h ttp :/ / w w w .c in tc j.ro / a d e v a ru l)

A N U L X N R . 2 9 0 7 I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

101,1 IU N IE 2 0 0 0

16 P A G IN I 2 .0 0 0 L E I

ritmul politic a ajuns

la scadentăVALER CHIOREANU

Y mbrele unei experienţe politice cumplite s-au întins asupra ţării imediat după alegerile din toamna

anului 1996. Cîştigătorii lor au sărbătorit cîteva zile victoria asupra adversarilor pedeserişti, apoi s-au pus serios pe treabă. Aveau de împărţit ministere, direcţii, preşedinţii, posturi bănoase din fruntea FPS, a întreprinderilor de stat şi din consiliile de administraţie ale acestora, a regiilor de stat, a băncilor comerciale. Luni de zile, liderii partidelor din coaliţia majoritară s-au adunat la discuţii în vilele de pe marginea lacurilor din apropierea Bucureştiului sau în cabanele ascunse în creierii munţilor. Luni de zile, cu situaţia voturilor în faţă şi calculatoarele pe masă, ei s-au certat ca la uşa cortului pentm a-şi împărţi avuţia ţării. Luni de zile, discursurile lor au continuat să preamărească democraţia care s-a instalat odată cu ei, în fruntea R om âniei, prezentîndu-le cetăţenilor acesteia avantajele unei guvernări pe care numai ei o pot exercita. Luni de zile au aşteptat românii să vadă rezultatele marilor eforturi ale noilor, guvernanţi, desfăşurate pentm a pune ţara pe roate şi a creşte nivelul de trai al celor care i-au votat. Lunile s-au adunat una după cealaltă, transformîn- du-se în ani, contractele cu alegătorii au expirat, iar acum, la patru ani, situaţia este aceea pe care o vedem şi o simţim: 85 la sută dintre români se culcă seara flămînzi - conform unui sondaj dat publicităţii zilele trecute. Mai mult, economiile sutelor de mii de oameni s-au dus pe apa sîmbetei, în momentele în care Guvernul a anunţat că tarifele la curentul electric şi gaze se majorează cu mai mult de 30 la sută, iar FMI a amînat semnarea acordului cu România pînă la clarificarea situaţiei intervenite în sistemul financiar- bancar al ţârii. După ce producţia industrială a scăzut la cote alarmante, a venit vremea ca. nici măcar economiile făcute cu sacrificii cumplite să nu poată fi asigurate de autorităţi. .

De ce S:au întîmplat toate acestea?. Pentru că noii guvernanţi s-au instalat la putere cu gîndul precis de a se îmbogăţi. Şi cum să faci treaba asta dacă din afaceri derulate cu respectarea legii nu poţi? Numafprin minciună şi jaf asupra avuţiei naţionale şi a populaţiei sărăcite. Conform algoritmului po litic , n oii guvernanţi şi-au împărţit tot ce produce bani: întreprinderi, regii, bănci, unităţi

continuare în pagina a 16-a

I o n l l i e s c u a r a i

d i n p r i m u l t u r

[ s p r e ş e d i n t e

A lte p e r so n a lită ţ i

P . R O M A N

T . M E L E Ş C A N U

C . V . T U D O R

I . IL I E S C U

E .C O N S T A N T I N E S C U

4 %

3 % .

1 4 %

9%

19%

O% 10% 20% 30% 40%

mim M aria Vlasf o s l

P r o c e n t e d in t o t a lu l o p ţ iu n i lo r e x p r im a t e

3 0 % n e h o t ă r â ţ i

1 1 % n u a r v o t a

Să c o n s tru im C lu ju l m ile n iu lu i Ui cu

ARHITECTUL

I O N E L V I T O Ccandidat pentru Prim ăria C iuj-Napoca

<p>____________ citiţi pag. 4

DacăiGuvemuhnmrevine!Federaţia S in d ica te lo r Rad iocom unicaţii a r putea d ec lan şa

greva genera lăFederaţia Sindicatelor

Radiocomunicaţii a transmis ieri o scrisoare primului ministru Mugur Isărescu, prin care solicită reanalizarea anexei nr.l din Ordonanţa de Urgenţă nr.58 din

U N L O C D E M U N C Ă

C A S A

24.05 .2000 . Această anexă cuprinde o listă a societăţilor naţionale şi a regiilor autonome cu capital majoritar de stat cărora le vor fi recalculate bugetele de venituri şi cheltuieli în vederea diminuării salariilor.

Reprezentanţii Federaţiei

Sindicatelor Radiocomunicaţii spun că Societatea N aţională de R adiocom unicaţii (SN R ) nu înregistrează nici un fel de datorie la bugetul statului, obţinînd anual

Anca BLAGAcontinuare în pagina a 12-a

Taximslrişlii şi-au impus pnnciul de vedereUltima şedinţă a Consiliului local din această legislatură s-a lăsat cu

"circ’1. Primarul a refuzat să participe la şedinţă, în plus, spunînd că Sala de sticlă a Primăriei, unde se reuneşte consiliul, este ocupată. Consilierii s-au reunit în biroul viceprimarului. Ruja, unde, efectiv, toată lumea se călca pe picioare. Funar şi-a retras toate proiectele de pe ordinea de zi, astfel că aleşilor le-a mai rămas un punct de discutat: diverse. Iar la diverse, s-a discutat retragerea hotărîrii de consiliu care fixa preţuri minime şi maxime .pentru serviciul de taximetrie. Şi hotărîrea a fost revocată. După cum era de aşteptat, reacţia taximetriştilor a fost imediată, intrarea în' Primărie fiind bloăată de zeci de maşini. în cele din urmă, consilierii au votat pentru amînarea discutării retragerii hotărîrii pînă după alegeri.

. • T.C. . OTATi PR IM A RU L ECOLOGICANDIDATUL NOSTRU LA PRIMARUL CLUI-NAP

GRIGORE DEJEU

F A M I L I E

■* f-,- - j t / r

■ /.

jjM&rturisesc^un botezsp ie rta re a p â ca te lo r

S °?'fJox-St- Mc- Justin Martirul ?' Filozoful; Calendarul greco-catolii?S. Iustin Filosoful, m. (+ 165), şi un alt Iustin, cu însoţitorii săi, mm.

A

^ T E L E F O A N E

• P R E F E C T U R A .C O N S IL IU LJU D E Ţ E A N : J9 -6 4 -1 6

•P R I M Ă R IA C L U J-N A P O C A : 19-60-30 •P R I M Ă R IA D E J : 2 1 -1 7 -9 0• P R IM Ă R IA T U R D A : 31 -31 -60• P R IM Ă R IA C lM P IA T U R Z II: 3 6 -80-01 •P R I M Ă R IA H U E D IN : 2 5 -15-4 8 ' •P R I M Ă R IA G H E R L A : 2 4 -1 9-26 •P O L I Ţ I A C L U J-N A P O C A :

95 5 si 4 3 -2 7 -2 7 • P O L I T I A F E R O V IA R Ă '

C L U J-N A PO C A : 13-49-76 • P O L I T I A DEJ: 21-21-21• P O L IT IA T U R D A : 31 -2 1 -2 !• P O L I T I A C ÎM P IA T U R Z II: 3 6 -82-2 2 • P O L I T I A H U ED IN : 2 5 -1 5-3 8 • P O L U I A G H E R L A : 2 4 -1 4-1 4 •P O M P IE R II : 981 • P R O T E C Ţ IA C IV IL Ă : 982• G A R D A F IN A N C IA R Ă C L U J:

19-52-23 şi 19-16-70, in t. 15 8 . D I R E C Ţ I A G E N E R A L Ă A M U N C II S I P R O T E C Ţ IE I S O C IA L E 9 79

•S A L V A R E A : 961 •S A L V A R E A C FR : 19-85-91

IN T E R N A Ţ IO N A L : 971 IN T E R U R B A N : 99 L

• I N F O R M A Ţ I I :9 3 J 7 ■ • D E R A N J A M E N T E 921

O R A E X A C T Ă : 9 5 8 • R A . T E R M O F IC A R E : 19-87-48 • S C M O N T E N A Y S A : 4 1 -51-71 • R . A . A PĂ C A N A L : 19 -63-02 • S C . ’ S A L P R E S r S .A .: 19-55-22 • S C PR IV A L : 17-43-86

D IS T R IB U Ţ IA G A Z E L O R N A T U R A L E - IN T E R V E N Ţ II G A Z E

9 2 8 ; 4 3 3 4 2 4JA N D A R M I: 956 G A R A C lu j-N apoca: 95 2 A G E N Ţ IA C FR : - in te rn a ţio n a l 1 3 -4 0 -0 9 ; - i m e r a - 43 -2 04 )1;T u rd a - 3 1 - 17-62; D e j - 2 1 -2 0 -22 A L IA N Ţ A A N T 1SU IC ID : 1 9 -1 6 4 7

RIENIABQM : 26,04.1999-28.10.2000

lun iClui 4 Buc. Buc. Clui07,30 16,45 . 18,00

08,30 09,15 17,35 19,45 19,00 • -

10,45 ' 20,45

marţi .07,0015,25 08,00 08,20

16,15 19,45 09,00. . 20,45

mierenn07,3018,0018,55

0830 09,15 19,00 12,00 19,45 . 19,45

10,15 12,45

* 20,45ici

07,3015,2519,0020,45

0830 • 0830 16.15. 17,00 20,00 19,15 21,45

09,00 . 18,40 20,15

vineri09,15 \20,45205

10,15 07,4521.45 14,0021.45 19,15

08.4514.45 20,15

sîmbâfâ .! 1930 20,30 11,00 12,00

duminica!'■ * : • -. : 1430

- - r 20,15 15,0521.15

Preţ bîlet: 955.000 Iei, respectiv 960.000 Iei

R C U R S ElfA U TOCl’RSE INTERNATIONALE

din Autogtri II:• Cluj-Napoca • Budapesta, cu plecare din

Cluj-Napoca in rikîe dc luni, marţi, joi şi vineri Ia ora 7.00 ji înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, micreun. vineri şi simMtâ b ora 11.00.• Cluj-Napoca ♦ Budapesta, cu plecare in

rilclc dc joi ora 22,00 si înapoiere din Budapesta în zilek dc vineri ora 16.00. INFORMAŢII:A u t o g a r a 1 : 1 -4-24*26

A u to g a r a I I : - 0 - 5 2 - 7 8 -

F A R M A C I I

F tm te ii c i servicii fermtnnr. Farmacia ’ CORAFARM". str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40; ştt. Napoca, nr. 25. telefon 19-20-74. Farmacia "CVNARA". Calea Florcşti nr.75, lcl.42.62.72. orar non-stop.

Ftrm icii c i servicii prtiunpt. Farmacia 'INTERPHARM". şrr. Primăverii nr. 5. telefon 42-71-95. cor 821 f rmaru "CLEMA TISFARM". Puia Unirii nr. 10, telefon 19-13-63. orar 8-21

G trit i t noapte:Farmacia nr. 3 Hygicia Acsculap", P-ţa M.

Vrxazul nr. 36. telefon 134)3-64, orar 20-8.

Luni; Cluj-3Bologni 1030-12,05BobgntĂCIuj 1255-16,40

microni: Chij-ŢBologiu 1030-12,05Bologni-JQuj ; 1235-16,40.

vineri: Ouj-3BoIogna 1030-12,05BoIojna-90/j 1255-16,40

Pret bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235S TELEFON: 13411-16.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"• 29 - 31 mai •

Medicină generală. Or. L Rasa - 29 (15-17), dr. I. Boită - 29. 31. (9-12). dr. R. Cotârtâ.- 31 (10-12), dr.. L. Ciobanu.- 31 (12-13); Homeopatia. Dr. L. Barbâalbâ - 31 (10-12) Interne. Dr. A. lancu - 30 (12-14), dr. D. Pîrv - 29 (15-17), dr. Cs. Szakacs - 31 (14-16). Ginecologie. Dr. C. Fodor • 30 (10-12); Chirurgie. Dr. I. Szobo - 31 (10-12), dr. T. Prişcu - 30 (10-11); Pediatrie. Dr. R. Mitea - 30 (13- 15). dr. M. Frltea - 31 (11-12). Reumatologie. Dr. I. Alb - 30 (12-14); Ortopedie. Dr. Z. Popa • 29 (12-13); Psihologie. Psih. L. Boilâ - 30 (15.30-17); Ecografie. Dr. M. Călin • 31 (11-13), dr. E. Czuczi - 29 (15-17).

Planificarea bolnavilor ia chirurgie estetică şl reparatorie, urologie, radiologie se face numai la Policlinică şi pe bază de bilet de trimitere de la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 32.

Planificarea bolnavilor ie face la sediu, str. Moţilor nr. 32 fi la telefoanele 19-95-59, 19- 93-45 - de luni pînă vineri. între orele 12-14. Planificarea bolnavilor la Ecograf şi E.K.G. se face numai cu recomandarea medicilor Policlinicii. Medicamentele gratuite se eliberează numai pe bază de reţete eliberate de medici, la sediul Policlinicii fără plată, str. Moţilor nr. 32. Donaţiile pot fi făcute la sediul Policlinicii, la secretariat şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC, Filiala Cluj-Napoca.

F I L M E26 MAI - 1 IUNIE

Republica - Plăcinta am ericană, S U A - premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri,

■ sîmbătă. duminică - spectacole de noapte cu 1 tarif redus de la, ora 22,30 * Victoria -

L e g e n d a c ă lă re ţu lu i fără cap, S U A (12; 14,30; 17; 19,30) * Arta- Eurim ages • Ioana d 'A rc , Franţa-SUA (1 1 ; 14; 17; 20); * Favorit - A n n a ţ i regele, SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * Mărâşti - P rin ţu l E g ip tu lu i, S U A (13; 15: 17; 19).- T U R D A - Fox - C aste lu l ciudat, SU A ( 13; 15; 17; 19).

D E J - Arta - T o y s to ry 2, S U A ( 13; 15); Apocalipsa, S U A (17, 19). vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21.

G H E R L A - Pacea - C o ru p ţie In cartierul chinezesc, SUA (15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21.

U N IP L U S R a d io Joi, 1 iunie P ro g ra m inform ativ B B C : 6,00-6,30:8,00-

8.20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30;21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 U n ip lu s de d im inea ţa , 06,35, 8,20 C alendarul zilei. M eteo. 06,45, 9,45 H o ro s c o p . 9,00 Ş tir i lo ca le . 9,20 P ro g ra m u l c inem a . 9,55 In fo rm a ţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ţ i locale.10.00-14,00 P u n c t... ţ i de la Zece-, 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri bun e.19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; U nip lus nocturn.

BIBLIOTECI■ B.C.U. “ L ucian B lag a”

(strada Clinicilor 2): O rar: zilnic 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 813.30.Notă: în sesiuni de examene program prelungit: zilnic 8 -2 1 sîmbătă 8-20, duminica 8-14.

■ B ib lio teca Ju d e ţe a n ă “ OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare

T ir.l), ORAR: luni-vineri: 8,3015.30. SECŢIA COPII, ORAR luni-vineri: 8,30-15,30, FILIALE Zorilor, Gheorgheni - ORAR: luni, miercuri, joi: 14,00-19,45; marţi vineri: 9-15; - Mănăştur, Mărăşti ORAR: luni, miercuri, jo i: 14.00 19.45; marţi, vineri: 9,00-15,00. SALA DE LECTURĂ (Str. M Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14 SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, vineri 8.00-15.00. MEDIATECA, ORAR: luni-vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14 CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: luni vineri: 9,00-16,00.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12,45; 14 - 18.45.

■ Biblioteca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.

I Biblioteca Americană ”J.F.K. (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9- 14. Oferim consultantă pentru studii în USA.

■ Biblioteca B ritan ică (strada Avram lancu 11), Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14.

■ B iblioteca “ H elta i” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 1 0 -1 8 ; sîmbătă: 9 -13 .

■ B iblioteca , C lu b u lu i S tuden ţesc C reştin (stracţa Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -1 9 ; joi 19-20 . ■>

Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann O berth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de M edicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros C luj-(str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.-Clinicilor nr.28). Orar: luni 13- 17; marţi, m iercuri, jo i: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatu ră creştină în diferite limbi).

OPERA MAGHIARAastăzi, de la ora 18,30:CASA CU TREI FETEPremieră - de Schubert-Berthe

( • • )Jo i, 1 iu n ie

m- 7,00 Matinal naţional; 9,00 TVR laşi; 10,00 Agenda

rqmahia electorală; 10,25 Impas în doi (r); 11,05 TVR Cluj-Napoca; 12,05 Tezaur

• folcloric \(r); 12,55 TVR Timişoara; 14,00 Jurnal; 14,15 CiberFan; 14,50 Destinul unei

. naţiuni; 15,00 Convieţuiri (mag.); 16,00 Scena; 16,30 Librăria pe roţi; 17,00 Lumea

Aşi noi; 17,30 Studioul electoral; 18,20 Casa mea; 19,00 Corect!; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Sun Set Beach;20.00 Jurnal; 20,45 Sport;20.5.5 Căsătorie imposibilă (teatru, ep. 11); 22,10 Reflecţii „ rutiere; 22,25 Jurnalul Academiei Caţavencu; 22,40 Aristocraţii (s);’23,25 Jurnalul de noapte; 23,40 Punct ochit; 0,40 Rock la miezul nopţii.m ' 7,00 Femeia| U | v 2 | misterioasă (s/r); * - " 7,45 A.Hitchcockprezintă;., (r); 8,35 Care pe care! (r); 9,15 Veni, video, viei! (r); 9,30 Spaţiul francofon (r);10.05 Mit şi istorie (r); 10,50

' Orizont spiritual (r); 11,20 StartRec (r); 12,05 Ferma (r); 13,05 Globul dragonului; 13,30 Tribuna partidelorparlamentare; 14,00 Toţi, împreună; 14,50 Natura - o pasiune; 15,15 Care pe care!;16.00 Trupa DP 2; 17,00 Se întîmplă acum; 17,35 Veni, video, vicii; -17,50 Femeia misterioasă (s); .18,45 Telejurnal TVR 2; 19,15 Ştiri bancare şi bursiere; 19,20 Antologia jocului; 19,40 Film artistic; 21,10 Turnul de control; 21,55 Călătorind prin ţară; 22,10 Alfred Hitchcock prezintă...; 23,00 Ştiri; 23,05 Enigmatica Terra; 23,35 ' Armonii clasice; 23,50 TVM Mesager.P 7,00 ‘Observator;« n to rţ: 7,55 Aerobic Show;8.00 Dimineaţa devreme;10.00 Ştiri; 10,10 Ce-a văzut Luna (f.pentru copii Australia 1989); 12,00 DestinyRidge (s);13.00 Ştirile amiezii; 13,15 Pericol iminent (s); 14,00 Camila (s); 15,00 Scandalul (s); 16,00 Suflet rebel (s);17.00 Studioul electoral; 18,00. Labirintul pasiunii (s); 19,00 Observator; 19,45 Studioul electoral; 20,00 Mercy Point (s); 21,00 Brigada mobilă;21.30 Prezentul simplu; 22,00 Observator; 22,30 Joi TeleEurobingo 2; 23,00 Marius Tucă Show; 1,00 Navarro (s);2.30 Scandalul (s/r); 3,15; Suflet rebel (s/r).

wssm.'^hsm TV e al tău!; is s a f r ja m , 10 00 Agendaelectorală; 10,30 Tînăr şi neliniştit (s/’r); 11,20Dellaventura (s/r); 12,15 Castravetele (co.SUA 1992); 14,15 Clubul de golf II (f/r);16.00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,50 Sens^ unic; 17,00 Ştirile

Pro TV; 17,30 Viata bate filmul;18.20 Dădaca .(s); 18,50 Chestiunea zilei; 19,00 .Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei pe scurt; 20,00 Un prieten deosebit : (co.SUA 1994); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei; 23,30 Ştirile Pro TV; 23,50 Dellaventura (s).

