Embed Size (px)
Citation preview
II. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
PACIENTULUI IN FRACTURA DIAFIZARA DE FEMUR
2.1. Conditii de spitalizare
Pacientii sunt internati in saloane cu 4-6 paturi. Saloanele au faianta
pe jumatate din perete, gresie pe jos care trebuie spalata si dezinfectata
de cate ori este necesar; paturile sunt rulante si prevazute cu dispozitive
de ridicare si coborare; stative pentru perfuzii.
2.2. Rolul asistentei medicale la diagnosticarea afectiunii
Recolteaza prin punctie venoasa analizele uzuale:
a) Hemoleucograma: Hemoglobina (12-18g%); Hematocrit (36-
52%);
Tromocite (150.000-400.000/mm3); Fibrinogen (200-400 mg %);
Leucocite (4.500- 11.000/mm3)
b) Coagulograma: Timp Quick si Timp Haxull (1-2mm)
c) Biochimia: Calciu (8,5-10,5 mg/dl); Colesterolul (120-220
mg/dl);
Creatinina (0,5- 1,2 mg/dl); Glicemia (70-120mg/dl); Acid uric
(3,5- 7,2mg/dl)
d) Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): la barbati este
3-8mm/l/ora, iar la femei este 6-11 mm/l/ora
e) Urocultura
f) Sumar de urina
1
Punctia venoasa reprezinta inteparea unei vene cu ajutorul unui ac
atasat la seringa.
Bolnavul este prgatit fizic si psihic anuntandu-l si explicandu-i
necesitatea tehnicii. Bolnavul este asezat fie pe un scaun cu membrul
superior sprijinit in extensie sau culcat pe pat, in decubit dorsal cu
membrul superior sprijinit in extensie.
Se dezbraca bratul ales, se aseaza sub brat o perna si apoi
musamaua solicitandu-I bolnavului sa mentina bratul in pozitia necesara.
Asistenta medicala se spala pe maini cu apa curata si sapun dupa
care se dezinfecteaza cu alcool sanitar.
Se aplica garoul la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a
bratului, cu indexul mainii stangi, se palpeaza locul pentru punctie si se
dezinfecteaza cu un tampon cu alcool. Se cere bolnavului sa deschida si sa
inchida pumnul de cateva ori ramanad cu el inchis. Se introduce acul in
mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei, se impinge acul de-
a lungul venei la o adancime de 1-1.5 cm. Cu mana stanga se trage incet
pistonul asprinand pana se extrage cantitatea necesara de sange. Se
deaface garoul si bolnavul deschide pumnul, apoi se aplica un tampon de
vata cu alcool peste locul unde este acul si se retage acul.
Sangele recoltat se scurge in eprubetele pregatite.Se spala pe maini
cu apa curata si sapun.
Urocultura caracterizeaza prezenta bacteriilor in urina. Recoltarea
urinei pentru urocultura se poate executa direct din mijlocul jetului urinar,
10-20 ml urina, intr-o eprubeta sterile cu dop de vata sau prin sondaj
2
vezical; dupa ce se (introduce 10-2) arunca primele picaturi de urina , se
introduce 10-20 ml de urina in eprubeta sterila prin sonda.
Participarea asistentei medicale la examenul radiologic
Rolul asistentei medicale: investigarea bolnavilor prin examenul
radiologic al sistemului osteoarticular nu necisita o pregatire prealabila
deosebita. Pansamentele vor fi ridicate de pe portiunile examinate, iar
unguentele sau alte forme medicamentoase vor fi indepartate prin spalare
cu alcool caci prin substantele rasioopace pe care eventual le contine, ele
pot produce opcitate de imagine. Pentru executarea radiografulor, bolnavul
va fi culcat pe masa de radiografie. Medicul radiolog va stabili pozitia
adecvata bolnavului pentru examinare, iar asistenta va trebui sa ajute
bolnavul pentru ocuparea si mentinerea acestei pozitii. Daca miscarile il
provoaca dureri, atunci inainte de examinare, bolnavul va primi un
medicament analgesic.
2.3. Supravegherea pacientului
In ingrijirea bolnavului asistenta medicala este obligate sa-l
supravegheze pentru a culege toate datele privind starea generala si
evolutia bolii acestuia comunicand medicului tot ce a observat la bolnav, in
cursul zilei sau noptii.
Va sta cat mai mult la patul bolnavului si va urmari comportamentul
bolnavului (faciesul starea psihica, reactivitatea generala, somnul);
3
functiile bolnavului, vitale si vegetative ale organismului; aparitia unor
manifestari patologice.
Datele culese de asistenta medicala din supravegherea bolnavului
vor fi notate graphic in foaia de observatie.
Observarea faciesului, a starii psihice, a somnului bolnavului si
reactivitatii generale este importanta pentru stabilirea diagnosticului si
aprecierea evolutiei bolii.
In supravegherea functiilor vitale si vegetative ale organismului
vom urmari:
temperatura
respiratia
pulsul
tensiunea arteriala
diureza
2.4. Rolul asistentei medicale in administrarea medicamentelor
indicate de medic
Asistenta medicala va administra medicatia bolnavului sub
indrumarea medicului respectand anumite reguli. Nu va inlocui niciodata
medicamentul prescris cu un alt medicament cu efect asemanator. Va
verifica eticheta medicamentului inainte de administrare ca acesta san u fie
alterat, degradat sa nu aiba culoarea schimbata. Respectarea caii de
administrare este obigatorie, deoarece nerespectarea poate duce la
accidente grave; a orarului de administrare si a ritmului prescris de medic
4
deoarece unele substante se descompun sau se elimina din organe intr-un
anumit timp.
Orarul de administrare a medicamentelor este in functie si de
alimentatia bolnavului.
