16
Anul XIII, nr Anul XIII, nr Anul XIII, nr Anul XIII, nr Anul XIII, nr. 653 . 653 . 653 . 653 . 653 1 1 1 1 18 - 2 8 - 2 8 - 2 8 - 2 8 - 24 iulie 20 4 iulie 20 4 iulie 20 4 iulie 20 4 iulie 2018 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini 6 pagini 6 pagini 6 pagini 6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI www.indiscret.ro [email protected] Publicitate Centrul comercial Oltenia Sucpi, locul ideal pentru cumpãrãturi Calea Bucureºti 129A, Craiova Amãnunte în pagina 12 3 Amãnunte în pagina Cu s Cu s Cu s Cu s Cu spri pri pri pri prijinul deput jinul deput jinul deput jinul deput jinul deputaţilor dol aţilor dol aţilor dol aţilor dol aţilor doljeni jeni jeni jeni jeni Omerta este cuvântul de ordine la SCM Craiova Omerta este cuvântul de ordine la SCM Craiova Omerta este cuvântul de ordine la SCM Craiova Omerta este cuvântul de ordine la SCM Craiova Omerta este cuvântul de ordine la SCM Craiova Omerta este cuvântul de ordine la SCM Craiova Omerta este cuvântul de ordine la SCM Craiova Omerta este cuvântul de ordine la SCM Craiova Omerta este cuvântul de ordine la SCM Craiova Omerta este cuvântul de ordine la SCM Craiova Omerta este cuvântul de ordine la SCM Craiova Omerta este cuvântul de ordine la SCM Craiova Omerta este cuvântul de ordine la SCM Craiova Omerta este cuvântul de ordine la SCM Craiova Omerta este cuvântul de ordine la SCM Craiova Omerta este cuvântul de ordine la SCM Craiova Omerta este cuvântul de ordine la SCM Craiova Amãnunte în pagina 14 Calvarul repartitoarelor devine obligatoriu Calvarul repartitoarelor devine obligatoriu Calvarul repartitoarelor devine obligatoriu Calvarul repartitoarelor devine obligatoriu Calvarul repartitoarelor devine obligatoriu Calvarul repartitoarelor devine obligatoriu Calvarul repartitoarelor devine obligatoriu Calvarul repartitoarelor devine obligatoriu Calvarul repartitoarelor devine obligatoriu Calvarul repartitoarelor devine obligatoriu Calvarul repartitoarelor devine obligatoriu Calvarul repartitoarelor devine obligatoriu Calvarul repartitoarelor devine obligatoriu Calvarul repartitoarelor devine obligatoriu Calvarul repartitoarelor devine obligatoriu Calvarul repartitoarelor devine obligatoriu Calvarul repartitoarelor devine obligatoriu Municipalitatea continuã investiþiile în spitalele craiovene Municipalitatea continuã investiþiile în spitalele craiovene Municipalitatea continuã investiþiile în spitalele craiovene Municipalitatea continuã investiþiile în spitalele craiovene Municipalitatea continuã investiþiile în spitalele craiovene Municipalitatea continuã investiþiile în spitalele craiovene Municipalitatea continuã investiþiile în spitalele craiovene Municipalitatea continuã investiþiile în spitalele craiovene Municipalitatea continuã investiþiile în spitalele craiovene Municipalitatea continuã investiþiile în spitalele craiovene Municipalitatea continuã investiþiile în spitalele craiovene Municipalitatea continuã investiþiile în spitalele craiovene Municipalitatea continuã investiþiile în spitalele craiovene Municipalitatea continuã investiþiile în spitalele craiovene Municipalitatea continuã investiþiile în spitalele craiovene Municipalitatea continuã investiþiile în spitalele craiovene 9 Amãnunte în pagina Municipalitatea continuã investiþiile în spitalele craiovene Detalii în pag.6 Sancþiunile prevãd amenzi de la 5.000 la 100.000 lei, precum ºi decãderea din funcþie, indiferent de rangul ei. Socialiºtii propun sancþiuni-ºoc pentru nerespectarea drapelului României Socialiºtii propun sancþiuni-ºoc pentru nerespectarea drapelului României Socialiºtii propun sancþiuni-ºoc pentru nerespectarea drapelului României Socialiºtii propun sancþiuni-ºoc pentru nerespectarea drapelului României Socialiºtii propun sancþiuni-ºoc pentru nerespectarea drapelului României Socialiºtii propun sancþiuni-ºoc pentru nerespectarea drapelului României Socialiºtii propun sancþiuni-ºoc pentru nerespectarea drapelului României Socialiºtii propun sancþiuni-ºoc pentru nerespectarea drapelului României Socialiºtii propun sancþiuni-ºoc pentru nerespectarea drapelului României Socialiºtii propun sancþiuni-ºoc pentru nerespectarea drapelului României Socialiºtii propun sancþiuni-ºoc pentru nerespectarea drapelului României Socialiºtii propun sancþiuni-ºoc pentru nerespectarea drapelului României Socialiºtii propun sancþiuni-ºoc pentru nerespectarea drapelului României Socialiºtii propun sancþiuni-ºoc pentru nerespectarea drapelului României Socialiºtii propun sancþiuni-ºoc pentru nerespectarea drapelului României Socialiºtii propun sancþiuni-ºoc pentru nerespectarea drapelului României Socialiºtii propun sancþiuni-ºoc pentru nerespectarea drapelului României

Râmnicu Vâlcea – Râmnicu Vâlcea Râmnicu Vâlcea – Programul … · 2018. 7. 17. · tici - filiala Vâlcea. Râmnicu Vâlcea – Programul Zilelor Imnului Naþional 2018

  • Upload
    others

  • View
    9

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

  • CMYK

    Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 653 . 653 . 653 . 653 . 653 1 1 1 1 18 - 28 - 28 - 28 - 28 - 24 iulie 204 iulie 204 iulie 204 iulie 204 iulie 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

    www.indiscret.ro

    [email protected]

    PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

    locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

    Bucureºti129A,

    CraiovaAmãnunt

    eîn pagina

    12

    3Amãnun

    te

    în pagina

    Cu sCu sCu sCu sCu spripripripriprijinul deputjinul deputjinul deputjinul deputjinul deputaţilor dolaţilor dolaţilor dolaţilor dolaţilor doljenijenijenijenijeni

    „Omerta”estecuvântulde ordinela SCMCraiova

    „Omerta”estecuvântulde ordinela SCMCraiova

    „Omerta”estecuvântulde ordinela SCMCraiova

    „Omerta”estecuvântulde ordinela SCMCraiova

    „Omerta”estecuvântulde ordinela SCMCraiova

    „Omerta”estecuvântulde ordinela SCMCraiova

    „Omerta”estecuvântulde ordinela SCMCraiova

    „Omerta”estecuvântulde ordinela SCMCraiova

    „Omerta”estecuvântulde ordinela SCMCraiova

    „Omerta”estecuvântulde ordinela SCMCraiova

    „Omerta”estecuvântulde ordinela SCMCraiova

    „Omerta”estecuvântulde ordinela SCMCraiova

    „Omerta”estecuvântulde ordinela SCMCraiova

    „Omerta”estecuvântulde ordinela SCMCraiova

    „Omerta”estecuvântulde ordinela SCMCraiova

    „Omerta”estecuvântulde ordinela SCMCraiova

    „Omerta”estecuvântulde ordinela SCMCraiova

    Amãnunteîn pagina

    14 Calvarulrepartitoarelordevineobligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevineobligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevineobligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevineobligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevineobligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevineobligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevineobligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevineobligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevineobligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevineobligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevineobligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevineobligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevineobligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevineobligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevineobligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevineobligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevineobligatoriu

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    9Amãnun

    te

    în pagina

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Detaliiîn pag.6

    Sancþiunile prevãd amenzi de la 5.000 la100.000 lei, precum ºi decãderea dinfuncþie, indiferent de rangul ei.

    Socialiºtii propunsancþiuni-ºoc pentru

    nerespectareadrapelului

    României

    Socialiºtii propunsancþiuni-ºoc pentru

    nerespectareadrapelului

    României

    Socialiºtii propunsancþiuni-ºoc pentru

    nerespectareadrapelului

    României

    Socialiºtii propunsancþiuni-ºoc pentru

    nerespectareadrapelului

    României

    Socialiºtii propunsancþiuni-ºoc pentru

    nerespectareadrapelului

    României

    Socialiºtii propunsancþiuni-ºoc pentru

    nerespectareadrapelului

    României

    Socialiºtii propunsancþiuni-ºoc pentru

    nerespectareadrapelului

    României

    Socialiºtii propunsancþiuni-ºoc pentru

    nerespectareadrapelului

    României

    Socialiºtii propunsancþiuni-ºoc pentru

    nerespectareadrapelului

    României

    Socialiºtii propunsancþiuni-ºoc pentru

    nerespectareadrapelului

    României

    Socialiºtii propunsancþiuni-ºoc pentru

    nerespectareadrapelului

    României

    Socialiºtii propunsancþiuni-ºoc pentru

    nerespectareadrapelului

    României

    Socialiºtii propunsancþiuni-ºoc pentru

    nerespectareadrapelului

    României

    Socialiºtii propunsancþiuni-ºoc pentru

    nerespectareadrapelului

    României

    Socialiºtii propunsancþiuni-ºoc pentru

    nerespectareadrapelului

    României

    Socialiºtii propunsancþiuni-ºoc pentru

    nerespectareadrapelului

    României

    Socialiºtii propunsancþiuni-ºoc pentru

    nerespectareadrapelului

    României

  • 18 - 24 iulie 2018 www.indiscret.ro

    2SPECIAL

    Vineri, 27 iulieOrele 9.00-13.00, Stadionul

    Zãvoi – „Cupa Imnului” la fot-bal juvenil

    Ora 10.00, Pasaj subteranCozia – Deschiderea oficialã aConcursului Naþional de Navo-modele „Cupa Râmnicului” ed.a XI-a; expoziþie de navomode-le

    Ora 11.00, Primãria munici-piului – Colocviul “Revoluþiade la 1848, prefigurare a UniriiPrincipatelor Române din 1859ºi a Marii Uniri de la 1 Decem-brie 1918”

    Ora 14.00, Colegiul Naþional„Mircea cel Bãtrân” – „CupaImnului” la streetball

    Ora 15.00, Lacul Zãvoi – Pro-ba de îndemânare în cadrulConcursului Naþional de Navo-modele „Cupa Râmnicului” ed.a XI-a

    Orele 16.00-20.00, StadionulZãvoi – „Cupa Imnului” la fot-bal juvenil

    Ora 18.00, Consiliul JudeþeanVâlcea, Galeria “ConstantinIliescu” – Vernisajul expoziþiei„Semne ºi semnificaþii plastice– 50 de artiºti pentru Centenar”

    Ora 19.00, Stadionul Zãvoi,teren CSM II – Finala „CupeiImnului” la fotbal

    Ora 19.00, Splaiul Indepen-denþei – Concert de muzicã po-pularã cu artiºti locali: Alexan-dra Dicu, Orchestra „RapsodiaVâlceanã”, Alin Pavelescu, Iri-na Loghin, Nicuºor Iordan, AnaMaria Iorga, Constantin Encea-nu

    Ora 20.00, Lacul Zãvoi –Demonstraþie de navomodele încadrul Concursului Naþional deNavomodele „Cupa Râmnicu-lui” ed. a XI-a

    Ora 21.15, Scuarul Mircea celBãtrân – Deschiderea Festiva-lului de Film „CineVil”, ediþiaa VIII-a, prezintã Irina Marga-reta Nistor: proiecþia filmului„Ghinionistul” (comedie, 2018,90 min.), regia Iura Luncaºu, cuVlad Logigan, Radu Gabriel,Gheorghe Visu; proiecþii descurt-metraje româneºti*

    Sâmbãtã, 28 iulieOra 9.00, Lacul Zãvoi – Pro-

    ba de îndemânare în cadrulConcursului Naþional de Navo-modele „Cupa Râmnicului” ed.a XI-a

    Orele 9.00-13.00, StadionulZãvoi – „Cupa Imnului” la fot-bal juvenil

    Ora 11,00, Colegiul Naþional“Matei Basarab” – „Cupa Im-nului” la crocket

    Ora 11.00, Parcul Zãvoi –Deschiderea Târgului Meºteri-lor Populari din România

    Orele 16.00-20.00, StadionulZãvoi – “Cupa Imnului” la fot-bal juvenil

    Ora 17.00, Biblioteca Jude-þeanã “Antim Ivireanul” – Ver-nisajul expoziþiei de picturã aTaberei de creaþie “La Râmnic”,ed. a VII-a

