->en ::c
" Z
" =m
9 m
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eli In psihoterapieContratransfer si contrarezistenta I
, In psihoterapie
Traducere din engleza de Adina Radulescu
A
TReI
Editori: SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Director
editorial: MAGDALENA MARCULESCU Coperta: FABER STUDIO (5. Olteanu,
Redactor: MIRUNA TECH ERA Director produqie: CRISTIAN CLAUDIU CaBAN
Dtp: GABRIELA CHIRCEA Corectura: RODICA PETCU, SINZIANA DOMAN B.
Hateganu, D. Dumbravician)
Cuprins11 Prefata13 19
Capitolull: Contratransfer ~i contrarezistenta Despre
contratransfer 24 Despre contrarezistentaPartea I: 37 39
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale ROBERTIELLO, RICHARD
C.
a Romaniei
~aizeci ~i una de gre~eli de contratransfer
31 lntroducere Capitolu12: Contratransferuri erotice (1)
Terapeutul 9i corista (2) Terapeutul 9i virgina (3) Terapeuta care
imbrati9a (4) Terapeutul care s-a autocastrat (5) Terapeuta care
nU-9i rezolvase invidia de penis (6) Terapeutul homofob (7) Taticul
eel bun (8) Terapeutul care s-a indragostit (9) Terapeuta lesbiana
9i victima curajoasa (10) Terapeutul caruia ii era frica de
senzatiile sale sexuale (11) Mama buna 9i mama rea (12) A se
intinde sau a nu se intinde (pe canapea) (13) Terapeuta careia Ii
era frica de iubire
101 gre~eli in psihoterapie: contratransfer ~i contrarezistenta
in psihoterapie / Richard C. Robertiello ~i Gerald Schoenewolf;
trad.: Adina Radulescu. - Bucure~ti: Editura Trei, 2009 Bibliogr.
ISBN 978-973-707-340-2 I. Schoenewolf, II. Radulescu, Gerald Adina
(trad.)
616.89-008.441 615.851.1
Aceasta carte a fast publicata Inc. Lanham, Maryland U.s.A.
prima data in Statele Unite de Jason Aronson, Copyright 1987 by
Jason Aronson Inc. First published Maryland U.s.A. in the United
States by Jason Aronson, Inc. Lanham, Reprinted by permission. All
rights reserved.
43 45 48 50 54 55 57 60 63 65 67 69
Copyright Editura Trei,2010pentru prezenta editie c.P. 27-0490,
Bucure~ti Tel./Fax: +402130060 90 e-mail: [email protected]
www.edituratrei.ro
ISBN978-973-707-340-2101 gre~eliin psihoterapie Cuprins
6
87
7 (18) Pacienta care simtea ca (51) Interpretareacare departe
moare in timpul orgasmului $i-a exploatat (53) Pacientul
careincompletade trunchl . (58) 72 (57) A$chia terapeutica luat
vacanjafinanClar paClentul ~i-a (56) Mama nu critica (52)
Terapeutul sare s-a negativa (34) Reacjia cea geloasa casatorit
(I6) (30) Terapeutul care de remu$cari$i$i de bani (32) Complexul
care cereacelpacienta sexuale de aspira predici (20) Terapeuta care
grupIn fantasme pacienta cu (21) (38) Cand masochist forma
dulcecare inducea (33) era Capitolul3: despartirea
tinea~i$isadienegativa .' vorbea despre (35) (31)
Contratransferuripacientapacienta acuzatoare defensiv fost In
sadomasochiste sfintenie suferinta" (36) Terapeuta condescendenta
catharsis ostil (IS) Oedip a $i pacientul care (37) Terapeuta
ingrijoratapreocupat ros credeala ,,0 (I7) (39)
I
147187 (47)(59)Terapeutulcareplincare~i pacientul amestece
oblect al smelm seducatoare 195 185 (48) Terapeutuls-a autoritate
abandon 198 (55) (49) Terapeutul ii 219
(60)(46)TerapeutulContrarezistente sa sedin lumepacienta (54) 170
Capitolu15:cea mai $i care grandoare neglIJent 190 178 Terapeuta
infatuat temea nevoie ~l~ (61) Terapeuta insarcinata Terapeutul 168
(43)182 Terapeuta carecareplacea depaClentul 202192 173 Terapeuta
care marede avea caracterologlce ..... Introducere disprejuitoare
nevoie paClenta Terapeuta submisiva , 159 205175 Terapeuta careia
care~i-a abuzat desa pSlhotIca v 161 213180(40)(50)Terapeutul
i~isesimjit umili.t sexualun 165 (41) Terapeutul protectortati
avean~rcisicedefie in 163 (42) Terapeuta specializata practica (44)