Asistenta medicala va respecta doza prescrisa, somnul fiziologic al
bolnavului. Va evita incompatibilitatea dintre medicamente.
De exemplu, cand administreaza oxacilina si gentamicina in acelasi
timp se va administra prin injectii separate deoarece cele doua combinate
precipita.
Daca intervin greseli in administrarea medicamentelor va anunta
imediat medicul.Va avea grija sa administreze imediat medicamentele
deschise deoarece se altreaza repede si va preveni infectiile intraspitalicesti
prin respectarea masurilor de asepsie si igiena pentru fiecare cale de
administrare.
Pregatirea preoperatorie
1. Pregatirea psihologica se incepe din momentul in care se
decide operatia. Deoarece multi dintre pacienti au teama de spitalizare, de
diagnostic, de perioada de inconstienta din timpul anesteziei si dupa
anestezie, durere, despartire de familie, de moarte, asistenta medicala are
rolul sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile, grijile si teama, ii da
incredere in echipa operatorie, ii asigura de o prezenta care-l va sustine, ii
explica ce se va intampla cu el in sala de operatie, in timpul transportuluii
in sala de preanestezie si unde va fi dupa operatie si cat va dura.
2. Pregatirea generala
5
a) Bilantul clinic cuprinde:
- antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza
boli ca: tuberculoza, hipertensiunea arteriala, diabet, neoplasme,
cardiopatii)
- starea generala:
varsta
greutatea
slabire asociata cu deshidratare
- aparatul respirator
se cauta afectiuni pleuropulmonare prin
inspectie
se caracterizeaza semnele functionale: frecventa,
amplitudinea, ritmul respiratiei ce se trece pe foaia
de temperature de catre asistenta medicala
obligatoriu se completeaza cu radiografia
pulmonara.
- aparatul cardio-vascular
Se face prin conscultatie, palpare, puls,
frecventa amplitudinea.
Tensiunea arteriala se masoara cu
sfingomanametrul.
Cantitatea de lichide tolerate de sistemul
cardiovascular
E.K.G (electrocardiograma) obligatoriu la
persoanele de peste 45 de ani.
6
b) Bilantul paraclinic cuprinde:
- examenele de rutina absolut obligatorii:
Determinarea de grup sanguine si factor RH
(se recolteaza 2 ml se sange intravenous pe nitrat
de sodiu)
Glicemie, uree, creatina, fosfataza alcalina
- examene complete
HLG (hamoleucograma) cu formula
leucocitara – se recolteaza prin punctie venoasa
2 ml de sange pe E.D.T.A.
V.S.H. (viteza de sedimentare a hematular)
se recolteaza prin punctie venoasa fara staza
venosa 1.6 ml sange pe 0.4 ml de nitrat de
sodium 8
Valori normale la 1 ora 2-5 mm
la 2 ore 5-10 mm
la 24 ore 20-50 mm
Probe de coagulare: se recolteaza 4,5 ml
sange prin punctie venoasa pe 0,5 ml oxalate de
sodium 3,8 %
- timp Quick – valori normale = 6-
12 secunde
- timp Hovell – valori normale= 60-
120 secunde
Bilantul electronic
Examenul sumar de urina
7
3. Pregatirea locala
In ziua precedenta se recomanda pacientului repaus, regim alimentar
usor digerabil care sa contina multe lichide pentru a creste diureza, pentru
diminuarea setei postoperatorii, pentru hidratare si pentru ca prin diureza
are actiune dexzintoxicanta a organismului.Se va efectua clisma seara, iar
la indicatia medicului se poate efectua si dimineata.
Se va efectua baia, dus sau baie pe regiuni la pat, verificandu-se
regiunea inghinala, ombilcul, unghiile sa fie taiate si sa nu aiba oja.
Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune
cat mai larg posibil, dupa care se badijoneaza regiunea rasa cu tinctura de
iod pesste care se pune un pansament antiseptic uscat.
In dimineata respectiva, in salon, se indeparteaza bijuteriile de pe
pacient si toate lucrurile inutile, se indeparteaza proteza dentara mobila, se
imbraca bolnavul cu pijamaua curata si se pregatesc documentele (foaia de
observatie, analize, radiografii)care insotesc bolnavul la sala.
Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi
instalat confortabil si invelit.
In sala de preanestezie se verifica regiunea rasa, daca nu are ecoriatii
si este rasa corect. Se verica starea de curatenie si daca s-a indepartat
proteza dentara mobila.
Se pregatesc zonele pentru perfuzii si se monteaza o sonda urinara in
conditii de asepsie dupa care se pune in regiunea perineului un camp steril.
In sala de operatie – felurile de anestezie generala sau rahianestezie.
Dupa interventia chirurgicala care dureaza in jur de 100 min se
aplica fese elastice.
8
Pregatirea preoperatorie
1. Pregatirea psihologica se incepe din momentul in care se decide
operatia. Deoarece multi dintre pacienti au teama de spitalizare, de
diagnostic, de perioada de inconstienta din timpul anesteziei si dupa
anestezie, durere, despartire de familie, de moarte, asistenta medicala are
rolul sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile, grijile si teama, ii da
incredere in echipa operatorie, ii asigura de o prezenta care-l va sustine, ii
explica ce se va intampla cu el in sala de operatie, in timpul transportuluii
in sala de preanestezie si unde va fi dupa operatie si cat va dura.
2. Pregatirea generala
a) Bilantul clinic cuprinde:
- antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza
boli ca: tuberculoza, hipertensiunea arteriala, diabet, neoplasme,
cardiopatii)
- starea generala:
varsta
greutatea
slabire asociata cu deshidratare
- aparatul respirator
se cauta afectiuni pleuropulmonare prin
inspectie
se caracterizeaza semnele functionale: frecventa,
amplitudinea, ritmul respiratiei ce se trece pe foaia
de temperature de catre asistenta medicala
9
obligatoriu se completeaza cu radiografia
pulmonara.
