarea "punctelor tari" (care reprezintă capitalul de referinţă) şi a

"oportunităţilor" oferite de cadrul legislativ sau de comunitate. Scopurile strategice

asumate izvorăsc din realitatea obiectivă constatată la nivelul unităţii şcolare, corelate

cu nevoile de educaţie şi calificare reclamate de societate. Analiza condiţiilor socio-

economice şi proiectarea traiectoriei de dezvoltare s-a făcut pe baza programelor

existente la nivel local şi regional, a evoluţiei previzibile a fenomenului economic pe

termen mediu şi lung, valorificând datele, prognozele şi documentele elaborate de

Consiliul Judeţean Iaşi, Primăria Municipiului Iaşi, Inspectoratul Şcolar al Judeţului

Iaşi. S-au luat în considerare ideile desprinse din proiectele întocmite la nivelul

catedrelor şi comisiilor, a compartimentelor funcţionale organizate la nivelul unităţii,

consultările cu elevii, propunerile avansate de comitetele de părinţi, de reprezentanţii

comunităţii locale şi de agenţii economici - parteneri tradiţionali ai instituţiei. Într-o

Page 7: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

7

lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să promoveze incluziunea, valorile şi

practicile societăţii democratice. Misiunea ei este să orienteze tânăra generaţie spre

împlinirea în viaţa privată şi publică.

Proiectul de dezvoltare instituţională este expresia concretă a definirii identităţii

propriei unităţi şcolare în contextul descentralizării sistemului de învăţământ ce

implică transferul autorităţii decizionale şi creşterea influenţei comunităţii locale.

Proiectul de dezvoltare instituţională reprezintă o asumare a politicii şcolare a

instituţiei, componentele sale strategice şi operaţionale făcând din el o entitate aparte,

irepetabilă. Fiind destinat deopotrivă celor din interiorul şi celor din exteriorul şcolii,

proiectul de dezvoltare instituţională concentrează atenţia asupra finalităţilor educaţiei,

asigură concentrarea tuturor domeniilor funcţionale ale managementului, asigură

coerenţa transpunerii strategiei pe termen lung într-o serie de obiective pe termen

mediu, favorizează creşterea încrederii în capacităţile şi forţele proprii, asigură

dezvoltarea personală şi profesională, întăreşte parteneriatele din interiorul şi din

exteriorul unităţii şcolare, stimulează dezvoltarea ethosului şcolar.

La baza întocmirii planului de dezvoltare al Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo”, Iaşi, au

stat legile care guvernează domeniul învăţământului (Legea Educaţiei Naţionale,

nr.1/2011, Hotărârile şi Ordonanţele emise de Guvernul României, toate actele

normative ce decurg din legile mai sus menţionate, Ordinele, Metodologiile,

Precizările şi Programele elaborate de M.E.C.S), precum şi condiţiile concrete

existente în zona în care se află şcoala.

Proiectul de dezvoltare instituţională a şcolii are caracter anticipativ şi valoare

strategică, are o determinare multiplă: pe de o parte ţintele strategice ale dezvoltării, pe

de altă parte, situaţia, condiţiile şi resursele concrete ale şcolii şi ale comunităţii pe

care aceasta o serveşte. Proiectul şcolii, ca traiect al dezvoltării instituţionale, are o

valoare strategică. El este conceput pe o perioadă de 5 ani şi, chiar dacă suferă

modificări pe parcurs, oferă un orizont şi direcţii clare pentru activitatea din şcoala

noastră, inclusiv priorităţi în alocarea resurselor. Proiectul şcolii are un caracter

situaţional:

-este elaborat având în vedere mediul şi condiţiile concrete în care funcţionează şcoala

şi tendinţele de evoluţie ale acestora.

-ţine cont că ameninţări evidente - cum ar fi lipsa de pregătire a managerilor sau

formarea deficitară a profesorilor - pot deveni oportunităţi pentru dezvoltare prin

conştientizarea lor ca nevoi interne şi ca surse de elaborare a indicatorilor: „ştiu că nu

ştiu - deci trebuie să învăţ”. Proiectul şcolii are două componente strâns articulate:

1. Componenta strategică, "perenă" - misiunea, ţintele şi opţiunile strategice ale

unităţii şcolare.

2. Componenta operaţională - programele, activităţile şi acţiunile concrete prin care se

ating ţintele strategice şi se realizează misiunea.

Planul este necesar şi pentru ca partenerii comunitari şi instituţiile şcolare cu care

colaborăm să cunoască ţintele şi activitatea propusă şi desfăşurată de colectivul acestei

şcoli. Destinat deopotrivă celor din interiorul, cât şi celor din exteriorul şcolii,

proiectul instituţional de dezvoltare focalizează atenţia asupra finalităţilor educaţiei

Page 8: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

8

(dobândire de abilităţi, atitudini şi competenţe). Există o distanţă între ceea ce suntem

şi ceea ce intenţionăm să devenim şi de aceea ne-am propus să schimbăm:

-tabla şi creta cu softul educaţional;

-a ghici răspunsul dorit de profesor cu a surprinde profesorul;

-temele pentru acasă cu proiectul de cercetare;

-consilerea profesională sporadică cu firma de exerciţiu;

-a sta cuminte în bancă cu echilibrul dintre disciplină şi iniţiativă;

-reproducerea mecanică cu creativitatea;

-a scăpa de corigenţă cu dorinţa de succes;

-a înghiţi materie cu a învăţa să înveţi;

-profesorul cu morgă academică cu partenerul de echipă al elevului;

-închistarea disciplinară cu învăţământul integrat;

-munca pe felii cu o cultură organizaţională corporativă;

-sărăcia salariului sigur cu atragerea de resurse;

-dependenţa de finanţarea publică cu marketingul educaţional;

-rutina profesională cu provocarea schimbării;

-şedinţele cu părinţii cu parteneriatul comunitar;

-teama de inspecţii cu evaluarea calităţii.

Noi considerăm că prin educaţie, prin cultivarea unor valori-cheie precum: munca,

încrederea, onestitatea, competenţa, performanţa, curajul acţiunii civice, prin educarea

drepturilor omului, influenţăm infrastructura mentală a comunităţii. Creând un climat

de muncă stimulativ, în care toţi au succes şi îşi utilizează întregul potenţial în

beneficiul organizaţiei, Şcoala Gimnazială ”Alecu Russo” satisface nevoile fiecăruia

de a se simţi competent în a deţine şi utiliza informaţia, deschis întru schimbare şi

întru învăţarea şi respectarea convieţuirii într-o societate democratică. În acest sens,

oferta noastră educațională se raportează la obiective precum cele de mai jos:

asigurarea pentru toţi elevii a unui standard de educaţie comparabil cu cel

european;

formarea capacităţii elevilor de a comunica eficient în situaţii reale, în limba

română, în limbi străine şi în limbajele de specialitate;

formarea şi dezvoltarea capacităţii de adaptare şi integrare în societate;

formarea atitudinilor pozitive în relaţionarea cu mediul social (prin toleranţă,

responsabilitate, solidaritate, acceptarea şi respectarea alterităţii etc.);

asigurarea unei orientări şcolare şi profesionale corespunzătoare aspiraţiilor şi

aptitudinilor elevilor;

formarea capacităţilor şi a motivaţiilor necesare învăţării în condiţiile unei

societăţi în schimbare.

Credem în valorile profesionale formate şi afirmate de-a lungul timpului în această

şcoală, în capacitatea şi competenţele corpului profesoral de aici, de a obţine şi

menţine la standard ridicate performanţele elevilor. Suntem încredinţaţi că elevii şi

corpul profesoral de aici se află pe traiectoria ascendentă a devenirii învăţământului

românesc, catalizându-şi acţiunile pe direcţia redimensionării continue a calităţii,

sporirii şi menţinerii notorietăţii de care se bucură această instituţie şcolară din Iaşi.

Page 9: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

9

Într-o lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să promoveze incluziunea,

valorile şi practicile societăţii democratice. Misiunea ei este să orienteze tânăra

generaţie spre împlinirea în viaţa privată şi publică. Vom fi mai mult decât suntem, o

şcoală pentru viaţă, în care vom face training şi formare pentru inserţie socială; o

şcoală prietenoasă care va crea forme atractive de petrecere a timpului liber; o şcoală a

intersecţiei comunitare în care elevi, părinţi, reprezentanţi ai autorităţii locale, agenţi

economici, instituţii de cultură vom forma echipe de lucru pe proiecte concrete, o

şcoală a serviciilor esenţiale către comunitate: consiliere privind cariera, reconversie

profesională, mediere ocupaţională.

1.2. Prezentarea şcolii

Denumirea şcolii: ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ALECU RUSSO”

Adresă: Iaşi, str. Libertăţii, nr. 24 – 26, Tel./fax: 0232.222612, www.arusso.ro

E-mail: [email protected],

Site: www.arusso.ro

Tipul şcolii: şcoală cu clasele 0-VIII, cursuri de zi, integratoare pentru copiii cu

CES

Orarul şcolii: 8.00 – 14.00, un schimb şi program After school

Limba de predare: limba română

Structuri:

Grădiniţa cu program normal nr. 10 - Iaşi, str. Egalităţii, nr. 29, bloc 805, scara

B, parter, apartamentele 1 şi 2

Grădiniţa cu program normal nr. 12 - Iaşi, str. Petre Ţuţea, nr. 4, bloc 884, scara

B, parter, apartament 3

Structuri instituţionale şi manageriale

1. DIRECTOR: prof. Ofelia Ionescu

2. COORDONATOR ACTIVITATE NONFORMALĂ: prof. Oana Zaharia

3. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE:

-prof. Ofelia Ionescu – director, preşedinte CA

-prof. înv. primar Maria Ciubotaru – director adjunct, responsabil Formare

continuă

-prof. Claudiu Popa – responsabil Arie curriculară Matematică şi Ştiinţe

-prof. înv. preprimar Marcela Chirileanu – responsabil comisie metodică

învăţământ preprimar

-prof. înv. primar Elvira Dima – responsabil comisie metodică învăţământ

primar

-prof. Lămâiţa Măcieş – responsabil comisie metodică Orientare şi Consiliere

Şcolară

-prof. Bogdan Lazanu – responsabil Arie curriculară Limbă şi comunicare

-prof. Elena Pătraşcu – reprezentant Consiliul Local

-prof. Oana Zaharia – preşedinte Consiliului Consultativ al Părinţilor

Page 10: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

10

-prof. Doina Munteanu – reprezentant sindicat

5. Comisia pentru asigurarea calităţii

6. Comisii constituite la nivelul şcolii

-comisia pentru securitate şi siguranţă şcolară

-comisia pentru simularea evaluării naţionale – clasa aVIIIa

-comisia pentru orientare şcolară şi profesională

-comisia de organizare şi administrare a evaluării naţionale la finalul claselor aIIa,

aIVa, aVIa

-comisia pentru organizarea olimpiadei de matematică – faza locală

-comisia de înscriere pentru clasa pregătitoare

-comisia responsabilă cu acordarea bonurilor valorice pentru Programul Euro200

-comisia de mobilitate a personalului didactic

-comisia de înscriere la grădiniţă

-comisia de organizare a evaluării naţionale – clasa aVIIIa

-comisia pentru admiterea în învăţământul liceal şi profesional

-comisia pentru susţinerea inspecţiilor la clasă – concurs de titularizare

-comisia de organizare a olimpiadei de ştiinţe pentru juniori – faza judeţeană

-comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar

-comisia de curriculum

-comisia pentru acordarea de rechizite şcolare

-comisia pentru situaţii de urgenţă

-comisia de conduită/disciplină

-comisia pentru atribuirea burselor de şcolarizare

-comisia BDNE

-comisia pentru recepţia produselor lactate şi de panificaţie

-comisia diriginţilor

-comisia metodică pentru învăţământul preprimar

-comisia metodică pentru învăţământul primar

-comisia de dezvoltare profesională

-comisia de protecţie şi securitate în muncă

-comisia de monitorizare a activităţilor de prevenire a consumului de etnobotanice

-comisia de verificare a cataloagelor

-comisia pentru programe de cooperare europeană

-comisia de inventariere a patrimoniului unităţii

-comisia de selecţie a ofertelor de recepţie şi autorecepţie a bunurilor

-comisia internă de evaluare continuă

-grup de lucru pentru monitorizarea, coordonarea şi îndrumarea metodologică a

dezvoltării sistemului de control intern managerial

-comisia de coordonare a proiectului Comenius

6. Consiliul Profesoral

Page 11: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

11

Structuri administrative şi didactic auxiliare

Secretariat: secretar şef - prof. Mihaela Aştefanei

Contabilitate: administrator financiar – contabil Sorin Ţâru

Administraţie: administrator patrimoniu – ing. Sorina Ursache

Bibliotecă: bibliotecar Nicoleta Irimia

Repere geografice

Şcoala este situată în partea de sud a oraşului Iaşi, în cartierul Nicolina II, pe strada

Libertăţii, nr. 24-26. În apropiere sunt Grădiniţa cu program prelungit nr. 2, Grădiniţa

cu program normal nr. 25, Şcoala Gimnazială “Dimitrie Sturdza”, Şcoala Gimnazială

“Nicolae Iorga”.

CĂI DE ACCES:

Page 12: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

12

1.3. Ethos. Valori

Şcoala Gimnazială “Alecu Russo” din Iaşi promovează cu responsabilitate,

prin cadrele didactice, personalul didactic-auxiliar şi nedidactic, dar şi prin elevii săi,

valori etice şi profesionale:

- Responsabilitate morală, socială şi profesională;

- Integritate morală şi profesională;

- Respect şi toleranţă;

- Onestitate şi corectitudine intelectuală;

- Imparţialitate, independenţă, obiectivitate;

- Cunoaşterea şi respectarea cadrului legislativ;

- Autoexigenţă în exercitarea profesiei;

- Implicare în creşterea calităţii activităţii didactice şi a prestigiului şcolii.

1.4. Scopul Planului de dezvoltare instituţională

Scopul Planului de dezvoltare instituţională este de a asigura un cadru coerent

de prognoză a organizării şi funcţionării eficiente a Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo”

din Iaşi, prin elaborarea clară a obiectivelor strategice şi a planului de implementare a

acestora.

Justificarea perioadei alese pentru elaborarea Planului de dezvoltare

instituţională

În contextul modificărilor legislative (Regulamentul de organizare şi

funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar), Şcoala Gimnazială “Alecu

Russo” din Iaşi a ales ca implementare a Planului de dezvoltare instituţională perioada

de 5 ani, ţinând cont şi de recomandarea Institutului pentru Ştiinţele Educaţiei: „Planul

de Dezvoltare Instituţională poate deveni un instrument al schimbării şcolii româneşti,

dacă se va face o repartiţie echilibrată şi transparentă a obligaţiilor şi

responsabilităţilor între MECS, ISJ, Primărie şi şcoală” (ISE, 2011).

Perioada aleasă pentru PDI, 5 ani, reflectă o perioadă optimă în care se pot

aplica strategiile alese, pot fi operaţionalizate anual obiectivele generale şi specifice şi,

mai ales, poate fi realizată analiza rezultatelor pe termen lung. De asemenea, perioada

de 5 ani acoperă cel puţin o legislatură a administraţiei publice locale care susţine

printr-un parteneriat public-privat dezvoltarea învăţământului privat.

Fundamentarea actualului PDI pe conţinutul PDI-ului anterior

În elaborarea PDI se ţine cont de structura şi conţinutul Planului de dezvoltare

instituţională anterior (2010-2014), dar şi de rezultatele exprimate în Rapoartele de

activitate ale anilor şcolari anteriori. De asemenea, se iau în considerare Planurile

manageriale ale Directorului din anii 2013/2014 şi 2014/2015 şi planurile operaţionale

anuale anterioare.

În anul şcolar 2015/2016 s-a optat pentru revizuirea PDI, pentru a corela

obiectivele strategice ale Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi cu direcţiile de

acţiune ale ISJ, dar şi cu schimbările survenite în reglementările legale din domeniul

educaţiei.

Page 13: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

13

Planul de dezvoltare instituţională a fost elaborat de o echipă de lucru

coordonată de Director, formată din reprezentanţi ai Consiliului de Administraţie şi

Consiliul Reprezentativ al părinţilor pornind de la analiza responsabilă a atuurilor şi

slăbiciunilor interne, dar şi a oportunităţilor şi ameninţărilor externe.

1.5. Prezentarea priorităţilor şi obiectivelor la nivel local/regional/

naţional

Programul de guvernare 2012 – 2016 reflectă şi în acelaşi timp armonizează o

serie de principii ce fundamentează guvernarea europeană: prudenţa macroeconomică

şi responsabilitatea fiscal-bugetară, respectarea dreptului fiecăruia la muncă decentă,

bine plătită, la oportunităţi egale şi protecţie împotriva nedreptăţii şi discriminării,

combaterea sărăciei prin crearea locurilor de muncă şi şanse egale pentru cei din

mediul rural; principiul flexicurităţii, ce asigură convergenţa între legislaţia muncii,

politicile active de ocupare şi bunăstarea socială a unei forţe de muncă flexibile;

principiul reducerii decalajelor ce despart România de ţările avansate din Uniunea

Europeană, inclusiv prin preluarea soluțiilor europene; principiul protejării şi

încurajării familiei, ceea ce înseamnă acces la locuinţe decente, la educaţie şi sănătate

de calitate, la infrastructuri şi comunicaţii moderne, la mediu sănătos, la timp liber.

Acest Program de guvernare este expresia unei viziuni privind viitorul

României ca stat puternic și va fi susținut de o strategie națională de dezvoltare pe

termen mediu și lung. El nu se reduce la obiective şi măsuri sectoriale, ci conţine un

proiect de societate menit să refacă spiritul comunitar, să întărească solidaritatea şi să

repună instituţiile statului pe noi baze contractuale. Propunem aşadar o bună

guvernare, care să redea românilor speranţa, demnitatea şi mândria de a trăi în ţara lor

(v. http://www.drp.gov.ro).

Îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de educaţie

şi formare profesională, participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare

mobilitate educaţională şi profesională a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice

trebuie să reprezinte, în viziunea Comisiei Europene, priorităţi avute în vedere de

statele membre pentru atingerea celor două ţinte în domeniul educaţional fixate prin

strategia Europa 2020. Aceste obiective, transpuse la nivel naţional, sunt: reducerea

ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de 11,3% şi creşterea ponderii

absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani la cel puţin 26,7%.

Strategia de dezvoltare economică şi socială a judeţului Iaşi pentru perioada

2014-2020 este formulată în acord cu și respectă cerinţele Strategiei de Dezvoltare

Regională 2014-2020 a Regiunii Nord-Est. La nivel regional, prin amplasarea şi

dotările sale infrastructurale, regiunea Moldovei îndeplineşte un rol strategic, de

cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova şi Ucraina şi se face remarcată prin

bogăţia patrimoniului cultural. Domeniile de excelenţă ale regiunii, care se disting prin

potenţialul lor inovativ, „dezvoltare tehnologică” şi poziţionarea pe pieţele europene a

produselor regionale sunt: agricultura, industria farmaceutică, industria alimentară şi a

bunurilor de consum (confecţii), turismul şi IT&C. Regiunea dispune de un valoros

Page 14: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

14

capital uman, sistemele de educaţie ale adulţilor, de formare continuă a adulţilor şi

învăţământul universitar fiind recunoscute la nivel naţional şi internaţional.

Priorităţile identificate completează acest scop strategic:

Îmbunătăţirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creşterea

ocupării, accesului la educaţie, instruire şi sănătate, promovarea incluziunii sociale.

Dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să asigure creşterea accesibilităţii,

conectivităţii şi atractivităţii Regiunii Nord-Est.

Sprijinirea unei economii competitive şi a dezvoltării locale

Optimizarea utilizării resurselor şi patrimoniului natural şi protejarea acestora.

(V. http://www.icc.ro/sites/default/files/files/strategie_dezvoltare/2014/8a.pdf)

Asociaţia Zona Metropolitană Iaşi își propune dezvoltarea unei zone

metropolitane având ca nucleu Municipiul Iaşi, ca și centru economic și universitar de

tradiţie, într-o comunitate metropolitană dezvoltată policentric, prin crearea unui pol

regional al cunoaşterii şi competitivităţii – articulaţie de importanţă a Uniunii

Europene cu spaţiul extracomunitar.

Direcţiile strategice dezvoltate sunt în mare măsură în concordanţă cu cele

stabilite la nivelurile administrative superioare – creşterea competitivităţii economice,

dezvoltarea conectivităţii teritoriale, îmbunătăţirea serviciilor sociale, valorificarea

patrimoniului cultural, asigurarea protecţiei şi calităţii mediului şi promovarea

cooperării teritoriale şi rezolvarea unor probleme de interes comun.

(V. http://www.icc.ro/sites/default/files/files/strategie_dezvoltare/2014/8a.pdf)

În ceea ce priveşte Strategia de Dezvoltare Locală, menţionăm Obiectivul

general nr. 3 – Îmbunătăţirea serviciilor sociale prin crearea, reabilitarea şi

modernizarea infrastructurii aferente, în vederea asigurării unui standard de viaţă

sporit al populaţiei. Acest obiectiv general vizează crearea premiselor necesare pentru

asigurarea populaţiei cu servicii esenţiale, contribuind astfel la atingerea obiectivului

european al coeziunii economice şi sociale, prin îmbunătăţireainfrastructurii serviciilor

de sănătate, educaţie, sociale.

Ca obiectiv specific subliniem: 3.1 reabilitarea, modernizarea infrastructurii de

educaţie, sănătate şi sociale în scopul asigurării accesului populaţiei la unităţi

modernizate şi dotate conform standardelor UE. Obiectivul specific vizează

îmbunătăţirea calităţii serviciilor de asistenţă medicală, a infrastructurii educaţionale şi

creşterea calităţii şi capacităţii serviciilor sociale. Creşterea participării la procesul

educaţional, ce va avea ca rezultat un nivel crescut al competenţelor profesionale în

relaţie cu piaţa muncii de la nivel local, va ajuta, şi aceasta, la rezolvarea problemei

şomajului în rândul tinerilor.

(V. http://www.primaria-iasi.ro/uploads/PIDPC_Iasi_2009_10_29.pdf)

1.6. Repere istorice

„Sunt mândru de voi ...” spunea Alecu Russo în momentul în care afla că

revoluţia de la 1848 reuşise în Muntenia. Cine a fost Alecu Russo? O personalitate a

culturii româneşti, om de litere, dar şi revoluţionar. Alături de Nicolae Bălcescu,

Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Alecu Russo reprezintă modelul scriitorului

Page 15: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

15

implicat în viaţa socială şi politică a societăţii româneşti din secolul al XIX-lea. În

1848, la 27 martie, Alecu Russo se afla în Moldova printre conducătorii revoluţiei,

alături de viitorul domn Al. I. Cuza, V. Alecsandri şi C. Negruzzi. După eşecul

revoluţiei din Moldova, trece munţii în Ardeal şi participă la marea adunare de pe

Câmpia Libertăţii de la Blaj. Este arestat, eliberat mai apoi şi nevoit, ca şi N. Bălcescu,

să plece în exil. Dar vestea reuşitei revoluţiei în Ţara Românească îl face să exclame

într-o scrisoare către N. Bălcescu: „Vivat! Victorie! Sunt mândru de voi şi gloria

revoluţiei noastre se va răspândi asupra tuturor românilor.”

S-a născut la 17 martie 1819, în satul Străşeni, pe apa Bâcului, în Basarabia.

Învaţă în Elveţia, la Institutul lui Francois Naville, apoi la Viena. În 1836 se întoarce

în ţară, la moşia Negrişoara, judeţul Neamţ. Între 1840 şi 1844 este asesor la Piatra

Neamţ. Se încadrează în cercul curentului naţional-democratic. În 1846 este arestat şi

trimis în surghiun la Soveja, unde culege vestita Mioriţa pe care o trimite amicului său,

Vasile Alecsandri, care o publică.

Unirea din 1859 îl găseşte în ţară, dar câteva zile mai târziu, la 5 februarie moare,

înainte de a fi împlinit vârsta de 40 de ani, dar fericit că idealurile sale de viaţă s-au

împlinit, fiind înmormântat la Biserica Bărboi.

Opera lui Alecu Russo este, pe nedrept, puţin cunoscută, doar poemul în proză

Cântarea României, scris la Paris în franceză şi publicat în 1850, în revista România

Viitoare, este cunoscut marelui public. În tot ce a scris Alecu Russo, s-a reflectat

freamătul unei epoci de cotitură în viaţa poporului român. El a expus viziunea largă şi

judecata progresistă a unei minţi luminate, care de multe ori a depăşit epoca în care a

trăit. De la Alecu Russo ne-au rămas şi alte scrieri: Amintiri, Iaşii şi locuitorii săi,

Piatra Teiului, Stânca corbului, Studii naţionale, Critice, Poezie poporală, Cugetări,

precum şi piese de teatru: Băcălia ambiţioasă, Jicnicerul Vadră, Provincialul.

Alecu Russo – un vitregit al sorţii, pelegrin prin Europa şi prin toate ţinuturile

româneşti, după 40 de ani de zbucium, s-a oprit să-şi doarmă somnul de veci în oraşul

nostru, unde până în urmă cu câţiva ani nimic nu era legat de numele celui care a

cântat ţara „unde soarele se vede aşa de frumos ... unde câmpiile sunt strălucite şi

pâraiele răcoroase ... unde ceriul e dulce, unde pământul e roditor ...”. Dar s-a făcut,

în sfârşit, ca Şcoala din strada Libertăţii, nr. 24-26, ce avea ca număr de ordine

numărul anilor vieţii sale, să-i poarte astăzi numele.

Pe latura estică a zidului incintei Mănăstirii Frumoasa se deschide o poartă

înaltă, cunoscută sub numele de „poarta spânzuraţilor”. Pe aici erau şcoşi, pe platoul

din faţă, în zilele de iarmaroc, spre a fi ridicaţi în furci, condamnaţii la moarte. Astăzi

locul şi-a schimbat cu totul înfăţişarea, nimic nu mai aminteşte de acel trecut, înjositor,

dar noi ne vom întoarce în trecut pentru a înţelege cum au evoluat evenimentele.

Alături de multe alte domenii de viaţă, în care Iaşii s-au remarcat de timpuriu, se

remarcă învăţământul. Pe actualul teritoriu al judeţului Iaşi au funcţionat de timpuriu

şcoli, organizate pe lângă biserici şi mănăstiri. După cel de-al doilea război mondial,

care a adus numeroase distrugeri, s-a observat un proces lent de creştere a nivelului

învăţământului, sporind, este adevărat, numărul şcolilor generale la peste 40, sporind

numărul elevilor dar aceasta mai ales, în favoarea cantităţii şi în detrimentul calităţii.

Page 16: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

16

Poate că revoluţia din decembrie 1989 a fost acel impuls care va pune pe noi baze

învăţământul românesc şi deci, şi pe cel ieşean. Poate ...

Călătorului care intră în oraş dinspre sud, i se înfăţişează pe dreapta, dealul

Cetăţuia, pe culmile căruia se află fortăreaţa lui Duca Vodă cel Bătrân. Faţă în faţă cu

aceasta, situată la poalele dealului Cetăţuia, pe un dâmb ce domină zona inundabilă a

pârâului Nicolina, se înalţă Mănăstirea Frumoasa, ctitorie a boierului Melentie Balica,

care s-a distins în a doua domnie a lui Petru Şchiopul (1582 – 1591). Amândouă,

lăcaşuri de cult, dar şi de cultură veche românească.

Ce putea fi mai potrivit decât îmbinarea vechiului cu noul, tradiţionalul cu

modernul, cultura veche cu ştiinţele exacte, prin construirea unor lăcaşuri noi de

învăţământ, aşa cum este Şcoala „Alecu Russo”, situată nu departe de Mănăstirea

Frumoasa, pe locul vechiului iarmaroc şi a platoului din faţa „porţii spânzuraţilor”.

Vremuri apuse care nu se vor mai întoarce, dar care prin ce au mai bun îşi lasă

amprenta pe acest nou aşezământ de cultură, ce nu are decât 26 de ani.

Seara zilei de 30 septembrie 1986. Vremurile sunt pline de greutăţi şi oprelişti,

dar decorul este altul. Sute de copii şi zeci de dascăli sunt în casele lor, mai mult sau

mai puţin modeste şi gândesc la ziua de mâine. Acel mâine a sosit. Era întâi octombrie

1986, când pâlcuri, pâlcuri de elevi şi cadre didactice au intrat în Şcoala Alecu Russo.

Nu existau nici garduri, nici spaţii verzi, nici teren de sport, ici şi colo mai erau

grămezi de moloz, în unele clase nu erau nici bănci, dar atmosfera era veselă, se

făceau proiecte de viitor. Construcţia şcolii a început în vară, s-au săpat fundaţiile, la 1

august era gata un etaj, la 1 septembrie era gata şi cel de-al doilea şi la 1 octombrie

totul era finisat.

