Embed Size (px)
Citation preview
RO
2018
RAPORT
ACEST RAPORTA FOST REALIZAT ÎN COLABORARE CU:
Raportul Planeta Vie 2018 Ţintind mai sus - Rezumat
WWF Raportul Planeta Vie 2018 pagina 2
Institutul de Zoologie (Societatea Zoologică din Londra)Fondată în anul 1826, Societatea Zoologică din Londra (ZSL) este o organizație internațională științifică, ce desfășoară activități de conservare și educaționale. Misiunea sa este de a realiza și de a promova conservarea la nivel mondial a speciilor și a habitatelor acestora. ZSL conduce ZSL London Zoo și ZSL Whipsnade Zoo; realizează cercetări științifice la Institutul pentru Zoologie și se implică activ în conservare având activități pe teren în întreaga lume. ZSL gestionează Indexul Planeta Vie® într-un parteneriat de colaborare cu WWF.
WWFÎnființată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizații internaționale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de țări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro
Citare WWF. 2018. Raportul Planeta Vie - 2018: Țintind mai sus. Grooten, M. and Almond, R.E.A. (Eds.) WWF, Gland, Elveția
Design și infographice realizate de către: peer&dedigitalesupermarkt
Paginare - ediția în limba română: Alex Spineanu
Foto copertă: © Global Warming Images / WWF Children dive into the sea at sunset, Funafuti, Tuvalu
Raportul Planeta Vie (Living Planet Report®) și Indexul Planeta Vie (Living Planet Index®) sunt mărci înregistrate ale WWF International.
Rezumat pagina 3
AVEM NEVOIE URGENT DE UN NOU ACORD PENTRU OAMENI ȘI NATURĂPuțini oameni au șansa să trăiască momente de răscruce, momente ale unei transformări cu adevărat istorice. Cred cu tărie că aici suntem astăzi.
Pe de o parte, știm de mulți ani că forțăm limitele naturale ale planetei. Declinul uimitor al populațiilor sălbatice, conform celui mai recent Index Planeta Vie - o scădere de 60% în doar peste 40 de ani - este un semnal de alarmă și poate cel mai bun indicator al presiunii pe care o exercităm asupra planetei.
Pe de altă parte, datele științifice nu au fost niciodată mai clare cu privire la impactul nostru.
Scopul conservării naturii nu constă doar în a asigura un viitor pentru tigri, urși panda, balene și pentru toate viețuitoarele pe care le iubim și prețuim pe Pământ. Țintim mai sus de atât. Nu putem avea un viitor sănătos, fericit și prosper pentru oamenii de pe o planetă cu un climat destabilizat, cu oceane și râuri secătuite, cu terenuri și păduri degradate, toate golite de biodiversitate, această condiție esențială ce face Pământul locuibil.
În următorii ani, trebuie să trecem urgent la o societate neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și să oprim și să inversăm procesul de pierdere a habitatelor naturale - prin finanțarea de măsuri verzi, energie curată și producție alimentară prietenoasă cu mediul. De asemenea, trebuie să păstrăm și să readucem terenurile și oceanul într-o stare naturală.
Foarte puțini oameni au șansa de a lua parte la transformări cu adevărat istorice. Acestea sunt ale noastre.
Avem în față o oportunitate fără precedent, dar totuși pentru o perioadă foarte scurtă, pe măsură ce ne îndreptăm spre anul 2020, când lumea își va revizui progresul în ceea ce privește dezvoltarea durabilă prin intermediul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, al Acordului de la Paris și al Convenției privind Diversitatea Biologică. Și acesta este momentul când ar trebui să adoptăm un nou acord la nivel global, pentru natură și oameni, și să demonstrăm cu adevărat calea pe care o alegem pentru oameni și planetă.
Alegerea ne aparține.
© W
WF
Marco Lambertini, Director GeneralWWF International
WWF Raportul Planeta Vie 2018 pagina 4
PREGĂTIREA CADRULUI DE ACŢIUNETrăim într-o eră caracterizată de schimbări rapide, fără precedent, la nivel planetar. Într-adevăr, mulți oameni de știință sunt de părere că, din cauza consumului uman în continuă creștere, care generează o cerere sporită de resurse de energie, terenuri și apă, ne îndreptăm către o nouă eră geologică, Antropocenul. Este pentru prima dată în istoria Pământului când o singură specie – Homo sapiens – exercită un impact atât de puternic asupra planetei.
Această schimbare rapidă la nivel planetar, cunoscută sub denumirea de Marea Accelerare, a adus numeroase beneficii societății umane. Însă abia acum înțelegem și faptul că există conexiuni multiple între creșterea globală a nivelului de sănătate, bogăție, asigurare a alimentelor și securitate alimentară, repartizarea inegală a acestor beneficii și starea de degradare a sistemelor naturale ale Pământului. Natura, susținută de biodiversitate, oferă o multitudine de servicii ecosistemice, care constituie pietrele de temelie ale societății moderne; însă, atât natura, cât și biodiversitatea, încep să dispară într-un ritm alarmant. În ciuda încercărilor, mânate de bune intenții, de a opri acest declin prin intermediul unor acorduri globale, precum Convenția pentru Diversitate Biologică, ne confruntăm cu un eșec; țintele actuale, alături de acțiunile implementate în vederea îndeplinirii acestora, asigură, în cel mai bun caz, un declin controlat. Pentru îndeplinirea angajamentelor referitoare la climă și la dezvoltarea durabilă, este esențială stoparea declinului biodiversității.
Începând cu anul 1998, Raportul Planeta Vie, oferă o evaluare efectuată pe baze științifice cu privire la starea de sănătate a planetei noastre, monitorizează situația biodiversității la nivel mondial. În prezenta ediție aniversară, la 20 de ani de la prima sa ediție, Raportul Planeta Vie 2018 asigură o platformă pentru activități de cercetare de vârf, bazate pe cele mai bune opțiuni științifice și pentru exprimarea de opinii diverse cu privire la impactul generat de oameni asupra stării de sănătate a ecosistemelor la nivel mondial. La prezenta ediție au contribuit peste 50 de experți care provin din mediul academic, al politicilor publice și din cadrul organizațiilor care au drept obiect de activitate dezvoltarea internațională și conservarea.
Această voce comună, care se face auzită din ce în ce mai intens, este crucială dacă ne dorim inversarea tendinței de pierdere a biodiversității. Se pare că dispariția a milioane de specii din cele existente pe Pământ nu a reușit să capteze suficient atenția liderilor mondiali pentru ca aceștia să catalizeze schimbarea necesară. Împreună, pledăm pentru necesitatea unui nou acord global destinat naturii și oamenilor, care să abordeze aspectele cruciale referitoare la modul în care va fi asigurată hrana pentru o populație globală în creștere, limitarea încălzirii globale la 1,5°C și refacerea naturii.
NATURA, SUSŢINUTĂ DE CĂTRE BIODIVERSITATE, OFERĂ O VARIETATE DE SERVICII ECOSISTEMICE, CARE FORMEAZĂ BAZELE SOCIETĂŢII MODERNE; ÎNSĂ ATÂT NATURA, CÂT ȘI BIODIVERSITATEA, DISPAR ÎNTR-UN RITM ALARMANT.
Rezumat pagina 5
Toate elementele care susțin construirea societății umane moderne, cu luxul și beneficiile sale, sunt asigurate de natură, și vom continua să avem nevoie de aceste resurse pentru a supraviețui și pentru a prospera. Studiile ne arată, din ce în ce mai mult, importanța inestimabilă a naturii din perspectiva sănătății, bogăției, hranei și securității noastre1-3. Ce beneficii viitoare am putea descoperi în milioanele de specii care urmează să fie descrise și studiate? Pe măsură ce înțelegem mai bine faptul că depindem de sistemele naturale, este clar că natura nu este doar un simplu „lucru de care dispunem”.
Întreaga activitate economică depinde în cele din urmă de serviciile furnizate de natură, făcând natura o componentă extrem de importantă pentru bogăția unei țări. Se estimează că, la nivel global, natura oferă servicii în valoare de 125 de mii de miliarde de USD anual4. Guvernele, sectorul de afaceri și cel financiar încep să își pună întrebări cu privire la modul în care riscurile de mediu de la nivel global – creșterea presiunii asupra terenurilor agricole, degradarea solului, limitarea resurselor de apă și fenomenele meteo extreme - vor afecta performanța macroeconomică a țărilor, industriilor și piețelor financiare.
Figura 1: importanța naturii pentru omenireNatura ne furnizează bunuri și servicii ecosistemice vitale. Adaptare după Van Oorschot et al., 20165
NATURA ESTE CĂMINULBIODIVERSITĂŢII
NATURA CA SURSĂDE HRANĂ, ADĂPOSTȘI MEDICAMENTE
NATURA CA FURNIZOR DEAPĂ CURATĂ, AER CURATȘI SOLURI SĂNĂTOASE
NATURA NE INSPIRĂ
WWF Raportul Planeta Vie 2018 pagina 6
MAREA ACCELERARETraversăm Marea Accelerare – un eveniment unic pe parcursul istoriei de 4,5 miliarde de ani a planetei noastre, caracterizat de o creștere explozivă a populației umane și activității economice, care generează o schimbare fără precedent la nivel planetar prin prisma sporirii cererii pentru energie, terenuri și apă (figura 2)6,7. Această schimbare este atât de amplă încât mulți oameni de știință sunt de părere că suntem pe punctul de a păși într-o nouă eră geologică, Antropocenul8,9. Unele dintre aceste schimbări sunt pozitive, altele sunt negative, însă sunt toate interconectate. Devine însă tot mai evident faptul că dezvoltarea și bunăstarea umană depind de sănătatea ecosistemelor naturale și că nu putem continua să beneficiem de această dezvoltare și bunăstare fără să ținem cont de sănătatea ecosistemelor naturale.