- aparatul cardio-vascular
Se face prin conscultatie, palpare, puls,
frecventa amplitudinea.
Tensiunea arteriala se masoara cu
sfingomanametrul.
Cantitatea de lichide tolerate de sistemul
cardiovascular
E.K.G (electrocardiograma) obligatoriu la
persoanele de peste 45 de ani.
b) Bilantul paraclinic cuprinde:
- examenele de rutina absolut obligatorii:
Determinarea de grup sanguine si factor RH
(se recolteaza 2 ml se sange intravenous pe nitrat
de sodiu)
Glicemie, uree, creatina, fosfataza alcalina
- examene complete
HLG (hamoleucograma) cu formula
leucocitara – se recolteaza prin punctie venoasa
2 ml de sange pe E.D.T.A.
V.S.H. (viteza de sedimentare a hematular)
se recolteaza prin punctie venoasa fara staza
venosa 1.6 ml sange pe 0.4 ml de nitrat de
sodium 8
10
Valori normale la 1 ora 2-5 mm
la 2 ore 5-10 mm
la 24 ore 20-50 mm
Probe de coagulare: se recolteaza 4,5 ml
sange prin punctie venoasa pe 0,5 ml oxalate de
sodium 3,8 %
- timp Quick – valori normale = 6-
12 secunde
- timp Hovell – valori normale= 60-
120 secunde
Bilantul electronic
Examenul sumar de urina
3. Pregatirea locala
In ziua precedenta se recomanda pacientului repaus, regim
alimentar usor digerabil care sa contina multe lichide pentru a creste
diureza, pentru diminuarea setei postoperatorii, pentru hidratare si pentru
ca prin diureza are actiune dexzintoxicanta a organismului.Se va efectua
clisma seara, iar la indicatia medicului se poate efectua si dimineata.
Se va efectua baia, dus sau baie pe regiuni la pat, verificandu-se
regiunea inghinala, ombilcul, unghiile sa fie taiate si sa nu aiba oja.
Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune
cat mai larg posibil, dupa care se badijoneaza regiunea rasa cu tinctura de
iod pesste care se pune un pansament antiseptic uscat.
In dimineata respectiva, in salon, se indeparteaza bijuteriile de pe
pacient si toate lucrurile inutile, se indeparteaza proteza dentara mobila, se
11
imbraca bolnavul cu pijamaua curata si se pregatesc documentele (foaia de
observatie, analize, radiografii)care insotesc bolnavul la sala.
Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi
instalat confortabil si invelit.
In sala de preanestezie se verifica regiunea rasa, daca nu are ecoriatii
si este rasa corect. Se verica starea de curatenie si daca s-a indepartat
proteza dentara mobila.
Se pregatesc zonele pentru perfuzii si se monteaza o sonda urinara in
conditii de asepsie dupa care se pune in regiunea perineului un camp steril.
In sala de operatie – felurile de anestezie generala sau rahianestezie.
Dupa interventia chirurgicala care dureaza in jur de 100 min se
aplica fese elastice.
2.5.2 Ingrijirile postoperatorii
Incep imediat dupa interventia chirugicala si dureaza pana la
vindecarea completa a bolnavului. Ingrijirile postoperatorii se acorda
pentru restabilirea functiilor organismului, asigurara cicatrizarii normale a
plagii si prevenirea complicatiilor.
Asistenta medicala va supraveghea cu atentie operatul in salon, va
ajuta sa fie transportat la pat, se va ingriji sa fie plasat comod si acoperit.Va
controla frecvent starea pansamentului. Va administa medicatia prescrisa
postoperator, medicatia calmanta numai in limita prescrisa de medic.
Va masura si nota functiile vitale (temperatura, puls, respiratie,
tensiune arteriala). Va controla si nota diureza, cantitatea de secretii care
se evacueaza prin tuburile de dren si cantitatea acestora. Va supraveghea
12
faciesul bolnavului si revenirea la culoarea normala a facusului indica o
evolutie buna.
La 24 de ore se panseaza in salon, se extrage tubul de drenaj
aspirativ intraarticular si incep contractile izometrice. La 48 de ore va
extrage si tubul de drenaj aspirativ din tesuturile moi si se inalta speteaza
patului.
Lichidele ce se vor administra in prima zi sunt apa si ceai putin
indulcit sau de preferabil neindulcit, zeama de compot facut in casa si suc
de lamie.A doua zi, supa strecurata care excita peristaltismul intestinal,
apoi treptat lapte, piureuri, budinca, rasol, carne fiarta.
Alimentatia se va face treptat pana se ajunge la necesarul zilnic. Nu
se recomanda un regim special.Bolnavul (supravegheat) operat cu anestezie
generala trebuie supravegheat cu atentie pana la aparitia reflexelor de
deglutitie, faringian, cornea si tuse si pana la revenirea completa a starii de
constiinta.
1. Supravegherea faciesului – urmarirea aparitiei palorii insotita de
traspiratie rece si racirea extremitatilor, aparitia cianozei.
2. Supravegherea comportamentului deoarece la trezire operatorul
poate prezenta o stare de agitatie putand sa-si smulga pansamentul,
drenurile, perfuzia sau sa plece din pat, in acest caza va fi imobilizat.
3. Supravegherea respiratiei – trebuie sa fie ritmica si se
amplitudine normala. Accidente: caderea limbii in fundul gurii se previne
prin mentinerea pipei Gueddel incarcarea bronsica cu mucozitati ( se face
aparitie buco-faringiana) infundarea cailor respiratorii cu vomismente se
previne prin pozitionarea capului intr-o parte, eventul aspiratia gastrica.
