1

CORDO CONSULTING S.R.L. Calea lui Traian nr.93, Rm. Valcea, jud. Valcea

RC: J38/30/2012; CUI: 29586685

Tel/Fax: 0250 725575; Mobil: 0755 078387;

starconsult09@yahoo.com;

cordo_consulting@yahoo.com;

Site: www.facebook.com/cordoconsult09

ROMANIA

IARNA OLIMPICA IN CARPATI - 2026

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC MONTAN DIN

CARPATII MERIDIONALI

IARNA OLIMPICA PE TRANSALPINA

2

Scopul proiectului este crearea cadrului necesar pentru transformarea arealului din

CARPAȚII MERIDIONALI într-un spațiu adecvat practicării sporturilor de iarna la nivel

competițional, sportiv și de agrement, aflat pe teritoriul administrativ a sapte județe alăturate

ca SIBIU, ALBA, HUNEDOARA, GORJ, VALCEA, BRASOV, DAMBOVITA pe

scheletul infrastructurii existente dar și cea viitoare din stațiunile :

- Jud. SIBIU (Bîlea-Avrig din munții FAGARAȘ, Păltiniș din munții CINDREL,

Talmaciu-Sadu din munții LOTRU )

- Jud. ALBA (Oașa– Poienile Prigoanei - Poarta Raiului din munții ȘUREANU)

- Jud. HUNEDOARA (Straja din munții VULCAN, Rusu din munții PARANGUL

MIC )

- Jud. GORJ (Rânca–Galbenu–Petrimanu din munții PARANG)

- Jud. VALCEA (Voineasa – Vidra – Obîrșia Lotrului – Malaia din munții

LATORIȚA)

- Jud. BRASOV (Poiana Brasov, Predeal, Lisa – muntii FAGARAS – muntii

POSTAVARUL – muntii BUCEGI

- Jud. DAMBOVITA ( Cocora - Padina , Cocora- Pestera ) – muntii BUCEGI

Harta Carpatii Meridionali

3

CORDO CONSULTING SRL, initiatorul si dezvoltatorul proiectului „IARNA

OLIMPICA PE TRANSALPINA IN CARPATII MERIDIONALI” care a propus si

structurat acest proiect in scopul organizarii „JOCURILOR OLIMPICE DE IARNA IN

CARPATI in anul 2026” , tinand cont de domeniul schiabil actual si de existenta

DRUMULUI REGELUI, drum montan aflat pe creasta Carpatilor Meridionali care

strabate 4 judete GORJ, VALCEA, SIBIU SI ALBA drum care a fost reabilitat, asfaltat

si modernizat cu fonduri de la GUVERNUL ROMANIEI in ultimii trei – patru ani.

Proiectul este conceput pentru extinderea domeniului schiabil in functiune si a

facilitatilor de cazare si de agrement existente si noi ce vor fi reabilitate sau construite la

standarde olimpice si europene si a infrastructurii aferente acestora.

Transalpina (DN 67C), cunoscută şi sub numele de Drumul Regelui,

traversează Munții Parâng, prin Stațiunea Rânca din Gorj, leagă Oltenia

4

de Transilvania și este cea mai înaltă şosea din România atingând în Pasul

Urdele altitudinea de 2145 m.

Transalpina, Lacul Gâlcescu și Pasul Urdele – Vf. Setea Mare, Parâng

„Regele drumurilor” porneşte din Bengeşti-Ciocadia judeţul Gorj, comună aflată pe drumul

național dintre Tg. Jiu şi Râmnicu Vâlcea (DN 67) la aproximativ 35 km de Tg. Jiu (Gorj), şi

5

ajunge la Sebeş (Alba), traversând Munţii Parâng prin Orașul Novaci și Staţiunea Rânca. Este

cel mai înalt drum național din ţară, mai sus chiar şi decât Transfăgăraşanul, în Pasul Urdele

atingând altitudinea de 2145 m.

Peisajele pitorești pe care le străbate această șosea prin Munții Parâng vă vor încânta privirea

și cu siguranță la săvărșirea călătoriei veți păstra gândul de a vă reîntorace.

Drumul este modernizat în toatalitate şi este accesibil pentru orice tip de autoturism. Pentru a

vă ajuta cu poziţia acestei străzi şi pentru a vă putea face un itinerariu vă stam la dispoziţie.

Atenție ! Fiind un drum alpin este închis pe toată perioada de iarnă între Stațiunea Rânca și

Obârșia Lotrului.

Scurt Istoric:

Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susţin că a fost construit prima dată de

legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este

trecut sub denumirea de "coridorul IV strategic roman".

Potrivit altor surse, şoseaua a fost construită şi pietruită de nemţi în timpul primului război

mondial, din raţiuni militare, însă a fost foarte puţin folosită.

Transalpina a fost reconstruită în perioada interbelică şi dată în folosinţă în 1935, când

a fost inaugurată de regele Carol al II-lea, motiv pentru care i se mai spune şi "Drumul

Regelui".

Drumul a mai fost reabilitat în timpul celui de-al doilea război mondial, când nemţii aveau

nevoie de această cale de acces din motive militare.

6

TRANSALPINA ASA CUM ARATA ASTAZI

7

JUDETUL SIBIU

MUNTII FAGARASULUI

POLUL PRINCIPAL DE DEZVOLTARE AL PROIECTULUI VA FI ORASUL SIBIU

Programul Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007 s-a aflat sub înaltul patronaj al

Preşedintelui României, a fost realizat de Asociaţia Sibiu CCE 2007 în colaborare cu

Primăria Municipiului Sibiu, Ministerul Culturii şi Consiliul Judeţean Sibiu, cu

sprijinul Primului Ministru al României şi al Comisiei Europene . Marele câştig al

Sibiului după acest eveniment este cu certitudine vizibilitatea sporită de care beneficiază.

Orasul a ajuns într-un timp foarte scurt "celebru", poate cel mai cunoscut oraş din România

după capitala ţării. Staţiunea Păltiniş este o locaţie perfectă pentru un weekend în care

doreşti să practici sporturi de iarnă sau plimbări prin rezervaţia de lacuri glaciare Iezerele

Cindrelului. Staţiunea, întemeiată de Societatea Carpatină Ardeleană a Turiştilor – SKV

8

(Siebenbürgischer Karpatenverein) în anul 1894 este cea mai veche staţiune montană din

România. Păltinişul este situat în nord-estul munţilor Cindrel din Carpaţii Meridionali, la 32

km SV de Sibiu, în mijlocul unei păduri de conifere, la cea mai mare altitudine (1442 m) din

ţară.Temperatura medie anuală a acestei staţiuni este de +4 grade Celsius, iar media lunii iulie

este de 12 grade C şi lunii ianuarie de – 6 grade C. Ploile în timpul verii sunt frecvente, dar de

scurtă durată, iar stratul de zapadă este prezent aici 120 zile/an. Condiţiile de schi sunt foarte

bune începând din decembrie şi până în luna aprilie. Pârtiile din staţiunea Păltiniş sunt

accesibile pentru toti pasionaţii sporturilor de iarnă.

Muntii Lotrului cu acces pe Valea Sadului si Valea Frumoasei asigura prin muntele

Steflesti si Contu Mare legatura intre Paltinis si Vidra.

MUNTII FAGARASULUI

Talmaciu la limita a trei zone etno-folcorice ( Marginimea Sibiului, Tara Fagarasului, zona

satelor sasesti) este situat la o intersectie de drumuri turistice ce asigura legatura cu :

Muntii Fagarasului si tara Fagarasului

Traseele de creasta pentru sezonul de vara prin Sebesul de Sus-cabana Suru si pana la

Sambata (Cabana Sambata si Manastirea Sambata) si mai putin important pentru planul nostru

pana la Plaiul Foii-Zarnesti

Capacitati de schi existente : zona Balea si zona Dragus. Posibilitati de dezvoltare domenii

schiabile : zona Victoria-Arpasul de Sus-Avrig. Sunt posibilitati care pot asigura diferente de

nivel de o mie, o mie cinci sute de metrii pe versant nordic, padure de brad si baza de cazare

deja dezvoltata.

Acces auto pe numeroase vai la baza nordica a Masivului Fagaras unde sunt deja dezvoltate

numeroase case de vacante, pensiuni si hoteluri. Mentoionam doar cele mai dezvoltate: Valea

Moasei-Sebesul de Sus, Valea Avrigului- Avrig, Valea Porumbacului - Porumbacul de Sus,

Valea Balea – Cartisoara, Valea Albota – Arpasul de Sus, Valea Vistea-Vistisoara – Dragus,

Valea Sambata – Sambata de Sus-Manastire.

Bisericile fortificate sasesti. Mentionam doar : Avrig, Carta, Fagaras, Cincu, Merghindeal,

Bruiu, Chirpar,

Muntii Lotrului versantul nordic si muntii Cibinului versantul sudic prin Valea Sadului

continuata prin pasul Steflesti cu Valea Frumoasei si intrarea in Transalpina la mijlocul

distantei dintre Oasa (Domeniul schiabil Sureanu) si Obarsia Lotrului (Domeniul schiabil

Vidra). Muntii acestia sunt accesati in special vara dar in ultimii ani, cel putin in masivul

Cindrel din Muntii Cibinului se practica tot mai mult free ride, free sky, motosky.

Valea Oltului cu Zona Calimanesti

1. Legatura aviatica prin Aeroportul Sibiu – exista o linie ferata pe langa aeroport

care poate asigura transferul la Talmacliu.

Zona domeniului schiabil este:

- Zona Balea- Valea Doamnei, Muchea Buteanului, Muchia Albota;

- Zona Avrig – Muchia Tunsului, Negoiu, Barcaciu, Suru.

DOMENIUL SCHIABIL IN MUNTII FAGARAS – ZONA AVRIG

9

2.400 de kilometri pătraţi de munti acoperiţi cu obiective turistice unice, cascade şi lacuri

glaciare, peisaje şi panorame infinite, toate vizitate de o categorie restrânsă de turişti: Munţii

Făgăraş, cel mai apropiat loc de cer din România.

Munţii Făgăraş găzduiesc opt vârfuri de peste 2.500 metri, printre care şi cel mai înalt din

ţară, Vârful Moldoveanu, care este la 2.544 metri altitudine. Aceste vârfuri sunt separate între

ele prin văi adânci, unele dintre ele coborând chiar şi sub 2000 metri. De la această densitate

de culmi şi vârfuri au denumirea de Alpii Transilvaniei.

Toate aceste minunăţii sunt traversate de Transfăgăraşan, un drum cu două benzi ce se întinde pe o

distanţă de 90 kilometri şi urcă până la 2042 de metri altitudine. Pe întregul traseu sunt construite 27 de viaducte, poduri şi tuneluri, cel mai lung având 887 metri şi strabate muntele Paltinul.

