6
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007_Curs 2 2/28/2007 1 1 TEHNICA ZIDĂRIEI „Ca toate dispozitivele sau instrumentele simple, unitatea de zidărie este un element ingenios al vieŃii de zi cu zi” (Rolf Ramcke: Masonry in Architecture, in Masonry Construction Manual, Basel/Boston/Berlin, 2001) MODULUL 2 MODULUL Forma şi mărimea elementelor de zidărie fac parte dintr-un sistem ordonator de dimensiuni. CĂRĂMIDA fecvent indentificată ca primul element de construcŃie standardizat este o parte esenŃială a întregului. Unitatea (elementul de zidărie) determină legile construirii din zidărie, Ńeserea şi dispunerea în asize cu distribuŃia regulată a rosturilor. Indată ce am ales elementul – cărămida sau blocul, cu raportul său predefinit lungime/lăŃime/înălŃime – stabilim un inevitabil şi dominant SISTEM DE COORDONARE MODULARĂ propriu fiecărui proiect, ce determină o anumită relaŃie între părŃi. Grosimea zidăriei, lungimea, înălŃimea, poziŃia şi dimensiunile golurilor sunt definite ca rezultantă a multiplilor modulului de bază. TEHNICA ZIDĂRIEI 3 FORMATUL ELEMENTULUI DE BAZĂ Elementele de zidărie au de regulă formă prismatică. Pe parcursul istoriei, dimensiunile cărămizii au variat de la regiune la regiune. Dimensiunile cărămizii arse au depăşit însă rareori 35cm în lungime şi lăŃime, şi 11cm în înălŃime - pentru a garanta arderea corespunzătoare şi a preveni deformarea excesivă în timpul arderii. In plus, elementele de zidărie trebuie să fie uşor de manipulat (cu o mână). Cu puŃine excepŃii, această regulă este valabilă şi azi. TEHNICA ZIDĂRIEI 4 Formatele sunt diverse, dar în general se respectă o regulă de bază ce asigură Ńeserea: Dimensiunile elementelor sunt întotdeauna indicate în această ordine: Ex. 240 mm = 2 x 115 + 10 mm lungimea = 2 x lăŃimea + 1 rost Lungime x lăŃime + înălŃime (în mm) TEHNICA ZIDĂRIEI FORMATUL ELEMENTULUI DE BAZĂ 5 TEHNICA ZIDĂRIEI APAREIAJUL Zidăria este un MATERIAL COMPOZIT format din cărămizi (blocuri) + mortar. ConstrucŃia peretelui (şi implicit capacitatea sa portantă) se subordonează unui concept de bază intrinsec zidăriei: APAREIAJUL. Decalarea rosturilor în asizele succesive Apareiajul înseamnă un sistem de reguli de compunere (“Ńesere”) a elementelor de bază, asigurând „leagarea” peretelui pe 3 direcŃii. Apareiajul este lizibil la nivelul paramentului; dacă acesta nu este tencuit (parament aparent) el joacă şi rol decorativ prin desenul creat. 6 APAREIAJ: modul de a aşeza elementele legate în manieră coordonată şi specifică, astfel încât să formeze un element monolitic: zidul. ASIZĂ: un rând orizontal de elemente din compunerea unui zid. Asiză de cărămizi cu latura lungă paralelă cu axa zidului. Ex. Zidării de 1 cărămidă. Asiză de cărămizi cu latura lungă paralelă cu axa zidului. Apareiaj utilizat la zidării simple de 1/2 cărămidă Asiză de cărămizi dispuse perpendicular pe axa zidului. Apareiaj utilizat în zidării aparente. Asiză de cărămizi perpendiculare pe axa zidului, aşezate pe cant. Apareiaj utilizat în zidării aparente, în principal ca terminaŃie superioară a pereŃilor sau ca asiză decorativă. TEHNICA ZIDĂRIEI APAREIAJUL

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007 ... · proiect, ce determin ă o anumit ă rela Ńie între p ărŃi. ... Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton

  • Upload
    vulien

  • View
    291

  • Download
    9

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007 ... · proiect, ce determin ă o anumit ă rela Ńie între p ărŃi. ... Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007_Curs 2 2/28/2007

1

1

TEHNICA ZIDĂRIEI

„Ca toate dispozitivele sau instrumentele simple, u nitatea de zid ărie este un element ingenios al vie Ńii de zi cu zi”

(Rolf Ramcke: Masonry in Architecture, in Masonry Construction Manual, Basel/Boston/Berlin, 2001)