13
4. Supravegherea pulsului care trebuie sa fie regulat si bine batut.
Puls filiform este semn de hemoragie.
5. Supravegherea tensiunii arteriale se face la fel ca si in cazul
pulsului ritmic la 15 minute in primele doua ore, apoi la 30 de minute din
ora in ora pana a doua zi.
6. Supravegherea pansamentului care trebuie sa ramana uscat, sa
nu se imbibe cu sange, va fi anuntat imediat medicul.
7. Supravegherea pozitiei bolnavului se face dupa trezirea
completa.
8. Ingrijirea mucoasei bucale – se vor umezi buzele cu comprese
imbibate cu apa. Mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite cu solutii
diluate de bicarbonate de sodium, acid boric. Se pot sterge buzele si
mucoasa cu glicerina boraxata.
9. Prevenirea escarelor: schimbarea lenjeriei, a pozitiei pacientului
si mascarea zonelor predispose aparitiei escarelor, eventual frectii cu
alcool.
10. Evacuarea vezicii urinare prin stimularea mictiunii daca nici o
metoda nu a dat rezultat, se practica sondaj vezical.
11. Asigurarea somnului prin administrarea de calmante si un
sinoptic la indicatia medicului. La bolnavul cu rahianestezie trebuie
supravegheate:
a) transportul se efectueaza in pozitia orizontala
b) bolnavul va fi instalat in pat in pozitie orizontala cel putin
primele doua zile fara perna
14
c) supravegherea functiilor vitale si vegetative, pulsul poate fi
usor bradicardic; tensiunea arteriala poate fi usor scazuta
datorita vasodilatatiei periferice prin paralizia nervilor motori
d) supravegherea mictiunii deoarece mictiunea poate aparea
spontan
e) revenirea sensibilitatii in membrele inferioare reapare treptat
de la radacina spre extremitati notandu-se ora reaparitiei
sensibilitatii in haluce
f) depistarea incidentelor: aparitia cefaleei se combate prin
aplicarea pungii cu gheata pe cap sau a compreselor reci si
prin administrarea antialgicelor; aparitia greturilor redarii
cefei trebuie anuntate medicului.
Ingrijirile si supravegherile acordate in primele doua zile
1. Supravegherea functiilor vitale si vegetative: temperature in
prima zi poate sa aiba febra de rezorbtie (37,8o- 38o) se masoara dimineata
si seara, pulsul, tensiunea arteriala, se urmareste diureza si se stabileste
bilantul hidric.
2. Ingrijirile igenice si prevenirea escarelor – toaleta, schimbarea
lenjeriei de pat si corp, a pozitiei, masaj si frectii in zonele predispose
escarelor.
3. Exercitii respiratorii: sulfa intr-un tub, umfla un balon, tuseste
pentru eliminarea secretiilor.
15
4. Mobilizarea bolnavului se face inca din prima zi pentru a
preveni aparitia escarelor si a flebitei.
5. In caza de meteorism se introduce tubul de gaze
6. Alimentatia in prima zi va fi usoara: ceai neindulcit dupa
evacuarea gazelor va primi ceai indulcit, zeama de legume, zeama de
compot, lapte. In a treia zi supravegherea temperaturii se va face dimineata
si seara, pulsul se va supraveghea tot dimineata si seara. Se va supraveghea
tranzitul intestinal, iar daca in primele patru zile nu apare scaunul se va
anunta medical. Tot din a treia zi se incep miscarile respiratorii si
gimnastica cu ambele member inferioare. In cazurile cu risc venos mare si
predispozitie spre flebotronbare se incepe tratamentul preventive cu
anticoagulante. In a saptea zi bolnavul poate fi ridicat in pozitie sezanda si
ortostatica in carje si fara sprijin pe membrul inferior operat si incepe
mersul.
In a 21-a zi se scot firele se sutura la tegumente. In cazul aparitiei
vreunui hematom postoperator etapele se vor prelungi de la caz la caz.
Complicatiile protezelor totale
Acute - mortale
- infectii acute precoce primitive
Precoce - luxatia protezei
Cronice - infectii tardive
- infectii cronice
- osificarile
- proteza dureroasa
16
- decimentarile
Pansamentul reprezinta actul chirurghical prin care se protejeaza si
se aseptizeaza o plaga pentru a inlesni cicatrizarea
Efectuarea pansamentului postoperator trebuie sa respecte
urmatoarele principii fundamentale:
1. Sa se lucreze in conditiile de asepsie perfecta: instrumente si
materiale sa fie sterile, iar mainile celui care executa pansamentul si
tegumentele din jurul plagii sa fie dezinfectate. Pentru servirea materialelor
sterile este nevoie de o pensa de servit. Dupa utilizarea instrumentelor se
pun intr-un vas cu cloramina. Pansamentul sa fie facut de doua persoane,
una care il face si una care il serveste.
2. Sa se asigure de absorbtia secretiilor
3. Sa se aseptizeze
4. Protejarea operatiei prin aplicarea compreselor sterile
5. Pansamentul sa nu provoace durere bolnavului se va executa cu
rabdare, blandete, indemanare, iar pansamentele lipite vor fi umezite cu apa
oxigenata solutie dachim, ser fiziologic, apa distilata, apa sterile.
6. Asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a
grabi vindecarea
7. Schimbarea pansamentului se va face in functie de evolutie in
cazul in care nu prezinta secretii si nu exista tub de dren, pansamentul se
schimba mai rar.
Efectuarea pansamentului
1. Asezarea pacientului intr-o pozitie adecvata, in decubit lateral
17
2. Indepartarea vechiului pansament
3. Spalarea pe maini, dezinfectia cu alcool eventul imbracarea cu
manusi sterile.