Vedere din fata Cabanei Negoiu

10

Muchea Tunsului desprinsa din Varful Negoiu 2535 m.alt, cu cea mai mare

diferenta de nivel 1500 m

Cabana Paltinul pe malul Lacului Balea

LACUL CAPRA SI LACUL BALEA – MUNTII FAGARAS

Lacul Balea este cel mai mare lac glaciar si unul dintre cele mai frumoase din masivul

fagarasean. Lasa-ti ochiul sa se scalde pe intinderea de apa de peste 45 000 de mp pe care

altadata era o insula ce se apropia de tarm printr-un mic istm. Acum insula si istmul s-au

transformat intr-o peninsula ce poarta in spate una dintre cele mai cautate cabane din Muntii

Fagaras.Merita sa ajungi in aceste frumoase locuri dimprejurul lacului si cascadei Balea. Sunt

unele dintre cele mai frumoase, nu doar din acesti munti, ci din intregul lant carpatic.

11

Telecabina pe Valea Balea; Snowbord in Caldarea Balea; Balea Cascada

12

Cel mai bun loc de partie olimpica (poza la inceput de iunie) Zona Victoria

Zona Steflesti – Contu Mare pe Falea Frumoasei – Valea Sadulu

13

Varfu Contzu Mare si Clabucet este pe teritoriul Talmaciului

Pescuit sportiv pe Valea Frumoasei

14

JUDETUL ALBA

MUNTII SEBESULUI – SUREANU

Domeniu schiabil în Munții Sebeșului situat în Munții Sebeșului, din judeţul Alba, pe

direcția Transalpina. Pârtiile sunt situate la cea mai mare altitudine din ţară, 1.900 de metri,

schiorii având la dispoziţie nouă pârtii cu diferite grade de dificultate şi lungimi. Dotate cu

două teleschiuri și un telescaun, pârtiile au o dispunere excelentă pe platoul alpin. Sunt variate

ca dificultate și înclinaţie, conținând porţiuni atât de zăpadă tasată, cât şi de aşa-numita

powder (zăpadă nebătută, făinoasă), ideală pentru snowboard și freeride. Aşezarea în raport cu

vegetaţia oferă experienţe inedite prin coborârea din golul alpin fie prin pădure, fie pe

lărgimea platoului. Drumul spre Munţii Şureanu mai este cunoscut şi sub denumirea de

Transalpina (DN 67C), iar pârtii deosebit de frumoase, comparabile cu cele de la Sebeș se

regăsesc la Transalpina Ski Resort, stațiunea nou creată pe drumul cu același nume, dinspre

Obârșia Lotrului, lângă lacul Vidra. Pârtiile Șureanu sunt situate la circa 95 km de oraşul

Sebeş, în judeţul Alba, pe ruta ruta Sebeş – barajul Oaşa pe DN 67 C, apoi la dreapta, pe lângă

baraj pe DJ 704, ruta Oașa – Mănăstirea Oaşa – Luncile Prigoanei – Domeniul Schiabil

Şureanu. Distanţă: 82 km. Durată: maxim 2 h 30 min.

Zona e frumoasă, pârtiile constituind adevărate puncte de observație, putându-se admira

vârful Şureanu, 2.059 m altitudine şi vârful Lui Pătru, 2.130 m altitudine.Trebuie precizat că

în iernile obișnuite, stratul de zăpadă pe pârtii depăşeşte 1 m,

15

Misterioşi şi spectaculoşi: Munţii Şureanu din Judeţul Alba

Peisaj caracteristic din Munţii Şureanu

Situaţi la limita a trei judeţe, Munţii Şureanu se numără din fericire printre masivele muntoase

din România care au avut mai puţin de suferit de pe urma activităţilor omeneşti. Sălbatici şi

pitoreşti fără a fi abrupţi şi greu de parcurs, aceşti munşi adăpostesc încă un cadru natural

sublim, cu păduri parcă nesfârşite în care trăiesc numeroase specii de animale. Bogăţiile

naturale şi culturale ale Munţilor Şureanu îi recomandă deci, ca pe o destinaţie ideală pentru

drumeţii montane într-un cadru aparte, pentru toţi turiştii care vor să descopere unii dintre cei

mai frumoşi munţi din judeţul Alba şi nu numai!

Un cadru natural de excepţie

Din punct de vedere orientativ, Munţii Şureanu prezintă două mari subdiviziuni, anume

Munţii Sebeşului spre est şi Munţii Orăştiei spre vest.

Geografic vorbind, ei fac parte din grupa mai mare a Munţilor Şureanu-Parâng-Lotrului, una

dintre cele mai mari grupe din întregul lanţ al Carpaţilor Meridionali. Munţii Şureanu sunt

relativi medii şi mici ca înălţime (altitudinea maximă atinge 2.130 metri pe Vârfu lui Pătru),

dar au în schimb o suprafaţă relativ întinsă (1.585 kilometri pătraţi) comparativ cu alte masive

muntoase din România.

Apus de soare în Munţii Şureanu

16

Nu sunt foarte abrupţi sau prăpăstioşi, dar au inclusiv pajişti alpine. Sunt încadraţi pe latura

nordică de Dealurile Orăştiei, o zonă de podiş între localităţile Călan şi Sebeş. Râul Sebeş îi

desparte de Munţii Cindrel din judeţul Sibiu, iar pârâul Tărtărău îi desparte de Munţii Lotrului

judeţul Vâlcea. Pe partea vestică, Munţii Şureanu sunt delimitaţi de Depresiunea Haţegului,

iar pe partea estică sunt delimitaţi de Depresiunea Petroşani şi răul Jiu. La sudul Munţilor

Şureanu găsim Munţii Parâng.Din punct de vedere geologic, Munţii Şureanu sunt compuşi în

mare parte din şisturi cristaline suprapuse peste roci de granti şi gneiss. În sud-vestul munţilor

nu mai găsim astfel de roci dure, ci roci mai moi din grupa calcarelor jurasice. Calcarele din

Şureanu sunt modelate de Natură şi formează zone carstice cu peşteri, chei, piscuri, ravene.

17

Munţii Şureanu au şi o mică zonă glaciară, cu microrelief specific, puternic modificat de

deplasarea sau stagnarea gheţarilor alpini. Zona glaciară a Munţilor Şureanu este situată între

culmile Şureanu şi Cârpa. În văile săpate de gheţari de-a lungul mileniilor s-au format şi cele

trei lacuri glaciare caracteristice acestui masiv muntos, anume Iezerul Şureanu, Iezerul Cârpa

şi Iezeraşul Cârpa. Munţii Şureanu se bucură de o importantă reţea hidrologică, deci turiştii

care îl vizitează au unde să găsească apă. Apropo de ele, apele din aceşti munţi sunt atât ape

curgătoare de suprafaţă şi adâncime, cât şi lacuri naturale şi artificiale

Cele mai importante cursuri de apă curgătoare de aici sunt Sebeşul, Râul Mare, Râul Mic,

Cugirul, Pianu, Orăştie, Strei, Şipot, Şura Mare şi Ciclovina. În zona calcaroasă din sud-vest,

există râuri subterane, undele mai lungi de 1 kilometru. Pentru a volaorifica potenţialul

hidroenergetic al apelor de aici, oamenii au construit cinci lacuri de acumulare: Oaşa, Tău -

Bistra, Obreja, Petreşti şi Canciu.

Raiul pădurilor şi vieţuitoarelor din Carpaţi

Cadrul natural al Munţilor Şureanu este unul dintre factorii care fac aceşti munţi atât de

speciali. Pe verticala acestor munţi apar numeroase etaje de vegetaţie caracterizate de o mare

varietate de specii.

Etajul alpin apare sub forma unor pajişti alpine pe care le întâlnim doar pe vârfurile cele mai

înalte.

Etajul subalpin este cuprins între altitudinea de 770-1.950 metri fiind reprezentat de jnepeni,

ienuperi, smârdar, azalee pitică, afin şi merişor.

Coborând mai jos, ajungem la etajul brazilor şi molizilor, compus aici în Şureanu din

molidişuri pure, şi specii precum bradul, zâmbrul, scoruşul de munte, socul şi paltinul de

munte. În pajiştile din pădurile de conifere creşte măcrişul iepurelui, perişorul şi feriga. Etajul

pădurilor de foioase este compus în principal din fag, alături de alte specii caracteristice

precum gorunul. Între văile Strei şi Cugir cresc încă păduri de amestec între foioase şi

răşinoase. Iar pădurile pure de foioase cresc îndeosebi în partea de nord-vest a Munţilor

Şureanu.

De-a lungul râurilor care străbat pădurile de foioase cresc în special anini. În zona premontană

dintre Săsciori, Laz şi Căpâlna se întâlnesc păduri unice compuse din amestecuri de pini şi

salcâmi. În zonele reci şi umede se întâlnesc muşchi de turbă, iar ca specii endemice şi rare

pentru Şureanu, aici cresc două specii de dediţei, crucea voinicului şi două specii de ghiocei.

Din nefericire, în ultimele decenii, ciobanii în dorinţa lor de a obţine noi păşuni pentru turme

aproape au exterminat jnepenii de aici, fie prin tăieri abuzive, fie prin incendieri. Astăzi cele

mai mari jnepenişuri se întâlnesc pe versantul de deasupra Iezerului Şureanu.

Fauna este şi ea variată şi caracteristică Carpaţilor Meridionali. În etajul alpin se pot observa

ciocârlii ureacheate, pasărea omătului, fâsa de munte, pietrarul, brumăriţa, şi mierla de piatră.

Corbii sunt o prezenţă constantă şi rar se poate admira maiestuoasa acvilă de munte. Printe

stânci trăiesc viperele comune, şopărlele de munte şi unele specii de fluturi.

În lacuri şi râuri trăiesc broaşte de munte, salamandre, tritoni, păstrăvi indigeni, lipani,

moioaga, nisipariţa, zglăvocul.

Munţii Şureanu reprezintă un habitat perfect pentru lupi, urşi, mistreţi, vulpi, cerbi, căprior,

veveriţe, jderi, râşi şi pisici sălbatice.

18

Oameni, tradiţii şi turism

Munţii Şureanu au fost locuiţi încă din perioada Paleoliticului, conform descoperirlor din

peşterile Bordul Mare şi Ciclovina Uscată. În localităţi precum Turdaş, Tărtăria, Petreşti s-au

descoperit vestigii neolitice. În epoca bronzului şi a fierului, când s-a cristalizat formarea

poporului geto-dac, Muntele Şureanu era deja locuit de triburi importante care îşi ridicaseră

aici cetăţi şi aşezări. După stăpânirea romană, Munţii Şureanu au intrat în componenţa

voievodatului lui Litovoi.

În perioada medievală aici s-au ridicat cetăţi şi fortificaţii, precum şi lăcaşe de cult. Creşterea

animalelor, în special a oilor are aici o tradiţie imemorială, fenomenul de transhumanţă putând

fi observat şi în zilele noastre.