    Ora 18.00, Muzeul de Artã“Casa Simian” – Expoziþie re-trospectivã de picturã LidiaNancuischi

    Ora 18.00, Parcul Zãvoi –“Cupa Imnului” la patine curole

    Ora 18.30, Scuarul Mircea celBãtrân: Spectacolul “ImnulNaþional – cântecul sub care s-a fãcut Unirea”, participã an-samblurile ºi corurile de copii“Perla” ale Centrului Bucovi-nean de Artã pentru Conserva-rea ºi Promovarea Culturii Tra-diþionale din Cernãuþi – Ucrai-na, “Busuioc” ºi “Cucorenii”ale Centrului Raional de Copii“Universul” din Cahul – Repu-blica Moldova, “Angel Voices”

    ºi “Cantus” din Râmnicu Vâl-cea*

    Ora 19.00, Splaiul Indepen-denþei – Concert de muzicã pop-rock cu artiºti locali, formaþiaPrometeu, Pepe ºi Andra

    Ora 19.00, Lacul Zãvoi –Demonstraþie de navomodele încadrul Concursului Naþional deNavomodele “Cupa Râmnicu-lui” ed. a XI-a

    Ora 20.00, Galeria Cozia Pa-saj 2 – Expoziþia de fotografie“La Conac” a Fotoclubului“Floarea de Colþ”

    Ora 21.00, Galeria Cozia Pa-saj 1 – Expoziþia de graficã/pic-turã Mircea Nechita; Lansareaalbumului de artã Mircea Ne-chita

    Ora 21.15, Scuarul Mircea celBãtrân – Festivalul de Film “Ci-neVil”, ed. a VIII-a: proiecþiadocumentarului “Marea Unire –România, la 100 de ani” (2018,80 min.), realizat de AGER-PRES; proiecþii de scurt-metra-je româneºti*

    Ora 24.00, Galeriile ARTEX– Salonul Judeþean de Artã

    Duminicã, 29 iulie“RÂMNICUL IMNULUI

    NAÞIONAL”Ora 9.00, Stadionul Zãvoi,

    teren CSM II – “Cupa Imnului”la fotbal - copii

    Orele 10.00-20.00, ParculZãvoi – Târgul Meºterilor Po-pulari din România

    Ora 10.00, Parcul Zãvoi (Am-fiteatrul) – Spectacol de anima-þie coregraficã pentru copii cupersonaje de poveste

    Ora 10.00, Primãria munici-piului – ªedinþa ConsiliuluiLocal dedicatã Zilei ImnuluiNaþional

    Ora 11.00 – Parada Festivã petraseul Primãria municipiului –Biserica Toþi Sfinþii – CasaMemorialã “Anton Pann” – Par-cul Zãvoi

    Ora 11.30, Parcul Zãvoi –Ceremonial militar-religios,alocuþiunile oficialitãþilor. Into-

    narea Imnului Naþional “Deº-teaptã-te, române!”, cu partici-parea Corului “Euphonia”

    Ora 19.00, Splaiul Indepen-denþei – Concert de muzicãpop-rock cu artiºti locali, Lam-brino Band, Lidia Buble ºi Vunk

    Ora 19.30, Scuarul Mircea celBãtrân – Concert evenimentsusþinut de Filarmonica “IonDumitrescu”. În deschidere: re-cital susþinut de elevii laureaþiai Liceului de Arte “Victor Giu-leanu”. Participã: Corul “Eup-honia” - dirijor Aurel Poenaruºi Orchestra Simfonicã a Filar-monicii “Ion Dumitrescu” - di-rijor Florin Totan; din program:lucrãri corale de mare popula-ritate, “Jocuri Vâlcene” – deMircea Cristescu, “Rapsodia I”- de George Enescu*

    Ora 20.30, Splaiul Indepen-denþei – prezentarea echipei dehandbal feminin Sport ClubMunicipal Râmnicu Vâlcea

    Ora 21.15, Scuarul Mircea celBãtrân – Festivalul de Film “Ci-neVil”, ed. a VIII-a: proiecþiafilmului “Dimineaþa care nu seva sfârºi” (dramã, 2017, 95min.), regia Ciprian Mega, cuValeriu Andriuþã, Ela Ionescu,Valer Dellakeza, Ovidiu Criºan;proiecþii de scurt-metraje româ-neºti*

    Ora 22.00, Splaiul Indepen-denþei – Foc de artificii

    * în caz de vreme nefavora-bilã, evenimentul se þine în SalaMare a Consiliului JudeþeanVâlcea

    Parteneri: Asociaþia Judeþeanã“Sportul pentru Toþi”, Asociaþia“Fabrica de Evenimente”, Aso-ciaþia “PLOPART”, BibliotecaJudeþeanã “Antim Ivireanul”,Centrul de Instruire pentru Geniu,EOD ºi Apãrare CBRN “PanaitDonici”, Centrul Judeþean pentruConservarea ºi Promovarea Cul-turii Tradiþionale Vâlcea, Cole-giul de Silviculturã ºi ProtecþiaMediului Râmnicu Vâlcea, Con-siliul Judeþean Vâlcea, Filarmo-nica “Ion Dumitrescu”, ForumulCultural al Râmnicului, Fotoclu-bul “Floarea de Colþ”, Fundaþia“Vaideenii”, Liceul de Arte “Vic-tor Giuleanu”, Muzeul Judeþean“Aurelian Sacerdoþeanu”, PalatulCopiilor, Sport Club Municipal,ªcoala de Belle-Arte RâmnicuVâlcea, Teatrul Municipal“Ariel”, Uniunea Artiºtilor Plas-tici - filiala Vâlcea.

    Râmnicu Vâlcea –Programul ZilelorImnului Naþional 2018

    Râmnicu Vâlcea –Programul ZilelorImnului Naþional 2018

    Râmnicu Vâlcea –Programul ZilelorImnului Naþional 2018

    Râmnicu Vâlcea –Programul ZilelorImnului Naþional 2018

    Râmnicu Vâlcea –Programul ZilelorImnului Naþional 2018

    Râmnicu Vâlcea –Programul ZilelorImnului Naþional 2018

    Râmnicu Vâlcea –Programul ZilelorImnului Naþional 2018

    Râmnicu Vâlcea –Programul ZilelorImnului Naþional 2018

    Râmnicu Vâlcea –Programul ZilelorImnului Naþional 2018

    Râmnicu Vâlcea –Programul ZilelorImnului Naþional 2018

    Râmnicu Vâlcea –Programul ZilelorImnului Naþional 2018

    Râmnicu Vâlcea –Programul ZilelorImnului Naþional 2018

    Râmnicu Vâlcea –Programul ZilelorImnului Naþional 2018

    Râmnicu Vâlcea –Programul ZilelorImnului Naþional 2018

    Râmnicu Vâlcea –Programul ZilelorImnului Naþional 2018

    Râmnicu Vâlcea –Programul ZilelorImnului Naþional 2018

    Râmnicu Vâlcea –Programul ZilelorImnului Naþional 2018

  • 18 - 24 iulie 2018www.indiscret.ro

    3SPECIAL

    de Dan Olteanu

    Deºi ar fi trebuit sã repre-zinte soluþia prin careproprietarii racordaþi lasistemele centralizate de încãl-zire ale oraºelor sã-ºi scadã cos-turile cu energia termicã, printr-

    Cu sCu sCu sCu sCu spripripripriprijinul deputjinul deputjinul deputjinul deputjinul deputaţilor dolaţilor dolaţilor dolaţilor dolaţilor doljenijenijenijenijeni

    o repartizare realã a acestora înfuncþie de consum, repartitoare-le de cãldurã - sau calorimetre-le cum sunt ele cunoscute - s-audovedit nu doar ineficiente, darîn majoritatea cazurilor au creatsituaþii absurde în care nimeninu mai consumã, dar toatã lu-

    Calvarulrepartitoarelordevine obligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevine obligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevine obligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevine obligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevine obligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevine obligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevine obligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevine obligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevine obligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevine obligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevine obligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevine obligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevine obligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevine obligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevine obligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevine obligatoriu

    Calvarulrepartitoarelordevine obligatoriuDupã o perioadã în care românii care lo-cuiesc la bloc îºi gãsiserã echilibrul termic,aleºii neamului au decis cã este un momentbun pentru a readuce haosul în facturile decãldurã. Astfel, cu 216 voturi pentru ºi doar16 împotrivã, deputaþii au adoptat un Pro-iect pentru modificarea Legii serviciuluipublic de alimentare cu energie termicã,lege care consfinþeºte revenirea în forþã acelebrelor de-acum repartitoare de clãdurã,care vor trebui montate obligatoriu în toateapartamentele racordate la sistemele cen-tralizate municipale de termoficare. Printreparlamentarii care au votat DA se regãsescºi cei zece deputaþi doljeni care, de aceastãdatã, par sã fi lãsat deoparte neînþelegerilepolitice ºi au acceptat fãrã sã clipeascãintroducerea forþatã a „calorimetrelor“ învieþile a milioane de cetãþeni.

    mea plãteºte, iar singurele carecâºtigã sunt firmele care le-aumontat. În plus, pentru cã pot fipãcãlite destul de uºor, s-a ajunsîn situaþia în care o parte dintreproprietari erau nevoiþi sã plã-teascã ceea ce furau vecinii lor.Iniþial, dupã ce s-au lãsat pãcã-liþi ºi au încheiat contracte pen-tru montarea repartitoarelor, ro-mânii disperaþi de costurile abe-rante cu factura termicã au în-cercat sã gãseascã sprijin la in-stituþiile statului, doar pentru aconstata cã nu prea existã insti-tuþii abilitate sã verifice felul încare funcþioneazã aparatelemontate pe calorifere ori modulîn care sunt repartizate costuri-le. Aºa se face cã, imediat cecontractele le-au permis, cei maimulþi dintre proprietarii de apar-tamente au renunþat la reparti-toare ºi au revenit la vecheametodã a pauºalului.

    Vrei, nu vrei,montezi!

    Situaþia se va schimba însãdramatic în urmãtorii doi ani,

    acesta fiind termenul stabilitacum de cãtre aleºii pentrumontarea calorimetrelor. Astfel,dupã promulgarea actului nor-mativ ºi publicarea lui în Mo-nitorul Oficial, toate apartamen-tele racordate la sistemul de ali-mentare centralizatã cu energietermicã vor trebui sã aibã mon-tate contoare pentru cãldurãpânã la sfârºitul anului 2020.Încãlcarea acestui termen vaaduce automat o amendã între500 ºi 1.000 de lei pentru pro-prietarii care refuzã montareaacestor contoare. „Constituiecontravenþii, altele decât celeprevãzute în Legea nr. 121/2014, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, ºi se sancþi-oneazã cu amendã de la 500 leila 1.000 lei nerespectarea ter-menului limitã privind monta-rea de cãtre proprietari/locataria repartitoarelor de costuri”,dupã cum scrie în document.Trebuie precizat cã obligativi-tatea exista încã din 2016, darreglementarea nu prevedea ºiamenzi.

    Deputaþii doljeniau spus DA în cor

    Demn de menþionat este fap-tul cã, deºi, în mod normal, gã-sesc puterea sã se contrezechiar ºi pe cele mai insignifian-te aspecte ale vieþii publice lo-cale sau centrale, de aceastãdatã parlamentarii doljeni aulãsat neînþelegerile ºi animozi-tãþile deoparte ºi au votat, înbloc, obligaþia românilor de a-ºi monta repartitoare de cãldu-rã, în realitate niºte instrumen-te contestate puternic de pro-prietarii de apartamente, dar ºide specialiºtii în domeniu.Concret, pe lista publicatã pesite-ul Camerei Deputaþilor îigãsim pe social-democraþii: IonCãlin, Alina Tãnãsescu, Ale-xandra Presurã, Eliza Peþa-ªte-fãnescu, Florinel Stancu ºi Ol-guþa Vasilescu, pe liberalii Io-nuþ Stroe ºi Nicolae Giugea, peliderul ALDE Dolj - Ion Cupã,dar ºi pe useristul Adrian Prîs-nel, uniþi de un vot care va adu-ce multe probleme în aparta-mentele românilor.

    Firmele din domeniu- înþelegeri ilegale

    Dincolo de situaþiile aberan-te create de montarea reparti-toarelor, prezentate pe larg depresa localã ºi centralã, trebu-ie spus cã decizia parlamenta-rilor îi aruncã pe români în bra-þele unor firme controversate ºidespre care s-a dovedit cã nuse dau înapoi din a încãlca le-gile pentru a-ºi maximiza pro-fiturile. Astfel, trebuie amintitcã, nu mai departe de anul tre-cut, Consiliul Concurenþei aconstatat cã trei dintre compa-niile care activeazã pe piaþaexploatãrii repartitoarelor decosturi pentru încãlzire - SCRomania SRL, SC TechemEnergy Services SRL ºi SCElsaco Brunata SRL - s-au în-þeles sã îºi împartã piaþa, res-pectiv localitãþile în care ofe-reau servicii de exploatare a re-partitoarelor de costuri pentruîncãlzire, ºi au fixat tarifele afe-rente acestor servicii. În acestfel, consumatorilor li s-arestrâns posibilitatea de a ale-ge furnizorul, plãtind, în ace-laºi timp, tarife mai mari pen-tru serviciile prestate de acestecompanii.