4. Curatarea tegumentelor din jurul plagii operatorii cu alcool, alcool
iodat
5. Tratarea plagii operatorii
6. Acoperirea plagii cu comprese sterile si vata sterila astfel incat
aceasta sa depaseasca cu 2-3 cm marginea plagii
7. Fixarea pansamentului cu benzi adezive si tragerea unei fese
elastice pe intreg piciorul
8. Reorganizarea locului de munca: materialele se strang, se arunca
cele de unica folosinta, se decontamineaza, se curata, se dezinfecteaza, se
pregatesc materialele pentru sterilizare.
9. Spalarea cu apa curenta si sapun
Schimbarea lenjeriei de pat
Schimbarea cearceafului pe pat. Pacientul se aseaza in decubit lateral
pe partea sanatoasa cu piciorul sanatos flexat si cel afectat intins, iar intre
genunchi se aseaza o perna.
Cearceaful murdar se ruleaza, iar in urma lui se aseaza cearceaf
curat; de asemenea rulat. Apoi pacientul se aseaza in decubit dorsal, cu o
perna sub piciorul afectat, dupa care sprijinindu-se in piciorul sanatos se
ridica, iar in acel moment este tras cearceaful murdar si este asezat cel
curat. Schimbarea fetei de perna si a plicului de plapuma se efectueaza ca
de obicei.
18
2.6. Rolul asistentei medicale in educarea pacientului
Asistenta medicala ii va explica pacientului cum se evita eforturile,
lucru
obigatoriu in fractura de col femural. Gimnastica abuziva si fortarea
mersului nu ajuta, ci sporeste uzura. De aceea asistenta medicala va realiza
impreuna cu pacientul un program de gimnastica.
Ii va explica bolnavului cu gimnastica pentru aparatul locomotor
dezvolta miscarile articulatiilor contractate sau anchilozante, atenueaza
durerile spontane sau provocate de miscare, isi recapata starea de
excitabilitate normala, preculm si elasticitatea pierduta.
Asistenta va avea grija ca pacientul sa execute miscari si amplitudine
mica in jurul axelor fiziologice ale articulatiilor.
Miscarile trebuiesc respectate in cursul zilei si asociate cu
termoterapie, masaj.
Masajul trebuie executat in camere potrivit incalzite pentru bolnavii
dexbradati, luminoase si bine incalzite.
Bolnavul trebuie sa fie dezbracat in regiunea interesata si respectiv
regiunea inferioara avand grija ca circulatia sangelului sa nu fie impiedicata
in regiunile imbricate si sa nu implice activitatea asistentei medicale.
Pielea bolnavului trebuie sa fie curate sa nu prezinte flictene,
vezicule. Daca este foarte poroasa pielea trebuie rasa. Asistenta medicala
trebuie sa-si pregateasca si ea mainile pentru masaj. Pentru a preveni
microtraumatismele pielii bolnavului, masajul se va executa numai cu
maini curate, nebatatorite, fara inele si cu unghile taiate.
19
Mainile vor fi pudrate cu pulbere de talc care va ajuta alunecarea.
Daca in timpul masajului este necesar sa se actioneze cu o forta mai
puternica asupra musculaturii se va utilize o substanta lubrifianta ca
lanolina, vaselina.
Dupa terminarea masajului substantele se indeparteaza cu apa si
sapun.
Orarul masajului se va fixa in asa fel incat acesta sa fie cat mai
indepartat de orele alimntatiei, la 2-3 ore si cel putin cu o jumatate de ora
inainte de proxima masa. Durata masajului este de circa 10-20 de minute.
Se va avea grija ca dupa terminarea masajului sa se asigure bonavului o
odihna de cel putin o jumatate de ora.
Sedintele se incep intotdeauna cu manipulari usoare si superficiale,
executate putin mai rapid, pentru a obisnui si anestezia tegumentelor prin
provocarea unei senzatii placute de caldura.
Acest procedeu va face ca bolnavul sa castige incredere si sa se
supuna masajului, relevand complet musculatura.
Rolul asistentei medicale in electroterapie – de multe ori este necesar
ca bolnavii sa fie linistiti inaintea aplicarii curentului, prin explicatii asupra
caracterului inofensiv al tratamentului, sa stea linistiti si sa semnaleze
imediat orice senzatie neplacuta ca dureri, arsuri, caldura prea mare.
O modalitate mai buna a articulatiei soldului poate fi obisnuita prin
miscari usoare fara incarcare cu greutatea corpului si in cazurile in care se
preteaza se recomanda mersul pe bicicleta.
Mersul pe bicicleta are un dublu rol pozitiv si anume: activeaza
miscarile articulare si creste forta muschilor care sunt in general slabiti prin
inactivitate.
20
4.7. Realizarea unui protocol educativ
1. Alimentatia echilibrata deoarece unii factori nutritionali au
effect asupra cartilajului (acizii grasi nesaturati) de aceea se recomanda o
alimentatie hiproglucidica pentru ca o alimentatie hipreglucidica duce la o
crestere a greutatii corporale constituind un factor determinant si agravant
al afectarii articulatiei.
2. Evitarea sedentarismului, inactivitatea ducand la scaderea fortei
musculare
3. Evitarea efortului fizic excesiv care duce la aparitia tendintelor,
a durerilor musculare.
4. Evitarea frigului, deoarece expunerea prelungita la frig poate
exacerba focare de infectie latenta.
5. Respectarea unor reguli inaintea efortului fizic
- antrenament progresiv
- incalzire inainte de efortul propriu-zis
- oprire periodica a efortului pentru recuperare
6. Pozitionarea corecta in timpul unor activitati
- ridicarea unor greutati de jos cu ambele maini si cu genuchi intinsi,
constituie un factor agresiv pentru coloana vertebrala
7. Mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului – se previn
in acest fel deviatiile coloanei vertebrale
8. Tratarea deviatiilor coloanei vertebrale si a altor deficiente
9. Tratarea infectiilor microbiene si virale
21
10. Evitarea mersului prelungit pe teren accidentat se evita astfel
agravarea suferintelor soldului.