În Munţii Şureanu există nenumărate obiective turistice naturale precum chei, peşteri,

canioane, locaţii perfecte pentru amatorii de alpinism şi speologie.

Să nu uităm că Munţii Şureanu au fost unul dintre nucleele de dezvoltare a dacilor transilvani,

iar după cucerirea romană, aizi a fost unul dintre nuclele puternice ale genezei poporului

român. După apariţia creştinismului, deja foarte puternică aici încă din secolul trei, zona

Şureanu avea să fie puternic influenţată de noua religie, iar în secolele următoare a devenit o

regiune de referinţă a creştinismului ortodox în România.

Între alte obiective turistice care merită vizitate se remarcă Cheile Crivadiei, Cheile Băniţei-

Dealu Bolii, Cheile Taiei şi Cheile Roşiei şi peşterile Ciclovina -Ponorici, Valea Stânii, Şura

Mare şi Tecuri.

Pestera Bolii din Muntii Sureanu

19

Din dorinţa de a proteja cadrul natural al Munţilor Şureanu, alături de dezvoltarea turismului

în zonă, Consiliul Judeţean Alba a aprobat un proiect de hotărâre ce prevede un acord de

parteneriat cu Universitatea de Vest din Timişoara pentru depunerea şi implementarea

proiectului intitulat „Alternative de dezvoltare durabilă în Munţii Şureanu – Focus pe Turism

şi conservarea naturii”. Este vorba şi despre un studiu amănunţit despre potenţialul turistic al

zonei, în colaborare cu parteneri din Elveţia.

Proiectul are în vedere şi înfinţarea unui sit complex în zona Frumoasa, sit care include un

număr de 11 habitate de interes comunitar. Munţii Şureanu ne aşteaptă pe toţi să le

descoperim tainele şi să le protejăm frumuseţile unice.

Proiectul CITYLOGO, finanţat de către Comisia Europeană prin Programul URBACT

II, în cadrul căruia Municipiul Alba Iulia este partener alături de alte oraşe europene

(http://urbact.eu/fr/projects/metropolitan-governance/citylogo/homepage/), susţine

evenimentul Alba sub lumini de Oscar, organizat în premieră în Alba Iulia. Acesta

reprezintă una din acţiunile propuse de către Grupul Local de Sprijin al

proiectului, din care fac parte mai mulţi factori interesaţi locali, printre care şi un

fotograf şi un blogger. Printre obiectivele proiectului se numără şi creşterea vizibilităţii

oraşului Alba Iulia la nivel naţional şi internaţional ca destinaţie atractivă pentru turişti

şi investitori.

20

JUDETUL HUNEDOARA

STATIUNEA STRAJA

Staţiunea turistică Straja este localizată în judeţul Hunedoara, la o altitudine de 1445 de

metri, în inima Munţilor Vâlcan, în zona Valea Jiului, la aproximativ 8 km de municipiul

Lupeni. Prima datare a localităţii Lupeni este făcută în urmă cu 350 de ani. Pe atunci,

principala ocupaţie a locuitorilor acestor zone era creşterea animalelor şi vânătoarea. Începând

cu secolul al 19-lea, odată cu descoperirea zăcămintelor de cărbune, această zonă a fost intens

colonizată, Lupeniul devenind un puternic centru industrial carbonifer al României. În acest

oraş se află cea mai mare mină subterană din sud-estul Europei, Exploatarea Minieră Lupeni.

Huila extrasă de aici este de cea mai bună calitate, având o putere calorică de până la 9000

kilo-calorii.

În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipată cu instalaţie de transport pe

cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiază şi de instalaţie de nocturnă, făcând astfel

posibilă utilizarea pârtiilor până seara târziu. Sunt întreţinute cu ajutorul utilajelor de bătătorit

zăpada, ratrac-uri, pentru a le menţine în condiţii cât mai bune de schi. Prin cele 12 pârtii de

schi, staţiunea Straja însumează aproximativ 26 km de domeniu schiabil. Din aceştia, 20 km

vor fi acoperiţi cu zăpadă artificială din acest sezon (2012-2013). Cele 10 instalaţii de

transport pe cablu vă asigură accesul facil la toate pârtiile din staţiune. Noutăţi absolute:

înlocuirea telescaunului cu o telegondolă modernă şi construcţia noului telescaun de pe Vf. Straja. Astfel, apar pârtii noi, cea mai lungă fiind Pârtia Straja, care pleacă din Vf. Straja

(1868m) şi ajunge la staţia de îmbarcare a telegondolei (750m), având o lungime de 8,1 km

21

Muntii Parang (judetul Hunedoara) Situata in vecinatatea orasului Petrosani, statiunea

ofera un platou alpin foarte intins (100 km pe directia E-V, 70-80 km pe directia N-S).

Sezon de iarna: Decembrie - Aprilie.

Muntii Retezar - Tăul Țapului , taramul ca in paradis reprezintă unul dintre cele mai curate și

mai spectaculoase lacuri din Retezat, fiind protejat natural.

22

Turiștii care au curaj să ia muntele-n piept și să-l descopere pot descoperi locuri fascinante. În

Munții Retezat din județul Hunedoara, se află Tăul Țapului, un loc de o frumusețe rară, în

care și-au făcut cuib marmotele, unele dintre cele mai simpatice animale din lume.

Tăul Țapului reprezintă, de fapt, un lac glaciar ascuns de pereții stâncoși ai Munților Retezat,

aflat la o altitudine de 2.130 de metri. Un farmec aparte îi conferă lacului mica insuliță verde,

23

care s-a format în urma unei avalanșe pornite de pe Vârful Țapului, care s-a oprit în lac, și

astfel s-a depus grohotiș ce a depășit nivelul apei cu aproximativ un metru.

Tăul Țapului reprezintă unul dintre cele mai curate și mai spectaculoase lacuri din Retezat,

fiind protejat natural. Lacul are o lungime de 200 de metri și o lățime de 130 de metri și este

alimentat de patru izvoare, dar și de avalanșele de zăpadă.

24

Adâncimea maximă a Tăului Țapului este de cel mult șase metri. Apele lacului glaciar se

scurg la vale, iar în momentul în care intră în pădurea cu jnepeni cad în cascade ce

înfrumusețează acest loc din Munții Retezat ce ascunde comori nebănuite.

Retezatul pare o catedrală a sălbăticiei, în care o dată ajuns, oricât de nepăsător ţi-ai

dori să fii, nu poţi să nu te înclini în faţa frumuseţii locurilor. Primii paşi pe potecile

Parcului Naţional Retezat, spre lacurile glaciare de pe crestele sale, te fac să te

îndrăgosteşti iremediabil de aceste locuri.

Se spune că Retezatul are un efect puternic asupra celor care se avântă în ascunzişurile sale:

îşi doresc să rămână aici, pe muntele vrăjit, departe de civilizaţe.

Bariera de lemn pusă de-a curmezişul drumului a fost dată la o parte şi suntem invitaţi să

inaintăm în pădure. Suntem pe marginea lacului Gura Apei şi, încet, încet, lăsăm în urmă

poarta de intrare în Parcul Naţional Retezat şi pornim spre crestele albe ale Retezatului, zărite

dincolo de pajiştile alpine şi de pădurile de conifere. Cu fiecare pas, peisajul capătă tot mai

mult din savoarea unei lumi de basm, ocupată nu de oameni, ci de animale sălbatice. Razele

soarelui abia răzbat prin desişul copacilor, par doar nişte petece de lumină care risipesc din

răcoarea serii.

Locul unde iarna ajunge mai devreme

Dincolo de drumul forestier şi de podeţele construite peste pârâurile învolburate, nimic nu mai

aminteşte de lumea în care ne-am obişnuit să trăim. În Retezat, te simţi ca un musafir într-un

templu al naturii, pe care omul nu a mai reuşit să o îmblânzească. Trunchiurile rupte de

furtuni, prăbuşite, stau martori ai furiei ei, iar stâncile prăvălite unele peste altele vestesc

puterea acesteia. Cu cât urci spre crestele munţilor, cu atât devii mai vulnerabil, mai conştient

de grandoarea acestor locuri.

25

JUDETUL GORJ

MUNTII PARANG

Munții Parâng sunt cei mai înalți din grupa munților cuprinși în spațiul dintre Jiu, Strei si Olt.

De la 2519 m alt.,ei domina zările Gorjului si ale Vâlcii și se compară cu puternicele cetăți ale

Retezatului. Parângul are piscuri ce străpung norii, așa cum sunt Cîrja, Mîndra, Setea Mare ,

Mohorul ; el mai adăpostește lacuri glaciare cu ape curate ca lacrima : Roșiile, Cîlcescu, Mija,

Lacul Verde, etc. ; tot pe domeniul binecuvântat al Parîngului se formează apele bogate si

limpezi ale Lotrului, Gilordului si Jiului răsăritean ; păduri virgine , vegetatia din poieni si de

pe golurile de munte, animalele sunt alte bogatii ale.masivului. In urma cu cativa ani, oamenii

au adăugat alte frumuseți acestui tezaur natural, si anume constructiile hidrotehnice din

complexul Lotru, lacurile de acumulare Vidra, Petrimanul si Galbenul. Statiunea Ranca este

situate la altitudinea de 1600 m, fiind in plina dezvoltare, pârtiile de schi fiind amplasate pe

Muntele Corneșu, având diferite grade de dificultate. Zăpada abundenta de pe parcursul

anului,precum si frumusețile naturala ale locului au făcut din aceasta stațiune un important

punct de reper al turismului regional.

Descriere Muntii Parang Potentialul turistic al acestor munti este deosebit de mare, masivul

situandu-se printre primele unitati montane din Carpatii romanesti, alaturi de Muntii

Bucegi, Muntii Piatra Craiului, Muntii Retezat, Muntii Fagaras si Muntii Bihor. Peisajul

oferit de Muntii Parang este unul exceptional, imbinand caractere alpine si subalpine,

relieful glaciar, o vegetatie foarte bogata, vaile remarcabile ale Jiului, Lotrului si Latoritei,

suprafete de ski naturale si amenajate si statiuni turistice precum Statiunea Ranca,

26

Statiunea Obarsia Lotrului sau Statiunea Parangul Mic. In plus, o alta valoare turistica

deosebita a Muntilor Parang este data de prezenta celei mai pitoresti sosele transcarpatice,

Transalpina, sau drumul national DN67 C, care leaga Orasul Sebes din Transilvania de

Localitatea Novaci din Oltenia.

Creasta principala a Parangului are un sector situat la o altitudine de peste 2000 metri, lung

de aproximativ 30 de km si cuprinde un sir de piscuri marete care se numara printre cele mai

inalte varfuri din tara. Potentialul turistic al acestui masiv este dat totalitatea obiectivelor care

se gasesc in aceasta regiune, reprezentate de circurile glaciare formate la peste 2000 metri

altitudine, de Defileu Jiului, una dintre cele mai inedite despicaturi a Carpatilor, cu piesaje

minunate si cu bune posibilitati de dezvoltare a drumetiilor si alpinismului, de Cheile

Galbenului, in apropierea caruia se gaseste si Pestera Muierii sau de Cheile Oltetului si

Cheile Latoritei.