7,00 Milagros l^ j (s/r); 8,00 Taifas

magazin matinal; 13,00 Milagros (s);14.00 Style (r); 15,00 Viper (si r); 16,00 Justiţie militară (s/r);

- 17,00 Viper (s); 18,00 Focus - emisiune de ştiri; 18,30 Impact - puternic pe Prima; 19,00 Cronica cîrcotaşului; 19,10 Justiţie militară (s); 20,00 Vulturul de fier 2 (SUA 1988); 21,50 Cronica cîrcotaşului;22.00 Motor - emisiune automobilistică; 23,00 Detectivi de elită , (s); 0,00 Focus - emisiune de ştiri (r); 0,30 Impact (r); 1,00 Cronica cîrcotaşului (r). :TELŢ7 7,10 Bună-

/ / d i m i n e a { a ,- Z /C ID C România; 9,00

Daţi vina pe Corina (r); 10,00 Ştiri; 10,30 Economic ABC (r); 10,45 Gura lumii;-.11,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu (r); 12,00 Reporter Tele 7 (r); 13,00 Ora unu a venit; 13,15 Telemedicina (r);14.30 Lumea misterelor; 15,30 Post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 Derrick (s); 1Ş.50 Pariu Trio - LOTO; 19,00

-Film documentar; * 20,00 Telejurnal; 20,35 Economic ABC; 20,50 Gura lumii; 21,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 21,55 Pariu Trio -LOTO; 22,00 Linia întîi; 0,00 Ştiri

10,00 Ştirile de acasă (r); 10,30

Acasă la bunica (r); 10,45 Căsuţa poveştilor (r); -11,00 Dragoste şi putere (s/r); 11,30 90-60-90 Fotomodele (r);12.20 Războiul pasiunilor (s/ r); 13,15 Guadalupe (s); 14,45 Antonella (s); 15,45 Copilul adus de mare (s); 16,30 Dragoste şi putere (s); 17,00 Căsuţa poveştilor (d.a.); 17,10 Acasă la români; 17,15 Acasă la bunica; 17,30 Maria Isabel, (s); 18,30 Ştirile de acasă; 19,05 Războiul pasiunilor (s);20.00 90-60-90 Fotomodele (s); 21,00 Femeia vieţii mele (s); 22,00 Vrăjitorul din Oz (f.muzical SUA 1939); 23,40 Acasă la români (r).pt£—'&• 15,00 Videoclipuri;

15,3 ° Post Meridian; 17,30 Reporter Tele_

7; 18,00 Drumuri alecunoaşterii - realizator Rada Muraru; 19,00 Economic ABC;19.30 Muzică populară - realizator M. Sime; 20,00 Documentar; 21.00 Film serial: Secţia de poliţie.Redacţia nu îşi asumă responsa­

bilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

CABINET MEDICAL ONCOLOGICCLUJ-NAPOCA,

s/nPROP ClORTEA nr.9 (cartier Gngorescu)

CONSULTAŢII:P r o f .d r . LU CIA N L A Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, Ml: 15-18; Ma, J: 16”-18MD r. VA LEN TIN P O P E S C U

( C h i r u r g i e . O n c o l o g i e ) - Ma, J : 14” -16; V: 15-17S: 9 - 11Dr. D A N -SO RIN P O P E S C U

( U r o l o g i e )L, Ml: 18 - 20; Ma, J : 18“ -20

- V: 16-20 PROGRAMARF-

tel/fax (064) 18.76.04 în timpul orelor de funcţionare’

a cabinetului

Jo i, 1 iunie06:00 -11:00 PRIM UL SALUT, 07:00,08:00,

. 09:00,10:00,13:00,14:00,15:00,16:00,17:00,1 Z&ft\ 18:00, 21:00 Ştiri, 06:50, 07:50 Horoscop,

07:20 Revista presei locale^_08:00 Revista presei centrale 08:20,17:00 CD Sporf (Mihai Petruşcă), 08:40 Ştirile pe scurt, 09:20 Ce mai crede lumea-, 10:40 ’în sănătatea dumneavoastră" (Cristina Stihi); 11:00 - 13:00 M ESA J FM-, 14:00 - 18:00 CALEIDOSCOP CD, 15:20 Ce mai crede lumea (r); 16,40 "Chemarea muntelui (D\nu Mititeanu); 19:00-21:00 "Modem Buzz" (Horaţiu Nicoară), 21:30-23:00 “Punct ochit" - talk- showpe teme de actualitate (Mirela Baciu).

9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); - Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport • pe mapamond; 12.00-18.QO-CALEIDOSCOP fm:13.20 -Engleza pentru afaceri;. 20.00 -Tehnomania- D J Sebi; 21.00-Taxi music ( dedicaţii ); 22.00- 2 3 .0 0 - Marti - Trenul de la miezul nopţii- Ucu Florea; 22.00-23.00 - Boys & Girls-Andreea Sibechi şi Tavi Topan

Jo i, 1 iunie

ICC T )}JJo i, 1 iunie

ŞT IR I : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 16.00; BBC-06.00 , 11.00 , 14.00 ,

18.00; 6.30-9.00 - SU PER MATINAL:Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20), Punctul de vedere(7.45), Liniuta de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00-F------------------

hVTACT Contact ştiri (buletine de ştiri de aprox. 4 minute): 5:30; 6:30; 7:30; 8:30; 9:30; 10:30;

11:30; 12:30; 13:30; 14:30; 15:30; 16:30; 17:30; 19:30; 20:30; 21:30; 22:30.

5:00-8:00 Lupta cu Som nul 8:00-10:00 Zona 810 (meteo, Revista presei locale, actualitatea locală, trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală, horoscop). 10:00- 12:00 Tovarăşii mei; 12:00-19:00 Contact FM. 19:00- 22:00 Seară de seară. 22:00-24:00 în arşiţa muzicii - realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu. Emisiune cu şi despre ritmurile tropicale:

- Joi, 1 iunie ■RADIO CLUJ 6,00 Bună dimineaţa.

= = —— o emisiune cu informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată de Dan Horea. 7,50- 7,53 Alegeri locale 2000.8,00 Em isiunea in limba maghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă: Florin Pruteanu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 A patra putere. Prezintă Ioana Bin’dea. 12,00 Radiojurnal transilvan . 13,00 Radio jurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Andrei Huţanu, 18,30-18,33 Alegeri locale 2000.18,33-19,00 Emisiunea partidelor parlamentare. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Alegeri locale 2000. Partide, lideri, candidaţi în faţa electoratului; 20,00 Ştiri. 20.05 Poveste religioasă pentru copii; 21,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic; 21,00 Ştiri; 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.

RADIO RENAŞTEREA9 1 , 2 M H z F^M • _

^ PO LICLIN ICA > INTERSERVISAN

str. Pascalv nr.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

IN T E R N E ♦ C A R D IO LO G IE ♦ N EURO­L O G IE ♦ P S IH IA T R IE ♦ E N D O C R IN O ­L O G IE ♦ R E U M A T O L O G IE ♦ E CO G RA ­F IE ♦ A L E R G O L O G IE ♦ D E R M A T O L O ­G IE ♦ C H IR U R G IE ♦ O R T O P E D IE ♦ O .R .L . ♦ O FT A L M O L O G IE ♦ G IN E ­C O L O G IE ♦ O N C O L O G IE ♦ PE D IA TRIE

♦ U R O L O G IE ♦ A CU PUN CTU RA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVA GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalografie Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină

Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de coi uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină si masculină) ZILNIC, inc lu siv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 21 - 7 Rezervare, consultaţii

la tel. 41.41.63. ,

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

, Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

T r a t a m e n t e s to m a to lo g ic e c o m p le x a :

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programiil zOnlc la teL: 430.028

ORAR Luni - Vineri: 9*19 Sîmbâlâ: 10-13

P e n t r u s t u d e n ţ i , ' p e n s i o n a ţ i , ş o m e r i , r e d u c e r e 2 0 % , “ “

C A B I N E T M E D I C A L P R I V A T

Prof. Dr. loan HUŢANUCluj-Napoca,- str. Observatorului

nr. 13, ap. 12 (autobuze: 35, 43, 46)

Consultaţii, tratamente:» *CH IRURG IE INFANTILĂ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ, MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14.30 -16; Ma, J: 17-19 -

Pediatrie:L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9-11.. - ' 'Medicină generală:

ACUPUNCTURA:Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. H0ME0PAT1E: Ma, Mi, J: 9-12. '

Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRU Dr. ANGELA CĂLU6ĂRU

Str. Prahovei nr. 11 .(Ungă biserica Bob)

L, M i, V -1 7 -2 0 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax: 19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

LlBORATORlb DE SMTATE MIITIIA CLEIstă la dispoziţia dvs. de luni pînâ vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm aoelurile la numărul 186864.

A ici /a r ip u te iE S - / ŢSJ reclama dumneavoastră l i O Z i !

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

mimissm a r a

I V ® :

IN SPATELE UNEI COEZIUNI DE FAŢADĂ, DIVERGENTELE MAJORE

I 7 - ■

"L A S T A M P A ’

Summitul NATO de la Florenţa s-a încheiat oferind imaginea unei coeziuni aparente, în spatele căre ia se pot sesiza o serie de divergenţe între continentul european şi cel american, observate de ambele părţi cu o în g rijo ra re resem nată . UE p r iv e ş te -c u

1 suspiciune proiectul SUA “National Missile Defense” (NM D), un gen de miniscut spaţial, care trebuie sâ protejeze , teritoriul american împotriva unor atacuri cu rachete lansate de aşa-zisele state “paria”: Coreea de Nord, Iran, Irak, Libia, l.a rîndul lor, SUA nu îşi ascund tem erile priv ind decizia europenilor de a înfiinţa o forţă militară de intervenţie rapidă care să acţioneze în mod autonom , fără sprijinul NATO. Totuşi, de ambele părţi ale A tlanticului predomină conştientizarea că “ceilalţi” vor continua să meargă oricum pe drumul pentru care au optat şi deci se acceptă cu sen inătate şi momentele de restrişte , încercîndu-se sâ se limiteze prejudiciile unei evoluţii care pare destinată sâ facă Atlanticul mai extins.

Temerile europenilor privind apărarea anti­rachetă a SUA sînt duble. Pe de o parte, aşa cum s-a în tîm p la t în perioada “scutului spaţial” din timpul Administraţiei Reagan, se potriveşte cu suspiciune orice încercare din partea SUA de a se proteja în mod autonom de aliaţii lor, deoarece aceasta ar putea spori tentaţiile izolaţioniste ale Washingtonului. Pe de altă parte, europenii sînt îngrijoraţi de reacţia Rusiei şi se tem că sistemul anti­rachetă al SUA, care obligă la o revizuire a Tratatului privind Limitarea Sistemelor de Apărare Anti-Rachetă (ABM), ar putea genera o nouă criză în relaţiile cu Moscova şi l-ar p u tea d e te rm in a pe V lad im ir Puţin să încetinească ritmul dezarmării-nucleare.

D eciz ia d e fin itiv ă p riv ind in s ta la rea scutului anti-rachetă urmează sâ fie luată de p reşed in te le C lin ton înainte de sfîrşitu l mandatului său. Europenii fac presiuni în vederea unei reconsiderări a acestei probleme. D ar tot ce au obţinut la F lorenţa de |a secretarul de stat Madeleine Albright a fost

promisiunea că îngrijorările lor “vor fi luate în considerare” de p reşed in te le SUA “indiferent de cine va fi acesta” . Este o afirmaţie care lasă să se înţeleagă că decizia ar putea avea o evoluţie diferită după alegerile prezidenţiale din SUA. Dar chiar şi în această eventualitate posibilitatea unei schimbări radicale este minimă. A tît George Bush jr., cît şi Al. Gore, cei doi candidaţi la preşedinţie, s-au angajat să pună în aplicare, proiectul de apărare anti-rachetă.

în ceea ce priveşte intenţiile europene de a crea o forţă de intervenţie autonomă, acestea au suscitat în SUA reacţii similare celor care au însoţit procesul m onedei euro. Oficial, W ashingtonul priveşte această perspectivă favorabil. Dar practic, sentimentele americane oscilează între scepticism şi îngrijorare. Scepticism că UE va ajunge cu adevărat să realizeze acest proiect şi îngrijorare că o forţă militară autonomă va permite Europei să se emancipeze în materie de politică externă de sub tutela SUA.

Evoluţiile din ultimele luni, nu în ultimul rînd reforma forţelor armate germane pentm a le face mai compatibile cu viitoarea forţă de in tervenţie com ună, sîn t pe cale să convingă autorităţile de la Washington că şi în materie de Apărare europenii procedează cu seriozitate. De aici necesitatea ca SUA să menţină UE pe cît posibil la remorca NATO.

Com unicatul final aprobat la Florenţa include circa zece puncte consacrate în întregime relaţiilor dintre NATO şi UE şi subliniază de cel puţin cinci ori necesitatea unor consultări strînse între UE şi ceilalţi membri din NATO (îndeosebi Turcia) .în cazul în care UE proiectează o intervenţie militară care foloseşte suportul logistic al Alianţei. Dar într-un document aprobat recent de directorii politici ai UE se subliniază: “Consultările şi cooperarea dintre UE şi NATO trebuie să se desfăşoare respectînd deplin autonom ia de decizie a UE”. în concluzie, atît americanii, în ceea ce priveşte apărarea anti-rachetă, cît şi europenii-, privind forţa de intervenţie militară, sînt dispuşi să se consulte între ei si să tină seama de

îngrijorările exprimate. Dar nici o parte nu este pregătită să îşi subordoneze propriile decizii consensului aliaţilor de dincolo de Atlantic. Totuşi Balcanii au fost în atenţia summiţului de la Florenţa, unde Rusia a ceru t.

,cu un ton dur un nou rol cheie în Balcani. A u to rită ţile ruse s-au reaşeza t la m asa dezbaterilor cu NATO după 17 luni de îngheţ al relaţiilor din cauza războiului din Kosovo, dar au lansat imediat o nouă sfidare pe scena Balcanilor. Tribunalul Internaţional Penal, care judecă crimele îm potriva um anităţii comise în fosta Iugoslavie a devenit o instanţă politică de justiţie şi va trebui revizuit de ONU”. Prin aceste declaraţii ministrul m s de Exteme, Igor Ivanov l-a luat prin surprindere pe secretarul general al NATO, G eorge Robertson, la sfîrşitul primei zile a lucrărilor Consiliului Atlantic. “Rusia nu este deloc satisfăcută de cum lucrează TPI cu sediul la H aga - a afirmat dl Ivanov -, deoarece activitatea acestuia are în prezent puţine lucruri în comun cu aplicarea principiilor de drept internaţional, fiind condiţionată politic”. Poziţia dlui Ivanov este un semnal prescris tran sm is NATO: re luarea d ia lo g u lu i şi “d ep ăşirea ne în ţe legerilo r” genera te de războiul din kosovo nu înseamnă sub nici o formă abdicarea Rusiei de la rolul de putere, regională în Balcani.

Capetele de acuzaţie pe. care le aduce Kremlinul TPI sînt în număr de patru: a fost instituit pentm a judeca crime comise în B o sn ia şi, în schim b, se o cu p ă şi de evenimentele survenite în Kosovo; procesele sînt sumare şi se desfăşoară prea rapid, aşa cum o demonstrează condamnarea rapidă a

'4 0 din cei 59 de acuzaţi pentm delicte n r Kosovo: TPI este din 1996 “politic” , pentm câ a semnat un acord cu NATO, care îi pune la dispoziţie soldaţi pentm a opera arestări; în componenţa corpului de juraţi predomină “juraţii occidentali şi mai ales americani”.

Avînd în vedere aceste “dovezi grave de slăbiciune juridică” Igor Ivanov a anunţat drept “ inevitabil” un demers oficial al Rusiei în C onsiliul de Securitate al ON U. Prin această lovitură de teatru, şeful diplomaţiei mse a răspuns la Florenţa criticilor NATO p riv in d recenta v iz ită la M o sco v a a ministrului iugoslav al Apărării, aflat pe lista ONU drept Ţcriminal de război”. “Această inv ita ţie a fost inoportună” a spus dna M adeleine Albright, dar dl Ivanov nu a recunoscut eroarea politică şi a eludat-o ca fiind “ invitaţie tehnică în tre m in iştri ai Apărării” .

ESTE POSIBIL CA GERMANIA SĂ CONTRIBUIE CU CEL MAI MARE CONTINGENT LA NOUA FORŢĂ EUROPEANĂ"IN TE R N A TIO N A L H E R A LD TR IB U N E "

Noua arm ată a Germaniei, în măsura în care va fi structurată pe baza recom andărilor făcu te de fo stu l preşed in te germ an, dl Richard von Weizsaecker, ar putea contribui esenţial la form area noii forţe de lup tă m u lt in a ţ io n a lă p re v ăz u tă d e U n iu n e a Europeană. A ceasta urm ează.“ să dubleze” trupele de intervenţie ale ONU sau să fie o forţă autonom ă. Tot mai mult, Berlinul este văzut drept elem entul cheie al unui întreg d e m e rs d e re s tru c tu ra re a a rm a te lo r naţionale europene - viitoarele “furnizoare” de forţe de lup tă voluntare. A ceste noi corpuri de luptă vor fi reduse ca efectiv, dar foarte bine echipate şi specializate pe intervenţii rapide.

în tr -u n ra p o r t , a lc ă tu it d in o rd in u l m inistrului A părării, al Germ aniei, R udolf Schaiping, se recomandă o reducere drastică a num ărului de recruţi, de la circa 320.000 la 1 0 0 .0 0 0 şi form area unei arm ate de p ro fes io n iş ti, m u lt m ai flex ib ilă , lucru perm is acestei ţări pentm prim a oară după cel de-al doilea război mondial.

D acă A nglia şi Franţa au luat deja măsuri de restructurare a armatelor lor, G erm an% a dezam ăgit în ceea ce priveşte politica de apărare a E uropei. Aliaţii europeni s-au arătat destul de iritaţi de ezitările Berlinului în acest sens, iar secretarul am erican al apărării, dl W illiam Cohen a m ustrat public Germ ania p e m otiv câ dă un prost exem plu celorlalte state europene, nereuşind încă să

îşi m odernizeze arm ata. După o am plă re s tru c tu ra re , p ro p u s ă re ce n t de dl Scharping, armata germ ană va contribui cel m ai su b s ta n ţia l la n o u l b loc m il i ta r european, a căm i principală sarcină este cea defensivă. .

Intenţia Uniunii Europene este de a forma un corp m ilitar european de circa 50-60.000 de soldaţi, p înă în anul 2003. Iar faptul că Germania va contribui cu circa 40.000 de soldaţi, dublînd astfel predicţiile legate de participarea sa la fo rm area noului bloc m ilita r, ad u ce U E fo a rte ap ro ap e de în d e p lin ire a a c e s tu i p ro g ram . în să o intervenţie m ilitară în cazul unei c r iz e 1

presupune m ai m ult decît o specializare a trupelor şi disponibilitate pentru o acţiune de desfăşurare. V a fi nevoie în primul rînd de sume mai mari alocate apărării europene, pentru ach iz iţionarea unor echipam ente electronice sofisticate, vitale comunicaţiilor şi serviciilor secrete. D e asemenea, este n e ce sa ră - o in v e s t i ţ ie m as iv ă şi în echipamentul militar.

Dar iată că sum ele alocate de la bugetul german pentru apărare au scăzut îngrijorător pentm proiectul m ilitar al UE, comparativ cu bugetu l a locat ap ără rii în F ran ţa şi A n g lia , a c e a s ta f i in d o c o n se c in ţă a m ăsurilor luate de can ce la ru l G erhard Schroeder, care a strîns cureaua în cazul cîtorva m in iste re.;

Deciziile luate la B erlin, privind aceste chestiuni, vor avea un im pact inerent asupra celorlalte state europene, presate astfel să ia exemplul Germ aniei. M ăsuri de reducere a efectivelor m ilita re alcătu ite pe baza

serviciului obligatoriu au fost luate şi în alte ţări membre ale NA TO, m enţionează analiştii.

O dată cu încheierea războiu lu i rece; strategi militari occidentali au îndem nat G erm ania să îşi constituie o arm ată m ai m ică, dar m ult mai flexib ilă , d o ta tă cu echipam ente de înaltă tehnologie, capabilă să se alieze"celorlalte forţe arm ate europene p e n tru 'a asigura securitatea în în treaga Europă. Ceea .ce s-a întîm plat în Kosovo, unde sprijinul forţelor de in tervenţie ale SUA s-a dovedit a fi v ita l,.i-a convins pe europeni că ceva, la nivel m ilitar, trebuie să se schimbe.

Soluţia imediată propusă d e 'U E a fost crearea unei forţe de luptă alcătuită din circa 60.000 de soldaţi pregătiţi pentm intervenţii ra p id e , deşi ea a fo s t în tîm p in a tă cu scep ticism la W ashington. P rac tic însă, p en tm a forma un bloc m ilitar autonom , a lcă tu it d in mai m ulte co rpuri m ilita re naţionale este nevoie de 175.000 de soldaţi disponibili în orice m om ent, n um ăr ce ar p e rm ite antrenarea- şi fo losirea lo r p rin rotaţie. Pe lîngă aspectul cantitativ , foarte im portan t este p ro fes io n alism u l acesto r so ldaţi,.arm atele europene nem aifo losind recruţi în lupte.