11. Evitarea ortostatismul prelungit – se protejeaza articulatiile,
oasele si muschii scheletici
12. Purtarea de incaltaminte adecvata si comoda
13. Mentinerea capacitatii de effort prin mers pe jos, activitati fizice
cu regularitate.
14. Evitarea traumatismelor
- montarea de bare pe peretii laterali si indepartarea obstacolelor
pentru pacintii cu tulburari de vedere, varstnici, cu tulburari de echilibru
- purtarea echipamentului de protectie adecvat
- prevenirea accidentelor rutiere, casnice
15. Evitarea factorilor care contribuie la aparitia osteoporozei, dieta
bogata in calciu, fumat, consum excesiv de cafea, exces de proteine.
22
III. PREZENTARE DE CAZURI
CAZUL I
Nume: P
Prenumele: I
Varsta: 86 ani
Adresa: Comuna D, judetul I
Ocupatia: Pensionara
Diagnosticul: fractura diafizara de femur
Motivele internarii : durere la nivelul soldului drept. Impotenta functionala
Istoricul boli: Pacienta afirma ca a suferit un traumatism prin cadere pe
soldul drept in urma cu 60 de zile.
Se efectueaza in urma internarii examene paraclinice.
Se efectueaza examene de laborator, EKG, examene radiologice
Probele de coagulare: Timp Quick = 15,5 secunde
Timpul Howell = 85 secunde
Hemoleucograma: hemoglobina = 8 gr.%, hematocrit 32 gr%
Trombocite = 120000
Transaminaze
TGO = 17 u.i./.l
TGP = 13 u.i./.l
UREE = 10 mg/dl
CREATINA = 0,44 mg/dl
CALCIU TOTAL = 7,00 mg/dl
23
CRP negativ
Imediat dupa operatie:
T.A. = 140/80 mmHg si T = 37oC
Se administreaza urmatorul tratament:
16.072010 Algocalmin 3f
Diclofenac 1tb
Fragmin 5000 u.i. 1f
Diazepam 1 cp
17.072010 Diclofenac 1tb
Fragmin 5000 u.i. 1f
Diazepam 1cp
18.07.2010 Fragmin 5000 u.i. 1f
Diazepam 1 cp
Diclofenac 1tb
Algocalmin 3f
19.07.2010 Fragmin 5000 u.i. 1f
Diclofenac 1tb
Algocalmin 1tb
Diazepam 1tp
Tratamentul cu Fragmin 5000 u.i. se continua 35 de zile postoperator
1 fiola pe zi subcutanat.
24
PLAN DE INGRIJIRE
Nr.
Crt.
Diagnostic
de nursing
Obiective Intervenţiile asistentei Evaluare
Rol propriu Rol delegat
1. Imobilizarea
şi alterarea
confortului
fizic şi
psihic din
cauza
durerii
După 24 h
pacienta va
avea o stare
de confort
fizic şi
psihic
-in perioada
dureroasa am
asigurat
pacientei
repaos la pat
fizic si psihic
-i-am asigurat
pacientei
pozitia
antalgica
Am
administrat :
-medicatie
antialgica:
Algocalmin
si Diclofenac
- Fragmin
5000 u.i.
(pre si
postoperator)
Dupa 24 h
pacienta
prezinta o
stare de
confort fizic
acceptabil in
urma
administrarii
tratamentului
.
2. Insomnie si
oboseala
Pacienta va
fi capabila sa
doarma in
timpul noptii
, avand un
somn
linistitor si
odihnitor.
-i-am asigurat
un confort
minim necesar
: lenjerie de
pat curata ,
temperatura
optima 18 C ,
aerisirea
salonului
inainte de
culcare
-i-am
administrat
algocalmin
f1 i.m. +
diazapam f1
i.m.
Pacienta a
dormit 7 ore
si s-a trezit
odihnita.
3. Incapacitate
de a se
Pacienta isi
va recastiga
-incurajeaza
pacientul
-face zilnic
exercitii de
Pacientul
reuseste sa se
25
imbraca si
dezbraca
mobilitatea
articulara si
capacitatea
de a se
imbraca si
dezbraca
fara ajutor.
-
supravegheaz
a pacientul in
timpul
imbracarii si
dezbracarii
motricitate
fina cu
pacientul
descriindu-i
gestica
necesara
imbracarii.
imbrace si
dezbrace
singur.
4. Dificultate
de a urma
prescriptiile
de igiena
Pacienta isi
va putea lua
toate
masurile de
igiena
necesare
pentru
pastrarea
intacta a
tegumentelor
si
mucoaselor
-ajuta
pacientul sa
isi faca baie
sau dus.
-ajuta
pacientul sa
isi faca toaleta
cavitatii
bucale si sa isi
taie unghiile
- Pacientul este
capabil sa se
spele singur
26
Cazul II
Nume: R
Prenume: E
Varsta: 65 ani
Adresa: Comuna S, S
Ocupatia: Pensionara
Data internarii: 4.07.2010
Diagnosticul la internare: fractura diafizara de femur
Motivele internarii: Pacienta in varsta de 65 de ani acuza dureri puternice,
impotenta functionala
Istoricul bolii: Pacienta a suferit un traumatism prin cadere la domiciliu in
urma cu 7 zile.