WORLD POPULATION
billi
on
1750 1800 1850 1900 1950 20000
1
2
3
4
5
6
7
8
FOREIGN DIRECT INVESTMENT
trill
ion
US
dolla
rs1750 1800 1850 1900 1950 2000
0
0,5
1
1,5
2
2,5
LARGE DAMS
thou
sand
dam
s
1750 1800 1850 1900 1950 20000
5
10
15
20
25
30
35
TELECOMMUNICATIONS
billi
on p
hone
sub
scri
ptio
ns
1750 1800 1850 1900 1950 20000
1
2
3
4
5
6
7
URBAN POPULATION
billi
on
1750 1800 1850 1900 1950 20000
1
2
3
4
GLOBAL WATER USE
thou
sand
km
3
1750 1800 1850 1900 1950 20000
0,5
1,52
2,53
3,54
4,5
1
INTERNATIONAL TOURISM
mill
ion
arri
vals
1750 1800 1850 1900 1950 20000
200100
300400500600700800900
1000
PRIMARY ENERGY USE
exa
joul
e (E
J)
1750 1800 1850 1900 1950 20000
100
200
300
400
500
600
PAPER PRODUCTION
mill
ion
tonn
es
1750 1800 1850 1900 1950 20000
50
150200250300350400450
100
REAL GDP
trill
ion
US
dolla
rs
1750 1800 1850 1900 1950 20000
20
10
30
40
50
60
70
FERTILIZER CONSUMPTION
mill
ion
tonn
es
1750 1800 1850 1900 1950 20000
4020
6080
100120140160180200
TRANSPORTATION
mill
ion
mot
or v
ehic
les
1750 1800 1850 1900 1950 20000
200
400
600
800
1000
1200
1400
TENDINŢE SOCIO-ECONOMICE
POPULAŢIA LA NIVEL GLOBAL
POPULAŢIE URBANĂ
BARAJE MARI
TRANSPORT
PIB REAL
CONSUM PRIMAR DE ENERGIE
UTILIZAREA GLOBALĂ DE APĂ
TELECOMUNICAŢII
INVESTIŢII EXTERNE DIRECTE
CONSUM DE ÎNGRĂȘĂMINTE
PRODUCŢIA DE HÂRTIE
TURISM INTERNAŢIONAL
mili
arde
trili
oane
USD
trili
oane
USD
mili
arde
cons
um p
rim
ar d
e en
ergi
e
mili
oane
de
tone
mii
de b
araj
e
mii
de k
m3
mili
oane
de
tone
mili
oane
de
sosi
ri
mili
oane
de
vehi
cule
mot
oriz
ate
mili
arde
de a
bona
men
te p
entr
u se
rvic
ii de
tele
com
unic
ații
Marea Accelerare: De la începutul Revoluției Industriale, a fost înregistrat un ritm ascendent al schimbării activității umane, anii ‘50 fiind un exemplu de creștere masivă al acestor schimbări. După această perioadă, activitățile umane (panoul cu grafice din partea stângă) încep să influențeze în mod semnificativ sistemul Pământului de susținere a vieții (panoul cu grafice din partea dreaptă) (sursă date: Steffen et al., 201530)7.
METHANE
Ath
mos
pher
ic c
onc.
, ppb
1750 1800 1850 1900 1950 2000600
800
1000
1200
1400
1600
1800
MARINE FISH CAPTURE
mill
ion
tonn
es
1750 1800 1850 1900 1950 20000
10
20
30
40
50
60
70
80
DOMESTICATED LAND
% o
f tot
al la
nd a
rea
1750 1800 1850 1900 1950 20000
0,25
0,5
STRATOSPHERIC OZONE
% lo
ss
1750 1800 1850 1900 1950 20000
20
40
60
80
100
SHRIMP AQUACULTURE
mill
ion
tonn
es
1750 1800 1850 1900 1950 20000
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
TERRESTRIAL BIOSPHERE DEGRADATION
% d
ecre
ase
in m
ean
spec
ies a
bund
ance
1750 1800 1850 1900 1950 20000
10
20
30
40
CARBON DIOXIDE (CO2)
athm
osph
eric
con
c., p
pm
1750 1800 1850 1900 1950 2000270
300
330
360
390
SURFACE TEMPERATURE
tem
pera
ture
ano
mal
y, °
C
1750 1800 1850 1900 1950 2000-0,6
-0,4
-0,2
0
0,2
0,4
0,6
NITROGEN TO COASTAL ZONE
hum
an N
flux
, Mto
ns y
r-1
1750 1800 1850 1900 1950 20000
2010
30405060708090
100
NITROUS OXIDE
Ath
mos
pher
ic c
onc.
, ppb
1750 1800 1850 1900 1950 2000260
270
280
290
300
310
320
330
OCEAN ACIDIFICATIONhy
drog
en io
n, n
mol
kg-1
1750 1800 1850 1900 1950 20006,4
6,86,6
77,27,47,67,8
88,28,4
TROPICAL FOREST LOSS
% lo
ss (a
rea)
1750 1800 1850 1900 1950 20000
5
10
15
20
25
30
TENDINŢE PRIVIND SISTEMELE PLANETEI
DIOXID DE CARBON
OZON STRATOSFERIC
STOCURI DE PEȘTE MARIN
PIERDEREA PĂDURILOR TROPICALE
OXID DE AZOT
TEMPERATURA LA SUPRAFAŢĂ
ACVACULTURA DE CREVEŢI
TEREN CULTIVAT
METAN
ACIDIFIEREA OCEANELOR
AZOT ÎN ZONA DE COASTĂ
DEGRADAREA BIOSFEREI TERESTRE
Conc
entr
ație
atm
osfe
rică
, ppm
% p
ierd
ere
mili
oane
de
tone
% p
ierd
ere
(sup
rafa
ță)
Conc
entr
ație
atm
osfe
rică
, ppb
anom
alie
term
ică,
gra
de C
elsi
usm
ilioa
ne d
e to
ne%
din
toat
ă su
praf
ața
tere
stră
Conc
entr
ație
atm
osfe
rică
, ppb
ioni
de
hidr
ogen
nm
ol k
g -1
Flux
ul d
e H u
man
, Ton
e m
etric
e pe a
n%
de d
eclin
al m
edie
i ab
unde
nței
spec
iilor
AMENINŢĂRI VECHI ȘI NOIÎntr-un articol recent, cercetătorii care publică în revista Nature (Natura) au analizat cele mai răspândite amenințări cu care se confruntă un număr de peste 8.500 de specii periclitate sau potențial amenințate, incluse pe Lista Roșie10 a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Acești cercetători au constatat că principalii factorii decisivi ai declinului biodiversității rămân, în continuare, supraexploatarea și agricultura inten-sivă. Într-adevăr, dintre toate speciile de plante, amfibieni, reptile, păsări și mamifere care au dispărut începând cu anul 1500 era noastră, 75 % au fost afectate de supraexploatare, de activitatea agricolă sau de ambele.
Dincolo de supraexploatare și agricultura intensivă, speciile invazive, a căror răspândire depinde în mare măsură de activități legate de comerț, de exemplu transportul maritim, reprezintă o altă amenințare des întâlnită. Poluarea și perturbarea, cauzate, de exemplu, de activități agricole, baraje, incendii și minerit, reprezintă surse de presiune suplimentare. Schimbările climatice joacă un rol din ce în ce mai important și încep deja să genereze efecte nu numai la nivel de ecosistem și specii, dar și la nivel genetic11.
FACTORIDECISIVI PRESIUNI SERVICII
ECOSISTEMICEAMENINŢĂRI BIODIVERSITATE
CONSUM
PRODUCŢIE
PIEŢE
SECTORULFINANCIAR
GUVERNANŢĂ
AGRICULTURĂ
SILVICULTURĂ
PESCUIT ȘI VÂNĂTOARE
ENERGIE ȘITRANSPORTURI
MINERIT
INFRASTRUCTURĂ
PIERDEREA ȘIDEGRADAREAHABITATELOR
SUPRAEXPLOATAREA
SCHIMBĂRILE CLIMATICE
POLUAREA
SPECIILE INVAZIVE
ECOSISTEME
SPECII SERVICII DEPRODUCŢIE
SERVICII DE REGLARE
SERVICII DE SUPORT
SERVICII CULTURALE
Figura 3: Amenințări pentru natură, alături de factorii decisivi și presiu-nile din spatele acestora Agricultura intensivă și supraexploatarea continuă să reprezinte cele mai mari amenințări pentru biodiversi-tate și ecosisteme, generând pierderea habitatelor.
„ARME, CAPCANE ȘI BULDOZERE: AMENINŢĂRILE DIN TRECUT CONTINUĂ SĂ REPREZINTE PRINCIPALII FACTORI DECISIVI CARE GENEREAZĂ, ÎN PREZENT, DISPARIŢIA SPECIILOR”.MAXWELL ET AL. 201610
Rezumat pagina 9
© S
taffan Widstrand - W
WF
Ghețar topindu-se pe coasta Qaanaaq, Groenlanda, Arctica
WWF Raportul Planeta Vie 2018 pagina 10
Figura 4: Harta globală a amprentei ecologice a consumului, 2014.Amprenta ecologică totală depinde atât de întreaga populație, cât și de rata consumului. La nivelul unei țări, consumul include amprenta ecologică produsă de aceasta, plus importuri din alte țări, minus exporturi12.
O IMAGINE A CONSUMULUI LA NIVEL MONDIAL Supraexploatarea și activitățile agricole în continuă expansiune sunt determinate de creșterea dramatică a consumului uman. În ultimii 50 de ani, amprenta noastră ecologică – un instrument de măsură pentru consumul uman de resurse naturale – a crescut cu aproximativ 190 %12. Crearea unui sistem mai durabil va presupune schimbări majore cu privire la activitățile de producție, furnizare și consum. În acest sens, este necesar să înțelegem în mod detaliat modalitatea prin care sunt interconectate aceste componente complexe, inclusiv actorii implicați, de la sursă la ultima utilizare, indiferent de locul în care se regăsesc pe planetă13-15.
1.75 - 3.5 gha
3.5 - 5.25 gha
5.25 - 7 gha
> 7 gha
Date insuficiente
< 1.75 gha
Legendă
Rezumat pagina 11
Dacă analizăm amprenta ecologică a fiecărei persoane la nivel național, obținem informații suplimentare cu privire la locul în care sunt consumate resursele lumii (figura 4)16. Nivelurile diferite ale amprentei ecologice se datorează diferențelor înregistrate din perspectiva stilurilor de viață și obiceiurilor de consum, inclusiv din perspectiva cantității de alimente, bunuri și servicii consumată de rezidenți, a resurselor naturale utilizate de aceștia și a emisiilor de dioxid de carbon generate pentru a produce respectivele bunuri și servicii ecosistemice17.
WWF Raportul Planeta Vie 2018 pagina 12
AMENINŢĂRI ȘI PRESIUNI ASUPRA TERENURILOR În luna martie 2018, Platforma Interguvernmentală privind Biodiversitatea și Serviciile Ecosistemice (IPBES) a publicat cel mai recent Raport de Evaluare privind Degradarea și Reabilitarea Terenurilor (LDRA), în care constata că numai un sfert din terenurile de pe Pământ este neafectat, în mod semnificativ, de impactul generat de activitățile umane18. Până în anul 2050, se preconizează ca această fracțiune să scadă la numai o zecime. Categoria cea mai afectată este cea a zonelor umede, care, în epoca modernă, au pierdut 87 % din suprafață.
