ROMANUL POSTBELIC-MOROMETII

Embed Size (px)

Citation preview

ROMANUL POSTBELIC MOROMETII marin preda

Opera lui Marin preda ,unitara sub raportul temelor si a viziunii,constituie o noua varsta a romanului romanesc.Ca formula estetica,proza lui MP se incadreaza in realismul postbelic(neorealism) si ilustreaza ,cu o mare putere de sugestie ,sfarsitul romanului doric,*renuntarea partiala la omniscienta*,dupa cum remarca Nicolae Manolescu,si nasterea uneo obiectivitati moderne. Scriitorul procedeaza la fel ca Liviu R,debutand,in 1948,cu un volum de nuvele inspirate din universul rural,Intalnirea dintre pamanturi,prin care anticipeaza romaneleulterioare.Nuvelele Dimineata de iarna,O adunare linistita,In ceata,Calul,Colina,dar mai ales schita Salcamul pregatesc cititoru pt motive,intamplari si personaje din romanul Morometii,care apare in 2 volume,primul in 1955,cel de-aldoilea 12 ani mai tarziu,in 1967. Daca primul volum al romanului Morometii ,surprinde relatia complexa omistorie,evitand uneori sa spuna adevarul pana la capat,cel de-al doilea volum*este o carte a adevarului spus pana la urmadespre unul dintre cele mai rascolitoare procese prin care satul roman a trecut vreodata(N.Manolescu,Lit rom postbelica) Universul si problemativca Morometilor vor reaparea episodic si in alte romane:Marele singuratic72,Delirul75 Roman postbelic- Desi modalitatea artistica si problematica celor 2 volume ae romanului difera,romanul este unitar,deoarece reconstituie imaginea satului romanesc intr-o perioada de criza,inainte si dupa cel de-al doilea Rm (deceniile 4-6).Sunt inregistrate transformarile vieii rurale,ale mentalitatilor si institutiilor,de-a lungul unui sfert de secol,si se impune o noua tipologie a personajelor. In acelasi timp,romanul dezvollta ,prin tema familiei,o n oua viziune despre lume,despre realitatile contemporane,intr-un stil epic de mare densitate,facand apel si la observatia psihologica.

Perspectiva narativa------Romanul ilustreaza sfarsitul romanului doric,renuntarea partiala la omniscienta,intrucat perspectiva naratorului obiectiv,care povesteste intamplarile la pers 3 se completeaza prin aceea a reflectorilor(Ilie Moromete ,in vol1,si Niculae,in vol2),ca si prin aceea a informatorilor(personaje martori ai evenimentelor,pe care le relateaza ulterior altora).De asemenea se observa o *contaminare*,dupa cum spune NM ,a naratorului de personajele sale,lucru care poate fi explicat prin decantarile biografice(scena taierii salcamului).Efectul este limitarea omniscientei.Focalizarea este interna,centrata mai ales pe Ilie Moromete,care devine reflectorul principal. Viziunea despre lume----Pentru MP,literatura si,mai ales,romanul reprezinta reflectarea unor sentimente ale scriitorului in anumite momente ele existentei sale.Intrebat de criticul Eugen Simion intr-un interviu ce e adevar si ce e fictiune in Morometii,MP raspunde: Adevarate sunt sentimentele.Fictiuni sunt imprejurarile. Viziunea despre lume se contureaza in roman prin tematica abordata,prin conflict,prin particularitatile de compozitie,prin evenimprezentate si,mai ales,prin perspectiva personajului Ilie Moromete asupra vietii si a intamplarilor. Temele romanului----Romanul prezinta destramarea-simbolica pentru gospodaria taraneasca traditionala-a unei familii de tarani dintr-un sat din Campia Dunarii,Silistea-Gumesti.Aceasta temase impleteste cu altele,care nuanteaza fresca vietii rurale dinainte si de dupa cel de-al 2 lea RM. Titlul Morometii aseaza tema familiei in centrul romanului,insa evolutia si criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc al vremii,astfel ca romanul unei familii este si un roman al deruralizarii satului(Nicolae Manolescu) O alta tema este criza comunicarii,absenta unei comunicari reale intre Ilie M si familia sa.Tema timpului viclean,nerabdator(timpulnu mai avea rabdare),relatia dintre individ si istorie nuanteza tema sociala. Criticul Eugen Simion considera drept tema centrala a romanului*libertatea morala in lupta cu fatalitatile istoriei