Cea mai inalta altitudine de aici este inregistrata in Varful Parangul Mare, ce masoara 2519

metri, urmat de Varful Gemanarea, de 2426 metri, Varful Stoinita, de 2241 si Varful

Carja, de 1405 metri. Prin masivitatea care ii caracterizeaza, Muntii Parang se aseamana cu

Muntii Fagaras, iar prin multitudinea de lacuri glaciare prezente se aseamana cu Muntii

Retezat. Printre cele mai cunoscute lacuri glaciare din Parang se numara Lacul Calcescu,

aflat in nord estul Varfului Parangul Mare, la altitudinea de 1925 metri, Lacul Rosiile ,

numit si Taul Fara Fund datorita faptului ca are cea mai mare adancime, Lacul Iezerul

Inghetat sau Lacul Mija.

Parangul este considerat unul dintre cele mai salbatice masive muntoase din Romania

intrucat numarul cabanelor sau al traseelor montane este destul de mic. Zona turistica

amenajata cu cabane turistice si diverse complexe sportive si de odihna este cea din regiunea

Parangului Mic, atragand in special turisti care vor sa practice ski sau alpinism. Statiunea

Ranca de pe Muntele Cornesu Mare este o alta zona turistica preferata atat in sezonul rece,

pentru ski, cat si in sezonul cald, pentru diversele drumetii. Statiunea Obarsia Lotrului

atrage in sfera sa si Valea Lotrului, impreuna cu Lacul Vidra, Defileul Jiului si impreuna cu

Depresiunea Petrosani. O parte din potentialul turistic al Defileului Jiului este inglobata si

de Pasul Lainici, loc de popas turistic, unde poate fi vizitata Manastirea Lainici.

Intrucat prezinta de-a lungul intregii lor suprafete o mare varietate de obiective turistice,

Muntii Parang reprezinta o destinatie preferata de foarte multi turisti, sositi in special din

judetele invecinate, dar si din zone mai indepartate.

STATIUNEA MONTANA RANCA DIN MUNTII PARANG

Staţiunea Ranca este aşezată în Munţii Parâng la o altitudine de 1600 m şi este una din

frumuseţile naturale ale ţării. Rânca este atractivă pentru practicarea sporturilor de

iarna: schi, snowboard, schi de tură, snowmobil, dar și vara pentru peisajele montane

minunate și pentru sporturile cu motor, bicicletă, atv și parapantă.

27

PARTIA DE SKI RANCA

28

IARNA IN MUNTII PARANG – STATIUNEA RANCA

29

JUDET VALCEA

JUDETUL VALCEA VOINEASA- VIDRA- TRANSALPINA SCHI RESORT

Ascunsa in in inima Muntilor Lotrului in judetul Valcea, statiunea Vidra este situata pe

malurile lacului Vidra si la 25 Km de statiunea Voineasa.

Sezonul de iarna: Decembrie - Aprilie.

Acces: Se poate ajunge doar cu masina din Ramnicu Valcea (100 Km) sau din Sibiu (133

Km) pe DN7 (Valea Oltului) si apoi pe DN7A.

Partia Vidra – Schi Voineasa. Ski Resort Transalpina

Partia de schi se afla pe domeniu schiabil Voineasa, in nord-vestul judetului Valcea. Distanta

de la Voineasa pana la Ski Resort Transalpina este de aproximativ 34 Km.

Zona Lacul Vidra (Obarsia Lotrului, Voineasa – Valcea) un important punct de atractie

turistica din Romania, are din 2012 o partie de schi care completeaza oferta turistica din zona.

Proiectat pentru a deveni unul din cele mai performante domenii schiabile din Romania,

complexul schiabil de la Lacul Vidra (Voineasa) va asteapta pentru a practica sporturile de

iarna intr-o zona cu potential turistic deosebit.

30

In zona Lacului Vidra (Partia Vidra – Schi Voineasa. Ski Resort Transalpina) pe varfurile ce

depasesc 2000m inaltime, zapada persista pina in luna mai. In imediata apropiere (7,5Km), la

Obarsia Lotrului se afla intersectia cu Transalpina.

Altitudinea la baza partiei Mioarele este de 1350 m. De aici porneste o telegondola (pe o

lungime de aproximativ 2.9 Km) ajungand la 1800 m. de unde ascensiunea se continua cu un

teleschi, care urca pana la 2000 m pe Varful Bora. Lungimea totala a partiei Mioarele este

aproximativ 6 km, de la baza partiei si pana pe Varful Bora.

31

Lacul Vidra, Malaia, Obarsia Lotrului si imprejurimi

Lacul Vidra a devenit destinatia unei zi cu chef si soare cand ne-am gandit ca ar fi cazul sa

cautam si un traseu alternativ pentru Valea Prahovei, un drum prin creierii muntilor, spre

Lacul si statiunea Vidra, Malaia, Obarsia Lotrului si imprejurimiStabilim urmatorul traseu:

Bucuresti – Pitesti – Ramnicu-Valcea – Calimanesti – Brezoi – Voineasa – Lacul Vidra –

Petrosani.

Bucuresti Pitesti cu regim de autostrada , centura Pitestiului care este acum in regim de

autostrada, superb realizata si drumul Pitesti - Ramnicu Valcea pot fi parcurse in maxim doua

ore, oferind turistilor peisaje frumoase de campie si deal. Brezoi – Voineasa – Vidra. Acest

traseu este adresat iubitorilor de drumuri serpuitoare printre munti si de serpentine veritabile.

32

Pasagerii vor putea sa se delecteze cu privitul padurilor… cate au mai ramas. Pentru ca in

toata zona dintre Lacul Malaia si Lacul Vidra sunt zone intinse in care muntele a fost deja

defrisat la ras. Din acest motiv drumurile sunt amenintate de caderi de pietris si pamant de pe

peretii versantilor, lipsiti de sustinerea radacinilor de foioase si conifere.

Exceptand aceste ‘neajunsuri’ dureroase, drumul in sine este incredibil de frumos, pentru ca in

afara faptului ca transforma soferul intr-un maniac care isi arunca pasagerii dintr-o parte in

alta a masinii pe serpentine, iti ofera si nenumarate ocazii sa opresti pe malul raului ca sa casti

gura la baraje si lacuri, ori chiar sa faci un picnic intr-un colt de padure si sa respiri aer de

conifere.

33

Drumul urca opintit spre Pasul Vidrutei, si ai pur si simplu impresia ca ai ajuns in rai. Durere

mare insa pe zona de dupa fantomatica statiune Vidra spre Obarsia Lotrului, unde drumul

incepe sa ofere gropi, cratere si santuri, ajungand ca la intersectarea cu Transalpina (DN 67C)

care merge spre Transilvania sa devina un simplu drum forestier plin de gropi cu noroi si

bucati de asfalt. Noi am intrat cu Meganelu’ pe acolo si am continuat pana la intersectia cu

DN 67C care coboara spre Muntenia (Ranca), insa se pare ca intreg drumul catre Petrosani

este in acest hal. Nimic grav pentru un 4×4, insa pentru o masina normala este prea solicitant

(nu de netrecut, dar se lasa cu service).

Si Lacul Vidra este foarte scazut, cel putin in perioada in care l-am vizitat noi. Nu stim

motivele. In schimb, a vedea cum se topeste zapada de un alb imaculat in bataia nemiloasa a

soarelui, cum se transforma direct in abur mai precis, intr-una din fericitele zone in care

padurea mai este inca in picioare… sublim!

34

Lacul si barajul Vidra - Voineasa, Valea Lotrului

Lacul si barajul Vidra - Voineasa - prezentare si imagini

Lacul Vidra situat la cea mai mare altitudine din Romania, este cel mai mare lac din cadrul

amenajarii hidroenergetice Lotru-Ciunget. Lac antropic fondat in 1972 are un volum 340 mil.

m3, suprafata 940 ha, lungime 9 km si este inconjurat de paduri de molid.

De la Vidra, pornind spre nord-vest pe soseaua de contur a lacului de acumulare cu acelasi

nume, se ajunge dupa 4 km la barajul Vidra. Acesta este singura constructie hidrografica de

acest gen formata din anrocamente si nu din beton. In vecinatatea sa, pe malul opus,

debuseaza apele aduse printr-o galerie din reteaua de captari nord, sub forma unei cascade

albe, inspumate, vizibila cand nivelul lacului este mai scazut. De aici se incepe coborarea in

serpentine, catre partea din aval a barajului. In dreapta, drumul betonat duce la fosta cariera

"Chioara", de unde au fost extrase blocurile de piatra pentru baraj.

Localnicii povestesc ca in aceasta zona se afla o mina de aur, tinuta in mare secret, care a fost

exploatata de catre nazisti in cel de-al II-lea razboi mondial. Ei lucrau cu prizonieri, iar cand

au aflat ca Germania a fost infranta, au bagat toata documentatia si prizonierii in mina si au

dinamitat-o; de atunci nimeni nu a mai stiut unde se afla deoarece pietrele cazute de pe peretii

abrupti ai versantilor au acoperit o mare parte din zona.

Barajul Vidra este amplasat pe raul Lotru, in cheile Vidra, la 30 km amonte de statiunea

Voineasa. Reprezinta principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a raului Lotru.

Circa 25% din debitul regularizat provine din aportul Lotrului care are un debit mediu

multianual la Vidra de aproximativ 4,5 mc/ sec.

In lacul principal Vidra sunt captate si alte rauri prin sistemul de aductiuni si captari

secundare, ce cuprinde 81 de captari grupate in trei ramuri distincte: Ramura Nord

35

(gravitationala si cu pompaj), Ramura Sud (gravitationala si cu pompaj), Ramura Vest

(gravitationala)

Barajul Vidra are 121,50 m inaltime, cu nucleu central din argila, protejat cu filtre si zone de

tranzitie din material aluvial. Etansarea este continuata in roca de baza printr-un voal de

etansare de 57 m adancime. Roca de fundare este constituita din gneise oculare tip „Vidra” si

paragneise pe versantul stang si in albie, alterate pana la adancimi de 40 – 50 m pe versantul

drept. Cota coronamentului este la 1.293 mdM, ceea ce il situeaza pe locul 3 in tara, dupa

Bolboci si Galbenu.

STATIUNEA VIDRA

36

VEDERE STATIUNEA VIDRA SPRE LAC VIDRA

O IMAGINE FACE CAT 1000 DE CUVINTE

STATIUNE VIDRA ASTAZI ARATA DEZOLANT

37

Statiunea Vidra, una din cele mai frumoase statiuni montane din Romania, este situata la 25

km de Voineasa, in inima Muntilor Lotrului, la o inaltime de 1370 m, cu aer deosebit de

ozonat. Statiunea beneficiaza de o partie de schi cu o complexitate medie si de un telescaun.