A lucrat aici T.A.G.C.M. Iaşi, Antrepriza I, dar cel care a venit aproape zilnic să

vadă fiecare metru de perete ridicat a fost domnul profesor Laurenţiu Chiru, devenit la

1 septembrie directorul şcolii.

De la înfiinţarea şcolii şi până astăzi, fiecare an a adus noi îmbunătăţiri, dar

munca cea mai grea, efortul cel mai mare s-a depus în primii ani. S-au adus bănci noi,

s-a betonat terenul de sport, s-au adus pământ, flori, arbuşti şi copaci şi s-a realizat

spaţiul verde, astăzi transformat într-o frumoasă grădină. La acestea au contribuit

conducerea şcolii, cadrele didactice, părinţii şi elevii.

Unele dintre cadrele didactice de atunci au plecat la alte şcoli s-au au primit

bastonul de pensionar; au venit alţi învăţători şi profesori care au pus suflet şi dăruire

personală pentru a duce pe culmi înalte tradiţia şcolii noastre care, deşi nu are decât 29

de ani, se numără printre şcolile cu o bună imagine în comunitate. Elevii s-au perindat

şi ei an după an, promoţie după promoţie, în anul 1994 ieşind de pe băncile şcolii

prima promoţie completă care a urmat clasele I-VIII în şcoala noastră.

Fiecare an, de la înfiinţare până în prezent a avut ceva deosebit: au avut loc o

serie întreagă de activităţi interesante, unele deja cu tradiţie, (Festivalul Plăcintelor,

Festivalul de Etnografie şi Folclor „Balada”, Târgul micilor meşteşugari, Creştinismul

la români, etc.), vizite, schimburi de experienţă (Proiect Comenius, Proiect ACES,

Proiect Tineret în acţiune), serbări, expoziţii, etc. Un alt eveniment impresionant a fost

sfinţirea şcolii pe data de 12 ianuarie 1991 de către Mitropolitul Moldovei şi

Bucovinei, Daniel.

Page 17: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

17

În şoală au intrat personalităţi ale culturii şi artei sau ale vieţii politice şi sociale,

amintim: prof. univ. dr. Văideanu George – secretar general al Comisiei Naţionale a

României pentru UNESCO, prof. univ. dr. Ion Străchinaru, prof. George Pascu, prof.

Palaghia Popescu, prinţul Dimitrie Sturdza, d-l Petrică Biceri – redactor la ziarul

Evenimentul, d-l Lazăr Stan – redactor la Radio Iaşi, oaspeţi din Franţa, Belgia,

Olanda, Islanda, Irlanda, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Macedonia, Austria, Germania,

Republica Moldova, etc., numeroşi directori şi profesori din alte şoli care au admirat

munca şi realizările Şcolii Alecu Russo.

Acum, după 29 de ani ce am putea spune ? Au dispărut fantasmele trecutului, nu

vor mai fi nici spânzurători şi nici spânzuraţi, locurile s-au înfrumuseţat şi cel mai

frumos lucru, din zona Nicolina este Şcoala Alecu Russo. Cine a vizitat oraşul şi zona

aceasta în urmă cu 29 de ani şi revine astăzi, va fi mirat de aspectul plăcut al locului.

Va vedea o şcoală nouă, o curte cu verdeaţă. Iar dacă doreşte să viziteze clădirea, îl

întâmpină de la intrare o atmosferă caldă de interior curat şi elegant, poate vedea săli

de clasă cu prichindei sau elevi aproape adolescenţi, laboratoare moderne de biologie-

geografie, chimie, fizică, informatică, culoare lungi şi luminoase, cu panouri vesele şi

nu în ultimul rând oamenii şcolii, cei care sădesc în mintea elevilor sămânţa

cunoaşterii, precum şi pe cei care gospodăresc şcoala.

Viitorul şcolii se întrevede luminos şi, chiar dacă vor mai fi greutăţi, le vom trece

şi vom merge mai departe, cu toţii uniţi.

Aş încheia cu cuvintele lui Nicolae Iorga: “Sunt români care n-au fost niciodată

la Iaşi, deşi n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu

înţelegerea foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviinţă de

spiritul trecutului nostru care trăieşte în acest loc mai viu şi mai bogat decât aiurea …

În conştiinţa lui naţională ar fi o lipsă dacă el n-ar fi văzut oraşul care a fost şi-şi zice

încă şi astăzi cu mândrie “capitala Moldovei” … Printre zidurile sale sălăsluiesc

comori de artă culturală şi istorie naţională pe care nici o altă urbe a României de azi

nu le posedă cu atâta îmbelşugare”.

Călătorule, care ai dorit să vezi oraşul Iaşi, când intri cu trenul pe la sud, aruncă

o privire pe stânga şi vei vedea o clădire impunătoare, nouă şi frumoasă, numită

Şcoala Alecu Russo, înconjurată de monumente vechi, dar şi de numeroase construcţii

moderne şi trimite un gând bun pentru cei care se ostenesc acolo.

Page 18: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

18

1.7. Context legislativ

Prezentul model de proiect de dezvoltare instituţională a fost conceput având la bază:

- Respectarea H.G. nr. 1028/2006 privind respectarea cerinţelor minime de securitate

în muncă şi pentru a evita sau diminua riscurile la locul de muncă

- Respectarea H.G. nr 1739/2006 cu privire la categoriile de construcţii şi amenajări

care se supun autorizării privind stingerea şi prevenirea incendiilor

- Elaborarea fişei pentru acordarea calificativului anual, conform noii legislaţii

- OMECTS 4121/2012 - pentru aprobarea Calendarului activităţilor prevăzute în

Metodologia privind echivalarea pe baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de

scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu

durata de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, pentru cadrele didactice din

învăţământul preuniversitar, aprobată prin OMECTS nr. 5553/2011, sesiunea 2012,

seria aIIa

- Calendarul activităţilor prevăzute în Metodologia privind echivalarea pe baza

ECTS/SECT, pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, aprobată prin

OMECTS nr. 5.553/2011, sesiunea 2012, seria a2a

- O.M.E.C.T.S. 4111/2012 - pentru modificarea Metodologiei privind echivalarea pe

baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul

cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani, cu ciclul I de studii

universitare de licenţă, pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar,

aprobată prin OMECTS nr. 5553/2011

- OMECTS 3973/2012 pentru aprobarea Metodologiei privind eliberarea pentru

cadrele didactice din România a adeverinţei de conformitate a studiilor cu prevederile

Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, din 7 septembrie

2005, privind recunoaşterea calificărilor profesionale

- OMECTS 3461/2012 - privind aprobarea Metodologiei organizării şi desfăşurării

activităţilor de educaţie fizică şi sport în învăţământul preuniversitar

- OMECTS 3461/2012 - pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la

Metodologia privind examinarea stării de sănătate a preşcolarilor şi elevilor din

unităţile de învăţământ de stat şi particulare autorizate/acreditate, privind acordarea

asistenţei medicale gratuite şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos, aprobată

prin OMECTS şi al ministrului sănătăţii nr. 5.298/1.668/2011

- OMECTS 3470/2012 - pentru modificarea anexei la OMECTS nr. 5.576/2011

privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul

preuniversitar de stat

- OMECTS 3462/2012 - privind aprobarea Metodologiei organizării şi desfăşurării

activităţilor de educaţie fizică şi sport în învăţământul preuniversitar

- OMECTS 3450/2012 - pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului educaţiei,

cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.295/2012 privind aprobarea Calendarului

desfăşurării concursului de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului

naţional de experţi în management educaţional

- OMECTS 3439/2012 - pentru aprobarea Metodologiei de organizare a evaluării

elevilor la finalul clasei aVIa

Page 19: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

19

- OMECTS 3438/2012 - pentru aprobarea Metodologiei de organizare şi administrare

a evaluării elevilor la finalul clasei aIVa

- O.M.E.C.T.S. 3437/2012 - pentru aprobarea Metodologiei de organizare a evaluării

competenţelor fundamentale la finalul clasei a II-a

- OMECTS 3342/2012 - privind aprobarea unor programe pentru acordarea

definitivării în învăţământ

- OMECTS 3295/2012 - privind aprobarea Calendarului desfăşurării concursului de

selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în

management educaţional

- OMECTS 3283/2012 - pentru modificarea şi completarea Procedurii de atribuire a

denumirilor unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de învăţământ

preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi

sportului nr. 6.564/2011

- OMECTS 3223/2012 - pentru aprobarea Metodologiei de recunoaştere a perioadelor

de studii efectuate în străinătate

- OMECTS 3202/2012 - pentru aprobarea Centralizatorului privind disciplinele de

învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs valabile pentru

încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar 2012

- OMECTS 6552/2011 - pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea, asistenţa

psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, a elevilor şi

a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale

- OMECTS 3163/2012 - privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi

funcţionare a programelor postuniversitare de formare

- OMECTS 3157/2012 - pentru modificarea şi completarea Metodologiei-cadru

privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar

2012-2013, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi

sportului nr. 5.560/2011

- OMECTS 3064/2012 - pentru aprobarea Metodologiei privind cuprinderea copiilor

în clasa pregătitoare şi în clasa I pentru anul şcolar 2012-2013 şi a Calendarului

înscrierii

- OMECTS 3035/2012 - privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi

desfăşurare a competiţiilor şcolare şi a Regulamentului de organizare a activităţilor

cuprinse în calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare

- OMEN nr. 3271/2012 - pentru modificarea şi completarea Metodologiei-cadru

privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar

2013-2014, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi

sportului nr. 6239/2012

- OMEN nr. 3128/2013 - pentru aprobarea Centralizatorului privind disciplinele de

învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs valabile pentru

încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar 2013

- OMEN nr. 3128/2013 - anexe Centralizator privind disciplinele de învăţământ,

domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs valabile pentru încadrarea

personalului didactic din învăţământul preuniversitar 2013

Page 20: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

20

- OMEN nr. 3104/2013 - pentru modificarea şi completarea Metodologiei-cadru

privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar

2013-2014, aprobată prin OMECTS nr. 6239/2013

- OMECTS nr. 6239/2012 - pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea

personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013-2014

- OMECTS nr. 6239/2012 - anexa – Metodologia-cadru privind mobilitatea

personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013-2014

- Legea nr. 1/2011 - Legea Educaţiei Naţionale, actualizare 20.02.2013

- Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, actualizare 20.02.2013

- OUG nr. 92/2012 - privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi

cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri

judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2013

- OUG nr. 71/2009 - privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca

obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

- OMAI nr. 3/06.01.2011 - pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi

autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă

Page 21: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

21

1.8. Cultura organizaţională

Ideea de bază în optica şcolii noastre este convingerea că fiecare elev poate învăţa.

Este responsabilitatea noastră, ca dascăli, să asigurăm condiţiile în care fiecare elev să

dea măsura potenţialului său maxim. Noi considerăm că toţi elevii sunt unici şi au

nevoi şi stiluri de învăţare proprii; au dreptul la un mediu de învăţare sigur şi adecvat

normelor europene; trebuie să aibă propria responsabilitate în procesul de învăţare.

Toţi elevii trebuie să înveţe să-şi exprime propriile opinii, iar lucrul în grupuri de

cooperare îi pregăteşte pentru viaţă. Prin programul managerial ne-am propus:

exersarea practicilor democratice europene; dezvoltarea accesului la programe

internaţionale; stabilirea de parteneriate educaţionale şi culturale cu şcoli din alte ţări

europene. Noi credem că şcoala trebuie să implice şi să folosească părinţii şi

comunitatea deoarece sunt parteneri esenţiali în procesul instructiv-educativ.

“Cultura este pentru organizaţie ceea ce personalitatea este pentru individ”.

Cultura organizaţională a unităţii influenţează comportamentul indivizilor şi grupurilor

din cadrul organizaţiei şi are un impact puternic asupra tuturor aspectelor vieţii

organizaţionale. Şcoala Gimnazială “Alecu Russo” promovează valoarea ca mod de

viaţă şi se adaptează la nivelul de dezvoltare al societăţii actuale. Unitatea s-a remarcat

prin calitatea actului educativ, reprezentată prin rezultatele obţinute la evaluarea

naţională, olimpiadele şi concursurile şcolare. Regulamentul de ordine interioară a fost

elaborat prin consultarea tuturor factorilor interesaţi şi prin respectarea normelor din

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar.

În conţinutul Regulamentului de Ordine Interioară sunt cuprinse norme privind

activitatea elevilor, a cadrelor didactice, a personalului auxiliar şi a personalului

nedidactic. În ceea ce priveşte climatul organizaţional, putem afirma că este un climat

deschis, caracterizat prin dinamism şi receptivitate la schimbări, relaţiile dintre cadrele

didactice fiind cordiale. Directorul şcolii colaborează bine cu membrii colectivului,

ţine seama de sugestiile acestora şi ia decizii cu privire la reducerea

disfuncţionalităţilor semnalate în activitatea şcolii, încercând să creeze un climat

afectiv, bazat pe armonie, echilibru, transparenţă, responsabilitate şi corectitudine.

Toate aceste aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita

cadrelor didactice.

Prima condiţie a dezvoltării organizaţionale este formarea unei culturi puternice,

proces în care competenţele umane ale managerului sunt hotărâtoare. Managerul poate

să-şi propună, să menţină sau să schimbe cultura organizaţională. Tipul dominant de

cultură al organizaţiei noastre este o cultură de tip sarcină. Acest tip de cultură este

centrat pe exercitatea sarcinii şi orientat spre persoană. Sarcinile sunt distribuite în

raport cu potenţialul indivizilor, valorificarea maximă a acestuia fiind una din valorile

de bază. Sub raport managerial se practică o conducere flexibilă şi stimulativă, bazată

pe valori ca încrederea în om. Din analiza datelor, în organizaţie există o anumită stare

de echilibru şi un climat favorabil.

Deşi nu putem vorbi despre o cultură organizaţională şi profesională monolitică, există

în şcoala noastră tradiţii, atitudini, stiluri de interrelaţionare, perspective comune de

abordare a actului educaţional şi a rolului şcolii. Simbolurile tradiţionale ţin de

Page 22: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

22

învăţământul de masă, de educaţia pentru toţi şi creează o cultură profesională axată pe

profesor/învăţător şi pe ce are el de făcut. Reforma învăţământului a introdus în şcoli

sloganul „educaţia pentru fiecare” cu componentele: învăţământ diferenţiat, parcursuri

individuale de învăţare, integrare, abordare transdisciplinară, relativ dificil de acceptat

de profesionişti cantonaţi în predarea unei singure discipline. Există în şcoala noastră

ritualuri de trecere încetăţenite şi încurajate de manager care salută călduros pe noii

veniţi şi invită colegii să-i trateze cu afecţiune.

Reconstrucţia culturii organizaţionale actuale spre o cultură de tip corporativ, într-o

şcoală ca a noastră, se poate face doar prin antrenarea masivă a cadrelor didactice în

activităţi comune de proiect. Sub raport managerial am aplicat în practică o conducere

flexibilă şi stimulativă, bazată pe valori, cum ar fi: încrederea în om, în capacităţile

sale creative şi de autocontrol. Cadrele didactice se simt implicate stimulativ în

procesul educaţional şi totodată au încredere în organizaţie. Se caracterizează printr-un

ansamblu de trăsături având ca valori dominante cooperarea, munca în echipă,

respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii, ataşament faţă de profesie, entuziasm şi

dorinţa de afirmare. Printr-un management participativ s-a reuşit stimularea

comunicării între cadrele didactice, între cadrele didactice şi elevi ca şi între personalul

didactic şi nedidactic şi conducere, încât fiecare membru al colectivităţii să fie un

participant active şi responsabil la viaţa şcolii. Există spirit de cooperare, de emulaţie;

climatul din şcoală îţi dă un sentiment de siguranţă, de echilibru. Sunt însă şi cazuri de

elitism profesional, individualism, rutină, conservatorism şi automulțumire. Relaţia de

colaborare cu sindicatul: foarte bună.

Elemente de cultură organizaţională

I.PARTEA VIZIBILĂ

a) Simboluri şi sloganuri - exprimă cu ajutorul unor imagini simple şi în cuvinte puţine

setul de valori fundamentale și personalitatea organizaţiei şcolare: sigla şi numele

şcolii; sloganul şcolii, imnul școlii, steagul școlii.

b) Ritualurile şi ceremoniile - exprimă şi întăresc valorile promovate de către

organizaţia şcolară: primirea noilor cadre didactice (ritual de trecere care marchează

asumarea unor noi roluri sociale); acordarea publică a premiilor şi gratificaţiilor

(întăreşte statutul persoanei respective în organizaţie); 8 Martie, zile onomastice,

Crăciun, Paşte, excursii petrecuteîmpreună (ritualuri şi ceremonii de integrare);

participarea împreună la diferite activităţi de formare continuă (ritualuri şi ceremonii

de reînnoire); primirea elevilor de clasa pregătitoare; predarea Cheii succesului, Zilele

şcolii, fesitivităţi de deschidere şi închidere a anului şcolar.

c) Miturile şi eroii - furnizează multe informaţii relative la cultura organizaţiei: primii

directori ai şcolii; cei mai exigenţi/indulgenţi directori; cele mai importante inspecţii.

d) Modele comportamentale - pot releva componenţe profunde ale culturii:

vestimentaţia profesorilor – conservatoare; modul în care se salută – în funcţie de

statutul social; atitudinea faţă de uniformele şcolare – s-a acceptat adoptarea unei

uniforme a şcolii; jargonul - limbajul specific organizaţiei şcolare; îmbinarea

limbajului de specialitate cu utilizarea limbii literare.

Page 23: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

23

II PARTEA INVIZIBILĂ

a) Normele - modul în care organizaţia defineşte ceea ce este drept/corect şi

nedrerept/greşit: respectarea cadrului legislativ de către cadrele didactice

b) Valorile - definesc ceea ce este bun şi rău pentru membri organizaţiei: bun –

descentralizarea sistemului de învăţământ; rău – pierderea statutului de titular

c) Credinţele conducătoare - valori puternic internalizate, cu rol central în dirijarea

comportamentului individual: numai împreună vom reuşi

d) Reprezentările - modul în care membrii organizaţiei îşi imaginează şi figurează

concepte, roluri, modele considerate ca exemplare: directorul ideal = cald, apropiat,

jovial; elevul bun = creativ, cu initiativă, curios

e) Înţelesurile - sensurile, semnificaţiile şi accepţiunile dominante în decodarea

conceptelor fundamentale: modul de înțelegere a educaţiei şcolare este o combinaţie a

înţelesurilor oferite de cadrele didactice.

1.9. Prezentarea stadiului actual al resurselor

1.9.1. Cadrul instituţional şi administrativ

Şcoala Gimnazială “Alecu Russo” din Iaşi este o unitate de învăţământ

preuniversitar acreditată şi face parte din reţeaua şcolară naţională. Şcoala Gimnazială

“Alecu Russo” din Iaşi are personalitate juridică şi are conducere, personal şi buget

proprii, întocmeşte situaţiile financiare, dispunând, în limitele şi condiţiile prevăzute

de lege, de autonomie instituţională şi decizională.

Managementul Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi este asigurat in

conformitate cu prevederile legale. Şcoala Gimnazială “Alecu Russo” din Iaşi este

condusă de Consiliul de Administraţie, de Director.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conducerea Şcolii Gimnaziale

“Alecu Russo” din Iaşi se consultă, după caz, cu toate organismele interesate:

Consiliul Profesoral, organizaţiile sindicale, Consiliul reprezentativ al părinţilor,

Consiliul şcolar al elevilor precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale.

Şcoala Gimnazială “Alecu Russo” din Iaşi funcţionează pe baza

Regulamentului Intern actualizat anual, iar structura organizatorică este descrisă prin

Organigramă. Conţinutul Regulamentului Intern şi Organigrama sunt aduse la

cunoştinţa tuturor angajaţilor, elevilor şi părinţilor, în vederea asigurării cunoaşterii, de

către aceştia, a drepturilor şi obligaţiilor ce le revin în raport cu Şcoala Gimnazială

“Alecu Russo” din Iaşi.

Page 24: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

24

1.9.2. Curriculum şi ofertă educaţională

INFORMAŢII PRIVIND EFECTIVELE DE ELEVI la începutul anului şcolar 2015/ 2016

Nivel de

învăţământ Anul şcolar Număr de clase/ grupe

Număr de

copii / elevi

Preşcolar 2015-2016 5 93

Primar,

din care

clasa pregătitoare 3 83

cl. I 2 63

cl. a -II-a 3 79

cl. a -III-a 2 42

cl. a -IV-a 3 74

Total 13 341

Secundar

inferior

Gimnaziu,

din care

cl. a -V-a 2 61

cl. a -VI-a 2 41

cl. a -VII-a 2 35

cl. a -VIII-a 2 45

Total 8 182

EVOLUŢIA EFECTIVELOR DE ELEVI ÎN ULTIMII 5 ANI

Nivel de învăţământ Anul şcolar Număr de clase/

grupe

Număr de copii

/ elevi

Preşcolar

2011/ 2012 - -

2012/ 2013 5 120

2013/ 2014 5 125

2014/ 2015 5 109

2015/ 2016 5 93

Primar

2011/ 2012 10 231

2012/ 2013 13 272

2013/ 2014 13 298

2014/ 2015 13 326

2015/ 2016 13 341

Secundar inferior

Gimnaziu

2011/ 2012 7 151

2012/ 2013 7 156

2013/ 2014 8 161

2014/ 2015 8 154

2015/ 2016 8 182

Page 25: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

25

1.9.3. Performanţele elevilor

Situaţia la învăţătură 2014-2015

Nivelul Elevi înscrişi

Început de an

Elevi rămaşi la

sfârşt de an an Promovaţi Repetenti Retrasi

Procentul de

Promova-

bilitate

Clasa

pregatitoare

66 65 65 0 0 100%

Clasa I 78 79 79 0 0 100%

ClasaaII-a 42 40 40 0 0 100%

Clasaa III-a 76 77 76 1 0 98.7%

ClasaaIV-a 64 62 62 0 0 100%

Total 326 323 322 1 0 99.69%

Clasa aV-a 39 38 37 1 0 97.36%

ClasaaVI-a 35 34 34 0 0 100%

Clasaa VII-a 41 40 39 1 0 97.5%

ClasaaVIII-a 39 37 34 3 0 91.89%

Total 154 149 144 5 0 96.64%

Page 26: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

26

Evaluarea naţională

a) limba şi literatura română

Anul

Nr. note între

1 –

1,99

%

Nr.

note

între 2 –

2,99

%

Nr. note

între 3

– 3,99

%

Nr. note

4 –

4,99

%

Nr.

note 5 – 5,99

%

Nr.

note 6 – 6,99

%

Nr. note

7 –

7,99

%

Nr.

note 8 – 8,99

%

Nr.

note 9 – 9,99

%

Nr.

note 10

%

2011 0 0 0 0 0 0 0 0 4 13.79 7 24.14 9 31.03 6 20.69 3 10.34 0 0

2012 1 3.57 2 7.14 3 10.71 1 3.57 5 17.86 5 17.86 4 14.29 7 25 0 0 0 0

2013 0 0 1 3.85 0 0 0 0 4 15.38 1 3.85 7 26.92 5 19.31 7 26.92 1 3.85

2014 0 0 1 4.76 0 0 1 4.76 3 14.29 1 4.76 6 28.57 7 33.33 2 9.52 0 0

2015 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 10 6 30 4 20 7 35 1 5

b) matematica

a) clasa

Nr. note

între

1 – 1,99

%

Nr.

note

între

2 –

2,99

%

Nr.

note

între 3 – 3,99

%

Nr.

note

4 – 4,99

%

Nr.

note 5

– 5,99

%

Nr.

note 6

– 6,99

%

Nr.

note

7 – 7,99

%

Nr.

note 8

– 8,99

%

Nr.

note 9

– 9,99

%

Nr.

note

10

%

2011 0 0 0 0 0 0 3 10.34 16 55.17 5 17.24 0 0 4 13.79 1 3.45 0 0

2012 1 3.57 9 32.14 5 17.86 2 7.14 5 17.86 3 10.71 3 10.71 0 0 0 0 0 0

2013 0 0 1 3.85 0 0 2 7.69 3 11.54 3 11.54 4 15.38 4 15.38 9 34.62 0 0

2014 0 0 2 9.52 0 0 0 0 4 19.05 1 4.76 5 23.81 5 23.81 3 14.29 1 4.76

2015 0 0 0 0 0 0 1 5 3 15 4 20 6 30 0 0 4 20 2 10

Page 27: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

27

1.9.4. Resurse umane

Personalul didactic:

Anul şcolar Număr total de

cadre didactice

Număr de

norme

didactice

întregi /

posturi

Număr de cadre

didactice cu norma

de bază în unitatea

de învăţământ/

procent din număr

de persoane

Număr de

titulari/procent din

număr de norme

întregi / posturi

Număr de

cadre

calificate /

procent din

număr de

cadre didactice

Modalitatea angajării pe

post*

(titularizare, detaşare,

suplinire,

transfer;exprimare

numerică şi procentuală)

2011/ 2012

30 19 21/70% 26/86.66% 30/100%

S -2/6.66%

D – 2/6.66%

T – 26/86.66%

2012/ 2013

37 27 27/72.97% 31/83.78% 37/100%

S – 4/10.81%

D – 2/5.40%

T – 31/83.78%

2013/ 2014

39 27 29/74.35% 31/79.48% 39/100%

S – 6/15.38%

D – 2/5.12%

T – 31/79.48%

2014/ 2015

38 27 30/78.94% 27/71.05% 38/100%

S – 10/26.31%

D –1/2.63%

T – 27/71.05%

2015/ 2016

39 28 31/79.48% 3179.48% 39/100%

S – 7/17.94%

D – 1/2.56%

T – 31/79.48%

Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:

Anul şcolar Număr personal didactic calificat

Număr personal

didactic

necalificat

Cu doctorat Cu gradul I Cu gradul II Cu definitivat Fără definitivat -

2011/ 2012 1 6 17 5 1 0

2012/ 2013 1 23 5 6 2 0

2013/ 2014 4 23 6 4 2 0

2014/ 2015 2 22 8 2 4 0

2015/ 2016 2 25 6 4 2 0

Personalul didactic auxiliar- număr pe categorii în anul şcolar 2015/ 20156

Categorie de personal

Număr de

persoane

încadrate

Număr de norme

pentru fiecare

categorie de

personal

Numărul de personal este:

sub

normativele

privind

încadrarea

categoriei

respective de

personal

la nivelul normativelor

privind încadrarea

categoriei respective de

personal

peste normativele privind

încadrarea categoriei

respective de personal

Secretar 1 1 DA

Administrator financiar 1 1 DA

Administrator patrimoniu 1 1 DA

Bibliotecar 1 0.5 DA

TOTAL 4 3.5

Page 28: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

28

Personalul didactic auxiliar- total– evoluţia în ultimii 5 ani

Anul şcolar Număr de persoane

încadrate

Număr de norme

pentru fiecare

categorie de

personal

Numărul de personal este:

sub

normativele

privind

încadrarea

categoriei

respective de

personal

la nivelul normativelor

privind încadrarea

categoriei respective de

personal

peste normativele privind

încadrarea categoriei

respective de personal

2011/ 2012 4 3.5 DA

2012/ 2013 4 3.5 DA

2013/ 2014 4 3.5 DA

2014/ 2015 4 3.5 DA

2015/ 2016 4 3.5 DA

Personalul nedidactic (număr pe categorii):

Categorie de personal

Număr de

persoane

încadrate

Număr de norme

pentru fiecare

categorie de

personal

Numărul de personal este:

sub normativele

privind

încadrarea

categoriei

respective de

personal

la nivelul

normativelor

privind încadrarea

categoriei

respective de

personal

peste normativele

privind încadrarea

categoriei respective de

personal

Îngrijitori 6 6 DA

Muncitori întreţinere 1 1 DA

Paznic 3 3 DA

TOTAL 10 10

Personalul nedidactic- total– evoluţia în ultimii 5 ani

Anul şcolar Număr de persoane

încadrate

Număr de norme

pentru fiecare

categorie de

personal

Numărul de personal este:

sub

normativele

privind

încadrarea

categoriei

respective de

personal

la nivelul normativelor

privind încadrarea

categoriei respective de

personal

peste normativele privind

încadrarea categoriei

respective de personal

2011/ 2012 8 8 DA

2012/ 2013 10 10 DA

2013/ 2014 10 10 DA

2014/ 2015 10 10 DA

2015/ 2016 10 10 DA

Page 29: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

29

1.9.5. Resurse materiale şi financiare

INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE ŞCOLARE

Nr.

crt. Tipul de spaţiu

Număr

spaţii Suprafaţă (mp)

1. Săli de clasă /grupă 26 1403

2. Cabinete* 9 72

3. Laboratoare* 4 315

4. Ateliere* 0 0

5. Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport* 1/2 67/1600

6. Spaţii de joacă * 0 0

Total 40 3208

INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE AUXILIARE

Nr.

crt. Tipul de spaţiu

Număr

spaţii Suprafaţă (mp)

1. Bibliotecă şcolară / centru de informare şi documentare 1/1 36

2. Sală pentru

servit masa*

1 63

3. Spaţii sanitare* 30 136

4. Spaţii depozitare materiale didactice 3 33.5

TOTAL 268.5

INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE ADMINISTRATIVE

Nr.

crt. Tipul de spaţiu

Număr

spaţii Suprafaţă (mp)

1. Secretariat 1 8

2. Spaţiu destinat echipei manageriale 1 25

3. Contabilitate 1 8

4. Birou administraţie* 1 8

TOTAL 49

Page 30: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

30

Cap.1. Analiza de nevoi

2.1. Diagnoza mediului extern - analiza PEST

2.1.1. Factorii politici

Politica educaţională a guvernului vizează consolidarea rolului şcolii ca

principală instituţie de educaţie, iar politica educaţională la nivel regional şi local este

orientată spre dezvoltarea relaţiilor de colaborare între instituţiile locale şi şcoala

noastră cu scopul descentralizării şi flexibilizării, a descongestionării activităţii.