Marnepsihoterapia infantiliza originare 155 200(45) Terapeutul ~i
pacientul sceptIc . ... 153 Capitolul 4:insistente $i
traumeipsihologla ~melm Contratransferuriinsistenti
Partea aD-a: Patruzed de gre~eli de contrarezisten1a
RICHARD
C. ROBERTIELLO.
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre;;eli'in psihoterapie
Cuprins
281 276
(84)
Terapeuta italiano-amencana ~I paClenta Terapeutul intelectual
porcul Nemultumitii 221 (62) Terapeuta temea de misogin Terapeutul
care se ~i dependenta Terapeuta~ifeminista alb parlit alb' ~i
debutanta pacientul afro-american liberale 274 (82) Terapeutul
carecu evitat din Vietnamin armata veteranul un a vederi recrutarea
razboiului 271 (83) 279 (85)(91) (71) (77) (86)
8
9
292 Terapeutul carereligioasadoreacacomunistul . la telefon 314
(98)287 (87)(l00)Terapeutul nucare nu~idorea.ateulprostItuatelesa
fIe (101)299 (89) Terapeuta "heterosexuala"vindececare
Terapeutul~icare (99) Analistul care 290
(90)contratransferuluievreicasa-]'i ~isapacienta lesb~ana 294 (92)
aristocratiei neamtcredea~i de~onstreze aristocratiei protestante
312 303 (95) Terapeuta buna 305 (97) Terapeutul protestantesein
avortambitioasa 301 (94) portoricana evreu ~isa pacientulvorbeasca
Terapeuta dorea Terapeutul conservator 307 309285 casnicacalea
ceaapartinandcontrarezistentel dorea pev tipe Terapeuta Terapeuta
misoginpacientul Holoc~u:tuIUl care avea nevoie aduca 283
(88)(96)Terapeutul ortodox~ivictima~ipacienta el tezasa 297 (93)
Terapeuta care nu~i~i femeiaapartmand v printesa 319 Capitolul 7:
Diagnosticarea ~iv'~ratam~ntul
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie
Cuprins
Prefata ILa inceput a fost analiza transferului. Apoi analiza
rezistentei. Exista acum, din ce in ce mai mult, analiza
contratransferului ~i a contrarezistentei. Se accepta mai mult in
lumea psihoterapiei ca. ~i terapeutul, la fel ca ~i pacientul,
dezvolta transfer ~i rezistenta in relatia terapeutica, facand
dificil progresul terapeutic. De fapt, practic, orice gre~eala pe
care psihoterapeutul este posibil sa 0 faca i~i poate gasi originea
in contra transfer ~i contrarezistenta. Aceasta carte prezinta 101
cazuri, conFnand cele mai intalnite cap cane in psihoterapie. Este
impartita in doua parF Prima parte cuprinde cazuri reprezentative
pentru gre~elile terapeuti- lor, ca urmare a contratransferului de
tip erotic, sadomasochist ~inarcisic. Cazurile din cea de-a doua
parte prezinta doua tipuri de contrarezistenta: caracterologica
(datorata fricii de castrare, narcisismului, depresiei etc.) ~i
culturala (datorata prejudecatilor etnice, sistemelor de credinte,
valorilor sociale etc.). Ultimul capitol pune in discutie modurile
in care terapeuFi se pot ei in~i~idiagnostica ~i analiza, cum pot
folosi eel mai bine supervizarea ~i terapia pentru a-~i rezolva ~i
preintampina punctele nevralgice ~i comportamentul irational.
Evidentiaza faptul ca "boala profesionala" a terapeutilor este
chiar aeeea pe care ei se straduiesc sa 0 "vindece" la a1tii.
101 gre~eli in psihoterapie
Prefata
12
Scris m primul rand pentru profesioni~ti, acest volum este mai
degraba 0 sursa practica de referinta despre "cum sa nu", decat un
tratat teoretic. Cele 101 cazuri sunt concepute ca pove~ti de
mvatatura, m maniera pove~tilor sufiste sau a Fabulelor lui Esop.
Prin urmare, volumul poate fi uti! terapeutilor de orice orientare,
inclusiv celor care nu folosesc tehnici psihanalitice.
Precizari
Cazurile prezentate In aceasta carte, la origine bazate pe
cazuri reale, au fost transpuse m fictiune, pentru a se pastra
anonimatul ~ipentru a se evidentia lucrurile Intr-o maniera mai
dramatica. Majoritatea provin din experienta clinica a autorilor
sau din munca terapeutilor aflati sub supervizarea lor directa.
Clteva cazuri s-au bazat pe ideile sugerate de scrierile autorilor
Heinrich Racker, Harold Searles, Hyman Spotnitz, Ralph Greenson
~iFrieda Fromm-Reichmann. Dorim sa ne exprimam recuno~tinta fata de
toti cei implicati - terapeuti ~i pacienti -, precum ~i fata de
Lucy B. Smith, C.S.W. ~i dr. Jason Aronson, pentru recomandarile
editoriale ~i sprijinul acordat.
Capitolull Contratransfer
si contrarezistenta I
J
Or. Gerald Schoenewolf
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Cand ne gandim la transfer ~irezistenta avem de obicei in vedere
pacientii aflati in terapie. Totu~i, Freud ~i altii au atras
atentia ca aceste procese pot aparea atat in cadrul clinicilor, cat
~i in afara lor. Multi oameni - daca nu chiar majoritatea - sunt
prin~i in chinurile transferului ~irezistentei, avand un acting out
al unui ritual de comportament ireal. Ei i~i traiesc vie tile in
mod compulsiv ~i impulsiv, manati de forte incon~tiente,
comportandu-se in moduri distructive atat pentru ei, cat ~i pentru
ceilalti. Nici terapeutii nu fac exceptie de la a-~i manifesta prin
acting out sentimentele de transfer ~irezistenta. Cand acest lucru
se intampla in clinic a, 11numim contra transfer ~i
contrarezistenta. Problema este ca pacientii vin la noi pentru a-i
ajuta sa-~i rezolve comportamentul de transfer ~i rezistenta, 9i
atunci cand noi raspundem cu propriul nostru comportament
nerezolvat de transfer ~i rezistenta, capacitatea noastra de a-i
ajuta este foarte mult diminuata. Misiunea noastra, ca sa 0 numim
a~a, este de a Ie servi drept modele de realism. Folosim termenii
de contratransfer ~i contrarezistentii pentru a reprezenta toate
situatiile in care terapeutii au un acting out al sentimentelor