Cauzele imediate ale degradării terenurilor sunt de obicei de ordin local – gestionarea inadecvată a resurselor – însă factorii determinanți sunt deseori de ordin regional sau global, printre aceștia numărându-se cererea tot mai mare de produse provenite din ecosisteme, cerere peste capacitatea, și așa scăzută, a ecosistemelor de a furniza bunuri și servicii.
Degradarea terenurilor cuprinde și pierderea pădurilor; chiar dacă ritmul de pierdere a pădurilor a încetinit la nivel mondial datorită reîmpăduririi și plantațiilor, acest fenomen s-a accelerat în cazul pădurilor tropicale, care conțin unele dintre cele mai ridicate niveluri ale biodiversității din lume19. Conform unui studiu efectuat în 46 de țări de la tropice și subtropice, agricultura comercială la scară largă și agricultura de subzistență practicată la nivel local au reprezentat factorii responsabili pentru aproximativ 40%, respectiv 33%, din conversia pădurilor, în perioada cuprinsă între anii 2000 și 201020. Restul de 27 % de păduri defrișate a fost rezultatul dezvoltării urbane, expansiunii infrastructurii și mineritului (această situație este examinată în detaliu în Raportul FAO FRA 201621).
Acest fenomen de degradare continuă să exercite efecte multiple asupra speciilor, calității habitatelor și funcționării ecosistemelor. Efectele negative pot fi directe, precum pierderea directă a biodiversității (de exemplu prin defrișare) și perturbarea habitatelor și a funcțiilor facilitate de biodiversitate (de exemplu formarea solului), sau indirecte, prin efectul exercitat asupra mediului în sens mai larg, care, în ultimă instanță, afectează habitatele, funcțiile și bogăția și abundența speciilor (figura 5).
ZONELE UMEDE AU AVUT CEL MAI MULT DE SUFERIT, DECLINUL FIIND DE 87% DIN SUPRAFAŢĂ, ÎN ERA MODERNĂ
Rezumat pagina 13
„REABILITAREA TERENURILOR DEGRADATE ESTE EFICIENTĂ DIN PUNCTUL DE VEDERE AL COSTURILOR, ÎN CIUDA PREŢULUI INIŢIAL RIDICAT, DACĂ AVEM ÎN VEDERE TOTALITATEA COSTURILOR ȘI BENEFICIILOR PE TERMEN LUNG PENTRU SOCIETATE. ESTE NECESARĂ O ACŢIUNE COORDONATĂ, IMPLEMENTATĂ DE URGENŢĂ, PENTRU A ÎNCETINI ȘI INVERSA TENDINŢA DE SUBMINARE PE SCARĂ LARGĂ A BAZEI VIEŢII PE PĂMÂNT”.ROBERT SCHOLES, UNIVERSITATEA DIN WITWATERSRAND ȘI COPREȘEDINTE AL PLATFORMEI INTERGUVERNAMENTALE PRIVIND BIODIVERSITATEA ȘI SERVICIILE ECOSISTEMICE (IPBES) PENTRU ASPECTUL LEGAT DE EVALUAREA CU PRIVIRE LA DEGRADAREA TERENURILOR ȘI LA REABILITAREA ACESTORA.
Figura 5: Efectele negative directe și indirecte, generate de opțiu-nile de utilizare a terenurilor, asupra biodiversității
PERTURBAREA FUNCŢIILOR
PERTURBAREA HABITATELOR
PIERDERE DIRECTĂA BIODIVERSITĂŢII
OPŢIUNI PRIVINDUTILIZAREA TERENURILORMEDIUL
ÎNCONJURĂTORpoluare,
degradare, emisii
WWF Raportul Planeta Vie 2018 pagina 14
CE ESTE ATÂT DE SPECIAL ÎN SOL?Un sfert din întreaga viață de pe Pământ se regăsește sub tălpile noastre22. Biodiversitatea solurilor cuprinde microorganisme (vizibile numai la microscop, precum fungi și bacterii), microfauna (cu o di-mensiune a corpului de sub 0,1 mm, precum nematodele și tardigra-dele), mezofauna (nevertebrate cu o lățime a corpului cuprinsă între 0,1 și 2 mm, inclusiv acarieni și colembole), macrofauna (cu o lățime a corpului cuprinsă între 2 și 20 mm, inclusiv furnici, termite și râme) și megafauna (cu o lățime a corpului mai mare de 20 mm, inclusiv mamiferele care trăiesc subteran, de exemplu cârtițele).
Aceste organisme care trăiesc în subteran influențează structura fizi-că și compoziția chimică a solurilor. Ele sunt esențiale pentru facilita-rea și reglarea proceselor critice ale sistemelor, precum sechestrarea carbonului, emisiile de gaze cu efect de seră și absorbția de nutrienți de către plante. Organismele reprezintă un depozit pentru potențiale aplicații medicale precum și pentru noi metode de control biologic al patogenilor și dăunătorilor.
Figura 6: Harta globală care evidențiază distribuția amenințărilor potențiale pentru biodiversitatea solurilor.Toate seturile de date au fost armonizate pe o scară de la 0 la 1 și însumate, punctajele totale fiind incluse în cinci clase de risc (de la foarte scăzut la foarte ridicat)22
Nivel scăzut
Nivel mediu
Nivel ridicat
Nivel foarte ridicat
Informații indisponibile
Apă
Gheață
Nivel foarte scăzut
Amenințări potențiale pentru biodiversitatea solurilor
Rezumat pagina 15
Recent publicat, Atlasul Mondial al Biodiversității Solurilor a realizat, pentru prima dată, o hartă a amenințărilor potențiale asupra biodiver-sității solurilor, la nivel mondial22. A fost generat un indice de risc, prin combinarea unui număr de opt factori de stres potențiali care pot afecta organismele care trăiesc în sol, și anume: pierderea diversității supratera-ne, poluarea și supraîncărcarea cu nutrienți, pășunatul excesiv, agricul-tura intensivă, incendiile, eroziunea solului, deșertificarea și schimbările climatice. S-au selectat indicatori de substituție (de tip proxy) pentru a reprezenta distribuția spațială a fiecăreia dintre aceste amenințări. Figu-ra 6 evidențiază repartizarea punctajelor aferente indicelui și reprezintă o primă încercare de evaluare a distribuției amenințărilor care planează asupra organismelor care trăiesc în sol, la nivel mondial.
Regiunile în care se înregistrează cel mai scăzut nivel al riscului sunt concentrate cu preponderență în partea de nord a emisferei nordice. În general, aceste regiuni sunt mai puțin supuse acțiunii efectelor antropice directe (precum cele aferente agriculturii), cu toate că efectele indirecte (precum schimbările climatice) pot dobândi o semnificație sporită în viitor. Deloc surprinzător, regiunile în care riscul este cel mai ridicat sunt acelea care prezintă expunerea cea mai mare la activități umane precum agricultura intensivă, creșterea urbanizării și poluarea.
WWF Raportul Planeta Vie 2018 pagina 16
Polenizatorii: de ce atâta agitaţie?
Majoritatea plantelor cu flori sunt polenizate de insecte și de alte animale. Se estimează că proporția speciilor de plante spontane polenizate de ani-male crește de la o medie de 78 % în comunitățile din zona cu climă tempe-rată, la 94 % în comunitățile cu climă tropicală23. Din punct de vedere ta-xonomic, polenizatorii reprezintă un grup divers care include peste 20.000 de specii de albine, multe alte tipuri de insecte (de exemplu muște, fluturi, molii, viespi și gândaci) și chiar vertebrate – precum anumite păsări și anumiți lilieci. Majoritatea polenizatorilor sunt sălbatici, însă există câteva specii de albine care pot fi controlate, de exemplu albinele melifere (Apis mellifera, Apis cerana), o serie de bondari și anumite albine solitare24.
Producția noastră de alimente depinde în mare măsură de polenizatorii mai sus menționați – peste 75 % din principalele culturi alimentare la nivel mondial beneficiază de polenizare25. O parte dintre aceste culturi – în special în cazul fructelor și legumelor – reprezintă o sursă vitală pentru alimentația umană. Obținerea unui randament ridicat prin producția intensivă pe scară largă a culturilor de mere, migdale și oleaginoase, de exemplu, depinde de polenizarea26-28 realizată de insecte, însă aceeași si-tuație se aplică și în cazul culturilor realizate de micii fermieri din țările în curs de dezvoltare, unde starea bună de sănătate a populațiilor de poleni-zatori sălbatici duce la creșterea semnificativă29 a recoltelor. Din punct de vedere economic, polenizarea duce la sporirea valorii globale a producției vegetale cu 235-577 miliarde USD anual, doar la nivelul cultivatorilor, și la menținerea unui nivel scăzut al prețurilor pentru consumatori, datorită aprovizionării stabile30.
Modificarea utilizării terenurilor ca urmare a intensificării producției agri-cole și expansiunii urbane reprezintă unul dintr-o serie de factori decisivi care generează pierderea polenizatorilor, în special atunci când zonele naturale care le asigură acestora resurse de hrană și cuibărit, se degradea-ză sau dispar. S-a dovedit faptul că îmbunătățirea diversității habitatelor în cadrul peisajului și includerea habitatelor neagricole în cadrul planu-rilor de gestionare a terenurilor, au dus la scăderea ritmului de dispariție a polenizatorilor, la sporirea numărului acestora și la îmbunătățirea serviciilor ecosistemice31. Inițiativele la nivelul peisajului, care urmăresc îmbunătățirea caracterului eterogen și conectivitatea habitatelor, au fost integrate într-o serie de inițiative derulate la nivel național și internațional, menite să asigure protejarea polenizatorilor32. Abundența, diversitatea și sănătatea polenizatorilor reprezintă elemente care sunt de asemenea ame-nințate de o serie de alți factori decisivi, printre care schimbările clima-tice, speciile invazive, bolile emergente și agenții patogeni; sunt necesare acțiuni adecvate la nivel local, național și global, prin care să se atenueze și aceste amenințări24.
O insectă polenizatoare extrem de importantă pentru diferite culturi agricole din Europa este bondarul cu coadă roșie (Bombus lapidarius).