Contextul european

Strategia EUROPA 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi incluzivă

propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a Europei în următorul

deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o

economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare

a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială. În document este propusă

abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 priorităţi interdependente stabilite la

nivelul statelor membre:

Creştere inteligentă: Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere şi inovare

Creştere durabilă: Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea

resurselor şi ecologice

Creştere inclusivă: Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială

Context naţional:

Programul de guvernare 2013-2016 reprezintă platforma-cadru pentru

definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă

cu politicile Uniunii Europene, având ca priorităţi realizarea unei economii inteligente,

durabile şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă,

productivitate şi de coeziune socială. În capitolul Educaţie, Programul de guvernare

2013-2016 se pliază pe priorităţile Comisiei Europene, respectiv îmbunătăţirea calităţii

şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de educaţie şi formare profesională,

participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare mobilitate educaţională

şi profesională a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice în vederea atingerii celor

două ţinte în domeniul educaţional fixate prin strategia Europa 2020. Aceste obiective,

la nivel european, sunt:

reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de 10%;

creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani

la cel puţin 40%.

Respectând principiul subsidiarităţii, Guvernul şi Ministerul Educaţiei vor da

curs acelor politici care vor permite o mai bună gestionare la nivel micro a resurselor

publice, în raport cu obiectivele educaţionale şi de dezvoltare regională pe care le au

de îndeplinit. Descentralizarea nu se poate face însă fără întărirea legislaţiei privind

responsabilitatea publică şi fără protejarea instituţiilor de învăţământ de interferenţele

politicului. Aceste măsuri vor asigura întărirea ataşamentului comunităţilor locale faţă

de activităţile care au loc în şcoală, asigurarea stabilităţii cadrelor didactice şi a

echipelor de management şcolar şi creşterea gradului de transparenţă.

V. http://www.drp.gov.ro.

Page 31: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

31

2.1.2. Factorii economici

Distribuţia domeniilor de activitate din Zona Metropolitană Iaşi este în general

corelată din punct de vedere al numărului de salariaţi, al cifrei de afaceri totale şi al

numărului de firme active. Cele mai cuprinzătoare domenii sunt: Comerţul, Industria şi

Serviciile, urmate de Construcţii. Deşi totalizează doar un sfert din numărul de

salariaţi declaraţi în raportările financiare, firmele din Comerţ deţin o pondere de

aproape 45% din cifra de afaceri a Zonei Metropolitane (firme cu sediul în acest areal).

Evoluţia în timp a economiei Zonei Metropolitane cunoaşte o dinamică accentuată a

numărului de firme active din High-Tech şi Construcţii, în anul 2007 acestea fiind de

aproape 500 ori mai multe decât în anul 2000. La polul opus se situează firmele din

Comerţ, Industrie şi Agricultură, cu sediul în acest areal, care la nivel macro sunt

caracterizate de o dinamică lentă sau stagnare. Între cele două extreme, se regăseşte

domeniul Serviciilor, cu un trend constant crescător, care nu poate fi considerat un

boom ci mai degrabă o dezvoltare susţinută şi durabilă. Şi în ceea ce priveste evoluţia

cifrei de afaceri la nivelul Zonei Metropolitane se observă o evoluţie spectaculoasă în

ceea ce priveşte firmele din domeniul High-Tech, urmate de Construcţii şi Servicii.

Domeniul High-Tech a cunoscut o dezvoltare explozivă datorită unui bun suport

privind resursele umane, reprezentat de un centru universitar puternic. Analiza

sectorului antreprenorial din Zona Metropolitana Iaşi sugerează faptul că Polul de

Creştere Iaşi reprezintă forţa motrice a dezvoltării economice a întregului judeţ oferind

câteva concluzii importante privind dezvoltarea competitivă:

ponderea mare a ZMI în activitatea economică a Judeţului Iaşi

dezvoltarea şi consolidarea mediului antreprenorial, atât în ceea ce priveşte

numărul de firme, cât şi a cifrei de afaceri

restructurarea sectoarelor economice, cu accent pe cel terţiar, bazat pe

redistribuirea forţei de muncă şi câştiguri de productivitate

creşterea spectaculoasă a sectoarelor intensiv tehnologice (High-Tech).

(V. http://www.primaria-iasi.ro/uploads/PIDPC_Iasi_2009_10_29.pdf)

2.1.3. Factorii sociali

Structura pe grupe mari de vârstă (conform datelor statistice de la

recensămintele din 1992 şi 2002) pune în evidenţă o scădere relevantă a populaţiei

tinere (0-14 ani) în mediul urban în timp ce a înregistrat o uşoară creştere în mediul

rural, o evoluţie crescătoare a populaţiei adulte (15–59 ani) şi o uşoară creştere a

populaţiei vârstnice (de 60 ani şi peste) pe întregul areal al zonei metropolitane. În

viitor se prognozează o scădere a numărului populaţiei tinere, iar efectele demografice

şi economice ale acestei evoluţii se vor resimţi în timp şi vor atrage schimbări la

nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia de vârstă fertilă, populaţia

în vârstă de muncă). Datorită faptului că în aria metropolitană natalitatea a fost mai

mare decât mortalitatea, s-a înregistrat întotdeauna un spor natural pozitiv (1,17% în

2001 şi 1,40% în 2006), regiunea situându-se în top la nivel de ţară. Din punct de

vedere al structurii etnice, populaţia dominantă a Zonei Metropolitane este

reprezentată de români cu un procent de 98%, urmată de rromi cu 1,2% şi alte

naţionalităţi cu 0,8%. Conform statisticilor, distribuţia apartenenţei la religie este

Page 32: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

32

astfel: ortodocşi: 92,8%, romano-catolici: 4,7%, alte religii: 2,5%. Conform datelor din

sursele citate, se constată la nivel de municipiu o evoluţie descendentă a fenomenului

infracţional cu 49,75% pentru anul 2008 comparativ cu anul 2002. În zona rurală, în

topul numărului de infracţiuni se află Miroslava, iar la polul opus Leţcani. În

Municipiu se observă probleme sociale diverse, ţinute în schimb sub control de către

municipalitate prin Direcţia de Asistenţă Comunitară, care oferă o gamă largă de

servicii sociale, coroborate cu o infrastructură tehnică dezvoltată (12 Centre de zi, 13

centre de plasament, 2 Centre de bătrâni etc.). Municipiul Iaşi se caracterizează şi prin

numărul mare de ONG-uri şi fundaţii (ADV, Bethany etc) care activează în sfera

serviciilor sociale.

2002 ZMI: Populaţie activă numeroasă la nivel de municipiu şi la nivelul

comunelor Ciurea şi Miroslava şi o pondere însemnată a elevilor şi studenţilor în total

populaţie inactivă (aproximativ 44%). Evoluţie ascendentă a numărului de pensionari

de la 17,94% în 2002 la 23,25% în 2008.

Conform informaţiilor furnizate în “Breviarul Statistic al JudeŢului Iaşi -

2008” (pag. 12), piaţa muncii din Judeţul Iaşi (deci şi din ZMI) se înscrie în prezent în

tendinţele manifestate la nivelul ţării, prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei

ocupate.

2002 ZMI. Populaţie angrenată în principal în domeniul serviciilor, al

comerţului şi industrie, la polul opus fiind angajaţii din sectorul primar. Ulterior anului

2002, structura populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale reflectă faptul

că, în ultimii ani, sectorul serviciilor a înregistrat o curbă ascendentă, proporţia

persoanelor ocupate crescând de la an la an. În contrast, sectorul agricol (primar) a

înregistrat un declin, populaţia care lucrează în agricultură aflându-se în scădere.

2007 Municipiul Iaşi - Trend ascendent al forţei de mună în domeniul

serviciilor, comerţului şi construcţiilor.

(V. http://www.primaria-iasi.ro/uploads/PIDPC_Iasi_2009_10_29.pdf)

2.1.4. Factorii tehnologici

Infrastructura de transport

Accesibilitate asigurată atât în oraş cât şi în comunele componente ale Zonei

Metropolitane Iaşi; Trafic intens în municipiu datorat numărului mare de vehicule, pe

o infrastructură subdimensionată care prezintă multiple degradări, aspecte careconverg

la crearea de ambuteiaje în principalele zone ale oraşului.

Din totalul de 502 km de străzi din Municipiul Iaşi, 348 de km reprezintă străzi

moderne care erau modernizate sau care au trecut printr-un amplu proces de reabilitare

şi modernizare, urmând ca diferenţa de 154 km să fie modernizaţi până în 2015. În

zona metropolitană (fără municipiu), din 333,38 km, aproximativ 200km necesită

intrarea într-un amplu proces de modernizare până în 2015.

Activităţile de transport în regim de autogară se desfăşoară dispersat la nivel de

municipiu, în lipsa unui centru intermodal de transport unitar. Transportul în comun

este bine reprezentat la nivel de municipiu cu extindere la o parte din comunele

metropolitane adiacente (Holboca, Tomeşti, Ciurea, Valea Lupului).

Page 33: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

33

Lungimea reţelei de distribuţie în Municipiul Iaşi este de 479,5 km, deservind

doar 84,5% dintre gospodăriile oraşului. Lungimea reţelei de distribuţie în rural este de

120 km (15,45% gospodării deservite).

Lungimea reţelei de canalizare în Municipiul Iaşi este de 427,5 km (71,2%

gospodării racordate). În prezent, pentru atingerea unui grad important se impune

extindere reţelei existente cu încă 12 km. În comune, reţeaua de canalizare este de 29,2

km (doar 1,70% gospodării deservite).

Atât Municipiul Iaşi cât şi celelalte localităţi din Zona Metropolitană sunt

acoperite din punct de vedere al infrastructurii de energie electrică (iluminat public,

iluminatul locuinţelor private, iluminatul instituţiilor publice, al agenţilor economici

etc.)

2.1.5. Factorii ecologici

În cursul anului 2005, au fost amplasate cinci staţii de monitorizare automată a

calităţii aerului (Pod de Piatră, Decebal – Cantemir, Oancea – Tătăraşi, Copou –

Sadoveanu, Tomeşti) prin intermediul cărora, analizând evoluţia emisiilor din

atmosferă s-a constatat următoarele:

- Emisiile de SO2 din atmosferă prezintă tendinţă de scădere în 2000 - 2005 şi o

scădere spectaculoasă în 2006 cu 50% faţă de 2005;

- Emisiile de la CET au scăzut în anul 2007 cu circa 60% faţă de anul 2006;

- În anul 2007, emisiile de NOx au scăzut cu 20,6% faţă de anul 2006;

- Emisiile de amoniac s-au menţinut în general, în jurul aceluiaşi ordin de mărime;

- Aglomerarea Iaşi este poluată cu pulberi sedimentale (mai ales Păcurari şi Gară);

- Concentraţia poluanţilor gazoşi în aer este situată sub valoarea legală prevăzută în

legislaţie.

În mediul urban, ca urmare, atât a scăderii drastice a producţiei la marile

unităţiindustriale, a încetării activităţii la unele unităţi (ex. Terom, Unirea, Fortus), cât

şi datorită unor măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii apelor evacuate, emisiile de

substanţepoluante rezultate s-au încadrat în indicatorii de calitate avizaţi.

În mediul rural, se înregistrează accidental scurgeri de ape meteorice ce spală

şi antrenează substanţe poluante din zonele de depozitare a deşeurilor menajere şi şi a

dejecţiilor zootehnice.

Scăderea sau încetarea activităţii la marii operatori industriali, mai ales din

arealulurban, a determinat diminuarea suprafeţelor de sol afectate de poluare.În arealul

rural, se remarcă o scădere a poluării chimice ca urmării a folosirii în proporţie din ce

în ce mai mică a îngrăşămintelor chimice, în timp ce poluările importante se datorează

depozitelor de deşeuri neamenajate şi necontrolate sau parţial controlate.

La nivelul Municipiului laşi există un sistem centralizat de colectare, transport

şi eliminare (prin depozitare) a deşeurilor, care se ocupă de gestionarea deşeurilor

menajere, stradale şi industriale produse în zona urbană. Colectarea deseurilor se face

in municipiul Iasi si in 4 comune limitrofe: Miroslava, Lunca Cetatuii, Tomesti si

Dancu. Cantitatea medie lunara este de 11.000-12.000 tone deseu menajer colectat din

municipiu si din cele 4 comune. La o populatie de peste 300.000 locuitori din mediu

urban, rezulta un indice mediu de colectare a deseurilor de: 1,45 kg/locuitor /zi.

Page 34: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

34

2.1.6. Factorii legislativi

Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la

cerinţele actuale ale societăţii cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi

favorabilă incluziunii, Guvernul României a promovat Legea Educaţiei Naţionale. S-a

acordat o atenţie deosebită tendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei,

legislaţia reprezentând o parte obligatorie dar nu şi suficientă a soluţiei necesare pentru

modernizarea sistemului de educaţie. Din păcate, nu s-au adoptat principalele legi

subsecvente Legii Educaţiei Naţionale. De asemenea demersul legislativ trebuie urmat

de acţiuni administrative şi alocări financiare corespunzătoare.”

Prin noua Lege a Educaţiei Naţionale, reforma sistemului educaţional românesc

vizează următoarele schimbări:

Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne

şi cu Cadrul European al Calificărilor Referitor la reorganizarea structurii învăţământului preuniversitar, legea

reglementează educaţia timpurie ca educaţie antepreşcolară (de la 0 la 3 ani) şi

educaţie preşcolară (de la 3 la 6 ani); introducerea clasei pregătitoare în învăţământul

primar; creşterea duratei învăţământului gimnazial la 5 ani; generalizarea, în

perspectivă, a învăţământului de 12 clase.

Modernizarea şi descongestionarea curriculumului Crearea unui cadru curricular coerent presupune îmbunătăţirea programelor şcolare

prin reducerea volumului de cunoştinţe ce trebuie memorate şi creşterea atractivităţii

conţinuturilor acestor programe. Legea introduce curriculumul bazat pe cele opt

competenţe cheie de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea

personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziunea socială şi pentru intrarea pe piaţa

muncii.

Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor Se introduce portofoliul educaţional şi se modifică sistemul de evaluare a elevilor.

Portofoliul va cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor şi a altor înscrisuri

obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în contexte de învăţare formale,

non-formale şi informale. Din el se va putea afla parcursul educaţional, înclinaţiile

copilului sau performanţele lui deosebite. Evaluările elevilor vor fi realizate la finalul

clasei pregătitoare, la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a.

Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare

în sistem

Descentralizarea se va realiza prin transferul de responsabilităţi către Consiliul de

administraţie al unităţii de învăţământ şi către autorităţile locale.

Legea introduce principul „finanţarea urmează elevul” prin care alocarea banilor

publici va deveni transparentă şi se va face în concordanţă cu ţinte educaţionale

strategice.

Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate

Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii este una din principalele ţinte ale PNR

Traiectoria ţintei pentru perioada 2010 - 2020 vizează atingerea unui nivel de 14,8% în

2013, de 13,8% în 2015 şi 11,3% în 2020, în condiţiile unui scenariu realist de

dezvoltare economică şi în care se vor implementa măsurile propuse.

Page 35: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

35

Accesul egal la educaţie pentru păstrarea în şcoală a elevilor aflaţi în situaţii de risc şi

atragerea celor ce au părăsit timpuriu sistemul educaţional se realizează prin programe

de tip „Şcoala după şcoală” sau „A doua şansă”.

Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic

Sprijinul acordat învăţământului profesional şi tehnic se va concretiza prin:

asigurarea dobândirii unei calificări; reînfiinţarea şcolilor profesionale; dezvoltarea şi

susţinerea învăţământului liceal (filiera tehnologică) şi postliceal.

Reformarea politicilor în domeniul resursei umane Formarea iniţială profesională a cadrelor didactice va cuprinde studii de licenţă

într-o specializare, masterat didactic cu o durată de 2 ani şi stagiul practic cu durata de

un an. Evoluţia în cariera didactică se va realiza prin gradele didactice I şi II şi prin

dobândirea titlului de profesor - emerit în sistemul de învăţământ preuniversitar.

Calitatea managementului instituţiilor de învăţământ urmează să se îmbunătăţească în

urma înfiinţării corpului naţional de experţi în management educaţional, constituit în

urma selecţiei, prin concurs, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui

program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional; numai aceste

cadre didactice vor putea ocupa funcţii de

Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii

Legea Educaţiei Naţionale defineşte conceptul de educaţie şi formare profesională

pe tot parcursul vieţii într-un mod integrat şi coerent şi stabileşte recunoaşterea şi

certificarea competenţelor obţinute în contexte educaţionale formale, informale şi non-

formale.

Analizând impactul acestor măsuri asupra ţintelor școlii noastre, constatăm că

viziunea asupra legislaţiei favorizează și atingerea unor ţinte ale școlii, cum ar fi

creșterea calităţii procesului educaţional, formarea cadrelor didactice și asigurarea

participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile

dezavantajate.

Page 36: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

36

2.2. Analiza SWOT

2.2.1. RESURSE UMANE

- Definitivarea efectivelor pe clase: număr elevi înscrişi la începutul anului şcolar: 553,

număr elevi existenţi la sfârşitul anului şcolar: 570;

- Definitivarea încadrării cu personal didactic: 41 cadre didactice

- Evidenţa zilnică a elevilor absenţi; analiza lunară a frecvenţei pentru diminuarea

abandonului şcolar, elaborarea unui plan de măsuri

- Am realizat planul de şcolarizare la clasa 0: procentaj –100%, clasa aVa: procentaj –

100%

- Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale angajaţilor am elaborat un plan de

măsuri

- Pentru reducerea absenteismului şi securitatea elevilor am închis căile de acces în

şcoală, pe durata programului şcolar; am realizat grafice de meditaţii cu elevii cu

dificultăţi de învăţare/cu aptitudini înalte; am organizat şedinţe lunare cu părinţii,

elevii şi Consiliul Profesoral al clasei; am semnat un acord cu şcoala de către elevi şi

părinţi; asigurarea de burse sociale şi rechizite gratuite; grafice de evoluţie/elev/clasă,

la toate disciplinele; elaborarea unui proiect pentru diminuarea absenteismului,

abandonului şcolar şi a delincvenţei juvenile.

- Constituirea colectivelor de elevi a fost realizată respectând legislaţia în vigoare şi cu

aprobarea CA şi CP

Personal didactic de conducere

Nr.

crt.

Numele şi

prenumele

funcţia Grad

didactic

Norma

de

bază

în

unitate

Anul

numirii în

funcţie

specializarea

1 Ionescu Ofelia Director I DA 2002 Profesor –

fizică

În anul şcolar 2014-2015, personalul Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” Iaşi

este constituit astfel:

Personal

didactic

Personal

didactic auxiliar

Personal

nedidactic

Posturi didactice Total posturi

pe unitate

40

4

10

32.99

46.99

• Încadrarea cu personal didactic pentru anul şcolar 2014-2015:

- Număr norme acoperite cu personal didactic titular: 28 cadre didactice – 70.00%

- Ponderea personalului didactic care şi-a menţinut continuitatea: 77.50% - 31 cadre

didactice

- Nr. cadre didactice calificate: 40 – 100%

Page 37: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

37

Personal

didactic

Din

care

Titular cu

norma de

bază în

unitate

Titular cu

norma de

bază în alte

unităţi

Suplinitori cu

norma de bază

în unitate

Suplinitori cu

norma de bază în

alte unităţi

40

24

4

6

6

- Statistica personalului de predare cu grade didactice: 37 cadre didactice – procentaj:

92.50%

Grad didactic Nr. cadre didactice procentaj

Doctorat 3 7.50%

masterat 27 67.50%

I 28 70.00%

II 5 12.50%

Definitivat 4 10.00%

debutant 5 12.50%

există cadre didactice cu atribuţii la nivel de judeţean/naţional

- Cadre didactice – mentor –4 – 5.00%: prof. Grigoraş T., prof. Ionescu O., prof. Popa

C., prof. înv. preprimar Chirileanu M.

- Cadre didactice metodist – 5 – 12.50%: prof. înv. primar Dima E., prof. Grigoraş T.,

prof. Ciobotariu E., prof. Popa C., prof. Ionescu O.,

- Cadre didactice responsabil de cerc – 2 – 5%: prof. Grigoraş T. – istorie, prof.

Ciobotariu E. - religie

0

5

10

15

20

25

30

35

40

nr. nr. nr.

total

titulari

suplinitori

0

5

10

15

20

25

30

doctorat masterat gr. I gr. II def. deb.

nr

nr

nr

nr

nr

nr

nr

Page 38: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

38

- membri ai consiliilor consultative ale inspectorilor de specialitate: - 4 – 10.00% -

prof. înv. primar Dima E., prof. Grigoraş T., prof. Ciobotariu E., prof. Popa C.;

- formatori – 2 – 5.00% - prof. Ionescu Ofelia, prof. înv. primar Ciubotaru Maria

Populaţia şcolară

-Numărul total de elevi înscrişi la începutul anului şcolar – 589, numărul de elevi

rămaşi la finalul anului școlar – 581 (media nr. de elevi pe clasă 589/26 – 23

elevi/clasă)

Analiza demografică a populaţiei şcolare

clasa 2012-2013 2013-2014 2014-2015

Grupa mică 19 54 20

Grupa mijlocie 50 20 68

Grupa mare 51 48 21

P 40 80 66

I 77 37 78

II 64 75 42

III 34 62 76

IV 57 40 64

V 47 36 39

VI 42 40 35

VII 39 42 41

VIII 28 36 39

TOTAL ELEVI 548 570 589

-Populaţia şcolară a cunoscut o creştere între 2012-2013, 2013-2014 şi 2014-2015,

tendinţa de creştere fiind prognozată şi pentru următorii ani şcolari.

0

1

2

3

4

5

mentor metodist resp.Cerc

membruCC

formator

nr

nr

nr

Page 39: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

39

Analiza variaţiei numărului de clase pe an şcolar

clasa 2012-2013 2013-2014 2014-2015

Grupa mică 1 2 1

Grupa mijlocie 2 1 2

Grupa mare 2 2 1

P 2 3 2

I 3 2 3

II 3 3 2

III 2 3 3

IV 3 2 3

V 2 2 2

VI 2 2 2

VII 2 2 2

VIII 1 2 2

TOTAL

CLASE

25 26 26

Se observă o creştere a numărului de clase.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

2012-2013 2013-2014 2014-2015

grupa mică

grupa mijlocie

grupa mare

P

I

II

III

IV

V

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

2012/2013 2013/20142014/2015-sem.I

gr. Mica

gr. Mijl.

gr. Mare

P

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

Page 40: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

40

Analiza variaţiei de elevi pe ciclul de învăţământ

An şcolar preprimar primar gimnazial Total

2012-2013 120 269 156 545

2013-2014 125 217 161 570

2014-2015 109 326 154 589

Se remarcă creşterea constantă a numărului de elevi.

Analiza variaţiei numărului total de elevi pe an şcolar

Distribuţia procentuală a populaţiei şcolare în funcţie de naţionalitate

naţionalitatea Nr. elevi procentaj

Română 563 98.77%

Rromani 1 0.18%

Alte naţionalităţi 6 1.05%

0

50

100

150

200

250

300

350

2012-2013 2013-2014 2014-2015

preprimar

primar

gimnazial

520

530

540

550

560

570

580

590

2012/2013 2013/2014 2014/2015-sem.I

nr

nr

nr

Page 41: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

41

- Elevi cu CES – 34/589 – 5.77%

- Elevi cu părinţi divorţaţi – 56/589 – 9.51%

- Elevi care îndeplinesc condiţii de bursă – 35/589 – 5.94%

- Elevi cu dificultăţi de învăţare – 86/589 – 14.60%

- Elevi cu probleme deosebite – 79/589 – 13.41%

- Elevi cu comportament violent – 5/589 – 0.85%

- Elevi cu familii cu dificultăţi socio-economice – 173/589 – 29.37%

- Elevi cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate – 53/589 – 8.99%

- Elevi cu părinţi plecaţi în străinătate cu tulburări emoţionale şi comportamentale –

7/589 – 1.19%

- Elevi orfani – 12/589 – 2.04%

- Elevi care îndeplinesc condiţii pentru rechizite – 34/589 – 5.77%

- Nivelul de educaţie al familiei:

- 8 clase – 124/1052 – 11.79%

- SAM/şcoală profesională – 195/1052 – 18.54%

- Liceu – 434/1052 – 41.25%

- Studii superioare – 299/1052 – 28.42%

0

100

200

300

400

500

600

romana rromani altele

nr

nr

nr

0

50

100

150

200

elevi cu CES dificultati deinvatare

dificultătisocio-

economice

orfani

nr

nr

nr

Page 42: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

42

Distribuţia elevilor în funcţie de confesiunea religioasă

Confesiunea religioasă Nr. elevi procentaj

Ortodoxă 521 91.73%

Catolică 23 4.05%

Penticostală 14 2.46%

Ortodoxă per it vechi 1 0.18%

Evanghelistă 8 1.41%

Baptistă 1 0.18%

Musulmană 0 0.00%

Distribuţia elevilor în funcţie de timpul mediu de deplasare la şcoală

Timp mediu de deplasare Nr. elevi procentaj

Sub 30 de minute 445 83.80%

Între 30 şi 60 de minute 76 14.31%

Peste 60 de minute 10 1.88%

0

100

200

300

400

500

nr nr nr nr

8 clase

SAM/sc. Prof.

liceu

facultate

0

100

200

300

400

500

600

nr nr nr nr nr nr

ortodoxa

catolică

penticostala

ortodoxa pe rit vechi

evanghelista

baptista

Page 43: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

43

Distribuţia elevilor în funcţie de reședință

Nr. elevi procentaj

Cu domiciliul în aceeași localitate 497

87.35%

Cu domiciliul în altă localitate care

fac naveta zilnic

67 11.78%

Cu domiciliul în altă localitate care

locuiesc la internat, gadza, etc

5 0.88%

- Număr elevi promovaţi cu medii/calificative:

Medie/

calificativ

Număr elevi procentaj

Diferenţe 2013/

2014

2014/

2015

2013/

2014

2014/

2015

5 – 5.99/S 22 20 3.77% 3.44% -2(-0.33%)

6 – 6.99/S 29 32 4.97% 5.48% +3(+0.51%)

7 – 7.99/B 54 66 9.25% 11.36% +12(+2.11%)

8 – 8.99/B 108 104 18.49% 17.90% -4(-0.59%)

9 – 10.00/FB 123 161 21.06% 27.71% +38(+6.65%)

total 336 383 +47

Procentaj de promovabilitate 91.30% 94.34% +3.04%

0

100

200

300

400

500

nr nr nr

sub 30 min

intre 30 si 60 min

peste 60 min

0

100

200

300

400

500

nr

cu domiciliul in aceeasilocalitate

care fac naveta zilnic

internat, gazda, etc

Page 44: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

44

Număr elevi procentaj

Diferenţe 2013/

2014

2014/

2015

2013/

2014

2014/

2015

Număr elevi corigenţi 23 18 3.93% 3.06% -5 (-0.87%)

Nr. elevi situaţie

şcolară neîncheiată

1 1 0.17% 0.17% 0(0.00%)

Număr elevi

neşcolarizaţi

3 0 0.51% 0.00% -3(-0.51%)

Nr. elevi cu note la

purtare sub 7

11 15 1.88% 2.55% +4(+0.67%)

Nr. elevi repetenți 5 6 0.86% 1.02% +1(+0.16)

0

50

100

150

200

2013-2014 2014-2015

5-5.99/S

6-6.99/S

7-7.99/B

8-8.99/B

9-10.00/FB

0

5

10

15

20

25

2013-2014 2014-2015

corigenti

SSN

nescolarizati

cu note sub 7 lapurtare

repetenti

Page 45: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

45

Page 46: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

46

Page 47: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

47

SITUAŢIA FRECVENŢEI

Clasa septembrie octombrie noiembrie decembrie ianuarie

total Mot. Nemot. total Mot. Nemot. total Mot. Nemot. total Mot. Nemot. total Mot. Nemot.