fata de pacienti care sunt in conflicte caracterologice sau
culturale nerezolvate sau prejudecati care Ie apartin, induse sau
nu de sentimentele similare ale pacientilor. Aceasta utilizare a
termenilor este 0 incercare de depa~ire a diverselor definitii
101 grel'eli in psihoterapie
Contratransfer
~icontrarezistenta
16
curente ale contratransferului ~i contrarezistentei. Recunoa~tem
ca exista clinicieni care Impart contratransferulm doua categorii:
contratransfer obiectiv, indus de pacient ~i simtit de terapeut,
fara tentatia de a avea acting out; ~i eontratransfer subiectiv,
care reprezinta un raspuns irational dat pacientului, eu originea
In fixatiile terapeutului. Alti clinicieni clasifica
contrarezistenta m acela~imod. Credem ca acestea sunt categorizari
valabile ~iutile. Doar In primii doi sau trei ani de practica
terapeutica erorile sunt de obicei tehnice ~i nu neaparat un
rezultat al eontratransferului ~i contrarezistentei. In aceasta
perioada, terapeutii meearca sa aplice teoriile insu~ite In timpul
formarii. Cele mai obi~nuite erori tehnice se refera la a invata
seleetarea interventiilor eelor mai potrivite diferitelor tipuri de
pacienti, stabiIirea formularii adeevate a diagnosticului,
extragandu-se eontinutullatent din eel manifest ~i mentinandu-se
atitudinile ~i Iimitele terapeutice care creeaza un mediu optim
pentru nevoile specifice fiecarui pacient. De exemplu, exista
momente - mai ales in faza de inceput a tratamentului - cand
terapeutii instituie un mediu de sustinere, m care se poate cladi
mcrederea; aeeasta este foarte importanta, Indeosebi pentru
pacientii narcisi~ti. In alte momente - mai ales pe pareursul fazei
de mijloc - se poate impune 0 atitudine mai activa, mai
eonfruntationala. Aeestea ~i alte proceduri tehnice similare pot fi
stapanite cu u~urinta la mceputul carierei terapeutice. Pana la
urma, aecentul supervizarii se deplaseaza aproape exclusiv pe
aspectele contratransferului ~i contrarezistentei. Din nefericire,
cand apar eontratransferul ~i contrarezistenta, este putin probabil
ca terapeutul sa-~i dea seama de ele la meeput, din moment ee sunt
legate de impulsuri incon~tiente. Un bun indiciu pentru terapeut ar
fi sentimentele destul de intense _ fie
erotice, fie agresive - care sunt experimentate in asHel de
momente. Un terapeut "posedat" de sentimente de contratransfer se
poate trezi atras In mod irezistibil de un pacient, poate avea
porniri uciga~e fata de el sau se poate simti exagerat de
protector. Aflati In chinurile contrarezistentei, terapeutii s-ar
putea sa ezite sa discute anumite subiecte sau sa nu fie receptivi
la anumite tipuri de sentimente exprimate de pacient, cum ar fi
sentimentele sexuale, de furie sau de iubire. In eontrarezistenta,
terapeutii pot fi tacuti, pot incerea sa schimbe subieetul sau sa
Ineeree sa foloseasea interpretari pentru a eontraeara 0 idee sau
un sentiment earuia ii opun rezistenta. De exemplu, un pacient
poate exprima furie fata de un terapeut care opune rezistenta la
furie; un asHel de terapeut se poate pripi sa interpreteze ca
aeeasta furie nu-i apartine ~i ea ar trebui atribuita parintilor
pacientului. Intrerupand pacientul eu aeeasta interpretare,
terapeutul nu-i ofera aeestuia ~ansa sa-~i dezbata sentimentele
fata de el, pentru a gasi sursa aeestor sentimente, ~i nici nu-i da
~ansa sa distinga intre relatia reala eu terapeutul ~i relatia de
transfer. Inca 0 data precizam, tot aeest proees este de obicei
ineon~tient ~i terapeutul poate recurge la rationalizare pentru
a-~i justifica eomportamentul. Doar atunci cand terapeutul aeorda
multa atentie sentimentelor intense trezite in el de un anumit
paeient, se poate realiza eon~tientizarea factorilor de
eontratransfer ~i eontrarezistenta implieati Chiar ~i atunci cand
terapeutii sunt eon~tienti ca traiese sentimente de eontratransfer
~i eontrarezistenta, s-ar putea sa Ineeree sa Ie nege. Unii
terapeuti nu ered ca au dreptul sa simta asHel de emotii (mai ales
emotii sexuale sau agresive); altii se tern sa nu fie Inghititi de
ele. In asHel de situatii, este probabil ea terapeutii sa se apere
de aeeste sentimente, aseunzandu-se in
17
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie'
Contratransfer;;i
contrarezistenta
18
spatele "neutralitatii terapeutice", oferind interventii
nepotrivite, pentru a 9i Ie reprima imediat sau Ie exprima cu
indulgenta, fara a lua in consideratie binele pacientului. Oricum,
reticenta terapeutului de a trai aceste sentimente intr-o maniera
analitica corespunzatoare nu face decM sa intareasca rezistenta
deja solida de pacientului de a-9i accepta 9i verbaliza propriile
sentimente a transfer. Pe de alta parte, atunci cand sunt folosite
cum trebuie, sentimentele 9i impulsurile de contratransfer 9i
contrarezistenta se pot dovedi 0 sursa de informatii care poate fi
valorificata. Terapeutul care poate tolera sentimentele care-i sunt
induse de pacient, care Ie poate identifica clar, Ie poate analiza
9i controla, are la dispozitia sa, a9a cum afirma Donald Winnicott,
0 experienta "practica" a iubirii 9i urii sale in raport cu
personalitatea 9i comportamentul pacientului, bazata pe observatie
obiectiva. Cind terapeutul detine controlul sentimentelor sale de
contra transfer 9i contrarezistenta, el conduce terapia 9i nu se
lasa condus de ea. Se poate folosi de astfel de sentimente pentru
a-9i planifica in mod creativ relatia cu pacientul9i pentru a
asigura cel mai avantajos rezultat.