    Aparent, firmele respectivepar sã se priceapã ºi la lobby...

  • 18 - 24 iulie 2018 www.indiscret.ro

    4POLITICÃ

    Publ

    icita

    te

    Deputatul PSD deVâlcea Daniela Oteºa-nu subliniazã, într-odeclaraþie politicã,rolul ºi importanþasistemului de asisten-þã socialã, reglemen-tat ca profesie înRomânia. Parlamenta-rul social-democratconsiderã cã acestdomeniu, de mareimportanþã ºi actuali-tate, ar trebui sãpreocupe întreagaclasã politicã ºi infor-meazã despre creºte-rile salariale ale asis-tenþilor sociali.

    Asistenþa socialãîn România

    „Declaraþia mea politicã deastãzi se referã la importanþasistemului de asistenþã socialãdin România, un sistem formatdin totalitatea instituþiilor cufuncþii sociale, programele denaturã socialã, dar ºi din ajuto-rul dat persoanelor aflate în di-ficultate.

    Când vorbim despre asisten-þa socialã, ne referim la toateramurile ei: cercetare, apãrare,administrare, îngrijirea ºi pro-tecþia copilului, servicii pentrutineri, pentru persoanele cu han-dicap sau vârstnice. Deci, dinorice unghi privim, rolul asis-tenþei sociale este acela de a aju-ta oamenii aflaþi în dificultate.

    În România, asistenþa socialãeste reglementatã ca profesie ºiare un statut propriu, prin carese pune, în primul rând, preþ perespectarea drepturilor omului.În ultimul timp, un elementfoarte important îl constituiediminuarea discrepanþelor ºiinegalitãþilor dintre populaþiamajoritarã ºi cea minoritarã.

    Importanþa acestei profesii seregãseºte în modul de rezolvarea problemelor cu care persoane-

    Deputatul PSD Daniela Oteºanu,declaraþie politicã despre rolulasistenþei sociale în România

    le defavorizate se confruntã înviaþa de zi cu zi, în eforturile pecare asistenþii sociali le fac pen-tru ca aceºti oameni aflaþi în di-ficultate, de multe ori nu din vinalor, sã fie reintegraþi în viaþa so-cialã. Aici putem aminti de per-soanele cu handicap, de cele cucomportament antisocial, cu pro-bleme psihice sau chiar de ceicare au probleme sociale. Acti-vitatea desfãºuratã de asistenþiisociali este una complexã, pen-tru cã ei trebuie sã facã o analizãamãnunþitã asupra stãrii de sã-nãtate a celui pe care îl ajutã, acauzelor care au generat proble-ma celui pe care îl au în îngrijireºi sã colaboreze cu alte instituþiicare au aceleaºi obiective, pen-tru a gãsi soluþia cea mai bunã

    în rezolvarea problemelor lega-te de viaþa lor personalã sau desituaþia lor socialã”.

    Salariile de bazã aleasistenþilor socialiau crescut la nivelulgrilei stabilitepentru 2022

    „Cei care aleg sã lucreze înasistenþa socialã sunt cadre cuo foarte bunã pregãtire în do-meniu, cu studii de specialita-te, implicaþi profesional, dar ºiafectiv, reuºind astfel sã iden-tifice problemele celor pe careîi ajutã, iar în final sã reuºeas-cã sã restaureze armonia în ca-drul mediului familial al ace-

    lor persoane.Un astfel de domeniu trebuie

    sã ne preocupe pe fiecare din-tre noi, iar pentru acest lucru,începând cu 1 martie 2018, sa-lariile de bazã ale asistenþilorsociali au crescut la nivelul gri-lei stabilite pentru 2022, prinaprobarea OUG nr. 91 din 2017privind modificarea ºi comple-tarea Legii-cadru nr. 153 din2017 privind salarizarea perso-nalului plãtit din fonduri publi-ce, ordonanþã care, înainte de afi votatã în plen, a fost dezbãtu-

    tã în Comisia pentru muncã ºiprotecþie socialã din CameraDeputaþilor, unde au fost accep-tate mai multe amendamente,unul dintre ele referindu-se laacest domeniu extrem de impor-tant ºi de complex.

    Guvernarea PSD-ALDE do-vedeºte, astfel, un interes ma-jor pentru acest domeniu de ac-tivitate ºi va rãmâne, în perma-nenþã, atentã la problemele cucare se confruntã asistenþa so-cialã în România”, susþine de-putatul Daniela Oteºanu.

    Publ

    icita

    te

  • 18 - 24 iulie 2018www.indiscret.ro

    5POLITICÃ

    Pentru a veni în sprijinul agenþi-lor economici ºi a rezolva pro-blema crizei forþei de muncãspecializate, Guvernul a decis înfiin-þarea Autoritãþii Naþionale pentru For-mare Profesionalã Iniþialã în SistemDual din România. Aceastã structurãguvernamentalã va flexibiliza forma-rea profesionalã în sistem dual, ofe-rind posibilitatea de calificare îndeo-sebi tinerilor care nu au un loc de mun-cã ºi doresc sã se califice în meseriiextrem de cãutate în acest moment înþarã.

    Deputatul PSD de Dolj AlexandruPresurã spune cã autoritatea va fi lian-tul dintre angajatori, autoritãþile publi-ce locale ºi unitãþile de învãþãmânt, înaºa fel încât ºi firmele care doresc sã-ºi dezvolte afacerile sã participe înmod activ în pregãtirea ºi specializa-rea forþei de muncã.

    „Principalii beneficiari ai acestei de-cizii guvernamentale sunt tinerii, for-marea profesionalã iniþialã în sistemdual adresându-se în special lor, de laabsolvenþii claselor a VIII-a pânã laîmplinirea vârstei de 23 de ani, care,chiar dacã au abandonat ºcoala, auacum ºansa de a deveni muncitori ca-lificaþi prin absolvirea unor ºcoli pro-fesionale axate pe domeniile de acti-vitate foarte solicitate în prezent. Au-toritatea nou-înfiinþatã va avea dreptscop armonizarea cererilor de pe piaþaforþei de muncã ºi necesitãþile mediu-lui economic cu oferta educaþionalãexistentã în prezent în România, în aºafel încât înfiinþarea de noi ºcoli profe-sionale ºi de meserii sã ducã la creºte-rea numãrului de muncitori calificaþiîn meserii cãutate ºi bine plãtite”, aprecizat deputatul social-democrat.

    „Tinerii au posibilitateasã se integreze mai uºorîn piaþa muncii”

    „Organizarea corespunzãtoare a sis-temului de formare profesionalã iniþi-alã în sistem dual va mai avea ca efectimplicit sustenabilitatea dezvoltãriieconomice generale a þãrii. Nu în ulti-mul rând, noile prevederi ale învãþã-

    mântului în sistem dual vor oferi posi-bilitatea tinerilor sã se integreze maiuºor în piaþa muncii, cu atât mai multcu cât majoritatea celor sub 25 de anisusþin cã nu au dorit sã se angajeze dincauza salariilor reduse. Aºadar, Guver-nul ºi majoritatea parlamentarã PSD-ALDE demonstreazã, prin mãsuri con-crete, o realã preocupare pentru rezol-varea problemelor cu care se confrun-tã generaþia tânãrã, dar ºi cele ale an-treprenorilor, conform Programului deguvernare asumat în faþa românilor.Aceste programe ºi politici publiceconcludente sunt menite sã rezolve, pede o parte, obþinerea de cãtre tineri aunor locuri de muncã stabile ºi satis-fãcãtoare financiar ºi, pe de altã parte,oferã agenþilor economici ºansa de a-ºi revitaliza companiile ºi, implicit, dea aduce plus valoare economiei”, aconchis Alexandra Presurã.

    Alexandra Presurã,deputat PSD de Dolj: „Nouaredimensionare a învãþãmântuluiîn sistem dual va creºte numãrultinerilor angajaþi”

    Alexandra Presurã,deputat PSD de Dolj: „Nouaredimensionare a învãþãmântuluiîn sistem dual va creºte numãrultinerilor angajaþi”

    Alexandra Presurã,deputat PSD de Dolj: „Nouaredimensionare a învãþãmântuluiîn sistem dual va creºte numãrultinerilor angajaþi”

    Alexandra Presurã,deputat PSD de Dolj: „Nouaredimensionare a învãþãmântuluiîn sistem dual va creºte numãrultinerilor angajaþi”

    Alexandra Presurã,deputat PSD de Dolj: „Nouaredimensionare a învãþãmântuluiîn sistem dual va creºte numãrultinerilor angajaþi”

    Alexandra Presurã,deputat PSD de Dolj: „Nouaredimensionare a învãþãmântuluiîn sistem dual va creºte numãrultinerilor angajaþi”

    Alexandra Presurã,deputat PSD de Dolj: „Nouaredimensionare a învãþãmântuluiîn sistem dual va creºte numãrultinerilor angajaþi”

    Alexandra Presurã,deputat PSD de Dolj: „Nouaredimensionare a învãþãmântuluiîn sistem dual va creºte numãrultinerilor angajaþi”

    Alexandra Presurã,deputat PSD de Dolj: „Nouaredimensionare a învãþãmântuluiîn sistem dual va creºte numãrultinerilor angajaþi”

    Alexandra Presurã,deputat PSD de Dolj: „Nouaredimensionare a învãþãmântuluiîn sistem dual va creºte numãrultinerilor angajaþi”

    Alexandra Presurã,deputat PSD de Dolj: „Nouaredimensionare a învãþãmântuluiîn sistem dual va creºte numãrultinerilor angajaþi”

    Alexandra Presurã,deputat PSD de Dolj: „Nouaredimensionare a învãþãmântuluiîn sistem dual va creºte numãrultinerilor angajaþi”

    Alexandra Presurã,deputat PSD de Dolj: „Nouaredimensionare a învãþãmântuluiîn sistem dual va creºte numãrultinerilor angajaþi”

    Alexandra Presurã,deputat PSD de Dolj: „Nouaredimensionare a învãþãmântuluiîn sistem dual va creºte numãrultinerilor angajaþi”

    Alexandra Presurã,deputat PSD de Dolj: „Nouaredimensionare a învãþãmântuluiîn sistem dual va creºte numãrultinerilor angajaþi”

    Alexandra Presurã,deputat PSD de Dolj: „Nouaredimensionare a învãþãmântuluiîn sistem dual va creºte numãrultinerilor angajaþi”

    Alexandra Presurã,deputat PSD de Dolj: „Nouaredimensionare a învãþãmântuluiîn sistem dual va creºte numãrultinerilor angajaþi”

    Publ

    icita

    te

  • de Virgil Dumitrescu

    dor Dãnacu, omul care a reu-ºit sã transforme micuþa aºeza-re ruralã în reper agroindustrialºi cultural producãtor de con-serve ºi dulceþuri, dar ºi de cân-tece ºi dansuri populare, puseîn scenã de coregraful Dumi-tru Jumãtate, de la Centrul Ju-deþean al Creaþiei Populare ºial Miºcãrii Artistice de Masã.Cum în Olt cãluºul se lua sin-gur pe picioare, ceata în careevolua ºi fiul inginerului Tu-dor Dãnacu avea sã cucereas-cã Londra prin regalul ei defiguri împãmântenite desprecare, cu secole în urmã, se pro-nunþase ºi Dimitrie Cantemir.Dar nu m-aº mira dacã unul caTãriceanu, aliatul lui Dragnea,ºi-ar trage opinci cu pinteni, arpune mâna pe bâta de vãtaf ºiar încinge o tarapana electora-lã. Acolo, la Cezieni, în câm-pia Romanaþilor, peste o sutãde tinere ºi femei în toatã firease prindeau în hora iilor, dincare specialiºti ai MuzeuluiJudeþean Olt (Ilie Rada ºi al-þii) selectau ºi premiau cele maifrumoase ºi originale dintrepiesele cusute de mânã. ªi astaan de an! S-a ajuns la cea de-a33-a ediþie, ceea ce înseamnãcã dupã revoluþie s-a luat pau-zã. Ca ºi la ”Sãrbãtoarea bujo-rului” de la Radomireºti, ca ºila Festivalul cãluºului de laCaracal. Uneori, e adevãrat, înfuga dupã modele nu doar ro-mâneºti, ci ºi de import, se re-curgea la câte un fel de paradãhollywoodeanã gen ”Miss Co-teniþa”. Suna ca dracul, dar seîngrãmãdeau pe ea ºi atei ºicredincioºi, ºi tineri ºi bãtrâni.

