Rolul Afectivității În Activitatea Umană

8/16/2019 Rolul Afectivității În Activitatea Umană

1/16

Rolul afectivită ii în activitateaț

umană

Furtună Iulia

Grupa 10, seria 2


2/16

Afectivitatea reprezintă fondul i latura energetică așvie ii psihice a individului, dar i a comportamentuluiț șacestuia în raport cu sine sau cu ceilal i membrii aițcomunită ii din care face parte.ț

Via a afectivă joacă un rol foarte important în via aț țumană prin motiva ia între inută pentru diverseț țactivită i desfă urate de indivizi. Sentimenteleț ș

constituie, de exemplu motive pentru o activitatecontinuă i între inută.ș ț

Ce rol are afectivitatea?


3/16

Emo iileț func ie de bazăț punerea organismului în acordcu situa ia i deci de a regla comportamentul uman. arț șla fel de bine poate deveni o sursă de incapacitate aindividului de a! i desfă ura activitatea în limiteș ș

normale sau de a rela iona cu ceilal i.ț ț

Vasile "avelcu #$%&'( a sus inut că emo iileț țdezorganizează comportamentul, în timp ce sentimentele îl

organizează.


4/16

• )*amenii trăiesc mai mult, iar societă ile devin mai cenu ii.+ț ș• Exemplu piramida cu distribu ia pe v-rste a popula iei ! tinerii se află la bază, iar la v-rf unț ț

număr mic de oameni v-rstnici care au trăit p-nă la v-rste înaintate.• poteza bătr-nii sunt mai ferici i dec-t cei de v-rstă mijlocie i sigur mai ferici i dec-t tineriiț ș ț• Studiu făcut de // le cereau unor tineri, persoane de v-rstă mijlocie i bătr-ni să spunăș

dacă au suferit vreun stres psihologic în ultima săptăm-nă• 0allup care a întrebat participan ii c-t stres, griji i nervi au avut cu o zi înainteț ș• /oncluzia stresul, grijile i m-nia scad odată cu v-rsta 1paradoxul îmbătr-nirii1ș• 2n alt studiu realizat pe un grup de persoane cu v-rsta cuprinsă între $& i %3 de ani în care seș

urmărea dacă i cum s!a modificat experien a emo ională pe măsură ce înaintează în v-rstă.ș ț ț• /oncluzia cercetării nu există diferen e între genera ii, dar acela i individ, cu timpul ajungeț ț ș

să aibă experien e pozitive mai mariț• 4ătr-nii acceptă triste ea mai bine dec-t tinerii #exemplu dacă arătăm imagini i cerem săț ș

spună c-t de multe î i amintesc, v-rstnicii re in mai multe imagini pozitive dec-t negative(ș ț• 1memorarea timpului de via ă+ accept-nd că nu vom trăi ve nic, ne schimbăm perspectivaț ș

asupra vie ii în mod pozitivț• 5n încheiere, aminte te de tatăl ei de %' de ani care spune mereu 1Să nu discutăm numaiș

despre cum să salvăm bătr-nii i să începem să vorbim despre cum să!i facem pe ei să neșsalveze pe to i.+ț

1. TE! "aura Carstensen # $%l&er people are 'appier$


5/16


6/16

etectorul de minciuni modern, numit i poligraf,șmonitorizează indicatori ai ini ierii sistemului simpatic, în timpț

ce suspectul sau martorul este examinat. ndicatoriimonitoriza i sunt bătăile inimii, presiunea sangvină,țintensitatea respira iei i răspunsul electodermal #nivelul deț ștranspira ie(.ț


7/16

Studiile au arătat că factori precum tensiunile musculare,drogurile, medicamentele i experien a anterioară reduc într!ș țun procent considerabil acurate ea rezultatelor. 5ntr!unul dințexperimente făcute în acest sens, indivizii au reu it săș

1păcălească+ poligraful, reduc-nd acurate ea acestuia cu p-nățla 89:, prin mu cări ale limbii #pentru a produce durere( sauș prin apăsarea cu degetele de la picioare în podea #pentru a produce tensiune musculară(.

tia i că (Ș ț


8/16

• Este o relatare despre oameni i pove tile lor, nu despre tehnologieș ș• A primit o vizită a directorului de la A;"A, cel care finan a toate tehnologiile avansate, împreunăț

cu un chirurg, cu scopul de a!i ajuta pe solda ii răni i în Vietnamț ț• 5i cere să confec ionezi un bra cu care un om poată ridica o stafidă fără să o scape i o boabă deț ț ș

strugure fără să o strivească• A spus că va dura probabil $9 ani p-nă c-nd bra ul va fi complet func ională i utilizabilă i va fiț ț ș ș

aprobată, însă a spus că are nevoie doar de $ an pentru a o realiza #de i i se oferise '(, pentru așrăm-ne % ani să se aprobe

• Era invidios pe bra ul unuia dintre tineri, deoarece acesta reu ită să apuce o lingură, să o ridice, săț ș

scoată ni te cereale, să ină lingura perfect dreaptă i să măn-nce fără a scăpa vreo picătură deș ț șlapte i a arătat că poate culege o boabă de strugure fără să o scape sau să o strivească, a a cum i seș șceruse

• A plecat la


9/16

/ercetătorii i oamenii de tiin ă sunt preocupa i din ce în ce mai mult deș ș ț țideea de a atribui sau de a induce unui robot emo ii i sentimente, de aț șconstrui un robot cu o via ă afectivă asemănătoare cu cea umană. 2n grupț

de cercetători de la 2niversitatea olandeză 2trecht a ajuns la concluzia căintroducerea unor variabile emo ionale în procesele cibernetice ar puteațduce la o rela ie mai naturală între om i computer. A a s!a născut i/A>, oț ș ș platformă robotică destinată rolului de înso itor. Ea poate adopta diferitețexpresii faciale folosindu! i spr-ncenele, pleoapele, botul i pozi iaș ș ț

capului.