Michael Garratt, Tom Breeze and, Deepa Senapathi, Universitatea din Reading
© O
la Jennersten - WW
F-Sw
eden
Figura 7: Indexul Global Planeta Vie pentru intervalul de timp 1970 - 2014Abundența medie a unui nu-măr de 16.704 de populații, reprezentând 4.005 de specii monitorizate la nivel mon-dial, a scăzut cu 60 %. Linia albă evidențiază valorile indicelui, iar zonele întune-cate reprezintă certitudinea statistică din jurul tendinței (interval: -50 la -67%)34.
Indexul Global Planeta Vie
Limita de încredere
Legendă
WWF Raportul Planeta Vie 2018 pagina 18
INDICATOR PRIVIND POPULAŢIA: INDEXUL PLANETA VIE Indexul Planeta Vie (LPI) este un indicator care reflectă starea biodiver-sității la nivel mondial și nivelul de sănătate al planetei noastre. Publicat pentru prima dată în anul 1998, acest indicator a continuat să monitori-zeze abundența populației pentru mii de specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni, la nivel mondial, timp de două decenii. Indicatorul folosește tendințele emergente, ca modalitate de măsurare a schimbărilor înregistrate cu privire la biodiversitate33. Datele colectate cu privire la po-pulațiile de specii sunt reflectate în cadrul unui indice global, precum și în cadrul unor indici pentru zone biogeografice mai specifice, cunoscute sub denumirea de regiuni, pe baza unor grupări distincte de specii.
Indicii pentru anul curent includ date din intervalul cuprins între 1970 – stabilit ca an de începere comun pentru mulți indicatori – și 2014, întrucât informațiile disponibile pentru perioada dinainte de 1970 sau de după 2014 nu sunt suficiente pentru a genera un index robust și relevant. Această situație se înregistrează pentru că este nevoie de timp pentru a colecta, procesa și publica date de monitorizare, așadar se poate înregis-tra un decalaj temporal înainte ca acestea să poată fi adăugate la LPI.
Indicele global, calculat utilizând datele disponibile pentru toate speciile și regiunile, prezintă o scădere globală de 60 % cu privire la mă-rimea populației de vertebrate în perioada cuprinsă între 1970 și 2014 (figura 7) – cu alte cuvinte, o scădere medie de peste jumătate, în mai puțin de 50 de ani. În perioada cuprinsă între 1970 și 2014, scăderea medie anuală cu privire la mărimea populației de specii a fost de 2 %, cu un declin mai pronunțat în anii ‘80 și ‘90. După cum se evidențiază cu claritate în figura 7, mărimea actuală a populației de specii vertebra-te este încă sub nivelul de referință aferent anului 1970.
GLOBAL
0
1
2
1970 1980 1990 2000 2010
Inde
x va
lue
(197
0 =
1)Va
loar
ea in
dice
lui (
190=
1)
Rezumat pagina 19
Ultimul an pentru care există dateIndexul se termină cu ultimul an pentru care avem suficiente date. Asta pentru că este nevoie de timp pentru colectarea, procesarea și publicarea datelor de monitorizare, astfel încât poate exista un decalaj de timp înainte ca datele să poată fi adăugate la LPI.
Nivel de referință Indexul începe de la valoarea 1. Dacă LPI și limita de încredere se îndepărtează de nivelul de referință, putem să spunem că s-a înregistrat o creștere (peste valoa-rea 1) sau o scădere (sub valoarea 1) comparativ cu anul 1970.
Modalitatea de interpretare a Indexului Planeta VieIndicii Planeta Vie – indiferent dacă vorbim de indicele global sau de indicii aferenți unei regiuni specifice sau unui grup de specii – arată rata de modificare medie, în timp, în cadrul unui set de populații de specii. Aceste populații sunt extrase din baza de date Planeta Vie care, la momentul de față, cuprinde informații cu privire la peste 22.000 de populații de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni. LPI global se bazează pe puțin peste 16.700 din aceste populații. Acest lucru se datorează faptului că anumite populații se suprapun atât în timp cât și în spațiu; așadar, pentru a evita dubla contabilizare, anumite populații nu sunt incluse în calculul tendinței globale.
GLOBAL
0
1
2
1970 1980 1990 2000 2010
Inde
x va
lue
(197
0 =
1)
Valorile indexuluiAceste valori reprezintă variația medie a abundenței populației - bazată pe schimbarea relativă a mărimii populației și nu pe schimbarea absolută a acesteia. Zonele întunecate evidențiază limitele de încredere de 95 %. Limitele de încredere ilustrează modul în care se prezintă tendința unui anumit an în raport cu anul 1970. Limitele de încredere se extind mereu peste seriile de timp stabilite, pe măsură ce incertitudinea din anii precedenți se adaugă la anul curent.
Figura 8. Interpretarea LPI. Reprezentarea termenilor-cheie pentru a înțelege LPI 1
Valo
area
indi
celu
i (19
70=1
)
WWF Raportul Planeta Vie 2018 pagina 20
REGIUNEA NEARCTICĂ
REGIUNEA NEOTROPICALĂ
Ameninţări la adresa populaţiilor incluse în LPI la nivel mondial Toate populațiile de apă dulce și terestre din cadrul LPI global sunt încadrate la una dintre cele cinci regiuni biogeografice majore, care reprezintă regiuni caracterizate de asocieri distincte de spe-cii (definite în Olson et al. 200135). Apoi, indicele este recalculat numai pentru populațiile de specii din respectiva regiune și, atunci când este posibil, sunt catalogate amenințările cu care se confruntă fiecare regiune. Această metodologie ne permite să înțelegem mai bine modul în care se modifică biodiversitatea în diferite părți ale lumii și ne sprijină în identificarea situațiilor în care aceste modi-ficări sunt generate de diferite procese de amenințare manifestate pe plan local.
Declinul înregistrat cu privire la populația de specii sunt deosebit de pronunțate la tropice, în regiu-nea Neotropică, o regiune care cuprinde America de Sud și Centrală, unde se înregistrează scăderea cea mai dramatică: o pierdere de 89% față de 1970. Populațiile nearctice și palearctice se descurcă puțin mai bine, înregistrând scăderi de 23%, respectiv 31%.
Degradarea și pierderea habitatelor reprezintă, în mod constant, cea mai frecventă amenințare rapor-tată în toate regiunile. Însă există o serie de variații între regiuni și grupurile taxonomice.
Exploatare
Specii invazive și boliPoluare
Schimbări climatice
Degradarea/pierderea habitatelor
Legendă
0
1
2
1970 1980 1990 2000 2010
Inde
x va
lue
(197
0 =
1)
BIRDS
MAMMALS
FISHES
REPTILES AND AMPHIBIANS
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
NEARCTIC
0
1
2
1970 1980 1990 2000 2010
Inde
x va
lue
(197
0 =
1)
BIRDS
MAMMALS
FISHES
REPTILES AND AMPHIBIANS
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
NEOTROPICAL
Ce este o regiune biogeografică? Regiunile biogeografice sunt regiuni caracterizate de asocieri distincte de specii. Acestea reprezintă zone extinse de pe suprafața Pământului, fiind separate de bariere majore pentru migrația plantelor și animalelor – de exemplu oceane, deșerturi întinse și lanțuri muntoase înalte – unde speciile au evoluat într-o relativă izolare, de-a lungul unor perioade lungi de timp.
PĂSĂRI
MAMIFERE
PEȘTI
REPTILE ȘI AMFIBIENI
PĂSĂRI
MAMIFERE
PEȘTI
REPTILE ȘI AMFIBIENI
Valo
area
indi
celu
i (19
70=1
)
Valo
area
indi
celu
i (19
70=1
)
REGIUNEA PALEARCTICĂ
REGIUNEA AFROTROPICALĂ
REGIUNEA INDOPACIFICĂ
Figura 9. Indicii Planeta Vie și repartizarea amenințărilor pentru fiecare grup taxonomic, în cadrul fiecărei regiuniÎn fiecare regiune, linia albă din graficul LPI din partea stângă arată valorile indexului, iar zonele întune-cate reprezintă gradul de siguranță a tendinței (de 95 %). Bara din partea dreaptă a graficului arată distribuția amenințărilor pentru fiecare grup ta-xonomic al fiecărei regiuni. De aseme-nea, baza de date a LPI înregistrează informații cu privire la amenințările cu care se confruntă mai puțin de un sfert (3.789) din populațiile incluse în LPI global. Mai mult decât atât, popu-lațiile se pot confrunta cu mai mult de o amenințare în același timp.34
0
1
2
1970 1980 1990 2000 2010In
dex
valu
e (1
970
= 1)
BIRDS
MAMMALS
FISHES
REPTILES AND AMPHIBIANS
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
PALEARCTIC
0
1
2
1970 1980 1990 2000 2010
Inde
x va
lue
(197
0 =
1)
BIRDS
MAMMALS
FISHES
REPTILES AND AMPHIBIANS
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
AFROTROPICAL
0
1
2
1970 1980 1990 2000 2010
Inde
x va
lue
(197
0 =
1)
BIRDS
MAMMALS
FISHES
REPTILES AND AMPHIBIANS
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
INDO-PACIFIC
PĂSĂRI
MAMIFERE
PEȘTI
REPTILE ȘI AMFIBIENI
PĂSĂRI
MAMIFERE
PEȘTI
REPTILE ȘI AMFIBIENI
PĂSĂRI
MAMIFERE
PEȘTI
REPTILE ȘI AMFIBIENI
Valo
area
indi
celu
i (19
70=1
)Va
loar
ea in
dice
lui (
1970
=1)
Valo
area
indi
celu
i (19
70=1
)
WWF Raportul Planeta Vie 2018 pagina 22
MAI MULŢI INDICATORI PRIVIND BIODIVERSITATEA CARE SPUN ACEEAȘI POVESTEBiodiversitatea: Un concept complex care necesită o multitudine de indicatori Adeseori, biodiversitatea este prezentată ca fiind leagănul vieții. Biodiversitatea cuprinde diversitatea tuturor organismelor vii – plante, animale și microorganisme – și ecosistemele din care fac parte acestea. Biodiversitatea include diversitatea în cadrul speciilor și între specii și poate viza orice scară geografică – de la o parcelă de studiu de mici dimensiuni, la întreaga planetă46.
Speciile și sistemele naturale care ne înconjoară reacționează în diverse moduri la presiunile antropice și la intervențiile de conservare, neexistând o măsură unică prin care să se reflecte toate aceste schimbări. Tocmai de aceea este necesară existența unor unități de măsură diferite și a unor indicatori diferiți, care să ne permită să înțelegem schimbarea suferită de biodiversitate, să monitorizăm progresul înregistrat în îndeplinirea țintelor stabilite în materie de biodiversitate și să elaborăm programe de conservare eficiente.