    Din când în când, într-oþarã plinã de toane, sepune pata mai deaproape sau mai de departe pecâte un specific românesc înstare sã capteze atenþia gene-ralã. Cu toatã închiderea lacã-tului mioritic, rareori izbuc-nind în afarã ºi numai cu acordcomunist, îmi vine greu sã credcã nu s-a gãsit mãcar un turiststrãin care sã nu fi vizitat Ma-maia sau Delta, Valea Praho-vei sau Transfãgãrãºanul. Ci-tesc ºi mã minunez de câte fru-museþi copleºitoare apar spon-tan în ceea ce priveºte folclo-rul, tradiþiile, portul popular,deºi le avem pe toate de suteºi mii de ani. Când l-am vãzutpe Dragnea împopoþonat cu oie care i-a schimbat alura depolitician nepopular ºi l-a aduscu tãlpile pe pãmânt, mi-amdat seama cã lucrul de mânã emai ceva decât fuga de piciorpânã în Costa Rica. O domni-ºoricã din diaspora a recurs lanu ºtiu ce sãpãturi, îndemnatãpoate de Lucian Blaga ºi, în locde apã, a dat peste niºte râuride arnici frumos curgãtoare peumerii femeii de la þarã. De-aici ºi pânã la a declara o ziuniversalã a iei româneºti n-amai rãmas decât un pas micpentru om. Întâmplarea face sãfi lucrat într-un domeniu adia-cent creaþiei populare, cândIon Nijloveanu ºi Angela Du-mitrescu-Begu alcãtuiau co-lecþie dupã colecþie ºi când, laCezieni, primãvara, avea loc,precum vã spun, ”Sãrbãtoareaiilor”. Era pe-atunci un ingineragronom ieºit din tipare, Tu-

    Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

    Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

    DAN OLTEANU

    Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

    Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

    Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

    ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

    Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

    Cod ISSN: 1842-2896

    Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

    Tiparul:PRODCOM

    Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

    Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

    SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

    Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

    Telefon: 0350429812Marielena Popa

    Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

    SlatinaMihaela Bobaru

    18 - 24 iulie 2018 www.indiscret.ro

    c nexiuni

    Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

    Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

    [email protected]

    6SPECIAL

    Sãpând cu acul dupã ie

    simbolurile naþionale ºi faþã deromâni, formuleazã urmãtorulproiect de lege, dar, cum nu aredreptul la iniþiativã legislativã,îl înainteazã tuturor parlamen-tarilor cu speranþa cã cel puþinun deputat sau un senator, ca sãnu spunem toþi, aºa cum ar me-rita un asemenea proiect, sã ºi-lînsuºeascã ºi sã-l promoveze înparlament. În caz contrar, vomfi obligaþi sã declanºãm acþiu-nea de strângere a semnãturilornecesare pentru promovareaacestui proiect de lege prin ini-þiativã legislativã cetãþeneascã.

    ProiectLEGE

    pentru modificarea ºi comple-tarea Legii nr. 75 din 16/07/1994 privind arborarea drapelu-lui României, intonarea imnuluinaþional ºi folosirea sigiliilor custema României de cãtre autori-tãþile ºi instituþiile publice

    Articol unic. Articolul 20 dinLegea nr. 75/1994 privind arbo-rarea drapelului României, in-tonarea imnului naþional ºi fo-losirea sigiliilor cu stema Ro-mâniei de cãtre autoritãþile ºiinstituþiile publice, modificatã ºicompletatã, se modificã, princompletare, ºi va avea urmãto-rul conþinut:

    Art. 20. Cetãþenii sunt datorisã manifeste respect faþã de dra-pelul ºi imnul naþional al Româ-niei ºi sã nu comitã niciun actprin care s-ar aduce ofensã aces-tora.

    Socialiºtiipropunsancþiuni-ºocpentrunerespectareadrapeluluiRomâniei

    a) Pentru nearborarea DRA-PELULUI ROMÂNIEI, con-form prevederilor articolelor 2ºi 3 sau arborarea DRAPELU-LUI ROMÂNIEI într-o stareevidentã de degradare, decolo-rat sau franjurat, se sancþionea-zã conducãtorul unitãþii, insti-tuþiei sau autoritãþii publice cuamendã, de la 5.000 lei la10.000 lei.

    b) Pentru arborarea DRAPE-LULUI ROMÂNIEI într-o sta-re avansatã de degradare, ruptsau sfâºiat, se sancþioneazã con-ducãtorul unitãþii, instituþiei sauautoritãþii publice cu amendã,de la 10.000 lei la 30.000 lei ºidemiterea din funcþie.

    c) Arborarea DRAPELULUI

    ROMÂNIEI cu gaurã se pedep-seºte cu închisoare de la 6 lunila 5 ani ºi demiterea conducã-torului unitãþii, instituþiei sauautoritãþii publice din funcþie,sau cu amendã, de la 50.000 leila 100.000 lei.

    d) Participarea unui reprezen-tant al unei autoritãþi centrale astatului la manifestãri unde suntdrapele ale României cu gaurã- atrage decãderea imediatã dinfuncþie, indiferent de rangul ei,director, primar, preºedinte alunei autoritãþi, ministru, prim-ministru, Preºedinte CameraDeputaþilor, Preºedinte Senatsau Preºedinte al României”, searatã în propunerea PartiduluiSocialist Român.

    Într-o scrisoare deschisã, Partidul Socialist Român (PSR) înainteazãtuturor parlamentarilor un proiect de lege prin care sunt sancþionatedrastic instituþiile ºi autoritãþile publice care nu respectã drapelul Româ-niei, cel mai important simbol naþional. Sancþiunile prevãd amenzi de la5.000 la 100.000 lei, precum ºi decãderea din funcþie, indiferent derangul ei. Socialiºtii mai propun ca arborarea drapelului României cugaurã sã fie pedepsitã cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. În cazul în careniciun paramentar nu îºi va însuºi aceste propuneri, PSR, al cãrui lidernaþional este vâlceanul Constantin Rotaru (foto), anunþã cã va declanºaacþiunea de strângere de semnãturi pentru promovarea acestui proiectde lege prin iniþiativã legislativã cetãþeneascã.

    de Marielena Popa

    „Scrisoare deschisã cãtre par-lamentari. Stimaþi Deputaþi ºiSenatori,

    Având în vedere lipsa de res-pect pe care o manifestã o bunãparte dintre autoritãþile statuluifaþã de cel mai important sim-bol naþional, DRAPELUL RO-MÂNIEI, Biroul Executiv alPartidului Socialist Român,considerând cã se simte nevoiaresponsabilizãrii celor care de-þin o demnitate publicã, faþã de

  • 18 - 24 iulie 2018www.indiscret.ro

    7ADMINISTRAÞIE

    Doljul rãmâne unjudeþ cu o problemati-cã socialã complexã,asta mai ales dinpricina numãruluifoarte mare de copiiabandonaþi sau cuhandicap. Tocmai dinacest motiv, DirecþiaGeneralã de AsistenþãSocialã ºi ProtecþiaCopilului Dolj, institu-þie aflatã în subordi-nea Consiliului Jude-þean Dolj, are o strate-gie de dezvoltarepentru perioada urmã-toare care va aduceserviciile de asistenþãsocialã mai aproapede cei care au nevoiede sprijin.

    Fiind un judeþ mare, undeexistã foarte multe per-soane care trãiesc în sã-rãcie sau la limita ei, nu este demirare cã activitatea ºi resurse-le DGASPC Dolj sunt puse totmai des la încercare. „DGASPCeste o instituþie mare, cu maimulte componente. Din ferici-re, instituþia noastrã are toatecele 60 de structuri organizato-rice licenþiate, precum ºi încãcinci pentru care nu avem licen-þã decoarece nu s-au elaboratîncã standardele. Aici vorbimdespre activitãþi care se desfã-ºoarã în pionierat, judeþul nos-tru fiind desemnat drept judeþ-pilot pentru foarte multe activi-tãþi care privesc asistenþa socia-lã. Dacã vorbim strict despreprotecþia copilului, trebuie sãºtiþi cã avem peste 400 de copiicare sunt în grija asistenþilormaternali, peste 600 de copiisunt plasaþi la rude ºi familii ºi,de asemenea, avem copii ºi însistem rezidenþial: patru centrede plasament pentru copiii cuhandicap ºi 20 de apartamenteºi cinci case pentru copiii fãrãhandicap. Totdatã, avem ºi uncentru de primiri urgenþe pen-tru copii, acolo unde ajung co-piii abandonaþi sau gãsiþi pestradã. Avem în plan înfiinþarea

    Prin înfPrin înfPrin înfPrin înfPrin înfiinţariinţariinţariinţariinţarea unor centrea unor centrea unor centrea unor centrea unor centre în mai multe în mai multe în mai multe în mai multe în mai multe localităţi din judeţe localităţi din judeţe localităţi din judeţe localităţi din judeţe localităţi din judeţ

    unui al doilea centru de primiriurgenþe. Avem identificatã loca-þia ºi vrem sã o dãm în folosinþãpânã la finalul anului 2020“, adeclarat Florin Stancu, directo-rul DGASPC Dolj. Acesta spu-ne cã la nivelul judeþului existãºi cinci centre de recuperare ºireabilitare destinate celor peste2.000 de copii cu handicap dinDolj, cãrora li se adaugã ºi oechipã mobilã care se deplasea-zã la domiciliul copiilor cu han-dicap care nu pot ajunge la unuldintre centre.

    Obiective îndrãzneþepentru 2020

    Florin Stancu spune cã insti-tuþia pe care o conduce ºi-a pro-pus, cu sprijinul Consiliului Ju-deþean Dolj, sã extindã reþeauade centre destinate copiilor ºipersoanelor cu dizabilitãþi.„Vrem sã fim cât mai aproapede cetãþeni, de cei care se aflãîntr-o situaþie mai dificilã. Toc-mai din acest motiv avem învedere amenajarea unui centrude plasament pentru copiii cudizabilitãþi în oraºul Segarcea,centru care sã aibã o componen-tã deschisã comunitãþii, cu 30

    de spaþii de cazare ºi 100 despaþii destinate recuperãrii. Deasemenea, ne dorim dezvoltareaa douã noi centre de reabilitareºi recuperare pentru tinerii cuhandicap, unul dintre acestecentre va fi amenajat în oraºulCãlãraºi, în sediul unei foste

    ºcoli, ºi altul la Ciuperceni, cuo capacitate mai micã, tot în se-diul unei ºcoli“, a declarat di-rectorul DGASPC Dolj. Pentrucele trei centre, CJ Dolj a alo-cat deja 3,5 milioane de lei înbugetul pentru investiþii pe anul2018.

    Doljul, un judeþdificil din punctde vedere social

    În ciuda eforturilor depusede instituþie în ultimii ani, con-ducerea DGASPC Dolj spunecã, la nivelul judeþului, unelefenomene sociale nedorite s-au accentuat. Este vorba, înprimul rând, de fenomenulabandonãrii copiilor de cãtrepãrinþii care decid sã plece lamuncã în strãinãtate, fenomencare nu pare sã poatã fi eradi-cat prea curând. „Doljul seconfruntã cu o serie de feno-mene sociale nedorite. Estevorba despre fenomenul aban-donului copilului, cu fenome-nul pãrãsirii copiilor de cãtrepãrinþii plecaþi la muncã înstrãinãtate, fenomenul exploa-tãrii prin muncã a copiilor ºicel de violenþã domesticã ºiviolenþã îndreptatã împotrivacopiilor. Noi facem eforturisusþinute pentru prevenirea lorºi, în anumite cazuri, am avutrezultate bune. Totuºi, ne-amdori parteneriate mai strânsecu autoritãþile locale pentru acombate aceste fenomene.Avem nevoie de implicarea lorîn acþiunile de prevenire a fe-nomenelor sociale nedorite“, adeclarat Stancu.

    Conform directoruluiDGASPC Dolj, la nivelul jude-þului existã peste 1.500 de co-pii instituþionalizaþi, instituþiaconfruntându-se cu peste 100de noi cazuri de intrãri în sis-tem în fiecare an.