P 0 0 0 30 30 0 20 20 0 37 37 0 61 61 0

I 0 0 0 0 0 0 16 16 0 13 13 0 11 11 0

II 18 12 6 76 6 70 55 4 51 28 20 8 9 0 9

III 75 18 57 173 73 100 124 58 66 160 89 71 189 101 88

IV 28 22 6 38 26 12 26 26 0 0 0 0 89 53 36

V 21 19 2 116 110 6 105 85 20 72 48 24 101 65 36

VI 23 23 0 149 149 0 71 71 0 56 56 0 147 147 0

VII 92 47 45 213 89 124 323 111 212 189 98 91 215 120 95

VIII 49 12 37 370 180 190 217 45 172 203 48 155 455 273 182

total 306 153 153 1167 663 504 957 436 521 758 409 349 1277 831 446

Clasa Februarie martie aprilie mai iunie

total Mot. Nemot. total Mot. Nemot. total Mot. Nemot. total Mot. Nemot. total Mot. Nemot.

P 87 83 4 248 236 12 11 11 0 8 8 0 8 8 0

I 5 5 0 77 77 0 0 0 0 15 15 0 32 32 0

II 19 6 13 66 40 20 43 0 43 75 53 22 0 0 0

III 213 147 66 300 204 96 125 29 96 97 5 92 71 10 61

IV 105 92 13 105 73 32 20 5 15 23 8 15 30 14 16

V 71 66 5 156 141 15 33 29 4 100 75 25 30 16 14

VI 83 83 0 243 243 0 54 54 0 109 109 0 60 60 0

VII 168 90 78 345 137 208 137 32 104 255 96 159 74 26 48

VIII 145 55 90 400 168 232 185 130 55 410 180 230 72 28 44

total 896 627 269 1940 1319 621 608 290 318 1092 549 543 377 194 183

Page 48: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

48

0

500

1000

1500

2000

sept oct noe dec ian feb mar april mai iunie

total

motivate

nemotivate

Page 49: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

49

NUMĂR TOTAL DE ABSENŢE PE ŞCOALĂ

luna Număr absenţe

total motivate nemotivate

Septembrie 306 153 153

Octombrie 1167 663 504

Noiembrie 957 435 521

Decembrie 758 409 349

Ianuarie 1277 831 446

Februarie 896 627 269

Martie 1940 1319 621

Aprilie 608 290 318

Mai 1092 549 543

iunie 377 194 183

Total 9378 5471 3907

FRECVENŢA LA ORE

clasa Frecvenţa la ore

2012/2013 2013/2014 2014/2015

I 96.27% 98.79% 100.00%

II 93.03% 96.20% 99.85%

III 93.25% 97.89% 97.28%

IV 92.50% 99.52% 99.32%

V 97.65% 97.83% 98.59%

VI 97.50% 96.83% 98.18%

VII 96.53% 93.74% 97.00%

VIII 97.00% 96.08% 85.00%

TOTAL 95.47% 97.11% 96.90%

0

2000

4000

6000

8000

10000

nr. nr. nr. nr.

total

motivate

nemotivate

Page 50: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

50

-număr total de absenţe/an – 9378

-număr absenţe motivate – 6471

-număr absenţe nemotivate – 2907

-număr total de absenţe/elev – 16

-număr absenţe motivate/elev – 11

-număr absenţe nemotivate/elev - 5

-număr de elevi în abandon – 1

94.5

95

95.5

96

96.5

97

97.5

procentaj procentaj procentaj

2012/2013

2013/2014

2014/2015

Page 51: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

51

Page 52: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

52

REZULTATE ŞCOLARE – PROMOVABILITATE EVALUAREA NAŢIONALĂ

An şcolar Procent

promovabilitate

pe şcoală

Procent

promovabilitate

pe judeţ

Procent

promovabilitate

naţional

2012-2013 88.46% 62.12% 66.10%

2013-2014 85.71% 73.29% 72.65%

2014-2015 95% 86% 79.3%

ANALIZA COMPARATIVĂ A REZULTATELOR LA EVALUAREA

NAŢIONALĂ PENTRU ULTIMII TREI ANI

An şcolar Înscriş

i

Prezenţi Absenţi Promovaţi Respinşi Eliminaţi Procent

promovabilitate

2012-2013 26 26 0 21 3 0 88.46%

Procente 100% 0% 88.46% 11.53% 0%

2013-2014 28 26 0 24 4 0 85.71%

Procente 100 % 0 % 85.71 % 14.29% 0%

2014-2015 27 20 7 19 1 0 95%

70

75

80

85

90

95

procentaj procentaj procentaj

promovabilitate la nivel național

promovabilitate la nivel județean

promovabilitate la nivel de școală

Page 53: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

53

Procente 74.07% 25.93% 95 % 5% 0%

MEDIILE DIN ANUL DE ABSOLVIRE LA DISCIPLINELE DE LA

EVALUAREA NAŢIONALĂ – LIMBA ROMÂNĂ

Limba română note sub 5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

Medii clasa a VIII-a 0 3 4 3 3 7

Evaluare Nationala 2015 0 0 2 6 4 8

Medii clasa a VIII-a 0 5 1 5 8 9

Evaluare Nationala 2014 4 3 3 8 8 2

Medii clasa a VIII-a 0 4 2 8 1 11

Evaluare Nationala 2013 1 4 1 7 5 8

80.00%

82.00%

84.00%

86.00%

88.00%

90.00%

92.00%

94.00%

96.00%

procentaj procentaj procentaj procentaj

2012-2013

2013-2014

2014-2015

Page 54: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

54

MEDIILE DIN ANUL DE ABSOLVIRE LA DISCIPLINELE DE LA

EVALUAREA NATIONALĂ - MATEMATICĂ

Matematică note sub 5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

Medii clasa a VIII-a 0 6 5 2 1 6

Evaluare Nationala 2015 1 3 4 6 0 6

Medii clasa a VIII-a 0 10 7 4 3 4

Evaluare Nationala 2014 4 7 1 6 6 4

Medii clasa a VIII-a 0 10 4 4 3 5

Evaluare Nationala 2013 4 4 3 2 4 9

0

1

2

3

4

5

6

7

8

sub 5 5-5.99 6-6.99 7-7.99 8-8.99 9.00-10.00

2013

2014

2015

Page 55: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

55

REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ – 2015

Nr. note de 2013/2014 2014/2015 diferenţe

lb. rom. mat. lb. rom. mat. lb. rom. mat.

10 0 1 1 2 +1 +1

9 2 1 7 4 +5 +3

8 8 7 4 0 -4 -7

total 10 9 12 6 +2 -3

Note

de

2013 - 2014 2014 - 2015 diferenţe

Lb. rom Mat. Lb. rom. Mat. Lb.

rom

Mat

Nr.

note

procentaj Nr.

note

procentaj Nr. procentaj

note

Nr.

note

procentaj

10 0 0.00% 1 3.57% 1 5.00% 2 10.00% +1 +1

9 2 7.14% 1 3.57% 7 35.00% 4 20.00% +5 +3

8 8 28.57% 7 25.00% 4 20.00% 0 00.00% -4 -7

total 10 35.71% 9 32.14% 12 60.00% 6 30.00% +2 -3

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

2013 2014 2015

sub 5

5-5.99

6-6.99

7-7.99

8-8.99

9.00-10.00

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2013-2014 2014-2015

10

9

8

Page 56: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

56

clasa înscrişi prezenţi absenţi admişi respinşi media procentaj

VIII A 9 2 7 2 0 6.56 100.00%

VIIIB 18 18 0 17 1 8.07 94.44%

total 27 20 7 19 1 7.32 95%

disciplina înscrişi prezenţi absenţi admişi respinşi media procentaj

Lb. română 27 20 7 20 0 8.31 100.00%

Matematică 27 20 0 19 1 7.53 95.00%

Nr. note

clasa

1-

1.99

2-

2.99

3-

3.99

4-

4.99

5-

5.99

6-

6.99

7-

7.99

8-

8.99

9-

9.99

10

VIII A 0 0 0 0 2 0 2 0 0 0

VIIIB 0 0 0 1 1 6 10 4 14

TOTAL 1 39

7

7.2

7.4

7.6

7.8

8

8.2

8.4

media media

lb. romana

matematica

0

2

4

6

8

10

12

14

nr. nr. nr. nr. nr. nr.

4-4.99

5-5.99

6-6.99

7-7.99

8-8.99

9.00-10.00

Page 57: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

57

Limba română: - progres – 13 – 65%

-regres – 5 – 25%

-constant – 2 – 10%

Matematică: - progres – 12 – 60%

-regres – 5 – 25%

-constant – 3 – 15%

0

2

4

6

8

10

12

14

lb. romana matematica

progres

regres

constant

Page 58: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

58

PROGRAMUL „SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”

Implică-te și fii ALTFEL!

“Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de

azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și

nimic nu ne poate permite si știm cum va fi lumea lor.

Atunci să-i învățăm cum să se adapteze.”

(Maria Montessori)

În cadrul programului Să știi mai multe, să fii mai bun din anul școlar 2014-2015,

Școala Gimnazială Alecu Russo a propus un proiect educativ pe zile tematice intitulat

Implică-te și fii ALTFEL! Astfel s-a putut acoperi o varietate foarte mare de domenii și de activități pe care

le-au propus cadrele didactice, elevii sau părinții acestora. Fiecare zi din cele cinci

alocate programului vizează aspecte diferite:

Ziua jocurilor

copilăriei

Ziua atelierelor

creative

Ziua naturii

Ziua talentelor

Ziua voluntariat

Sport, mișcare,

sănătate –

concursuri

sportive

Sunt curios și

vreau să știu –

concursuri de

cultură generală

Ateliere de

creație pentru

Paști

Covoraș cu

personaje din

povești/cărți

Bazar colegial –

elevii schimbă

între ei obiectele

confecționate –

târg de produse

Suflet și culoare

Origami,

felicitări

Plimbări,

excursii

Laboratorul

verde: să

învățăm despre

plante și animale

Vizionarea unor

documentare

Elevii au talent:

fiecare elev

prezintă talentul

său: muzică,

magie, sport etc.

(faza pe clasă,

apoi pe școală)

Nouă ne pasă! –

educație

ecologică,

activități

caritabile,

voluntariat

RRR – reducem,

reciclăm,

refolosim

Să facem o faptă

bună!

Fiecare zi în parte include mai multe activități ce se pot derula de la grădiniță

până la clasa a VIII-a. Considerăm că un astfel de demers dă mai multă unitate

programului deoarece, la sfârșitul zilei, se pot evalua produsele obținute de către toți

elevii din școală. Se dezvoltă astfel spiritul competițional dar și nevoia de a lucra în

echipă.

Page 59: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

59

Competențele vizate sunt multiple:

1. Dezvoltarea gustului estetic

2. Lărgirea orizontului cultural

3. Formarea unor abilități practice

4. Cunoașterea unor aspecte legate de viață și universul înconjurător

5. Dezvoltarea fizică armonioasă

6. Implicarea în acțiuni de voluntariat

Grupul țintă: elevii Școlii Gimnaziale Alecu Russo și ai GPN 10 și GPN 12.

Resurse: sălile de clasă, terenul de sport, parcul din jurul școlii; laptopuri,

markere, coli, hârtie colorată.

Colaboratori: părinți, bunici.

RAPORT FINAL proiect în cadrul PROGRAMULUI

„ŞĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN”

1. Titlul proiectelor:

Covorașul personajelor

Mic dar cu suflet mare

La țintă!

Laboratorul verde

Suflet și culoare

Nouă ne pasă

Jocurile copilăriei

Pe urmele strămoșilor

Și eu sunt talentat!

Tainele nebănuite ale naturii

Cum se face o emisiune TV sau radio

RRR – reducem, reciclăm, refolosim

În vizită la Aeroport

2. Numărul de activităţi derulate: 185

3. Tipul de activităţi derulate:

Cultural-artistice

Cetățenie democratică

Educație ecologică

Sănătate și stil de viață sănătos

Protecția mediului

Științifice

Sportive

Concursuri

Religioase

Page 60: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

60

Promovarea personalităților culturale ale neamului

4. Resursele implicate (număr cadre didactice, număr elevi etc.): 24 cadre

didactice, 480 elevi, 65 părinți

5. Parteneri implicaţi (numele instituţiei): 9

Salvați Copiii!

Aeroport Iași

Poliția Rutieră

TVR Iași

Cinema City Mall

Grădina Botanică Iași

Centrul Providența

Biblioteca “Gh. Asachi”, Iași

Hipodrom, Voinești

6. Menţionarea spaţiilor de desfăşurare a activităţilor (în cazul în care au fost şi

altele, în afara unităţii de învăţământ):

Aeroport Iași

Cinema City Mall

TVR Iași

Grădina Botanică

Biblioteca “Gh. Asachi”, Iași

Hipodrom, Voinești

7. Obiectivele urmărite:

a. Cultivarea interesului pentru lectură

b. Dezvoltarea creativității și imaginației

c. Formarea și dezvoltarea deprinderilor de lucru în echipă

d. Stimularea spiritului competitiv

e. Promovarea valorilor moral-creștine în rândul elevilor

f. Exersarea comportamentelor ecologice în contexte diferite

g. Cunoașterea vieții și operei unor personalități

h. Dezvoltarea simțului estetic

8. Modalităţi de evaluare a activităţii:

a. Autoevaluarea prin aplicarea de chestionare

b. Premierea elevilor cu diplome personalizate

c. Aprecieri verbale

d. Analiza SWOT

9. Rezultate înregistrate:

a. Dobândirea unor cunoștințe din diverse domenii de interes ale elevilor

b. Expoziții cu produsele finale realizate în cadrul proiectelor

c. Fotografii, panouri expoziționale, CD-uri.

10. ANALIZA SWOT:

Page 61: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

61

a. Puncte tari:

Impactul pozitiv al activităților asupra elevilor;

Desfășurarea activităților într-un cadru relaxant;

Promovarea educației nonformale;

Activități interactive;

b. Puncte slabe:

Imposibilitatea realizării unor deplasări sau activități din

pricina vremii;

Buget limitat pentru procurarea unor materiale;

c. Oportunităţi:

Șansa elevilor de a participa la numeroase activități;

Dezvoltarea spiritului de echipă;

d. Ameninţări:

Activitățile cu caracter sportiv și deplasările tind să fie cele mai

solicitate;

11. Recomandări, sugestii:

Identificarea unor surse de finanțare pentru activitățile

extrașcolare

12. Anexe:

a. CD-uri, fotografii, filmulețe

b. Parteneriate instituţionale

Modele de bună practică

Page 62: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

62

II.2. RESURSE MATERIALE

Dotare:

- Programul „Lapte şi corn” şi „Fructe în şcoli” se derulează în condiţii bune, am

întreprins toate măsurile necesare pentru buna desfăşurare (plan de măsuri).

- S-a efectuat igienizarea întregului local, deşi sumele alocate pentru aceasta au fost

insuficiente, s-au achiziţionat materialele necesare, în totalitate (materiale de curăţenie

6750.66 RON şi materiale de întreţinere: 6358.34 RON)

- S-a refăcut şi completat afişajul pe holuri şi în sălile de clasă pentru a crea un ambient

plăcut şi educativ. Există afişaje specifice şi actualizate pentru părinţi, cadre didactice,

elevi.

- Au fost asigurate toate manualele şcolare pentru anul şcolar 2014/2015.

- Cabinetul medical este funcţional.

- Fondul de carte al bibliotecii este constituit dintr-un număr de 17.816 volume în

valoare de 28840,39 RON (nr. cititori 417, nr. volume/nr. cititori = 17816/417 – 43

- Există autorizaţie sanitară, pentru şcoală, sala de mese, cabinet medical, autorizaţie

ITM şi PRAM.

-Toate spaţiile sunt utilizate conform destinaţiei, toate laboratoarele, cabinetele, sălile

specializate sunt funcţionale

- Există sală de sport amenajată într-o sală de clasă, echipată corespunzător, dar care

este improprie desfăşurării unei activităţi optime, impunându-se construirea unei săli de

sport.

- Există gard împrejmuitor în foarte bună stare

- Spaţiile exterioare sunt bine întreţinute, grădina şi spaţiul verde sunt în perfectă stare;

căile de acces sunt amenajate corespunzător şi estetic; spaţiul de depozitare a gunoiului

este amenajat corespunzător pentru colectarea selectivă a deşeurilor.

- Temperatura este optimă – prin înlocuirea geamurilor cu termopan; grupurile sanitare

au fost igienizate, dar instalaţia sanitară este uzată şi este necesar înlocuirea acesteia;

există apă curentă în şcoală.

- Gradul de utilizare a dotărilor şi achiziţiilor: 100%

- Lucrare de investiţii şi reparaţii capitale: 227935.21 RON

- dotare: 2251.85 RON

- S-a instalat un sistem de securitate pentru incendiu, efracţie, atât în şcoală cât şi în

sediile celor două grădiniţe din subordine

- Efectuarea instructajelor PSI, PM, PC.

- S-au înlocuit stingătoarele deoarece erau expirate

Sponsorizări/donaţii:

- Prin contribuţia voluntară a părinţilor pe clase, s-au amenajat sălile de clasă

- Asociația Alternative Sociale: broșuri – 25 buc. – 44.87RON, cărți – 26 buc. – 622.94

RON, consumabile – 1947.19 RON, jocuri – 253.29 RON, 1 multifuncțională: 379 RON

Page 63: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

63

- Federația Română de Badminton – materiale badminton: 1 fileu, 4 rachete, 1 cutie

mingi – prof. Jemna C.

ACTIVITATEA FINANCIAR – CONTABILĂ

1.SITUAŢIA BURSELOR

Nr.

Crt.

Tipul de bursă

Nr. total burse

Valoare

total

1 Bursă – venit mic 34 191 6494

2 Bursă medical 19 192 3648

3 Bursă de merit 8 187 1496

TOTAL 61 190.79 11638

0

5

10

15

20

25

30

35

nr. nr nr

venit mic

medicală

merit

Page 64: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

64

Page 65: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

65

BAZA MATERIALĂ – PREMISA ESENŢIALĂ ÎN FORMAREA PROFESIONALĂ

A ELEVILOR ŞI ACTIVITATEA DIDACTICĂ

A. SPAŢII ŞCOLARE

Nr.

Crt.

Tipul de spaţiu Nr.

spaţii

suprafaţa dotări Lucrări de consolidare şi igienizare observaţii

1 Săli de clasă 21 1071 mp Mobilier, tablă magnetică,

dulapuri, panouri de

afişaj, trusă medicală

Înlocuire tâmplărie – geamuri,

reparaţii, văruit, igienizare, spălare

perdele, covoare, înlocuire neoane,

întrerupătoare, prize

Înlocuire calorifere

Înlocuire uşi

Dotare cu videoproiectoare

Parchet melaminat

2 Cabinete 11 151.80 mp Mobilier, tablă, calculator,

imprimantă, laptop-uri,

CD-player, material

didactic

Înlocuire tâmplărie – geamuri,

reparaţii, văruit, igienizare, spălare

perdele, covoare, înlocuire neoane,

întrerupătoare, prize

Înlocuire calorifere

Înlocuire uşi

Dotare – material didactic

Dotare cu videoproiectoare

Parchet melaminat

3 Laboratoare 3 205.98 mp Mobilier, tablă magnetică,

laptop, material didactic,

calculatoare, planşe,

videoproiectoare

Înlocuire tâmplărie – geamuri,

reparaţii, văruit, igienizare, spălare

perdele, covoare, înlocuire neoane,

întrerupătoare, prize, material

didactice, planşe

Înlocuire calorifere

Înlocuire uşi

Dotare – material didactic

4 Teren de sport 2 1100 mp Panou baschet, tribună, 4

porţi de fotbal/handbal

Vopsire porţi, consolidare porţi,

întreţinere spaţiu verde

Bituminare

Refacere tribune

5 Sală de sport 1 51 mp Saltele, capră, ladă,

aparatură pentru fitness,

spaliere

Înlocuire tâmplărie – geamuri,

reparaţii, văruit, igienizare, spălare

perdele, înlocuire neoane,

întrerupătoare, prize, montat protecţii

neoane, achiziţionare mingi,

echipament sportiv

Parchet melaminat

Echipament sportiv

6 Sală de lectură 1 16.75 mp Mobilier, staţie de

amplificare, retroproiector

Înlocuire tâmplărie – geamuri,

reparaţii, văruit, igienizare, spălare

perdele, covoare, înlocuire neoane,

întrerupătoare, prize,

Înlocuire calorifere

Înlocuire uşi

Dotare cu videoproiectoare

Parchet melaminat

Page 66: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

66

7 Cabinet

informatică

1 51 mp 15 calculatoare, mobilier,

tablă magnetică, material

didactic,videoproiector

Înlocuire tâmplărie – geamuri,

reparaţii, văruit, igienizare, spălare

perdele, covoare, înlocuire neoane,

întrerupătoare, prize,

Înlocuire calorifere

Înlocuire uşi

Dotare – material didactic

Parchet melaminat

B. SPAŢII AUXILIARE

Nr.

Crt.

Tipul de

spaţiu

Nr.

spaţii

suprafaţa dotări Lucrări de consolidare şi igienizare observaţii

1 bibliotecă 1 33.50 mp Calculator, mobilier, rafturi Înlocuire tâmplărie – geamuri, reparaţii,

văruit, igienizare, spălare perdele, covoare,

înlocuire neoane, întrerupătoare, prize,

Înlocuire rafturi

Completarea fondului

de carte

Înlocuire calorifere

Înlocuire uşi

2 Cancelarie 1 51 mp Mobilier, calculator, flipchart,

panouri de afişaj, cuier,

dulapuri, mochetă, ecran

videoproiector, imprimantă,

casete -portofolii

Înlocuire tâmplărie – geamuri, reparaţii,

văruit, igienizare, spălare perdele, covoare,

înlocuire neoane, întrerupătoare, prize,

Înlocuire calorifere

Înlocuire uşi

Parchet melaminat

3 Spaţii

sanitare

19 108.57 Chiuvete

Dozator săpun

Înlocuire tâmplărie – geamuri, reparaţii,

văruit, igienizare, spălare perdele, covoare,

înlocuire neoane, întrerupătoare, prize,

Înlocuire calorifere

Înlocuire uşi

Instalaţii sanitare

Gresie, faianţă

4 Cabinet

medical

1 16.14 mp Mobilier, medicamente, cântar,

pat, tensiometru, instrumentar,

consumabile medicale, gresie,

faianţă, chiuvetă

Înlocuire tâmplărie – geamuri, reparaţii,

văruit, igienizare, spălare perdele, înlocuire

neoane, întrerupătoare, prize,

Medicamente,

Aparatură medicală

Mobilier nou

Înlocuire calorifere

Înlocuire uşi

5 Sală de

mese

1 51 mp Mobilier, linoleum, veselă,

tacâmuri, maşină de spălat vase,

maşină de spălat lenjerie,

chiuvetă

Înlocuire tâmplărie – geamuri, reparaţii,

văruit, igienizare, spălare perdele, înlocuire

neoane, întrerupătoare, prize,

Gresie, faianţă

Înlocuire calorifere

Înlocuire uşi

Page 67: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

67

6 Atelier

mecanic

1 15.12 mp Mobilier, truse de scule Înlocuire tâmplărie – geamuri, reparaţii,

văruit, igienizare, înlocuire neoane,

întrerupătoare, prize,

Gresie, faianţă rafturi

noi

Înlocuire calorifere

Înlocuire uşi

7 magazii 4 72 mp Spaţii de depozitare, cameră

pentru corn, lapte, fructe

Înlocuire tâmplărie – geamuri, reparaţii,

văruit, igienizare, înlocuire neoane,

întrerupătoare, prize,

Gresie, faianţă

Înlocuire calorifere

Înlocuire uşi

C. SPAŢII ADMINISTRATIVE

Nr.

Crt.

Tipul de spaţiu Nr.

spaţii

suprafaţa dotări Lucrări de consolidare şi

igienizare

observaţii

1 Secretariat 1 16.14 mp Calculator, imprimantă,

telefon, mobilier, fişet,

Înlocuire tâmplărie –

geamuri, reparaţii, văruit,

igienizare, spălare perdele,

covoare, înlocuire neoane,

întrerupătoare, prize,

Înlocuire calorifere

Parchet melaminat

2 Contabilitate 1 7.56 mp Calculator, imprimantă,

telefon, mobilier

Înlocuire tâmplărie –

geamuri, reparaţii, văruit,

igienizare, spălare perdele,

covoare, înlocuire neoane,

întrerupătoare, prize,

Înlocuire calorifere

Parchet melaminat

3 Cabinet director 1 34.45 mp Calculator, laptop,

imprimantă, telefon,

mobilier, sistem

supraveghere video,

frigider, xerox

Înlocuire tâmplărie –

geamuri, reparaţii, văruit,

igienizare, spălare perdele,

covoare, înlocuire neoane,

întrerupătoare, prize,

Înlocuire calorifere

Parchet melaminat

Birouri

Corpuri bibliotecă

4 Administraţie 1 15.18 mp Calculator, imprimantă,

mobilier, xerox

Înlocuire tâmplărie –

geamuri, reparaţii, văruit,

igienizare, spălare perdele,

covoare, înlocuire neoane,

întrerupătoare, prize,

Înlocuire calorifere

Înlocuire uşi

Parchet melaminat

Page 68: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

68

5 arhivă 1 7.56 mp rafturi reparaţii, văruit, igienizare,

spălare covoare, înlocuire

neoane, întrerupătoare,

prize,

Parchet melaminat

Rafturi noi

Page 69: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

69

Page 70: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

70

Page 71: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

71

II.4. CURRICULUM

- Revizuirea Planului de Dezvoltare Instituţională 2014/2018

- Elaborarea planului managerial pentru anul şcolar 2015/2016

- Elaborarea planului operaţional pentru anul şcolar 2015/2016

- Stabilirea comisiilor pe arii curriculare, a comisiilor de lucru,etc.

- Elaborarea unei liste de responsabilităţi la nivel de şcoală şi distribuirea acestora

- Realizarea şi completarea: documentelor de organizare şi proiectare; materiale de

analiză şi prognoză, evaluare; evidenţa încadrării; analiza rezultatelor la evaluarea

naţională, admiterea în liceu; efectuarea testării iniţiale şi finale.

- Realizarea graficelor: serviciu pe şcoală elevi/cadre didactice; de audienţe părinţi; de

planificare a tezelor/testelor, de utilizare a cabinetelor, laboratoarelor şi sălilor

specializate, etc.

- Reactualizarea fişei postului, fişei de evaluare în vederea acordării calificativului anual;

- Stabilirea tematicii CA, CP

- Simulări EN – clasele aIIa, aIVa, aVIa, aVIIIa

- Adaptarea şi personalizarea planificărilor şi a proiectării pe unităţi de învăţare la toate

clasele, de către toate cadrele didactice

- Realizarea şi predarea în termen a documentelor şcolare către ISJ şi şcoală

- Stabilirea opţionalelor şi a schemelor orare la clasele 0-VIII, pentru anul şcolar

2014/2015 s-a făcut conform metodologiei în vigoare.

- Parcurgerea programelor şcolare s-a făcut în totalitate, de către toate cadrele didactice,

conform planificărilor.

- Conceperea de teste iniţiale/finale şi lunare, aplicarea acestora şi elaborarea planului de

măsuri pentru monitorizarea şi îmbunătăţirea progresului şcolar

- S-a acordat o atenţie deosebită pregătirii elevilor din clasele aIIa, aIVa, aVIa, aVIIIa în

vederea susţinerii EN. În acest scop s-au efectuat câte 2 ore de pregătire suplimentară,

săptămânal, pentru fiecare disciplină de examen, în cadrul Proiectului „After School”

- S-au realizat ore de pregătire cu elevii capabili de performanţă şi cu elevii cu CES,

săptămânal, la toate disciplinele, conform graficelor, în cadrul proiectului „After School”

- Testarea elevilor cu CES, în echipă: cadre didactice, profesor de sprijin, logoped,

psiholog, medic

- S-au conceput 56 de programe adaptate pentru elevii cu CES, la disciplinele: limba

română, matematică, pentru cei 28 elevi cu CES

- Au fost asigurate toate manualelele şcolare

- Elaborarea ofertei şcolii pentru anul şcolar 20145/2016

- Stabilirea dirigenţiilor, a profesorilor la clasa aVa şi a profesorilor pentru învăţământul

primar la clasa pregătitoare s-a făcut conform metodologiiilor în vigoare.

- Realizarea analizei activităţii instructiv-educative desfăşurare în anul şcolar 2014/2015.

- Realizarea planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2015/2016 – 100%

Page 72: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

72

II.5. ANALIZA CALITATIVĂ

Şcoala Gimnazială „Alecu Russo” a depus eforturi semnificative, în ultimii ani,

pentru a asigura creşterea calităţii educaţiei oferite, sub toate aspectele esenţiale: condiţii

educaţionale (inputs), procese educaţionale (processes), rezultate şcolare curente

(outputs) şi rezultate globale (outcomes).