În plus, direcția urmată de tendințele cu privire la abundență au fost estimate numai pentru foarte puține specii. De exemplu, Lista Roșie IUCN folosește informații cu privire la scăderea și creșterea populațiilor la nivel de specie pentru a determina riscul de extincție. Baza de date include acum informații pentru 60 % dintre mamifere, 64 % dintre speciile de amfibieni, 92 % dintre speciile de păsări și 52 % dintre speciile de reptile47 la nivel mondial. Magnitudinea acestor tendințe este cunoscută pentru mult mai puține dintre aceste specii. Alte grupuri taxonomice sunt chiar și mai puțin monitorizate47. Pentru a compensa lipsa de informații empirice, alte măsurători privind biodiversitatea și alte modele ecologice pot fi folosite pentru a urmări schimbările privind biodiversitatea și pentru a oferi informații pentru strategiile de conservare.
Datele cu privire la tendințele urmate de populații reprezintă doar una dintre modalitățile de urmărire a schimbărilor înregistrate în domeniul biodiversității. Mai există trei indicatori în materie de biodiversitate care pot completa Indexul Planeta Vie și care pot plasa tendințele urmate de acest indice într-un context mai larg, și anume: Indicele Habitatul Speciilor, care măsoară schimbările cu privire la distribuția speciilor; Indicele Lista Roșie IUCN, care urmărește riscul extincției speciilor; și Indicele privind caracterul intact al biodiversității, care analizează schimbările înregistrate în componența comunităților (figura 11). Toți acești indicatori evidențiază aceeași imagine – respectiv cea a unui declin continuu al biodiversității. RISCUL DE EXTINCŢIE
ABUNDENŢA
COMPONENŢA COMUNITĂŢILOR
DISTRIBUŢIA SPECIILOR
Rezumat pagina 23
© N
ational Geographic S
tock - Steve W
inter - WW
F
O cameră de monitorizare din Parcul Național Hemis a surprins un leopard al zăpezilor (Panthera uncia), o specie aflată pe cale de dispariție. Parcul Național Hemis este localizat în partea estică a regiunii Ladakh a statului Jammu și Cașmir din India.
WWF Raportul Planeta Vie 2018 pagina 24
ŢINTIND MAI SUS – SCHIMBAREA TRAIECTORIEI DESCENDENTE PE CARE SE AFLĂ BIODIVERSITATEA Biodiversitatea este descrisă ca fiind infrastructura care susține întreaga viață de pe Pământ. Sistemele naturale și ciclurile biochimice generate de diversitatea biologică permit funcționarea stabilă a atmosferei, oceanelor, pădurilor, peisajului și căilor navigabile. Așadar, acestea reprezintă, pur și simplu, o precondiție esențială pentru ca societatea noastră modernă și prosperă, să existe și să continue să se dezvolte1,48.
În absența unei acțiuni de amploare care să meargă mai departe decât acțiunile practicate în mod obișnuit (business as usual), actualul declin sever al ecosistemelor naturale care susțin societățile moderne va continua cu consecințe grave la nivelul naturii și oamenilor. Între momentul de față și sfârșitul anului 2020 avem o oportunitate unică, ce poate fi folosită pentru a contura o viziune pozitivă pentru natură și oameni. Noi obiective și ținte pentru viitor sunt în curs de stabilire, prin Convenția privind Diversitatea Biologică. Acestea, alături de obiectivele privind dezvoltarea durabilă, vor reprezenta cadrele internaționale vitale pentru protejarea naturii și îmbunătățirea biodiversității.
În ciuda numeroaselor studii științifice și acorduri de politică internaționale, care confirmă faptul că utilizarea durabilă și conservarea diversității biologice reprezintă o prioritate globală, tendințele mondiale înregistrate în materie de biodiversitate continuă să evidențieze un declin al acesteia. Figura 10 reliefează în mod clar cât de slab au evoluat sistemele naturale odată cu intrarea în vigoare a angajamentelor de politică stabilite de comun acord la nivel internațional, de exemplu de la stabilirea țintelor din Convenția privind Diversitatea Biologică (CBD). Totuși, figura 10 oferă și o viziune pentru viitor: dacă țintim mai sus și nu ne limităm la acțiunile practicate în mod obișnuit (business as usual), respectiv dacă implementăm abordări menite să refacă natura și nu doar să monitorizeze un declin controlat, atunci putem pune bazele unei lumi mai sănătoase, mai durabile, care să fie benefică atât pentru oameni, cât și pentru ecosistemele naturale.
Rezumat pagina 25
Elaborarea de strategii, planuri sau programe naționaleprin care să se asigure conservarea și utilizarea durabilăa diversității biologice. Integrarea […] aspectelor legatede conservare și utilizarea durabilă a diversității biologice,în planurile, programele și politicile relevante la nivel sectorialsau trans-sectorial”
...până în 2010, reducerea seminificativăa actualei rate de pierdere a biodiversității”
CBD
COP6
Ţinte Aichi
Deceniul ONU privind Biodiversitatea(2011-2020): plan strategic, douăzecide ținte în materie de biodiversitatecuprinse în cinci obiective strategice
Tendințele observate
Tendințele extrapolate
Previziuni stabiliteprin modelare
1970 1990 2010 2030 2050
Indi
cele
Bio
dive
rsită
ții
Planul strategic pentru Convenția privind Diversitatea Biologică (2010-2020) include cele 20 de ținte Aichi care trebuie realizate până în 2020. Proiecțiile recente sugerează că este puțin probabil ca majoritatea obiectivelor49 să fie realizate în acest timp. Cu toate acestea, viziunea pentru 2050 necesită un obiectiv mult mai ambițios, care va necesita recuperarea biodiversității și schimbarea traiectoriei descendente pe care se află aceasta, până în 2030. Linia neagră indică tendințele observate în prezent (până în 2015), liniile punctate arată extrapolări din tendințele actuale (negru) și proiecțiile pentru biodiversitate după anul 2030, care sunt în scădere (roșu), se stabilizează (portocaliu) sau se refac (verde).
Figura 10: Declinul biodiversității a continuat în ciuda angajamentelor repetate în materie de politică care încercă să încetinească sau să stopeze ritmul privind pierderea biodiversității. (adaptat după Mace et al. 201850)
WWF Raportul Planeta Vie 2018 pagina 26
Angajamente privind biodiversitatea globală, de îndeplinit până în 2020, 2030 și 2050, așa cum sunt acestea consacrate în cadrele de acţiune aferente CBD* și ODD**
Viziunea CBD: Până în 2050, biodiversitatea este evaluată, conservată, remediată și utilizată în mod rațional, cu menținerea serviciilor ecosistemice, susținând sănătatea planetei și asigurând beneficii esențiale pentru toți oamenii.
CBD, obiectivul Aichi nr. 5: Până în 2020, ritmul de pierdere a tuturor habitatelor naturale, inclusiv a pădurilor, este cel puțin redus la jumătate și, acolo unde este fezabil, adus la valori apropiate de zero, iar fenomenele de degradare și fragmentare sunt reduse în mod semnificativ.
CBD, obiectivul Aichi nr. 12: Până în 2020, extincția speciilor periclitate cunoscute este prevenită, iar starea de conservare a acestora, în special a celor în cazul cărora declinul este cel mai avansat, este îmbunătățită și susținută.
ODD, obiectivele 14 și 15: Până în 2030 „Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine.” (ODD 14) și „Gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și remedierea degradării terenurilor, oprirea pierderii biodiversității.” (ODD 15). Obiectivul 15.5: „Luarea unor măsuri urgente și semnificative pentru a reduce degradarea habitatelor naturale, a stopa pierderea biodiversității și a proteja și preveni extincția speciilor periclitate”.
ECONOMIE
SOCIETATE
BIOSFERĂ
*(Convenţia privind Diversitatea Biologică) **(Obiectivul privind Dezvoltarea Durabilă)
VIAŢA ACVATICĂ
SĂNĂTATE ŞI BUNĂSTARE
FOAMETE „ZERO”
ACŢIUNE CLIMATICĂ
APĂ CURATĂ ȘI SANITAŢIE
VIAŢA TERESTRĂ
ENERGIE CURATĂ ŞI LA PREŢURI ACCESIBILE
PACE, JUSTIŢIE ŞI INSTITUŢII EFICIENTE
ORAȘE ȘI COMUNITĂŢI DURABILE
VIAŢA ACVATICĂ
VIAŢA TERESTRĂ
Rezumat pagina 27
Figura 11: Stabilirea conexiunilorJohan Rockström și Pavan Sukhdev au modificat un infografic realizat de Carl Folke, Directorul Științific al Institutului pentru Mediu din Stockholm și de alți experți, cu scopul de a prezenta o nouă modalitate de a percepe obiectivele privind dezvoltarea durabilă și de a evidenția modul în care toate aceste obiective sunt corelate cu asigurarea hranei (mulțumiri: Imagini Azote, Centrul pentru Reziliență din Stockholm).
Propunerea de „Plan pentru biodiversitate pentru intervalul 2020-2050”Degradarea naturii reprezintă una dintre cele mai serioase probleme cu care se confruntă omenirea; cu toate acestea, țintele actuale și acțiunile implementate în vederea îndeplinirii acestora asigură, în cel mai bun caz, un declin controlat. Această secțiune este inspirată dintr-o lucrare concepută pe parcursul sesiunii de brainstorming organizată pentru această ediție aniversară a Raportului Planeta Vie și publicată în data de 14 septembrie 2018 în publicația Nature Sustainability. În lucrarea Țintind mai sus - redirecționarea curbei privind pierderea biodiversității50 se argumentează că lumea are nevoie de obiective îndrăznețe și bine definite și de un set de măsuri credibile prin care să se refacă abundența naturii, la nivele care să permită atât oamenilor, cât și naturii, să prospere.
În cadrul lucrării, autorii au recomandat trei pași necesari, incluși într-o foaie de parcurs aferentă agendei post-2020: (1) stabilirea cu claritate a obiectivului de refacere a biodiversității, (2) stabilirea unui set de indicatori de progres măsurabili și relevanți, și (3) convenirea asupra unui set de măsuri care pot, în mod colectiv, să îndeplinească obiectivul în intervalul de timp stabilit. O descriere a acestor pași se regăsește mai jos.