    Florin Stancu

    DGASPC aduceserviciile sociale maiaproape de doljeni

    DGASPC aduceserviciile sociale maiaproape de doljeni

    DGASPC aduceserviciile sociale maiaproape de doljeni

    DGASPC aduceserviciile sociale maiaproape de doljeni

    DGASPC aduceserviciile sociale maiaproape de doljeni

    DGASPC aduceserviciile sociale maiaproape de doljeni

    DGASPC aduceserviciile sociale maiaproape de doljeni

    DGASPC aduceserviciile sociale maiaproape de doljeni

    DGASPC aduceserviciile sociale maiaproape de doljeni

    DGASPC aduceserviciile sociale maiaproape de doljeni

    DGASPC aduceserviciile sociale maiaproape de doljeni

    DGASPC aduceserviciile sociale maiaproape de doljeni

    DGASPC aduceserviciile sociale maiaproape de doljeni

    DGASPC aduceserviciile sociale maiaproape de doljeni

    DGASPC aduceserviciile sociale maiaproape de doljeni

    DGASPC aduceserviciile sociale maiaproape de doljeni

    DGASPC aduceserviciile sociale maiaproape de doljeni

  • 18 - 24 iulie 2018 www.indiscret.ro

    8ADMINISTRAÞIE

    Economia româneascã –o spun cifrele – a cres-cut cu 24% de la prelua-rea guvernãrii de cãtre Coali-þia din care ALDE face parte.Pe criteriul PIB-ului la parita-tea puterii de cumpãrare, Ro-mânia devine a noua þarã dinUE, depãºind în acest an Sue-dia, iar dacã menþinem ritmulunei creºteri de minimum 4%anual, e posibil sã devenim aopta în 2020, depãºind ºi Bel-gia.

    Pe de altã parte, tot conformcifrelor statistice, Doljul are ovaloare a PIB-ului de 5,39 mi-liarde euro, ceea ce îl plaseazãîn primele 10 judeþe din þarã.

    Cu toate acestea, la nivelnaþional România continuã sãfie pe primul loc în UE la ra-ta riscului de sãrãcie, iar Dol-jul între judeþele fruntaºe laºomaj (8,8%) ºi campion lanumãrul persoanelor care pri-mesc ajutor social (14.462).

    De asemenea, suntem þara încare 42,6% dintre persoanelede peste 65 de ani suferã dedeprivare materialã/sãrãcie, învreme ce media europenã emult în spate la 12,8%.

    Toate aceste date ne aratã celpuþin douã lucruri clare. În pri-mul rând, cã e loc de mult maibine în transferul creºterii eco-nomice în buzunarele români-lor, în calitatea vieþii lor. În aldoilea rând, cã trebuie sã re-gândim modul în care vom în-þelege sã încurajãm munca ºi modul în care putem construio dezvoltare mai echilibratã aregiunilor þãrii.

    De aceea, perioada a doua amandatului Coaliþiei PSD-ALDE trebuie sã se concentre-ze pe o creºtere consolidatã aeconomiei care sã se regãseas-cã în creºterea veniturilor ºi îndezvoltarea armonioasã a þãrii.

    Multiplicarea investiþiilorstrãine directe, implicarea sta-tului în câteva proiecte mari dedezvoltare economicã în pe-rioada imediat urmãtoare, re-ducerea majorã a deficitului lapensii, creºterea ratei de colec-tare la bugetul de stat, creºte-rea ratei de absorbþie a banilor

    de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

    europeni sunt elemente carevor concura la menþinereaunui ritm bun al economiei ºila realizarea pe aceastã bazã acelor enunþate mai sus.

    Condiþie esenþialã pentrucrearea de noi locuri de mun-cã mai bine plãtite, pentrucreºterea salariilor ºi a pensii-lor. Din aceastã perspectivã,ideea dublãrii pensiilor în euroa punctului de pensie pânã lasfârºitul lui 2020 trebuie pri-vitã ca o posibilitate realistã.

    În general, în perioada ur-mãtoare atenþia faþã de pensi-onari trebuie sã fie o temãprincipalã alãturi de încuraja-rea tinerilor sã aleagã Româ-nia ca destinaþie pentru profe-sia ºi viaþa lor.

    Va trebui însã sã înþelegem- cã rezolvarea problemei pen-sionarilor nu înseamnã exclu-siv creºterea punctului de pen-sie. Servicii medicale adapta-te nevoilor unei populaþii îm-bãtrânite, ridicarea plafonuluide venituri pânã la care pensi-onarii sã beneficieze de medi-camente compensate 90%,transport în comun mai sigurºi adaptat nevoilor lor, grijacomunitãþii pentru seniorii sin-guri, toate acestea între altele,vor putea creºte gradul de sa-tisfacþie al celor în vârstã.

    Aºtept cu interes dezbatereanoii Legi a Pensiilor prin caresã reaºezãm sistemul pe bazecorecte, echitabile pentru toþicei care au contribuit o viaþã lasistemul public de pensii, darcare sã ºi încurajeze participa-rea la Pilonul II care ar puteaaduce venituri suplimentare laieºirea de pe piaþa muncii.

    Apropo de lege, susþin de peacum ideea (promovatã de re-prezentanþi ai ALDE, dar ºi deministrul muncii) ca perioade-le stagiului militar, ale studii-lor universitare (facultate,masterat, doctorat) sã fie asi-milate vechimii în muncã.

    Cred cã astfel de teme ar tre-bui sã fie pe agenda publicã înperioada urmãtoare. Cu sigu-ranþã, încetarea rãzboiului ro-mâno-român va ajuta enormca acest lucru sã se întâmple.

    Ce avem de fãcut?

    Publ

    icita

    te

    Festivalul de datini ºiobiceiuri „Tradiþiile verii“

    în Centrul Vechi

    Consiliul Judeþean Dolj ºiCentrul Judeþean pentruConservarea ºi Promo-varea Culturii Tradiþionale Dolj,cu sprijinul Primãriei ºi al Con-siliului Local Municipal Craio-va - parteneri ai evenimentului,organizeazã vineri, 20 iulie2018, începând cu ora 19:00,Festivalul de datini ºi obiceiuri„Tradiþiile verii“, ediþia a VII-a, în Piaþa Fraþii Buzeºti (Cen-trul Vechi).

    Ansambluri ºi soliºti din ju-deþele Dolj, Gorj, Mehedinþi,Teleorman, precum ºi Asocia-þia Vlahilor din Bulgaria vorprezenta obiceiuri întâlnite varaîn viaþa satului: Sânzienele sauDrãgaica, Sânpetru de varã,

    Paparudele, Tatãl Soarelui ºiMuma Ploii, Sãptãmâna luiSântilie, încheierea seceriºului,coliva, colacul ºi prima pâinedin noua recoltã de grâu.

    Participã soliºtii: MãdãlinaStoica, Marius Gheorghe, Valen-tina Simion, Alexandru Lilea;Liviu Olteanu ºi Taraful din Gre-ceºti - Dolj; ansamblurile folc-lorice: „Liliacul“ din Baia deAramã - Mehedinþi, „Roua“ dinCloºani - Padeº -Gorj, Ansam-blul ªcolii Gimnaziale Izvoare-le din Teleorman, „Doina Mis-chiului“ din Mischii - Dolj,„Hora Desnãþuiului“ al Casei deCulturã „Adrian Pãunescu“ dincomuna Bârca - Dolj, „Tranda-firul“ al Casei de Culturã din ora-ºul Dãbuleni - Dolj, „Oltenaºii“

    din Scãeºti - Dolj, „Dor cãlãtor“din Craiova. Pe scena celei de-aVII-a ediþii a Festivalului „Tra-diþiile verii“ vine ºi AsociaþiaVlahilor din Bulgaria cu obi-ceiuri specifice acestui anotimp.

  • 18 - 24 iulie 2018www.indiscret.ro

    9ADMINISTRAÞIE

    În prima jumãtate a anului2018, Universitatea dinCraiova, prin Facultatea de

    Mecanicã - Centrul de cerceta-re pentru Materiale compositepentru structuri statice, dinami-ce ºi biofuncþionale realizateprin metalurgia pulberilor ºitehnologii conexe (ComIng), agãzduit Universitatea din Bour-gogne - Franþa, prin InstitutulSuperior de Automobile ºiTransporturi (ISAT), în bazaacordului bilateral în cadrulprogramului ERASMUS+.

    Astfel, pe perioada celor ºase

    Colaborare între Universitatea din Bourgogneºi Universitatea din Craiovaluni, studenþii francezi Benja-min Daiguebonne, Antoine Le-trong ºi Mickael Fiakaifonu audesfãºurat un program de inter-nship în vederea realizãrii pro-iectelor de licenþã, respectiv di-sertaþie master în domeniile:tehnologia de injecþie de medie/joasã presiune de pulberi bio-compozite pentru dispozitivemedicale miniaturizate (coordo-nator conf. dr. ing. GabrielaSima), monitorizarea structuri-lor oþelurilor inoxidabile duplexprin tratamente termice comple-xe (coordonator conf. dr. ing.

    Cristina Teiºanu) ºi tehnologiade fabricaþie 3D printing pen-tru fabricarea de tipologii avan-sate de implanturi dentare (co-ordonator prof. dr. ing. OanaGîngu).

    Rezultatele ºtiinþifice obþinu-te au fost prezentate în cadrulsesiunii de susþinere a proiec-telor de licenþã, respectiv diser-taþie de master la ISAT (iunie2018), fiind apreciate atât ca-litatea stagiului efectuat, cât ºipotenþialul existent la Univer-sitatea din Craiova, ceea cepermite dezvoltarea în conti-

    nuare, la un nivel superior, acolaborãrii dintre aceste enti-

    taþi de educaþie superioarã ºicercetare aplicatã.

    Începute în primul mandatde primar al actualului mi-nistru al muncii ºi justiþiei

    sociale, Lia Olguþa Vasilescu,investiþiile în reabilitarea ºimodernizarea unitãþilor sanita-re din subordinea municipali-tãþii craiovene rãmân o priori-tate ºi pentru actuala adminis-traþie. De aceastã datã, efortu-rile financiare s-au îndreptatcãtre Spitalul Clinic de Neu-ropsihiatrie Craiova, acolounde au fost modernizate sa-loanele destinate pacienþilor desex masculin, iar curtea unitã-þii medicale a trecut printr-unproces de reamenajare.

    „Continuãm seria investiþii-lor în tot ceea ce înseamnã sis-temul de sãnãtate. Aici a fost oinvestiþie realizatã de conduce-rea spitalului, iar noi am asi-gurat fondurile necesare, cares-au ridicat la 275.000 de lei.S-au schimbat instalaþiile elec-

    trice ºi sanitare, s-a montat unsistem antiefracþie pentru pro-tecþia pacienþilor, s-au realizatgrupuri sanitare antidistrugereîn saloanele de urgenþã. Asta pelângã o cosmetizare atât inte-

    rioarã, cât ºi exterioarã a aces-tui corp de clãdire”, a afirmatprimarul Mihail Genoiu, carea adugat cã se lucreazã deja laurmãtorul proiect, anume con-struirea unei clãdiri destinaterecuperãrii neurologice. „Afost o solicitare a spitalului.Este o specialitate nouã de careeste mare nevoie. Este avansa-tã o sumã de aproape 150.000de lei, bani necesari pentru în-tocmirea studiului de fezabili-tate pentru noua clãdire“, a maispus primarul Craiovei.

    Procesulde modernizarecontinuã

    La rândul sãu, managerul Spi-talului de Neuropsihiatrie Cra-

    iova, Anca Tudor, a declarat cãinvestiþiile în modernizarea uni-tãþii sanitare vor continua. „Pelângã saloanele finalizate acum,suntem în curs de finalizare cuetajul 3 al clãdirii de neurolo-gie unde s-au realizat lucrãri deigienizare ºi se monteazã insta-laþia de climatizare. Acest lucrueste foarte important pentru pa-cienþii neurologici. Însã proiec-tul nostru de anvergurã este cli-nica de recuperare neurologicã.Este o clãdire cu patru etaje, laparterul cãreia sperãm ca sãdeschidem ºi un centru de ima-gisticã cu RMN ºi CT. La etaje-le superioare vom avea saloa-nele clinicii deja existente deneurologie, cu o bazã hidro, cumasaj, cu tot ceea ce înseamnãproceduri de electro ºi de fizio-

    terapie, proceduri extrem denecesare având în vedere cã lis-tele de aºteptare pentru clinicade recuperare sunt de ºase luniºi þinând cont cã pacienþii dinneurologie trebuie imediat du-ºi în secþia de recuperare. Dinpricina lipsei de spaþiu, acum nuputem sã îi primim imediat ºidin aceastã cauzã existã listelungi de aºteptare“, a precizatmanagerul spitalului.