Ambianţa în unitatea şcolară: Cultura predominantă este de tip sarcină, atmosfera este

deschisă, nu există conflicte majore, dacă apar anumite conflicte sunt rezolvate în mod

obiectiv. În şcoală predomină o atmosferă de lucru, caracterizată prin implicare şi

responsabilitate, prin colaborare şi sprijin reciproc.

Relaţiile dintre diferitele categorii de personal: se bazează,în general, pe cooperare,

respect şi susţinere; pe colaborare, circulaţia informaţiei: în şcoală există o bună

comunicare între elevi, cadre didactice, părinţi, director, personal didactic auxiliar,

personal nedidactic şi de îngrijire, precum şi o bună circulaţie a informaţiei în ambele

sensuri.

Mediul de provenienţă al elevilor: în urma efectuării analizei mediului social de

provenienţă a elevilor, s-au constatat următoarele:

O mare parte a elevilor provin dintr-un mediu social defavorizat (venituri mici,

şomaj, condiţii modeste de viaţă);

Nivelul scăzut de cultură şi educaţie;

Număr mare de părinţi plecaţi la muncă în străinătate;

Lipsa de timp a părinţilor generează lipsa de supraveghere şi îndrumare a copiilor;

Starea disciplinară a elevilor se înscrie în limite normale;

Şcoala promovează o politică de integrare a copiilor cu dizabilităţi, a celor

proveniţi din Centre de plasament, de sprijinire a familiilor cu venituri mici

(rechizite şcolare, burse sociale, acţiuni caritabile).

Realizarea calităţii competitive este concretizată în procentul de promovabilitate a

Evaluării Naţionale, în cuantum de 86%, cu 7% peste media pe judeţ şi 8% peste media la

nivel naţional.

Performanţele şcolare şi rezultatele elevilor înregistrate în anul şcolar 2014 –

2015, la concursurile şcolare judeţene, naţionale şi internaţionale ilustrează prestigiul

unităţii noastre şcolare.

Page 73: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

73

MANAGEMENTUL PERFORMANŢEI

Statistică - Concursuri şcolare:

Tip concurs Nr. Procentaj

Judeţene 28 38.36%

Interjudeţene/zonale 5 6.85%

Naţionale 32 43.84%

internaţionale 8 10.96%

total 73

Nivel Nr. procentaj

premiul

I 246 29.53%

II 159 19.09%

III 162 19.45%

M 136 16.33%

Premiu de

EXCELENȚĂ

27 3.24%

SPECIAL 2 0.24%

MEDALII AUR 27 3.24%

MEDALII ARGINT 23 2.76%

MEDALII BRONZ 51 6.12%

TOTAL 833

0

5

10

15

20

25

30

35

nr nr nr nr

județene

interjudețene

naționale

internaționale

0

50

100

150

200

250

NR

I

II

III

M

EXCELENȚĂ

SPECIAL

MEDALII AUR

MEDALII ARGINT

MEDALII BRONZ

Page 74: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

74

Calitatea personalului: Cadrele didactice sunt bine pregătite din punct de vedere

profesional, fapt constatat în urma inspecţiei generale efectuată de ISJ, inspecţiile

tematice ISJ sau de specialitate, rezultatele obţinute, interesul în ceea ce priveşte

participarea la cursuri de perfecşţionare, sesiuni, simpozioane, conferinţe, publicaţii,etc.

Preocuparea pentru perfecţionare, formare continuă şi dezvoltare profesională a

determinat participarea în număr mare a cadrelor didactice la activităţille metodice şi

cursurile de formare continuă organizate de instituţiile abilitate la nivel local, judeţean,

naţional şi internaţional.

- S-au efectuat un număr de 34 de activităţi de formare: judeţene, naţionale,

internaţionale, la care au participat un număr de 45/40 (112.50%) cadre didactice

nivelul judeţean naţional internaţional

Nr. stagii 16 12 6

Total 35

- Un număr de 27/40 (67.50%) cadre didactice au participat la 20 de

sesiuni/simpozioane/conferinţe judeţene, naţionale şi internaţionale

nivelul Județean Interjudețean Național Internațional

Nr. 10 3 4 5

total 22

0

2

4

6

8

10

12

nr nr nr

județean

național

internațional

0

2

4

6

8

10

nr nr nr nr

județean

interjudețean

național

internațional

Page 75: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

75

- Un număr de 31/40 (77.50%) cadre didactice au publicat un număr de 59 articole şi

volume

În privinţa calităţii la nivel de proces educaţional, menţionăm eforturile constante

depuse pentru intervenţii psihopedagogice în echipă (cadre didactice, consilier şcolar,

medic, profesori de sprijin, profesor logoped) prin trasee educaţionale personalizate,

pentru asigurarea caracterului diferenţiat al învăţării şi recuperării în funcţie de nevoile

educaţionale şi potenţialul elevilor, alături de participarea la competiţii şcolare judeţene,

interjudeţene, naţionale şi internaţionale.

Activități de dezvoltare profesională:

1.Activitate metodică a Comisiei de Consiliere și Orientare școlară cu tema – Lansarea

Ghidului metodologic de prevenire a violenței – toate cadrele didactice

2. Cerc metodic – religie ortodoxă – prof. Ciobotariu E.

3. Activitate metodică interdisciplinară cu tema – Lansarea Ghidului metodologic –

Gândiți! Lucrați în perechi! Comunicați! – toate cadrele didactice

-Lecţii demonstrative – disciplină (30 lecţii/40 cadre didactice = 75.00%)

-Referate – comisii metodice (30 referate/40 cadre didactice = 75.00% )

-Referate - Consiliul Profesoral - (nr. referate - 11, nr. participanţi – 35/40 - 87.50%)

Direcţia de acţiune: Promovarea educației nonformale și informale, oportunitate

formativă complementară pentru elevi

-Referate - Consiliul de Administraţie (nr. referate - 8, nr. participanţi – 7/9 – 77.78%)

Obiectiv: Implementarea descentralizării și dezvoltarea autonomiei unităților de

învățământ

-Lecţii demonstrative dirigenţie (12 lecţii/8 diriginţi – 150.00%):

-Referate dirigenţie (12 referate/8 dirigenţii – 150.00%):

Managementul unităţii şcolare: se desfăşoară pe baza planului managerial, în

colaborare cu membrii Consiliului de Administraţie şi ai Consiliului Profesoral. Cadrele

didactice sunt organizate în comisii şi arii curriculare, fiecare comisie şi arie având un

responsabil. Există comisii de lucru pe compartimente.

Conducerea şcolii este asigurată de către un director, având un stil managerial

dominant administrativ, echilibrat, preocupat în egală măsură de resursa umană, dar şi de

rezolvarea sarcinilor. Efectele acestor eforturi sunt reflectate în evoluţia principalilor

indicatori educaţionali. Astfel se pot menţiona: dezvoltarea şi modernizarea bazei

materiale, participarea la patru proiecte europene de cooperare în domeniul educaţiei.

Relaţiile cu comunitatea: Implicarea părinţilor în activităţile manageriale este bună,

având o bună relaţionare cu Consiliul Reprezentativ al Asociaţiei Părinţilor. Există

disponibilitate din partea cadrelor didactice în ceea ce priveşte asistenţa acordată

părinţilor (lectorate, consultaţii individuale, activităţi extraşcolare, Şcoala Părinţilor,

etc.).Părinţii sunt interesaţi de calitatea educaţiei oferită în şcoală – manifestat inclusiv

prin rata ridicată de participare la şedinţele cu părinţii şi la activităţile de consiliere

parentală.

Page 76: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

76

Există şi părinţi care manifestă dezinteres faţă de şcoală şi educaţia copiilor, ceea

ce se reflectă în comportamentele copiilor, în atitudinea lor faţă de şcoală. Un rol

important în contracararea acestor disfuncţionalităţi îl are consilierul şcolar şi profesorii

de sprijin, alături de diriginţi, învăţători şi educatoare. -PROGRAME/CAMPANII: 22: PARTENERIATE: 48; PROIECTE: 47

Dacă facem o analiză asupra datelor prezentate la analiza datelor de tip cantitativ,

vom constata următoarele: creşterea ponderii elevilor aflaţi în plasament sau centre. Se

observă de asemenea o pondere constantă a copiilor proveniţi din familii cu unul sau

ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi a elevilor remigranţi, care într-o primă fază

manifestă dificultăţi de adaptare la sistemul de învăţământ românesc.

Elevii şcolii noastre provin din familii organizate, organizate prin uniune

consensuală, dezorganizate, extinse sau monoparentale (numărul acestora crescând

alarmant în ultimii ani – prin divorţ).

O parte din elevi beneficiază de facilităţile oferite de programul After School, şi

anume: pregătirea temelor, o masă caldă la prânz, activităţi de club. Datorită crizei

economice s-a remarcat o descreştere a numărului acestora.

Specificul şcolii este acela de a integra elevi cu diverse grade de dizabilităţi. Elevii

care sunt încadraţi în diferite grade de handicap: mediu, accentuat şi grav, posedă

certificate. Se observă o creştere a numărului acestora, în special a celor cu autism.

ANALIZA NEVOILOR EDUCAŢIONALE ŞI DE FORMARE

ANALIZA SWOT

Realizarea unei analize adecvate a nevoilor constituie premisa reușitei oricărui

proiect educațional. Deși anumite nevoi pot apărea pe parcursul procesului, este

important ca pregătirea planificată să abordeze nevoi deja identificate.

Cele patru domenii funcționale: curriculum, resurse umane, resurse materiale și

financiare, dezvoltarea relațiilor comunitare – sunt prezentate mai întâi descriptiv, pe

secțiuni de interes, apoi în format standard: puncte tari, puncte slabe, oportunități și

Page 77: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

77

amenințări. Din această analiză obținem o sinteză globală pe medii (intern și extern),

finalizată prin identificarea nevoilor de dezvoltare.

1. CURRICULUM

Reforma actuală a Curriculum-ului Național, cu reveniri și modificări legislative repetate,

a fost în principal, determinată de restructurarea învățământului preuniversitar și

extinderea duratei învățământului obligatoriu, dar și de o nouă abordare în proiectarea

curriculară – în acord cu obiectivele strategice agreate la nivel european. Preluând

concepția curriculară fundamentată din perioada precedentă, curruculum-ul actual a

determinat o serie de mutații în abordarea procesului educațional la clasă:

Orientarea spre dezvoltare de competențe;

Prezentarea conținuturilor într-o formă sintetică;

Aplicarea la clasă pe baza manualelor alternative;

Evaluarea elevilor pe bază de standarde conform competențelor propuse;

Evaluarea elevilor pe bază de standarde conforme competențelor propuse.

Cu toată evoluția în ansamblu pozitivă a Curriculum-ului Național în ultimii ani, se

constată în continuare, existența unor probleme de natură internă (coerență, încărcare,

standarde, etc.) cu efecte evident negative asupra aplicării la clasă și, în ultimă instanță,

asupra performanțelor școlare și motivării elevilor.

Considerăm că dezvoltarea și performarea curriculară, realizate desigur în

perspectivă largă a interesului comunitar și a dezvoltării instituționale, reprezintă

pârghiile cele mai sigure ale managerului, inclusiv în dezvoltarea resurselor umane. Unde

altundeva decât în conceperea de curriculum personalizat își poate dezvolta un cadru

didactic competențele psihopedagogice, cele legate de micul management la clasă, de

comunicare și de repoziționare didactică conform doctrinei pedagogice moderne a

educației pentru fiecare? Deși fiecare cadru didactic a fost dotat cu un laptop, nu

neglijăm, în performnanța curriculară nici celelalte doctrine metodologice moderne:

învățarea activă, instruire diferențiată, gândire critică, educație financiară,

antreprenorială, etc.

În ceea ce privește curriculum-ul la decizia școlii, evoluția acestuia a fost marcată

de probleme pozitive și negative (spații școlare existente, resurse materiale, orar, etc.) și

de alocări vizând, în special, compensarea unor dezechibre interne ale planurilor cadru de

învățământ. În elaborarea CDS am încurajat opționalele pe teme interdisciplinare,

crosscurriculare, transcurriculare și de tipul cursurilor orientate spre educația pentru

calitate, pentru formarea unui orizont economic și antreprenorial sau axate pe o activitate

practică cu caracter crosscurricular,

În fiecare an, Consiliul pentru Curriculum a prezentat conceptorilor de curriculum

din școală o paradigmă de trei exigențe elementare pe care programele de opțional urmau

să le satisfacă, paradigmă pe care o dorim perpetuă:

Adaptarea procesului de învățare la posibilitățile aptitudinale, la nivelul intereselor

cognitive, la ritmul și la stilul de învățare ale elevului.

Page 78: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

78

Renunțarea la caracterul execesiv teoretizant al programelor și manualelor

obișnuite și sporirea caracterului aplicativ al cunoștințelor și al celui interactiv al

activităților.

Identificarea la aceste opționale a interesului major, aptitudinal și vocațional al

fiecărui elev în parte.

Structura de ofertă educațională actuală a școlii noastre, elaborată de Consiliul de

Curriculum, cuprinde: enunțarea finalităților și a obiectivelor școlii, cuprinse în Proiectul

de dezvoltare instituțională; sistemul de evaluare internă a școlii particularizat pe ofertă;

referențialul detaliat și tematica structurată; metodologia de opțiune (elevi și părinți) și de

selecție a elevilor (în cazul în care o temă este suprasolicitată sau dacă grupul țintă al

ofertei sunt elevi cu anumite aptitudini).

Curriculum-ul de performanță este probabil zona cea mai pretențioasă a performării

curriculare, iar în această privință avem reușite și limite. Se fac cursuri de pregătire

intensivă (2 ore pe săptămână) atât cu elevii selectați pentru olimpiade și concursuri

școlare cât și cu elevii cu dificultăți de învățare și care dau rezultate – reflectate în

numărul mare de premii obținute și rezultatele foarte bune obținute la evaluările naționale

(86% - procentaj de promovabilitate la Evaluarea Națională – clasa aVIIIa, cu 7% mai

mare decât procentul obținut la nivel județean și cu 8% mai mare față de cel național).

Toate aceste activități se desfășoară în cadrul Programului After School, înființat în anul

2001 (am fost prima școală din Iași care am demarat acest program). Activitățile derulate

prin acest program și-au propus să procure logistic și să ocazioneze schimburi de bună

practică pentru activități extracurriculare vocaționale, de creativitate și de obținere a

succesului în autodezvoltarea elevului.

Activități și proiecte extracurriculare. Școala noastră a depus un efort meritoriu în

acest sector, organizând sau susținând un număr important de activități educative,

organizate la nivel local, județean, național și internațional.

- Idealul educaţional al şcolii româneşti vizează dezvoltarea liberă, integrală şi

armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi creative.

Învăţământul urmăreşte realizarea idealului educaţional derivat din tradiţiile umaniste,

din valorile democraţiei, din aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea

identităţii naţionale.

- În anul şcolar 2014/2015, s-au desfăşurat aproximativ, un număr de 270 activităţi

educative la nivel de şcoală, judeţean, naţional şi internaţional, la care au participat un

număr impresionant de elevi (fiecare elev a participat la cel puțin o activitate), părinţi, 40

cadre didactice apreciaţi cu diplome şi premii

- Starea de disciplină şi comportamentul elevilor s-a ameliorat prin aplicarea planului de

măsuri, numărul de elevi cu note scăzute la purtare s-a diminuat.

- Elevii au participat la concursurile şi olimpiadele şcolare în număr de foarte mare şi au

obţinut un număr 732 diplome și 101 medalii

Page 79: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

79

- Reactualizarea şi completarea documentelor de organizare şi proiectare a activităţii

comisiei metodice a diriginţilor/învăţătorilor/educatoarelor, materiale de analiză,

diagnoză şi evaluare

- Elaborarea planificărilor calendaristice la dirigenţie s-a făcut conform metodologiei în

vigoare

- S-a realizat o bază de date privind starea disciplinară a elevilor, absenteism, abandon,

delincvenţa juvenilă

- Monitorizarea activităţilor de consiliere şi orientare şcolară

- Număr de serbări/spectacole organizate: 36/26 clase – 353.85%;

-Număr spectacole teatru/film/circ/muzicale: 30/26 clase – 115.38%;

-Număr de vizite/excursii/drumeţii: 27/26 clase – 103.85%;

-Număr expoziţii: 72/26 clase – 276.92%

-Număr activităţi de combatere a violenţei – 66/26 clase – 253.85%

-Număr activităţi de comportare în caz de calamităţi – 15/26 clase – 57.70%

-Număr activităţi de combatere a traficului de persoane – 10/26 clase – 38.46%

-Număr activităţi cu biblioteca – 20/26 clase – 76.92%

-Număr activităţi de educaţie pentru sănătate – 20/26 clase – 76.92%

-Număr activităţi SNAC – 11/26 clase – 42.31%

-Număr de activităţi ecologice – 18/26 clase – 69.23%

-Număr activităţi OSP – 47/26 clase – 180.77%

-Număr activități – educație rutieră – 11/26 clase – 42.31%

Sărbătorile creștine sunt, în fiecare an, celebrate în manieră tradițională. Elevii au

ocazia să cânte colinde româneștri, să se miște pe tradiționalii pași ai dansurilor populare,

ai jocurilor de iarnă (ursul, capra,etc.) să dramatizeze scene din teatrul popular românesc.

Serbările/spectacolele/șezătorile, etc s-au desfășurat și cu ocazia Sfintelor Paști, Învierea

Domnului fiind sărbătorită și prin încondeiere de ouă, confecționare de felicitări și alte

produse specifice și finalizată cu o masă tradițională și internațională de Paști.

Educația pentru mediu este bine reprezentată în rândul activităților educative,

încercându-se astfel sensibilizarea elevilor în privința problemelor ecologice, dar și

antrenarea lor în găsirea de soluții pentru protejarea mediului înconjurător.

S-a desfășurat o amplă și complexă activitate de consiliere psihipedagogică și

școlară care a vizat atât elevii cât și părinții și cadrele didactice. Problematica cea mai

frecvent întâlnită a constat în hiperactivitate și tulburări de atenție, autism; se manifestă în

rândul elevilor anxietate față de examen, dificultăți în alegerea traseului școlar.

Activități de sprijin. Profesorii de sprijin au asistat elevii cu CES, au încurajat

părinții să accepte și să înțeleagă probelemele și limitele copiilor, au lucrat în parteneriat

cu cadrele didactice, cu consilierul școlar, cu logopedul, cu medicul și au dezvoltat o

atitudine de toleranță și sprijin în colectivul de elevi, au conceput programe personalizate,

la cabinet, pe baza unui amplu plan de intervenție și adaptare curriculară elaborat

împreună cu cadrele didactice care predau limba română, matematica, învățătorii.

Monitorizează evoluția elevilor cu ajutorul fișelor evaluative, reproiectează pe baza

Page 80: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

80

evaluărilor periodice programul de intervenție personalizat; organizează activități

specifice la clasă și în afara clasei; desfășoară activități de terapie

cognitiv/comportamentală, individual sau în grup; propun și realizează materiale

didactice individualizate, în funcție de dificultățile de învățare; participă la activitățile

educative ca și ale clasei în calitate de observator, consultant-participant; introduc elevii

cu CES în parteneriate și proiecte în vederea unei adaptări școlare eficiente. Elevii

cuprinși în activitatea de sprijin au reușit să facă față cerințelor educative.

Cuvintele de ordine pentru o integrare corespunzătoare sunt: cooperare, toleranță,

flexibilitate. Copiii au dreptul să învețe împreună, indiferent de dificultăți și de diferențe.

Echipe de elevi au redactat reviste școlare, astfel încât elevii au jucat rolul unor mici

redactori prin alegerea subiectelor, conceperea și scrierea de articole:

Reviste şcolare:

1. Revista Fantezia fizicii – fizică - prof. Machiu A., prof. Ionescu O.

2. Ghid informativ pentru părinţi şi elevi – prof. Ionescu O., inst. Dobândă S.

3. Revistaon-line - ECO-40 - prof. înv. primar Ciubotaru M.

4. Revistaon-line – Eastern in the World - prof. înv. primar Ciubotaru M.

5. RevistaŞi Sfinţii au fost copii – prof. înv. primar Apetroi E.

6. Revista– online Winter Holidays Magazine - prof. înv. primar Ciubotaru M.

7. Revista– online Traditions and customs in my country - prof. înv. primar

Ciubotaru M.

Strategii de lucru pentru curriculum

ANALIZA DE NEVOI

(SWOT)

PONDERE PUNCTAJ PRODUS DINTRE

PONDERE ȘI

PUNCTAJ

PUNCTE TARI

75%

1 – 10%

2 – 10%

0,10

0,10

+3

+4

+0,30

+0,40

Page 81: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

81

3 – 10%

4 – 20%

5 – 10%

6 – 15%

0,10

0,20

0,10

0,15

+3

+6

+3

+5

+0,30

+0,60

+0,30

+0,50

Total PT X X +3,25

PUNCTE SLABE

25%

1 – 10%

2 – 15%

0,10

0,15

-1

-2

-0,10

-0,20

Total PS X X -0,40

Total PT + PS X X +2,85

OPORTUNITĂȚI

60%

1 – 20%

2 – 15%

3 – 25%

0,20

0,15

0,25

2

1

3

+0,20

+0,10

+0,30

Total Oportunități X X +1,30

AMENINȚĂRI

40%

1 – 15%

2 – 25%

0,15

0,25

-1

-2

-0.15

-0,50

Total Amenințări X X -0,65

Total O + A X X +0,65

II.RESURSE UMANE

Dinamica efectivelor de elevi evidențiază o rată de creștere. Suntem o școală cu rată de

abandon scăzută. Rata de promovabilitate se menține ridicată, dar ea nu se explică

exclusiv prin randamentul la învățătură, dovadă că procentul de subrealizare școlară

(corigenți din iunie) se menține destul de ridicat la gimnaziu. Ponderea elevilor

performanți, calificați la fazele superioare ale concursurilor și olimpiadelor școlare a

devenit substanțială, iar promovabilitatea la evaluarea națională s-a apropiat de 90%.

Aceste cifre indică un progres școlar de ansamblu, de aceea considerăm că este cel mai

Page 82: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

82

bun moment de inițiere a unor schimbări majore care să ducă la o creștere decisivă de

calitate a educației în școala noastră.

Analiza informațiilor de tip cantitativ și calitativ privitoare la elevi relevă câțiva

vectori de diagramă:

- Diferențierea valorică la clasele aVIIa și aVIIIa, în sensul că la aceste clase a

crescut an de an atât numărul de elevi performanți, cât și rata de subrealizare

școlară.

- Scăderea ușoară a numărului de acte de indisciplină și de conflicte între elevi.

- Ponderea relativ crescută (de la un an la altul) a elevilor care au nevoie de

asistență psihopedagogică, logopedică și de sprijin.

Comportamentul social și conduita elevilor este în funcție de modelele din familie,

de miturile străzii sau de idolii promovați de mass-media. Nu s-a încetățenit uniforma

școlară printre elevi, în ciuda unor inițiative repetate din partea cadrelor didactice sau a

unor părinți.

În ceea ce privește colectivul didactic, practica delegării de responsabilități solicită

contribuția fiecărui cadru didactic în dezvoltarea instituțională, pe domenii de sarcină și

pachete de activități, determinându-l să lucreze în echipă, inclusiv la proiecte asociate și

experimente didactice. Este singurul mod în care ne putem atinge obiectivul de a forma o

cultură organizațională de tip corporativ, antrenând și elevii și creând satisfacții de

dezvoltare personală la nivelul resurselor umane ale școlii. Organigrama școlii este

ocupată mai ales cu nuclee de decizie internă: comisii, arii curriculare, echipe de proiect.

Pe de altă parte, pentru ca organigrama să fie clară, sunt clarificate atribuțiile fiecăruia și,

pe cât posibil, continuitatea și coerența acestor atribuții, mai ales a celor manageriale.

Funcția de monitorizare a inovației a devenit principala sarcină a CEAC. De

exemplu, la obiectivul introducerii TIC în procesul de învățământ, evaluarea de

dezvoltare are atât indicatori cantitativi (număr de calculatoare, număr de softuri

didactice folosite, numărul de lecții și teste create în biblioteca AEL), cât mai ales

calitativi, vizând schimbarea unor comportamente de învățare, precum inducerea la elevi

a preocupării și a disponibilității la efort autodidactic în construirea propriilor trasee de

învățare pe arborele de opțiuni al unui soft educațional.

Indicele de avans în carieră și de perfecționare profesională este în creștere

constantă, majoritatea cadrelor didactice au grade didactice, sunt înscrise la masterat sau

doctorat.

Adaptabilitatea multiplă și independența în acțiune vizate de modelul educațional

actual sunt trăsături definitorii ale libertății individuale care se conștientizează și se

asumă responsabil prin educație. Rolul acțiunii educative este acela de a forma acele

competențe generale – de relaționare cu semenii, de acțiune și de inserție socială – care să

diferențieze libertatea asumată responsabil de libertinaj. Din această perspectivă, sursa

primară a acțiunii educative o constituie setul de reguli pe baza căruia școala există ca

organism social. Acestea indică în mod clar acea traiectorie a conduitei individului care îi

permite să trăiască în libertate asumată responsabil, iar societății să își urmeze cursul

Page 83: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

83

firesc. Înțelegerea și acceptarea acestui fapt, alături de cunoașterea regulilor, constituie

premisele dezvoltării sănătoase a individului într-un mediu socio-educațional incluziv.

Analiza calitativă a situației actuale evidențiază că aceste condiții sunt, în general,

satisfăcute în școala noastră.

Strategia de lucru pentru resurse umane

ANALIZA DE NEVOI

(SWOT)

PONDERE PUNCTAJ PRODUS DINTRE

PONDERE ȘI

PUNCTAJ

PUNCTE TARI

70%

1 – 15%

2 – 10%

3 – 10%

0,15

0,10

0,10

+7

+5

+5

+1,05

+0,50

+0,50

Page 84: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

84

4 – 10%

5 – 10%

6 – 10%

7 – 5%

0,10

0,10

0,10

0,05

+4

+4

+5

+3

+0,40

+0,40

+0,50

+0,15

Total PT x x +3,50

PUNCTE SLABE

30%

1 – 5%

2 – 10%

3 - 15%

0,05

0,10

0,15

-1

-2

-3

-0,05

-0,20

-0,45

Total PS x x -0,70

Total PT + PS x x +2,80

OPORTUNITĂȚI

50%

1 – 25%

2 – 25%

0,25

0,25

2

2

+0,50

+0,50

Total Oportunități x x +1,00

AMENINȚĂRI

50%

1 – 35%

2 – 15%

0,35

0,15

-2

-1

-0,70

-0,15

Total Amenințări x x -0,85

Total O + A x x +0,15

III.RESURSE MATERIALE ȘI FINANCIARE

Școala Gimnazială Alecu Russo funcționează într-o clădire construită în anul 1986,

amplasată în municipiul Iași, strada Libertății, nr. 24-26. În scopul menținerii imobilului

la standardele corespunzătoare activităților de învățământ, în fiecare an sunt efectuate

igienizări, reparații și modernizări ale spațiilor școlare, în limita fondurilor alocate prin

buget, fiind adesea utilizate în acest scop o bună parte din veniturile proprii realizate de

instituție. Școala funcționează într- singură clădire dispusă pe două nivele și mansardă.

Clădirea este racordată la: rețeaua publică de apă-canal; rețeaua publică de distribuire a

energiei electrice; rețeaua publică de telecomunicații, internet. S-au achiziţionat

materialele necesare, în totalitate (materiale de curăţenie - 5299 RON şi materiale de

Page 85: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

85

întreţinere: 6323 RON). Lucrările de investiţii şi reparaţii capitale au atins valoarea de

60000 RON.

Sala de sport este dotată cu aparatură specific disciplinei. Școala are două terenuri de

sport. Biblioteca școlii are un fond de carte de peste 17.465 volume în valoare de

28079,03 RON (nr. cititori 363, nr. volume/nr. cititori = 17465/363 - 48), s-a îmbogăţit,

în ultimul an, cu un număr de 826 volume – valoare: 3977,90 RON prin donaţii; are sală

de lectură și este dotată cu aparatură multimedia. Birourile sunt dotate cu calculatoare

legate în rețea și conectate la internet. Asociaţia Ateliere fără frontiere ne-au dotat cu 6

pak-uri informatice – reciclate.Participând laconcursul naţional „PROFI te premiază !”

am cîștigat 10 netbook-uri – 8570 RON, geantă minilaptop – 10 buc. – 312,4 Ron, mouse

– 10 buc. – 116,16 RON, laptop – 1 buc – 1197,52 RON, geantă laptop – 1 buc. – 42,66

RON, router – 1 buc. – 54,89 RON – TOTAL: 10321,12 RON.

Înălțimea medie a sălilor de clasă este de 3 metri, iar suprafața de 54 metri pătrați.

Geamurile și ușile se încadrează ca dimensiuni în standardele uzuale clădirilor, asigurând

o iluminare și aerisire corespunzătoare, respectiv posibilitatea evacuării în caz de

necesitate. Pardosesile sunt din parchet în sălile de clasă, cabinete, birouri; mozaic

(coridoare); gresie (grupuri sanitare, scări principale, intrare principală).