N um ăm l prevăzut în proiectul de formare a acestei armate europene s-a dublat: astfel că, pe lîngă contingentul germ an de 40.000 de m ilitari, există o puternică rezervă de alţi 80.000 de soldaţi. Franţa şi A nglia vor contribui la rîndul lor cu cel pu ţin 25.000 de m ilitari, plus corpurile de rezervă.

- j s e g k ;

REACŢIA EUROPEI FAŢĂ DE ’ PLANURILE SUA DE

CONSTRUIRE A UNUI SCUT ANTIBALISTIC

(Reuters)

Aliaţii europeni din NATO încearcă să găsescă un teren comun faţă de planurile SU A de c o n stru ire ' a unui scu t anti-balistic defensiv, care a creat deja, disensiuni cu M oscova , şi Beijingul. Dar, chiar dacă reuşesc să-şi pună de acord in teresele, nu este clar cît de m ult ar putea influenţa W ashingtonul în tr-un an electoral.

După mai m ulte luni de critici, europenii şi-au dat seama că Statele Unite urm ează să decidă într:un an sau doi im plem entarea primei faze a Apărării Naţionale A nti-R achetă (N M D ), m enită să intercepteze rachetele lansate de “sta te inam ice” . Europenii au totuşi un punct de vedere com un, considerînd că W ashingtonul ar trebui să negocieze un acord cu M oscova cu p riv ire la N M D , care ; să păstreze bazele T ratatului A B M , încheiat în 1972, în loc să-l denunţe în m od unilateral.

După o serie de comentarii critice, m ai ales făcute de preşedintele Franţei, Jacques C hirac, care au scandalizat A dm inistra ţia Clinton şi au alienat liderii C ongresului, europenii au renun ţa t, în final, să condam ne W ashingtonul.

“N u are rost să facem tot felul de declaraţii... c înd ştim de lâ început că nu vom putea stopâ decizia SU A , ind iferen t dacă o credem bună sau rea”, declara sincer m inistrul de E xtem e german, Joschka Fischer. .

Anul trecut, Parisul şi Berlinul s-au aflat în avangarda criticilor, avertizînd că N M D ar putea declanşa o nouă cursă a înarm ărilor, afecta echilibrul nuclear şi crea un standart dub lu de securitate în interiorul NATO.

Subminarea descurajării?Cele două puteri nucleare ale E uropei, M area B ritanie şi Franţa,

au început să exploreze modalităţile în care pot în lătura divergenţele şi form ula o poziţie europeană com ună în cad ru l N A TO , după cum relevă diplom aţii.

Francezii, care rareori scapă o ocazie de a c ritica S tatele Unite, sînt în special îngrijoraţi câ dezvoltarea apărării an ti-rachetă ar putea în final sâ transform e m icile a rsenale n u c leare - ca ccl propriu şi al M arii Britanii - în ceva neg lijab il.

E i argum entează câ pericolul unei re ta lie ri nucleare , care a funcţionat în tim pul războiului rece , ar treb u i sâ servească în acelaşi m od şi în ce priveşte ţările care îşi dezvo ltă rachete cu rază lungă de acţiune - posibil dotate cu focoase nucleare, chim ice sau biologice - cum sînt C oreea de N ord , Iranu l şi Irakul.. Britanicii, ale căror “relaţii spec ia le” c u 'S U A îi determ ină sâ fie m ai înţelegători faţă de p reocupările am erican e de securitate, par m ai puţin anxioşi. D ar ei îm părtăşesc îng rijo rarea Franţei, care doreşte sâ preîntîm pine o criză in te rnaţională pe această temă. M area Britanie se află într-o poziţie d ific ilă pen tru că prim a fază a program ului am erican prevede m odern izarea unui rad ar strategic Ia Fylingdales, în Yorkshire, iar în cea de a do u a fază construirea unui nou radar în unul din parcurile naţionale . D eşi W ashingtonul nu a făcut o cerere oficială, d iplom aţii estim ează câ prem ierul Tony B lair nu-şi poate refuza cel m ai ap rop ia t aliat.

Obstacole în calea unei poziţii comune europeneGerm ania care se tem e că E uropa va fi p rim a victim ă în urm a

ruperii înţelegerii am ericano-ruse, doreşte să realizeze o poziţie europeană com ună, argum entînd că şansele a lia ţilo r individuali de a influenţa W ashingtonul sînt foarte slabe.

F is c h e r , c a re a d e ra n ja t W a s h in g to n u l a n u l t r e c u t cu avertism entele sale privind “zone d iferite de secu ritate” în cadrul NATO, a discutat aceste problem e recen t cu secretaru l de stat M adeleine A lbright şi cu liderii republican i d in C ongres. “Noi dorim să ajungem la o poziţie europeană un ică , d a r interesele nu sînt om ogene în E uropa, aşa câ m ai avem nevo ie de tim p”, a declarat el.

Coordonatorul UE pentru politica de securitate şi afaceri extem e, Javier Solana a definit, cu ocazia unei v izite în SU A , bazele unei poziţii europene com une. Dacă N M D este im plem entat, a spus el, “noi vrem ca aceasta să aibă Ioc într-o asem enea m anieră îneît să nu tensioneze legăturile transatlantice. M ai dorim ca N M D să fie im plem entat astfel îneît acordurile fundam entale, ca cel ABM , să nu fie afectate şi să ajungem într-o situaţie de criză cu Rusia” . -

Mesaj pentru MoscovaDiplomaţii relevă că europenii trim it un m esaj sim ila r M oscovei,

cerîndu-i p reşed in te lu i V lad im ir P u ţin să n e g o c ieze de bună credinţă am endarea tratatului A B M iar, în cazu l în care Rusia spune “niet” , ea nu poate conta pe sprijin european . în particular,- europenii cer am belor părţi să nu ia decizii p rip ite , care ar putea _ declanşa o criză pe plan internaţional. M oscova a am eninţat că dacă Tratatul A B M este denunţat de SU A , şi ea v a denunţa celelalte acorduri de dezarm are nucleară şi co n v en ţio n a lă . D ar asupra preşedintelui C linton se exercită presiuni pen tru ca să-şi dea acordul pentm am plasarea N M D înainte de a legerile preziden ţiale din 7 noiem brie. C ele m ai bune speranţe p e term en scu rt a le europenilor sînt puse într-un eventual eşec al teste lor, p rev ăzu te în iunie, ceea ce ar forţa A dm inistraţia să am îne luarea u nei decizii.

D ar chiar dacă dec iz ia va trebu i luată d e v iito ru l preşedinte, liderii europeni ştiu că este puţin p ro b ab il că îi v o r convinge pe m em b rii C o n g re su lu i şi p o p o ru l a m e r ic a n c ă s e c u r i ta te a internaţională ar fi m ai b ine asigurată dacă e i răm în vulnerabili în fata unui atac nuclear.

xVICl ar p u tea fi reclama dumneavoastră

. 9 # ---------

. 0 S L .

i9*y - mu roşi siaomte relaţii diplomatice între România

şi Vatican, la nivel de legaţie.

Oferta electorală pe anul 2000 a arhitectului Ionel Vitoc, candidat la Primăria municipiului Cluj-Napoca din partea P.N.R.1. O b ie c tiv e g e n e ra le

• Asigurarea unui viitor pentru municipiul Cluj- Napoca

- Planul strategic de dezvoltare durabilă;'- Legătura cu lumea prin aeroportul internaţional:- Stabilirea unor relaţii de colaborare benefică între

Primărie, Consiliul local, prefect Consiliul judeţean, regii;

- Transformarea actualei administraţii birocratice într-una pusă la dispoziţia şi în interesul cetăţeanului;

- Crearea a trei centre de informare a cetăţeanului în cartierele Mănăştur,-Mărăşti şi Zorilor;

- Crearea a două posturi de Poliţie în cartierele Mănăştur şi Mărăşti;

- Elaborarea de Planuri Urbanistice Zonale.• Creşterea calităţii vieţii în Cluj-Napoca- Crearea condiţiilor de atragere a .investiţiilor

absorbante de forţă de muncă;- Asigurarea condiţiilor de rezolvare a crizei de

locuinţe pentru tineret şi pentru familiile cu venit-mic;. - Măsuri de gospodărire prin întreţinerea străzilor, echipare tehnico-edilitară, salubrizare, încălzire prin care unitatea de măsură şi cost să fie minim;

- Sprijinirea învăţămîntului, culturii, sportului şi sănătăţii.

• Măsuri pentru protecţia cetăţeanului- Introducerea unor mijloace eficiente pentru

colectarea, preluarea şi depozitarea reziduurilor menajere;

- Scoaterea circulaţiei de tranzit în afara zonelor locuite:

- Realizarea unor artere colectoare pentru circulaţia camionalâ uzinală;

- Construirea de parcaje muitietajate şi subterane în zonele aglomerate;

■ Protejarea, restaurarea şi integrarea zonei de rezervaţie arhitecturală;

- Realizarea unei zone pietonale în centrul oraşului şi în_ marile cartiere;

- întreţinerea, amenajarea şi dezvoltarea spaţiilor verzi;

- Diminuarea pînă ia scutirea de taxe pentru terenurile improprii construirii şi culturilor.

2. O b ie c tiv e specifice ca rtie re lo r

• Zona centrală I- Reorganizarea circulaţiei şi asigurarea locurilor de-

parcare la limita zonei:- Realizare parcaj subteran în Piaţa Cipariu;

. - Proiectare parcaj în Piaţa Mihai Viteazul;- Fluidizarea circulaţiei prin realizarea de pasaje

pietonale şi parcaje -- Crearea circulaţiei prin realizarea de pasaje

pietonale şi parcaje;- Crearea unor zone pietonale pe B-dul Eroilor, str.

Eroilor, str. Regele Ferdinand;- Realizarea unui pasaj pietonal în Piaţa Mihai

Viteazul;- Elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal şi a unui

Regulament de construcţii pentru centrul istoric;- Definitivarea şantierelor arheologice din Piaţa Unirii,

Piaţa Muzeului şi str. Deleu; '- Finalizarea amplasări monumentului “Lupa

Capitolina”.• Cartierele de blocuri; Mănăştur, Zorilor, Mărăşti,

Gheorgheni, Grigorescu- Rezolvarea locurilor de parcare în cvartalele

blocurilor;- Amenajarea de spaţii de joacă'pentru copii- îmbunătăţirea iluminatului public pe străzile laterale;- întreţinerea spaţiilor verzi dintre blocuri;- Realizarea de terenuri de sport;- Mansardarea blocurilor pentru realizarea de'

locuinţe ieftine;

- Asigurarea ordinii şi liniştii;- Finalizarea bisericilor începute;- Scoaterea circulaţiei camionale din zonele locuite;.- Demersuri pentru finalizarea Spitalului de Urgenţă

din cartierul Mănăştur;- Demersuri pentru finalizarea construcţiilor din Piaţa

Mărăşti; - -- Reglementarea situaţiei juridice a terenurilor:

Şapca Verde, Valea Gârbăului, Sf. Ion şi găsirea unei soluţii pentru folosirea acestora în interes public.

• Cartierele de pe versanţi; Dîmbul Rotund, Andrei Mureşanu, Bună Ziua, Zorilor, Clinicilor, Grigorescu. - Stabilizarea versanţilor;- Scoaterea circulaţiei de tranzit;. .- Asigurarea circulaţiei pe Calea Turzii în condiţii de

securitate maximă; i- prevederea intersecţiei denivelate cu str.

Observatorului;, - finalizarea lucrărilor de subtraversare şi racordare ' a străzilor laterale; ■ -

- realizarea unui pasaj pietonal în Piaţa Cipariu;- restructurarea circulaţiei în Piaţa Cipariu prin

prelungirea B-dului N. Titulescu pînă în Calea Turzii şi lărgirea străzii Posada;

- Elaborarea de Planuri Urbanistice Zonale;- Echiparea tehnico-edilitară atît a străzilor existente,

, cît şi a noilor zone introduse în intravilan;- Reducerea impozitelor pentru terenurile nou intrate

în intravilan pînă I» elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale;

- Scutirea de impozite pentru terenurile degradate, improprii construirii sau culturii agricole;.

- Amenajarea zonei de agrement Făget - Sf. Ion ca zonă publică.

• Cartierul Someşehi- închiderea rampei de gunoi Pata Rît;- Echiparea tehnico-edilitară a străzilor;

■err

\

S M P. . .

•w......

.- Modernizarea reţelei stradale;- Realizarea podului peste Someşul Mic în dreptul

străzii Colectiviştilor;- Modernizarea sau reamplasarea oborului şi a pieţei

de vechituri; _ ■- Reducerea impozitului pe grădini.Eu pot să fa c cele de m ai sus.Eu nu promit ce nu pot face!Experienţa profesională, m anagerială ş i

adm in istrativă sîn t g a ran ţii în prom isi­unile mele. -

Toate acestea le pot face cu echipa P.N .R, Votul dumneavoastră este esenţial pentru

ca aceste propuneri să fie realizate.VOTATI PARTID UL NATIONAL ROMÂN! VOTAŢI ARCUL CU SĂGEATA!Poziţia 13 la Prim ar şi Consilieri locali

vă va aduce noroc.Poziţia 1 la Consilieri judeţeni. 3

P N T C D9

c o n s id e r ă c ă r e c e n t a c r iz ă d e l a F N I ş i B C R a f o s t p r o v o c a t ă d e c e r c u r i d i n F JD S R

P N Ţ C D c o n s id e r ă că a c ţ iu n e a d e s ta b i l iz a to a r e la ad re sa sistem ulu i fin an c ia r al ţârii “ a fost reg izată şi acţionată d e c ă tre c e rc u r i d in c a d ru l P D S R ” , care în cearcă astfel să ab a tă atenţia opiniei pub lice de la dezvălu irile d in cazu l A drian C o stea şi să facă iertate “ toate m arile dezastre financ iare din trecu t, legate nem ijlocit de acest pa rtid ” , se arată în tr-o declaraţie fă c u tă p ub lică , ie r i, de către preşed in te le Ion D iaconescu, la s f î r ş i tu l ş e d in ţe i c o n d u c e r ii ţărăn iste .

Conform sondajului Metro Media Transilvania

I n s t r u c t u r a ş i c u l t u r a p o l i t i c ă a e l e c t o r a t u j u i

n u s - a u p r o d u s s c h i m b ă r i m a j o r eR ezu lta te le so n d a ju lu i de

o p in ie realiza t d e In s titu tu l M etro M edia T ransilvania , la com anda Fundaţie i pen tru o Societate D eschisă, re levă un “ p a ra d o x a p a r e n t” în tr e e x is te n ţa “ u n u i o a re c a re optim ism social” şi orientarea votanţilor către un reprezentant al unui partid de stînga ( n.n. - Ion Iliescu), determ inat de m om entul realizării anchetei de teren ( 4 - 1 4 m ai), care a coincis cu prim a săptăm înâ a s c a n d a lu lu i C o s te a şi d e c la n ş a re a c a m p a n ie i e lecto ra le , au d ec lara t, ieri, în tr-o conferinţă de presă, m ai m ulţi sociologi.

Sociologul V asile D ineu a s p u s că “ d in a m iz a re a p s ih o lo g ic ă ” e s te c e l m a i im portant efect al cam paniei electorale şi care s-a refelectat “ în r e s tru c tu ra re a f o b i i lo r so c ia le ” , in d u c în d “ u n optim ism de hîrtie” . D ineu a

afirm at că votul nu este o “cutie d e re z e rv ă a p r e s e i ” , ia r scandalul C ostea a r fi p u tu t să producă un efect de bum erang ' De fapt, sondajul arată că în structura şi cu ltu ra p o litică a , e lecto ra tu lu i nu s-au p ro d u s schim bări m ajo re , a co n ch is Dineu.

Marele segm ent de nehotărîţi din sondaj nu este om ogen şi nu poate fi luat “de-a valm a”, a spus sociologul Dum itru Sandu, p r o f e s o r 'T a U n iv e r s i ta te a Bucureşti. D intre aceştia este c la r că 14% s în t fo a r te nemulţumiţi şi nu vor m erge la- vot, dar şi aceştia sînt diferiţi ca profil, a firm ă so c io lo g u l. Dumitru Sandu a arătat că există un decalaj între prezentarea unui scandal în p re să şi e fe c te le a c e s tu ia a su p ra p o p u la ţ ie i . S an d u sp u n e că e x is tă o

'legătură sem nificâtivă 'în tre vot şi percepţia asupra instituţiilor s ta tu lu i si a in s t i tu ţ i i lo r în

general. Sociologul Sebastian L ăzăro iu c rede că scandalul Cosfea a avut efecte în proporţia indecişilor şi a celor care nu v o te a z ă . ■ E le c to ra tu l îşi

■manifestă, de fapt, neîncrederea în partide şi politicieni şi “un an u m it d e z g u s t fa ţă de spectacol” , spune Lăzăroiu. Pe de a ltă p a r te , c re ş te re a o p tim ism u lu i e c o n o m ic şi în c re d e re a . în p re m ie ru l Isărescu, arată că oam enii sînt mai atenţi “la viaţa reală” şi mai puţin la politică. “N u sînt şocat de 51 la sută pentru Ion Iliescu, s i tu a ţ ia e s te m ai cu rînd instabilă”, conchide Lăzăroiu. E l a a r ă ta t c ă , p r iv in d comparativ num ărul de votanţi p en tru I l ie sc u d in 1996 cu opţiunea de vot exprim ată în mai 2 0 0 0 , d iferenţele nu sînt semnificative,, deoarece numărul indec işilo r în m ai 2 0 0 0 este m ult m ai m are decît. cel din 1996.

Liderii UFD Cluj cred că Funar îsi permite prea multe

Liderii U FD sînt de părere că pînă în 4 iunie Clujul va rămîne sub “asediul” lui Funar, care se comportă în continuare ca pe propria sa moşie. Concluzia, departe de a fi una inedită, porneşte de la răspunsul pe care partidul forţelor de dreaptal-a primit de la Primăria Cluj - N apoca la cererea acestuia, depusă luni, de-a organiza un m iting electoral rutier. în comunicatul de presă semnat de actualul prim ar se precizează că mitingul solicitat de UFD, pentru data de 1 iunie, nu a fost autorizat deoarece în 31 mai va avea loc un miting al PDSR- lu i,; iar pe 1 iunie va fi unul organizat de PRM. Conform legii 60/91, se rrîenţionează în continuare în comunicatul Primăriei, nu pot fi aprobate mai m ulte m itinguri electorale

;în acelaşi loc şi timp. C eea;ce îi deranjează pe UFD-şti nu este neautorizarea mitingului. prin care se evită eventuale : “ciocniri” pe traseu; ci faptul că în acelaşi comunicat oficial primarul îşi perm ite să facă aprecieri de genul “în cazul în care va avea loc un al doilea tur de scrutin, aşa cum :speraţi num ai dvs., puteţi depune o nouă solicitare”. Dan Baciu, •; candidatul partidului Ia funcţia de p rim ar al oraşului, crede că m unicipiul Cluj - N apoca e condus de “un miştocar” . El e convins că va fi un tur doi, iar în ce -1 priveşte mizează pe 3 % din voturi.

Adriana CIOTI

Campanie de domnişoare!"• A e x c l a m a t R o m u l u s Z a m f i r î n t i m p u l

î n t î l n i r i i c e l o r m a i b in e p l a s a ţ i c a n d i d a ţ i c u P r o D e m o c r a ţ i a •

„Forum ul celor şase“ convocat de Asociaţia Pro D em ocraţia a ajuns să fie al „ce lo r cinci", pentru că actualul p rim ar şi candidat al PR M nu a onorat invitaţia. U rm ătorii cinci clasaţi în sondajele de opinie, în lupta pentru Prim ărie, Peter Eckstein-K ovacs, Şerban R ădulescu, Teodor G roza, R om ulus Z am fir şi Iuliu Păcurariu au fost supuşi unui tir de întrebări p e tem e de tineret, m ediu, social, urbanism şi dezvoltare locală

C el mai interesant m om ent a fost cînd cei cinci candidaţi au fost rugaţi să specifice caracteristica cea m ai p lăcu tă a adversarilor de cam panie prezenţi în sală. Candidaţii C D R , UD M R, PD SR şi PD au apreciat cel m ai m u lt fair-playul adversarilor, în rtim p ce R om ulus Z am fir (PNL) a p u s, în sfîrşit, punctu l pe „i“: „A fost o cam panie de dom nişoare". Candidatul PN L a con tinuat seria figurilor de stil şi a apreciat că „ în luptă cu im crocodil, trim iţi crocodili, nu dom nişoare".