Despre contratra nsferDe9i s-a scris foarte mult despre transfer
in lucrarile de referinta din domeniul psihanalizei 9i
psihoterapiei, despre contratransfer nu s-a scris prea mult. Poate
ca acest lucru se datoreaza nevoii narcisice a lumii psihoterapiei
de a se vedea pe sine ca "sanatoasa" 9i pe pacienti ca
"nesanato9i". Din fericire, situatia s-a schimbat, odata cu
numeroasele publicatii, seminarii 9i conferinte contemporane
dedicate acum acestui subiect. Intr-o scrisoare catre Sandor
Ferenczi, in 1910, Sigmund Freud a introdus contratransferul ca un
aspect al terapiei. Printre primii autori care au contribuit la
intelegerea contratransferului s-au numarat Annie Reich, Maxwell
Gitelson 9i Ralph Greenson. Annie Reich a facut distinctia dintre
contratransferul general9i contratransferul propriu-zis (prin
asemanare cu diferenta dintre contratransferul obiectiv 9i cel
subiectiv) 9i a fost printre primii autori care 9i-au dat seama de
problema terapeutilor care i9i transpun in acting out sentimentele
fata de pacienti. Maxwell Gitelson a sugerat desfiintarea
termenului de contratransfer 9i a propus in schimb sa fie numit
"transferul analistului fata de pacient". Dupa parerea sa, nu
exista nicio diferenta intre transferul pacientului 9i transferul
analistului - un punct de vedere destul de raspandit astazi. Ralph
Greenson a pus accent pe importanta unei relatii reale a
terapeutului cu pacientul, prin contrast cu
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre1'eli in psihoterapie
Contratransfer?i
contrarezistenta
20
relajia de acord. sun ternde transfer / contra transfer - un alt
punct asupra caruia Heinrich Racker ill Transfer pi contratransfer
a introdus conceptul de nevroza de contra transfer, definind-o
drept 0 entitate independenta, partea patologica a
contratransferului ~i expresia nevrozei. In nevroza de
contratransfer (contratransfer subiectiv), sentimentele reprimate
anterior sunt descarcate, la fel ca ill nevroza de transfer - cu
excepjia faptului ca terapeutul este eel care descarca sentimente
irajionale asupra pacientului. Atat Racker, cat ~i Reich afirma
universalitatea acestui fenomen ~i evidenjiaza faptul ca daca
doresc sa funcjioneze la maximum in situajia analitica, terapeujii
trebuie sa fie con~tienji de transferurile lor catre pacient ~i sa
Ie neutralizeze; daca nu sunt con~tienji de ele, este foarte
probabil sa manifeste un acting out, pentru (1) a-~i implini
impulsurile incon~tiente ~i adesea infantile ale id-ului; (2) a se
apara de aceste impulsuri ale id-ului ~i (3) pentru a demonstra ca
nu s-a deteriorat nimic drept consecinja a acestor impulsuri.
Psihanalist talentat, Racker a fost primul care a analizat
amanunjit relajia pacient/terapeut ca relajie bilaterala, in care
atilt pacientul, cat ~i terapeutul trebuie sa-~i rezolve transferul
~i sa-~i depa~easca rezistenjele. Tot Racker a fost printre primii
care au constatat ca sentimentele manifestate in contratransfer pot
fi folosite de catre terapeuji drept barometru care indica ceea ce
se illtampla in incon~tientul pacientului. De exemplu, daca
terapeutul ar incepe sa se simta plictisit, el ar putea presupune
ca pacientul evita ceva; daca s-ar enerva pe pacient, aceasta ar
indica de obicei ca pacientul ~i-a dorit sa-l enerveze pe terapeut;
iar daca terapeutul ar simji 0 stare de excitajie sexuala, aceasta
ar fi atribuita seducjiei incon~tiente a pacientului. Prin urmare,
in
('adrul tratamentului, contratransferul a fost considerat de
Racker b fel de important ca transferul. Dupa Freud, transferul
este terenul unde au loc luptele principale dintre pacient ~i
terapeut, pentru cucerirea rezistenjelor pacientului. Racker a
considerat contratransferul cealalta jumatate a terenului, unde se
dau luptele principale pentru a se cuceri rezistenjele analistului,
adica contrarezistenjele. La inceputul relajiei terapeutice nu se
intampla aproape nimic real intre terapeut ~i pacient. Pacientul se
apara contra unor sentimente reprimate de mult timp, care s-ar
putea activa in contextul acestei relajii noi, ~i terapeutul
incearca treptat sa-i arate pacientului cum opune rezistenja
faptului de a fi real. Relajia de transfer / contratransfer
marcheaza inceputul unui proces care va duce la 0 relajie autentica
intre fiinja umana care este pacientul ~ifiinja umana care este
terapeutul. Oricum, la inceput este 0 relajie inradacinata in
trecut. Pacientul ~i terapeutul sunt in primul rand obiecte
simbolice unul pentru celalalt ~ipractic tot ceea ce se spune ~i se
face in relajia lor prezenta este 0 reactivare a atitudinilor ~i
situajiilor aplicate unor figuri din trecut, de obicei parinji sau
fraji/surori. Sarcina terapeutului este aceea de a-I ajuta pe
pacient sa redevina autentic, ghidandu-l spre a fi real in relajia
cu terapeutul. Racker compara principiul de baza al tehnicii
analitice cu stravechiul dicton socratic "Cunoa~te-te pe tine
insuji". El vede sensuI analizei in a-I ajuta pe pacient sa
dobandeasca uniunea cu sine insu~i, printr-o acceptare afectiva ~i
con~tienta deplina a tot ceea ce a fost candva negat la modul