La Vidra, zapada se mentine in jur de sase luni pe an.

De la Vidra, pornind spre nord-vest pe soseaua de contur a lacului de acumulare cu acelasi

nume, se ajunge dupa 4 km la barajul Vidra. Acesta este singura constructie hidrografica de

acest gen formata din anrocamente si nu din beton. In vecinatatea sa, pe malul opus,

debuseaza apele aduse printr-o galerie din reteaua de captari nord, sub forma unei cascade

albe, inspumate, vizibila cand nivelul lacului este mai scazut. De aici se incepe coborarea in

serpentine, catre partea din aval a barajului. In dreapta, drumul betonat duce la fosta cariera

"Chioara", de unde au fost extrase blocurile de piatra pentru baraj. Localnicii povestesc ca in

aceasta zona se afla o mina de aur, tinuta in mare secret, care a fost exploatata de catre nazisti

in cel de-al II-lea razboi mondial. Ei lucrau cu prizonieri, iar cand au aflat ca Germania a fost

infranta, au bagat toata documentatia si prizonierii in mina si au dinamitat-o; de atunci nimeni

nu a mai stiut unde se afla deoarece pietrele cazute de pe peretii abrupti ai versantilor au

acoperit o mare parte din zona.

Astazi, peisajul este dezolant - hotelurile sunt inchise, iar defrisarile masive din ultimii ani au

lasat versantii golasi. Declinul a inceput dupa 1990, cand au fost stopate investitiile incepute

(un hotel de 400 de locuri si o sala de sport), iar in prezent, din baza de cazare mai sunt

deschise doar cinci vile, care se afla sub coordonarea financiara a Sind Romania. Capacitatea

acestora este de numai 20 de locuri.

HOTEL VIDRA

38

39

VILE STATIUNEA VIDRA

HOTELE STATIUNEA VIDRA

40

41

STATIUNEA VOINEASA

Voineasa arata superb, insa nu am oprit acolo. In schimb Voineasa, statiunea turistica gandita

de Ceausescu pentru a fi gazda unei ipotetice Olimpiade de Iarna, arata mai rau ca un buncar

dintr-o zona de razboi. Imaginile vorbesc de la sine. Nelipsit betivul local… si cam atat. Trist

deznodamant pentru o investitie turistica dintr-o zona de o salbaticie ravasitoare.

42

STATIUNEA VOINEASA ASA CUM ARATA ASTAZI LASATA IN PARASIRE

Este o statiune de odihna si tratament de importanta nationala, deschisa in toate anotimpurile,

situata in partea centrala sudica a Romaniei, la capatul sudic al muntilor Lotru (Carpatii

Meridionali), pe valea raului Lotru, la o altitudine de 600-800 m, la 60 km NV de municipiul

Ramnicu-Valcea (resedinta judetului Valcea) de care este legata printr-un drum modernizat.

Statiunea este inconjurata de paduri de brad, molid si fag si ofera in orice anotimp o atmosfera

de liniste si deconectare. Situata la o altitudine de 650m, avand ierni blande lipsite de curenti

si vanturi cu un aer puternic ozonat, este un loc tocmai potrivit pentru pescuit de pastravi in

raurile Lotrului.

Climatul intramontan cu veri racoroase (temperatura medie a luni iulie este de 14°C) si ierni

reci (temperatura media din ianuarie este de -7°C). Precipitatiile anuale sunt in total de cam

800 mm. Principalul factor terapeutic este climatul tonic-excitant cu aer curat, fara praf si

alergeni, puternic ionizat, bogat in aerosoli ionizati si ozonizati si radiatii ultraviolete.

Baza de tratament este dotata cu aparatura moderna unde se poate trata nevroza astenica,

surmenajul fizic si intelectual, afectiuni ale aparatului locomotor, ale cailor respiratorii si alte

boli asociate.

Este recomandata pentru vacante si pentru tratamentul neuro-asteniilor, organismului slabit,

suprasolicitare fizica si intelectuala, anemii secundare etc.

Este o statiune de odihna si tratament de importanta nationala, deschisa in toate anotimpurile,

situata in partea centrala sudica a Romaniei, la capatul sudic al muntilor Lotru (Carpatii

Meridionali), pe valea raului Lotru, la o altitudine de 600-800 m, la 60 km NV de municipiul

Ramnicu-Valcea (resedinta judetului Valcea) de care este legata printr-un drum modernizat

43

.

44

Vidra, situata in Muntii Lotru, la o altitudine de 1.300 de metri. Adevarul este ca nu stiam la

ce sa ma astept, mai ales ca multi imi vorbisera despre statiunea invecinata, Voineasa, unde

se fac tratamente balneare si care este prezentata si in brosurile turistice ca loc ideal de

refacere pentru batrani.

Am strabatut cu masina un drum plin de hartoape, care trece prin zone pitoresti si am incercat

sa-l conving pe amicul meu, soferul, ca merita sacrificiul, chiar daca dupa aceasta excursie va

trebui sa schimbam suspensiile masinii.

Intr-adevar, Vidra este un colt de rai, insa totul este lasat in paragina. Statiunea ar fi trebuit sa

fie “perla Muntilor Lotru”, insa dupa revolutie aici nu s-a mai investit nimic. Sunt zeci de

cladiri in ruina, chiar si un hotel mare, care fusese terminat, avea pana si perdele la geam.

Nimeni nu s-a mai cazat insa aici. Perdelele au fost de mult furate si geamurile sparte, iar

ploaia si ninsoarea distrug an de an parchetul si peretii camerelor.

Instalatia de telescaun este ruginita, probabil ca nu a functionat niciodata. M-am plimbat

printre vilele parasite, ca printr-un oras fantoma si nu am putut intelege de ce s-a ajuns aici.

Exista un singur complex de 5 vile unde va puteti caza, contra unei sume modice, dar nu va

asteptati la conditii prea bune.Totusi, la Vidra vin destul de multi turisti, in special in

weekend, sa faca un gratar sau sa manance pastrav ieftin la restaurantul complexului de vile.

Unul dintre turisti, care cunostea bine zona, mi-a explicat ca toate vilele si hotelurile de aici

apartin unor sindicate, care nu s-au inteles insa cum sa le administreze si in cele din urma le-

au abandonat. Statiunea se intinde pe 24 de hectare si exista si o partie de schi. Lacul Vidra

este principalul obiectiv turistic diun zona si, privind frumusetea acestui petic de apa, visam

cu ochii deschisi cum ar fi sa se organizeze plimbari cu barca sau partide de pescuit.

45

Frumusetea zonei este incredibila, daca s-ar investi, Vidra ar putea concura fara probleme cu

statiuni montane de renume din strainatate.

Categoric, sumele necesare ar fi uriase, insa si profitul ar veni repede si garantat. Mai ales ca

in zona exista multe locuri unde turistii vor dori sa faca drumetii: hidrocentrala subterana

Lotru-Ciunget, barajele Galbenu, Petrimanu, Balindru si Jidoaia.

Acestea se pot vizita vara, iar iarna, Vidra ar deveni un paradis al schiorilor. Aici este zapada

timp de 6 luni pe an, deci natura ne-a oferit ceva deosebit, depinde acum de noi daca vom sti

sa profitam de aceste frumuseti.

HOTEL LOTRU VOINEASA

46

47

48

GRUPUL DE INVESTITORI IMPREUNA CU S.C. CORDO CONSULTING SRL AU

PROPUS SA FINANTEZE IN PRIMA FAZA A PROIECTULUI , REABILITAREA

CONSTRUCTIILOR EXISTENTE IN CELE CELE DOUA STATIUNI MONTANE

VIDRA SI VOINEASA.

49

IMPRESII: Dupa doua ore de lenevit si de dormit la soare am facut tot drumul inapoi,

gandindu-ne cat de frumos ar fi ca zona sa fie protejata, ca padurile sa nu mai fie rase de pe

fata pamantului, si cat de bine ar fi ca oamenii locului sa-si dea seama ce valoare ar avea

dezvoltarea durabila a zonei.

50

Din pacate nu am decat un sfat: mergeti si vedeti zona aceea, pana cand mai aveti ce vedea.

Nu veti regreta.

DOMENIUL SCHIABIL EXISTENT VIDRA VOINEASA

51

TRANSALPINA SKI RESORT

DOMENIUL SCHIABIL VOINEASA - VIDRA – TRANSALPINA

In septembrie 2011 a inceput constructia noului domeniu schiabil VIDRA -

TRANSALPINA, domeniu ce se doreste a fi unul dintre cele mai mari si frumoase din

tara, in proiect fiind peste 80 de km de partii ce ajung pana la 2100 m altitudine

majoritatea in goluri alpine. In martie 2012 a fost inaugurata prima partie de ski, Partia

de ski Mioarele, iar in 22 decembrie 2012 s-a deschis oficial acest domeniu schiabial. Pe

timpul iernii la Vidra se poate ajunge la ski dinspre Valea Oltului pe DN7A (Brezoi -

Malaia - Voineasa - Vidra- Obarsia Lotrului - vezi harta domenii ski Transalpina sau

harta google cu partiile Transalpina Ski Resort. Portiunile din Transalpina: Obarsia

Lotrului - Ranca precum si Obarsia Lotrului - Lacul Oasa nu sunt deszapezite iarna.

Asadar de la Sebes sau Saliste nu se poate ajunge la partiile Vidra-Transalpina pe

traseul Transalpinei: Sebes(Saliste) - Sugag - Lacul Tau - Lacul Oasa - Pasul Tartarau -

Obarsia Lotrului - Vidra. In conditii de vreme nu foarte rea se poate ajunge si dinspre

Petrosani, dar inainte de a aborda aceasta ruta este recomandat sa sunati la CNADNR

pentru a afla daca drumul este deszapezit. De la Sibiu la partia de schi Mioarele, cum

mai este numita partia deja inaugurata din domeniul schiabil Transalpina Ski Resort,

sunt 140 km (3 ore), iar de la Valcea la partie 110 km (2.5 ore). Intre Brezoi si Domeniul

Schiabil Transalpina drumul este asfaltat si bun in mare parte, mai putin potiunea

dintre Voineasa si Lacul Vidra (24 km ) unde asfaltul mai are denivelari si gropi mici pe

52

alocuri. In comuna Mihaiesti – Rm. Valcea va fi finantat si construit de catre Cordo

Consulting un aeroport intern privat, ce va deservi intrega zona.

TRANSALPINA SCHI RESORTS

53

JUDET BRASOV

STATIUNEA PREDEAL

Staţiunea Predeal este situatã în centrul României pe Valea Prahovei, între râurile Prahova şi

Timiş, la poalele munţilor Bucegi la nord-est de aceştia şi cele ale munţilor Baiului la nord-vest.