    Genoiu: Se lucreazãpentru îmbunãtãþireacondiþiilor ºi încelelalte spitale

    Aºa cum am precizat la înce-put, investiþiile în spitalele cra-iovene rãmân o prioritate pen-tru municipalitate. O confirmãchiar primarul Mihail Genoiu,care spune cã în prezent se rea-lizeazã lucrãri la Spitalul „Vic-tor Babeº“ ºi, în curând, vor în-cepe lucrãri ºi la Secþia de he-matologie a Spitalului „Filan-tropia“. „Vom avea, în zileleurmãtoare, o inaugurare de re-paraþii la Spitalul Victor Babeº.La Filantropia a fost adjudeca-tã licitaþia de reamenajare ºi re-consolidare a clãdirii destinateSecþiei de hematologie, o inves-tiþie de peste 2,5 milioane lei.- Începe partea de execuþie efec-tiv, pentru cã proiectarea estedeja realizatã ºi cât de curândvom avea ºi recepþionarea Stu-diului de Fezabilitate reactuali-zat pentru fonduri europene dela Ambulatoriul Spitalului Fi-lantropia. Sperãm sã îl avemîn ºedinþa de consiliu din lunaiulie pentru a fi deja depusã do-cumentaþia pentru accesarea defonduri europene”, a adãugatGenoiu.

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

    Municipalitateacontinuã investiþiileîn spitalele craiovene

  • Calmarea tensiunilorpolitice locale, prindemiterea ºefei DNA,a oferit leului posibilitatea sã îºistabilizeze poziþia faþã de euro,care a atins în 21 iunie maxi-mul sãu istoric de 4,6695 lei.

    Posibilitatea ca euro sã atin-gã pragul de 4,7 lei ar fi pusbanca centralã, în opinia ana-liºtilor de la ING Bank, în si-tuaþia de a injecta în piaþa va-lutarã circa 2,5 miliarde euroîn ultimele douã luni. De alt-fel, valoarea sumei aduceaminte de perioada iulie – sep-tembrie 2012, atunci când afost suspendat fostul preºedin-te Bãsescu.

    Cursul euro a început perioa-da la 4,6587 lei, iar dupã ocreºtere la 4,6607 ea a fost în-cheiatã la 4,6550 lei, într-oºedinþã în care tranzacþiile s-aurealizat în culoarul 4,652 –4,657 lei

    Cursul dolarului american acrescut de la 3,9738 la 4,0064lei, pentru a încheia intervalulla 3,9774 lei.

    Moneda elveþianã s-a depre-ciat pe pieþele internaþionale la1,164 – 1,172 franci/euro, iarmedia ei a scãzut de la 4,0032la 3,9781 lei, la sfârºitul pe-rioadei.

    Evoluþia leului din urmãtoa-rele sãptãmâni va fi influenþa-tã de nivelul aversiunii faþã derisc, care poate creºte în con-diþiile în care rãzboiul comer-cial dintre Statele Unite ºi Chi-na se va amplifica, având învedere cã excendentul comer-cial chinezesc cu SUA din iu-nie s-a ridicat la 30 miliardedolari.

    Un rol important îl vor aveaºi politicile monetare ale ma-rilor bãnci centrale. O creºterea dobânzilor-cheie va reduceinteresul pentru monedeleemergente, cum este ºi leul.

    Creºterea zilnicã a ratelor lacreditele contractate de români

    10ECONOMIE

    18 - 24 iulie 2018 www.indiscret.ro

    Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

    Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

    a încetinit, dupã ce BNR a datun semnal pozitiv pieþii men-þinând dobânda sa de politicãmonetarã la 2,5%, mizând pescãderea inflaþiei, care a înche-iat luna trecutã la 5,4%.

    La sfârºitul perioadei, indi-cele ROBOR la trei luni, uti-lizat la calcularea dobânzilorla majoritatea creditelor în lei,a stagnat la 3,35%, iar cel laºase luni, folosit la calcularearatelor la creditele ipotecare,la 3,47%, cel mai ridicat nivelîncepând cu 21 martie 2014.Indicele ROBOR la 9 luni s-aoprit la 3,51%, iar cel la 12luni la 3,56%.

    Perechea euro/dolar a cobo-rât de la 1,1788 dolari, maximal ultimei luni, la 1,1613 do-lari, pentru ca la sfârºitul pe-rioadei sã urce la 1,1726 do-lari, investitorii alegând pru-denþa înainte de întâlnirea în-tre preºedinþii Donald Trumpºi Vladimir Putin.

    Dolarul a profitat de decla-raþiile preºedintelui Fed, Jero-me Powell, conform cãrorafaptul cã piaþa muncii este ro-bustã ºi nivelul inflaþiei dinSUA se plaseazã aproape deþinta propusã sunt motive so-lide pentru continuarea proce-sului de majorare a dobânziide politicã monetarã din Sta-tele Unite.

    Indicele compozit al bitcoincalculat de Bloomberg valorala sfârºitul intervalului6.367,14 dolari.

    Valoarea bitcoin ar puteasuferi modificãri ca urmare afaptului cã autoritãþile de re-glementare internaþionale auprezentat un cadru pentru mo-nitorizarea riscurilor asociatemonedelor nevirtuale, chiardacã ele nu reprezintã în pre-zent un pericol major pentrustabilitatea financiarã.

    Analiza cuprindeperioada 10 – 16 iulie

    Publ

    icita

    te

    Leul ºi-a luat o pauzãde la scãdere

    Leul ºi-a luat o pauzãde la scãdere

    Leul ºi-a luat o pauzãde la scãdere

    Leul ºi-a luat o pauzãde la scãdere

    Leul ºi-a luat o pauzãde la scãdere

    Leul ºi-a luat o pauzãde la scãdere

    Leul ºi-a luat o pauzãde la scãdere

    Leul ºi-a luat o pauzãde la scãdere

    Leul ºi-a luat o pauzãde la scãdere

    Leul ºi-a luat o pauzãde la scãdere

    Leul ºi-a luat o pauzãde la scãdere

    Leul ºi-a luat o pauzãde la scãdere

    Leul ºi-a luat o pauzãde la scãdere

    Leul ºi-a luat o pauzãde la scãdere

    Leul ºi-a luat o pauzãde la scãdere

    Leul ºi-a luat o pauzãde la scãdere

    Leul ºi-a luat o pauzãde la scãdere

    B iblioteca Judeþeanã „Alexandru ºiAristia Aman” gãzduieºte miercuri,18.07.2018, începând cu ora 15:00, în sala„Acad. Dinu C. Giurescu”, lansarea volumului „3Teorii despre toate lucrurile”, autor Ellis H. Pot-ter.

    Ellis H. Potter este speaker, consilier ºi profe-sor. A susþinut conferinþe pentru grupuri diverse,în diferite pãrþi ale lumii, cu privire la subiecte deultimã orã, de la autoritate ºi epistemologie la di-ferite perspective asupra lumii. A crescut în Sta-tele Unite ale Americii, dar ºi-a petrecut cea maimare parte a vieþii în Europa.

    Ellis Potter a fost un copil neobiºnuit. La vârstãde 13 ani citea mai mult despre religii comparate,cãuta adevãrul, punea întrebãri de genul: „Cât dedeparte este departe? Cine este Dumnezeu?”, gã-sea creºtinii plictisitori, aºa cã a cãutat alte filoso-fii ºi religii. Astfel, i-a descoperit pe “Zen Budiºti”,adepþii întrebãrilor radicale, oameni care gândeauîn termeni absolutiºti, dedicându-se Zen Budismu-lui pentru urmãtorii 15 ani, în calitate de cãlugãrbudist. În 1976, dupã mai multe întâlniri ºi discu-þii cu dr. Francis Schaeffer, Ellis Potter a devenitcreºtin.

    Lansare de carte la Biblioteca ”Aman”

  • 18 - 24 iulie 2018www.indiscret.ro

    11REPORTAJ

    de Mihaela Bobaru

    Legumicultorii olteni batrecord dupã record. Deºicultivã cam tot ce în-seamnã legume autohtone, ei s-au specializat în tomate. Dacãîn alte judeþe abia de se gãsesccâteva sute care au ales sã acor-de o atenþie sporitã cultivãrii ro-ºiilor pentru a pune mâna pe cei3.000 de euro oferiþi de Guvern,la Olt, numãrul fermierilor în-scriºi în „Programul Tomata” asãrit de câteva mii. Ei au livratpe piaþã, doar în cadrul acestuian, peste 7.500 de tone de roºii.Ca bonificaþie, au oferit consu-matorilor din întreaga þarã roºiigustoase ºi extrem de atractive.Unii au ales sã vândã celebreleroºii „cu þâþã” cunoscute dreptroºii de Izbiceni, alþii au optatpentru „inimã de bou”, „roºiaportocalã” sau pentru cea „deciocolatã”. Au existat însã ºicâþiva legumicultori care au ofe-rit celor interesaþi roºii gigant,a cãror greutate depãºea cu multjumãtate de kilogram. Interesanteste cã oferta bogatã ºi diversi-ficatã a cultivatorilor de tomatedin cel mai mare bazin legumi-col din þarã a fost una la marecãutare.

    Campioni laprogramul „Tomata”

    „Programul Tomata s-a dove-dit încã de anul trecut, de cânda fost iniþiat de ministrul PetreDaea, drept unul de succes.Numãrul legumicultorilor dinjudeþ care s-au înscris în pro-gram a fost încã de la începutunul foarte mare, dar al celorînscriºi acum a depãºit oriceaºteptãri, chiar ºi pentru noi careºtiam ce fel de fermieri avem,cât de pasionaþi ºi experimen-taþi sunt în producerea de legu-me, în special de roºii. Avemînscriºi în program peste 4.000de fermieri, 3.800 dintre ei aufost în ciclul întâi de producþie.Cu doar câteva excepþii, ei aureuºit sã-ºi depunã documente-le care dovedeau comercializa-rea celor 2.000 de kilograme ºi

    au intrat în posesia banilor.Restul de fermieri vor face do-vada valorificãrii tomatelor înlunile noiembrie ºi decembrie ºiapoi vor primi ºi banii”, a de-clarat directorul Direcþiei Agri-cole Olt, Dragoº Drãghicescu.

    Fermierii din Olt au vândut pepiaþã în aceastã primãvarã ºiînceput de varã peste 75.000 detone de tomate din soiurile tim-purii ºi extratimpurii.

    „Roºiile valorificate pe pieþe-le din întreaga þarã de legumi-cultorii olteni înscriºi în Progra-mul Tomata sunt unele autohto-ne, chiar dacã în mare parte se-minþele au fost achiziþionate dinBulgaria. Adevãrul este cã, la unmoment dat, dupã revoluþie,bulgarii au luat roºia de Izbiceniºi au omologat-o. Acum noi oproducem, dar fãrã a o mai pu-tea omologa. Este acea roºie cugust deosebit, alungitã la vârf.Au mai fost valorificate roºiidin hibrizi produºi în þarã, darcantitãþile nu se comparã cu celemai cunoscute tomate olteneºti.Au fost fermieri care au produsroºiile cunoscute sub denumi-rea de «inimã de bou», roºiileroze, cele de «ciocolatã» ºi chiarroºiile «portocalã». Gustul fie-cãrui soi este special, deºi dife-rã. Studiile au arãtat cã gustuldeosebit este dat de modul încare se produc, dar ºi de com-poziþia solului. În bazinele le-gumicole din Olt, în cele douã,

    avem un sol de cea mai bunãcalitate. În plus, roºiile produsede fermierii din judeþ sunt câtmai aproape de cele produse debunicii noºtri cu mulþi ani înurmã, fãrã prea multe chimica-le. La mare preþ este gunoiul degrajd. Pentru a face rost de ele,fermierii legumicultori de viþãveche fac tot felul de înþelegericu locuitorii din judeþ care de-þin animale ºi pãsãri. Le iau bã-legarul ºi le dau la schimb rã-sad de roºii ºi îi învaþã cum sãle cultive pentru a obþine o pro-ducþie bunã ºi a avea tomate decalitate”, ne-a mãrturisit adjunc-tul Direcþiei Agricole, Ion Anu-þa.

    Roºii de toatemodele ºi de toatemãrimile

    Dupã ce au devenit cunoscuþipentru roºiile gustoase, legumi-cultorii olteni vor sã arate tutu-ror ce roºii speciale produc. Casã-i obiºnuiascã sã facã salatecurcubeu, mulþi dintre ei au în-ceput sã le ofere cumpãrãtori-lor, pe lângã tomatele tradiþio-nale, ºi câte ceva din roºiile spe-ciale. Vor ca astfel sã li se simtãgustul ºi sã ºi-l dezvolte. Uniile dau chiar ºi informaþii legatede eventualele afecþiuni pe careaceste tomate nou apãrute pepiaþã le pot vindeca sau infor-maþii cu privire la afecþiunile pecare le pot preveni. Potrivitacestora, cea mai cunoscutã „ro-ºie terapeutic” este cea de „cio-colatã”. Producãtorii olteni sus-þin cã consumul constant alacesteia duce la reducerea nive-lului glicemiei. Pentru a fi câtse poate de convingãtori, oame-nii invocã celor interesaþi ºi oserie de studii fãcute de cãtrefirmele specializate din þarã ºistrãinãtate.