patologic in copilaria timpurie. Aceasta uniune cu sine implica
depa~irea anxietajii ~i fricii sinelui respins, precum ~i a
modalitajilor folosite de sine pentru a se apara impotriva acestor
anxietaji ~i frici. Printre aceste
21
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 grel'eli in psihoterapie Contratransfer?i
contrarezistenta
22
mecanisme de aparare Racker enumera c1ivajul, mutilarea,
negarea, anihilarea, inchiderea in sine (automortificarea),
proiectarea pe lume $i ulterior cearta cu ea, pentru alinarea
conflictului interior $i retragerea din lume, pentru mentinerea
unei aparente paei interioare. Tehnica analitica incearca sa
recupereze adevaratul sine, pentru a fi reunit cu ceea ce s-a
pierdut in drumul catre maturitate. In relatia terapeutica, atentia
terapeutului se axeaza pe revenirea tuturor proceselor infantile
care au fost reprimate (adica pe manifestarea incon$tientului
pacientului). In cadrul $i prin intermediul acestei reveniri, adica
a transferului, terapeutul incearca sa infranga metodele
distructive de aparare ale paeientului. Facand legatura intre ceea
ce se intampla in relatia paeientului cu lumea extern a $i ceea ce
se intampla in relatia de transfer cu terapeutul, acesta din urma
poate pune totul cap la cap $i, folosindu-se de sentimentele sale
de contra transfer, ii poate spune pacientului ceea ce acesta are
nevoie sa $tie, pentru a-$i reunifica partea con$tienta cu cea
incon$tienta. Prin urmare, terapeutul trebuie sa ramana ferm $i
empatic cand se confrunta cu transferul de ostilitate al
paeientilor, cu acting out-ul intentiilor lor sexuale sau cu orice
alte situatii provocatoare $i cu caracter incendiar. A fi terapeut
inseamna sa nu-}i iei revan$a, sa nu intri in cercul nevrotic
vicios, sa nu cedezi manevrelor defensive ale pacientului sau sa te
pierzi in incercarile lui de a sabota rela}ia, ei sa cauti
permanent intelegerea $i sa te lupti cu transferul pacientului,
precum $i cu propriul contra transfer. Pentru a putea ajuta un
pacient sa fie din nou autentic, terapeutul insu$i trebuie sa fie
autentic. In fond, terapeutul trebuie sa petreaca la fel de mult
timp analizandu-$i propriul transfer pe cat 0 face analizandu-l pe
acela al paeientului.
Mai mult decat atat, terapeutul trebuie sa $tie cum sa
foloseasca contratransferul. Mai recent, anali;;ti cum ar fi Robert
Langs, Harold Searles, Hyman Spotnitz;;i D. W. Winnicott s-au
ocupat de acest aspect. Langs arata cum induc terapeutii
transferurile, cel mai adesea fara sa-;;i dea seama, oferind un
cadru detaliat pentru control area terenului de forta dintre
terapeut ;;i pacient. Searles, Spotnitz ;;iWinnicott prezinta modul
in care terapeutii i;;i pot exprima sentimentele de contratransfer,
pentru a ie;;i dintr-un impas, pentru a arata pacientului ce impact
are asupra terapeutului sau pentru a-I imuniza la agresiune (fie ea
a pacientului sau a terapeutului). Ei sustin ca terapeutii care
sunt in acord cu ei in$i;;i nu au nevoie sa se ascunda in spatele
unei ma;;ti inexpresive.
23
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie
Contratransfer?i
contrarezistenta
Despre contra rezistentaRacker a definit contrarezistentele
analistului ca fiind corespunzatoare cu rezistentele pacientului
referitoare la aceea~i situatie. Este ca ~i cum ar fi 0 intelegere
tacita intre terapeut ~ipacient sa nu vorbeasca despre un anumit
subiect. Pacientul poate opune rezistenta la a asculta
interpretari. Terapeutul, care are probleme cu acela~i aspect,
dezvolta 0 contrarezistenta la interpretare. Terapeutul poate
ramane practic in impas. Racker a vazut contrarezistentele mai ales
ca expresie a identificarii terapeutului cu rezistentele
pacientului (care pot fi, in acela~i timp, puse in legatura cu un
conflict din trecutul terapeutului). Pana la un anumit punct,
suntem de acord; totu~i exista situatii In care contrarezistenta ii
apartine aproape in totalitate terapeutului ~i am indus cateva
cazuri pentru a ilustra acest aspect. Alti anali~ti au aratat ca,
in realitate, rezistenta este un aspect al transferului. Transferul
pacientului asupra terapeutului _ mergand pe linia acestui punct de
vedere - se manifesta ca 0 rezistenta la exprimarea sentimentelor
acestuia in general ~i la exprimarea continuturilor infantile in
special. Transferul negativ poate fi 0 incercare de a tine la
distanta (a rezista la) sentimente infantile mai profunde de
dorinta ~i sentimente oedipiene de atractie sexuala fata de
terapeut; pacientul anticipeaza incon~tient ca terapeutul (la fel
ca parintii implicati in transferul
11arentalal pacientului) va respinge, exploata sau abuza de
aceste ~;('ntimente. Transferul pozitiv (indragostitul, admiratia,
dorinta lIlanifestate fata de terapeut) poate fi in egala masura 0
rezisten\:1 la sentimente de furie ~i ostilitate infantile;
pacientul se teme di furia sa va distruge relatia terapeutica, ca
ar determina du~lIlania terapeutului ~i ca va atrage dupa sine
represalii. Psihanali~tii care au scris astfel despre
contrarezistenta au considerat-o, in mod similar, ca fiind parte a