Oraşul Predeal este aşezat la cea mai mare altitudine urbanã din România, între 1030m-1110m, la

45'30" latitudine nordica si 25'26" latitudine estica.

Munţii care învecineazã staţiunea Predeal sunt M-ţii Piatra Mare (1843m) la Nord, M-ţii Bucegi

(2508m la Vârful Omu) la Sud-Vest şi M-ţii Postãvarul (1799m) în Nord-Vest.

Localitãţile componente care formeazã oraşul Predeal sunt: Predeal, Pârâul Rece, Timişul de Jos,

Timişul de Sus.

Predealul se aflã la aproximativ:

- 140 km distanţã de aeroportul Henry Coandã din Bucureşti

- 25 km de municipiul Braşov

- 25 km de castelul Peleş din Sinaia

- 30 km de castelul Bran

54

STATIUNEA POIANA BRASOV

La doar 12 Km de Brasov regasim statiunea Poiana Brasov amplasata pe versantul nordic al

Masivului Postavarul (vf. Cristianul Mare - 1799 m), din cadrul Carpatilor de Curbura, la ora

actuala cea mai complexa statiune a sporturilor de iarna din tara.

Statiunea este avantajoasa si prin situarea ei în prejma municipiului Brasov, renumit pentru

monumentele sale arhitectonice vechi si pentru constructiile si dotarile turistice de un înalt nivel. De

fapt, Poiana Brasov este încadrata într-o constelatie de statiuni si cabane turistice situate de-a lungul

vailor Prahovei si Timisului si în Muntii Bucegi, Gârbovei, Piatra Mare si Piatra Craiului. Spre

acesti munti se pot efectua excursii variate care permit vizitarea a numeroase obiective turistice.

Asemanatoare în privinta conditiilor naturale cu alte statiuni turistice montane ca Chamonix,

Zakopane sau Cortina D'Ampezzo, statiunea Poiana Brasov si-a câstigat un binemeritat renume prin

integrarea armonioasa în peisaj a dotarilor turistice, prin posibilitatile largi de practicarea sporturilor

de iarna si prin conditiile bune de odihna si recreere în orice perioada a anului.

Privita de la înaltime, statiunea Poiana Brasov pare o mica oaza în împaratia muntilor, îmbracati în

haina verde a padurilor de molid si fag, în care vilele si hotelurile cu arhitectura pe cât de variata pe

atat de moderna imprima un plus de pitoresc.

Stratul de zapada se mentine timp de 4-5 luni pe an, astfel ca sporturile de iarna pot fi practicate

atât de începatori cât si de sportivii de performanta din noiembrie pâna în martie.

55

56

STATIUNEA LISA

Domeniu schiabil la 2.400 de metri altitudine, în Munții Făgăraș, intr-o zona salbatica si

virgina.

În următorii ani, pe teritoriul administrativ al comunei Lisa se va realiza cel mai mare domeniu

schiabil din România și al șaptelea ca extindere din Europa. Vor fi 68 de kilometri de pârtii

amenajate pe versantul nordic al Munților Făgăraș, unele la altitudini de peste 2.400 de metri, fapt

care va permite menținerea zăpezii pe o perioadă mult mai lungă decât în oricare altă zonă de schi

din România. Accesul turiștilor și legătura între pârtii vor fi asigurate prin intermediul

telegondolelor.

Pentru acest proiect ambițios inițiat de Primăria Lisa vor fi necesare investiții de mare anvergură, ce

vor depăși 120 de milioane de euro și care urmează să fie realizate în decurs de cinci ani. Pentru

implementarea acestui proiect care va genera o puternică dezvoltare economică și turistică a întregii

zone s-au initiat demersuri la autoritatile centrale si documentatia tehnico economica necesara

proiectului tehnic si a studiului de fezabilitate. De menționat este faptul că deși proiectul se află

abia la început, el a atras deja atenția investitorilor străini. Astfel, o societate din Germania și alta

din Austria s-au arătat interesate de exploatarea viitorului domeniu schiabil si a spatiilor de cazare.

.

57

PARTIA DE SKI DIN STATIUNEA LISA

58

JUDET DAMBOVITA

STATIUNEA PADINA – MUNTII BUCEGI

Pe drumuri de munte - Munții Bucegi

De la Moțăeni în sus valea începe să se strâmteze; șoseaua ține mereu șerpuirile Ialomiții, care de-

aci încolo prinde-a lua glas: tot mai limpezi și mai repezi s-azvârl undele ei printre bolovani,

îmbrâncind pe unii cu mânie, mângâind pe alții și puindu-le pe creștet rotunde coifuri de oțel.

Intrăm pe la amiază în Petroșița, sat mare cu mai multe cătune frumos revărsate pe brâiele plaiului

— de jur împrejur case albe, din ce în ce mai rare, se urcă pe coastele dealurilor, ca și cum s-ar fi

luat la întrecere: care să privească mai de sus — în lungul apei, hierăstraie, mori, pive și dârste,

zorite, se strigă unele pe altele până hăt, în capătul de sus al Moroenilor, de unde-ncepe înalta

pustietate a munților, măreața și liniștita împărăție a Bucegilor.

59

Pare aproape imposibil să cuprinzi aceste meleaguri pline de frumos, taina si fortă reunite in

Masivul Bucegi. Si cum toate incep facand primul pas, ne vom documenta pentru inceput despre

aceste locuri care “ne curg prin vene” si care ne conduc spre originile noastre dacice.

Masivul Bucegi, cu o suprafață de circa 300 km2, se află la extremitatea estică a Carpaților

Meridionali, desfășurându-se între Valea Prahovei la est și culoarul Branului și Valea Ialomiței la

vest; cade brusc spre nord către depresiunea Bârsei și spre sud, până la contactul cu Subcarpații de

curbură. Se întinde pe teritoriul județelor Dâmbovița, Prahova și Brașov.

Fiind de o mare complexitate structurală și morfologică, masivul apare ca o cetate naturală, cu

incinta suspendată la 1600 – 2500 m, sprijinită de abrupturi puternice.

Masivul Bucegi are o formă de potcoavă deschisă spre sud, din centrul căreia izvorește râul

Ialomița.

Ramurile principale ale potcoavei se întâlnesc în extremitatea nordică chiar în Vârful Omu, punctul

culminant al masivului. În afara celor două ramuri principale, tot din zona vârfului Omu se mai

60

desprind culmi scurte și abrupte. Către est pornește muntele Moraru, spre nord-

est Bucșoiu formează parte din cumpăna apelor, iar către nord Padina Crucii separă căldările

glaciare Mălăiești si Țigănești.

Situată între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, culmea principală a Bucegilor este caracterizată în

primul rând prin formele sale de relief puternic contrastante: versantul prahovean și platoul

Bucegilor (podiș înalt, având altitudini cuprinse între 1600–2400 m și o înclinare de la nord către

sud).

Versantul prahovean este stancos si abrupt, are o diferenţa de nivel de peste 900 m, prezinta pereţi

goi de stanca, brazdaţi de hornuri adanci ai incinsi cu brane inierbate, colti şi tarcuri ce domina

vagaunile adanci ale vailor - Morarului, Cerbului, Valea Alba, Jepilor, Urlatoarea Mare, Babei,

Izvorul Dorului. În contrast izbitor cu versantul abrupt prahovean, de cealalta parte a muntilor, spre

Izvorul Dorului şi Ialomita, se intinde un platou inalt, acoperit cu intinse pajisti alpine si

jnepenisuri.

Etimologie:

Unele denumiri toponimice întâlnite în acești munți ridică interesante probleme de filologie.

Numele de Bucegi are o formă arhaică de Buceci. Forma Buceci este identică cu a

antroponimicului Bucșa sau că numirea ar fi o variantă a lui Bugeac "un complex de mai multi

mușchi care formează un covor verde si moale". În actul ctitoricesc din 1695 al Mănăstirii Sinaia,

se spune că mănăstirea a fost ridicată "la pustie sub muntele Buceciul".

Numele de Buceci în loc de Bucegi mai este dat masivului, în zilele noastre, de către unii bătrâni

din Branul de Sus. Oamenii de pe versantul nordic, estic și cei din partea de miazăzi a munților, ca

și locuitorii Branului de Jos, îi numesc cu toți în zilele noastre Bucegi.

Lingviștii spun ca huceagul sau buceagul este un păduriș des și jos, ori covorul de mușchi verde și

moale, sau chiar pământul pustiu, lipsit de păduri, doar cu buruieni și ierbărie. Localități cu

numele Bugeac sau Buceag existau in județele Constanța, Ialomița și Teleorman, Bugeacul istoric

din Basarabia, teritoriu aparținând regatului dacic al lui Burebista. Poate că tufele joase de jnepeni,

numite și buceag, au dat numele Bucegilor. Lingvistul Sextil Pușcariu susține chiar că Bucșoiul,

61

unul din brațele stelei de munți ce se intâlnesc în vârful Omu, își are numele derivat de la Buc,

Bucur (nume autentic dacic), tot așa cum și Buceci, Bugeci, se derivă de la Buc cu acelasi sufix ca

în Măneciu sau Moeciu.

Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre

păsări apar aici cocoșul de munte, găinușa de alun, zăganul, iar în apele reci de munte se găsesc

pești ca păstrăvul, cleanul și mreana. În zona alpină se întâlnesc acvila de munte și capra neagră.

62

Flora:

„Din aprilie până în octombrie Bucegii sunt un rai de flori”. Cartea Munţilor - Bucura Dumbravă

63

Toate studiile botanice efectuate în zona masivului Bucegi, au reflectat bogăția și varietatea de

specii și familii reprezentate, specifică atât pădurilor de conifere și foioase cât și pajiștilor alpine,

susținând necesitatea protejării și ocrotirii acestui complex de forme, asociații și peisaje. În 1935, o

parte din masiv este inclus în lista ariilor protejate din România, cu statut de Parc Național. La

acesta se adaugă încă doua rezervații din bazinul Ialomitei și câteva puncte fosilifere din sud.

64

Orhidee salbatica:

65

Acces:

Există 2 trasee de telecabine din Bușteni până la Babele si Babele - Pestera, și din Sinaia până la

Cota 1400, apoi Cota 1400 - Cota 2000.

66

În Parcul Natural Bucegi există două drumuri de acces auto care parcurg aproape întreaga suprafață,

înlesnind accesul turiștilor: unul din partea de sud, ce începe din localitatea Moroeni și urcă până la

barajul Bolboci și mai departe până la hotelul Peștera, unde se intersectează cu drumul ce urcă pe

Platoul Bucegilor; altul din partea de est, ce pleacă din Sinaia, urcă pe la Cuibul Dorului și mai

departe în Șaua Dichiului și de aici fie în zona de platou, fie pe Valea Ialomiței. În rest, accesul se

face pe poteci și drumuri forestiere.