Pasul 1: Transformarea viziunii aspiraţionale într-un obiectiv ambiţios Primul pas al procesului de elaborare a unui plan pentru biodiversitate constă în specificarea obiectivului. Conform actualei viziuni a CBD, „Până în 2050, biodiversitatea este evaluată, conservată, remediată și utilizată în mod rațional, cu menținerea serviciilor ecosistemice, susținând sănătatea planetei și asigurând beneficii esențiale pentru toți oamenii”. Atunci când a fost scrisă, această formulare reprezenta o viziune aspirațională pentru viitor. În lucrarea Țintind mai sus se argumentează că această viziune este suficient de concretă și realizabilă pentru a constitui baza pentru stabilirea obiectivului unui acord în ma-terie de biodiversitate pentru perioada post-2020. Îndeplinirea acestui obiectiv ambițios va presupune stabilirea unui nou set de obiective care să țintească mai sus și să fie eficiente după 2020.
WWF Raportul Planeta Vie 2018 pagina 28
Pasul 2: Identificarea de modalităţi de măsurare a progresului în raport cu obiectivul stabilitȚinerea unei evidențe a stării biodiversității și a progresului înregistrat în raport cu țintele stabilite reprezintă acțiuni ce presupun existența unor indicatori adecvați. Pentru evaluarea biodiversității sunt necesare măsuri multiple, implementate la scări spațiale diferite și la dimensiuni ecologice diferite. Diferitele sisteme de măsurare de uz comun captează diferite pro-prietăți ale biodiversității, iar reacția acestora la presiuni variază51. Mace et al. pledează pentru indicatori care pot urmări trei dimensiuni-cheie ale biodiversității, care sunt necesare în lumina viziunii și obiectivelor descrise în acest document și în țintele stabilite prin CBD și ODD, respectiv:
1) Rata de dispariție a speciilor la nivel mondial: măsura în care speciile sunt amenințate de riscul extincției este estimată de Indexul „Planeta Vie” (LPI)54.
2) Schimbări cu privire la abundența speciilor: Tendințele înregistrate cu privire la abundența speciilor sălbatice sunt bine reflectate prin indica-tori la nivelul populației, de exemplu prin Indicele Lista Roșie (RLI)52,53.
3) Schimbări cu privire la biodiversitatea pe plan local: schimbările înre-gistrate cu privire la „starea de sănătate” a ecosistemelor pot fi estimate prin realizarea unei comparații între situația existentă și situația care a existat la un anumit moment dat într-o locație definită, utilizând indica-tori precum Indicele privind caracterul intact al biodiversității (BII)55,56.
Pasul 3: Identificarea măsurilor necesare pentru a asigura transformarea necesară a biodiversităţii la nivel mondialPrin intermediul scenariilor și modelelor, oamenii de știință pot vizualiza și explora modalitățile în care măsurile alternative afectează interdepen-dențele dinamice dintre natură, beneficiile pe care natura le asigură oame-nilor și calitatea vieții. Cu toate acestea, provocarea cu care ne confruntăm ține de faptul că nu trebuie numai să identificăm căi potențiale prin care să putem restabili biodiversitatea, ci trebuie, totodată, să realizăm transfor-marea necesară continuând să asigurăm hrana pentru o populație încă în creștere, în condițiile în care efectele schimbărilor climatice, într-o lume aflată într-o schimbare rapidă, cresc în intensitate. Prin urmare, deși intervențiile tradiționale pentru conservarea biodiversității - de exemplu planificarea acțiunilor pentru zone protejate și conservarea speciilor - con-tinuă să fie extrem de importante, măsurile trebuie să abordeze și factorii determinanți majori care generează declinul biodiversității și modificarea ecosistemelor, precum agricultura intensivă și supraexploatarea.
Rezumat pagina 29
Figura 12 Traiectorii de urmat pentru cei trei indi-catori propuși în materie de biodiversitate. Acestea reflectă stadiul de conservare (respectiv riscul de extincție global), tendința privind evo-luția populațiilor (schimbări în raport cu abundența medie a populației) și integritatea bio-tică (modificări ale diversității locale, funcționale) din prezent până în anul 2050, pe baza angajamentelor din Caseta 1. Aceste curbe ar reprezenta o re-facere și o reabilitare de succes a naturii. A se reține că, în timp ce curbele se bazează pe date și analize recente, acestea sunt, în mod neapărat, indicative, astfel încât axele indicatorului nu prezintă cifre (adaptat după Mace et al. 201850).
Speciile amenințate cu dispariția
Toate speciile
Legendă
Cele două grafice de sus ilustrează atât date privind speciile amenințate cu dispariția, cât și pentru toate speciile, deoarece prevenirea extincției este scopul țintei Aichi 12 și este o măsură absolută a succesului sau a eșecului conservării.
Ecoregiuni
Biomuri
Legendă
În graficul de jos, am inclus biomuri deoarece monitori-zarea modificărilor la nivel de biomuri este importantă pentru ținta Aichi 5. Există, de asemenea, o linie care repre-zintă ecoregiunile, deoarece acestea sunt folosite în cadrul țintei 11 ca parte a elementu-lui privind ariile protejate și pentru a se asigura faptul că biodiversitatea în diferite zone ale lumii este reprezentată în mod egal (a se vedea caseta 1 pentru mai multe informații despre toate aceste ținte).
2010 2020 2030 2040 2050
2010 2020 2030 2040 2050
2010 2020 2030 2040 2050
Tend
ința
priv
ind
evol
uția
pop
ulaț
iilor
Stad
iul d
e co
nser
vare
Inte
grita
tea
biot
ică
WWF Raportul Planeta Vie 2018 pagina 30
CALEA DE URMATZi după zi, devine din ce în ce mai evident că supraviețuirea omenirii depinde de sistemele noastre naturale; cu toate acestea, continuăm să distrugem sănătatea naturii, într-un ritm alarmant. Este clar că eforturile pentru a stopa pierderea biodiversității nu au dat roade și că acțiunile practicate în mod obișnuit (business as usual) vor asigura, în cel mai bun caz, un declin controlat. Acesta este motivul pentru care, alături de colegi - oameni de știință și specialiști în conservare din toată lumea, pledăm pentru realizarea celui mai ambițios acord internațional din toate timpurile – un nou acord global destinat naturii și oamenilor, prin care să redirecționăm curba ce ilustrează declinul. Pentru a realiza viziunea care să permită omenirii și naturii să prospere, este necesar ca factorii de decizie de la fiecare nivel, de la persoane fizice, la comunități, țări și până la societățile comerciale, să facă alegerile corecte din punct de vedere politic, financiar și al modului de consum. Această viziune poate deveni realitate doar dacă ne-o asumăm cu toții.
Reîncadrarea dezbaterii: Natura este singura noastră casă Raportul Planeta Vie se alătură unui număr în creștere de lucrări de cercetare și propuneri de politici publice care atrag atenția asupra importanței fundamentale pe care o au sistemele naturale pentru societatea noastră. Raportul indică faptul că, în intervalul anilor 1970-2014, populațiile speciilor au înregistrat un declin de 60%, în timp ce ratele actuale ale extincțiilor speciilor sunt de 100 până la 1000 de ori mai mari decât rata naturală de bază (extincția înainte ca presiunea umană să devină un factor proeminent). Alți indicatori care măsoară diferite schimbări privind biodiversitatea ilustrează aceeași imagine - cea a pierderii dramatice și continue.
Cu toate acestea, se pare că viitorul a milioane de specii de pe Pământ nu a captat suficient atenția liderilor încât să ia măsurile necesare și să oprească declinul biodiversității. Trebuie să semnalăm importanța politică a biodiversității și să promovăm o mișcare coezivă între actorii statali și non-statali, care să conducă schimbarea și să se asigure că atât factorii de decizie publici, cât și cei privați înțeleg că menținerea situației actuale (business as usual) nu este o opțiune.
De acum și până în anul 2020, an în care liderii mondiali vor lua decizii-cheie în ceea ce privește biodiversitatea, schimbări climatice și dezvoltarea durabilă, avem o ocazie unică de a face lobby pentru cel mai ambițios acord – unul acord care să ofere un plan pentru biodiversitate și pentru oameni până în anul 2050 și după acesta. Schimbarea traiectoriei descendente pe care se află biodiversitatea - cu un nou cadru pentru biodiversitate care
Rezumat pagina 31
poate începe să inverseze pierderea provocată naturii până în 2030 - trebuie să stea la baza inițiativelor. Un astfel de acord este esențial nu doar pentru natură, ci și pentru oameni, deoarece combaterea declinului sistemelor naturale este esențială pentru realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a Acordului de la Paris privind schimbările climatice.
Un nou acord global pentru natură și oameniPentru a-și aduce contribuția la acest acord, WWF colaborează cu un consorțiu format din aproximativ 40 de universități, organizații care acționează în domeniul conservării și organizații interguvernmentale, cu scopul de a lansa inițiativa de cercetare inițiativa de cercetare Bending the Curve of Biodiversity Loss (Schimbarea traiectoriei descendente pe care se află biodiversitatea, n.r).
Modelele și scenariile pot ajuta la cartarea celei mai bune propuneri. Prin aceasta inițiativă esențială, biodiversitatea va fi inclusă în mod explicit în procesul de modelare a viitoarelor sisteme, ceea ce ne va sprijini în stabilirea soluțiilor integrate și comune optime și în înțelegerea compromisurilor pe care s-ar putea să fie nevoie să le acceptăm. Aceste modele și analize de sistem vor constitui piatra de temelie a unei viitoare ediții a Raportului Planeta Vie.
Participăm cu mândrie la această inițiativă comună. Este nevoie ca această ambiție să fie îmbrățișată de toată lumea. Faptul că punem cap la cap cele mai mari amenințări cu care se confruntă natura nu înseamnă decât că vom fi capabili să o protejăm mai bine. Nu mai avem mult timp la dispoziție.
SUNTEM PRIMA GENERAŢIE CARE DISPUNE DE O IMAGINE CLARĂ A VALORII NATURII ȘI A IMPACTULUI IMENS PE CARE ÎL EXERCITĂM ASUPRA ACESTEIA. TOTODATĂ, AM PUTEA FI ȘI ULTIMA GENERAŢIE CARE POATE ACŢIONA ÎN SENSUL INVERSĂRII ACESTEI TENDINŢE. ESTE POSIBIL CA PERIOADA CUPRINSĂ ÎNTRE MOMENTUL DE FAŢĂ ȘI ANUL 2020 SĂ REPREZINTE UN MOMENT ISTORIC DECISIV.
WWF Raportul Planeta Vie 2018 pagina 32
BIBLIOGRAFIE1 Díaz, S. et al. Assessing nature’s contributions to people [Evaluarea contribuției pe care natura o aduce
omenirii], Publicația Science (Știința) 359: 270,
doi:10.1126/science.aap8826 (2018).