contratransferului. Terapeutul reactioneaza la transferul negativ
al pacientului cu contratransfer negativ, sau la transferul pozitiv
al pacientului cu contra transfer pozitiv. In oricare dintre
cazuri, terapeutul va fi apoi contrarezistent la acelea~i
sentimente infantile din el insu~i, sentimente fata de care se
apara ~ipacientul, la fel cum va fi contrarezistent ~i la a-~i
analiza propriile sentimente fata de pacient, ~i la a analiza senti
mente Ie acestuia. In aceasta carte, yom denumi drept
contrarezistente caracterologice toate rezistentele care deriva din
reactii contratransferentiale. Hyman Spotni tz, fonda torul
"psihanalizei mod erne" , cel care a folosit pentru prima data
termenii de subiectiv ~i obiectiv pentru a dasifica tipurile de
contratransfer, a mai conceput ~i alti termeni utili, pentru a
desemna tipurile de rezistente caracterologice ale pacientilar. EI
a denumit drept "rezistente distructive pentru tratament" acele
forme de comportament care, mai ales in faza incipienta a
tratamentului, incearca sa saboteze ~i sa distruga relatia
terapeutica. Printre astfel de comportamente se numara:
intarzierea, neprezentarea la ~edinte, uitarea achitarii
onorariului, venitulla ~edinte in stare de ebrietate sau sub
influent a altar droguri, contrazicerea practic a tot ceea ce
sugereaza terapeutul, manifestarea unei ostilitati fati~e sau
etalarea seductivitatii. "Rezistentele statu-quo" se refera la
forme
25
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie
Contratra nsfer ?i contra rezistenta
26
mai subtile de comportament, care apar de obicei pe la mijlocuI
tratamentului 9i care urmaresc impiedicarea aparitiei oricaror
schimbari in relatie. De9i Spotnitz nu face acest lucru, credem ca
ace9ti termeni se pot, de asemenea, aplica 9i contrarezistentei; 9i
terapeutii se fac uneori vinovati de rezistente distructive pentru
tratament 9i poate sunt mult mai predispu9i la rezistente
statu-quo. Rezistentele distructive pentru tratament ale
terapeutilor includ: neprezentarea la gedinte, adormitulill
timpu1gedintelor, bautul sau consumul altor tipuri de droguri in
timpul gedintelor 9i taxarea exagerata a pacientilor. Rezistentele
statu-quo ale terapeutilor, la fel ca 9i cele ale pacientilor,
presupun forme subtile de comportament, concepute pentru a rezista
oricarei schimbari in relatie 9i pentru a se lega de siguranta 9i
securitatea statu-quo-ului, de9i statu-quo-ul poate fi de fapt 0
nonrelatie. Un terapeut care opune rezistenta la a asculta
verbalizarea sentimentelor negative ale pacientului cu privire la
situatia terapeutica are un acting out al unei astfel de
rezistente. Putem extinde definitia rezistentei 9i
contrarezistentei, pentru a include influente care nu apartin
domeniului transferului 9i contratransferului 9i pentru a introduce
termenul de contrarezistente culturale. De exemplu, un terapeut cu
gandire liberala care opune rezistenta la a asculta parerile unui
pacient cu 0 gandire conservatoare cu privire la probleme sociale
9i, prin urmare, pastreaza tacerea schimba subiectul sau exprima
altfel 0 judecata cu privire la acele pareri, credem ca are un
acting out, 0 contrarezistenta care nu este un aspect al
contratransferului in sine, ci mai degraba 0 expresie a valorilor
dobandite in mediul social in care a crescut terapeutul. Punem,
astfel, un mare accent ill aceasta carte pe valorile sociale
internalizate, pe sistemele fixe
II' credinte, pe prejudecati 9i a9a mai departe. Terapeutul nu
tre1)11
27
ie doar sa-9i ajute pacientul sa-9i depa;:;easca prejudecatile,
sisIl-rnele de credinte ;:;ivalori, in masura in care ele
functioneaza (I rept rezistente, ci sa-;:;idepa;:;easca ;:;iel
propriile contrarezistenII' culturale. Admitem faptul ca valorile
sodale, sistemele fixe de credinte ;:;iprejudecatile sunt, de
asemenea, aspecte ale nevrozei :,;i pot fi ca atare considerate
defense caracterologice. Dar reillnintim ca, din motive de
simplitate, am facut distinctia inLrecontrarezistente
caracterologice ;:;irespectiv culturale, conv in;:;i ca 0 astfel de
distinctie ne ajuta sa intelegem sursele contrarezistentei.
Rezistenta, ca ;:;itransferul, este prezenta intr-o anumita masura
in to ate relatiile - nu doar in terapie. De fapt, a nu rezista ar
insemna sa fim complet vulnerabili, total deschi;:;i, atat catre
simturile ;:;iimpulsurile noastre primitive, cat ;:;ispre cele ale
aHora (a;:;acum suntem in copilaria timpurie, inainte de formarea
rezistentelor); nu acesta este scopul terapiei. Daca renuntam total
;:;idintr-odata la rezistente (defense), devenim sesibili la "cele
0 mie ;:;iunu de ;:;ocuri de care putem avea parte ca oameni".
Scopul terapiei este sa permita oamenilor sa renunte la rezistente
treptat - de exemplu in relatiile lor cu iubitH sau prietenii sau
cu propria lor creativitate. Pentru ca experientele noastre de
iubire, de spontaneitate ;:;icreativitate ne fac sa simtim ca
merita sa traim. A participa plenar la aceste lucruri este ceea ce
da sens vietH ;:;i0 face 0 placere, mai degraba decat 0 lupta.