Localități de acces: Sinaia, Poiana Tapului, Busteni, Azuga, Predeal, Moroeni, Pietroșița, Bran,

Rucăr, Zărnești

67

Cheile Ialomitei au o lungime de 1 km, fiind considerate cele mai impunatoare din Muntii Bucegi. Aici

Ialomita este marginita de pereti verticali cu o inaltime spectaculoasa.

68

Cheile Tatarului din Muntii Bucegi

Cascada in Muntii Bucegi

69

Parau de munte in Bucegi

70

Muntii Bucegi - Statiune Padina este situată între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, culmea

principală a Bucegilor este caracterizată în primul rând prin formele sale de relief puternic ...

Monumentul “Crucea Eroilor Neamului” de la Caraiman

71

STATIUNEA PADINA

Suprafata totala a zonei propuse pentru introducerea in intravilan in statiunea Pestera este de 24,80

ha, din care 9,0 ha sunt destinate structurilor de primire turistica (din care 4,65 ha pentru hoteluri si

4,35 ha pentru vile si pensiuni); 7,0 ha sunt destinate instalatiilor de transport pe cablu din interiorul

statiunii si arealului de sosire pentru schiori ; zona verde amenajata ocupa 2,65 ha( din care

plantatiile cu rol ambiental si de protectie ocupa 1,10 ha); zona cailor de comunicatie ocupa 2,60 ha

din intreaga suprafata .Suprafata de teren ocupata in exteriorul statiunii Pestera pentru dezvoltarea

domeniului schiabil este de 115,10 ha .

Suprafata totala a zonei propuse pentru introducerea in intravilan in statiunea Padina este de 135,50

ha, din care 43,00 ha sunt destinate structurilor de primire turistica (din care 12,35 ha pentru

hoteluri si 30,65 ha pentru vile si pensiuni); 22,80 ha sunt destinate instalatiilor de transport pe

cablu din interiorul statiunii si arealului de sosire pentru schiori ; zona rezervata Centrului National

pentru Pregatire Olimpica (trambuline sarituri, complex biatlon, schi - fond, schi role) este de 8,80

ha ; structurile destinate agrementului ocupa 3,10 ha( din care zona verde pentru agrement este de

0,60 ha) elementele de cadru natural si amenajat ocupa 26,95 ha ; pentru sectorul social -

gospodaresc comun celor doua statiuni s-au rezervat 6,60 ha; caile de comunicatie rutiere si

pietonale, inclusiv parcajele publice ocupa 17,10 ha .

Ca urmare, se poate constata faptul ca in zona Pestera- Padina se va realiza o asezare cu caracter

urban, careia vor trebui sa i se asigure toate utilitatile si functiile necesare, social-economice. Din

acest motiv, in zona Pestera - Padina, situate la o distanta de cca.3 km una de alta va trebui

organizata o entitate administrativa cu statut de statiune de nivel orasenesc, cu toate functiunile

necesare

Principala problema a proiectului, care se pune in conditiile unei dezvoltari durabile si cu

respectarea standardelor si normelor de Protectia Mediului, este ca toate amenajarile, constructiile si

dezvoltarile sa respecte mediul natural existent, mai ales cel situat intr-o zona cu o sensibilitate

deosebita, cum este cea a Parcului Natural Bucegi, in care se va edifica.

Insa, desi pare o varianta a viitorului , proiectarea Statiunii Montane Pestera -Padina intra intr-un

conflict cu conceptul de Arie Protejata, respectiv Parc Natural.

Astfel, ideea de Parc Natural este de protectie si conservare a mediului, iar faptul ca

unele zone ale Parcului au un regim mai strict de protectie iar in altele se pot desfasura unele

activitati umane, nu inseamna ca acele zone, mai putin sensibile, nu se afla intro relatie stransacu

ariile limitrofe ( inclusive zone cu regim mai inalt de protectie ) .

Crearea unei "insule" antropice in cadrul unui Parc Natural nu reprezinta astfel, in nici un fel un

model de dezvoltare durabila si nu este compatibila cu Planul de Management al Parcului Natural

Bucegi .

In ceea ce priveste impactul asupra mediului si masurile de reducere a acestuia in proiectarea

statiunii se pune accentul pe aspectele de Management al deseurilor , care desi importante nu

reprezinta categoria de impact cea mai importanta. Este vorba de un Parc Natural cu o multitudine

de habitate, specii vegetale si animale ocrotite. Deseurile au bineinteles impact asupra acestora, insa

nu sunt tratate in mod prioritar problemele legate de impactul asupra habitatelor prin constructia

cladirilor de diverse tipuri, a conductelor de alimentare cu apa, gaze naturale, a retelei de alimentare

cu energie electrica, a retelei de canalizare, a infrastructurii rutiere si de telecomunicatii, chiar si a

unui helioport, la care, nu in ultimul rand, se adauga unitatile de transport pe cablu si amenajarea

partiilor de schi.

72

Proiectul Consiliului Judetean Dambovita prevede dezvoltarea zonei turistice Padina - Peştera prin

construirea de pârtii de schi, de piscine, instalaţii de transport pe cablu pentru persoane,

echipamente pentru producerea zăpezii artificiale şi echipamente de iluminat nocturn al pârtiilor,

precum şi reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere. Proiectul de dezvoltare a zonei

turistice Padina - Peştera prevede construirea a patru pârtii, care au lungimi cuprinse între 800 şi

3.400 de metri. De asemenea, proiectul prevede construirea de piscine, ştranduri şi bazine de

kinetoterapie. După anunţarea proiectului de realizare a staţiunii Padina-Peştera, Consiliul Judeţean

Dâmboviţa a început exproprierea unor terenuri în zonă pentru construirea de pârtii.

Pestera Ialomitei din Muntii Bucegi

73

Babele – 2.206 m; Omu – 2.505 m; Padina – 1.525 m ; Piatra Arsa – 1.950 m, Pestera – 1.610 m) si

ale Muntilor Baiului (Piscul Cainelui – 950 m etc.).

74

Zona Padina - Peștera, Munții Bucegi - Sfinxul

Lacul Bolboci este un lac de baraj natural în Masivul Bucegi, pe râul Ialomița, cu un volum util de

13 milioane m³. Lacul Bolboci reprezintǎ un important nod turistic din care pot porni atât trasee

montane marcate, cat şi auto, spre atracţiile principale ale munţilor Bucegi, dintre care amintim:

Lacul Scropoasa (traseu montan marcat),Peşterai Ialomicioarei (traseu auto/traseu montan marcat),

Cabana Babele( traseu montan marcat), Cabana Mioriţa – Cota 2000 (traseu montan marcat) etc

75

Cabana Padina – Muntii Bucegi

Babele – Muntii Bucegi in amurg

76

FESTIVALUL PADINA FEST - 10 atractii turistice

Festivalul Padina Fest se desfăşoară într-un cadru natural spectaculos. Timp de cinci zile ne

delectăm cu susuratul Ialomiţei, munţii care înconjoară poiana, ne căţărăm pe stâncile Vărăriei şi

atingem cel mai înalt vârf din Munţii Bucegi la competiţia Direcţia Omu. Oricât de frumoasă ar fi

atmosfera de pe platou, noi te sfătuim să nu pleci acasă până nu vezi măcar jumătate din lista cu

cele 10 atracţii turistice de pe lângă Padina Fest.

77

Padina Fest, pe Platoul Munţilor Bucegi se organizeaza in fiecare an la sfârşitul lunii iulie.

1. Lacul Bolboci

Barajul, situat la altitudinea de 1438 m, oferă o privelişte de vis asupra întregului lac. Datorită

vegetaţiei apa prinde culori verzui-turcoaz. Plecând de la Padina poţi ajunge aici pe bicicletă sau la

pas (aprox. 7-8 km).

2. Cheile Tătarului

Cheile Tătarului este o arie protejată între platoul Padina și Lacul Bolboci, la o altitudine medie de

1.800 m. Dacă vrei să faci un traseu mai lung poţi merge pe drumul forestier marcat cu cruce

albastră ce porneşte din dreptul cabanei Peştera (1610 m) şi continuă , spre Sinaia sau Moroeni.

Poteca se uneşte cu drumul ce vine dinspre cabana Padina (1525 m) continuând apoi spre sud pe

valea Ialomiţei. După ce trece prin Cheile Coteanului, traseul se opreşte în cheile Tătarului la

aproximativ 1430 de metri. O variantă mai scurtă este dinspre Platoul Padina spre lacul Bolboci,

78

zona cea mai frumoasă a cheilor fiind chiar la coada lacului.Pe versantul stâng al văii Tătarului, la

1548m, se află intrările în cele mai înalte staţiuni paleolitice din România:Peştera

Ursului şi Peştera Mică.

3. Peştera Ialomiţei

La câteva minute de platoul Padina, pe versantul drept al Cheilor Ialomiței se află peştera cu acelaşi

nume. Localizare şi cale de acces. Peştera Ialomiţei s-a format, prin acţiunea corozivă a apei, în

calcarele jurasice din culmea sud-estică a muntelui Bătrîna (Masivul Bucegi), la 1.560 m altitudine

absolută, intrarea sa fiind la 18 m deasupra talvegului văii Ialomiţei.

Descriere. Este o peşteră mare, cu galerii fosile şi active, dispusă pe două etaje, care însumează

1128 m lungime. Intrarea, orientată spre est, are dimensiuni impunătoare (40 m lăţime şi 20 m

înălţime). Până în punctul Pasajul, adică circa 120 m de la intrare, galeria păstrează dimensiunile

portalului şi este cunoscută sub denumirea de Grota Mihnea Vodă. La intrarea în Pasaj este

amplasată o poartă metalică, continuarea vizitării fiind posibilă numai cu ajutorul ghidului. Dincolo

de poartă pătrundem într-un culoar larg de 1—2 m şi înalt de 1,5— 2 m, care ne conduce într-o

primă sală (Bolta lui Decebal) puternic ascendentă spre vest. De aici urcăm pe scări o galerie lungă,

de 60 m, până La Răspântie, de unde putem coborî spre dreapta într-o mică sală, în care întâlnim

cursul pârâului subteran. Din Raspântie, continuând înaintarea pe direcţia principală ajungem în

Sala Urşilor — numită astfel datorită numeroaselor schelete de Ursus spelaeus descoperite în ea.

Din această sală coborâm spre vest, pe lângă o mică îngrămădire de blocuri şi reîntâlnim cursul

pârâului subteran care vine dintr-o galerie strâmtă şi înaltă. Urmăm cursul subteran pe o distanţă de

numai 20 m, apoi continuăm înaintarea pe puntea de deasupra râului până La Altar. În acest loc,

concreţiunile abundente par să obtureze galeria şi traseul turistic se termină. Printr -o deschidere de

dimensiuni reduse s-ar mai poate înainta, în amonte, printr-o galerie incomodă până la o fundătură.