MODULUL

2

MODULUL

Forma şi mărimea elementelor de zid ărie fac parte dintr-un sistem ordonator de dimensiuni. CĂRĂMIDA – fecvent indentificată ca primul element de construc Ńie standardizat – este o parte esen Ńială a întregului. Unitatea (elementul de zid ărie) determin ă legile construirii din zidărie, Ńeserea şi dispunerea în asize cu distribu Ńia regulat ă a rosturilor. Indată ce am ales elementul – cărămida sau blocul, cu raportul său predefinit lungime/l ăŃime/în ălŃime – stabilim un inevitabil şi dominant SISTEM DE COORDONARE MODULAR Ă propriu fiecărui proiect, ce determin ă o anumit ă rela Ńie între p ărŃi.

Grosimea zid ăriei, lungimea, în ălŃimea, pozi Ńia şi dimensiunile golurilor sunt definite ca rezultant ă a multiplilor modulului de baz ă.

TEHNICA ZIDĂRIEI

3

FORMATUL ELEMENTULUI DE BAZ Ă

Elementele de zid ărie au de regul ă form ă prismatic ă.

Pe parcursul istoriei, dimensiunile c ărămizii au variat de la regiune la regiune.

Dimensiunile c ărămizii arse au dep ăşit îns ă rareori 35cm în lungime şi lăŃime, şi 11cm în în ălŃime - pentru a garanta arderea corespunz ătoare şi a preveni deformarea excesiv ă în timpul arderii.

In plus, elementele de zid ărie trebuie s ă fie u şor de manipulat (cu o mână). Cu pu Ńine excep Ńii, aceast ă regul ă este valabil ă şi azi.

TEHNICA ZIDĂRIEI

4

Formatele sunt diverse, dar în general se respect ă o regul ă de bază ce asigur ă Ńeserea:

Dimensiunile elementelor sunt întotdeauna indicate î n aceast ă ordine:

Ex. 240 mm = 2 x 115 + 10 mm

lungimea = 2 x l ăŃimea + 1 rost

Lungime x l ăŃime + înălŃime (în mm)

TEHNICA ZIDĂRIEI

FORMATUL ELEMENTULUI DE BAZ Ă

5

TEHNICA ZIDĂRIEI

APAREIAJUL

Zidăria este un MATERIAL COMPOZIT format din c ărămizi (blocuri)

+ mortar. Construc Ńia peretelui ( şi implicit capacitatea sa portant ă)

se subordoneaz ă unui concept de baz ă intrinsec zid ăriei:

APAREIAJUL.

Decalarea rosturilor în asizele succesive

Apareiajul înseamn ă un sistem de reguli de

compunere (“ Ńesere”) a elementelor de baz ă,

asigurând „leagarea” peretelui pe 3 direc Ńii.

Apareiajul este lizibil la nivelul paramentului;

dacă acesta nu este tencuit (parament

aparent) el joac ă şi rol decorativ prin

desenul creat.

6

APAREIAJ: modul de a a şeza elementele legate în manier ă coordonat ă şi specific ă, astfel încât s ă formeze un element monolitic: zidul.

ASIZĂ: un rând orizontal de elemente din compunerea unui zid.

Asiză de cărămizi cu latura lungă paralelă cu axa zidului.

Ex. Zidării de 1 cărămidă.

Asiză de cărămizi cu latura lungă paralelă cu axa zidului.

Apareiaj utilizat la zidării simple de 1/2 cărămidă

Asiză de cărămizi dispuse perpendicular pe axa zidului.

Apareiaj utilizat în zidării aparente.

Asiză de cărămizi perpendiculare pe axa zidului, aşezate pe cant.

Apareiaj utilizat în zidării aparente, în principal ca terminaŃie superioară a pereŃilor sau ca asiză decorativă.

TEHNICA ZIDĂRIEI

APAREIAJUL

Page 2: Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007 ... · proiect, ce determin ă o anumit ă rela Ńie între p ărŃi. ... Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007_Curs 2 2/28/2007

2

7

DIFERITE TIPURI DE ASIZE

TEHNICA ZIDĂRIEI

8

TEHNICA ZIDĂRIEI

APAREIAJUL

Apareiajele răspund unor cerinŃe structurale şi/sau estetice şi s-au consolidat, în cadrul tradiŃiei regiunilor unde cărămida a fost/este folosită, cu diverse moduri de dispunere în alternanŃa din cadrul unui rând şi în rânduri suprapuse.

Realizarea de zidării cu anumite apareiaje este o operaŃiune care cere măiestrie în meserie şi râmâne încredinŃată abilităŃii zidarului.