Compozitie;tehnici narative-----Compozitia primuli volum utilizeaza tehnica decupajului si accelerarea gradata a curgerii timpului naratiunii.Volumul este structurat in 3 parti,cu o actiune concentrata,care se desf pe parcursul verii,cu 3 ani inainte de izb razboiului In volumul al doilea,structurat in 5 parti ,se prezinta viata rurala intr-o perioada de un sfert de veac,de la inceputul anului 1938,pana spre sfarsitul anului 1962.Prin tehnica rezumativa ,evenimentele sunt selectionate,unele fapte si perioade de timp sunt eliminate(elipsa),timpulnaratiunii cunoaste reveniri(alternanta) Refritor la compozitia romanului,MP adopta o viziune dominata de simetrie si echilibru,actiunea fiind construita in jurul unui persCe ma chinuie ,intr-adevar la scrierea unei carti este inceputul si finalul.Cartile mele sunt construie in jurul unui pers caruia trebuie sa ii gasesc o intrare in lume si o iesire care sa atraga atentia(MP,Creatie si morala) Relatii temporale si spatiale----Actiunea romanului se desfasoara pe o perioada de un sfert de veac si infatiseaza destinul taranului la confluenta dintre 2 epoci istorice:inainte si dupa cel de-al2 lea RM. Dimensiunea real-imaginara a spatiului unde se desf actiunea este realizata,pe de o parte ,concret-satul Silistea Gumesti din Campia Dunarii,iar pe de alta parte,simbolic-stanoaga podistei,casa ograda,poiana lui Iocan,campia etc,incat ES afirma ca Morometii stau sub un clopot simbolic si drumurile mari ale istoriei trec prin ograda lor* Incipitul Incipitul se realizeaza prin referire la tema timpului.La inceput timpul pare ingaduitor cu oamenii*In Campia Dunarii,cu cativa ani inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial se pare ca timpul avea cu oamenii o nesfarsita rabdare;viata se scurgea aici fara conflicte mari*.Verbul se pare sugereaza ca aceasta imagine a timpului rabdator este insa doar o iluzie a lui IlieM ,care va fi contrazisa de toate intamplarile care se petrec in primul volum,mai ales ca in familia taranului mocnesc numeroase conflicte,pe care el incearca sa le domine prin autoritate,ironie,detasare si.uneori,chiar prin atitudine agresiva.

Motivul timpului viclean anunta o criza ce urma sa apara,declansata fiind de istorie care aduce modificari esentiale ale tiparului existential traditional. Timpul rabdator,ca istorie personala ,nu se suprapune peste istoria colectiva.Grijile si nevoile par a fi derizorii,in masura in care elepot fi amanate,ocolite,evitate,caci timpul nu preseaza pe nimeni. Timpulnerabdator,ca istorie colectiva,asimileaza ist pers,iarv unitatile de timp se multiplice. Finalul Finalul primului volum este construit simetric fata de incipit.Astfel timpul(ist colectiva) devine necrutator si intolerant,mai ales ca evenimentele istorice care vor urma ,vor supune satul unor transformari ireversibile:*Trei ani mai tarziu izbucnea cel De-al Doilea RM.Timpul nu mai avea rabdare. Motivul *timpului rabdator si al T.nerabdator confera sfericitate primului volum alromanului,care cuprinde o epoca incheiata din viata satului traditional romanesc. Conflictul Un triplu conflict va destrama familia Moromete. Este mai intai dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din prima casatorie: Paraschiv,Nila si Achim,izvorat dintr-o modalitate diferita de a intelege lumea.Fiii cei mari isi dispretuiesc tatal fiindca nu stie sa transforme in bani produsele economiei rurale,prceum vecinul Tudor Balosu,care se adapteaza mai usor noilor relatii capitaliste. Cel de-al doilea conflict izbucneste intre Moromete si Catrina,sotia lui.Moromete vanduse in timpul seceteti unpogon din lotul sotiei,promitandu-i in schimb trecerea casei pe numele ei.De teama fiilor celor mari care isi urau mama vitrega,Moromete amana indeplinirea promisiuniiDin aceasta cauza femeia simte *cumi se strecoara in inima nepasarea si sila de barbat si copii*,gasindu-si initial refugiulin biserica,dar in al doilea vol Catrina ilparaseste pe Ilie ,dupa ce afla de vizita lui la Bucuresti. Al treilea conflict este cel dintre Moromete si sora lui,Guica,care si-ar fi dorit ca fratele vaduv sa nu se mai casatoreasca pt a doua oara.In felul acesta,ea s-ar fi