2 Millennium Ecosystem Assessment. Ecosystems and human well-being: Synthesis. [Evaluarea ecosistemelor mileniului. Ecosisteme și bunăstarea umană: Sinteză] (Institutul pentru Resurse Mondiale, Washington, DC, USA, 2005).
3 Whitmee, S. et al. Safeguarding human health in the Anthropocene epoch [Protejarea sănătății umane în era Antropocenului]: raportul cu privire la sănătatea planetară, elaborat de Fundația Rockefeller – Comisia Lancet. Lancet 386, 1973-2028, doi:10.1016/s0140-6736(15)60901-1 (2015).
4 Costanza, R. et al. Changes in the global value of ecosystem services. Global Environmental Change [Schimbări în valoarea globală a serviciilor ecosistemice. Schimbarea de mediu la nivel global] 26: 152-158, doi:10.1016/j.gloenvcha.2014.04.002 (2014).
5 Van Oorschot, M. et al. The contribution of sustainable trade to the conservation of natural capital: The effects of certifying tropical resource production on public and private benefits of ecosystem services. [Contribuția comerțului durabil la conservarea capitalului natural: Efectele certificării utilizării resurselor tropicale asupra beneficiilor publice și private generate de serviciile ecosistemice] (PBL, Agenția pentru Evaluarea Mediului din Olanda, Haga, Olanda, 2016).
6 Steffen, W. et al. Traiectoriile sistemului planetar în Antropocen. Proceedings of the National Academy of Sciences [Lucrările Academiei Naționale de Științe], doi:10.1073/pnas.1810141115 (2018).
7 Steffen, W., Broadgate, W., Deutsch, L., Gaffney, O. & Ludwig, C. The trajectory of the Anthropocene: The Great Acceleration. The Anthropocene Review [Traiectoria Antropocenului: Marea Accelerare. Evaluarea Antropocenului], 2: 81-98, doi:10.1177/2053019614564785 (2015).
8 Waters, C. N. et al. The Anthropocene is functionally and stratigraphically distinct from the Holocene. [Antropocenul este distinct din punct de vedere funcțional și stratigrafic în raport cu Holocenul]. Publicația Science 351 (2016).
9 Gaffney, O. & Steffen, W. The Anthropocene equation. The Anthropocene Review [Ecuația Antropocenulului. Evaluarea Antropocenului] 4: 53-61, doi:10.1177/2053019616688022 (2017).
10 Maxwell, S. L., Fuller, R. A., Brooks, T. M. & Watson, J. E. M. Biodiversity: The ravages of guns, nets and bulldozers [Biodiversitatea: Ravagiile generate de arme, capcane și buldozere]. Publicația Nature (Natura), 536: 143-145 (2016).
11 Scheffers, B. R. et al. The broad footprint of climate change from genes to biomes to people. [Amprenta vastă a schimbărilor climatice pe traiectoria gene-biomuri-oameni], Publicația Science, 354 (2016).
12 Rețeaua Amprentei Globale. Evidențe privind amprenta națională, ediția 2018. <https://data.footprintnetwork.org/> (2018).
13 SEI și programul Global Canopy Trase Earth <https://trase.earth> (Institutul pentru Mediu din Stockholm (SEI) și Global Canopy, 2018).
14 Godar, J., Persson, U. M., Tizado, E. J. & Meyfroidt, P. Towards more accurate și policy relevant footprint analyses: Tracing fine-scale socio-environmental impacts of production to consumption. [Pe calea către analize de amprentă mai exacte și mai relevante din perspectiva politicii: Urmărirea impactului social și de mediu exact generat de producție asupra consumului], publicația Ecological Economics (Economia Ecologiei), 112: 25-35, doi:10.1016/j.ecolecon.2015.02.003 (2015).
15 Croft, S. A., West, C. D. & Green, J. M. Capturing the heterogeneity of sub-national production in global trade flows [Reflectarea caracterului eterogen al producției subnaționale în fluxurile comerciale internaționale]. Jurnalul Cleaner Production [O producție mai curată] (2018).
16 Galli, A., Wackernagel, M., Iha, K. & Lazarus, E. Ecological footprint: Implications for biodiversity [Amprenta ecologică: Implicații asupra biodiversității]. Publicația Biological Conservation [Conservarea biologică], 173 doi:10.1016/j.biocon.2013.10.019 (2014).
17 Wackernagel, M. & Rees, W. E. Our Ecological Footprint – Reducing Human Impact on the Earth. Environment și Urbanization [Amprenta noastră ecologică – Reducerea impactului antropic asupra Pământului. Mediul și Urbanizarea] 8: 216-216 (1996).
18 IPBES. Summary for policymakers of the thematic assessment report on land degradation and restoration of the Intergovernmental Science-Policy Platform on Biodiversity and ecosistem Services [Rezumat destinat factorilor de decizie politică implicați în raportul de evaluare tematică privind degradarea și reabilitarea terenurilor, elaborat de Platforma interguvernmentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice]. (Secretariatul IPBES, Bon, Germania, 2018).
19 FAO. Global Forest Resources Assessment 2015: How are the world’s forests changing? [Evaluarea resurselor globale de pădure, 2015: Cum se modifică pădurile lumii?], a doua ediție. (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Roma, Italia, 2016).
Rezumat pagina 33
20 Hosonuma, N. et al. An assessment of deforestation and forest degradare drivers in developing countries [O evaluare a factorilor determinanți ai defrișării și degradării pădurilor în țările în curs de dezvoltare]. Publicația Environmental Research Letters [Corespondență privind cercetarea de mediu], 7 (2012).
21 FAO. State of the World Forests [Starea pădurilor lumii]. (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Roma, Italia, 2016).
22 Orgiazzi, A. et al. Global Soil Biodiversity Atlas [Atlasul Mondial al Biodiversității Solurilor]. 176 (Comisia Europeană, Oficiul pentru Publicații Oficiale al Uniunii Europene, Luxemburg, 2016).
23 Ollerton, J., Winfree, R. & Tarrant, S. How many flowering plants are pollinated by animals? [Cât de multe plante cu flori sunt polenizate de animale?], Oikos 120: 321-326, doi:10.1111/j.1600-0706.2010.18644.x (2011).
24 Potts, S. G. et al. Safeguarding pollinators and their values to human well-being [Protejarea polenizatorilor și valorile generate de aceștia pentru bunăstarea umană]. Publicația Nature 540: 220-229 (2016).
25 Klein, A.-M. et al. Importance of pollinators in changing landscapes for world crops. Proceedings of the Royal Society Biological Sciences [Importanța polenizatorilor în condițiile schimbării peisajului aferent culturilor globale. Lucrările Societății Regale pentru Științe Biologice], 274: 303-313 (2007).
26 Klein, A.-M. et al. Wild pollination services to California almond rely on semi-natural habitat [Serviciile de polenizare cu polenizatori sălbatici, pentru midgalele californiene, se bazează pe habitate seminaturale]. Journal of Applied Ecology [Jurnalul de Ecologie Aplicată], 49: 723-732, doi:10.1111/j.1365-2664.2012.02144.x (2012).
27 Garratt, M. P. D. et al. Insect pollination as an agronomic input: Strategies for oilseed rape production [Polenizarea prin intermediul insectelor, ca input agronomic: Strategii pentru producția de rapiță]. Journal of Applied Ecology 0, doi:10.1111/1365-2664.13153 (2018).
28 Garratt, M. P. D. et al. Avoiding a bad apple: Insect pollination enhances fruit quality and economic value [Fără mere stricate: Polenizarea prin intermediul insectelor îmbunătățește calitatea fructelor și valoarea economică a acestora]. Publicația Agriculture, Ecosystems & Environment [Agricultura, Ecosistemele & Mediul înconjurător], 184: 34-40, doi:10.1016/j.agee.2013.10.032 (2014).
29 Garibaldi, L. A. et al. Mutually beneficial pollinator diversity and crop yield outcomes in small and large farms [Diversitatea, reciproc avantajoasă, a polenizatorilor și randamentul culturilor în fermele de mici și mari dimensiuni]. Publicația Science 351: 388-391 (2016).
30 Breeze, T. D., Gallai, N., Garibaldi, L. A. & Li, X. S. Economic measures of pollination services: shortcomings and future directions [Măsurarea economică a serviciilor de polenizare: deficiențe și direcții pentru viitor]. Publicația Trends in Ecology & Evolution [Tendințe în ecologie & evoluție] ,31: 927-939, doi:10.1016/j.tree.2016.09.002 (2016).
31 Senapathi, D. et al. The impact of over 80 years of land cover changes on bee și wasp pollinator communities in England [Impactul generat de peste 80 de ani de schimbări în utilizarea terenurilor, asupra comunităților de albine și viespi polenizatoare din Anglia]. Lucrările Societății Regale B 282: 20150294, doi:10.1098/rspb.2015.0294 (2015).
32 Senapathi, D., Goddard, M. A., Kunin, W. E. & Baldock, K. C. R. Landscape impacts on pollinator communities in temperate systems: evidence and knowledge gaps [Impactul generat de peisaj asupra comunităților de polenizatori din sistemele cu climă temperată: dovezi și lacune de cunoaștere]. Publicația Functional Ecology [Ecologia Funcțională] 31: 26-37, doi:10.1111/1365-2435.12809 (2017).
33 Collen, B. et al. Monitoring Change in Vertebrate Abundance: Living Planet Index [Monitorizarea schimbării cu privire la abundența vertebratelor: Indicele “Planeta Vie”]. Publicația Conservation Biology [Biologia conservării] 23, 317-327, doi:10.1111/j.1523-1739.2008.01117.x (2009).
34 WWF/ZSL. Baza de date a Indicelui “Planeta Vie”, <www.livingplanetindex.org> (2018).
35 Olson, D. M. et al. Terrestrial ecoregions of the worlds: A new map of life on Earth [Ecoregiunile terestre ale lumii: O nouă hartă a vieții pe Pământ]. Publicația Bioscience [Bioștiința], 51: 933-938, doi:10.1641/0006-3568(2001)051[0933:TEOTWA]2.0.CO;2 (2001).
36 Dunn, M. J. et al. Population size and decadal trends of three penguin species nesting at Signy Island, South Orkney Island [Dimensiunea populației și tendințele decadale pentru trei specii de pinguini care cuibăresc în Insula Signy, Insula South Orkney]. Publicația PLOS One 11: e0164025, doi:10.1371/journal.pone.0164025 (2016).