Pe data de 5.07.2010 I se recolteaza analizele care demonstreaza:
Hemoglobina 11,45%,
Hematocritul 41%
Analizele biochimice arata:
Glicemia = 89mg%
Uree = 40mg%
Transaminazele TGO = 33u.i./.l
TGP = 22 u.i./.l
Probele de coagulare: Timp Quick = 14 secunde
Timp Howell = 122 secunde
Tot pe data de 5.07.2010 se noteaza o stare generala buna, durere
acuta la palparea soldului rotatia externa a membrului afebrilitat.
Pe data de 6.072010 se face radiografia si EKG.
27
Aceste examene impreuna cu diagnosticul duc la decizia de a
interveni chirurgical.
Interventia chirurgicala va avea loc pe data de 9.07.2010
Tratamentul postoperator:
9.07.2010 Oxacilina 8g
Gentamicina 2f
Algocalmin 4f
Diazepam 1f
Fragmin 5000 u.i. 1f
10.07.2010 Oxacilina 2f
Gentamicina 2f
Algocalmin 2f
Diazepam 1tb
Fragmin 5000 u.i. 1f
11.07.2010 Diclofenac 1tb/zi
Agocalmin la nevoie
Diazepam 1tb/zi
Fragmin 5000 u.i. 1f/zi
Tratamentul cu Fragmin 5000 u.i 1fiola /zi se continua 35 de zile de
la operatie.
28
PLAN DE INGRIJIRE
Diagnostic nursing Obiective Intervenţii asistentei Evaluare
Rol propriu Rol
delegat
-alterarea stării de
confort
-neliniştea faţă de
alterarea propriei
înfăţişări.
-psihote-
rapie
-recoltarea
analizelor
-combate-rea
durerii
-pregătirea
preoperatorie
în vederea
conduitei.
-discut cu
bolnava
despre
eventuala
interv.
-pentru
calmare îi ofer
un ceai de tei
şi îi adm un
algocalmin
contra durerii.
-algocal-
min
-ser
fiziologi
c 10%
-glucoză
5%
-adrena-
lină 1f.
-xilină
1%
-dexton
1f
-dormici-
nă 1f.
-ketalar
20ml
-obiectiv
atins.
-alimentaţie şi
hidratare
deficitară.
-să fie
echilibrată
hidric şi
nutriţional în
vederea
-am explicat
necesitatea
unei bune
hidratări şi am
avut grijă ca
-ser
fiziologi
c 10%
-glucoză
-obiectiv
atins.
29
interv. pacienta să
bea lichide
neîndulcite şi
care nu
provoacă
gaze.
5%
-dificultatea de a
elimina
-pacienta să
poată
elimina.
-administrez
bolnavei
câteva g de
ulei de ricin în
seara
premergătoare
intervenţiei.
-în ziua interv.
verific dacă
pacienta mai
are probleme
digestive şi
mă asigur că
îşi evacueză
vezica.
-obiectiv
atins.
-posibilitatea de
alterare a
tegumentelor şi
mucoasei.
-să nu fie
sursa de
infecţie nozo
combială
-pregătirea
-în dimineaţa
intervenţiei
pregătesc
câmpul
operat.
-obiectiv
atins.
30
câmpului
operator.
-batijonarea
zonei de
intervenţie cu
antiseptice
colorate +1/2
din coapsă şi
o protejez cu
pansament
steril.
-imposibilita-tea
de a dormi şi a se
odihni.
-calmarea
pacientei
-combate-rea
durerii
-creearea
unui confort
fizic şi
psihic.
-adm
diazepam
pentru ca ea
să poată dormi
-administrez
algocalmin
pentru
calmarea
durerii.
-algocal-
min 1f.
-diaze-
pam 1tb.
-obiectiv
atins.
-alterarea stării de
confort legată de
poziţia
impusă(DD).
-suprave-
gherea
perfuziei
-preveni-rea
pneum
oniei hipo
statice
-preveni-rea
-am avut grijă
ca poziţia B să
fie în DD şi să
aibă piciorul
operat în
uşoa-ră
abducţie
-pt evitarea
-ser
fiziologi
c 10%
-glucoză
5%
-algocal-
min 1f
-zinocif
-obiectiv
realizat.
31
atrofiei
musculare
-suprave-
gherea
funcţiilor
vitale
-menţine-rea
unei poziţii
adecvate.
încărcării
pulmonare
i-am făcut pac
tamponamente
pe spate cu
alcool
-am măsurat
TA
120/70mm Hg
şi P 80b/min
-după
scoaterea
sondei urinare
ajut pacienta
să folosească
plosca şi
bazinetul.
-îi fac masaj
la membrele
sănătoase.
-am
supravegheat
perfuzia.
i.v.
(2f,0,12)
-
gentami-
cină 2f
-oxacili-
nă 4g
-diaze-
pam 1f
-
metoclo-
pramid.
-alterarea stării de
sănătate fizică şi
psihică
-favoriza-rea
comu-nicării
-încuraja-rea
-încurajez B
să îşi exprime
sentimentele
-obiectiv
realizat.
32
-alterarea imaginii
de sine.
B să
vorbească şi
să-şi atingă
zona operată.
-creez o
ambianţă
veselă
-conving
pacienta să
participe la
activităţi
cotidiene.
-potenţial de
adoptare a unei
poziţii vicioase
necorespunzătoare.
-menţine-rea
B în poziţia
DD în
primele 48
de ore.
-imobili-zare
pasivă apoi
activă.
-am grijă ca
pacienta să
stea în DD cu
piciorul drept
în uşoară
abducţie. Pt
aceasta pun
deoparte şi de
alta a
piciorului 2
perne pt a
împiedica
schimbarea
poziţiei
piciorului.
-algocal-
min.
-obiectiv
atins.
-potenţial de
alterare a
tegumentelor şi
-să aibă
tegumentele
integre
-dimineaţa
ajut B să-şi
acorde igiena
-obiectiv
atins.