Terapeutii care nu au ajuns in punctul in care sa poata cu adevarat
renunta la rezistente ca.nd este cazul fie in vie tile lor
personale, fie in relatiile terapeutice nu-;:;iingaduie nici lor,
nici pacientilor sa creasca.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie
(ontratransfer;;i
contrarezistenta
28
Coneeptu1 de eontrarezistenta este inca oareeum eontroversat in
majoritatea ~eolilor traditiona1e de psihanaliza; dedicandu-i 0
seetiune intreaga a aeestei carti, ineeream sa faeem 0 declara tie
de aparare a eoneeptu1ui ~i sa-1 adueem pe 0 pozitie de egalitate
eu eoneeptul de rezistenta, unde trebuie sa ~i fie, pe buna
dreptate. Majoritatea oamenilor i~i petree viata in transfer ~i
rezistenta. Freud a seris despre ineon~tient, unde umanitatea i~i
aseunde fata de sine eele mai profunde motive, ~i Jung a faeut
referire la ineon~tientul eoleetiv, eare serve~te aeeluia~i seop
pentru umanitate ea masa. Winnicott a seris despre sinele fals ~i
sinele autentic, ~i Eric Berne a evidentiat "jocurile pentru
adulti". A trai in transfer ~i rezistenta inseamna a fi fals, a nu
fi in stare sa te uiti la tine obieetiv, inseamna sa fii
ineon~tient, sa joci jocuri, toate acestea facand imposibil faptul
de a fi autentic, implicat emotional, valorizat ca potential, uman
~i intelept. Speram ea urmatoarele 101 eazuri sa va serveasca nu
doar drept sursa praetica de referinta, ci ~i ca reamintire a
propriei noastre imperfectiuni profesionale.
Pa rtea I ?aizeci ?i una de gre?eli de contratra nsfer
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
[ntrod ucereAceste cazuri demonstreaza 0 varietate de dileme
legate de contratransfer cu care s-au confruntat psihanali~tii ~i
psihoterapeutii. Au fost alese datorita universalitatii ~i
claritatii lor. In plus, au fost scrise pentru a transmite atat
aspecte interpsihice ~i intrapsihice, dH ~i aspecte umane implicate
in diada pacient-terapeut. Dorim ca cititorii sa inteleaga pe plan
intelectual dinamica situatiei, dar sa ~i simta intuitiv aceasta
dinamica. A~adar, stilul prezentarii este ceva mai literar decat in
cazullucrarilor de speciali tate. Cazurile au fost impartite in
trei categorii - erotice, sadomasochiste ~i narcisice -, acestea
acoperind toate gre~elile de tip caracterologic pe care terapeutii
Ie pot face prin contratransfer. Vor mai fi ~i suprapuneri, pentru
d. in majoritatea cazurilor contratransferul subiectiv reprezinta
un amestec de derivate orale, anale ~i oedipiene nerezolvate. De
exemplu, un terapeut poate avea dorinta de a controla un pacient,
dorinta care sa fie partial un contratransfer sadomasochist ~i
partial unul narcisic (un acting out al nevoilor de dominanta sau
de grandoare). Poate cel mai dificil pentru un terapeut este sa
con~tientizeze, sa controleze ~i sa foloseasca sentimentele erotice
de contratransfer. Chiar daca am trecut printr-o revolutie sexuala
in ultimii ani ~i subiectul sexualitatii nu mai este tabuul de
odinioara, el este inca un subiect foarte controversat. Dad. nici
anali~tii nu
10lgre~eliin psihoterapie
~aizeci;;i
una de gre;;eli de contratransfer
32
pot discuta acest aspect, cum sa faca ei fata in mod eficient
contratransferului erotie in situatia terapeutiea! $i aceste
sentimente chiar apar in terapie, iar ?i iar. Este destul de
obi?nuit ca pacientii de ambele sexe sa fie seductivi cu terapeutii
lor. A fi seductiv este atat 0 forma de a-i face pe plac
terapeutului (manifestand interes sexual), cat ?i 0 incercare de
a-i smulge controlul, de a-I da jos de pe piedestalul
profesionalismului. Terapeutii care nu ?i-au rezolvat nevoile
sexuale sau narcisiee se pot trezi tentati sa aiba un acting out al
acestor nevoi. Mai mult decM atat, terapeutii s-ar putea sa nu
inteleaga sau sa nu empatizeze cu pacientii lor din cauza
propriilor confliete erotiee nerezolvate. De exemplu, un pacient ii
poate spune unui terapeut care tocmai a avut 0 relatie neferieita
de iubire ?i a carui relatie cu mama sa a fost, de asemenea,
nefericita despre probleme de natura similara din relatia cu
partenerul actual sau cu mama. Acest terapeut poate deveni extrem
de implicat in a-?i ajuta pacientul. Ori sa presupunem ca 0
terapeuta care are sentimente nerezolvate de invidie de penis
lucreaza cu un pacient care a avut 0 mama castratoare $i are nevoie
sa-?i afirme masculinitatea. Se va comporta terapeuta, fara sa-?i
dea seama, astfel incat sa accentueze stima de sine scazuta a
pacientului? Sau 0 pacienta relateaza detaliile relatiei sale
sexuale; va trai terapeutul (sau terapeuta) in mod indirect prin
pacienta, folosind acest material sexual, poate chiar
incurajandu-l, pentru a-$i umple un golin propria lui (ei) viata?
II va impiediea aceasta reactie pe terapeut sa asculte cum trebuie,
sa empatizeze ?i sa analizeze transferul ?i rezistenta pacientei?