Toatespațiile școlare sunt dotate cu mobilier modular, iar laboratoarele și cabinetele

sunt dotate cu aparatură și material didactic. Instituția dispune de un atelier mecanic

pentru efectuarea reparațiilor în regie proprie, spații de depozitare a materialelor necesare

efectuării de reparații și igienizare, cabinet medical. În privința dotării cu materiale și

mijloace didactice, s-a înregistrat un progres real, în ultimii ani, prin achizițiile realizate

(Prin contribuţia voluntară a părinţilor pe clase, s-au amenajat sălile de clasă: mobilier,

material didactic, jaluzele, covoare, huse, scaune, ghivece pentru flori, blaturi mese,

dulapuri, etc.).

Resursele noastre financiare constau în fonduri bugetare acordate de administrația

centrală și locală. Aceste resurse sunt insuficiente pentru dezvoltarea curriculară, de

aceea am demarat proiecte asociate (We discover Europe – colorful diversity in powerful

unity – yesterday, today and tomorrow - Proiect Comenius – 24.000 euro – 2013/2015;

Tineret în acţiune - Proiect - acţiunea: Tineri pentru Europa – subacţiunea: iniţiative ale

tinerilor - RU connected? – 450.000 RON). Nu neglijăm în politica financiară a școlii

încurajarea disponibilităților de sponsorizare, atragerea de fonduri extrabugetare.

Caracteristica esențială sub aspect financiar a ultimilor ani constă în continuarea

eforturilor susținute pentru fundamentarea, proiectarea și execuția corectă a bugetului de

venituri și cheltuieli. Activitățile concrete derulate în domeniul resurselor financiare au

vizat în principal:

1. Fundamentarea, realizarea proiectului de bugetși planificarea bugetului aprobat.

2. Execuția bugetară conform prevederilor legale în vigoare

3. Atragerea de sponsorizări și donații prin implicarea activă a părinților (Venituri

proprii realizate prin contribuţii voluntare ale părinţilor, sponsorizări: 11693.5

RON)

Page 86: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

86

4. Atragerea de fonduri din partea Comunității Europene

Veniturile instituției au permis o dezvoltare corespunzătoare a bazei materiale, precum și

asigurarea unor servicii necesare bunei desfășurări a activităților. Veniturile realizate din

atragerea de sponsorizări și proiecte au urmat o curbă ascendentă, sprijinul comunității

locale fiind deosebit de important (Editura Timpul – donaţii 100 de volume – premiere

elevi; Asociaţia profesioniştilor din turism – 100 ghiduri turistice – premiere elevi; SC

Colgate – Palmolive – donaţii produse pentru 300 de elevi – Program şcolar Colgate –

Campania – Luna sănătăţii orale).

Page 87: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

87

Strategia de lucru pentru resurse material și financiare

ANALIZA DE NEVOI

(SWOT)

PONDERE PUNCTAJ PRODUS DINTRE

PONDERE ȘI

PUNCTAJ

PUNCTE TARI

70%

1 – 15%

2 – 10%

3 – 10%

4 – 15%

5 – 10%

6 – 10%

0,15

0,10

0,10

0,15

0,10

0,10

+6

+4

+3

+5

+4

+5

+0,90

+0,40

+0,30

+0,75

+0,40

+0,50

Total PT x x +3,25

PUNCTE SLABE

30%

1 – 5%

2 – 10%

3 – 15%

0,05

0,10

0,15

-1

-2

-3

-0,05

-0,20

-0,45

Total PS x x -0,70

Total PT + PS x x +2,55

OPORTUNITĂȚI

60%

1 – 20%

2 – 20%

3 – 20%

0,20

0,20

0,20

3

3

2

+0,60

+0,60

+0,40

Total Oportunități x x +1,60

AMENINȚĂRI

40%

1 – 15%

2 – 25%

0,15

0,25

-1

-2

-0,15

-0,50

Total Amenințări x x -0,65

Total O + A x x +0,95

Page 88: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

88

IV.DEZVOLTAREA RELAȚIILOR COMUNITARE

Nivelurile, durata și efectele colaborării Școlii Gimnaziale Alecu Russo cu reprezentanții

comunității locale au fost în general, rezultatul existenței unor necesități localizate

preponderent la nivelul unității de învățământ. Categoriile cele mai importante în care se

încadrează relațiile școală-comunitate derulate în ultimii ani sunt:

1. Necesități de recuperare. În general, acțiunile recuperative se produc la nivelul

clasei și implică din partea școlii, elevii, diriginții și învățătorii. Din partea

comunității sunt implicați părinții și/sau reprezentanți ai unor instituții (de

învățământ, cultură, igienă-sănătate, administrative, etc). În majoritatea cazurilor

fluxul de acțiuni corectiv-recuperatorii este orientat spre elevi. În această categorie

se încadrează orele de dirigenție/educație civică cu invitați, lectorate și întâlniri

individuale cu părinții, etc.

2. Necesități de formare. Acestea pot fi localizate atât la nivelul elevilor (disciplina

pozitivă, managementul carierei, mediere de conflicte, etc), cât și la nivelul

comunității (Școala părinților, Dezvoltarea abilităților parentale, etc.). În cadrul

grupului-țintă elevi, se realizează educația non-formală a elevilor prin participarea

la manifestări culturale și artistice, vizite, excursii, etc.

3. Necesități materiale. Atragerea de resurse materiale din comunitate este susținută

de conducerea școlii și este orientată atât către autoritățile locale cât și către diverși

alți parteneri.

4. Necesități umanitare. Parte a educației oferită în școala noastră, spiritului umanitar

format elevilor s-a manifestat în numeroase ocazii – în general create și duse la

îndeplinire prin inițiativa constantă a elevilor din Consiliul Elevilor (Festivalul

plăcintelor, Târgul de mărțișoare, Târg de produse bio, Săptămâna fructelor și

legumelor donate, etc).

5. Necesități de orientare școlară și profesională. Întâlnirile organizate în cadrul

orelor de dirigenție, precum și activitatea organizată în parteneriat cu CJRAE au

dovedit pe deplin potențialul deosebit pe care îl are comunitatea în acest domeniu.

6. Necesități de consultare la nivel managerial. Dialogul cu diferiți parteneri

interesați de evoluția unității școlare a avut ca scop atât facilitarea găsirii soluțiilor

pentru diverse probleme cât și necesitatea de a conștientiza partenerii asupra

problemelor existente. Problemele școlii sunt problemele comunității din care

aceasta face parte – iar parteneriatul în identificarea și soluționarea acestora este

cel care asigură transpunerea în practică a priorităților dezvoltării instituției.

Școala Gimnazială Alecu Russo are vocația parteneriatelor școlare și a colaborărilor

comunitare, experiența în studiul grupurilor de interese și în comunitatea

interinstituțională permițându-i, în cadrul programelor asociate, să inițieze colaborări

pentru care nu există cutume comunitare și nici precedent pentru o școală gimnazială.

Părinții elevilor noștri sunt un grup de interese active care emite pretenții explicite și

le supune spre dezbatere și aprobare în cadrul ședințelor pe clasă, în Consiliul Consultativ

Page 89: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

89

pe școală, în întâlnirile Asociației Părinților, atât în domeniul relației profesor-elev, cât și

în cel curricular. Anual, în lunile februarie-martie se organizează sesiunea de consultare a

părinților, la nivelul claselor, în privința CDS. La cererea părinților, profesorii desfășoară

ore suplimentare de pregătire a temelor sau pentru evaluările naționale, prin programul

After School. Asociația Părinților decide în probleme generale sau punctuale de CDS,

revizuire ROI, parteneriate și proiecte care presupun participarea masivă a părinților. În

efortul de cunoaștere a familiilor, învățătorii și diriginții studiază statutul pe care îl are

elevul în mediul său familial, valorile și normele pe care le avansează părinții, dar

urmăresc și criteriile practice referitoare la beneficiile pe care le poate aduce școlii

parteneriatul educațional cu familia, diseminează informații cu privire la activitatea și

problemele școlii.

Colaboratorii comunitari, pe care îi folosim ca mediu educațional alternativ, sunt:

biserica, ONG-uri implicate în ocrotirea minorilor și în actul educațional, cluburi de

activități extrașcolare, instituții școlare cooptate în acțiuni de parteneriat sau competiții

interșcolare, mass-media.

Am implicat școala în derularea unor programe asociate care să ne asigure cadrul și

resursele necesare introducerii acestor schimbări. Este vorba de proiectele europene pe

care le-am inițiat, formând o echipă de proiectare a acestora, de redactare a exigențelor

cererii de finanțare nerambursabilă, inclusive pe componenta POSDRU.

Fără a pretinde epuizarea problematicii relației școală-comunitate, tipologia și

exemplele date conturează o imagine a Școlii Gimnaziale Alecu Russo sub aspectul

incluziunii în viața comunității – sprijinită activ de conducere și de cadre didactice.

Page 90: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

90

Strategia de lucru pentru relații comunitare și de parteneriat

ANALIZA DE NEVOI

(SWOT)

PONDERE PUNCTAJ PRODUS DINTRE

PONDERE ȘI

PUNCTAJ

PUNCTE TARI

90%

1 – 25%

2 – 15%

3 – 10%

4 – 15%

5 – 10%

6 – 20%

0,25

0,15

0,10

0,10

0,10

0,20

+6

+4

+3

+3

+3

+5

+1,50

+0,60

+0,30

+0,30

+0,30

+1,00

Total PT x x +4,00

PUNCTE SLABE

10%

1 – 10%

0,10

-1

-0,10

Total PS x x -0,10

Total PT + PS x x +3,90

OPORTUNITĂȚI

75%

1 – 20%

2 – 30%

3 – 25%

0,20

0,30

0,25

1

3

2

+0,20

+0,90

+0,50

Total Oportunități x x +1,60

AMENINȚĂRI

25%

1 – 15%

0,25

-1

-0,25

Total Amenințări x x -0,25

Total O + A x x +1,35

Page 91: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

91

ANALIZA SWOT

Factori interni Pondere

(%)

punctaj Produsul

dintre pondere

și punctaj

Puncte tari (S) 1.Ofertă de școlarizare stabilă, conform cu

cererea comunității locale

10 +5 +0,50

2.Documentarea și aplicarea corectă a

Curriculumului Național la clasă

5 +3 +0,15

3.Laboratoare și cabinet specializate 5 +2 +0,10

4.Atragerea și absorbția de fonduri de stat

(proiecte de investiții) și de la comunitatea

europeană (proiecte școlare)

5 +2 +0,10

5.Organizarea de activități extracurriculare

destinate completării educației și formării

profesionale a elevilor

10 +3 +0,30

6.Existența unui număr de activități

consecrate și implicând parteneriat

instituțional

5 +4 +0,20

7.Interes din partea elevilor și cadrelor

didactice în cooperarea europeană în

domeniul educației

10 +3 +0,30

Puncte slabe (W) 1.Procent ridicat de mediocritate 10 -4 -0,40

2.Orientarea preponderentă a CDS spre

echilibrarea alocărilor orare din planurile de

învățământ

5 -3 -0,15

3.Insuficientă utilizare în procesul didactic a

materialelor existente

5 -3 -0,15

4.Lipsa unui spațiu adecvat pentru întâlniri

comunitare

10 -1 -0,10

5.Distribuție inegală a interesului la nivelul

elevilor, cadrelor didactice și părinților

5 -2 -0,10

6.Gradul ridicat de încărcare a programului

elevilor

10 -3 -0,30

7.instalațiile sanitară, termică, electric cu

grad ridicat de uzură

5 -2 -0,10

100%

Suma SW +0.35

Page 92: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

92

Factori externi Pondere

(%)

punctaj Produsul

dintre pondere

și punctaj

Oportunități (O) 1.Poziție tradițional bine stabilită în ierarhia

ofertei educaționale locale, cu effect direct

asupra cererii

10 +5 +1,00

2.Ofertă de formare pentru abilitarea

curricular existent la nivel local

5 +3 +0,15

3.Interes și sprijin din partea comunității

locale pentru îmbunătățirea condițiilor

educaționale

5 +3 +0,15

4.Descentralizarea administrației și

finanțării învățământului preuniversitar

5 +2 +0,10

5.Susținere din partea comunității locale

pentru activitățile extracurriculare și

extrașcolare, în special cele care implică

colaborarea cu comunitatea

5 +3 +0,15

6.Sprijinirea elevilor provenind din medii

sociale defavorizate prin programe și

proiecte

5 +5 +0,25

7.Sprijin instituțional și financiar din partea

autorității și comunității locale

5 +4 +0,20

Amenințări (T) 1.Depresia demografică 5 -4 -0,20

2.Curriculum supraîncărcat cu informații

neatractiv nu favorizează dezvoltarea de

curriculum personalizat

5 -3 -0,15

3.Mediul financiar rigid și ostil 5 -2 -0,10

4.Modificări frecvente ale legislației 10 -2 -0,20

5.Limite în asigurarea resurselor financiare

necesare organizării și desfășurării de

activități extracurriculare și extrașcolare

10 -2 -0,20

6.Slaba salarizare a cadrelor didactice 10 -2 -0,20

7.Potențial cultural redus al familiilor

elevilor – deficiența educației copiilor în

familie

5 -1 -0,20

100%

Suma OT +0,75

Page 93: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

93

ANALIZA PEST

Analiza oricărei entități economico-sociale este influențată într-o mare măsură de

factorii politici, economici, sociali, tehnologici care se manifestă din mediul în care

aceasta își desfășoară activitatea.

Performanța instituțională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura

politică și legislativă, de evoluția economică la nivel local, regional, național și

internațional, de progresul social intern și de integrarea în structurile și economice și

culturale ale Uniunii Europene. Cuceririle tehnologice, invențiile și inovațiile în domeniul

industrial, precum și necesitatea de a păstra un mediu natural tehnologic pot contribui la

eficentizarea procesului instructiv educativ și la asigurarea finalităților educaționale. De

aceea este necesară o radiografie exigentă a mediului în care își desfășoară activitatea

instituția de învățământ, pentru a identifica oportunitățile pe care trebuie să le valorifice

proiectul de dezvoltare instituțională în scopul maximizării rezultatelor.

Pentru a realiza diagnoza mediului extern s-a utilizat tehnica managerială numită PEST,

analiza contextului politic (politici educaționale și programe de reformă), economic,

social, tehnologic și ecologic în care funcționează școala noastră.

Analiza PEST ne ajută la identificarea influențelor pe termen lung asupra școlii

noastre și astfel la orientarea viziunii și stabilirea misiunii școlii. Acest format de analiză

contribuie la conturarea impactului și identificarea tendințelor generale ale celor patru

stimulatori majori ai schimbării abreviați în denumirea analizei.

Concluziile și interpretările analizei PEST sunt valorificate în elaborarea direcțiilor

de acțiune a Școlii Gimnaziale Alecu Russo.

Page 94: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

94

STRATEGIA DEZVOLTĂRII INSTITUȚIONALE ÎN PERIOADA 2014 – 2019

PRIORITĂŢI NAŢIONALE

1. Învăţarea centrată pe elev vizează o cunoaştere mai bună a elevului, eficientizarea

actului de învăţare adaptând mijloacele şi metodele de învăţare la stilul de învăţare;

2. Proiectarea şi elaborarea de standarde de pregătire având în vedere includerea

competenţelor specifice cunoaşterii şi promovării spiritului antreprenorial;

3. Proiectarea şi elaborarea unui curriculum flexibil utilizând credite transferabile în

cadrul formării iniţiale precum şi diversificarea conţinuturilor prin curriculum opţional şi

teme cross-curriculare.

4. Programele de formare iniţială şi continuă a personalului didactic vor cuprinde

conţinuturi şi metode care facilitează dobândirea competenţelor personale şi sociale de

către elevi şi adulţi;

5. Asigurarea calităţii educaţiei este o prioritate a programelor educaţionale cu urmări

certe asupra calităţii vieţii, muncii şi a relaţiilor interumane;

6. Orientarea şi consilierea sunt aspecte cheie care condiţionează valorificarea

competentelor dobândite în şcoală;

7. Dotarea cu PC pentru dezvoltarea activităţii de predare învăţare asistate de calculator;

8. Asigurarea şi modernizarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar în condiţii

de standardizare la nivel naţional;

9. Proiectarea şi implementarea unor standarde pentru managerii educaţionali în special a

unor standarde evolutive pentru o carieră managerială dinamică;

10. Acordarea de şanse egale tuturor la educaţie, la ocuparea locurilor de muncă şi la

emancipare socială;

11. Utilizarea TIC în predare ceea ce permite simularea unor fenomene şi procese

necesare unui învăţământ eficient centrat pe elev;

12. Cuprinderea tuturor copiilor cu nevoi speciale în sistemul educaţional de masă sau

special precum şi formarea cadrelor didactice din învăţământul de masă care vor lucra cu

copii care au cerinţe educative speciale sau se găsesc în situaţii vulnerabile;

Page 95: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

95

NEVOI DE EDUCAŢIE IDENTIFICATE LA

NIVELUL ŞCOLII/COMUNITĂŢII

Admitem ca universală anticipaţia că societatea viitorului e una a cunoaşterii dominată de

tehnologia informaţiei şi a comunicării. Învăţământul obligatoriu de azi şi de mâine

trebuie să se afle în corespondenţă cu mesajele actuale şi cele prospectabile ale noii

societăţi a cunoaşterii.

Încercările de reformă şi direcţiile de dezvoltare ale şcolii sunt avansate faţă de evoluţia

comunităţii locale şi considerăm necesare eforturi comune ale şcolii şi comunităţii de a

promova valorile pe care se bazează demersul şcolii în vederea creşterii impactului şi

influenţei acesteia în comunitate.

Prinsă între educaţia preşcolară şi cea liceală, şcoala obligatorie simbolizează în modul

cel mai reprezentativ concepţia unei societăţi despre educaţie şi prin aceasta, despre ea

însăşi ca societate. Durata şcolii obligatorii, capacităţile cognitive şi abilităţile de

exercitare a drepturilor civile, criteriile identitare şi cele comunitare, alături de

cunoştinţele care le dau conţinut şi sens, se relevă cel mai bine, într-o formă concentrată,

în învăţământul obligatoriu. Şcoala resimte impactul zonei în care se află – sărăcia din

punct de vedere economic, nu oferă elevilor oportunităţi de dezvoltare personală, o mare

parte a familiilor întâmpină dificultăţi sociale şi au nivel de pregătire mediu. Este nevoie

ca şcoala să ofere elevilor condiţii şi deschideri care să le permită progresul raportat la

rezultatele anterioare şi „background-ul social” şi să le faciliteze integrarea socială.

Învăţământul românesc de astăzi este, ca şi societatea în care funcţionează, la răscruce.

Între trecutul mai îndepărtat de care s-a străduit să se despartă şi viitorul european al unei

societăţi şi economii ale cunoaşterii ce trebuie adus în prezentul cotidian al acţiunilor

consecvente, timpul solicită atât revizuiri şi corecţii, cât şi construcţii consecvente. Este

timpul „oportunităţilor constructive”. Copiii trebuie educaţi pentru o lume în schimbare –

să fie pregătiţi să înveţe pe tot parcursul vieţii – pentru a acumula cunoştinţe, a-şi

dezvolta abilităţile şi atitudinile şi a se adapta la o lume complexă şi interdependentă.

O nouă organizare a sistemului de formare, perfecţionare şi stimulare a personalului

didactic se impune pe scena educaţiei noului mileniu, atâta vreme cât cadrul didactic

deţine o poziţie cheie în orice şcoală. Un mod nou de reprezentare a elevului în şcoală, de

afirmare a capacităţilor şi iniţiativelor, aşteptărilor şi speranţelor acestuia trebuie să-şi

construiască drumul într-o lume din ce în ce mai individualizată. Şi în acelaşi timp, o

nouă concepţie despre organizarea, transmiterea şi construcţia valorilor societăţii şi

cunoaşterii în educaţie este de aşteptat să se afirme, dar mai ales să se dezvolte. Este

nevoie ca în perioada următoare, inovaţia introdusă în procesul de învăţământ, din şcoală,

să devină practică curentă pentru ca ameliorarea şcolară să fie un proces convergent şi

continuu.

În fundamentarea proiectului de dezvoltare instituţională am îmbinat analiza cantitativă

cu cea calitativă şi ne-am concentrat cu precădere asupra orientărilor, atitudinilor sau

Page 96: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

96

opţiunilor celor implicaţi direct: personal didactic, nedidactic şi auxiliar, elevi, părinţi,

comunitate locală. Intenţia noastră a fost de a investiga efecte ale reformei pentru ca, pe

această bază, să inserăm politici ulterioare de ameliorare.

Page 97: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

97

VIZIUNEA ȘCOLII

Viziunea școlii reprezintă modelul ideal al organizației noastre peste un timp, după ce va

reuși să-și atingă scopurile propuse, echivalează deci cu “viziunea de succes”. Elementele

viziunii școlii:

1. De lungă durată

Creștere demografică, instituțională, structurală

2. De durată medie

Resurse financiare

Infrastructură

Imaginea/poziția în comunitate

3. De scurtă durată

Programe de activități

Resurse umane

Viziunea cuprinde discordanța dintre aspirațiile organizației și posibilitățile ei –

adică atuurile și provocările organizației. Viziunea trebuie să devină un ghid de acțiune –

înțelegerea direcției de acțiune și a consecințelor.

Adaptându-se în mod firesc cerințelor societății de mâine și promovând o dezvoltare

susținută și conformă realităților europene, viziunea Școlii Gimnaziale Alecu Russo se

poate exprima sintetic astfel:

În viziunea școlii noastre, procesul instructiv-educativ trebuie să satisfacă cerințele

învățământului modern european, să ofere clienților noștri servicii educaționale de

calitate, care să atingă indicatorii și standardele de referință impuse de normele calității.

Ne propunem ca prin calitatea serviciilor, să satisfacem încrederea publică și să ne

afirmăm ca ofertă publică viabilă, să contribuim la dezvoltarea personală a clienților

noștri prin formarea capacităților cognitive și prin însușirea de către aceștia a valorilor

civice, morale și estetice. Concepem școala ca instituțiecapabilă să aplice principiile și

direcțiile reformei, să se integreze în normele europene și naționale, deschisă către

comunitate, care susține dezvoltarea și ca organizație care valorizează diversitatea și

diferențele clienților noștri, în care să se facă o educație incluzivă, facilitând accesul și

Promovarea programelor educaționale centrate pe valori și

principii ale educației europene, care să ofere copiilor

posibilitatea dezvoltării lor optime în ceea ce privește

autonomia personală și socială, responsabilitatea, încrederea

în sine și toleranța.

Page 98: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

98

participarea la procesul atât de complex, instructiv-educativ în care sunt cuprinși toți

actorii educaționali și toți factorii interesați. Țelul nostru este să devenim o unitate școlară

de referință integrată nevoilor sociale ale comunității, care să realizeze pregătirea pentru

viitor, la standarde europene. Dorind o viziune dinamică, științifică, pragmatică, viziunea

școlii s-a centrat, raportându-ne la următoarele domenii:

Curriculum: obținerea unor rezultate competitive asigurând calitatea procesului

instructiv/educativ; stimularea performanțelor individuale ale elevilor, dezvoltarea

personalității elevilor, formarea competențelor intelectuale, stimularea motivației

învățării, asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală; educație în sprijinul valorilor

societății noastre

Resurse umane: elevul trebuie să găsească în școală un al doilea cămin care să-i

ofere nu numai cunoștințele necesare trecerii într-o treaptă superioară de

învățământ, ci și un cadru propice dezvoltării personalității lor ca viitori cetățeni,

capabili să facă față cerințelor contemporane; stimularea cadrelor didactice nu

numai în vederea perfecționării, ci și prin implicarea lor în actul decizional,

responsabilizarea acestora

Resurse material-financiare: demararea lucrărilor prevăzute în programul de

dezvoltare școlară, ceea ce va permite crearea unei imagini noi. Astfel se vor putea

pune în valoare atât baza materială a școlii, resursele umane ceea ce va duce la

creșterea prestigiului școlii în comunitatea locală; amenajarea unei săli de lectură

corespunzătoare; continuarea informatizării prin extinderea rețelei de calculatoare

și conectarea la internet a tuturor sălilor de clasă

Relații comunitare: creșterea prestigiului școlii prin colaborarea cu parteneri direct

interesați, participarea și obținerea unor rezultate la activitățile propuse de către

parteneri.

Page 99: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

99

MISIUNEA ȘCOLII

Misiunea trebuie să clarifice scopul unei organizații și indică DE CE face

organizația ceea ce face. Am definit misiunea răspunzând la următoarele întrebări:

1. CE vom face?

2. PENTRU CINE vom face?

3. CUM vom face?

4. DE CE vom face?

5. UNDE vom face?

Răspunsul la întrebare reiese din necesitățile grupului-țintă:

1. Ce funcții are organizația? Delimitarea obiectivelor am efectuat-o cât mai corect.

2. Pentru cine: grupul-țintă

3. Cum își va realiza organizația funcțiile?

4. De ceorganizația face ce face?

5. Unde va face organizația ceea ce dorește să facă? Stabilește aria geografică.

Școala noastră are porțile deschise tuturor celor care vor să cunoască, să învețe, să

înțeleagă, să se formeze și să se împlinească, oferind șanse egale, prin servicii

educaționale de calitate. Dorim pentru elevii noștri: o educație conform standardelor

europene; adaptare la situațiile de schimbare specifice unei societăți în dezvoltare;

capacitatea de a comunica în situații diverse, în limba maternă și într-o limbă de circulație

internațională; performanțe înalte la toate disciplinele de învățământ; cunoașterea și

aplicarea tehnicilor de operare pe calculator. Misiunea școlii derivă din idealul

educațional de formare a personalității umane și constă în asigurarea pregătirii optime a

elevilor pentru învățământul liceal, precum și însușirea de către elevi a sistemului

valorilor culturale, morale și etice, necesare unei raportări eficiente la cerințele unei

societăți în permanentă schimbare.

SUMTEM O ȘCOALĂ PENTRU FIECARE, BAZATĂ PE

DORINȚĂ POZITIVĂ ȘI RESPECT RECIPROC! ÎMPREUNĂ

CONSTRUIM, ÎNVĂȚĂM, INOVĂM, PĂSTRĂM TRADIȚIILE!

PREGĂTIM ABSOLVENȚI CU ABILITĂȚI NECESARE

AUTONOMIEI PERSONALE CARE SĂ LE PERMITĂ

INTEGRAREA SOCIO-PROFESIONALĂ, ÎN FUNCȚIE DE

POTENȚIALUL INDIVIDUAL MAXIM! DORIM CA FIECARE

COPIL SĂ BENEFICIEZE DE ȘANSA DE A FI EDUCAT CA

UN BUN CETĂȚEAN EUROPEAN, CREATIV, DAR ȘI CRITIC

ȘI AUTOCRITIC, CAPABIL SĂ SE INTEGREZE ÎN ORICE

ȚARĂ EUROPEANĂ!

Page 100: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

100

Educația este cel mai puternic motor al schimbărilor sociale, dar pentru activarea

acestuia sunt necesare schimbări fundamentale, care să facă posibilă dezvoltarea unei

societăți echitabile bazată pe cunoaștere. În acest scop școala noastră își propune să

dezvolte o cultură organizațională de tip rețea care să promoveze valori și credințe

împărtășite de educatori, elevi și părinți punând accentul pe învățare și creând un climat

educativ de învățare. Învățarea trebuie să treacă dincolo de zidurile clasei, încorporând

discipline și tehnologii complexe care să-i ajute pe elevi să se integreze într-o societate în

schimbare. Învățarea trebuie centrată pe elev, înglobând cele mai noi idei și practici

pedagogice. Ne propunem să dezvoltăm în parteneriat cu comunitatea locală un mediu

favorabil educației bazat pe valori morale, antreprenoriale, tehnologice, informaționale,

religioase, ecologice,etc.

Page 101: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

101

ȚINTE STRATEGICE

Ţintele strategice pentru dezvoltarea instituţională a Şcolii Gimnaziale Alecu Russo, în

perioada următorilor4 ani, reprezintă soluţii propuse pentru rezolvarea optimă a

problemelor prioritare identificate pe baza analizelor SWOT. Pentru clarificarea

conceptuală şi metodică, sunt prezentate în continuare elementelede bază ale problemelor

considerate prioritare la această dată şi ţintele strategice asociate. Formulareaproblemelor

porneşte de la sinteza contextului favorabil (punctele tari ale domeniului),

evidenţiazăeventualele contradicţii şi analizează sintetic potenţialul impact al punctelor

slabe şi ameninţărilor careconturează problema asupra misiunii asumate. Pentru ţintele

strategice, s-a căutat o formulare generală,dar care să evidenţieze scopul propus şi să aibă

pertinenţa necesară la nivelul tuturor actorilor implicaţi.