33
mucoaselor. -păstrarea ap
gipsat curat
fără pete sau
deteriorat.
bucală la pat
-am grijă când
foloseşte
plosca să nu
murdărească
gipsul aşezând
B pe o
muşama
-perturbarea
modului de somn
-calitatea somnului
nesatisfăcă-toare.
-asigura-rea
odihnei
necesare
refacerii
după
intervenţie
-administrez
1f algocalmin
şi 1 tb
diazepam
-creez
pacientei un
cadru intim şi
liniştit pentru
a se putea
odihni.
-algocal-
min
-
diazepam
-obiectiv
atins.
-aport nutriţional
şi hidric scăzut.
-prevenirea
deshidratării
-asigurarea
unui aport
nutriţional
adecvat.
Asigur
pacientei
Hidratarea cu
ceai neîndulcit
-în
următoarele 4
zile
postoperatorii
-regim
alimentar
-pacienta
este
alimentată şi
hidratată
-nu prezintă
semne de
deshidratare.
34
îi asigur o
masă bogată
în vitamine şi
proteine.
-stare de
disconfort datorită
imposibili-tăţii de
a elimina normal.
-monitoriza-
rea
eliminărilor
-educarea
pacientei cu
privire la
modul de
eliminare
-asigurarea
igienei.
-ajut pacienta
să urineze la
ploscă evitând
udarea sau
murdărirea
pansamentului
şi menţinerea
posturii
corecte
-am grijă ca
după urinare
să asigur
bolnavei
igiena intimă.
-bolnava nu
prezintă
probleme de
micţiune sau
de fecale.
-potenţial de
alterare al ap
gipsat.
-menţine-rea
B în poziţia
decubit
dorsal în
primele 24
de ore
-ajutarea
pacientei ăn
-ajutarea
pacientei în
efectuarea
integrală a
tehnicii
-pregătirea
lenjeriei la
îndemâna
-obietiv
realizat.
35
scopul
satisfacerii
nevoii.
pacientei.
36
Cazul 3
Bolnava R.V. de 62 de ani din mediul urban, pensionară, este
internată cu diagnosticul de fractură trahanterodiafizară femur stâng (veche
de o zi).
Motivele internării: dureri, deformare şi atitudine vicioasă la nivelut
coapsei stângi.
A.H.C.:
fără semne clinice.
A.P.:
menapauză la 50 ani.
H.T.A. 21/14 cmHg pentru care se administrează Hipazim 2 tablete şi
Propanolol 40 mg (1/2 tablete/zi).
Condiţii de viaţă şi muncă: bune.
Comportare faţă de mediu: alergică la penicilină.
Istoricul bolii: bolnava declară că în urmă cu o zi a suferit un
traumatism prin cădere de la acelaşi nivel cu impact pe soldul stâng, după
care a prezentat simptomele menţionate mai sus, pentru care este
transportată de urgenţă la spital, unde pe baza examenului clinic şi
radiologic s-a stabilit diagnosticul de fractură trohanterodiafizară femur
stâng şi a fost îndrumata spre secţia de ortopedie, pentru tratament. I s-a
efectuat reducerea sângerândă si osteosinteză cu sârma plată.
Examenul local – atitudine vicioasă, cu rotaţie externă a membrului
pelvin stâng, deformare şi scurtare.
Epicriza:
mobilitate activa la marginea patului;
37
reluarea mersului cu sprijin în cârje, fără să calce pe piciorul stâng 1 ½
luni;
scoaterea firelor la 16 zile de la operaţie.
Caz clinic nr.3 Proces de îngrijire
Diagnostic de
nursing
Obiective Intervenţiile asistentei Evaluare
Rol propriu Rol delegat
-modificarea
stării de bine
legată de durere
manifestatăprin
agitaţie.
-pacientul
să nu
prezinte
dureri la
nivelul
articulaţiei
coxo-
bilaterale şi
sacrobili
tatea .
-administraţia
medicaţiei
indicate de
medic.
-Rupan 3
tb/zi
-Nakom 2
tb/zi
-Seleg-nă
2tb/zi
-obiectiv în
curs de
evaluare.
-alimentaţie
inadecvată
datorită
tremurului.
-asigurarea
pacientului
unei
cantităţii
mai mari de
alimente
-mă asigur că
alimentaţia
pacientului
este
corespunză-
toare
-diminuarea
greţurilor şi a
-Triferment
3tb/zi
-Metro-
clopra mid
3tb/zi.
-obiectiv
realizat.
38
vărsăturilor.
-limitarea
mişcărilor
datorită
durerilor la
mobilizare.
-educarea
pacientului
pentru a-şi
păstra o
poziţie
corectă.
-ajut pacientul
să-şi păstreze
tonusul
muscular prin
mişcări pasive
şi active.
-Rupan 3
tb/zi.
-obiectiv
nerealizat
datorită
tremurului
care
persistă.
-perturbarea
modului de
somn legat de
durere şi tremur
de repaus al
membrelor
drepte.
-creearea
unui confort
psihic şi
fizic.
-asigur
confortul
bolnavului prin
aerisirea
camerei,linişte
permanentă
-îi ofer
bolnavului un
pahar cu lapte
seara.
-diazepam
1tb/zi.
-obiectiv
realizat.
39
5. BIBLIOGRAFIE
1. Prof. dr. A. Denischi – Tratat de patologie chirurgicală, vol III,
Ed. Medicală, 1988
2. G.A. Baltă – Tehnica îngrijirii bolnavului
3. M. Mihăilescu – Chirurgia pentru cadre medii
4. L. Titircă – Urgenţe medico-chirurgicale
5. L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate de asistenţii
mendicali
6. L. Titircă – Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii
medicali
7. *** – Chirurgie, manual
8. *** – Fişe de observaţie pentru cazuri practice
40