Dar şi proiectul trebuie să respecte restricŃiile care decurg din opŃiunea pentru o anumită Ńesere a zidăriei, evitând printr-o corectă dimensionare nevoia de a tăia cărămizi şi de a folosi elemente cu dimensiuni speciale.

9

TEHNICA ZIDĂRIEI

APAREIAJUL

Zidărie de 1/2 cărămidă(Stretcher bond)

10

TEHNICA ZIDĂRIEI

APAREIAJUL

Zidărie de 1/2 cărămidă(Stretcher bond)

11

TEHNICA ZIDĂRIEI

APAREIAJUL

Zidărie de o c ărămidă(Header bond)

12

TEHNICA ZIDĂRIEI

APAREIAJUL

Zidărie de o c ărămidă(Header bond)

Page 3: Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007 ... · proiect, ce determin ă o anumit ă rela Ńie între p ărŃi. ... Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007_Curs 2 2/28/2007

3

13

TEHNICA ZIDĂRIEI

APAREIAJUL

Zidărie de 1 1/2 c ărămizi. łesere englezeasc ă (English bond) 14

TEHNICA ZIDĂRIEI

APAREIAJUL

łesere englezeasc ă(English bond)

15

APAREIAJUL

TEHNICA ZIDĂRIEI

Zidărie de 2 c ărămizi. Detaliu de col Ń(English bond) 16

TEHNICA ZIDĂRIEI

APAREIAJUL

Zidărie de 2 c ărămizi. Intersec Ńie în T(English bond)

17

TEHNICA ZIDĂRIEI

APAREIAJUL

Zidărie de 2 c ărămizi. Intersec Ńie în cruce(English bond) 18

TEHNICA ZIDĂRIEI

ALTE TIPURI DE APAREIAJE

łesere flamand ă(Flamish bond)

Page 4: Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007 ... · proiect, ce determin ă o anumit ă rela Ńie între p ărŃi. ... Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007_Curs 2 2/28/2007

4

19

TEHNICA ZIDĂRIEI

ALTE TIPURI DE APAREIAJE

łesere flamand ă(Flamish bond) 20

TEHNICA ZIDĂRIEI

ALTE TIPURI DE APAREIAJE

łesere c ălugăreasc ă(Monk bond)

21

TEHNICA ZIDĂRIEI

ALTE TIPURI DE APAREIAJE

łesere c ălugăreasc ă(Monk bond) 22

TEHNICA ZIDĂRIEI

ALTE TIPURI DE APAREIAJE

łesere englezeasc ă încruci şată (English cross bond)

23

TEHNICA ZIDĂRIEI

ALTE TIPURI DE APAREIAJE

łesere englezeasc ă încruci şată (English cross bond) 24

TEHNICA ZIDĂRIEI

ALTE TIPURI DE APAREIAJE

łesere olandez ă(Duch bond)

Page 5: Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007 ... · proiect, ce determin ă o anumit ă rela Ńie între p ărŃi. ... Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007_Curs 2 2/28/2007

5

25

TEHNICA ZIDĂRIEI

ALTE TIPURI DE APAREIAJE

łesere olandez ă(Duch bond) 26

In cazul zid ăriilor tencuite, elemente de dimensiuni mai mici po t fi ob Ńinute prin t ăierea piesei de baz ă în şantier.

Submultipli ai c ărămizii: 3/4, 1/2, 1/4

TEHNICA ZIDĂRIEI

DIMENSIUNILE ELEMENTULUI DE BAZ Ă; MODULAREA

Orice zid ărie – şi îndeosebi cea aparent ă – trebuie să Ńină cont de coordonarea dimensional ă a elementelor de baz ă, pentru raŃionalizarea proiect ării şi execu Ńiei, dar şi pentru ob Ńinerea unui aspect corespunz ător, în cazul zid ăriilor aparente

In cazul zid ăriilor aparente se folosesc elemente speciale cu dimensiuni mai mici (submultipli) standardizate.

27

���� Dimensiunile nominale

Sunt dimensiunile utilizate în comer Ń pentru a desemna un anumit format de c ărămid ă sau bloc.

Sunt determinate în raport cu sistemul modular – rezultă scăzând grosimea rostului vertical din dimensiunea modular ă.

In general rostul este considerat 10 mm. Luând în c onsiderare rostul de 12 mm, rezultă dimensiuni de fabrica Ńie ceva mai mici.