    Pe lângã tomatele cu efecteterapeutice, oltenii au început sãproducã ºi roºii impresionanteprin dimensiune. Aºa se face cãau ajuns sã se laude cu tomate-le ce depãºesc un kilogram bu-cata. Deºi e greu de crezut cã arfi foarte mulþi interesaþi de ele,

    legumicultorii susþin contrariul.„Am luat sãmânþa de roºii de

    la Indagra. Am luat mai multesoiuri. La un moment dat, dingreºealã, am amestecat sãmân-þa. Pentru cã nu mai aveam deunde lua alta, am pus-o ºi amfãcut rãsadul aºa cum a ieºit,amestecat. La plantare a fostcam greu sã deosebim planteleºi le-am pus cum s-a nimerit.Acum, iatã ce minunãþie de ro-ºii am în solar. Am roºii de toa-te culorile ºi mãrimile, dar celmai important este cã sunt foar-te gustoase. Indiferent pe carele-ai tãia, gustul este deosebit.ªi, în plus, sunt naturale. Nu le-am dat decât gunoi. La începutgãinaþ de pãsãri ºi apoi bãlegarde la vaci, porci ºi oi, ameste-cat. Roºia de care aþi aflat dum-neavoastrã a avut aproape 1,4kilograme, dar am mai avut îna-inte una de peste 1,5 kilograme.Mã uitam la ea, mã uitam la cân-tar ºi nu-mi venea sã cred ceminunãþie am în grãdinã. Acumsunt multe roºii mari de 800,900 sau 1 kilogram, dar suntverzi. Poate când se coc vor fimai mari”, a declarat Iulian Spâ-nu din Pleºoiu. Dupã ce s-a aflatde roºiile sale gigant, gospodã-ria s-a transformat în loc de pe-lerinaj. Oamenii vin, se minu-neazã ºi îl roagã sã-i dea seminþepentru a avea ºi ei în grãdinã„tomate de revistã”.

    Legumicultorii înconcurs pentruputina cu brânzã

    Dacã guvernanþii îi încurajea-zã sã producã tomate în canti-tãþi cât mai mari ºi pentru o câtmai lungã perioadã din an, Aso-ciaþia Tinerilor Fermieri, condu-sã de Florin Ciobanu, consilie-rul ministrului agriculturii, Pe-tre Daea, îi stimuleazã prin totfelul de concursuri sã scoatã pepiaþã legume excepþionale. Ul-timul lansat este cel privind ceamai mare tomatã produsã în Olt.Cel care va face dovada cã aprodus cea mai mare roºie va firãsplãtit cu o putinã de telemeade Sibiu, cã tot merge bine ro-

    ºia cu brânzã. În plus, va primiºi un premiu de 500 de euro pecare sã-i investeascã în viitoa-rele culturi ca sã scoatã pe piaþãlegume de cea mai bunã calita-te. Premierea va avea loc întoamnã, de Ziua recoltei. Chiardacã premiul va fi oferit de aso-ciaþie, el va fi înmânat chiar deministrul Daea.

    Asociaþia Tinerilor Fermieridin Olt nu doar cã-i stimuleazãpe fermierii legumicultori sã seia la întrecere care produce ceamai mare cantitate de tomate depe aceeaºi suprafaþã sau celemai speciale tomate, dar îi aju-tã ºi sã-ºi valorifice la un preþcât mai bun recolta. Aºa se facecã mai întâi le-a dat o mânã deajutor sã înfiinþeze primeleCAP-uri de modã nouã. Cumprimul pas a fost fãcut, urmea-zã acum negocierile cu marilelanþuri alimentare pentru ca le-gumicultorii sã livreze marfacãtre acestea. Ce nu se poatevinde la calitate superioarã sepoate duce cãtre firmele de pro-cesare a legumelor, în acest sensfiind stabilite deja contacte.Ajutaþi au fost legumicultoriicare s-au asociat ºi pentru a pã-trunde pe piaþã. Asociaþia con-dusã de Ciobanu a concesionato mare parte din tarabele dincele mai importante pieþe dinSlatina pe care le-a pus la dis-poziþia producãtorilor. Pentru a-i aduce aproape pe cumpãrãtoride producãtori a fost iniþiat ºiun program social destinatvârstnicilor. Ei pot cumpãra înziua de luni a fiecãrei sãptãmânitot felul de legume ºi fructe au-tohtone la preþ cu 10% mai mic.Cei care cumpãrã pot participala o tombolã. Câºtigãtorii aces-teia primesc la finele sãptãmâ-nii câte cinci kilograme de le-gume. Iar numãrul celor care sebucurã de un astfel de cadou nueste deloc mic.

    „În acest fel au de câºtigat ºipensionarii care au venituri in-suficiente pentru nevoile lor, darºi producãtorii care atrag aceas-tã categorie. În loc sã se ducã înmarketuri, vin la piaþã. Aicicumpãrã mai ieftin ºi se pot nu-mãra ºi printre câºtigãtorii tom-bolei. Sperãm sã-i obiºnuim pecumpãrãtorii slãtineni sã achi-ziþioneze legume ºi fructe directde la producãtori. Acum nu doarcã sunt mai proaspete, dar au înacest fel ºi un preþ comparabilcu cel din marketuri”, a maispus Florin Ciobanu, preºedin-tele Asociaþiei Tinerilor Fer-mieri. Dacã experimentul de laSlatina cu programul social vaprinde, atunci el se doreºte a fiextins în tot judeþul ºi chiar înþarã.

    Roºiile olteneºticuceresc RomâniaRoºiile olteneºticuceresc RomâniaRoºiile olteneºticuceresc RomâniaRoºiile olteneºticuceresc RomâniaRoºiile olteneºticuceresc RomâniaRoºiile olteneºticuceresc RomâniaRoºiile olteneºticuceresc RomâniaRoºiile olteneºticuceresc RomâniaRoºiile olteneºticuceresc RomâniaRoºiile olteneºticuceresc RomâniaRoºiile olteneºticuceresc RomâniaRoºiile olteneºticuceresc RomâniaRoºiile olteneºticuceresc RomâniaRoºiile olteneºticuceresc RomâniaRoºiile olteneºticuceresc RomâniaRoºiile olteneºticuceresc RomâniaRoºiile olteneºticuceresc România

    Ion Anuþa

  • 18 - 24 iulie 2018 www.indiscret.ro

    Publ

    icita

    te

    Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

    Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

    Duminicã 09.00 - 14.00

    12ACTUALITATE

    Ca urmare a executãriilucrãrilor de conectarea reþelei PEHD D 355mm din ªtirbei Vodã cu reþeauaOL D 500 mm din Carol I, câtºi PEHD D 110 mm din GabrielStoianovici ºi Pãtraºcu Vodã, vãcomunicãm urmãtoarele:

    În data de 19.07.2018, întreorele 900 – 1800, se va întrerupefurnizarea apei potabile la con-sumatorii existenþi în munici-piul Rm. Vâlcea pe strada Ca-rol I (de la Episcopie pânã laMall), strada Popa ªapcã, stra-da Al. Boicescu, strada cpt. Ne-goescu, strada Col. Bãdescu,strada Pinilor, strada GabrielStoianovici, strada PãtraºcuVodã, strada ªtirbei Vodã (de laCarol I pânã la Parc Zãvoi) ºiimobilele din Cartierul Zãvoi.

    În aceastã perioada orarã,echipele de intervenþie ale APA-VIL SA vor face eforturi susþi-nute pentru remedierea situaþieineplãcute în cel mai scurt timpposibil.

    Pentru asigurarea parametri-lor de potabilitate a apei din re-þea certificaþi prin buletine deanalizã a apei în secþiunea de in-tervenþie (înainte ºi dupã spãla-rea reþelei), angajaþii APAVILSA vor efectua purjãri în zonarespectivã ºi în zone adiacenteîn care existã posibilitatea mo-dificãrii parametrilor de potabi-litate.

    Recomandãm ºi consumato-rilor afectaþi ca, imediat dupãpornire, sã lase sã curgã canti-tatea de apã necesarã eliminãriiapei cu impuritãþi produse caurmare a întreruperii furnizãriiapei.

    Cheltuielile ocazionate decantitatea de apã eliminatã vorfi suportate de cãtre APAVIL SAîn urma unor solicitari scrise alebeneficiarilor, confirmate despecialiºtii societãþii noastre.

    Vã mulþumim pentru înþele-gere!

    DIRECTOR GENERAL,ing. Gigi Preduº

    Publ

    icita

    te

    APAVIL întrerupe apapotabilã pe câteva strãzi

    din Râmnicu Vâlcea

    APAVIL întrerupe apapotabilã pe câteva strãzi

    din Râmnicu Vâlcea

    APAVIL întrerupe apapotabilã pe câteva strãzi

    din Râmnicu Vâlcea

    APAVIL întrerupe apapotabilã pe câteva strãzi

    din Râmnicu Vâlcea

    APAVIL întrerupe apapotabilã pe câteva strãzi

    din Râmnicu Vâlcea

    APAVIL întrerupe apapotabilã pe câteva strãzi

    din Râmnicu Vâlcea

    APAVIL întrerupe apapotabilã pe câteva strãzi

    din Râmnicu Vâlcea

    APAVIL întrerupe apapotabilã pe câteva strãzi

    din Râmnicu Vâlcea

    APAVIL întrerupe apapotabilã pe câteva strãzi

    din Râmnicu Vâlcea

    APAVIL întrerupe apapotabilã pe câteva strãzi

    din Râmnicu Vâlcea

    APAVIL întrerupe apapotabilã pe câteva strãzi

    din Râmnicu Vâlcea

    APAVIL întrerupe apapotabilã pe câteva strãzi

    din Râmnicu Vâlcea

    APAVIL întrerupe apapotabilã pe câteva strãzi

    din Râmnicu Vâlcea

    APAVIL întrerupe apapotabilã pe câteva strãzi

    din Râmnicu Vâlcea

    APAVIL întrerupe apapotabilã pe câteva strãzi

    din Râmnicu Vâlcea

    APAVIL întrerupe apapotabilã pe câteva strãzi

    din Râmnicu Vâlcea

    APAVIL întrerupe apapotabilã pe câteva strãzi

    din Râmnicu Vâlcea

  • 18 - 24 iulie 2018www.indiscret.ro

    13CULTURÃ

    ”Puppets OccupyStreet”, primul ºiunicul festival de artaanimaþiei din Româ-nia, derulat exclusivîn spaþii neconvenþio-nale ºi care aduce laun loc doar artiºtiindependenþi ºi trupeprivate, se pregãteºtesã ocupe din noustrãzile Craiovei, îndeja cunoscuta pe-rioadã 25 august - 1septembrie, cu ceade-a V-a ediþie.

    În 2018, pãpuºari din lumeaîntreagã, pãpuºi uriaºe,care alegorice, spectacole

    pe strãzi, în parcuri, grãdini,pieþe publice, ateliere, expozi-þii situeazã Pãmântul în centruluniversului ”Puppets OccupyStreet” ºi anunþã închidereaconceptului cu poveºti, întâm-plãri ºi creaþii care au pus învaloare elementele primordia-le – Apa, Focul, Aerul – subsemnul cãrora s-au aflat ultime-le trei ediþii ale festivalului.

    ”Puppets Occupy Street” esteorganizat de Teatrul Colibri ºifinanþat de Primãria ºi Consi-liul Local Municipal Craiova,

    Ediţia a VEdiţia a VEdiţia a VEdiţia a VEdiţia a V-a, -a, -a, -a, -a, EarEarEarEarEarth Editionth Editionth Editionth Editionth Edition, 25 augus, 25 augus, 25 augus, 25 augus, 25 august - 1 sept - 1 sept - 1 sept - 1 sept - 1 septttttembrieembrieembrieembrieembrie

    bucurându-se de susþinerea par-tenerilor tradiþionali din dome-niile public ºi privat: regii au-tonome, instituþii de culturã,

    forþe de ordine, precum ºi a unuinumãr tot mai important de vo-luntari ºi sponsori.

    ªi-au anunþat participarea la

    ediþia cu numãrul 5 a Festiva-lului ”Puppets Occupy Street”companii de teatru private ºiartiºti independenþi din 17 þãri.

    ”Puppets Occupy Street” -Earth Edition 2018 înseamnãaproape 400 de evenimente,oferite gratuit publicului, desfã-ºurate concomitent în 21 de spa-þii, faþã de ediþia pilot din 2014,când în cele 8 zile de festival s-au organizat 85 de evenimente.