In contratransferurile sodomasochiste, perieolul este intotdeauna
ca terapeutul sa se impliee intr-o lupta pentru putere cu
pacientul. Uneori, terapeutul are nevoia de a domina, manipula
sau
nmtrola pacientul (de a actiona sadie), situatie in care eli?i
va vedea pacientul ca pe un monstru care are nevoie sa fie
imblanzit. Sau terapeutul poate avea nevoia incon?tienta de a fi
dominat, controlat sau manipulat de pacient (de a actiona
masochist), caz in care eli?i va privi pacientul ca pe un
persecutor. Un terapeut sadomasochist i$i poate, de exemplu, folosi
pacientul ca mijloc de a-$i demonstra capacitatile ?i puterile de
terapeut. Astfel de terapeuti i$i pot desfa$ura terapia mtr-un mod
In care sa nu tina seama de nevoile reale $i de dorintele
pacientilor. Alti terapeuti pot pretinde ca pacientii lor sa Ie
accepte interpretarile fara discutie, de parca ei ar fi legea $i ar
deveni iritati daca pacientii lor nu le-ar accepta ca atare. In
astfel de cazuri, pacientii vor simti ca sunt folositi pentru a
satisface nevoia de putere a terapeutului $i vor raspunde cu 0
atitudine de sfidare sau de complianta; in nieiuna dintre
alternative nu se va intampIa nimic autentic. Anumiti terapeuti i$i
constrang pacientii sa faca $i sa duca la bun star$it anumite
lucruri - sa se intinda pe canapea, sa faca asocieri libere, sa
faca un exercitiu gestaltist -mainte ca ei sa fie pregatiti pentru
asta $i pacientii sunt iar pU$i in situatia de a se supune sau nu.
In cele din urma terapia va e?ua. Ostilitatea unui pacient va
provoca adesea 0 reactie de contratransfer sadomasochist. Este de
la sine inteles ca la un moment dat, intr-o terapie reu$ita, toti
pacientii vor manifesta ostilitate fata de terapeutii lor. De
obieei, aceasta ostilitate se manifesta prin critiea la adresa
terapeutilor $i acei terapeuti care nu $i-au rezolvat complet
accesele de furie fata de figurile parentale nu vor fi in stare sa
suporte ostilitatea pacientilor. Ei pot incerca sa-$i incurajeze
pacientii sa-$i exprime ostilitatea, determinandu-i astfel, fara
sa-$i dea seama, sa faca opusul (la ce bun sa-ti manife?ti
ostilitatea fata de 0 persoana care te invita sa 0
33
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
10lgre;;eliin psihoterapie
~aizeci
~i una
de gre~eli de contratransfer
34
faci; prin sfidare se obtine acest rezultat mult mai u90r). Sau
pot incerca sa analizeze ostilitatea inainte ca ea sa fie complet
dezbatuta sau se pot comporta intr-o maniera atilt de calda 9i de
iubitoare, indH sa faca imposibila exprimarea ostilitatii. Se pot
implica intr-o 1upta pentru putere cu pacientii lor, vazuti iar ca
ni9te mon9tri care trebuie imb1anziti (prin interpretari sadice)
sau ca persecutori care trebuie suportati. In acest caz, terapeutul
devine martir, incercand, printr-un fel de retentie ana1a
terapeutica 9i printr-o agresivitate pasiva sa-9i ingenuncheze
pacientii. Contratransferurile narcisice presupun acting out-ul
unor sentimente de stima de sine scazuta, furie, depresie sau
dependenta. De exemplu, terapeutii narcisici au uneori nevoia de a
avea mereu dreptate, de a fi terapeuti "perfecti", din cauza
problemelor de stima de sine. Prin urmare, vor face presiuni asupra
pacientilor ca ace9tia sa se faca bine, ceea ce va duce la 0
deteriorare a starii lor sau la 0 recadere. A1ti terapeuti, avand
un acting out al sentimentelor narcisice, vor incerca sa-9i
impresioneze pacientii; cum e de a9teptat, pacientii se vor arata
impresionati 9i se va crea 0 intelegere tacita: terapeutul devine
"taticul cel bun" 9i pacientu1 "copilul ce1bun" 9i astfel nimic
autentic nu se va intampla. Inca 0 data, terapeutii cu trasaturi
narcisice pot incerca sa-9i sustina insecuritatea cautand sa creeze
idealizare 9i admiratie. Acest lucru va veni in conflict cu
capacitatea terapeutului de a asculta 9i va mentine pacientul
intr-o etapa de dependenta, in loc sa-i intareasca puterea eului 9i
autonomia, cre9terea, independenta 9i judecata originala. Uneori,
terapeutii narcisici au atitudinea de "dumnezei" care urmeaza sa-9i
remodeleze pacientul dupa propria lor imagine. Vor avea, prin
urmare, un plan pentru pacient care, in mod invariabil, va fi in
opozitie cu nevoile acestuia. Ei se vor a9tepta ca
pacientul sa devina 0 extensie narcisica a lor, care sa Ie
accepte valorile 9i sa-9i rezolve problemele personale in acela9i
mod ca l~i.Un terapeut narcisic depresiv poate face apella pacient,
printr-un limbaj nonverbal incon9tient, pentru a fi protejat 9i
salvat. Daca terapeutul este ranit narcisic de catre pacient -
acesta neputandu-l salva sau exprimandu-9i in schimb ostilitatea-,
terapeutul ar putea reactiona cu furie narcisica. Acestea sunt doar
cateva dintre situatiile de contra transfer care pot aparea. In
urmatoarele pagini Ie vom ilustra pe cel mai des intalnite - acelea
care apar in toate formele de psihoterapie.
35
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie
;;aizeci ?i una de gre?eli de contratransfer
nn o::J""OOJ OJ
M M ~ --'.M -
~
OJ::J
Vl ~ ~ ~
0 C N
ro
c --'.ro~
o Mn ro
--'.
(.I