Candidatul U D M R , Peter E ckstein Kovacs, s-a în trecut în g lum e şi jocuri de cuvinte despre frum useţile naturale a le Clujului (m ai ales cele fem inine), fapt care l-a făcut pe Iuliu Păcurariu(PD ) să reacţioneze: „U ite ce înseam nă să ai electorat stabil, eşti m ai relaxat şi ai m ai m ult um or!".

Andreea MARCU

L a T u r d a , a l e g e r i l e d i n ’9 6 a u s c o s l a v o t

a p r o a p e 7 0 % d i n c e t ă ţ e n iîn urm ă cu 4 ani, în timpul alegerilor

locale din 1996, în m unicipiul Turda, din aprox im ativ 42.000 de persoane cu drept de vo t s-au prezentat 29.586 de persoane. D in acest total, un num ăr de 26.678 au fost considerate voturi valabile, ia r 2 .908 au fost anulate.

P e m alu l A rieşu lu i P D S R a în v in s C D R

P e n tru fu n c ţ ia de p r im a r a l m unicip iu lu i T urda situaţia în urm a voturilor a fo s t destul de strînsă, fiind nev o ie de d o u ă tu ruri p e n tru a se decide candidatu l final al alegerilor, în prim ul tur, candidatul C D R , Sorin B ich iş a p r im it 6 .127 vo tu ri, fiind u rm a t d e c o n tr a c a n d id a ţ i i m ai im p o rtan ţi, re p re z en tan ţi a i PD SR (V irgil B lasiu) cu 3.987 voturi, PU N R

(V asile Miclăuş) 3.827 voturi şi PD (T udor Şfefanie) cu 3.146 voturi.

. în turul II lupta s-a dus doar între candidaţii CDR şi PDSR. Virgil Blasiu reuşind să strîngă 14.406 voturi în timp ce Sorin Bichiş a adunat doar 10.714 v o tu r i . A le g e re a tu rd e n i lo r ' l-a desem nat în final, în funcţia de primar al municipiului, pe Virgil Blasiu.

L u p tă strînsă în 2000A leg erile d in anu l 200 0 p a r să

schim be puţin situaţia de acum 4 ani. Pen tru fotoliul de prim ar şi-au anunţa! candidatura 19 persoane, iar pentru funcţia de consilieri locali nu m ai puţin d e 507 persoane. Num ărul cetăţenilor cu drept de vot se ridică în acest an la aproape 37.000.

P e te r i to r iu l m u n ic ip iu lu i v o r

funcţiona 37 de comisii de vo t şi tot atîtea secţii de votare. Din comisii vor fa ce . p a r te u n p re ş e d in te , un v ic e p re ş e d in te ş i 7 m e m b r i , - reprezentanţi ai form aţiunilor politice in trate în lu p ta electorală. D acă în alegerile de acum CDR a decis să-şi- schimbe candidatul din ’96 cu prof, univ . C ălin F e lezeu , PD SR , PD şi P U N R au ră m a s c o n se c v e n ţi în în cred erea a co rd a tă oam en ilo r săi. Astfel V irgil B lasiu, Tudor Ştefănie şi Vasile M iclăuş au rămas pînă în acest m om ent cei m ai tari rivali. F iecare dintre ei sînt siguri de reuşită, actualul prim ar B lasiu afirm înd chiar că “doar 48% din turdeni votează, deci 14.000 de voturi îm i sîn t destule. Restul de 80% po t liniştiţi să m ă conteste” .

Brînduşa FAUR

A ici ar putea f i , reclam a dum neavoastră

1997 - Regele Mihai s-a întîlnit cu Marele Duce Jean ai Luxemburgului, continuînd demersurile de susţinere a integrării României în structurile

europene si euro-atlantice.

im kM Â îâLl.gmas

iDacă alegerile pentru Preşedinţie ar avea B O UIon lliescu ar ajunge preşedinte din primul tur

* C o n f o r m B a r o m e t r u l u i d e o p i n i e p u b l i c ă r e a l i z a t d e M e t r o M e d ia T r a n s i l v a n i a *

lon lliescu, liderul PDSR, a depăşit ju m ă ta te d in o p ţiu n ile de vo t ale rom ânilor, re iese din B arom etrul .de op in ie pu b lică realizat de institu tu l clujean M etro Media Transilvania, la cererea Fundaţiei pentru o Societate Deschisă. Toate scandalurile de presă (“firul roşu”, “filiera franceză”) se pare că i-au întărit poziţia liderului PDSR, care, dacă dum inica viitoare ar avea loc alegerile pentru preşedinte, ar o b ţine- 51% din num ărul de voturi, fiind urmat, la m are d is tan ţă , de E m il C onstan tinescu (19% ) şi d e ,T eo d o r M eleşcanu (14%). Pe poziţia a patra se; situează C.V. Tudor (9%), urm at de . Petre Rom an (3%). Trebuie precizat că , 30% d in tre ce i in te rv ie v a ţi s în t

. nehotărîţi, iar 11% nu ar vota. Situaţia e s te re la t iv s im ila ră şi în cazu l fo rm aţiun ilo r po litice : La înfrebarea “D acă dum inica viitoare ar avea loc

Care este personalitatea politică în care aveţi cea mai mare încredere?j

Alte personalităţi 11% Procente din totalulopţiunilor exprimate

P. ROMAN 39 > .■ j - : : ' ■

M. ISĂRESCU 5%5 1 % niciuna

- 1 3 % nu ştiu /. T. MELEŞCANU 12% nu răspund

C V . TUDOR 11%:- -

LILIESCU 44%

E. ■ CONSTANTINESCU ‘ 14% ' ■

0C?c 10%1 1 1 ” ”

20% 30% 40%—;—i

50%

alegerile parlamentare, dvs cu ce partid sau alianţă politică aţi vota?”, opţiunile se împart astfel: PD SR - 47% , CDR- 15%, (defalcat:. C D R nediferenţiat -

întrebare deschisă ,Altele

UDMR

APR

PD

PRMFER 0,8%

PDSRPNL 3,6% ' . .

PNT-CD /-«■. 3,5% ^ --CDR

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, dvs. cu ce partid sau alianţă politică aţi vota?

Procente din totalul opţiunilor exprimate

6%1

6%1

10%l 34%nehotărâţi

14% nu ar vota

1Î%1

1S%1

0%, 10% 20% 30% 40% 50%

7,3%, PNL - 3,6%; PNTCD - 3,5% , FER - 0,8%), PRM -11% , A pR -1 0 % , UDM R = 6 % , PD - 5% şi altele - 6 %. ■ La această întrebare, 34% sînt nehotărîţi în privinţa votului, iar 14% nu ar vota.

lori lliescu este personalitatea politică învestită cu cea mai mare încredere (44% ), urm at de actualul preşedinte (14%), Teodor Meleşcanu (12% ), C.V. Tudor (11% ), M ugur Isărescu (5%) şi Petre Rom an (3%). Aici trebuie spus că jum ătate diptre cei intervievaţi n-au încredere “în nici una”, iar 13% nu ştiu sau nu răspund.

în continuare, 6 8 % dintre rom âni consideră “folositoare” integrarea ţârii în Uniunea Europeană, faţă de doar 8 % care au o poziţie contrară. în ceea ce priveşte integrarea în NATO, 62% o consideră folositoare, iar 13 la sută - nu.

: Titus CRĂCIUN

Stimati celăteni ai municipiului Ciuj-Napoca,în toată această campanie

electorală, care se apropie de final,. n-am declarat niciodată că municipiul Ciuj-Napoca a fost prost administrat. N-am făcut acest lucru pentru Ca aprecierea asupra performanţelor în administraţie a Primăriei domnului Gheorghe Funar o veţi face dumneavoastră în cunoştinţă de cauză. Aţi trăit aici şi ştiţi exact ce a fost bine şi ce a fost rău. ■ -?

Candidez la Primărie şi vreau să ajung primar pentru că sînt în stare să continuu ce a fost făcut bine, dar în acelaşi timp sînt în stare să îndrept lucrurile care n-au mers şi . să duc Clujul spre performanţa unui oraş deschis spre lume. - - '

în primul rînd cred că trebuie schimbată relaţia dintre primar şi Consiliul local, care în ultimul timp, din motive strict politice care n-au nici o legătură cu administraţia, aproape că au paralizat activitatea din Primărie. în acest scop, în calitate de primar voi negocia cu toţi consilierii un program de obiective pentru municipiu, care în acest fel să fie sprijinit de o majoritate confortabilă. Pe baza acestui program de dezvoltare a oraşului va fi construit în fiecare an bugetul local care va fi adus la cunoştinţa opiniei publice într-o transparenţă totală. în acest fel fiecare clujean va putea şti' care sînt investiţiile principale pe care le face oraşul, care sînt priorităţile şi motivele care au stabilit aceste priorităţi.

O altă problemă deosebit de importantă este administrarea serviciilor publice. Eu cred că toate regiile de interes local trebuie transformate în societăţi comerciale, pentm că acestea sînt mai bune ca regiile. Nu se pune problema privatizării acestor societăţi. Rezultatul acestei schimbări va fi ieftinirea serviciului: apa mai ieftină, căldura mai ieftină, transportul mai ieftin.

Ca primar voi încerca să promovez o altă politică privind taxele şi impozitele locale în sensul ca acestea să fie stabilite în funcţie de

veniturile fiecărui cetăţean. Impozitele pe teren şi locuinţă pot.fi reduse pînă la anulare pentru cei care nu au venituri să le plătească: pensionari, şomeri, familii cu mai mulţi copii. -

Clujul are nevoie astăzi de un solid program de construcţii de locuinţe. Locuinţa socială construită din bugetul Primăriei nu va lipsi din acest program. Aceste locuinţe sociale care vor rămîne în proprietatea Primăriei, vor fi date în chirie în primul rînd tinerilor şi persoanelor Cu venituri mici.

Clujul va trebui să devină un oraş mai ieftin pentru' cetăţenii săi. în acest «cop, în condiţiile • legii, Primăria va prelua în administrare directă pieţele oraşului, ceea ce va duce la micşorarea cu pînă la 40% a chiriilor_ pentru spaţiile de desfacere. în pieţele Clujului vor trebui să vîndă produse agro- alimentare doar producătorii direcţi sau agenţii economici, eliminînd intermediarii care scumpesc artificial preţul acestor produse.

Stimaţi cetăţeni! Din 1996 sînt deputat în Parlamentul României. Biroul meu parlamentar a fost deschis pentru oricine şi la orice oră. Pot să spun, fără să roşesc, că am încercat şi uneori am reuşit să-mi fac în mod corect datoria de deputat în Parlamentul României. Vă promit acelaşi lucru ca primar al Clujului. Sînt convins că voi reuşi.

Poziţia mea pe buletinul de vot ca reprezentant al PD este nr. 12. Echipa de consilieri municipali a PD se află tot pe poziţia nr. 12 a buletinului de vot, iar echipa de consilieri judeţeni se află pe poziţia nr. 11.

Votaţi candidatul PD pentru funcţia de primar al municipiului Ciuj- Napoca! Votaţi candidaţii PD pentru funcţiile de consilieri locali şi judeţeni!

Deputat luliu PĂCURARIU Candidat PD

pentru Primăria Municipiului Ciuj-Napoca

(3396061)

"Democraţia#

se construieşte prin votSub acest slogan s-a desfăşurat

ieri, 31 m ai, în cen tru l m u n ic ip iu lu i C iuj-N apoca, o acţiune a Centrului de Informare şi C onsiliere pentru Tineret - INFOCENTER Cluj, realizată în co lab o ra re cu C entru l de Informare şi Consultanţă pentru

• Tineret - INFOTIN Bucureşti.C irca 20 de vo lun tari

IN F O C E N T E R - studenţi la Studii Europene şi membri ai LSMM - au distribuit tinerilor (în special liceenilor şi studenţilor) b a lo an e co lo ra te , p lian te , calendare, afişe şi manifeste cu mesaje menite să-i motiveze în ex erc ita rea d rep tu lu i lâ vo t. “Constituţia din 1875, avînd la

b ază leg ile sis tem u lu i ad m in istra tiv in s tau ra t de Napoleon I, a schimbat Franţa din monarhie în republică la diferenţă doar de un singur vo t” - este mesajul unuia dintre manifeste. Sau, al altuia: “Punîndu-se capăt războaielor civile, în 1649 un s ingur vot a dus la decapitarea lui Charles I al Angliei, care nu credea decît în drepturile divine ale regilor” .

A c ţiu n ea s-a d esfăşu ra t simultan în toate oraşele în care funcţionează centre de informare si c o n silie re p en tru tin e re . Mesajul: VOTATI!

M.TRIPON

fîhfr un sondaj comandaf de*nţppRPPMPPNPPiiiiRi

Funar are 4 3 , 3 Ia sută din voturi• Actualul primar este

U D M R C lu j a da t ieri publicităţii un sondaj efectuat de Fundaţia Deşire, în perioada 27- 30 mai 2000. Eşantionul asupra căruia a fost aplicată ancheta este de 953 persoane, iar eroarea admisă este de ±3,3 la sută, cu o probabilitate de 0,95.

C onform so n d a ju lu i, pe primul loc în intenţiile de vot ale clujenilor se află Gheorghe Funar (PRM) cu 43,4 la sută, urmat de Peter Eckstein -Kovacs (UDMR), cu 19,1 procente, şi de Şerban Rădulescu (CDR), cu 10,7.1a sută. U rm ează în top

urmat în clasament deTeodor Groza (PD SR ) cu 4,1 procente din intenţiile de vot, Aurel Tămaş (PUR), Romulus Zamfir (PNL), lu liu Păcurariu (PD ) şi D an B a c iu (U F D ), primii doi cu puţin m ai m ult de două procente, iar cel din urm ă cu 1,2 la sută. 13 la sută dintre cei intervievaţi au declarat că nu ştiu cu cine vo r.vo ta sau nu au_ răspuns.

In ceea ce priveşte opţiunile pentru partidele politice, UDM R a ieşit cel mai bine, cu 20,7 la sută, iar pe locul do i se află PDSR, cu 15,7 p rocen te. Cu

Peter Eckstein Kovacs şi13,5 la sută, PRM ocupă locul, al treilea, iar C D R deţine 10,4 la sută, fapt care o plasează pe locul al cincilea. Cu foarte puţin peste pragul de cinci la sută se a f lă PD , P U N R şi PN L. Procentul celor care nu ştiu sau nu răspund este de 17 la sută.

Prezenţa la vot a fost evaluată de so n d a ju l c o m a n d a t de UDM R la aproxim ativ 80 la sută d in p o p u la ţia m u n ic ip iu lu i. P a r tic ip a re a su b e şa n tio n u lu i m aghiar este sensibil m ai mare: 8 8 la sută.

C a n d id a tu l U D M R , P e te r

de Şerban'Rădulescu •E ckste in -K ovacs, este convins că are şanse m ari sâ ia voturi de Ia populaţia rom ână, în timp c e a re s e m n a le câ Ş e rb an R ădulescu a cîştigat dc partea sa m aghiari.

în c e e a ce p riv e ş te posib ilitatea ca Eckstein sâ se retragă în favoarea celui de-al treilea p lasat, candidatul UDM R a ş te a p tă s â v a d ă re zu lta te le p r im u lu i tu r , , d a r to tu l v a depinde de negocierile care vor fi duse.

Andreea MARCU

“Miza BCR înseamnă sistemul financiar in România, iar miza acostai joc o chiar România"

Candidatul PD la Primăria Ciuj-Napoca, luliu Păcurariu, respinge orice conotaţie politică, de complot sau de lucrătură financiară în cazul FNI. în opinia sa, FNI n-a respectat legea, care permite ca-maximum 10% dintre acţiuni să nu fie cotate la bursă, spre deosebire de Fond care avea 40% acţiuni necotate la bursă. Nerespectarea prevederilor legate de către FNI şi nerespectarea atribuţiilor legale de către CNVM au fost cauzele prăbuşirii Fondului, este de părere Păcurariu, care prevede o perioadă lungă de timp în care oamenii îşi vor redobîndi încrederea Jn fonduri. în pius, el atrage atenţia asupra faptului că, în cazul fondurilor, cîştigurile sînt proporţionale cu cota’de risc, astfel că un cîştig mare atrage după sine un risc mare. în ce priveşte BCR, deputatul democrat consideră că acesta e un caz mai complex, deoarece depunerile persoanelor fizice sînt garantate de lege şi, de asemenea, banca se pregătea de privatizare. După părerea sa, nimic n-a justificat agitaţia din jurul ei. “S-a accesat baza de date a băncii şi s-au dat telefoane depunătorilor din BCR, ceea ce arată că a fost o acţiune care a plecat din interior”, a declarat Păcurariu. El crede că în cazul BCR nu e complicat să se verifice cine a dat telefoanele, în ce scop şi cine se ascunde în spatele acestei acţiuni. Despre BCR, Păcurariu a afirmat că miza acestei bănci înseamnă sistemul financiar din România şi că trebuiş să se ţină cont că miza acestui joc e chiar România. Candidatul PD la Primăria Ciuj-Napoca : îndeamnă populaţia să nu dea curs unor asemenea zvonuri, care conduc la prăbuşirea băncilor şi deprecierea monedei naţionale. în plus, el a afirmat că cei care cu banii scoşi din bancă şi-au cumpărat valută au pierdut în ultimă instanţă şi chiar au riscat să primească valută falsă.

Adriana CIOTI

"Mai putină politică, mai multă administraţie"A tît pen tru c ititorii "A d evă ru lu i.d e C lu j”, c ît ş i pen tru toţi

clujenii, în toată cam pania 'electorală , .a tît eu~’Cu si colegii mei, candidaţi la fu n c ţiile de consilieri în alegerile, loca le din partea - partidu lu i A lianţa p en tru România, am a firm a t m ereu că dorim altceva. Am- co n vin g erea 'că s i d-voastră. d ra g i c lu jen i doriţi a ltceva . A v o ta c o n tin u ita te a , d in te a m a d e n o u , a vo ta continuitatea p o rn in d de la ideea că oricum nu se po a te fa c e altceva mai bun, înseam nă a accep ta o s ta re d e f a p t incapabilă să genereze p ro g resu l econom ico-socia l şi cu ltu ra l în municipiul nostru. "

în toate în tîlnirile e lectorale p e care le-am avut, am sim ţit sim patia clu jenilor p e n tru ideile p ro g ra m u lu i d e adm inistraţie locală a p a rtid u lu i A lia n ţa p e n tru R om ânia , p e n tru so lu ţiile concrete p e care le-am avansat şi, nu în u ltim u l-r în d , pentru persoana mea. L e m ulţum esc m u lt ş i rî i a s ig u r încă o dată ş i p e a cea sta ca le că .n u î i ,voi d e za m ă g i. C r e d in p u te r e a de discem ăm în ţ a .clujenilor.,-şi am co n vingerea c ă dum inică vor vota garoafa, se m n u l electoral: a l p a r tid u lu i A lia n ţa p e n tru • Rom ânia. . :

Aici ar p u tea fi reclama dumneavoastră A ) t f i ' f i ! ) U i ) A

1636 - S-a născut Nicolae Milescu Spâtaru,

: scriitor, geograf şi diplomat român.

CREIONĂRIBa m

S u s a n a C 0 1 H R R -S 0 S 3 C Rla 9 0 d c a n i i

La 1 iunie 2000, Susana Coman- Bosica va intra în “Clubul Nonagenarilor", după o viaţă nu doar interesantă şi frumoasă, dar şi încărcată de dureri. Cea' mai mare? Poate clipa despărţirii de scenă. Moment întîmplat în preajma anilor '60... Cum a fost? A fost chemată şi i s-a spus: "Gata!" De ce? înainte de toate pentru “nealiniere!" A fost mereu verticală şi n-a acceptat implicarea în valurile vremurilor care se instalau tot mai. apăsător. Alta era fericirea ei: scena! Era mezzosoprană şi făcea parte din elita scenei lirice româneşti.

Atunci. în 1959, i s-a luat totul. Şi fericirea scenei, şi luminile carierei în care mai avea multe de spus. şi bucuria înregistrărilor pe care le făcea în epocă "Electrecord-ul". Totul! Şi n-avea încă 50 de ani... l-au găsit şi un loc “potrivit", după multe căutări, poate pentru a compensa cit de cît marea nedreptate ce i se făcuse: sâ treacă la catedră, la Facultatea de Muzică a Institutului Pedagogic de 3 ani din Cluj. Pentru vreo cinci ani doar, cît i-a mai fost şi viaţa Facultăţii. Apoi, alt exil: Timişoara...