Ro+o ii i emo iileț ș ț


10/16

/ercetătorii din domeniul limbajului natural au ajuns la concluzia căaccentul ar trebui să fie pus pe recunoa terea emo iilor. Se lucrează astfelș țla algoritmi care să evalueze starea de spirit a vorbitorului. >otu i,ș

Elizabeth Shriberg, un cercetător de la 2niversitatea Standford, sus ine cățeste imposibil să se poată compara emo iile transmise printr!un discursțactoricesc cu cele din realitate. =-nia, spre exemple, este exprimată cufluctua ii graduale în limbajul comun, pe c-nd în teatru ea apare ca oțizbucnire.


11/16

2n grup de exper i britanici a creat primul robot 1umanoid+ care poatețmima expresiile faciale ale oamenilor. ;obotul, denumit 1?ules+, este

controlat în totalitate de propriul soft@are, fiind capabil să imite mi cărileși expresiile fe ei umane ce sunt înregistrate în videoclipuri i transmise înș ț șmicile motoare electronice aflate în 1pielea+ ma inăriei. ;obotul poate faceșgrimase, se poate încrunta i chiar vorbi prin mi cările buzelor traduse deș șun computer care redă sunetele. u numai că imită at-t de bine expresiile,dar totul se înt-mplă în timp real, ?ules put-nd 1interpreta+ '8 de stări pesecundă. "roiectul, 1nterac iunea *m B ;obot+, a fost g-ndit de cătrețoamenii de tiin ă ai Caboratorului de ;obo i, de la 2niversitatea dinș ț ț4ristol, =area 4ritanie.


12/16

• Acest studiu prezintă rezultatele unui studiu intercultural al atitudinii negative fa ă dețrobo i. Ci s!au prezentat unor participan i olandezi, chinezi i japonezi un chestionar bazatț ț ș

pe Scala Atitudinii egative referitoare la ;obo i #A;S(. /ontrar a teptărilor,ț ș participan ii japonezi nu au avut o atitudine pozitivă diferită referitoare la robo i.ț ț• =etodă S!a prezentat unor participan i din culturi diferite #'3 olandezi, $% chinezi ! careț

locuiau în *landa i 8D japonezi( un chestionar bazat pe Scala Atitudinii egative fa ă deș ț;obo i #A;S(. =ajoritatea participan ilor erau studen i. /hestionarul con inea $3 itemi #oț ț ț țscală cu 8 puncte( cu D construc ii vizateț

atitudinea referitoare la interac iunea cu robo iiț ț atitudinea referitoare la influen ele sociale ale robo ilor ț ț atitudinea referitoare la emo iile interac iunii cu robo iiț ț ț• ;ezultate * singură na ionalitate a avut o influen ă semnificativă de!a lungul dimensiuniiț ț

sociale. "articipan ii olandezi i chinezi au avut o rată a sociabilită ii semnificativ mai micăț ș țfa ă de japonezi. 0enul nu a avut o influen ă semnificativă în măsurători.ț ț

•

/oncluzii 5n contradic ie cu credin ele populare conform cărora japonezii iubesc robo ii,ț ț țrezultatele au arătat că japonezii sunt semnificativ mai preocupa i de impactul pe carețrobo ii l!ar putea avea în societate. * posibilă explica ie ar putea fi că prin expunerea mareț țla robo i, japonezii sunt mai con tien i de abilită ile robo ilor i, de asemenea, deț ș ț ț ț șneajunsurile lor.

-.n stu&iu intercultural referitor la atitu&inea fa ă &e ro+o i ț ț


13/16

• 5ncepe cu o relatare c-nd era mic î i dorea să fie super!erou pentru a face oamenii ferici i, însă apoiș ț

a realizat că nu are nevoi de super!puteri pentru a! i atinge visurileș• /alifornia B studiu al 2niversită ii 4erleF B analiza fotografiilor studen ilor dintr!un album vechiț ț

de fotografii pentru a analiza succesul i bunăstarea de!a lungul vie ii lor ș ț• /ercetare la 2niversitatea


14/16

• /ercetătorii britanici z-mbetul generează acela i nivel de stimulare cerebrală precum '999 deștablete de ciocolată i este similar cu satisfac ia ca atunci c-nd prime ti $H.999 de lire #'8.999 I(ș ț ș

• G-mbetul reduce numărul hormonilor care induc stresul, precum cortizolul, adrenalina iș

dopamina i cre te numărul hormonilor, precum endorfina, care reduc presiunea sangvinăș ș• /onform unui studiu al 2niversită ii din "enn State, z-mbetul ne face mai atrăgători pentruț

ceilal iț• /-nd z-mbim, părem nu doar mai agreabili i gentili, ci i mai competen iș ș ț• 5n încheiere, afirmă 1/-nd vrei să ară i minunat, vrei să reduci stresul, să! i îmbunătă e tiț ț ț ș

căsnicia, c-nd vrei să te sim i de parcă ai m-ncat multă ciocolată bună sau de parcă ai găsitț

'8.999 de dolari în buzunar sau c-nd vrei să ai acces la o super!putere care să te ajute pe tine i peșcei din jur z-mbe te.+ș

[email protected]'JhiJprogrammesJhappinessKformulaJ3L&839'.stm

http://news.bbc.co.uk/2/hi/programmes/happiness_formula/4785402.stmhttp://news.bbc.co.uk/2/hi/programmes/happiness_formula/4785402.stm


15/16


16/16

Documents

Rolul Afectivității În Activitatea Umană