���� Dimensiunile modulare (sau dimensiuni tehnice de coordonare)

Se refer ă la elemente de zid ărie ‘puse în oper ă’.

Se bazează pe un sistem modular cu baza 10 cm. Inseamnă că fiecare dimensiune a c ărămizii majorat ă cu 2 semi-grosimi de rost (10 mm) este multiplu de 100 mm. Sunt utilizate şi semi-module (50 mm).

TEHNICA ZIDĂRIEI

DIMENSIUNILE ELEMENTULUI DE BAZ Ă; MODULAREA

28

Dimensiune nominal ă

(mm)

65

90

140

190

240

290

Dimensiune de fabrica Ńie

(mm)

63

88

138

188

238

288

Dimensiune modular ă

(mm)

75

100

150

200

250

300

TEHNICA ZIDĂRIEI

DIMENSIUNILE ELEMENTULUI DE BAZ Ă; MODULAREA

29

Zidărie de ¼ c ărămidă

75cm (65+10 mm)

Zidărie de ½ c ărămidă

125 cm (115 +10 mm)

Zidărie de 1 c ărămidă

25cm (240+10 mm)

TEHNICA ZIDĂRIEI

GROSIMI DE ZIDURI (DIMENSIUNI MODULARE)pentru c ărămida cu dimensiuni nominale 240 x 115 x 65

Zidărie de 1 1/2 c ărămizi

375cm (240+115+10+10mm)

Zidărie de 2 c ărămizi

50cm (240+240+10+10)30

TEHNICA ZIDĂRIEI

Stabilirea dimensiunilor în plan func Ńie de dimensiunile modulare ale elementului de baz ă

M = MODULUL = dimensiunea nominal ă a blocului + grosimea rostului de mortarJ = grosimea rostului = 5 mm (grosimea optim ă pentru asocierea blocurilor)

A = exterior-exterior = (n.M) – J = (n.module) - 0.5 cmB = interior-interior = (n.M) + J = (n.module) + 0.5 cmC = exterior-interior = (n.M) = (n.module)

Page 6: Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007 ... · proiect, ce determin ă o anumit ă rela Ńie între p ărŃi. ... Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007_Curs 2 2/28/2007

6

31

TEHNICA ZIDĂRIEI

Stabilirea dimensiunilor în eleva Ńie func Ńie de dimensiunile modulare ale elementului de baz ă

32

TEHNICA ZIDĂRIEI

COORDONAREA MODULAR Ă

In general, coordonarea modular ă este un mod de a defini dimensiunile spa Ńiilor arhitecturale şi ale elementelor din care ele sunt realizate, pentru a asigura intercorelarea ele mentelor în cadrul unui sistem ordonat, bazat pe anumite ‘m ăsuri’ repetabile şi cumulabile - modulul (M).

In antichitate: modul (M) = piciorul = măsur ă antropomorfic ă

In contemporaneitate, modularea este aplicat ă îndeosebi în vederea prefabric ării unor elemente de construc Ńie şi mobilier care s ă fie “combinabile” între ele şi înlocuite.

Coordonarea modular ă se aplic ă la proiectarea construc Ńiilor de orice fel, la proiectarea şi producerea componentelor de cl ădiri, precum şi la execu Ńia cl ădirilor.

33

Valorile multimodulelor standardizate pe plan inter naŃional pentru coordonarea dimensiunilor în plan orizontal sunt:

3 M, 6 M, 12 M, 30 M and 60 M

respectiv 30 cm, 60 cm, 1.20 m, 3.00 m, 6.00 m

TEHNICA ZIDĂRIEI

COORDONAREA MODULAR Ă

Valoarea standardizat ă pe plan interna Ńional a modulului de baz ă este

1 M = 100 mm.

34

TEHNICA ZIDĂRIEI

PROIECTAREA MODULAR Ă

Se refer ă la sisteme de proiectare bazate pe re Ńele modulare care permit folosirea unor componente standardizate prod use industrial.

Proiectarea modular ă şi folosirea de componente standardizate creşte construibilitatea şi reduce risipa.

Simplific ă proiectarea şi execu Ńia.

Simplific ă între Ńinerea - componentele cu dimensiuni standardizate putând fi înlocuite.

In general se recomand ă un num ăr minim de dimensiuni preferate, pentru a realiza economii în proiectare, detaliere, produc Ńie, execu Ńie.

Coordonarea modular ă trebuie utilizat ă atunci când exist ă premize de beneficii în întocmirea documenta Ńiilor, execu Ńie şi între Ńinere, dar nu elimin ă proiectarea curent ă nemodulat ă.