De vreo trei decenii, Susana Coman- Bosica este pensionară. Un fel de a zice! Ce-a făcut în acest răstimp? A pictat şi a participat la expoziţii, a scris şi a publicat. A elaborat chiar şi o istorie a Operei Române, evocîndu-i marile personalităţi pe care a avut şansa sâ le cunoascâ„dar şi vremea turneelor de altădată, cu farmecul şi parfumul lor. Un fel de răzbunare pentru durerea care i-a marcat viaţa. La 90 de ani, “fetiţa" plecată prin 1919 din Luduşul natal spre Clujul- metropolâ e încă o femeie frumoasă şi energică, cu temperament de general, care ştie sâ iubească viaţa. Acasă, undeva în cartierul Gheorgheni, într-un

“tum", nu departe de Staţiunea de flori a Clujului, acolo unde locuieşte mezzosoprană anilor '30-’50, Susana Coman, este o expoziţie florală permanentă. Dar şi de pictură. Şi nu doar atît! Casa “Susanei” este şi un şantier, într-o cameră, sute de documente îşi aşteaptă asamblarea. Se naşte o nouă carte a Susanei Coman-Bosica: Viaţa şi activitatea celui care a fost întîiul rector al Conservatorului din Cluj, Augustin Bena. Dascălul şi Omul care i-a fost mezzosoprânei un adevărat părinte spiritual şi, vreme de 16 ani, profesor de

' muzică corală. (Cartea va fi lansată astăzi, 1 iunie - n.n.).. Şevaletul? Nici el n-are odihnă. Apoi

condeiul, mereu şi elegant, exersat. Bucătăria? O adevărată artă! Amintirile? Mereu vii, povestite şi repovestite cu farmec sadovenian.

Susana Coman-Bosica, o viaţă exemplară. Un drum început cînd se încheia primul deceniu al veacului nouăsprezece şi continuat spre mileniul III, cu lecţiile învăţate în familie. Tatăl? Era un om simplu, dar de o inteligenţă şi "bunătate fără egal. N-avea studii făcute prin şcolile înalte ale Imperiului, dar rolul lui de pedagog a fost fără egal. Poveştile pe care le depăna la gura sobei erau lecţii de viaţă, de conduită, de îndemn la bunătate şi perseverenţă. Tot din amintirile artistei fac parte şi drumurile prin Bosnia, la Zvomik, prin Boemia, la Hora Kutna, undeva aproape de Praga, prin Ungaria, la Tokaj şi Eger, în vremea cînd părintele ei era militar în Regimentul 62 Infantene din Tîrgu Mureş. Cînd abia împlinise 10 ani, părintele ei a dus-o la şcolile Clujului, aşezat de curînd, prin Marea Unire, acolo unde-i era locul. Era o regulă "normală" la şcoala ei: cînd lua note bune în cursul săptămînii, primea învoire şi bilete gratuite la spectacolele de operă... încerc sâ mi-o imaginez şi în debutul ei în rolul “Clara” din "Răscoală în şcoala de fete”, iar mai apoi, cînd avea 18 ani, interpretînd rolul “Doamna institutoare” din sceneta umoristică “La tîrgţ şi în "Lacul zînelor", în rolul “Apălină”. O “asculta” vioara, îmblînzise pianul, era sedusă de balet şi de dans, înota în apele Mureşului, se-mprietenise cu gimnastica suedeză, o fascina gimnastica ritmică, juca tenis cfe masă, dobora popice la arena din Luduş, într-o vreme cînd aceasta părfea o ocupaţie anacronică pentru o domnişoară. Nici voleiul n-a lăsat-o indiferentă, iar cînd venea iarna, lumea era a ei, mereu cucerită de săniuş, dar mai ales de patinaj. Şi mai era ochitul la ţintă, în

puncte ale desenelor groteşti din tarabele ce poposeau des în Luduşul patriarhal, contra te miri cărui premiu.

Mă-ntrebam, cîrid mă aflam în apartamentul său din blocui turn de la capătul cartierului Gheorgheni, de unde fascinanta prietenie a mezzosoprânei cu artele plastice. Picturi ce-i umplu sufletul. Cred că tablourile acelea o îhtineresc! Şi peisaje, şi flori, şi portrete. De unde. prietenia? Doamne, cine îşi poate imagina că mezzosoprană i-a avut profesori, înaintea întîlnirii (şi ea căutată!) cu Academia de Muzică, pe Ana'stase Demian, Catul Bogdan, Aurel Ciupe şi Romul Ladea! La 19 ani, zîna din Luduş s-a măritat cu tînărui absolvent de medicină dr. Ion Bosica; în acelaşi an s-a reînscris şi la Academia de Muzică, reluînd studii întrerupte de răni ce i-au măcinat sufletul de copil visător. Aici, alţi dascăli: Marţian Negrea la Armonie, Andreescu Skeletty la Contrapunct, George Simonis la Istoria muzicii şi Traian Vulpescu la Teoria muzicii. Cine i-au fost colegi? Lya Hubic, Virginia Romanovski, Silvia Florea-Soltischi, loan Pulcă-Dacian, Augustin şi Mihai Almăşan... Doar cîteva din numele generaţiei ’36, care au cucerit scenele româneşti. Din '36, după absolvire, a continuat sâ studieze Canto cu Antonio Bosso, Dramaturgie muzicală cu Max Săveanu sau celebra Lipkowska. Peste un an, în ’37, era deja angajata Operei Române din Cluj... Atunci a început cariera Susanei Coman-Bosica. A fost, rînd pe rînd, Lola din Cavalleria Rusticana, Martha din Faust, Maddalena din Rigoletto, Bertha din Bărbierul din Sevilla, Mărioara din La-şezătoare, Rosette din Manon, Suzuki din Cio-Cio- San, Malika din Lakme, Vrăjitoarea din Făt Frumos, Amneris din Aida, Mignon din Mignon, Olga din Văduva veselă, Ulrica din Bal mascat, Azucena din Trubadurul, Carmen din Carmen, Polina, Miroslav i dontesa din Dama de pică, Konceakovna din Cneazul Igor, Marina Mnisek din Boris Godunov, Băbuca din Povestea ţapului, Baba Rada din Pană Lesnea Rusalin, Cneaghina din Rusalka, Capra din Capra cu trei iezi, Grisi din Casa cu trei fete.

Azi? Nu, Susana Coman-Bosica nu trăieşte din amintiri. Scrie, pictează, e prezentă în viaţa Cetăţii. A devenit, între timp, Cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca. îşi vrea Cetatea mai frumoasă şi mai dinamică. E viaţa ei, un ; vis pe care-l vrea frumos împlinit.

Constantin M USTATĂ

î n v ă ţ ă t o a r e a m e a . . .S-a numit Viorica Moldovan.

Asta era în urmă cu aproape 70 de ani, la Şcoala primară din Monor, judeţul Bistriţa-Năsăud. Deşi m-a învăţat carte numai o clasă, că se trecea în trepte şi la ceilalţi ani,, o consider dăscăliţa mea pe severa, riguroasa şi distinsa doamnă Viorica Moldovan. Venise la noi dintr-un sat de sub munte, dimpreună cu soţul învăţător Vasile Moldovan şi au rămas peste un deceniu în Monor, unde li se născură doi dintre copii. Formau un cuplu didactic de mare prestigiu profesional,' după familia Isidor Titieni, la sfîrşitul secolului trecut, după familia Victor Şuteu îndată după Marea Unire, continuînd exemplul dual în perioada interbelică. S-au despărţit de Monor prin preoţirea soţului în anii de război şi plecarea în alt sat. Dăscăliţa, absolventă a Şcolii Normale din Cluj, a continuat neîntrerupt la clasă

40 de ani, pregătind cu aceeaşi neobosită datorie a învăţa elevii claselor primare. Mai tîrziu era un fel de mîndrie şcolară, ca un premiu obţinut, să spui câ i-ai fost elev. Dimpreună cu soţul, dascăl şi preot greco-catolic, au orientat tot timpul tineri spre alte destine, la şcoli mai îhalte, printre care mă prenumăr, pregătindu-i bine, să obţină burse, fiind unica şansă a copiilor de ţărani de a deveni liceeni sau normalişti. Multora le-au schimbat “sapa-n condei şi brazda-n . călimară", ei binemeritînd gratitudinea sinceră şi neuitarea din partea celor

. ajunşi intelectuali. )De cîteva zile, fosta mea

dăscăliţă s-a întors de la Lugoj, pentru eternitate, în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, lîngă soţul care o aştepta de 37 de’ ani. Doamna învăţătoare ar fi împlinit la începutul lui august 96 de ani.

Teodor TANCO

CARTEEveniment editorial la Liceul “Mihai Eminescu”

“RETOURS", roman scris de elevi, roman“Si

al tinereţii noastre

■ f \ > - '

" •“ j t -t&&?.... ES’-Ş'gf i

Cu Retours ne aflăm în faţa - unui eveniment editorial deosebit, rar întîlnit în lumea învăţămîntului liceal, al tinerilor în general, cel al scrierii şi publicării unui roman într-o colaborare bilaterală româno- belgiană. Finalizare a proiectului Socrates în cadrul programului LINGUA - E, Ecrire un roman a quatre mains, 1999-2000. La care şi-au adus contribuţia elevii clasei a Xll-a B, Liceul “Mihai Eminescu” Cluj-Napoca, şi cei belgieni de la O. L. V. H e m e l v a a r t i n s t i t u u t , Waregem, coordonaţi de

profesoarele Liliana Somfelean şi Dana Giurgiu.Romanul celor 45 de elevi (27 clujeni şi 17 belgieni) se desfăşoară

în România şi Belgia, are drept personaje tineri ai timpurilor noastre, rnesajul fiind cel al prieteniei, dragostei, bucuriei de a trăi, frumuseţilor materiale şi spirituale, tinereţii cu toate atributele ei. Cele majore în primul rînd, speranţe, nelinişti, vise, împliniri, realizări, temeri.

Romanul a stat şi la baza unui spectacol prezentat de elevii clujeni în Belgia, criticile fiind dintre cele mai favorabile, care au făcut proiectul cunoscut, cerut şi apreciat.

Demostene SOFRON

ha AfBCM MOUR» * 1'Miilii * * i«M * i*. >'

/-t'C-2 i L ' A L l t M î l M i î U L l V I V i L A

Conferinţă

Rectoratul Universităţii "Babeş- Bolyai" din Cluj-Napoca anunţă că astăzi 1 iunie a.c., la ora 11, va avea loc în Aula Magna, conferinţa cu tema Austria şi integrarea europeană, susţinută de prof. dr. Franz

• Schausberger, primul ministru al Landului Salzburg, Austria.

Lansări de carte

E D I T U R A

ţ g

D A C I A

Editura Dada invită publicul interesat la lansarea următoarelor cărţi, recent apărute: Jean-Jacques Wunenburger - SACRUL, prezintă Aurel Codoban şi Vianu Mureşan; S ’adu - Frunză - IU B IREA Şl TRANSCENDENŢA, prezintă Vasile Frâteanu şi loan Chirilă. Cărţile vor fi lansate mîine, 2 iuniea.c., ora 14, la Librăria Editurii Dada

din Cluj-Napoca, str. Memorandumului nr. 23. în ziua lansării, editura practică o reducere de preţ de 20 % pentru toate cărţile apărute sub egida sa.

Ziua porţilor deschise

Ieri, la Grupul Şcolar Construcţii "Traian Vuia” din Cluj-Napoca a fost “Ziua porţilor deschise”, manifestare care a inclus în program, după deschiderea festivă de la ora 10, vizitarea şcolii şi a atelierelor, un program artistic şi competiţii sportive.

Invitaţie la operă

L IL IA C U L de J. Strauss

Mîine seară, de la ora 18,30, pe scena Operei Române, LILIACUL de Johann Strauss. în distribuţie: Petre Ghilea - Gabriel von Eisenstein. Trina Săndulescu Bălan - Rosalinda, soţia sa, Marius Chioreanu - Frank, directorul închisorii, Monica Matei Deniţiu - Prinţul Orlofsky, Ştefan Popescu - Alfred, cîntăreţ, George Pefean - Dr. Falke, notar, Titus Pauliuc - Dr. Blind, avocat, Ramona Eremia - Adela, camerista Rosalindei, Henrietta Almaşi - Ida, sora Adelei, Radu Pintea - Frosch, paznicul închisorii; la pupitrul orchestrei: Dorin

Sim ionescu; regia: Ion Piso;scenografia şi costumele: Livia Piso; coregrafia: Eugenia Popovici, Larisa Şorban; maestru de cor: Tiberiu Popa.

PremianţiijFestivalului - concurs “în florar la Huedin”

La recentul Festival-concurs de interpretare a muzicii vocale româneşti “ în Florar la Huedin(ediţia a ll-a), desfăşurat în 28 mai a.c., pe scena Casei de Cultură din Huedin au putut fi ascultate multe voci şi

melodii frumoase (fără acompaniament!), pe care juriul le-a apreciat potrivit valorii şi autenticităţii demonstrate de interpreţi.

Au fost acordate. premii după cum urmeeză: Prem iul J - llca Ana Mureşan (jud. Cluj); Premiul II - Costel Gagiu (jud. Argeş); Premiul III - Aurelia Cosma Qud. Maramureş); Menţiuni: Ion Drăgan (jud. Gorj), Eugenia Osman Qud. Olt), Mariana Bura Condreâ Qud. Bistriţa-Năsăud). în fotografie, cîştigătoarea din judeţul Cluj, llca Ana Mureşan. .

“D AN IELA, ' ■ ,P R IE TE N A T A ”

Începînd de vineri, 2 iunie, Tele Europa Nova lansează o nouă emisiune, cu şi despre femei şi partenerii lor de viaţă.

Realizatoarea emisiunii interactive “Daniela, prietena ta” (nimeni alta decît Daniela Dumbravă) ne-a asigurat că vor fi dezbătute toate problemele cu care femeia se confruntă în viaţa de zi cu zi. Prima invitată: Daniela Oancea, femeie de afaceri.

în fiecare vineri, de la ora 18, la Europa Nova, fii alături de Daniela, prietena ta!

(M .T .)

T e a t P J / L

A J C K

Premiu de interpretare pentru “ P U C K ”

• în perioada 24- 30 mai a.c. a avut loc, la Teatrul "Vasile Alecsandri” din Bacău, cea de a Vl-a ediţie a F e s t i v a l u l u i Naţional de păpuşi, marionete şi animaţie. Teatru! dePăpuşi “Puck” din ____________Cluj-Napoca a • participat cU spectacolul STAN PĂŢITU. Remarcîndu-se printr-o evoluţie cu totul deosebită, prestaţia clujenilor a fost răsplătită cu un premiu pentru interpretare, pentm rol principal, actriţei Camelia Constantin, respectiv cu premiul pentru regie acordat lui

. Bogdan Ulmu.

Expoziţie de fotografie

Ieri, ddpă-amiază, la Galeria K. L. din Cluj-Napoca a avut loc vernisajul expoziţiei de fotografie a artistei Szabo Edina, intitulată CON MOTTO.

R u b ric ă realizată de M . B O C U

C L U J-N A PO C A : luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04

SU B R ED A C Ţ IA TU RD A : luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SU B R ED A C Ţ IA D E J: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

5

W r f a . S r o n . T A » ,

r v

i n

a\ ) £ 3 -S T lP H Î B S ffl o t K i M o a ■ CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; . tel/fax 19-73-04;— ; SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax' 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

S- Vi-

r i î îJ r r . f t ‘V / ! '

j u i

K O B E R - R O L A C p r i n C O M P A N I A R I V I S11 ? I f »a =1 g a g i t M r ,l" w

tel. 092.327339; 092.460039 EN -D E TA IL LA PR EŢU R I D E E N -G R O S

'S ch~- * KOBER-ROLAC: vopsele pentru lemn şi metal interior-exterior, emailuri, lacuri (nitro , alchidice,

iŢ;©LCio'l poliuretanice), lac de parchet, grunduri, vopsele speciale, \$jS3Sîy# ) aracet, vopsele lavabile pentru interior şi exterior. ''Qacţţy ' NOU: ECOLUX-vopsea ecologică pentru lemn, ' diluabilă cu apă (netoxicâ).

• PERGO Oradea: perii, mături, pensule . 5• DECORA Germania: pensule . . 2• ALFA: coloranţi pentru, zugrăveli G şi o gamă complexă de: oxizi, chituri auto, diluanţi, produse

din plastic pentru întreţinerea şi curăţenia locuinţelor.

PREŢURI FĂRĂ ADAOS COMERCIALE

TUV

• k iu l i - v f e t - W ; .

. :••• . 1 :

& ' ■ ■ ■ • •

111 ut 1 lillirfltii'irT

A N U N Ţ F O A R T E IM P O R T A N T !ÎN A T E N Ţ I A A B S O L V E N T / ^ *

F A C U L T Ă Ţ II D E D R E P T -

U.M VERSfTATE A " B O G D A N V O D Ă " B A IA M A R E

U n iv e r s ita te a d in O ra d ea org a n izea ză E X A M E N DE L IC E N Ţ A în p er io a d a 16 , 17 , 18 iun ie 2000 în B A IA M A R E pen tru a b so lv e n ţii F a cu ltă ţii de D rep t C lu j- N a p o c a şi B aia M a rc - U n iv ers ita tea "B ogdan V odă"

B aia M a rcP e r io a d a de în scr iere : 05 -11 iu n ie 2000.P e n t r u in f o r m a ţ i i s u p l im e n t a r e , v ă r u g ă m să

con tacta ţi de urgen ţă secretaria tu l U niversităţii "Bogdan V x y iâ P .B a ia .M a re , str . U n iv ersită ţii nr. 23A , tel. 062- 2 1 5 .5 3 0 ,2 1 5 .5 3 1 . (3715299)

) S O C I E T A T E A C O M E R C I A L Ă (37 S23 " T R A N S I L V A N I A C O N S T R U C Ţ I I " S .A .

C u sediul în Cluj-Napoca, str. D eva hr. 1-7, Telefon /F ax : 192.952

Î N C H I R I A Z ĂSpaţii de d ep o z ita re şi p ro d u c ţie , dotate cu apă, gaz, cu ren t

trifazic , lin ie C F R şi p o d u ri ru lan te , la p re ţu ri cu p rin se în tre 0 ,5 - 2,5 $ / m p + T .V .A ., s itu a te p e str. O răştie i co lţ c u str. T ra ian V uia.

Relaţii suplim entare la telefon: 192.801,192.952,092-286.158.

R E C O N D I T I O N A R l

C Â R T U Ş E P E N T R U

I M P R I M A N T E

L A S E R J E T Ş l I N K J E T

(3715141)

f l3 4 0 0 C l u j - N a p o c a ,

P - t a U n i r i i 5 / 1 1 T e l . / F a x : 0 6 4 - 4 3 . 0 4 . 2 3 .

J" Cooperativa de Credit Banca Populară "FAM ILIA "! ■Bucureşti constituie depozite astfel:I - 1 lună - 68%; *I - 3 luni - 74%; I| - 6 luni - 78%; I| - 12 luni - 85%. || şi acordă credite cu dobînzi cuprinse între 18% -52% ,| | perioadă de restituire maxim 5 ani. |

IPentru membri se acordă facilităţi. Relaţii la: Iuliu Maniu nr.39. I

(3715232),

U nitatea M ilitară 0603 C LU J anunţă vînzarea la licitaţie [p u b lic ă prin strigare a următoarelor m ijloace de transport:

1. Autoturism A R O 243 D 127 - 103.647.331 lei;2 . Autoturism D A C IA 1310 . - 18.551.951 lei;3. Autoturism D A C IA 1310 - 18.229.335 lei. L icitaţia va avea lo c în data de 19.06.2000, ora 10,00 la

| sediul unităţii, din str. Traian, nr. 27 . -In c a z de neadjudecare a autoturism elor, licitaţia se va

/rep eta în data de 26.06, ora 10 ,00 şi 03 .07 .2000 , ora 10,00.Informaţii şi condiţii de participare se pot so lic ita la

/t e le fo n 064/432.905 sau la poarta unităţii. (3533597)

3400 Cluj-Napoca, România Calea Turzii nr. 134 TelVFax: 40-64-438.816

LT LEASING TRANSILVANIAacordă finanţare persoanelor fizice şi juridice,

fără garanţii suplimentare sau ipoteci (pentru persoanele juridice),

pentru achiziţionarea de bunuri . din ţară şi străinătate. • CM

ŞTII CE V R E I |•s.