Problema 1: Absenteism, motivare pentru studiu şi carieră. Rezultatele elevilor la

clasă şiconcursuri şcolare sunt bune şi foarte bune. Există o ofertă importantă de activităţi

extracurriculare şiextraşcolare, iar elevii optează în număr relativ mare pentru aceste

activităţi şi le urmează consecvent. Înpofida acestor rezultate remarcabile, se constată

existenţa unui număr de absenţe de la activităţiledidactice, adesea susţinute şi încurajate

chiar şi de părinţi. Absenteismul la nivelul şcoliieste însoţit de asemenea de o selectivitate

pronunţată a studiului şi participării. Incluzând şi clasele mici înanaliză, pentru care nota

este un obiectiv important, se constată ponderea semnificativă a motivaţiei de tipextrinsec

pentru studiu la toate nivelurile. Ca efect principal, motivaţia de tip extrinsec conjugată

cuabsenţa de la activităţile didactice determină lipsuri în formarea competenţelorgenerale

şi specifice prevăzute de programele şcolare. Absenteismul, motivaţia de tip extrinsec

şiselectivitatea studiului nu se pot disocia de problematica recuperării abilităţilor şi

competenţelor.Carenţele în cunoştinţele şi abilităţile elevilor au ca efect limitarea

opţiunilor acestora privind admiterea în liceu. Prin efectele analizate succint aici,

motivaţiaextrinsecă şi absenteismul reprezintă conjugat un risc potenţial major pentru

realizarea misiunii asumate.Descurajarea şi combaterea absenteismului şi construcţia

motivaţiei intrinseci pentru studiu presupunacţiuni consecvente şi de lungă durată asupra

factorilor interni determinanţi: gradul de încărcare alprogramelor şcolare şi al

programului elevilor, atractivitatea activităţilor didactice, demonstrareanecesităţii

studiului prin activităţilor curriculare, extracurriculare şi extraşcolare complementare,

calitateadisciplinei etc. Pentru a orienta în mod efectiv şi eficient la nivel strategic

rezolvarea acestei problem complexe, într-o abordare pozitivă care vizează obţinerea de

rezultate, se propune următoarea ţintăstrategică pentru orizontul de timp 2014/2016:

Ţinta strategică 1: Îmbunătăţirea participării elevilor (cantitativ şi calitativ)

laactivităţile didactice prin atragerea şi motivarea acestora

Problema 2: Formalism în metodele şi tehnicile de predare-învăţare şi evaluare.

Şcoaladispune de un personal didactic cu înaltă calificare – majoritatea cadrelor didactice

având gradul didacticI. Rezultatele cadrelor didactice sunt recunoscute prin gradaţii de

merit şi distincţii – ponderea celor carebeneficiază de astfel de recompense fiind

Page 102: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

102

importantă. Există un număr important de cadre didacticeresursă – mentori, formatori,

metodişti. Rezultatele obţinute de elevi răspund în cea mai mare măsurăaşteptărilor faţă

de o resursă umană de înaltă calitate. Trecând dincolo de indicatori şi date statistice,

seconstată însă existenţa în continuare a unui formalism/tradiţionalism pronunţat în

metodele şi tehnicile utilizate la clasă în procesul de predare-învăţare şi evaluare.

Abordarea formală şi tradiţionalistă seînregistrează de la nivelul proiectării curriculare

(planificări, documente de catedră etc.) până la nivelulactivităţilor concrete în clasă.

Astfel, accentul în procesul educaţional este pus în foarte multe cazuri(înţelegând cadre

didactice şi/sau activităţi didactice) pe predare şi nu pe învăţare activă, pe transmiterede

informaţii şi nu pe formare şi exersare de competenţe. Abordarea didactică este în multe

cazuri monodisciplinarăşi excesiv teoretizată. Instruirea asistată de calculator,

experimentul didactic frontal,activitatea diferenţiată individuală şi pe grupe, elaborarea

de proiecte, evaluarea planificată şi prin tehnicivariate etc. nu sunt metode cu o

răspândire suficient de largă în activitatea tuturor cadrelor didactice.Abordarea formală şi

tradiţionalistă a procesului didactic au în principal efecte asupra calităţiicompetenţelor

formate la elevi (accent pe cunoştinţe şi neglijarea recuperării abilităţilor şi

atitudinilorasociate) şi asupra abilitării lor pentru a învăţa pe parcursul întregii vieţi. Din

această perspectivă,problema identificată aici este o ameninţare internă pentru misiunea

asumată. Punând accent pe abilitareaelevilor pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi,

ţinta strategică propusă pentru abordarea problemeiidentificate se poate formula astfel:

Ţinta strategică 2: Accent pe învăţarea în clasă prin metode didactice

moderne,interactive, centrate pe elev

Problema 3: Calitate redusă a infrastructurii spaţiilor de şcolarizare. În anul şcolar

2010/2011 a foststabilit un plan de acţiune pe 4 ani vizând îmbunătăţirea condiţiilor

educaţionale din școală. Planul a fost aprobat de Consiliul Profesoral şi a intrat în

aplicare, obiectivelemari de investiţii fiind agreate cu Consiliul Local. Planul de

dezvoltare a bazei materiale abeneficiat de finanţare de la bugetul naţional şi bugetul

local. Investiţiile şi lucrările realizate auîmbunătăţit în mod evident condiţiile în care se

desfăşoară activitatea în şcoală. Au rămas însă încontinuare nerezolvată calitatea generală

a spaţiilor de şcolarizare, în privinţa instalațiilor termice, sanitare și electrice. Având în

vedereefectele negative pe care le are această situaţie asupra calităţii şi eficienţei

procesului educaţional şiimaginii şcolii în comunitate, se propune următoarea ţintă

strategică privind baza materială a unităţii deînvăţământ:

Ţinta strategică 3: Îmbunătăţirea calităţii spaţiilor de şcolarizare existente Problema 4: Coerenţa şi priorităţile proiectelor de cooperare europeană. În perioada

2013-2015, școala a contractat şi pus în aplicare 1 proiect şcolar Comenius. Proiectele

derulate au acoperit o arie relativ largă deinterese ale elevilor, cadrelor didactice şi

managementului unităţii de învăţământ. Coerenţa verticală aproiectelor şi răspunsul la

priorităţile dezvoltării instituţionale din perioada menţionată a fost, relativ ridicată.

Această situaţie a fost determinată, pe de o parte, de motive obiective, externeşcolii –

parteneri coordonatori disponibili şi aria lor de interese, condiţiile de finanţare impuse la

Page 103: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

103

nivelnaţional (un singur tip de proiect) etc. Evaluând potenţialele beneficii din

perspectiva misiuniiasumate, se pot identifica două domenii prioritare care să orienteze

strategic proiectele europene decooperare în continuare: (1) educaţia pentru cetăţenie

europeană şi (2) dezvoltarea/exersareacompetenţelor lingvistice şi tehnice. Incluzând

drepturi, obligaţii şi participarea activă în societate şi viaţapolitică, cetăţenia europeană

vizează consolidarea imaginii şi identităţii Uniunii Europene şi implicareamai profundă a

cetăţeanului în procesul de integrare europeană. În consecinţă, pentru a răspunde misiunii

asumate şi pentru a asigura coerenţa şi eficienţa acţiunilor din cadrul proiectelor de

cooperare europeană,se propune următoarea ţintă strategică:

Ţinta strategică 4: Educarea elevilor pentru cetăţenie europeană

şiformarea/exersarea competenţelor lingvistice şi tehnice la elevi prin

activităţirealizate în parteneriat cu şcoli din Uniunea Europeană

Referitor la opţiunile strategice selectate pentru realizarea ţintelor propuse, trebuie

menţionateurmătoarele:

1) Sunt vizate în principiu acţiuni complementare în cadrul celor patru opţiuni strategice

debază – investiţie în resurse umane, dezvoltare curriculară, finanţare şi dotare şi relaţii

comunitare.În funcţie de specificitatea ţintei strategice, anumite opţiuni sunt utilizate cu

predilecţie, iar unelepot să lipsească.

2) Ţintele strategice 1 şi 2 au un caracter complementar. Din acest motiv, pentru aceste

ţinte,o parte din opţiunile strategice sunt comune.

3) Opţiunile strategice se transpun la nivel tactic prin programe (multi)anuale care pot

vizauna sau mai multe ţine strategice.

Au fost elaborate obiective strategice pentru fiecare dintre ţintele strategice stabilite, în

vederea analizei activităţilor concrete pentru realizarea acestora.

Ţinta strategică 1: Îmbunătăţirea participării elevilor (cantitativ şi calitativ) la

activităţile didactice prin atragerea şi motivarea acestora

OS.1.1. Asigurarea accesului tuturor beneficiarilor potenţiali ai educaţiei la programele

de studii ale Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi

OS.1.2. Implementarea măsurilor legislative şi organizatorice pentru corelarea

Curriculum-ului Naţional şi a Curriculum-ului la Decizia Şcolii cu oferta

educaţională a Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi

OS.1.3. Monitorizarea procesului de predare – învăţare – evaluare din perspectiva

dezvoltării competenţelor cheie şi a centrării activităţilor pe beneficiarii direcţi şi

pe cerinţele lor educaţionale

OS.1.4. Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor prin aplicarea sistemului de

evaluarea naţională periodică

OS.1.5. Promovarea serviciilor educaţionale adaptate la copiii cu cerinţe educaţionale

speciale

OS.1.6. Susţinerea performanţelor elevilor cu aptitudini înalte prin organizarea şi

participarea la olimpiade, concursuri, competiţii

OS.1.7. Susţinerea activităţilor extracurriculare din perspectiva educaţiei nonformale şi

Page 104: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

104

informale

OS.1.8. Prevenirea abandonului şcolar prin măsuri active de identificare a nevoilor

beneficiarilor direcţi şi de optimizare a procesului instructiv-educativ

Ţinta strategică 2: Accent pe învăţarea în clasă prin metode didactice moderne,

interactive, centrate pe elev

OS.2.1. Evaluarea anuală a performanţelor individuale ale personalului didactic,

didactic-auxiliar şi nedidactic utilizând indicatori de performanţă adecvaţi

misiunii Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi

OS.2.2. Identificarea nevoilor de dezvoltare profesională a personalului didactic,

didactic-auxiliar şi nedidactic şi crearea de oportunităţi de formare continuă

OS.2.3. Sprijinirea personalului didactic debutant în vederea adaptării la cerinţele de

calitate ale Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi

OS.2.4. Susţinerea activităţilor de cercetare ştiinţifică, didactică a specializării şi

promovarea de parteneriate cu mediul universitar

Ţinta strategică 3: Îmbunătăţirea calităţii spaţiilor de şcolarizare existente OS.3.1. Elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli adecvând obiectivele strategice

ale Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi cu cerinţele unei bune guvernări

financiare

OS.3.2. Optimizarea bazei materiale în corelaţie cu cerinţele de implementare a unui

învăţământ modern şi cu cerinţele de îmbunătăţire a calităţii

OS.3.3. Conducerea activităţilor specifice Compartimentului Financiar-Contabilitate în

condiţii de eficienţă şi transparenţă

OS.3.4. Organizarea activităţilor aferente achiziţiilor publice în condiţii de legalitate,

economicitate şi oportunitate

Ţinta strategică 4: Educarea elevilor pentru cetăţenie europeană şi formarea/

exersarea competenţelor lingvistice şi tehnice la elevi prin activităţi realizate în

parteneriat cu şcoli din Uniunea Europeană

OS.4.1. Crearea de oportunităţi pentru dezvoltarea rolului de partener educativ al

părinţilor

OS.4.2. Crearea de oportunităţi pentru dezvoltarea şi implementarea unor proiecte în

parteneriat cu şcoli din Uniunea Europeană

OS.4.3. Promovarea imaginii Şcolii Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi în comunitatea

locală, bazată pe principii de marketing educaţional

OS.4.4. Promovarea de parteneriate pe plan local, regional şi naţional

Page 105: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

105

Page 106: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

106

OPȚIUNI STRATEGICE

ținte strategice/

opțiuni strategice

Opțiunea investiției

în resursa umană

Opțiunea

curriculară

Opțiunea financiară și a

Dotărilor materiale

Opțiunea relațiilor

comunitare

1. Îmbunătăţirea

participării elevilor (cantitativşi

calitativ) la activităţiledidactice

prin atragerea şimotivarea

acestora

2. Accent pe învăţarea

În clasă prin metode

didacticemoderne, interactive,

centrate

pe elev

-Formarea continuă şi

perfecţionarea

personalului

didactic în scopul

promovării metodelor

didactice moderne,

interactive, centrate pe

elev

-Atragerea şi

menţinerea

personalului didactic

cu

performanţe deosebite

-Monitorizarea şi

îndrumarea activităţilor

didactice, inclusiv prin

utilizarea cadrelor-

resursă

existente la nivelul

şcolii

- Îmbunătăţirea

frecvenţei

şi calităţii activităţilor

metodice şi ştiinţifice

la

nivelul catedrelor de

specialitate

-Adaptare şi planificare

coerentă conţinuturi,

competenţe, metode

vizând

creşterea atractivităţii

orelor

-Aplicarea curriculumului

la clasă pebază de metode

didacticemoderne, inclusiv

prinutilizarea instruirii

asistate decalculator,

utilizând mijloace

didactice şi auxiliare

curriculare care să crească

atractivitatea orelor

-Diversificarea

metodelor de evaluare,

planificarea şi

standardizareaevaluării

elevilor şi creşterea

transparenţei acesteia

-Ofertă educaţională(CDŞ,

activităţiextracurriculare şi

extraşcolare) dinamică şi

coerentă, conformă cu

nevoile elevilor şi

resursele

existente

-Planificarea şi realizarea

de activităţi educative şi

de

-Îmbunătăţirea dotării cu

mijloace şi materiale

didactice, inclusiv la

nivelul

tehnicii de calcul şi a

programelor de calculator

-Încadrarea activităţilor

extracurriculare în norma

didactică şi plata acestora

-Promovarea şisusţinerea

performanţelorînalte

(recompense, finanţare

concursuri şi competiţii)

-Finanţarea activităţilor

elevilor în domeniul

redacţional, cultural,

artistic

şi sportiv

- Stabilirea/revizuirea

relaţiilor de parteneriat

cu

instituţii locale de

învăţământ, cultură şi

artă

vizând organizarea de

activităţi complementare/

motivatoare studiului

(Ziua

Porţilor Deschise,

simpozioane etc.)

- Accentuarea rolului şi

responsabilităţii

părinţilor în

monitorizarea participării

elevilor la activităţi

-Recompensarea cadrelor

didactice cu performanţe

deosebite în activitate pe

bazaunui sistem de criterii

stabilite prin consens

-Finanţarea unoractivităţi

specifice pentruîncurajarea

performanţeiînalte a

elevilor –

concursuri/competiţii

locale

-Documentare actuală şi

- Colaborarea cu IŞJ şi

CCD în scopul formării

continue, precum şi

pentru

susţinerea şi promovarea

iniţiativelor cadrelor

didactice din şcoală

- Implicarea unui număr

mai mare de cadre

didactice

în cooperarea europeană

în

Page 107: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

107

orientare şcolară

modernă privind teoria şi

practica pedagogică

-Asigurarea comunicării

la nivel local, naţional şi

european între cadrele

didactice prin dotare

tehnicăşi servicii Internet

domeniul educaţiei şi

facilitarea schimbului de

bune practici în

activitatea

didactică

3. Îmbunătăţirea calităţii

spaţiilor de şcolarizare

existente

- Informarea corectă şi

completă a tuturor

„actorilor”şi

motivarea/ mobilizarea

acestora pentru

dezvoltarea şi dotarea

spaţiilor de şcolarizare

- Organizarea

echipelor

de proiect (în cazul

obţineriide finanţări

externe)

- Formarea specifică

prin

programe acreditate a

personalului implicat

în

achiziţiile publice

-Nu este cazul

-Atragerea de fonduri de

la bugetul local, bugetul

naţional, comunitatea

europeană şi din

sponsorizări

-Finalizarea execuţiei

reabilitării școlii

-Dotarea cu mobilier

şcolar a spaţiilor de

şcolarizare

-Dotarea cu mijloace şi

material didactic a

laboratoarelor

-Reabilitarea spaţiului

destinat fondului

documentar

al Bibliotecii

-Achiziţia de mobilier

şcolar nou

-Reamenajareaterenurilor

de sport (asfaltare, dotare)

-Expertiză tehnică din

partea ISJ şi Consiliul

Local

pentrumonitorizarea şi

evaluareaexecuţiei

lucrărilor de reabilitare

-Colaborare permanentă

cu Consiliul Local,

Primărie pentru

finanţarea

obiectivelor propuse

-Stabilirea de relaţii

contractuale cu

finanţatori şiexecutanţi

(local-naţional)

4. Educarea elevilor

pentrucetăţenie europeană

şiformarea/exersareacompetenţelor

lingvistice şitehnice la elevi prin

activităţi

realizate în parteneriat cu şcolidin

Uniunea Europeană

- Activităţi de formare

pentru cadrele

didactice

implicate în proiecte,

vizând educaţia pentru

cetăţenie europeană

- Organizarea

-Includerea în oferta

educaţională a unui curs

de

educaţie pentru cetăţenie

europeană

-Accentuareadimensiunii

europene încurriculum

-(Co)finanţarea

activităţilor şi produselor

realizate în parteneriat cu

şcoli din UE

-Asigurarea comunicării

prin dotare tehnică şi

serviciiInternet

-Implicarea părinţilor,

reprezentanţilor

comunităţii

şi partenerilor

tradiţionali în

proiectele de cooperare

-Revizuirea relaţiilor de

Page 108: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

108

echipelor

de proiect (profesori,

elevi)

- Informarea corectă şi

completă a cadrelor

didactice, elevilor şi

părinţilor privind

activităţile proiectelor

de

cooperare europeană

-Asigurarea coerenţei

între competenţele

prevăzutede programele

şcolare şi celeexersate în

activităţi realizateîn

parteneriat cu şcoli din UE

corespunzătoare

-Documentarea cursului

de educaţie pentru

cetăţenie

europeană

parteneriat (proiecte

autofinanţate) şi

orientarea

acestora spre ţinta

propusă

-Elaborarea

şiimplementarea de

proiecte

de cooperare finanţate de

UE

Page 109: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

109

REZULTATE AȘTEPTATE

În tabelul următor sunt precizate principalele rezultate așteptate, asociate țintelor

strategice propuse pentru intervalul 2014 – 2019:

ținta strategică Rezultate așteptate

1.Îmbunătățirea participării elevilor

cantitativ și calitativ la activitățile

didactice (atragere, motivare)

Reducerea cu cel puţin 20% a numărului total şi normat pe

elev de absenţe

Cel puţin 95% dintre elevi participă la activităţile

extracurriculare şi extraşcolare organizate de şcoală

Cel puţin 35% dintre elevi au mediile generale curente

situate între 9 şi 10

Creşterea cu cel puţin 5% a promovabilității la Evaluarea

Națională

2.Accent pe învățarea în clasă prin

metode interactive, centrate pe elev

Cel puţin 75% din lecţii se desfăşoară prin metode didactice

moderne, interactive, centrate pe elev (instruire asistată de

calculator – minim 50%; activităţi experimentale, proiecte şi

similare – minim 80%; activitate diferenţiată individuală/pe

grupe – minim 50%)

Cel puţin 40% dintre cadrele didactice beneficiază de o

formă de recunoaştere a performanţei didactice (gradaţie de

merit, distincţii)

3.Îmbunătățirea calității spațiilor de

școlarizare existente

Există, sunt funcţionale şi au inclusiv dotare cu tehnică de

calcul şi acces permanent la internet toate laboratoarele și

cabinetele

Există şi sunt funcţionale terenurile de minifotbal

Există şi este funcţional (deschis publicului) spaţiul pentru

fondul documentar al Bibliotecii

Cel puţin 85% din mobilierul şcolar este nou, iar aspectul

general al claselor este semnificativ îmbunătăţit (dovezi

fotografice)

Unitatea are aviz sanitar de funcţionare permanent

Există şi este funcţional 1 spaţiu de joacă pentrucopii

Unitatea şcolară este anvelopată prin exterior

4.Educarea elevilor pentru cetățenie

europeană și formarea/exersarea

competențelor lingvistice și tehnice

la elevi prin proiecte de cooperare

europeană

Cel puţin 95% dintre elevi participă anual laactivităţile

organizate în cadrul proiectelor decooperare europeană

(autofinanţate şi cu finanţare dela Comunitatea Europeană)

Cel puţin 50% dintre elevi participă la activităţide

voluntariat în interesul comunităţii locale

(calitativ) Elevii demonstrează în viaţa de zi cuzi a şcolii şi

în activităţi organizate în afara şcolii(vizite, spectacole, altele)

o atitudine civicăresponsabilă

(calitativ) Elevii demonstrează în activitatea laclasă şi în alte

contexte (competiţii, alte tipuri demanifestări) cunoştinţe şi

atitudini privind drepturileşi obligaţiile cetăţeanului european

Page 110: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

110

PLANIFICARE TACTICĂ – PROGRAME

La nivel strategic, caracterul problemelor care stau la baza formulării ţintelor şi

complexitatea relaţiilor dintre domeniile funcţionale determină o abordare prin acţiuni

complementare în cadrul celor patru opţiuni strategice de bază. La nivel tactic, pentru a

asigura coerenţa şi eficienţamijloacelor concrete de realizare a strategiei propuse, sunt

propuse programe (multi)anualeelaborate pentru fiecare opţiune strategică. În esenţă (v.

tabelul din cadrul paragrafului Opţiunistrategice), tactica propusă pune în aplicare pe

verticală fiecare opţiune strategică, iar obiectiveleprogramelor vizează pe orizontală

atingerea ţintelor strategice.

2.1 Obiectivele programelor

În tabelul următor sunt prezentate sintetic programele propuse pentru realizarea

ţintelorstrategice, precizând obiectivele generale ale programelor, ţintele vizate de fiecare

program şiperioada propusă pentru derulare.

Denumirea

Programului

Obiectivele generale ale programului

ținte

strategice

perioada

Formarea continuă a

personalului

1) Formarea la întreg personaluldidactic a

competenţelor profesionale necesarepredării-

învăţării prin metode didacticemoderne, interactive,

centrate pe elev

2) Formarea personalului didacticimplicat în

proiecte de cooperare europeanăprivind

managementul de proiect

3) Formarea personalului didactic dincatedrele de

limbi moderne şi om şi societateprivind educaţia

pentru cetăţenie europeană

4) Formarea specifică a personaluluiimplicat în

achiziţiile publice

1-4

2014-2018

Ofertă educațională

dinamică și coerentă

1) Elaborarea şi aplicarea CDŞ pebaza propunerilor

catedrelor şi prin consultareaelevilor şi părinţilor,

asigurând coerenţa activităţilor la nivel de

conţinuturi şicompetenţe

2) Proiectarea şi realizareaactivităţilor

extracurriculare şi extraşcolare carăspuns la nevoi

specifice de învăţare aleelevilor, vizând completarea

şi sprijinireacompetenţelor prevăzute de programele

şcolare

3) Organizarea de concursuri,competiţii şi alte

manifestări pentru promovareaelevilor şi motivarea

1,2,4

2014-2018

Page 111: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

111

performanţelor şcolareînalte

4) Integrarea în oferta educaţională aactivităţilor

educative şi de orientare şcolară şiprofesională

Îmbunătățirea

calității spațiilor de

școlarizare

1) Reabilitarea instalației termice, electrice, sanitare

2) Reamenajarea spaţiului de joacădin curtea şcolii

pentru activităţiextracurriculare, extraşcolare şi pe

grupe

3) Reabilitarea terenului de sport(bituminare, dotări)

4) Reparaţii şi igienizări ale spaţiilorde şcolarizare

5) Anveloparea exterioară a corpuluide clădire

3

2014-2018

Finanțare și achiziții 1) Atragerea de finanţări pentruderularea proiectelor

specifice de dezvoltare abazei materiale

2) Înlocuirea/modernizarea tehnicii decalcul

3) Achiziţia de mijloace şi material didactice pentru

laboratoare și cabinet, conform solicitărilor

catedrelor

4) Înlocuirea întregului mobilierşcolar învechit şi

deteriorat

1-4

2014-2018

Dezvoltarea relațiilor

comunitare

1) Dezvoltarea parteneriatelortradiţionale cu unităţi

şcolare din judeţ, ţară şipe plan internaţional în

cadrul SNAC, în scopulorganizării de activităţi

complementare/motivatoare studiului

2) Iniţierea de activităţi de educaţienonformală prin

ateliere şi cercuri tematice

3) Realizarea de parteneriate decolaborare cu

instituţii de cultură şi artă pentru susţinerea

participăriielevilor la activităţile organizate de

acestea(ocuparea timpului liber)

4) Realizarea de parteneriate decolaborare cu firme

şi instituţii pentru susţinerea activităţilor

extrașcolare

5) Asigurarea expertizei tehnice dinpartea ISJ şi

Consiliului Local pentru derularea investiţiilor şi

lucrărilor

6) Realizarea/revizuirea de proiectede cooperare

europeană pentru susţinereaeducaţiei pentru

cetăţenie europeană şiformarea/exersarea la elevi a

competenţelorlingvistice şi tehnice

1-4

2014-2018

Page 112: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

112

2.2 Estimarea resurselor necesare

În tabelul următor sunt indicate categoriile şi estimările la această dată privind resursele

necesarederulării programelor propuse. De menţionat că resursele financiare se referă la

întreaga perioadă dederulare a programelor (4 ani – cu excepţia programului 3).

Resursele financiare nuinclud cheltuielile de personal, respectiv cheltuielile pentru

materiale de curăţenie, încălzit,iluminat, apă, canal şi salubritate. Cheltuielile pentru

serviciile de comunicare (poştă, telefon, radio,internet) sunt repartizate relativ

proporţional între programe (după reţinerea a 50% dincosturile istorice pentru

funcţionarea curentă a şcolii).

Resurse informaţionale:

- Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene, Strategia Naţionala deDezvoltare

Durabila, Strategia Europa 2020;

- legislaţie specifica;

- site-uri: Ministerul Educației Naționale, MinisterulDezvoltarii Regionale si Turismului,

Ministerul Mediului si Padurilor, Agenţia pentruProtecţia Mediului etc;

- materiale destinate implementarii programelor curriculare sau extracurricularedestinate

educaţiei pentru dezvoltare durabila.

Resurse de experienţa si expertiza:

- echipa manageriala;

- consilierul educativ;

- reprezentanţii instituţiilor interesate;

- personal implicat anterior în proiecte destinate educaţiei pentru dezvoltare durabila ;

- experţi interni si externi din echipele de implementare ale proiectelor destinate

educaţiei pentru dezvoltare durabila.

Resurse de timp alocate anual pentru:

- implementarea unei politici coerente vizând Educaţia pentru Dezvoltare

Durabila(EDD), armonizata cu tendinţele europene si naţionale de promovare a

educaţieisocioculturale, ecologice si economice;

- initierea, implementarea si evaluarea activitaţilor derulate în cadrul parteneriatelor în

domeniul educaţiei socioculturale, ecologice si economice, din perspectiva beneficiilor

aduse parţilor;

- asigurarea sustenabilitaţii acelor activitaţi educative, care aduc beneficii

întregiicomunitaţi educaţionale si locale, din perspectiva EDD

Resurse de autoritate si putere:

- Consiliul Judeţean

- Primaria , Consiliul Local

- ISJ

- Agenţia pentru Protecţia Mediului

- instituţii si organizaţii care implementeaza proiecte destinate dezvoltarii durabile.

Page 113: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

113

Program

Resurse umane

Resurse materiale

Resurse financiare

Mii lei/an

1.

Formarea

continuă a

personalului

director

responsabili de comisii

metodice/arii curriculare şi

departamente

comisia de dezvoltare

profesională

comisie pentru asigurarea

calității

tehnică decalcul şi

multiplicare

cărţi şipublicaţii

serviciicomunicare

consumabile

2- cărţi şi publicaţii

8-servicii comunicare

3- consumabile

4-(co)finanţare

Programe formare

2.

Ofertă

educaţională

dinamică şi

coerentă

director

comisiapentru curriculum

responsabili de comisii

metodice/arii curriculare

diriginţi/învățători

comisie pentru asigurarea

calității

tehnică decalcul şi

multiplicare

cărţi şipublicaţii

laboratoareşi

cabinete funcţionale

mijloace şimateriale

didactice

serviciicomunicare

consumabile

10-cărţi şi publicaţii

20-reamenajări

laboratoare şicabinete

12-mijloacemultimedia

20-mijloace şi

Material didactice

8- servicii de

comunicare

5-consumabile

3.

Dezvoltarea şi

îmbunătăţirea

calităţii

spaţiilor de

şcolarizare

director

responsabili de comisii

metodice/arii curriculare şi

departamente

diriginţi/învățători

părinţi

personaladministrativ

comisie pentru asigurarea

calității

tehnică decalcul şi

multiplicare

programelegislaţie şi

contabilitate

serviciicomunicare

consumabile

material reparaţii

4.5- calculatoare

(administraţie)

1.5- programe

legislaţie şi contabilitate

10- servicii

comunicare

4- consumabile

12- material reparaţii

200- amenajare şi

dotare laboratoare și

cabinete

15- reabilitare spaţiu

Documentare Bibliotecă

25- reabilitare

terenuri de sport

4.