    Creat pentru comunitate, fes-

    tivalul continuã ºi în acest anmisiunea începutã în 2014, ace-ea de a asigura publicului accesla educaþie prin teatrul de ani-maþie, prin care de asemeneaurmãreºte sã dezvolte schimbu-rile interculturale între Craiovaºi alte oraºe ale lumii ºi sã atra-gã noi categorii de public dindiverse medii culturale.

    ”Puppets Occupy Street” areuºit sã câºtige încrederea ºisimpatia craiovenilor, devenindevenimentul pe care ºi l-au asu-mat ca fiind al lor, pe care îl aº-teaptã cu încântare ºi curiozita-te ºi pentru care primesc în fie-care an admiraþia ºi recunoºtin-þa organizatorilor. Participareaextraordinarã a publicului estemotorul care pune anual în miº-care acest maraton al artei ani-maþiei în capitala Olteniei.

    Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

    Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

    Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

    Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

    Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

    Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

    Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

    Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

    Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

    Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

    Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

    Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

    Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

    Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

    Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

    Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

    Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

    Într-o societate în care bei-zadelele potentaþilor vre-mii þin capul de afiº cu es-

    capade nocturne la bordul unorbolizi de zeci ºi sute de mii deeuro, Indiscret în Oltenia supu-ne atenþiei publice un caz extra-ordinar, dacã nu prin singulari-tatea sa, atunci cu siguranþã pen-tru raritatea cu care este întâl-nit. Fiica deputatului PSD Flo-rin Stancu, ªtefania, a absolvitexamenul de Bacalaureat cumedia generalã 9,81, obþinândastfel al nouãlea rezultat ca va-loare în judeþul Dolj. Cu nota10 la Istorie, nota 10 la Logicãºi 9,45 la Limba ºi LiteraturaRomânã, proaspãta absolventã

    O craioveancã a luat notã de excepþie la Bac!a Colegiului Naional „Carol I“este în fericita ipostazã de a fiadmisã la douã dintre cele maiimportante universitãþi din Ma-rea Britanie: King`s CollegeLondon ºi Queen Mary Univer-sity of London. Totuºi, tânãracraioveancã a ales sã îºi conti-nue studiile în cadrul Academieide ªtiinþe Economice din Bucu-reºti, unde va urma cursurileFacultãþii de Finanþe-Bãnci ºi,în paralel, va frecventa ºi cur-surile Facultãþii de Drept dincadrul Universitãþii craiovene.ªi totuºi, mai existã un dram desperanþã pentru aceastã þarã!

    (A. Popa-Gãvãneºti)

  • 18 - 24 iulie 2018 www.indiscret.ro

    14SPORT

    de Cosmin Pretorian

    În urmã cu douã sãptãmâni,într-un exerciþiu de tran-sparenþã fãrã precedent,

    Universitatea Craiova, club pri-vat de fotbal care a scos mii decraioveni în stradã la începutulverii, ºi-a publicat pe site bu-getul de venituri ºi cheltuielipentru sezonul recent încheiat.Pe înþelesul tuturor suporterilor,sumele au fost clar defalcate,atât la cheltuieli, cât ºi la înca-sãri, demersul fiind unanimapreciat nu numai în Craiova,ci ºi în toatã þarã. În acelaºitimp, SCM Craiova, clubul fi-nanþat de cãtre Primãria Craio-va din banii noºtri, ai tuturor,refuzã sã punã la dispoziþieaceste date, ignorând de lunibune mailul primit din parteapublicaþiei noastre.

    Bugetele echipelor,secret de stat

    De altfel, situaþia financiarã aclubului primãriei este un sub-iect tabu pentru oricine îndrãz-neºte sã întrebe. Nimeni nu ºtieexact cum sunt împãrþiþi baniialocaþi de consiliul local clubu-lui, nici mãcar consilierii localinu au cunoºtinþã despre modulîn care sunt cheltuite peste 2milioane de euro bani publici.Niciodatã nu au fost fãcute pu-blice sumele defalcate pe secþii,pentru handbal, baschet, voleisau box, cum niciodatã nu s-aufãcut publice obiectivele acestorechipe. Aºa se face, spre exem-plu, ca la baschet echipa muni-

    Sub oblăduirSub oblăduirSub oblăduirSub oblăduirSub oblăduirea adminisea adminisea adminisea adminisea administrtrtrtrtraţiei locale condusă de primaraţiei locale condusă de primaraţiei locale condusă de primaraţiei locale condusă de primaraţiei locale condusă de primarul Mihail Genoiu,ul Mihail Genoiu,ul Mihail Genoiu,ul Mihail Genoiu,ul Mihail Genoiu,banii publici sunt dosiţi de conducerbanii publici sunt dosiţi de conducerbanii publici sunt dosiţi de conducerbanii publici sunt dosiţi de conducerbanii publici sunt dosiţi de conducerea clubului sea clubului sea clubului sea clubului sea clubului sporporporporportiv al municipalităţiitiv al municipalităţiitiv al municipalităţiitiv al municipalităţiitiv al municipalităţii

    Marþi, 17 iulie, la Vie-na, a avut loc trage-rea la sorþi pentrustabilirea programului din prime-le douã tururi ale Cupei EHF. Înturul II preliminar al Cupei EHF,în care este calificatã direct, SCM

    Râmnicu Vâlcea va întâlni învin-gãtoarea duelului din turul I pre-liminar, LC Brühl Handball (El-veþia) - Kastamonu BelediyesiGSK (Turcia). În ce priveºte ce-lelalte echipe din turul II, Mãgu-ra Cisnãdie va întâlni învingãtoa-

    Handbalistele de la SCM Râmnicu Vâlcea ºi-au aflat adversarele din Cupa EHFrea din meciul dintre Slavia Pra-ga (Cehia) ºi UHC Müllner BauStockerau (Austria), iar HC Za-lãu va evolua în compania for-maþiei Borussia Dortmund (Ger-mania). Partidele din turul II pre-liminar sunt programate pe 13/

    14 octombrie (turul) ºi 20/21 oc-tombrie (returul).

    Prezentarea oficialãa lotului ºi a nouluiantrenor va avea locpe 17-18 august

    Potrivit lui Petre Berbecaru,preºedintele clubului de hand-bal vâlcean, prezentarea oficia-lã a lotului ºi a noului antrenor,Florentin Pera, va avea loc pe17-18 august, la Sala Sporturi-lor „Traian”, cu ocazia celui de-al doilea turneu de pregãtire.Atunci, alãturi de SCM Râm-nicu Vâlcea vor mai participaDunãrea Brãila, HC Zalãu ºiechipa maghiarã Bekescsaba.

    Primul turneu amical va avealoc pe 3-4 august, tot în Sala

    Sporturilor „Traian”. La acestturneu vor mai fi prezente echi-pele SCM Craiova, CSM Slati-na ºi CSU Danubius Galaþi.

    Cupa EHF, competiþiahandbaluluidin Europa

    Cupa EHF Feminin este orga-nizatã de Federaþia Europeanãde Handbal ºi are loc în fiecarean din septembrie pânã în mai.A fost organizatã pentru primaoara în 1981 cu numele CupaIHF Feminin, iar din 1993 arenumele Cupa EHF Feminin.Echipele se pot califica în CupaEHF fie direct, datoritã loculuiocupat în clasamentul ligilornaþionale de handbal, fie dato-ritã eliminãrii într-o anumitãfazã a Ligii Campionilor EHF.

    cipalitãþii sã meargã din rãu înmai rãu, dar nimeni sã nu facã oevaluare obiectivã dacã existãprobleme de management al di-rectorului sportiv Marius Toma,un apropiat al conducerii clubu-lui în ultimii cinci ani, sau avemde-a face cu o subfinanþare cro-nicã a acestei secþii, cândva, nucu mult timp în urmã, un simbolal urbei. Nici la volei feminin nuºtim câþi bani „se toacã“ pentrua întreþine o echipã mediocrã, întimp ce clasarea neaºteptat deslabã a echipei de volei mascu-lin ar putea sã se datoreze fie in-

    competenþei mai-marilor clubu-lui, fie unei „sugrumãri“ finan-ciare a clubului.

    Bani negri în sportulcraiovean?

    Secretomania clubului, gira-tã de conducerea Primãriei Cra-iova, poate avea drept scop toc-mai ascunderea unor defectemanageriale majore. Nu poþitrage la rãspundere pe cinevapentru rezultate sportive medio-cre atât timp cât habar nu aicare-i sunt resursele financiareºi obiectivele. Nimeni nu-ºi asu-

    ÎÎÎÎÎn timp ce se împãuneazã cu rezultatele extraordinareobþinute de echipa de handbal a clubului, conducerease fereºte sã aminteascã ceva de prestaþiile echipelor de

    baschet ºi volei (fete ºi bãieþi). În sezonul competiþional re-cent încheiat, cele douã echipe de volei ºi cea de baschet s-auclasat pe locuri mediocre faþã de aºteptãrile suporterilor.Dacã voleiul nu a fost niciodatã un sport prea iubit în Craio-va, la baschet se creease de câþiva ani un adevãrat fenomende masã în oraº, nu puþine fiind meciurile jucate cu casaînchisã în Polivalentã. Numai cã, uºor, uºor, baschetul a fost„îngropat“ într-un anonimat nemeritat, rezultatele obþinutede echipa municipalitãþi fiind de la an la an mai slabe. Înpuþinele conferinþe de presã susþinute, Marius Toma, mana-gerul echipei de baschet ani la rând, nu a oferit niciodatã oexplicaþie clarã a eºecurilor repetate, asumându-ºi cu jumã-tate de gurã vina de a nu putea face mai mult. N-a scos însãniciun cuvânt despre bugetul echipei, despre obiectivul ur-mãrit, semn cã „omerta“ instituitã la nivelul clubului a fost,ºi precum se vede încã este, cuvântul care defineºte cel maicorect activitatea Sport Clubului Municipal Craiova.

    Opaci precum o societate secretã care atentea-zã la ordinea constituþionalã a statului român,mai-marii Sport Clubului Municipal Craiovapersistã în a încãlca prevederile legale în vigoa-re cu privire la informaþiile de interes public. Seîmplinesc mai bine de trei luni de când auprimit din partea publicaþiei noastre o solicitareîn baza legii 544/2001, în care solicitam infor-maþii cu privire la bugetele echipei de baschet aclubului, însã nici pânã în prezent nu am primitun rãspuns. Mai mult decât atât, deºi factorii dedecizie din Primãria Craiova, precum primarulMihail Genoiu, viceprimarii Cosman ºi Bãrãganºi administratorul public Sorin Manda au cu-noºtinþã de aceastã situaþie de sãptãmâni bune,secretomania ilegalã a angajaþilor clubuluiplãtiþi generos din fonduri publice, în frunte cudirectorul pensionar Nicolae Pascu ºi eminenþacenuºie Petriºor Albu, este în continuare giratãîn bãtaie de joc faþã de plãtitorul de taxe craio-vean!

    „Omerta“ este cuvântulde ordine la SCM Craiova„Omerta“ este cuvântulde ordine la SCM Craiova„Omerta“ este cuvântulde ordine la SCM Craiova„Omerta“ este cuvântulde ordine la SCM Craiova„Omerta“ este cuvântulde ordine la SCM Craiova„Omerta“ este cuvântulde ordine la SCM Craiova„Omerta“ este cuvântulde ordine la SCM Craiova„Omerta“ este cuvântulde ordine la SCM Craiova„Omerta“ este cuvântulde ordine la SCM Craiova„Omerta“ este cuvântulde ordine la SCM Craiova„Omerta“ este cuvântulde ordine la SCM Craiova„Omerta“ este cuvântulde ordine la SCM Craiova„Omerta“ este cuvântulde ordine la SCM Craiova„Omerta“ este cuvântulde ordine la SCM Craiova„Omerta“ este cuvântulde ordine la SCM Craiova„Omerta“ este cuvântulde ordine la SCM Craiova„Omerta“ este cuvântulde ordine la SCM Craiova

    mã nimic, în timp ce bani mulþipentru un oraº cu un buget atâtde mic, aºa cum este Craiova,sunt împãrþiþi la secret de doi-trei funcþionari obedienþi pânãîn pânzele albe conducerii ora-ºului. Zvonuri circulã prin urbede ani buni, se pronunþã din ceîn ce mai des cuvinte precumcomisioane întoarse prin inter-mediul impresarilor, bani negricheltuiþi pe diverse festine cuarbitri sau oficiali ai federaþii-lor de profil, iar faptul cã trans-parenþa financiarã ºi decizionalãeste ignoratã de conducerea clu-bului nu face altceva decât sãdea credibilitate acestor rumori.

  • 18 - 24 iulie 2018www.indiscret.ro

    15SPORT

    Crampoanede Virgil Dumitrescu

    Publ

    icita

    te

    Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

    Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

    Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

    Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

    Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744