Autoturisme «Autovehicule transport - Tehnică de calcul «Utilaje industriale Aparatură medicală • Bunuri de uz casnic

TE AJUTĂM SĂ P O Ţ I

Vrem, ştim ş i ... putem să facem să al

TOT CE ÎŢI DOREŞTI

Persoana jurid ică achizitoare: C O N SIL IU L L O C A L

AL M U N IC IPIU L U I C L U J-N A P O C A '

O rganizatorul licitaţiei: C O N SIL IU L L O C A L A L

M U N IC IPIU L U I C LU J-N A PO C A

O biectu l lic ita ţie i: L icitaţie p u b lică deschisă fără

preselecţie pentru echipam ente şi d o tări (m arm ită ,

m aşină curăţat cartofi, m aşină tă iat zarzavat, m ixer,

cam eră frigorifică, linie autoservire) specifice.

Term en lim ită de depunere a ofertelor:*16 iunie 2000

L o c u l d e p u n e r ii o fe r te lo r : R E G IS T R A T U R A

G E N ER A LĂ A P R IM Ă R IE I M U N IC IP IU L U I C L U J-

N A PO C A , Str. M O Ţ IL O R nr. 1-3

D ocu m en te le lic ita ţie i: C A IE T D E SA R C IN I ŞI

IN ST R U C Ţ IU N I PE N T R U O F E R T A N T *

*D ocum enteIe licitaţiei se pot p rocura de la sediul

Cantinei de A ju tor Social şi P ensiune, str. Vasile Goldiş

nr.6, z iln ic în tre orele 12 .00-15.00, în cep în d cu data de

5 iunie 2000. T elefon: 064 /195 .665 , fax: 064/192.794.

Preţul docu m entelor lic itaţie i este d e 300.000 lei.-c -ţn rn ic iiran m n iiirap i'^ lU .U 0 UTU00 iei.

(3386937)

C E A M AI B O G A T Ă O F E R T Ă Ş l L A C E L E M AI A V A N T A J O A S E P R E Ţ U R I P -ţa U nirii nr. 2 1 - tel/fax: 064-19.68.58*

‘ ■ % * *

f „*•

P-Ja Timotei Gpariu nr.l 5/45 CASE DE MARCAT tel/fax: 064-190787/198802 FISCALE

O m r o n R S 1 9 M F

O m r o n R S 2 8 M F

S a p e i S n O P

S a p e i E U R O

P a r t n e r 5 0 0

C a r a t C o l i b r i

8 . 5 0 0 . 0 0 0

1 1 . 9 0 0 . 0 0 0

9 . 8 0 0 . 0 0 0

1 1 . 9 0 0 . 0 0 0

6 .1 0 0 .0 0 0 6 . 8 0 0 . 0 0 0

+ c$ntare electronice * o f '(3715140)

!3,6/;9; î2 rate fora avans!

Şcoa la "IO N A G A R B IC E A N U " O R G A N IZ E A Z Ă

1. în 12 şi 13 iunie 2000, ora 8,00 testarea aptitudinilor fizice pentru o clasata V-a cu profil de fotbal (25 locuri).

2. în 16 iunie 2000, ora 9,00, concurs (scris şi oral) pentru clasele a V- a cu predare intensivă a limbilor străine în anul şcolar 2 0 0 0 -2 0 0 1 :

-1 clasă (25 locuri) de limba engleză;-1 clasă (25 locuri) de limba franceză; ; .-1 clasă (25 locuri) de limba italiană.

Candidaţii vor prezenta la secretariatul şcolii o cerere şi adeverinţa de absolvire a clasei a IV-a pînă în 9 iunie pentru clasa de fotbal şi pînă în 15 iunie pentru clasele de limbi străine.

Relaţii la telefon: 446.556. (3683600)

C L U J-N A P O C A : luni-v ineri 8-16; sîm b ătă 9-14;tel/fax i 9-73-04

S U B R E D A C Ţ IA TURDA: lun i-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SU B R E D A C Ţ IA DEJ: luni-v ineri 8-16; tel/fax 21-60-75. IM ! Li

S U C U R S A L A D E D IS T R IB U Ţ IE A G A Z E L O R N A T U R A L E C L U J

• ' . A N U N Ţ Ă :

Joi, 1 iunie 2000, se va realiza punerea în funcţiune a “Sistemului dev ■ A v

distribuţie a gazelor naturale din localitatea Buza” , judeţul Cluj. In aceastazi şi în zilele următoare vor fi alimentate cu gaze naturale instalaţiile de gaze

ale primilor abonaţi de gaze din localitate. . ■ ■ ;

“ S ă fie într-un ceas b u n !” • g• J (OCîteva precizări în legătură cu acest eveniment: ' - ~

1. Ordinea de prioritate a punerilor îri funcţiune a instalaţiilor de gaze va fi stabilită de Comitetul de Cetăţeni pentru introducerea gazelor şi de

Primăria Comunei Buza.2. La punerea în funcţiune a instalaţiilor de gaze, abonaţii vor fi instruiţi

asupra modului de exploatare a instalaţiilor de gaze, li se vor preda

instrucţiunile de exploatare, care rugăm să fie bine cunoscute şi respectate

întocmai. Cu acest prilej se va prezenta adeverinţa de verificare a coşurilor

de evacuare a gazelor arse.3. în mod special, atragem atenţia ca toate subsolurile existente să fie

prevăzute cu orificii de aerisire la partea lor superioară, orificii ce trebuie

să fie în permanenţă în poziţia deschis.

4. După punerea în funcţiune a instalaţiilor, orice lucrare la acestea se va realiza numai de personal autorizat de distribuţia de gaze şi numai cu

aprobarea legală. Pot executa lucrări doar firmele agrementate de distribuţie.

' 5. Orice defecţiuni sesizate în instalaţiile interioare de gaze se vor anunţa

dispeceratului, organizat în program permanent,-la următoarele telefoane:

Gherla 241.938 sau 928Cluj-Napoca : 433.424 sau 928.

Pînă la sosirea echipei de intervenţie în cadrul scăpărilor de gaze se va

aerisi locuinţa şi nu se va umbla cu sursa de foc.

C O N D U C E R E A SU CU R SALEI C L U J

B I O SN V a m s t ,i

| # C

A R M Ă T U R A S .A .C L U J N A P O C A

. ş i v i a ţ i c u r g e a l t f e l . 1Dr. PETRE 5IUREŞM

C O N S U L T A T !! s ! T R A T A M E N T E D E M E D IC IN Ă G E N E R A L Ă

• coxartroze, artroza genu nch iu lu i, du reri pe coloana verteb ra lă (sp o n d ijo z e . sco lio ze , cifoze), u m ăr dureros, du reri în a r ticu laţia cotului, sc ia tică , pin teni câ lcan een i, du reri şi arsuri în talpa p icio ru lu i, p o lia rtritâ , nevralgii;

• ulcer v arico s , h em o ro iz i, varice ;• prostată.C a b in e t:str. I.P. V oite şti nr. 2 -4 , B l. F , S c . II, A p . 31(în Piaţa M ihai V iteazu , s ta ţia a u to b u z e lo r31, 36) ş i la d o m ic il iu l p a c ie n tu lu i .

O R A R :Luni-M iercuri-V ineri 9-13 M arţi-Joi 9-11 ş l 16-18Sîmbătă ' 10-12

T e le fo n : 134 .16 7 , 0 9 4-66 0 .7 7 1

S.C. "SOLIDARITATEA" CLUJ-NAPOCA Str. David Francisc Nr. 21 ’ ■- LICITAŢIE - în fiecare MIERCURI la ora 10,00 pcnlra ÎNCHIRIERI sau VÎNZÂRI- VINDEM - Mobilier, utilaje şi piese pentru maşini de cusut, confecţii piele şi încălţăminte;- ÎNCHIRIEM - spaţii dc producţie şi depozitare la tarife avantajoase; -ANGAJĂM

- Confccţioncri fele încălţăminte;- Consilier juridic cu normă întreagă sau

cu 1/2 normă.INFORMAŢII: 433.857;433.861; 433.859

_______ (338 6 9 3 6 )

• Vînd 500 mp teren în Andrei Mureşanu, zona Zârneşti, str. Păltiniş 3. Pret 25000 USD. Tel. 094-21-91-24. (887416)

1 ( ^ V f r L . t/ M V i L e o

ADEVĂRULI d e C lu j

Companie cu capital francez, leader m domeniul vânzărilor, distribuţiei şi promovării produselor

' farmaceutice oferă oportunitatea dezvoltării

Persoanele interesate sunt invitate lâ sediul din Cluj - str. Oltului, nr. 6 3 -vineri, 02.06.00,Intre orele 16-20.

Relaţii la tel. 094.359,187

Toate aplicaţiile sunt tratate cu maximă . confidenţialitate.

SCIENTIFIC NETWORK EXECUTIVE

Responsabilităţi:I * promovare produse farmaceutice către medici

specialişti şl farmacişti;* utilizarea la maximum a oportunităţilor

1 existente In zona de care este responsabil. Condiţii:

;■ * studii superioare: Facultatea de Medicină; .* permis de conducere şi disponibilitatea de a călători;abilităţi de vânzare şi relaţii publice. . . |

Noi vă oferim oportunitatea § dezvoltării unei cariere într-un mediu dinamic şi competitiv, precum şi un

salariu motivant.

MATRA INT. SULI m p o r t a t o r - d i s t r i b u i t o r p r o d u s e a lim e n ta r e

"—^ i u n n t n i C lu j: ■ *S 0* • studii superioare "*~-SXpcnrm«-TO.D I R E C T O R } domeniul distribuţiei • ab ilităţi dc

\ / î h ! 7 Ă D t J cornun‘caro negociere • prezenţă agreabilă • domiciliul stabil în Cluj

• experienţă în domeniul produselor alimentare • tineri • comunicativi• prezentabili • motivaţi • domiciliul stabil în Cluj

A G E N Ţ I ^ C O M E R C I A L I ,

Transmiteţi CV la CP 41-17 Bucureşti sau fax 01-242.17.73 Relaţii la telefon 01-242.17.01. ,

, S.C. N apo lac t S.A. -c u sediul în Cluj-Napoca, B-dul 21 D ecem brie 1989 nr. 95-97, tel. 064-413.858, fax 064-413.855

S o lic i tă p re z e n ta re a d e o fe rte p e n tru : • . _’ 2

1. R e p a ra ţie s tru n g p a ra le l S N 5 0 2 x 2 0 0 0 |2. R e p a ra ţie f ie ră s trău a lte rn a tiv 6 0 0 m m w

U tila je le p o t fi văzu te , p e n tru c o n s ta ta re , în fa b ric a B aciu . P re z e n ta re a o fe rte lo r, p în ă în d a ta de 0 9 .0 6 .2 0 0 0 , la

B iro u l M .E .I ., la sed iu l S o c ie tă ţii . ______ y _________

T V C A B L U " A N G A J E A Z Ă

Î N C O N D I Ţ I I E X C E P Ţ I O N A L E

A G E N Ţ I V Î N Z Â R II n fo r m a ţ i i la se d iu l f ir m e i, s t r . D e c e b a l n r . 3 7

sau te le fo n 1 3 6 .2 3 3 ., (3400207)

BABOS H O LD IN Gorganizează selecţie de personal în vederea ocupării următoarelor posturi de la Sucursala Cluj-Napoca:

4. Director executivCondiţii de participare:- studii superioare: inginer agronom;- experienţă în dom eniul producţiei pom icole m in. 1 0 ani;

: -vîrstă optimă: 30-40 ani; f - ■-constituie avantaj:

-cunoştinţe lim bă străină: engleza;-operare PC; W ord, Excel.

5.Contabil ' fCondiţii de participare: - r •_ ~ §- studii m edii/superioare economice; a- experienţă în conducerea evidenţei financiar-contabile pe

calculator; ,-operare PC; W ord, Excel.

6. Şef depozitCondiţii de participare:-studii m edii/superioare;-experienţă în dom eniu min. 1 an; ' - -operare PC; W ord, Excel .

Se oferă:-pachet salarial atractiv şi motivant;-posib ilitatea dezvo ltării carierei în cadrul u ne i societăţi

d inam ice,,în p lină expansiune.

Informaţii la telefon 060/661016- Comp.Resurse Umane, pîna la data de 10.06.2000 -

• Vînd casă 3 camcrc, bucătărie, baie, str. Moţilor, singur în curte, acccs maşină, geamuri la stradă, 300 mp, curte, bună şi pentru privatizare. Tei. 430.423. (Ag.i)• Vînd garsonieră confort 3, Gheorgheni,

.cu bucătărie, chiuvetă, etajul 2 . zugrăvită.; uşă capitonată, parchet. Tel. 430.423. —lA ei).

rnnfnrt-i— ------

aragaz, frigider. 2 băi, balcon Încmsjp7aff~ lunar. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd urgent apartament 2 camcrc, Mărăşti central, confort I, decomandat, modificări interioare, zugrăvit lavabil, balcon închis, superfinisat, gresie, faianţă, podele, merită văzut. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 4 camcrc, Mărăşti central, confort sporit, etaj intermediar, superfinisat, 2 balcoane închise, uşi schimbate, 2 băi finisate. Tel. 430.423. (Ag.i) . .• Dau în chirie apartament 3 camcrc, Mănăştur, mobilat complet, cu telefon, aragaz, frigider, cablu, 140 DM, negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie spaţiu 1 cameră, bucătărie, baie, zona Napoca, 35 mp, etajul 1, geamuri la stradă, finisat, cu telefon internaţional. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd casă, 2 camcrc, baie, Grigorescu, suprafaţă totală 147 mp, singur în curte, acccs maşină, 200 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd vilă. 10 camcrc, dependinţe, 4 garaje la parter, A. Mureşanu, proaspăt finisată, 500 mp, locuibili, 60 m front la stradă,-800 mp curte şi grădină. Tel.430.423. (Ag.i)• Societate de intermedieri imobiliare angajează agenţi pentru muncă dc teren, comision atractiv, maxim 30 ani. Tel.430.423. (Ag.i)

VÎNZÂRICUMPĂRĂRI

V în d apartam ent lux fin isat, la parter, ja luzele, 2 camere, cart. G heorgheni,

pentru cabinete m edicale, saloane 5' a

sau b iro u r i. ? Telefon: 094-141.933

• V în d a p a r ta m e n t u ltrafinisat pe D orobanţilor, 3 c am ere , g a r a j b e to n , uşă metalică. P re ţ 45000 DM. Tel. 094-21-91-24. (887418)

Vînd apartam en t 3 camere 92 mp în vilă cu 240 mp teren, pe str. A ndrei M ureşanu. Preţ 3 0000 U SD, n eg o ciab il. In fo rm aţii te l. 094-62-32-90. (887579)

. • Vînd urgent 2 case mari, în aceeaşi curte (una terminată la cheie, alta în roşu), grădină, curte betonată, gard de piatră cioplită, 2 pivniţe. Tel. 41-74- 84. (887586)

• Atenţie firme! Căutaţi săcu m p ăra ţi un spaţiu pentru :depozit en-gros, m ateriale dec o n s tru c ţ i i , d is tr ib u ţiecomercială, serv ice auto? Avem

cam ere, 2 intrări, p a rc a r f ca n iio a n er~ p t> x iv~e x tin d e re a ; telefoninternaţional, preţ 35000 USD,negociabil, TVA deductibil, str.C â m p in a n r . 3 (c a rtie rBulgaria-din str. Fabricii). Tel.092-50-79-74. (887597)

• Vînd casă 5 camere, 2 băi, încă lz ire c en tra lă , singur în curte, garaj. 45.000 USD. Tel. 13-33-77; 42-84-84; 092-23-84- 52. (997939)

• Vînd apartam ent 2 camere decom andate, u ltrafinisat, cu telefon, pe D o ro b an ţilo r, Ia început. Tel. 15-48-79, 15-70- 75. (887625)

• Vînd, urgent, apartam ent cu 2 cam ere, confort 2 , finisat, ne/mobilat. P re ţ 150 milioane lei, negociabil. Tel. 092-21-46- 31. (996320)

• Vînd/schimb apartam ent 4 cam ere central, u ltra fin isa t, cu casă . P r e ţ 50000 DM negociabil. Tel. 094-84-03-87, 15-00-03. (887661)

• Vînd casă nouă, cu 1400 m p g r ă d in ă , v a r ia n ta M ănăştur-Z orilor. P re ţ 45000 USD. Tel. 094-84-03-87, 15-00- 03. (887662)

• Vînd apartament două camere decomandat Grigorescu-Fîntînele. T el. 18-50-54; 093/58-49-07. (997952)

• Vînd apartament 3 camere, ; decomandate, confort 1. Preţ 21i V milioane lei, negociabil. Informaţii str. Gr. Alexandrescu nr. 39, ap. 22, Cluj. (996310)

• Vînd casă str. Cîmpului. In form aţii la tel. 094-54-10-36. (887621)

.......... i . ■ __ .163iB .S-i.~*~

C L U J-N A P O C A :lu n i-v in eri 8-16; sîm bătă 9-14;. tel/fax 19-73-04;

SU BRED A CŢIA TURDA: luni-v ineri 8-14; tel/fax 31-43-23;' SU B R ED A C ŢIA D EJ: luni-v ineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

A n e M ercedes Sprinter 2 1 2 A B S, A SD , ASC, an fabricaţie 1997 im p e c a b il, înm atricula t persoană ţu ic a . P re ţ 13500 USD. Tel. 092- ->6-s2-75. (887577)

• V în d urgent mobilă de hol de P luş, nouă (2 canapele şi 1 fotoliu), o g a rn itu ră canapea şi 2 fotolii ex tensib ile , un covor persan de lînă n o u . T e l . 15-48-79 , 15-70-75 (887624)

• V înd 50 bucăţi grinzi uscate de 6 ş i 8 metri şi 50 bucăţi corni. Informaţii tel. 41-74-53; 093-27-81- 45. (997959)

• Vînd 2 0 bucăţi porumbei Goiaş. Informării tel. 41-74-53. (997960)

ÎNCHIRIERI

PIERDERI

• P ie rd u t cîine Collie cu b a rb ă , în G heorgheni. Talie mijlocie," păr lung gri cu alb. Recompensă corespunzătoare. Tel. 19-56-20,19-98-05,092-82- 56-11. (887641)

• Dau în chirie ap artam en t, în P-ţa Unirii. TeL 19-01-52,19- 19-13. (887513)

• Pierdut legitimaţie de călătorie pe numele Kacso Laszlo. O declar nulă. (9962S6)

• Pierdut carnet de credit, pe numele Năsâudean Maria. îl declar nul. (996301)

• Pierdut carte de identitate a vehicululu i seria A-O 179308. O declar nulă. (996303)

• Pierdut carnet de student pe numele Cioran Doina Alexandrina, îl declar nul. (996306)

• Pierdut legitimaţie de serviciu eliberată de SC Armătura, pe numele

• Sîntem alături de Dorin R o b itu în m area d u re re pricinuită de trecerea în nefiinţă a soţiei sale ELA. Dumnezeu s- o odihnească în pace. Familia Pop llie şi Vali. (997953)

• Sîntem alături de familia S im u ţ, greu în ce rca tă de p ie rd e rea ta tă lu i. S incere condoleanţe. Foştii colegi de la Biroul Financiar-Contabilitate RATUC. (887633)

Dau in chine apartam ent 3 Crişan Ioan. O declar nulă. (887640)T* f i n i O t P t n i n t i T a l v }camere finisat central Cipariu. Tel.