37 Forcada, J., Trathan, P. N., Reid, K., Murphy, E. J. & Croxall, J. P. Contrasting population changes in sympatric penguin species in association with climate warming [Evoluții contrastante ale populației la speciile simpatrice de pinguini, în legătură cu încălzirea climatică]. Publicația Global Change Biology [Biologia schimbărilor globale] 12: 411-423, doi:10.1111/j.1365-2486.2006.01108.x (2006).
38 Lynch, H. et al. In stark contrast to widespread declines along the Scotia Arc, a survey of the South Sandwich Islands finds a robust seabird community [În totală contradicție cu declinul pe scară largă de-a lungul Scotia Arc, o anchetă realizată în Insulele South Sandwich identifică o comunitate robustă de păsări marine]. Publicația Polar Biology [Biologia polară], 39: 1615-1625 (2016).
WWF Raportul Planeta Vie 2018 pagina 34
39 Kato, A., Ropert-Coudert, Y. & Naito, Y. Changes in Adélie penguin breeding populations in Lutzow-Holm Bay, Antarctica, in relation to sea-ice conditions [Schimbări în populațiile de reproducție a pinguinilor Adélie în Golful Lutzow-Holm, Antarctica, în raport cu condițiile banchizei]. Publicația Polar Biology 25: 934–938 (2002).
40 Ratcliffe, N. & Trathan, P. N. A review of the diet and at-sea distribution of penguins breeding within the CAMLR Convention Area [O evaluare a regimului alimentar și distribuția pe mare a pinguinilor din regiunea acoperită de Convenția CAMLR]. Publicația CCAMLR Science 19: 75-114 (2012).
41 Hogg, A. E. & Gudmundsson, G. H. Impacts of the Larsen-C Ice Shelf calving event [Impactul evenimentului Larsen-C de rupere a calotei glaciare]. Publicația Nature Climate Change [Schimbările climatice], 7: 540-542, doi:10.1038/nclimate3359 (2017).
42 IPCC. Climate Change 2007: Impacts, Adaptation and Vulnerability [Schimbări Climatice 2007: Efecte, Adaptare și Vulnerabilitate]. 976 (Biroul de Presă al Universității Cambridge, Cambridge, Marea Britanie, 2007).
43 Lescroel, A., Ballard, G., Gremillet, D., Authier, M. & Ainley, D. G. Antarctic climate change: extreme events disrupt plastic phenotypic response in Adélie penguins. [Schimbările climatice în Antarctica: fenomenele extreme perturbă reacția fenotipică plastică la pinguinii Adélie], Publicația PLOS One 9: e85291, doi:10.1371/journal.pone.0085291 (2014).
44 Ropert-Coudert, Y. et al. A complete breeding failure in an Adélie penguin colony correlates with unusual and extreme environmental events [Un eșec total în reproducția unei colonii de pinguini Adélie este corelată cu fenomenele de mediu neobișnuite și extreme]. Publicația Ecography 38: 111-113, doi:10.1111/ecog.01182 (2015).
45 Humphries, G. R. W. et al. Mapping Application for Penguin Populations and Projected Dynamics (MAPPPD): data and tools for dynamic management and decision support [Aplicație de cartografiere pentru populațiile de pinguini și dinamica proiectată (MAPPPD): date și instrumente pentru gestionare dinamică și suport decizional]. Publicația Polar Record, 53: 160-166, doi:10.1017/S0032247417000055 (2017).
46 Națiunile Unite. Convention on Biological Diversity: Article 2 [Convenția pentru Diversitate Biologică: Articolul 2]. (Convenția pentru Diversitate Biologică (CBD), Națiunile Unite, Montreal, Canada, 1992).
47 IUCN și BirdLife International. Red List Index of species survival, calculated from data in the IUCN Red List of Threatened Species [Indicele Lista Roșie cu privire la supraviețuirea speciilor, calculat pe baza datelor din Lista Roșie a speciilor periclitate a IUCN], disponibil at: www.iucnredlist.org (2018).
48 Griggs, D. et al. Sustainable development goals for people and planet [Obiective de dezvoltare durabilă destinate oamenilor și planetei]. Publicația Nature 495: 305, doi:http://dx.doi.org/10.1038/495305a (2013).
49 Tittensor, D. P. et al. A mid-term analysis of progress toward international biodiversitate targets [O analiză pe termen mediu a progresului înregistrat cu privire la îndeplinirea obiectivelor de biodiversitate stabilite la nivel internațional]. Publicația Science 346: 241-244, doi:10.1126/science.1257484 (2014).
50 Mace, G. M. et al. Aiming higher to bend the curve of biodiversity decline [Stabilirea de ținte mai înalte pentru redirecționarea curbei urmate de declinul biodiversității]. Publicația Nature Sustainability [Durabilitatea naturii], 1: 448-451, doi:10.1038/s41893-018-0130-0 (2018).
51 Hill, S. L. L. et al. Reconciling Biodiversity Indicators to Guide Understanding and Action [Reconcilierea indicatorilor de biodiversitate, ca ghid pentru înțelegere și acțiune]. Publicația Conservation Letters (Corespondență privind conservarea) 9: 405-412, doi:10.1111/conl.12291 (2016).
52 Butchart, S. H. M. et al. Measuring global trends in the status of biodiversity: Red List Indices for birds [Măsurarea tendințelor globale în legătură cu starea biodiversității: indicii pentru păsări din Lista Roșie]. Publicația PLOS Biology 2: 2294-2304, doi:10.1371/journal.pbio.0020383 (2004).
53 Butchart, S. H. M. et al. Improvements to the Red List Index [Îmbunătățiri la Indicele Lista Roșia]. Publicația PLOS One 2: e140, doi:10.1371/journal.pone.0000140 (2007).
54 McRae, L., Deinet, S. & Freeman, R. The diversity-weighted Living Planet Index: controlling for taxonomic bias in a global biodiversity indicator [Indicele Planeta Vie ponderată cu factorul diversitate: ținerea sub control a distorsionării taxonomice în cadrul unui indicator global al biodiversității]. Publicația PLOS One 12: e0169156, doi:10.1371/journal.pone.0169156 (2017).
55 Newbold, T. et al. Has land use pushed terrestrial biodiversity beyond the planetary boundary? A global assessment [A depășit biodiversitatea terestră granița planetară din cauza utilizării terenurilor? O evaluare globală]. Publicația Science 353: 288-291, doi:10.1126/science.aaf2201 (2016).
56 Scholes, R. J. & Biggs, R. A biodiversity intactness index [Un indice privind caracterul intact al biodiversității]. Publicația Nature 434: 45, doi:10.1038/nature03289 (2005).
Rezumat pagina 35
REŢEAUA INTERNAŢIONALĂ A WWF Birouri WWFAfrica de SudArmeniaAustraliaAustriaAzerbaidjanBelgiaBelizeBhutanBoliviaBraziliaBulgariaCambodgiaCamerunCanadaChileChinaColumbiaCoreeaCroațiaCubaDanemarcaEcuadorElvețiaEmiratele Arabe UniteFijiFinlandaFranțaGuyana FrancezăGabonGeorgiaGermaniaGreciaGuatemalaGuyanaHondurasHong KongIndiaIndoneziaInsulele SolomonItaliaJaponiaKenya
LaosMadagascarMalaeziaMarea BritanieMarocMexicMongoliaMozambicMyanmarNamibiaNepalNoua ZeelandăNorvegiaPakistanPanamaPapua Noua GuineeParaguayPeruFilipinePoloniaRepublica CentrafricanăRepublica Democrată CongoRomâniaRusiaSingaporeSlovaciaSpaniaStatele Unite ale AmericiiSurinamSuediaTanzaniaThailandaTunisiaTurciaȚările de JosUcrainaUgandaUngariaVietnamZambiaZimbabwe
Asociați ai WWFFundaction Vida Silvestre (Argentina)Pasaules Dabas Fondas (Letonia)Nigerian Conservation Foundation (Nigeria)
Detalii despre publicațiePublicat în octombrie 2018 de către WWF – World Wide Fund for Nature (anterior World Wildlife Fund), Gland, Elveția (“WWF”). Orice reproducere integrală sau parțială a acestei publicații trebuie să fie în conformitate cu regulile de mai jos și să menționeze titlul și autorul de mai sus ca deținător al drepturilor de autor.
Citare recomandată:
WWF. 2018. Raportul Planeta Vie - 2018: Țintind mai sus. Grooten, M. și Almond, R.E.A. (Eds). WWF, Gland, Elveția.
Text și grafică: © 2018 WWF. Toate drepturile rezervate.
Reproducerea acestei publicații (cu excepția fotografiilor) în scop educațional sau în scop necomercial este autorizată cu notificarea prealabilă în scris a WWF și menționarea deținătorului drepturilor de autor, așa cum este indicat mai sus. Reproducerea acestei publicații pentru revânzare sau alt scop comercial este interzisă fără permisiunea scrisă prealabilă. Reproducerea fotografiilor pentru orice scop este supusă aprobării prealabile, în scris, din partea WWF.
Desemnarea entităților geografice din această carte și din prezentarea materialului nu reprezintă exprimarea oricărei opinii din partea WWF cu privire la statutul juridic al vreunei țări, vreunui teritoriu sau vreunei zone sau ale autorităților acestora sau în ceea ce privește delimitarea frontierelor sau granițelor acestora.
RAPORTUL PLANETA VIE 2018©
NA
SA
• RAPORTUL PLANETA VIE 2018 - REZUMATWWF.RO
BIODIVERSITATE Indexul Planeta Vie, care măsoară abundența biodiversității bazându-se pe date pentru 16.704 populații a 4.005 specii de vertebrate, arată un declin de 60%, față de 1970.
NATURA CONTEAZĂBiodiversitatea este esențială pentru sănătatea, bunăstarea, hrana și siguranța noastră, precum și pentru stabilitatea sistemelor economice și politice la nivel mondial.
ŢINTIND MAI SUSEste nevoie de un nou acord global, penru natură și oameni, cu obiective clare și ambițioase, cu ținte și monitorizare constantă, pentru a schimba traiectoria descendentă pe care se află biodiversitatea.
AMENINŢĂRI Cele mai mari amenințări pentru biodiversitate sunt exploatarea excesivă și agricultura, ambele rezultate în urma consumului uman în continuă creștere.
De ce existămPentru a stopa degradarea mediului înconjurător și pentru a construi un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura.
www.wwf.rowww.facebook.com/WWFRomania
100%RECICLAT
Bd-ul Tudor Vladimirescu nr: 29, sector 5, București, România