stabilit in casa lui Moromete,ca sa se ocupe de gospodarie si de vresterea copiilor,pt a nu ramane singura la batranete.Faptul ca Moromete se recsatorise si isi construise o casa departe de gospodaria ei ,ii aprinsese ura impotriva lui,pe care o transmite celor 3 fii maimari.Guica are o influenta negativa asupra nepotilor si va contribui la grabirea prabusirii familiei. Un conflict secundar este acela dintre Iie M si fiul celmic,Niculae.Copilul isi doreste cu ardoare sa mearga la scoala,in timp ce tatal,care trebuie sa plateasca taxele,il ironizeaza sau sustine ca invatatura nu aduce niciun beneficiu.Pentru a-si realiza dorinta de a studia ,baiatul se desprinde treptat de familieIn volumul al doilea ,acest conflict trece peprimul plan si se complica.IlieM reprezinta mentalitatea traditionala,iar fiul sau mentalitatea impusa,colectivista. In vol al 2 lea ,conflictul dintre tata si fiii cei mari trece in planul aldoilea.Conflictul principalopune mentalitatea trad si ment impusa,colectivista..Personajele-reflector pt cele doua tipuri de ment ssunt Ilie si fiul sau,Niculae.Vechea imagine a lui Ilie M este distrusa,fiind inlocuita de o alta,lipsita de glorie.Autoritatea lui in sat se diminueaza,iar unitatea distrusa a familiei nu se reface. Subiectul romanului Actiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative. In primplan se afla Morometii,o familie numeroasa,macinata de nemultumirimocnite.Taran din clsa de mijloc,Ilie Moromete incearca sa pastreze intreg,cu pretulunui traimodest,pamantul familiei sale ,pentru a-l transmite apoi baietilor.Fiii cei mari ailui M,Paraschiv,Nila si Achimisi doresc independenta economica.Ei se simt nedreptatiti pt ca ,dupamoartea mameilor,IM s-a insurat cu alta femeie,Catrina,si ca are inca trei copii:Tita,Ilinca si Niculae.Indemnati de sora lui Im,Maria M,poreclita Guica,cei trei baieti pun la cale un plan distructiv ,dandu-si seama ca problemele economice ale familiei nu vor putea fi depasite.Ei intentioneaza sa plece la Bucuresti,fara stirea celorlati membri ai familiei,pt a-si face un rost.In acest scop ei vor sa ia oile cumparate printr-un imprumut la banca si al caror lapte constituie principala hrana a familiei,si caiii indinspensabili pt munca la camp.Prin vanzarea oilor si a cailor,ar obtine un capital pt a incepe viata la oras.Datoria la banca nefiind achitata,planul celor 3 baieti urmeazaa da o grea lovitura familiei.Achim ii propune tatalui sa illase sa plece la pascut cu oile la Bucuresti,sa le

pasca la marginea orasului si sa vanda laptele si branza la un pret mai bun in capitala.Moromete se lasa convins de utilitatea acestui plan,amana achitarea datoriei la banca si vinde o parte din lotulfamiliei pt a si putea plati impozitul pe pamant(*foncierea*)Insa Achim vinde oile la Bucuresti si asteapta venirea fratilor.Dupa amanarile generate de refuzul lui Nila de a-si lasa singur tatalin vremea secerisului,cei doi fug cu caii si o parte din zestrea surorilor.Moromete este nevoit sa vanda din nou o parte din pamant pt a-si reface gospodaria,pt a plati foncierea,rata la banca si taxele de scolarizare ale lui Niculae,fiul celmic. Planurile secundare sustin actiunea romanului,conferindu-i caracterul de fresca sociala si completand viziunea despre lume a autorului:boala lui Botoghina,revolta taranului sarac Tugurlan,familia chiaburului Tudor Balosu,dragostea dintre Polina si Birica,discutiile dinpoiana lui Iocan,rolul institutiilor si al autoritatilor in satul interbelic. In volumul aldoilea actiunea se concentreaza asupra a doua momente istorice semnificative:reforma agrara din 1945,cu prefacerile pe care ea le aduce si transformarea*socialista* a agriculturii dupa 1949,perceputa ca un fenomen abuziv.O istorie noua,tulbure si violenta,transforma radical structurile de viata si de gandire ale tarnilor.Satul traditional intra intr-un ireversibil proces de disolutie. Volumul debuteaza cu o intrebare retorica:In bine sau in rau se schimbase Moromete?*Ceilalti tarani isi schimba si ei atitudinea fata de IM.Fostii prieteni au murit sau l-au parasit,iar cei noi(Matei Dimir,Nae Cismaru,Giugudel,Costache al Joachii) ii par mediocri.Vechile dusmanii se sting .Tudor Balosu devine *chiar binevoitor fata de vecinul sau*.Guica murise,fara ca relatiile cu fratele sau sa se amelioreze,iar acesta nu se duce nici la inmormantarea ei. Moromete se apuca de negot,treburile ii merg bine,castiga bani frumosi,dar il retrage pe Niculae de la scoalape motiv ca *nu-i aduce niciun beneficiu*.Toata energia tatalui se concentreaza in incercarea de a-i determina pe baietii fugari sa se intoarca acasa.De aceea cumapara pamanturile vandute odinioara si pleaca la Bucuresti pt a-i convinge sa se intoarca in sat.Paraschiv care lucra acum ca sudor la tramvaie,Nila,ca portar la un bloc si Achim care avea un mic magazin de *Consum alimenar*,resping incercarea de reconciliere a tatalui .Maimult decat atat,Catrina il paraseste afland de propunerea facuta fiiilor mai mari si se duce sa locuiasca *in vale* la Alboaiaca,fata