09542-95-46. (997906)

DIVERSE

• Societate c o m e rc ia lă angajează con tab il p e n tr u pnnctul de lucru din C âpuşu l- M are. jud . C luj. Se o fe ră sa la riu a tractiv . S e c e re experienţă. Informaţii la tel. 092-22-44-01. (S87598)

• Dipl. cc. I.ucia M arcu , s in g u ra femeie c a n d id a t independent la Consiliul I.ocal C la j - \a p o c a . a n u n ţăElectoratul că sc află pe poziţia 35 în Buletinul dr sot 13 xfirşit. Atenţionez că pe fiecare buletin d e so t sc pune o s in g u ră ştampilă!!! (997086)

Pierdut carnet de student pe numele Muşte Florin. O declar nulă (887643)

• Pierdut carnet de student pe. num ele Nagy Mihaly. ÎI declar nul. (S8765I)

• Pierdut carnet de student pe numele Rarău Daciana Romana. îl declar nul. (887655)

• C oop. M etalcoop p ierdu t certificat dc înmatriculare la Camera de Comerţ şi Industrie cu nr. J ] 2/ 2 6 2 3 '1 9 9 1 . îl declarăm nul. (887660)

DECESE COMEMORĂRI

• Profund şi dureros omagiu la trecerea în e te rn ita te a distinsului conf. dr. OVIDIU P E R E N I m edicului şi p rietenu lu i care în cele mai dramatice momente ale familiei noastre, ne-a fost un desăvîrşit o c ro tito r . D um nezeu să-l odihnească în pace. S incere condoleanţe îndoliatei familii. Familia prof. Şuteu. (997955)

• Un pios omagiu celui care a fost locatara noastră UNGER SUSANNE. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Asociaţia de locatari, str. Gr. Alexandrescu n r. 51 Cluj-Napoca. (887634)

• In contnnmtatc cu Legea nr. 137,1995. dr. Pop Emil anunţă in cc p c tc a dem ersu rilo r pen tru ob ţinerea autorizaţiei de m ediu p e n tru ob iec tivu l cab inet stomatologic situat in Cluj-Napoca str Gen. Nlosoiu Ifosta Gen. Vasile Miîca) nr. 4-6. F.vcntualclc sesizări si sugestii numai pentru factorii dc mediu sc vor depune la sediul APM C iut. Ca!ea.„DaroiuiiuJ.“ - -----

• F : r r : i execută reparaţii dc -- dc sp,â!at Te i. 14*58-9(1, 094- s'-ă2-?L IĂST6451

• Cu nem ărginită d u re re anun ţăm (rcccrca în nefiinţă, după o grea suferinţă, a celui carc a fost iubitul nostru soţ, ta tă , socru si bunic. SIM UŢ CRĂCIUN. înm orm întarea va avea Ioc azi. I iunie 2 0 0 0 , ora 11, la Capela din C im itiru l C en tra l. în veci ncm ingîiaţi, soţia Maria, fiul Ioan cu familia. (996307)

lătnn>

• S o c ie ta te c o m e rc ia lă an g ajează cu carte de m uncă l ă c ă t u ş c o n fe c ţii m e ta lic e , tin ic h ig iu in d u stria l ş i ,su d o r e lec tric . T el. 43-52-81; 43-52- « 6 . (997978)

• Copleşiţi tic durereany unt tntrJ. nupa o Iugrea suferinţă, a scum pului

nostru soţ, tată, socru şi bunic,TRAIAN MARCU. înhum areava avea loc in data dc 3 iunie2000. orele 11. dc la CapelaC im itiru lu i C en tra l. Fam iliaîndurera tă . (996313)

Colectivul Clinicii Gincologie I îşi. exprim ă d u re re a Ia neaşteptata trecere în eternitate a conf. dr. OVIDIU PERENI, distins chirurg şi foarte apropiat c o la b o ra to r. T ran sm item în treaga noastră compasiune fam iliei veşnic nem îng îia tă . (996302)

• Sîntem alături de colega noastră doctor Barbu Angela în m arca d u re re p ric in u ită de m o a rtea m am ei d rag i. Colectivul Cabinetelor medicale din Piaţa ilfiltai Viteazu nr. 9A. (997956)

• Sîntem alături de familia îndurerată de dispariţia celui care a fost conf. dr. OVIDIU PERENI. Dum nezeu să-l odihnească în pacelFam . dr. Claudiu Gomboşiu. (997965)

• Pios omagiu celui ce a fost conf. dr. OVIDIU PERENI, şeful Secţiei Chirurgie IB . Dumnezeu s ă - l . odihnească. Sincere condoleanţe familiei. Fam. dr. Voicu Turdean. (997966)

• C olectivul C lin ic ii C hirurgicale I C luj-N apoca deplînge cu p rofund reg re t d isp a riţia p re m a tu ră a distinsului şi mult apreciatului conf. dr. OVIDIU PERENI, medic p rim ar chirurg, şeful Clinicii Chirurgie I B. Sîntem alături de familia îndoliată şi-i transmitem sincere condoleanţe. Dum nezeu să-I odihnească! (997967) .

’ Pios omagiu la dispariţia prem atură a iubitului nostru conf, dr. OVIDIU PERENI. Condoleanfe familiei. Călin, Radu, Dan, Dorin. (997968)

Sincere condoleanţe întregii familii Pereni. Sîntem alături de voi în această pierdere. Familia prof. dr. Ioncscu Nicu George. (997969) '

• Se convoacă pentru data de 15.06.2000, ora 1 0 , la sediul din str. Taberei nr. 4 Cluj-Napoca, şedinţa extraordinară a Adunării Generale a Acţionarilor SC URBANA SA , cu următoarea ordine de zi: 1. Analiza a c tiv ită ţi i C o n siliu lu i de A dm inistraţie pe anul 2000; 2. Diverse. în cazul în care în data de15.06.2000 prezenţa acţinoarilor nu va întruni cvorumul necesar pentm va lid a rea de lib e ră rilo r, a doua Adunare Generală va avea loc în16.06.2000 în acelaşi ioc, la aceeaşi

o ră şi cu aceeaşi ordine de zi. (996312)

• Numita Rus Ana m ăritaţi Buda V a s ile , cu u ltim u l d o m ic iliu cunoscut in Cluj-Napoca, este citată la Tribunalul Cluj în dosar nr. 9495/1999 pentm termenul din 6 iunie

2 0 0 0 de «ătre reclamanţii Culda Ioan şi Culda Veronica, dosarul avînd ca o b ie c t în tâbu larea d rep tu lu i de proprietate. (997983)

• Numita Barisay Katinkka este citată la Judecătoria Cluj, pe data de 2 iunie 2000, ora 8 în dosar 63981 2000 in proces cu M ariş Gheorghe pentru uzucapiune. (887658)

Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţii, mame şi bunică M ARTHA RĂDULESCU în e ta te dc 84 de ani. Înmormîntarea va avea loc la Cimitirul Central vineri, 2 iunie, o ra 10. Soţul, fiica şi fiul îndureraţi. (887652)

• Sîntem alături de familia Rădulescu, în aceste momente grele pricinuite de moartea soţiei dragi. Familiile Şopterean llie şi L iv iu .(887653)

• -Cu adîncă durere în suflet, anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, frate, cumnat, socru şi bunic, cel care

fost IC H IM ION. Înm orm întarea va avea Ioc în data de 2 iunie 2000, orele 13, Ia C im itiru l C e n tra l din Cluj. Fam ilia îndoliată. (996316)

• Sîntem profund îndureraţi dc d isp a riţia prematură şi fulgcrăfoarc a distinsului nostru coleg conf. d r . O V IDIU PERENI, om dc aleasă omenie, de o p ro b ita te m orală şi profesională de excepţie. Sincere condoleanţe famijiei în.djţffifaj;

Napoca. (997957)

Cu adîncă du rere anunţăm trecerea în eternitate a dragului n o s tru conf. d r . O V ID IU PE R E N I. În m o rm în ta re a va avea loc, vineri, 2 iunie, o ra 12 , Ia C im itirul C en tra l. Fam ilia îndurerată . (887654)

J

Un ultim şi pios omagiu celui cc a fost prieten devotat, coleg nepreţuit şl sprijin permanent, conf. dr. OVIDIU PERENI, şeful Clinicii C hirurgie I B. Dumnezeu să-I odihnească. Tati. (997970)

• Consternaţi de neaşteptata dispariţie a vechiului şi dragului prieten conf. dr. OVIDIU PERENI, exprimăm familiei îndoliate întreaga compasiune. Fănică şi B ubiţa i llo ra ru . (997971)

■ Adine im p resio n a ţi dc p ie rd e rea p re m a tu ră a prietenului şi colegului conf. dr. OVIDIU PERENI, ne exprimăm regretele şi transmitem familiei sincere condoleanţe. Fam. prof. dr. Aurel Andcrcou. (997958)

* Sincere condoleanţe familiei îndo) 1 a te la n eaş tep ta t^

^ fc o n f . d r. OVIDIU PEREN I. Fam. dr. Constantin Bumbu. (997972)

• Aducem un ultim omagiu celui care a fost coleg şi prieten, conf. dr. PERENI OV IDIU. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Dr. C hira Octavian şi familia. (887635)

* Profund în d u re ra ţi de dispariţia neaşteptată a celui ce a fost întotdeauna alături de noi, la bine şi la râu , conf. dr, OVIDIU PERENI, şeful Secţiei Clinicii C hirurg ie I B. Veţi răm îne veşnic în am in tire a noastră. Asistenţii medicali şi infirmierele Clinicii Chirurgie I B. (997961)

• C iu lim director de zonă p en tru dezvoltarea unei activităţi de transport naţional şi internaţional Cerinţe: studii superi oare, lim ba engleză obligatoriu, experienţă în domeniul transportorilor şi logisticii, spirit organizatoric. Trimiteţi CV I* 01-23.24.125. (3715211) _ _ _ _ _

Sîntem a lă tu ri de familia R u su Ioan în m area d u re re p ric inu ită de d ispariţia soţiei d rag i. Naşa Iuşan cu familia. Odihnească-se în pace. (887610)

C olectivu l S ec ţie i de C hirurgie Toracică îşi exprimă regretu l şi condoleanţe familiei, Ia d esp ărţirea neaşteptată de s t im a tu l d o c to r c o n fe re n ţia r O V IDIU PERENI. (887631)

• Profund îndoliat, îmi exprim reg re tu l p e n tru d isp a r iţ ia p re m a tu ră din -viaţă conferenţiarului universitar dr. PER EN I OV IDIU, d is tin s ch iru rg şi c ad ru d id ac tic , p e rso n a lita te m arc an tă chirurgiei clujene, făgărăşan prin origine şi educaţie. Un ultim omagiu. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu s ă I ierte şi să-l primească. Profesor dr. Gh. Funariu. (997962)

• Consternat de dispariţia neaşteptată a conf. dr. OVIDIU PERENI, colectivul sălilor de operaţie a Clinicii Chirurgicale I, exprimă sincere condoleanţe familiei îndurerate. (997963)

• Sincere condoleanţe familiei îndurerate de d ispariţia celui care a fost conf. dr. OVIDIU PE R E N I. D um nezeu să -l odihnească în pace. Fam . d r. Dorel Şerdean. (997964)

• Profund în d u re ra ţi dc n eaş tep ta ta şi p re m a tu ra dispariţie a conf. dr. OVIDIU PERENI, exprim ăm familiei îndoliate sincere condoleanţe. Fam. dr. Cezar Pop. (997973)

• P rofund a fec ta ţi de dispariţia neaşteptată a conf. dr. OVIDIU PERENI, exprimăm sincere condoleanţe soţiei şi copiilor. Fam. dr. Fctti. (997974)

• Un ultim omagiu celui care a fost conf. d r . OV IDIU PERENI. Odihnească-se în pace, Sincere condoleanţe familiei. Colectivul de asistente medicale şi in firm iere din C lin ica Chirurgie I. (997975)

• Profund em oţionaţi de fu ig eră to a rea şi p re m a tu ra d isp a riţie a colegului şi p rietenului nostru conf. dr. OVIDIU PERENI, în aceste momente de grea încercare, sîntem alături de Ioana şi familia sa. Sincere condoleanţelCamelia şi Toma Mugea. (997976)

• Sîntem alături de familia d- lui d irector- gen era l, ing. M ureşan Vasile, la d u re rea pricinuită de pierderea mamei dragi şi transm item sincere condoleanţe. C onducerea executivă din SC Remarul “16 F e b ru a rie ” C lu j-N apoca. (887636)

• S incere condolean ţe domnului ing. Mureşan Vasile, director general Ia SC Remarul “16 Februarie” Cluj-Napoca, şi întreaga noastră com pasiune familiei în aceste clipe grele, la despărţirea de iub ita mamă. C olectivul S erv ic iu lu iA p ro v iz ionare L iv ră r iT ransport (887637)

• Sîntem alături de dl. director general M ureşan Vasile, în m area du rere p ric in u ită de moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe. B iroul Social Secretariat SC Remarul “ 16 Februarie”. (887638)

• Sîntem alături de d-na dr Barbu Angela, în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. M aricica şi M aura (887639)

• Sîntem alături de domnul director Ioan Simuţ şi familia sa în marea durere pricinuită dc trecerea în nefiinţă a iubitului său tată. Colegii B. C. I. C. Sucursala Cluj. (996308)

• Sincere condoleanţe familiei Ioan Simuţ din partea familiilor Cherecheşiu V ictor şi- Rusu Radu. (996309)

• Colectivul Clinicii Medicală I Cluj-Napoca îşi experimă profunda durere pentru trecerea în nefiinţă a colegului şi prietenului, conf. dr. OVfDrU PERENI, medic prim ar chirurg şi transm ite familiei sincere condoleanţe. (996311)

• Sîntem alături dc familia Simuţ Ioan în aceste momente grele pricinuite dc dispariţie celui care a fost SIMUŢ CRĂCIUN. Colegii de Ia Banca Populară R om ână Cluj. (887642)

• Colectivul C ated rei de Electrotehnică transmite sincere condoleanţe colegului nostru prof. dr. ing. Virgil Maier, în aceste clipe grele pricinuite dc decesul tatălui său. Şef catedră, prof. Emil Simion. (887644)

• Sincere condolcnţc familiei Chiorcan din partea Asociaţiei de Proprietari din str. Parâng

• C olectivu l Secţiei de Ancstczic-Terapie Intensivă al Clinicii Chirurgie I îşi exprimă reg re tu l p e n tru m oartea prematură a conferenţiarului dr. OVIDIU PERENI, profesionist m arcan t şi coleg deosebit, împărtăşim durerea familiei şi ne exprim ăm condolcanţclc noastre tuturor celor care îi vor resimţi lipsa. (887646) •

• Sîntem alături de familia Simuţ Ioan în aceste momente grele p ric inu ite de m oartea ta tă lu i d rag . F am ilia Pop. (887648)

• Sîntem alături de domnul dircctor general ing. Mureşan V asile în m area durere pricinuită de m oartea mamei d rag i. S incere condoleanţe familiei îndoliate. Să-i fie ţărîna u şo ară . Secţia V M ecano- energetică SC R em aru l 16 Februarie SA. (997980)

• Sîntem alături de domnul director general ing. Mureşan V asile în m area durere pricinuită de m oartea mamei d rag i. S incere condoleanţe familiei îndoliate. Să-i fie ţărîna uşoară. Colectivul Secţiei III M oto r SC R em aru l 16 Februarie SA. (997981)

* împărtăşim durerea fratelui meu, ia despărţirea de iubita Iui soţie, cumnata şi mătuşă noastră d rag ă , p ro fe so a ra TUŢI RANCA. O vom păstra mereu în inimile noastre. Familia ing. Enea Ranca. (887649)

• Sincere condoleanţe d-Iui director M ureşan Vasile pentru pierderea suferită prin decesul m am ei d ra g i. Colectivul Serviciului Tehnologic Remarul “ 16 Februarie”. (997984) ,,

• împărtăşim durerea soţului la pierderea prematură a soţiei, profesoara ELENA RANCA. Ne vom aminti mereu de inima ei mare. TUŢI, dorm i în pace Fam ilia V ereşm ortcanu Nichifor. (887650)

• Un pios omagiu colegului şi prietenului conf. dr. OVIDIU PERENI. Fam ilia dr. Liviu Almaşu. (996315)

Sîntem alături de dl. director general ing. Vasile A. Mureşan şi familia sa, în marea durere p ric in u ită ! de trecerea în veşnicie a mamei sale," IUSTINA MUREŞAN. Dumnezeu să o odihnească în pace. Sincere condolean ţe din p a rtea serviciilor C. T. C. , Resurse Umane, A. Q şi Informatic din SC Remarul “ 16 Februarie” SA. (887656)

1 C ondolean ţe colegului nostru Raţ losif, la pierderea fratelui drag. Conducerea SC Unimet SA. (887657)

Asociaţia dc Proprietari din str. Fîntînclc nr. 5 este alături dc familia Rădulescu Mircea în m arca d u re re p ricinu ită dc d isp a r iţia trag ică a soţiei. Sincere condoleanţe. (996317) ‘

> Universitatea dc Medicină Farmacie “ Iuliu Haţieganu"

din C lu j-N apoca anunţă cu d u re re şi re g re t în ce tarea p re m a tu ră din v iaţă a co n fe re n ţia ru lu i u n iv ers ita r doctor OVIDIU PERENI, dc la Catedra Chirurgie I, apreciat m edic şi d ascăl. Exprim ăm profunda compasiune şi sincere condoleanţe familiei. (996318)

• Nc exprimăm adîneul regretr - x..t J y» Ş M A A A iw u x .^ x m u tx n in F ji^ jn

veşnicie a conf. dr. OVIDIU PERENI, cad ru universitar, medic şi om de înaltă ţinută morală şi profesională. Sincere condolean ţe şi profunda com pasiune .fam iliei.Conducerea Spitalului Judeţean Cluj. (887659)

• Anunţăm cu durere şi regret trecerea în nefiinţă a conf. dr. OVIDIU PERENI, dascăl de prestigiu şi chirurg de m arc ta len t. S incere condoleanţe familiei. Biroul de Consiliu al Facultăţii'de Medicină. (996319)

• Cu adîncă durere anunţăm scurgerea a. doi ani de cînd d rag u l n o s tru soţ şi ta tă , TAŞNADI IOAN ne-a părăsit. Vei t r ă i veşnic în sufletele noastre . Dum nezeu să te odihnească! Viorica, Călin şi Lucian. (887589) •

• Pios omagiu la împlinirea unui an de Ia dispariţia celui care a fost VASILE TALOŞ. C om em o rarea va avea ioc vineri, 2 iunie 2000, ora 18,30, la B iserica “ C onstan tin şi Elena”, str. Moţilor. Dumnezeu să-l od ihnească. V iorica cu familia. (996277)

•' C u-alese sentimente de compasiune împărtăşim durerea domnului Simuţ Ioan la decesul tatălui drag. Foştii colegi de Ia Sucursala Cluj a Credit Bank.Of.)

* Cu sufletul îndoliat anunţăm încetarea din viaţă a minunatei n oastre : soţie, soră, m ătuşă RODICA MARIA ŢINEGHEA. O vom conduce pe ultimul drum vineri, 2 iunie 2000, ora 14, de la Capela Cimitirului Central. Familia îndurerată. (D.)

A i c i ar putea fi ,reclama dumneavoastră:

D e ş i a d e m i s i o n a t d e o l im a ,

MAJA RĂMÎNE IOT “NUMĂRUL UNU”!Pînă la lim pezirea apelor (nu avem nici un semnal că aceasta

s-a putea produce în viitorul apropiat!), Ioan Maja se ocupă în con tinuare de problem ele curente ale lui “U ”, ch iar dacă a demisionat din funcţia de preşedinte, de peste o lună! Deşi perioada actuală ar trebui să fie una liniştită, caracteristică vacanţei, realitatea nu seam ănă deloc cu teoria. Dacia Piteşti şi-a făcut recent publică intenţia de a ceda locul în Divizia “B” echipelor Poli T im işoara sau “ U Cluj. D acă timişorenii cîntăresc cu mare atenţie această p o sib ilita te , c lu jen ii exclud vehem ent varianta. P reşed in te le dem isionar Ioan M aja spune că “U” nu are forţa financiară de a susţine echipa în Divizia “B” şi va ju ca în viitorul sezon în “C” .

In altă ordine de idei, întrunit marţi seara, Comitetul D irector al Universităţii Cluj a hotărît crearea unei noi comisii, form ată dintr-un reprezentant al Primăriei, unul al clubului (varianta Remus Cîmpeanu pare cea mai probabilă) şi un cenzor (Vasile M oş), av în d ca sc o p p rezen ta rea s itu a ţie i re a le în care se a flă “Şepcile-roşii” . Nu este, exclusă nici organizarea , unei Adunări Generale Extraordinare, în care să se dezbată problema conducerii.

Trăgînd linie şi formulînd concluziile, e clar pentru toată lumea că nimeni nu poate spune în momentul de faţă în ce direcţie se îndreaptă corabia găurită a Universităţii. ,

Mihai HOSSU

D I V I Z I f î f it î 'U R S U SRETROSPECTIVELE EDIŢIE11999-2000 LA F.C.M. BAC AU

22 “MARI SI LAŢI»*

F.C.M . B acău este formaţia care, practic, a trăit din acum ulările cantitative şi calitative reuşite în ediţia anterioară sub conducerea armeanului Florin Halagian, care după prim a etapă a ediţiei 1999- 2000 a dat “ bir cu fugiţii”, reîntorcîndu-se la Piteşti (“escapada” continuînd în returul ediţiei sub Tîm pa, unde n-a avut răbdare să încheie contractul cu F.C. Braşov). D in etapa a doua, echipa băcăuană a intrat pe mîna lui Gh. Poenaru. Faţă de form aţiile prezentate pînă acum, în retrospective, F.C.M . Bacău a folosit cei m ai puţin jucători, doar 2 2 “mari şi laţi” , bilanţul final fiind realmente unul peste aşteptări.