Descoperirea mai recentă a acestui sector terminal, precum şi dificultăţile de pătrundere în el au

contribuit la păstrare câtorva dintre concreţiunile de calcit. Peştera Ialomiţei a fost săpată de apa

care se pierde în calcare din pârâul Horoaba, un afluent pe dreapta al râului Ialomiţa. Fauna care

trăieşte aici nu prezintă un interes deosebit. S-au găsit reprezentanţi din aproape toate grupele de

faună ce trăiesc în peşterile noastre, dar nu specii troglobionte. Mai importantă ni se pare de

semnalat prezenţa unei specii troglofile de coleoptere, Duvalius (Duvaliotes) procerus, răspândită la

exterior pe munţii din jurul Braşovului.

79

4. Podul cu Florile

Trecând de Cheile Tătarului şi urcând pe drumul forestier se poate ajunge la Podul cu Florile, unul

dintre cele mai frumoase locuri de belvedere ale lacului Bolboci. aici este locul de unde a fost

exploatată piatra pentru construirea barajului.

5. Babele şi Sfinxul

Dacă vii spre Padina Fest cu telecabina, una dintre opriri trebuie să fie neapărat la Babe şi Sfinx.

Mai poţi ajunge să-ţi faci o fotografie cu celebrele monumente ale naturii, urmând traseul marcat

cruce albastro din dreptul Hotelului Peştera (1h 1/2).

6. Cascada Obârşia Ialomiţei

În drumul spre Vârful Omu se află Cascada Obârşia ialomiţei cu cadere libera de apa ce masoara

aproape 100 metri inaltime. Aceasta cascada se numara printre principalele atractii din intregul

masiv al Bucegilor, turistii putand ajunge aici prin intermediul numeroaselor trasee marcate. Noi îţi

recomandăm traseul bandă albastră ce pleacă din dreptul Hotelului Peştera (1 h 1/2 – 2h).

80

7. Cheile Zănoagei

Aceste chei de întind pe aproximativ 1 km cu numeroase diferenţe de nivel pe care le parcurge râul

Ialomiţa, în cascade de pe peretii abrupti, înalţi de 200 m. Traseul este bine marcat şi merge când pe

o parte, când pe alta a apei, trecerea făcându-se cu ajutorul unor poduri noi din lemn.Din chei se

poate ajunge de la Cabana Scropoasa, pe o poteca prin Valea Ialomiţei, spre Cabana Cheile

Zanoagei şi mai departe spre Lacul Bolboci.

8. Lacul Scropoasa

81

Ieşind din Cheile Zănoagei se ajunge la un lac spectaculos, Lacul Scropoasa. Lacul s-a format prin

construirea micuțului baraj de pe Cheile Orzei. Pe dreapta lacului este amenajată o potecă de

pământcu stâlpi de iluminat și podețe numa bună de admirat culoarea verzulie a apei.

9. Canionul Horoabelor

Traseulcătrecanion nu figurează pe harta turistică a zonei iar la intrarea pe vale te intampină un

indicator cu“Accesul interzis fără asistență salvamont”. Sfatul nostru este să mergi până la prima

cascadă (aprox. 25 de minute de mers) urmând cursul de apă şi apoi să continui traseul numai dacă

ai pe cineva din Salvamont alături.

82

10. Vârful Omu

Fie că participi la concursul de alergare montană Direcţia Omu sau doar faci o plimbare cu

prietenii, vârful Omu este de neratat. Situat la 2505 metri altitudine, traseul spre culme pe valea

Ialomiţei te va duce pe lângă cascada Ialomiţei, Mecetul Turcesc, Colţul Ocolit şi alte atracţii.

Abia vă aşteptăm pe lângă foc, cu bocancii munciţi şi plini de poveşti de pe munţi şi creste!

PROPUNERI DE DEZVOLTARE

La începutul acestui secol şi mileniu industria turismului şi a călătoriilor reprezintă, pe plan

mondial, cel mai dinamic sector de activitate şi, în acelaşi timp, cel mai important generator de

locuri de muncă. Din punct de vedere economic turismul se constituie în acelaşi timp şi ca sursă

principală de redresare a economiilor naţionale ale acelor ţări care dispun de importante resurse

turistice şi le exploatează corespunzător.

Proiectantul s-a documentat şi inspirat din analiza modelelor de amenajare a staţiunilor Europene

pentru sporturi de iarnă. Astfel, în Austria, expansiunea masivă a turismului s-a realizat prin dezvoltarea

unei concepţii originale, având la bază preocupări sociale puternice. Locuitorul muntelui fiind în

centrul strategiei de amenajare, aici s-a dezvoltat un turism montan rural, plecând de la vechile locatii

montane populate. Modelul de amenajare de referinţă este Tirolul, Innsbruck ce au ca trăsătură

dominantă dezvoltarea locala .progresivă şi controlată O atenţie deosebită s-a acordat prezervării

mediului natural şi cultural, promovându-se peisajul natural şi uman nealterat, tradiţional, creaţia

artificială neavându-şi locul aici. Datorită particularităţilor concepţiei de amenajare turistică (context

instituţional şi politic bazat pe descentralizare, dezvoltare turistică echilibrată şi continuă, larga

distribuţie a activităţilor turistice în centre de talie mică şi mijlocie), Tirolul si Innsbruck au fost

considerate model de dezvoltare a turismului verde.

Potentialul pe care il ofera CARPATII MERIDIONALI si ROMANIA , pentru industria

turismului europeana si international prin noutate, traditii, port si folclor national precum si

diversitatea de investitii in domeniile schiabile, spatiile de cazare si de agrement existente in acest

moment in Europa, a constituit o provocare pentru GRUPUL DE INVESTITORI „CORDO

HOLDING – LONDRA” , pentru a dezvolta , finanta, proiecta, construi si administra acest

83

mega proiect „ JOCURILE OLIMPICE DE IARNA IN CARPATI IN ANUL 2026” estimat

la circa 3,5 Miliarde de Euro, care se va implementa intr-o perioada de 10 ani, cu o prima

transe de 150 Milioane Euro pentru primul proiect TRANSALPINA SKI RESORT in

Voineasa – Vidra din judetul Valcea.

84

Punctele tari ale acestui amplasament interconectarea partilor de ski Vidra - Ranca sunt:

Poziţia geografică a Munţilor Parâng 2500 m.alt., aflați lângă M Căpăţânii, la peste 2100 m

altitudine aceasta făcând ca precipitaţiile să fie abundente în toate perioadele anului.

Amplasarea pârtiilor propuse prin pădure, permite conservarea zăpezii căzută în noiembrie

până în luna aprilie şi chiar luna mai la altitudine de 2000 m.

Existenţa golului alpin ale Fagarasului – 2545 m.alt (numiti si Alpii Transilvaniei),

Cindrelului, Sureanului, Lotrului, Latoriţelor (Latoriţa de Jos, Latoriţa de Mijloc, Latoriţa

de Sus), a Muntinului, a Cărbunelui, la peste 2000 m alt. Golul alpin este amplasat şi pe

versantul nordic al Staţiunii Rânca, sub vârfurile Galbenu, Cioara, Urdele.

Drumul Naţional Transalpina ce vine din Oltenia pe la Rânca prin pasul Urdele la 2200 m şi

legătura cu aeroportul internaţional de la Craiova se uneşte cu DN7 la Obârşia Lotrului va

rentabiliza şi această staţiune şi va face legătura cu aeroportul internaţional de la Sibiu

precum şi cu marile oraşe din Ardeal (Alba-Iulia,Cluj, Tg. Mureş). Drumul Talmaciu – Oasa

prin Valea Sadului si Valea Frumoasei va face lagatura din zona Sibiu - Tara Fagarasului cu

Transalpina este inclus in proiectul de modernizare si asfaltare.

Grupul de Investitori "CORDO HOLDING – LONDRA" doreste sa finanteze si sa

implementeze prima faza a proiectului integrat "Jocurile Olimpice de iarna in Carpati in

2026" numit TRANSALPINA SKI RESORT, cu un prim proiect in valoare de 150 Mil. Euro,

si anume extinderea domeniului schiabil existent in Voineasa - Vidra, reabilitarea

structurilor de cazare existente in statiunea Vidra si construirea de hotele noi si spatii de

agreement in parteneriat public privat cu Primaria Voineasa din judetul Valcea .

CORDO HOLDING – LONDRA va finanta extinderea si reabilitarea partiei de schi existente cu

8 Mil. Euro proprietatea Primariei din Voineasa si va lua in concesiune aceasta partie de schi

pentru o perioada de 25- 49 de ani, conform legislatiei din Romania.

85

Bugetele proiectelor propuse de CORDO HOLDING – LONDRA in vedere depunerii

candidaturii Romaniei pentru organizarea JOCURILOR OLIMPICE DE IARNA DIN

CARPATI IN ANUL 2026 pentru dezvoltarea domeniilor schiabile existente si noi , a

conditiilor de cazare , masa si agrement conform standardelor europene in judetele Valcea,

Gorj , Sibiu, Brasov , Alba, Hunedoara si Dambovita sunt :

BUGETE PROPUSE PENTRU ORGANIZAREA JOCURILOR OLIMPICE DE IARNA

IN CARPATII MERIDIONALI IN ANUL 2026

1. TRANSALPINA SKI RESORT VOINEASA - VIDRA - 157.710.000 EURO

2. OBARSIA LOTRULUI SKI RESORT - 190.000.000 EURO

3. MALAIA SKI RESORT - 449.800.000 EURO

4. ADVENTURE PARK - 4.270.000 EURO

TOTAL BUGET JUDET VALCEA 801.780.000 EURO

5. RANCA SKI RESORT - 50. 367.500 EURO

6. TRANSALPINA CONNECTION VIDRA – RANCA - 65.000.000 EURO

TOTAL BUGET JUDET GORJ 115.367.500 EURO

7. PALTINIS SKI RESORT -370.425.000 EURO

8. HEALTH WELLINESS CONVENTION RESORT -390.000.000 EURO

TOTAL BUGET JUDET SIBIU 760.425.000 EURO

9. BRASOV SKI RESORT – LISA, POIANA BRASOV, PREDEAL - 410.977.500 EURO

TOTAL BUGET JUDET BRASOV 410.977.500 EURO

10. ARIESENI SKI RESORT - 490.610.000 EURO

TOTAL BUGET JUDET ALBA 490.610.000 EURO

11. PETROSANI SKI RESORT - 520.840.000 EURO

TOTAL BUGET JUDET HUNEDOARA 520.840.000 EURO

12. PADINA SKI RESORT - 400.000.000 EURO

TOTAL BUGET JUDET DAMBOVITA 400.000.000 EURO

TOTAL BUGET AL PROIECTELOR:

„JOCURILE OLIMPICE DE IARNA DIN CARPATI - 2026” 3.500.000.000 EURO

Director General

Ing. Ec. Cornelia Dragnea