Finanţare şi

achiziţii

(notă:

achiziţiile

realizate sunt

menţionate la

fiecare

program în

parte)

director

responsabili de comisii

metodice/arii curriculare şi

departamente

diriginţi/învățători

părinţi

personaladministrativ

tehnică decalcul şi

multiplicare

programelegislaţie şi

contabilitate

serviciicomunicare

consumabile

1.5- programe

legislaţie şi contabilitate

10- servicii comunicare

4- consumabile

Page 114: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

114

5.

Dezvoltarea

relaţiilor

conitare

director

coordonatoriproiecte

consiliereducativ

responsabili de comisii

metodice/arii curriculare

diriginţi/învățători

comisie pentru asigurarea

calității

elevi

părinţi

tehnică decalcul şi

multiplicare

cărţi şipublicaţii

serviciicomunicare

consumabile

2- cărţi şi publicaţii

7-serviciicomunicare

5-consumabile

4-protocol

4-concursuri,

competiţii, alte manifestări

5-publicaţii proprii

-deplasări şi

produse proiecte europene

Page 115: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

115

Planificare operaţională – planuri managerial

Planurile mangeriale prezentate în continuare cuprind operaţionalizarea pentru cei patru

anişcolari vizaţi în proiectarea strategică a programelor propuse pentru realizarea ţintelor

strategice.Planurile manageriale sunt structurate pe programele propuse şi precizează la

nivelul fiecăruiprogram obiectivele specifice anului şcolar, activităţile considerate minim

necesare pentru atingereaobiectivelor propuse şi o estimare a resurselor necesare.

Activităţile proiectate pentru fiecareprogram sunt descrise succint (în cea mai mare parte

în termeni de rezultate aşteptate) şi suntprecizate responsabilităţi, termene (estimate) de

finalizare şi setul minim de indicatori obiectivi derealizare a activităţilor propuse.

Datorită caracteristicilor programelor propuse, trebuie menţionat că

anumite obiective şi activităţi se regăsesc similar sau identic în mai multe planuri

manageriale.În proiectarea la nivel operaţional este propusă o evaluare de progres pentru

fiecare dintreprogramele propuse – realizată la jumătatea ciclului de viaţă al acestora (2

ani). Evident nu esteposibilă la această dată precizarea rezultatelor acestor evaluări, dar se

are în vedere posibilitateaapariţiei şi/sau reformulării anumitor obiective şi activităţi ca

acţiune corectivă asupra desfăşurăriiprogramelor propuse. De asemenea, deoarece o parte

dintre obiectivele specifice propuse include analize de nevoi (populaţia şcolară,

personalul didactic şi curriculumul sunt în permanent evoluţie), s-a luat în considerare

posibilitatea introducerii unor obiective specifice şi activităţiasociate noi în anii următori,

rezultate din analizele de nevoi realizate.Pentru economia redactării, sunt utilizate în text

următoarele abrevieri (ordine alfabetică aici):

CA - Consiliul de administraţie

CC - Comisia pentru curriculum

CCE - Consiliul consultativ al elevilor

CDP - Comisia pentru perfecţionare, formare continuă şi dezvoltare profesională

CEAC - Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii

CP - Consiliul profesoral

CCP Consiliul Consultativ al părinţilor

ISJ - Inspectoratul Şcolar Judeţean Iași

CL- Consiliul Local Iași

SN - Săptămâna N din anul şcolar respectiv (cu început fixat la 01.09)

Page 116: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

116

Anul scolar 2014-2015

1. Formarea continuă a personalului didactic

Obiective specifice

1) Realizarea unei analize de nevoi pentru identificarea priorităţilor (exprimate

înpersoane şi domenii) în formarea continuă a personalului didactic şi administrativ

2) Identificarea în colaborare cu CCD şi ISJ a programelor şi activităţilor de formarecare

răspund nevoilor identificate

3) Participarea a cel puţin 3/4 din personalul didactic (în special priorităţile) şi aîntregului

personal administrativ la programele şi activităţile de formare identificate

4) Realizarea la nivelul fiecărei catedre a cel puţin o activitate metodică şi cel puţin

1lecţie demonstrativă,lunar, vizând utilizarea la clasă a metodelor interactive, centrate pe

elev

5) Asistarea la cel puţin 1 oră pe lună a personalului didactic care a participat laprograme

şi activităţi de formare continuă

Activităţi şi indicatori de realizare

Descrierea activității responsabil termen indicatori

Informarea catedrelor şi personalului

adminsitrativ privind programul de

formare continuă

director S1 Proces verbal şedinţă

de informare

Stabilirea şi aplicarea metodologiei

pentru analiza de nevoi privind

formarea continuă

CDP, CEAC, com/

arii (colaborare cu

CCD şi ISJ)

S5 -Metodologie analiză de

nevoi

-Chestionare aplicate

(personal, elevi, părinţi)

-Procese verbale şedinţe

şi întâlniri (catedre, focus-

grupuri)

-Fişe de asistenţă la ore

Elaborarea, discutarea şi asumarea

analizei de nevoi privind priorităţile

în formarea continuă

CDP, com/arii

S8 -Analiza de nevoi (document

scris)

- Procese verbale şedinţe

catedre

Analiza ofertei locale, naţionale şi

europene de formare continuă şi

identificarea programelor care

răspund priorităţilor stabilite

CDP, resp. com/

arii (colaborare

CCD şi ISJ)

S10 -Diagramă asocierepriorităţi

(persoane şi domenii) şi

programe ofertate

Facilitarea participării şi participarea

efectivă a personalului laactivităţile

de formare

Director, resp.

com/ arii

(colaborare

cu furnizorii)

Cf.

ofertei

-Orar supliniri (după caz)

-Certificate/adeverinţe

participare

-Procese verbale activităţi

Page 117: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

117

metodice catedre (minim 1

pe lună)

Monitorizare Director, CDP,

resp. com/ arii

Planifica

re

ulterioară

-Fişe de asistenţă la ore

(minim 2 pe săptămână)

-Procese verbale lecţii

demonstrative (minim 1 pe

lună)

Evaluare Director, CP/CA

CEAC

S18/S30

-Raport activitate CDP

-Extras raport CEAC

-Raport activitate director

-Proces verbal CP/C

Resurse necesare (estimare)

Resurse umane Resurse materiale Resurse financiare

-director

- resp. com/ arii

-comisia formarecontinuă

-comisia calitate

-tehnică de calcul şimultiplicare

-cărţi şi publicaţii

-servicii comunicare

consumabile

-6.000/calculatoare (3 cabinete)

-1.000 /cărţi şipublicaţii

-1.250 serviciicomunicare

-750 consumabile

-1.000 (co)finanţareprograme

Anul școlar 2015 – 2016

1.Formarea continuă a personalului didactic

Obiective specifice

1) Stabilirea priorităţilor pentru anul curent (exprimate în persoane şi domenii)

înformarea continuă a personalului didactic şi administrativ

2) Identificarea în colaborare cu CCD şi ISJ a programelor şi activităţilor de formarecare

răspund nevoilor identificate

3) Participarea a cel puţin 3/4 din personalul didactic (priorităţile, după caz, altele decât

persoanele din anul precedent) la programele şi activităţile de formare identificate

4) Realizarea la nivelul fiecărei catedre a cel puţin o activitate metodică şi cel puţin 1

lecţie demonstrativă pe lună, vizând utilizarea la clasă a metodelor interactive, centrate pe

elev

5) Asistarea la cel puţin 2 ore pe semestru (suplimentare) a personalului didactic care a

participat la programe şi activităţi de formare continuă

Page 118: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

118

Activităţi şi indicatori de realizare

Descrierea activității responsabil termen indicatori

Informarea catedrelor şi

personalului adminsitrativ privind

situaţia programului de formare

continuă

director S1 -Proces verbal şedinţăde

informare

Stabilirea priorităţilor pentru anul

curent pe baza metodologiei de

analiză de nevoi

CDP, CEAC,

resp. com/arii

(colaborarecu

CCD şi ISJ)

S5 -Chestionare aplicate(personal,

elevi, părinţi)

-Procese verbale şedinţeşi

întâlniri (com/arii, focus-grupuri)

-Fişe de asistenţă la ore

Elaborarea, discutarea şi

asumarea priorităţilor identificate

în formarea continuă

CDP, com/arii

S8 -Analiza de nevoi(document

scris)

-Procese verbale şedinţe com/arii

Analiza ofertei locale, naţionale şi

europene de formare continuă şi

identificarea programelor care

răspund priorităţilor stabilite

CDP, resp.

com/arii,

(colaborareCCD

şi ISJ)

S10 -Diagramă asocierepriorităţi

(persoane şi domenii) şiprograme

ofertate

Facilitarea participării şi

participarea efectivă a

personalului la

activităţile de formare

-Director, resp.

com/arii

(colaborarecu

furnizorii)

Cf.

ofertei

Orar supliniri (dupăcaz)

-Certificate/adeverinţeparticipare

-Procese verbaleactivităţi

metodice com/arii (minim 1 pe

lună)

Monitorizare -Director,CDP

-resp. com/arii

Planifica

re

ulterioară

-Fişe de asistenţă la ore(minim 2

pe semestru suplimentar)

-Procese verbale lecţii

demonstrative (minim 1 pe lună)

Evaluare (anuală) Director,CP/CA

CEAC

S18/S30

-Raport activitate CDP

-Extras raport CEAC

-Raport activitatedirector

-Proces verbal CP/CA

Evaluare de progres şi stabilirea

eventualelor corecţii la nivelul

programului

Director,CDP,CA

>S35

-Fişă de evaluare aprogramului

-Revizuirea (după caz) a

proiectului de dezvoltare

instituţională

Resurse necesare (estimare)

Resurse umane Resurse materiale Resurse financiare

-director

-resp. com/arii

-comisia formare continuă

-comisia calitate

-tehnică de calcul şi multiplicare

-cărţi şi publicaţii

-servicii comunicare

-consumabile

-6.000 -calculatoare

-1.000 cărţi şi publicaţii

-1.250 –servicii comunicare

-750 -consumabile

-1.000 -(co)finanţare programe

Page 119: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

119

2. Ofertă educațională dinamică și coerentă

Obiective specifice

1) Aplicarea corectă şi transparentă a procedurii de elaborare a ofertei educaţionale

2) Proiectarea integrată în oferta educaţională şi realizarea următoarelor categorii

deactivităţi extracurriculare:

a. Activităţi de pregătire pentru concursuri şi competiţii academice şi sportive

b. Activităţi pentru formarea competenţelor profesionale lingvistice şi IT

c. Activităţi redacţionale

d. Alte activităţi rezultate din analiza de nevoi realizată în anul precedent

3) Proiectarea integrată în oferta educaţională şi realizarea următoarelor categorii

deactivităţi extraşcolare:

4) care să răspundă în continuare solicitărilor beneficiarilor

Activităţi şi indicatori de realizare

Descrierea activității responsabil termen indicatori

Aplicarea procedurii de stabilire

aofertei educaţionale

CC,

resp. com/arii

Diriginţi/înv

S12 -Procese verbaleconsultări elevi şi

părinţi

- Tabele cu opţiunileelevilor

-Ofertă educaţională

avizată de CP şi aprobată de CA

Stabilirea formaţiunilor de studiu

pentru activităţile

extracurriculare

resp. com/arii

S14 Tabele nominale

Proiectarea şi realizarea

activităţilor extracurriculare şi

extraşcolare

Cadre

didactice

Diriginţi/înv

S20/ Cf.

planificări

-fiecare activitateextracurriculară

-Program de activitatepentru fiecare

activitate extraşcolară

-Liste de prezenţă

- Rezultatele elevilor la

concursuri şi olimpiade școlare

Monitorizare Director

resp. com/arii

Planifica

re ulterioară

Fişe de asistenţe la

activităţile extracurriculare

Evaluare Director

CP/CA, CEAC

S18/S30

-Raport activitate CC

-Extras raport CEAC

-Raport activitatedirector

-Proces verbal CP/CA

Evaluare de progres şi stabilirea

eventualelor corecţii la nivelul

programului

Director

CC, CA

>S35

-Fişă de evaluare aprogramului

-Revizuirea (după caz) aproiectului

de dezvoltareinstituţională

Page 120: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

120

Resurse necesare (estimare)

Resurse umane Resurse materiale Resurse financiare

-director

-comisia pentru

curriculum

- resp. com/arii

-diriginţi/înv.

-comisie calitate

-tehnică de calcul şi multiplicare

-cărţi şi publicaţii

-laboratoare şi cabinete funcţionale

-mijloace şi materiale didactice

-servicii comunicare

-consumabile

-2.500 -cărţi şi publicaţii

-5.000 –reamenajări laboratoare şi

cabinete

-6.000- mijloace multimedia

-5.000 -mijloace şi materiale

didactice

-2.000 -servicii de comunicare

-1.250 -consumabile

3.Dezvoltarea și îmbunătățirea calității spațiilor de școlarizare

Obiective specifice

1) Reabilitarea spaţiului documentar al Bibliotecii şi introducerea acestuia în circuitul

şcolar

2) Elaborarea şi lansarea programului „Clasa mea” vizând repararea, igienizarea

şiconservarea tuturor sălilor de clasă prin eforturile părinţilor şi încolaborare cu parteneri

din comunitate (absolvenţi, alte persoane interesate)

3) Reamenajarea laboratorului de chimie

Activităţi şi indicatori de realizare

Descrierea activității responsabil termen indicatori

Finalizarea amenajării

laboratorului de

chimie(mobilier, dotări,tehnică

de calcul şi

mijloacemultimedia)

Director

Administrator

Catedrachimie

S2 -Documente financiar

contabile

-Laborator funcţional

Proiectarea şi realizarea

reabilitării spaţiului documentar

alBibliotecii

Director

Administrator

Bibliotecar

S30

Vacanţă

-Situaţie de lucrări

- Documente contabile

-Spaţiu amenajat şideschis

circuitului şcolar

Motivarea părinţilor şi

partenerilor din comunitate

pentruiniţierea programului

„Clasa mea”

Director

Diriginţi/înv

CCP

S20 -Procese verbaleîntâlniri

-Apariţii în presă

Elaborarea şi lansarea

programului „Clasa mea”

CCP

CCE

Asociaţie

S30 -Program vizândreparaţii,

igienizări şi activităţi de

conservare săli clase

(după caz) Derularea

activităţilordin cadrul

programului „Clasa mea”

CCP

CCE

Asociaţie

>S35

-Situaţii de lucrări

-Documente financiarcontabile

-Calitatea spaţiilorşcolare

Evaluare Director

CP/CA

S18/S30

-Extras raport CEAC

-Raport activitatedirector

Page 121: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

121

CEAC -Proces verbal CP/CA

Evaluare de progres şi stabilirea

eventualelor corecţii la nivelul

programului

Director

CC

CA

>S35

-Fişă de evaluare aprogramului

-Revizuirea (după caz) a

proiectului de dezvoltare

instituţională

Resurse necesare (estimare)

Resurse umane Resurse materiale Resurse financiare

-director

-resp. com/arii și compartimente

-diriginţi/înv

-părinţi

-personal administrativ

-tehnică de calcul şi

multiplicare

-programe legislaţie şi

contabilitate

-servicii comunicare

-consumabile

-materiale reparaţii

-375 –programe legislaţie şi contabilitate

-2.500 –servicii comunicare

-1.000 -consumabile

-12.000 –materiale reparaţii

-50.000 –amenajare şi dotare laborator

chimie

-150.000 –reabilitare spaţiu documentare

Bibliotecă

4.Finanțare și achiziții

Obiective specifice

1) Identificarea şi asigurarea unor surse complementare de finanţare pentru realizarea

obiectivelor de achiziţii propuse

2) Achiziţia de mijloace didactice şi material didactic pentru laboratoare şi cabinete (în

funcţie de solicitări şi resurse)

3) Achiziționarea de calculatoare pentru fiecare sală de clasă

Activităţi şi indicatori de realizare

Descrierea activității responsabil termen indicatori

Elaborara planului anual de

achiziţii având în vedere

obiectivele stabilite

Director

Resp com/arii

Contabil şef

S6 -Propuneri com/arii

-Plan anual de achiziţii

incluzând obiectivele propuse

Elaborarea proiectului pentru

achiziţia calculatoarelor

Director

S8 Proiect

Identificarea surselor

complementare şi contractarea

finanţării (după caz)

Director

Echipeproiect

S10 Contracte de finanţare

(proiect naţional, Asociaţie,

altele)

Achiziţia calculatoarelor pentru

Sălile de clasă

Director

Administrator

Contabil şef

S22 Documentaţia achiziţiei publice

Achiziţia de mijloace şi material

didactic pentru laboratoare şi

cabinete

Director

Administrator

Contabil şef

S20 Documentaţia

achiziţiei publice

Monitorizare (plan de achiziţii,

contracte de finanţare)

Director

Cf.

termene

Documente financiarcontabile

Evaluare Director S18/S30 -Extras raport CEAC

Page 122: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

122

CP/CA

CEAC

-Raport activitatedirector

-Proces verbal CP/CA

Evaluare de progres şi stabilirea

eventualelor corecţii la nivelul

programului

Director

CC

CA

>S35

-Fişă de evaluare aprogramului

-Revizuirea (după caz) a

proiectului de dezvoltare

instituţională

Resurse necesare (estimare)

Resurse umane Resurse materiale Resurse financiare

-director

-resp. com/arii şi compartimente

–diriginţi/invățători

-părinţi

-personal administrativ

-tehnică de calcul şi multiplicare

-programe legislaţie şi

contabilitate

-servicii comunicare

-consumabile

-375 –programe legislaţie şi

contabilitate

-2.500 –servicii comunicare

-1.000 -consumabile

Page 123: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

123

Şcoala Gimnazială “Alecu Russo” din Iaşi

PLAN DE DEZVOLTARE PE TERMEN LUNG

2014 – 2019

Page 124: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

124

Ţinta strategică 1: Îmbunătăţirea participării elevilor (cantitativ şi calitativ) la activităţile didactice prin atragerea şi

motivarea acestora

Obiective strategic Termen de

realizare

Stadiu de

realizare

Resurse

necesare Responsabilităţi

Indicatori de

performanţă

Rezultate

aşteptate

Asigurarea accesului tuturor

beneficiarilor potenţiali ai educaţiei

la programele de studii ale Şcolii

Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi

Permanent În curs de

implementare

Oferta

educaţională,

cadre didactice,

baza materială,

resurse

financiare

Director, CA

Creşterea nr.

beneficiarilor

direcţi

Înmatricularea

tuturor

beneficiarilor

potenţiali

Implementarea măsurilor legislative

şi organizatorice pentru corelarea

Curriculum-ului Naţional şi a

Curriculum-ului la Decizia Şcolii cu

oferta educaţională a Şcolii

Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi

Anual, în luna

septembrie

În curs de

implementare

Curriculum

Naţional,

resurse umane,

resurse

financiare,

resurse

materiale,

resurse

informaţionale

Director, CA,

Comisie

curriculum

Diversificarea

Curriculm-ului

la decizia şcolii

Curriculum

Naţional şi CDŞ

implementate

Monitorizarea procesului de predare

– învăţare – evaluare din

perspectiva dezvoltării

competenţelor cheie şi a centrării

activităţilor pe beneficiarii direcţi şi

pe cerinţele lor educaţionale

Permanent În curs de

implementare

Resurse umane,

resurse

materiale şi

financiare,

resurse

informaţionale

Director, CEAC,

Responsabili

Comisii

metodice,

Responsabili

comisii

funcţionale

Curriculum

Îmbunătăţirea

continuă a

procesului de

predare -

învăţare -

evaluare

Competenţe-

cheie

identificate

Proces de

predare –

învăţare –

evaluare

Page 125: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

125

Obiective strategic Termen de

realizare

Stadiu de

realizare

Resurse

necesare Responsabilităţi

Indicatori de

performanţă

Rezultate

aşteptate

monitorizat

Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare

ale elevilor prin aplicarea sistemului

de evaluarea naţională periodică

Anual,

conform

graficelor

adoptate de

MECS

În curs de

implementare

Resurse umane,

resurse

materiale şi

financiare,

resurse

informaţionale

Director,

diriginţi, cadre

didactice de

specialitate

Îmbunătaţirea

rezultatelor

şcolare cu 10%

Aplicarea

sistemului de

evaluare

naţională

periodică

Promovarea serviciilor educaţionale

adaptate la copiii cu cerinţe

educaţionale speciale Permanent

În curs de

implementare

Resurse umane

specializate,

resurse

materiale şi

financiare,

resurse

informaţionale

Director,

învăţători,

diriginţi,

consilier şcolar

Diversificarea

programelor

educaţionale

pentru copiii cu

CES

Programe

educaţionale

adaptate pentru

copiii cu CES

Susţinerea performanţelor elevilor

cu aptitudini înalte prin organizarea

şi participarea la olimpiade,

concursuri, competiţii

Permanent În curs de

implementare

Resurse umane,

resurse

materiale şi

financiare,

resurse

informaţionale

Director,

Responsabili

comisii metodice

Nr. de

concursuri

organizate

Nr. de olimpiade

şi concursuri al

care participă

şcoala

Creşterea cu

10% a nr. de

concursuri

organizate

Creşterea cu

10% a nr. de

olimpiade şi

concursuri al

care participă

şcoala

Page 126: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

126

Obiective strategic Termen de

realizare

Stadiu de

realizare

Resurse

necesare Responsabilităţi

Indicatori de

performanţă

Rezultate

aşteptate

Premii la

olimpiade şi

concursuri

Susţinerea activităţilor

extracurriculare din perspectiva

educaţiei nonformale şi informale Permanent

În curs de

implementare

Resurse umane,

resurse

materiale şi

financiare,

resurse

informaţionale

Director,

Responsabil

comisie,

învăţători,

diriginţi

Creşterea cu

15% a nr. de

activităţi

extracurriculare

Activităţi

extracurriculare

organizate

Prevenirea abandonului şcolar prin

măsuri active de identificare a

nevoilor beneficiarilor direcţi şi de

optimizare a procesului instructiv-

educativ

Permanent În curs de

implementare

Resurse umane,

resurse

materiale şi

financiare,

resurse

informaţionale

Director,

Responsabil

comisie,

învăţători,

diriginţi

Rata

abandonului

Scăderea cu

20% a ratei

abandonului

şcolare

Page 127: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

127

Ţinta strategică 2: Accent pe învăţarea în clasă prin metode didactice moderne, interactive, centrate pe elev

Obiective strategice Termen de

realizare

Stadiu de

realizare

Resurse

necesare Responsabilităţi

Indicatori de

performanţă

Rezultate

aşteptate

Evaluarea anuală a performanţelor

individuale ale personalului

didactic, didactic-auxiliar şi

nedidactic utilizând indicatori de

performanţă adecvaţi misiunii Şcolii

Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi

Anual, lunile

septembrie şi

ianuarie

În curs de

implementare

Resurse umane,

resurse

materiale,

resurse

informaţionale

Director, CA,

Responsabili

comisii

metodice, şefi de

compartimente

Nr. fişe de

evaluare

Nivel

calificative

individuale

Creşterea cu

10% a

calificativelor

acordate

personalului

Identificarea nevoilor de dezvoltare

profesională a personalului didactic,

didactic-auxiliar şi nedidactic şi

crearea de oportunităţi de formare

continuă

Anual, lunile

septembrie şi

ianuarie

În curs de

implementare

Resurse umane,

resurse

materiale,

resurse

informaţionale

Director, CA,

Responsabili

comisii

metodice, şefi de

compartimente,

Responsabil

comisiei de

formare continuă

Nr. direcţiilor de

dezvoltare

profesională

Nevoi de

dezvoltare

profesională

identificate

Plan anual de

dezvoltare

profesională

Sprijinirea personalului didactic

debutant în vederea adaptării la

cerinţele de calitate ale Şcolii

Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi

Permanent În curs de

implementare

Resurse umane,

resurse

materiale,

resurse

informaţionale

Director,

Responsabili

comisii metodice

Nr. activităţi de

sprijinire

Personal

didactic

debutant

integrat

Susţinerea activităţilor de cercetare

ştiinţifică, didactică a specializării şi

promovarea de parteneriate cu

mediul universitar

Permanent În curs de

implementare

Resurse umane,

resurse

materiale şi

financiare,

resurse

informaţionale

Director,

Responsabili

comisii metodice

Nr. lucrări

ştiinţifice

publicate

Personal

didactic

specializat

Page 128: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

128

Ţinta strategică 3: Îmbunătăţirea calităţii spaţiilor de şcolarizare existente

Obiective generale Termen de

realizare

Stadiu de

realizare

Resurse

necesare Responsabilităţi

Indicatori de

performanţă

Rezultate

aşteptate

Elaborarea bugetului de venituri şi

cheltuieli adecvând obiectivele

strategice ale Şcolii Gimnaziale

“Alecu Russo” din Iaşi cu cerinţele

unei bune guvernări financiare

Permanent În curs de

implementare

Resurse umane,

resurse

materiale şi

financiare,

resurse

informaţionale

Director, CA,

Contabil şef

Buget de

venituri şi

cheltuieli

Buget de

venituri şi

cheltuieli

optimizat

Optimizarea bazei materiale în

corelaţie cu cerinţele de

implementare a unui învăţământ

modern şi cu cerinţele de

îmbunătăţire a calităţii

Permanent În curs de

implementare

Resurse umane,

resurse

materiale şi

financiare,

resurse

informaţionale

Director, CA,

Contabil şef,

personal didactic

Plan de achiziţii

Lista de inventar

Creşterea cu

10% a

patrimoniului

şcolii

Conducerea activităţilor specifice

Compartimentului Financiar-

Contabilitate în condiţii de eficienţă

şi transparenţă

Permanent În curs de

implementare

Resurse umane,

resurse

materiale şi

financiare,

resurse

informaţionale

Contabil şef Situaţii

financiare

Elaborarea

corectă şi la

timp a situaţiilor

financiare

Organizarea activităţilor aferente

achiziţiilor publice în condiţii de

legalitate, economicitate şi

oportunitate

Permanent În curs de

implementare

Resurse umane,

resurse

materiale şi

financiare,

resurse

informaţionale

Contabil şef

Plan de achiziţii

Nr. sesiuni de

achiziţie

Achiziţii publice

transparente,

organizate în

condiţii de

legalitate,

economicitate şi

oportunitate

Page 129: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

129

Ţinta strategică 4: Educarea elevilor pentru cetăţenie europeană şi formarea/ exersarea competenţelor lingvistice şi

tehnice la elevi prin activităţi realizate în parteneriat cu şcoli din Uniunea Europeană

Obiective generale Termen de

realizare

Stadiu de

realizare

Resurse

necesare Responsabilităţi

Indicatori de

performanţă

Rezultate

aşteptate

Crearea de oportunităţi pentru

dezvoltarea rolului de partener

educativ al părinţilor

Permanent În curs de

implementare

Resurse umane,

resurse

materiale şi

financiare,

resurse

informaţionale

Director,

educatori,

învăţători,

diriginţi

Nr. activităţi

realizate pentru

părinţi

Creşterea

implicării

părinţilor în

activitatea şcolii

Crearea de oportunităţi pentru

dezvoltarea şi implementarea unor

proiecte în parteneriat cu şcoli din

Uniunea Europeană

Permanent În curs de

implementare

Resurse umane,

resurse

materiale şi

financiare,

resurse

informaţionale

Director,

educatori,

învăţători,

diriginţi,

responsabili

comisii metodice

Nr. proiecte

educaţionale

Creşterea cu

10% a nr.

proiecte

educaţionale

Promovarea imaginii Şcolii

Gimnaziale “Alecu Russo” din Iaşi

în comunitatea locală, bazată pe

principii de marketing educaţional

Permanent În curs de

implementare

Resurse umane,

resurse

materiale şi

financiare,

resurse

informaţionale

Director,

educatori,

învăţători,

diriginţi,

responsabili

comisii metodice

Nr. activităţi

organizate în

comunitatea

locală

Nr. activităţi de

promovare a

imaginii şcolii

Creşterea cu

10% a nr.

activităţi

organizate în

comunitatea

locală

Creşterea cu

10% a nr. de

activităţi de

Page 130: S-lumii moderne. Au organizat deci alegeri şi un urs, un bursuc şi un castor au fost desemnaţi membri ai Comisiei de învăţământ. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul

130

Obiective generale Termen de

realizare

Stadiu de

realizare

Resurse

necesare Responsabilităţi

Indicatori de

performanţă

Rezultate

aşteptate

promovare a

imaginii şcolii

Promovarea de parteneriate pe plan

local, regional şi naţional Permanent În curs de

implementare

Resurse umane,

resurse

materiale şi

financiare,

resurse

informaţionale

Director,

educatori,

învăţători,

diriginţi,

responsabili

comisii metodice

Nr. parteneriate

Creşterea cu

20% a nr. de

parteneriate