ei din prima casatorie.Destramarea familiei continua cu moartea lui Nila in razboi.Fetele secasatoresc dar familia lui Moromete pare atinsa de un blestem,fiindca sotul Titei,desi scapa din razboi,moare intr-un accident stupid in sat. Paralel cu procesul disolutiei familiei M ,este prezentata destramarea satului traditional,care devine* o groapa fara fund ,din care nu mai incetau sa iasa atatia necunoscuti*.Niculae M devine adeptul *unei noi religii a binelui si a raului*,exponentul ideologiei socialiste si se inscrie in PartidulComunst,prilej pt numeroase dispute cu tatal sau. Tanarul este trimis lao scoalapt activisti si se intoarce in sat cu o sarcina de la *judeteana*,aceea de a supraveghea buna functionare a primelor forme colective de munca:strangerea cotelor si predarea lor catre stat.Dar se isca o agitatie agresiva in timpul careia un satean moare inecat in apele raului de lamarginea satului.Ideaist,tanarul se orienteaza cu dificultate in tesatura de intrigi pusa la cale de oportunistii de profesie.Asa ca activistulNM este destituit,se retrage din viata politica si isi continua studiile.Zece ani mai tarziu,Niculae devine inginer horticol.La inmormantarea lui Moromete,Niculae afla de la Ilinca,sora lui,ca tatal se stinsese incet,fara a fi suferit de vreo boala.Chiar daca moartea lui Moromete lasa multe remuscari in sufletullui Niculae,in finalul romanului,tatalsi fiul se impaca in visulbaiatului. Moartea lui Moromete in finalul romanului simbolizeaza stingerea unei lumi. Secvente narative semnificative pt temele romanului--Exista in primulvolum alromanului Morometii cateva secvente narative de mare profunzime ,care sustin temele cartii. Scena Cinei este considerata de Ovid.Crohmalniceanu *prima schita a psihologiei Morometilor*.Descrierea cinei se realizeaza lent,prin acumularea detaliilor.Ceremonialul cinei pare a surprinde un moment din existenta familiei traditionale ,condusa de un tata autoritar,dar semnele din text dezvaluie adevaratele relatii dintre membrii familiei.Ilie M pare a domina o familie formata din copii proveniti din 2 casatorii,invrajbiti din cauza averii.Asezarea in jurulmesei sugereaza evolutia ulterioara a conflictului,iminenta destramare a familiei: cei trei frati vitregi,Paraschiv,Nila si Achim,stateau spre partea dinafara a tindei,ca si cand

ar fi fost gata in orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece afara.De cealalta parte a mesei,langa vatra,.statea CatrinaM,mama vitrega a celor 3 frati,iar langa ea ii avea pe ai ei,pe Niculae,pe Ilinca,si pe Tita,copii facuti cu Moromete. Moromete statea parca deasupra tuturor.Locul lui era pragul celei de-a doua odai,de pe care el stapanea cu privirea pe fiecare* O alta secventa epica cu valoare simbolica este aceea a taierii salcamului. Ilie M taie salcamul pt a achita o parte din datoriile familiei,fara a vinde pamant sau oi.Taierea salcamului,duminica in zori,in timp ce in cimitir femeile isi plang mortiiprefigureaza destramarea familiei,prabusirea satului traditional,risipirea iluziilor lui Moromete:Gradina,caii,Moromete insusi aratau bicisnici.Apar ciorile,ca niste semne rau prevestitoare,iar mama,care stie sa citeasca in astfel de lucruri un curs al vremii viitoare,cade la ganduri intunecate. Lumea Morometilor isi pierde sacralitatea.Odata distrus arborele sacru,axis mundi de veghe la ordinea lumii,a microcosmosului rural si familial,haosul se instaleaza treptat. Scenele in care sunt prezentate aspecte din viata colectivitatii se constituie intr-o adevarata monografie a satului traditional:hora,calusul,intalnirile duminicale din poiana lui Iocan,serbarea scolara,secerisul,treierisul. Unul dintre cele mai ilustrative episoade pt viata rurala este secerisul.Se infatiseaza o realitatea arhetipala;gesturile,miscarile,pregatirea si plecarea la camp se integreaza unui ritual stravechi.Secerisul e trait in acelasi fel de intregul sat,intr-un ceremonial mitic specific colectivitatii arhaice. Constructia personajului principal Personajul Ilie Morometereprezinta un tip de taran aparte inliteratura romana:un spirit reflexiv contemplativ,inteligent,ironic.Framantarile sale despre soarta taranilo depinzand de roadele pamantului,de vreme si de Dumnezeu sunt relevante pt firea lui reflexiva. Personaj exponential ,al carui destin ilustreaza moartea unei lumi, cel din urma taran reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si de familie.Criza satului arhaic se reflecta in constiinta acestui personaj confruntat,tragic,cu legile implacabile ale istoriei,cu timpulnerabdator.

Drama paternitatii se grefeaza pe contextul social-istoric,care aduce schimbarea ordinii cunoscute a lumii.Banul este noua valoare care o inlocuieste pe cea traditionala,pamantul,si in acelasi timp impune un nou mod de viata.Agresiunea istoriei spulbera iluziile personajului:unitatea familiei,libertatea morala a individului.Risipirea familiei duce la prabusirea morala a tatalui. Pana in ultima clipa Moromete nu accepta ideea ca rostullui inlume a fost gresit si ca taranul trebuie sa dispara.Este ilustrativ in acest sens monologul adresat unui oarecare taran din sat,reprezentant alnoii ideologii socilaiste,Baznae,in timp ce,pe ploaie,Moromete sapa un sant in jurul sirei de paie din gradina,iar in alta parte a satului se pun la cale schimbari hoataratoare pt destinul taranimii.Pana in clipa din urma omul e dator sa tina la rostul lui,.Ca tu vii si mi spui ca noi suntem ultimii tarani de pelume si ca trebuie sa disparemSi de ce crezi ca n-ai fi tu ultimulprost de pelume si ca mai degraba tu ar trebui sa dispari,nu eu?..* Monologul este semnificativ in ansamblul romanului pt ca scoate in evidenta consecintele nefaste ale disparitiei clasei taranesti,in contextul transformariilor socialiste ale agriculturii.Atitudinea personajului este critica fata de noua societate,care se intemeiaza utopic,pe anularea unei clase sociale,taranimea,adica pedistrugerea unei civilizatii si a unui cod stravechi de comportament si intelepciune. Incheiere Aspecte caracteristice romanului Morometii este un roman al deruralizarii satului.Criza ordinii sociale se reflecta in criza valorilor morale,in criza unei familii,in criza comunicarii.Este un roman realist,pt ca dezvolta problema relatiei omului cu istoria si un roman modern in compozitie ,in realizarea personajului principalsi in stil. Exprimare pct de ved argumentat despre modul in care tema si viz sunt reflectate in roman Incadrandu-se in tematica rurala,ilustrata inlit interbelica prin romanele lui Liviu R si Mihail Sadoveanu,romanullui MP aduce in prim-plan conditia taranului roman in istorie,la confluenta dintre doua ep ist:inainte si dupa al2lea RM.

Viziunea despre lume se contureaza in roman prin tematica abordata,prin conflict,prin particularitatile de compozitie,prin evenim prezentate si,mai ales,prin perspectiva personajului IM asupra vietii si a intamplarilor. Consider ca romanul Morometii surprinde draamatica iluzie ca viata isi poate continua cursul in tiparele traditionale,cu toate ca istoria modifica si distruge tiparele existentiale ,atat la nivelul vietii individuale,familia,cat si la nivelul comunitatii rurale si a unei categ sociale,a taranului.Colectivizarea fortata si comunismul inlocuiesc,intr-o maniera brutala,satul traditional romanesc. Semnificatia relatiei dintre incipit si final Simetria compozitionala a primului voldin romanulMorometii este data de relatia incipit-final care scoate in evidenta modul in care timpul istoric schimba destine individuale,familiale si colective si desfiinteaza modele existentiale arhetipale,asacummarturiseste MP: Chiar in Morometii vol1,timpul se confunda cu istoria.Acest timp cu care incepe si se incheie primul volum este o amenintare ,fireste,istorica.