Totalul de 51 de puncte din bilanţul ediţiei a fost reuşit de băcăuani din 15 victorii (12 acasă şi 3 în deplasare, cu Univ. Craiova, C.S.M . Reşiţa şi Extensiv) şi 6 “remize” (3 acasă, cu Rapid, F.C. Naţional şi Farul, respectiv 3 “afară”, cu F.C. Braşov,F.C. Naţional şi F.C. Argeş). 13 au fost înfrîngerile (2 acasă, cu Astra şi D inam o, 11 în deplasare).

Să vă facem-cunoştinţă, în continuare, cu cei 22 “m ari şi laţi” utilizaţi de băcăuani în ediţia pe care o analizăm: doi p o r ta r i - Bogdan 26 (25) şi Anton 9 (8 ) - în paranteze fiind trecute partidele disputate integral (metodă pe care o vom utiliza şi la ceilalţi jucători); 9 fundaşi: FI. Ganea 33 (15), G ireadă 30Ţ26), B olfa 27 (22), D. M unteanu 27 (18), Popovici 23 (17), O. Ciobanu 14 (9), C ondurache 5 (1), Ciurtea 5 (1) şi Stratulat 1 (0), transferat apoi la concitadina din C, Aerostar; 8 m ijlocaşi: Trofin 32 (21), Pavel 29 (13), A xinte 29 (7), A postol 27 (25), O. Rotariu 27 (7),

. V. M unteanu 24 (2), Capusâ 22 (2) si G antz 2 (0); 3 a tacan ti: Serea 32 (16), FI. Petcu 31 (22) şi Zlati 21 (6 ).

în b ilanţul ediţiei F.C.M . Bacău figurează cu 40 de goluri ' m arcate (39 din producţie proprie, unul fiind un autogol al lui

M asaţi - F.C. Oneşti), în ierarhia eficacităţii băcăuanii ocupînd - doar locul 14 (de reţinut că 25 de, goluri au fost înscrise acasă şi

15 “afară”). L a goluri primite, 39 în total (10 acasă şi 29 în dep lasare), form aţia băcăuană ocupă locul 3 în clasam entul defensivelor. Pe lista m arcatorilor celor 39 de goluri din producţia proprie figurează 12 jucători: FI. Petcu 14 reuşite, fiind golgeterul echipei; urm ează: Serea 5, V. M unteanu şi Zlati c îte .4, Axinte 3, FI. Ganea şi Căpuşă cîte 2, Gireadă, Bolfa, Popovici, Trofin şiO. Rotariu cîte unul. De reţinut: com partim entul apărare a m arcat 5 goluri, linia mediană 11, iar atacul (alcătuit din trei jucători) 23. de goluri. Tare sînt curios dacă “rezervele in te rn e- lăsate de FI. Halagian au fost cheltuite in tegral.'D acă da, viitoarea ediţie va. fi grea-pentru F.C.M. Bacău. , 4

Victor E. ROMAN

APOLLO Gherla nu va mai "zbura" pe orbita fotbalului

Toate echipele de fotbal din ju d e ţu l C lu j se confruntă cu p ro b lem e financiare . N u fac excepţie n ici grupările sportive din oraşul Gherla, care trăiesc de pe o zi pe alta. C hiar şi

.d iv iz io n a ra “ C ” , O L IM PIA , resim te c riza financiară prin care trece to t fotbalul nostru. A ceastă echipă mai rezistă prin am biţia personală a unui om de fotbal, directorul unei fabrici de m obilă. C ealaltă formaţie din lo c a l i ta te , A P O L L O (c a re

evoluează în Divizia “D”), nu m ai are acest noroc. Patronii f a b r ic ii de m o b ilă de la m arginea satului L ivada nu mai a g re e a z ă fp tb a lu l şi v o r să d e s f i in ţe z e a c e a s tă ech ip ă ." Păcat, fiindcă A PO LLO -a fost o ra m p ă de la n sa re p e n tru OLIM PIA, aici crescînd m ulţi juniori, care mai apoi au fosţ prom ovaţi în echipa divizionară “C” . Patronii unităţii econom ice din Livada spun că nu sînt bani,

. iar conducerea tehnică nu m ai r e z is tă în a ce s te c o n d iţ i i presiunii jucătorilor, care joacă doar din... plăcere. în u ltim a perioadă nici mijloc de transport pentru deplasări nu mai aveau cei de la APOLLO. SZ. Cs.

Redacţia S P O R T I V Td: I<U I.27 . ’U , '

sf!

Vineri si sîmbătă de la ora 18 în Sala Sporturilor “Horia Demian

"M E C IU L M E C IU R IL O R " , iN T R - 0 G A L # 1 B A S C H E T U L U I C L U JE A N:C S cu SIN G SIN G B B şi C ristina

R usu, sea ra f i in d în ch e ia tă de """l trupa în vogă - A SIA . Z iua de

sîm bătă este rezervată, dar nu în e x c lu s iv ita te ," p e n tru că va fi

i f e L - - ■* Pre4entata şi o p a rad ă a m odei, W ” aşa-num itul “M eci al m eciurilor”

ce va opune prim ei cam pioane a C lujului, “U ” - ’92 ,.o selecţionată a c e lo r m a i b u n i ju c ă to r i ai m om entului, ce activează în ţară

I şi străinătate. In v ita ţiile au fost f P U g d e j a c o n f ir m a te , , a ş a . c ă ,

Vpijt \ j ţ i t i exceptîndu-1 pe M ihai S inevici, M a L i jstf a f la t în C a n a d a , c e le b ru l “ 5 ”I U I cam pion din anul 1992 (M arcel

|J 1 Ţ e n te r , H o r ia R o ta ru , M ircea 3 C r is te s c u , B ru n o R o s n a v s k i ,

’ G heorghe M ureşan, nom inalizaţi în ordinea postu rilo r) va fi prezent p e p o d iu m u l s ă l i i , g a ta să -i în fru n te pe T iti P o p a , A ntonio A lexe, Scobai, C ăruţaşu , Săftescu, L ă p u ş te ş i a l te s te le a le baschetulu i nostru . Partitura celo r

| V eniţi cu mic cu m are, cei ce iubiţi două cvintete a fost sc risă de cuplurile de! sportul cu mingea la cos, v ineri si a n tre n o r i G h e o rg h e R o m a n - L iv iu

H s îm b ă tă (d e la o ra 18) în S a la M orariu , re sp ec tiv D ra g a n P e tricev ic -

> “U” - ’92, primul titlu de Campioană a României (de la stînga la dreapta), rîndul de jos: Cristian Voivod - metodist, Mihai Pulbere, Mihai Sinevicb Horea Rotaru, Florin Hnat, Marcel Ţenter; rîndul de sus: Liviu Morariu - antrenor secund, Cornel Geomolean, Tiberiu Sebestyen, Bruno Rosnavsky, Gheorghe Mureşan, Mircea Cristescu, Dorin Pintea, CătăJin Rusu, Gabriel Olpretean, Gheorghe Roman - antrenor principal, şi autorul prezentelor rînduri.

Veniţi cu mic cu m are, cei ce iubiţi

S p o r tu r i lo r “ H oria D em ian u n d e în o rg a n iz a re a f irm e i SPO R T EURO şi AS DA CIÂ CARBOCH1M , va avea loc Gala baschetului clujean, un adevărat evenim ent ce va reuni majoritatea stelelor baschetului românesc, atît pe cei ce activează în ţară, cît şi pc stranieri. După cum am mai anunţat în ziarul nostru şi din cele r e la ta te d e “ m a e s tru l de cerem o n ii” , nim eni a ltu l decîl M arcel Ţenter, în prim a zi, cea r y de vineri, show-ul va începe cu \ un atractiv concurs de aruncări, la care vor participa cei mai buni şuteuri de la 6,25 m, precum şi o j în trecere m ult gustată de public, cea de slam -dunk, unde "viaţa uriaşilo r Ghiţă M ureşan şi Titi Popa nu va fi prea uşoară în disputa cu z b u ră to r ii R o sn a v sk i, S c o b a i, L ă p u ş te şi c e i la l ţ i s p e c ia l i ş t i a i p a n o u r ilo r . D u p ă r e c i ta lu l sp o r t iv v a u rm a m u z ic ă b u n ă ,

G h e o r g h e R o m a n - D r a g a n P e t r i c e v l u n c u p l u d e a n f r e n o H c î ? t l g ă t o “ “

V asile Popa care, c red e ţi-n e , va fi una dem nă de un regal în .d o m en iu . Vor m ai fi şi alte surprize, aşa că veniţi, cum spuneam , cu mic cu m are, că nu veţi regreta. Gala baschetului clu jean vă aşteaptă. (m.i.r.)

EXCLUŞI DIN LOTUL PENTRU EURO 2000 FATIH TERRIIY1 LA FIORENTINAPrimii doi jucători la care Emerich lenei a renunţat pentru turneul

final EURO 2000 sînt Cătălin Munteanu şi Ştefan N anu. M arţi, la TVR 1 au fost nom inalizaţi alţi doi jucători care nu vor face parte din lotul de 22: M ăldărăşanu şi Miu, care după antrenam entul de marţi n-au intrat în posesia costumului de gală pe care tricolorii îl vor purta în deplasarea spre turneul final.

SPECULAŢII... EŞUATEf iDespre Costel G îlcă s-a scris atît de m ult în legătură cu plecarea

sa de la Espanyol Barcelona. A fost anunţat că va evolua în Italia,. Anglia, pe la fel de fel de echipe de prim rang. Toate speculaţiile legate de plecarea sa din Spania au eşuat: Costel Gîlcă şi-a prelungit pen tru încă .doi ani contractul cu Espanyol, victorioasă în Cupa Spaniei, el jucînd integral cele 90 de minute ale finalei. Deocam dată Costel Gîlcă se pregăteşte, alături de ceilalţi tricolori, pentru turneul final al lui EURO 2000. ’ , '

M arele artizan al succeselor in ternaţionale şi na ţionale obţinute cu echipa turcă G alatasaray, antrenorul Fatih T errim , s-a hotărît să renunţe la form aţia din Istanbul, recenta c îştigă toare a Cupei UEFA, în acea finală de neuitat cu A rsenal L ondra, optînd pentru F ioren tina . O sch im bare de m ed iu , re sp e c tiv în lo c u irea lui Trapatonni, intrat în dizgraţie.

REÎNTOARCERE LA STEAUAJean V lădoiu doreşte un co n trac t'p e doi ani cu S teaua (deci o

reîntoarcere la o veche iubire, unde s-a lan sa t în fotbalul de perform anţă in ternaţională în perioada 1991-1994 şi unde a mai juca t în anul com petiţional 1995.-1996). T o tu l depinde, în privinţa transferului, dacă Steaua (V ictor P iţurcă îl do reşte pe V lădoiu) va avea. de achitat lui K ikers O ffenbach sum a de 150.000 dolari. Deocam dată Jean V lădoiu ă revenit în tară d o ar în... vacantă.

Romeo V. CÎRTAN

1 iunie* La J.O. de la Am sterdam , în 1928, începutul lunii iunie

: a însemnat şi “startul” în sferturile de finală a le tu rn e u lu i ; olimpic de fotbal. Derby-ul “optimilor” a fost întîlnirea dintre deţinătoarea titlului,; Uruguay. şi reprezentativa ţării gazdă O landa. Au c iş tig a t su d -am erican ii, cu 2 -0 . în ech ip a Uruguayului au juca t nu mai puţin de 7 fotbalişti care au fost prezenţi şi în finala olim pică din 1924, de la Paris. Iată “şaptele m agnific” : : portarul M azzali. fundaşii N asazzi şi A risp e , m ijlocaşul denum it “ M inunea neagră” , A n d ra d e , înaintaşiiS. U rd in a ran , S carone şi C ea. Cele două puncte au fost marcate de S carone şi U rd in a ran . Dintre ei, A n d ra d e , C ea, Nasazzi, S ca ro n e şi U rd in a ra n au juca t şi la prim a ediţie a C.M. din U ruguay (1930), cîştigatâ de.» Uruguay.

. LÂSZLO Fr.

M e m o r i a l u l s p o r t i v “ Iu liu H a ţ ie g a n u ” - “ N ic o la e T e s tem iţan u ”

O rganizat de C atedra de educaţie fizică şi sp o rt a U .M .F, “ Iuliu Haţieganu” , sub egida Copsiliului local, M e m o ria lu l b ila te ra l Cluj-N apoca - C hişinău a cuprins în treceri de fo tbal, volei băieţi, baschet băieţi, badm inton şi tenis de m asă/ b ă ie ţi şi fete.

M ediciniştii clujeni s-au im pus la fotbal, vo le i, baschet şi tenis de m asă, în tim p ce oaspeţii şi-au ad judecat o singură disciplină, badm intonul. D incolo de com petiţia în sine, de donaţiile făcute, în cărţi de specialitate , dar şi b e le tris tică , d in co lo de aportul sponsorilor, U rsus şi N apochim , stau re la ţiile in terum ane stabilite,

'd e m are însem nătate, garanţie a u n o r sch im b u ri profesionale viitoare certe. C u un succes asem ănător celu i-sp o rtiv . Afirm aţie susţinută de perm anenţa şi continuitatea M e m o ria lu lu i, planul sportiv fiind îm plin it p rin -m e se ro tunde şi se siu n i de s tric tă specialitate.

De'mostene SOFRON

1 d o la r S U A - 2 0 .6 9 7 le i 1 E U R O -1 9 .3 0 1 le i

I I P ! " . ; ■’

v c a n o n u C VC I

1 m arcă g e rm a n ă - 9.868 lei 1 g A U R -181. 161 lei

leficitul balanţei comerciale s-a redus la jumătateD e f ic i tu l b a la n ţe i c o m e r c ia le a

R om âniei,-exprim at în p re ţu ri FO B /C IF , s -a red u s, în p rim e le p a tru lu n i a l e . anu lu i, la 351 m ilioane dolari, c ifră care rep rez in tă ju m ă ta te fa ţă de realizările perioadei sim ilare a anului trecu t, care s -a încheiat cu u n so ld de p este 623 m ilioane dolari, inform ează M inisterul Industriei şi Com erţului.

“ A ceastă scădere ne poate duce i a concluzia că este posib il să încheiem acest an cu un deficit de circa un m iliard de dolari, în condiţiile în care exportul v a atinge n iv e lu l de ap ro x im ativ 10

m ilia rd e d o la r i” , a d e c la ra t M ih a i lonescu, secretarul general al Asociaţiei N a ţio n a le a E x p o r ta to r i lo r şi Im portatorilor din R om ânia (AN EIR).

lonescu a aşezat la baza rezulta telor p o z itiv e consem nate în ac tiv ita tea de c o m erţ exterior stim u len te le acordate f irm e lo r din dom eniu de la începutul a c e s tu i an, r e c îş t ig a r e a u n o r p ie ţe

■ internaţionale şi evoluţiile favorabile ale preţurilor pentru o serie de mărfuri, cum sînt m etalele şi p rodusele petrochimice.

' în acest co n tex t, exportu l FOB a însum at 3,19 m iliarde dolari, sumă care re fle c tă o c re ş te re de aproape 29% com parativ cu perioada ianuarie-aprilie , 1999. în v a lo a re ab so lu tă , a ceas tă creştere a exporturilor înseamnă un plus de aproxim ativ 715 m ilioane de dolari, adică echivalentul unei medii, lunare de ex p o rt, as tfe l că se poate spune că R om ânia a exportat în patru luni din 2000 c ît în cinci luni din 1999.

în juna aprilie, exporturile au totalizat 793 m ilioane dolari, continuînd trendul, înregistrat în lunile anterioare.

“ F a p tu l că e x p o r tu l a c re sc u t dem onstrează că poziţia sa de pe panta a scen d en tă s-a co n so lid a t, depăşind ritmul de creştere din prim ele trei luni”, a rem arcat M ihai lonescu.

Pe prim ele patru luni, importul C1F a

atins valoarea de 3,54 miliarde dolari, desem nînd o creştere de 14,3%, respectiv

c de aproape 443 m ilioane dolari, raportat la aceeaşi perioadă din 1999,

: Im porturile lunii aprilie s-au cifrat la c irc a 9 0 0 m ilio an e d o la r i , f i in d reprezentate, în principal, de produse ale in d u s tr ie i c o n stru c to a re de m aş in i, inclusiv electrotehnică (circa 27% din total); de produse ale industriei textile- p ie lă r ie ( 2 2 ,2 %), p n x j^ şe m in e ra le (17,2% ), produse ale industriei chim ice şi m ăse p lastice^ (1 3 ;5 % ), p ro d u se agroalim entare-(7,4% ). -

“R eluarea creşterii im porturilor este pozitivă, realizîndu-se cu un ritm aflat îa ju m ă ta te fa ţă de ce l a l c re ş te r ii exporturilor, ceea ce înseam nă că s-a reluat p e o bază ascendentă şi activitatea de p roducţie care are la bază m aterii prim e din import”, a com entat oficialul

'A N EIR . -lo n e s c u c o n s id e ră că e v o lu ţ ia

importurilor poate fi explicată şi prin recentele achiziţii de maşini şi utilaje destinate m odernizării capacităţilor dc p roducţie, în urm a reducerii taxelor vam ale la e ch ip am e n te le d e s tin a te producţiei.

Rezultatele pozitive obţinute în această perioadă riscă însă să fie compromise dacă nu se vo r lua m ăsuri care să conducă la crearea unei baze solide a exporturilor, astfel ca acestea să fie fundamentate pe produse cu un grad ridicat de-prelucrare şi nu pe m aterii p rim e , a ş a .c u m re z u ltă din d a te le consemnate pînă în prezent, apreciază secretarul general al ANEIR. ■

“Există pericolul ca aceste surse care asigură în prezent creşterea exporturilor să se lim iteze în timp, după ce vor atinge un v îrf în cursul anu lu i 2 0 0 0 , şi să asistăm în anii urm ători la o plafonare a exporturilor” , a m ai spus M ihai lonescu.

Federaţia Sindicatelor Radiocomunicaţii ar putea declanşa greva generală

'______urmare din pagina 1

Scumpirile generalizate afectează buzunarul clujenilor

p ro fit. M ai m ult, lideru l sind icatu lu i din D irec ţia de R adiocom unicaţii C luj, Vasile B aciu , spune câ a fost negociat şi semnat con tractu l colectiv d e m uncă, acesta intrînd în v igoare din 1 ap rilie a .c ., după avizarea lui de către M inisterul M uncii şi Protecţiei S ociale , care nu a form ulat nici o ob iecţie cu p riv ire la conţinutul şi legalitatea lui.

în condiţiile aplicării OG 58/2000, salariile c e lo r d in SNR ar trebui sâ scadă cu 20 Ia sută. M ai mult, oam enii a r trebui sâ dea înapoi sum a pe care au prim it-o în plus Ia salariu în u ltim ele două luni, incâlcîndu-se p revederile co n tractu lu i colectiv de m uncă.

Federaţia Sindicatelor din R adiocom unicaţii a c e ru t p rim u lu i m in is tru o în tre v e d e re u rg en tă pentru rezolvarea situaţiei, respectiv p e n tru anularea O G 58 /2 0 0 0 sau rad ierea soc ie tă ţii d in anexa n r . l .

S ind icatu l din rad iocom unicaţii es te decis să re c u rg ă la to a te m ij lo a c e le d e lu p tă sind ica lă , inclusiv la greva generală. A vînd în v ed ere faptul câ S N R asigură transm isia p ro g ram elo r publice de radio şi televiziune pe în tre g teritoriul ţării, o grevă generală în acest sec to r, considerat a fi de im portanţă n a ţio n a lă şi stra teg ică , ar în sem na oprirea tran sm iterii program elor acestora.

P rec izăm câ D irecţia de R adiocom unicaţii C lu j a re 560 de angajaţi, salariul m ed iu lunar f iin d d e 3,1 m ilioane lei.

D irecţia Judeţeană de Statistică Cluj a co m u n ica t evo lu ţia p r in c ip a lilo r pa ra m etri a i econom iei judeţu lu i p e lu n a aprilie . A s tfe l , ra ta in fla ţie i, d e te r m in a tă p e b a za in d ic e lu i pre ţu rilo r de consum a l populaţiei, a fo s t, com parativ cu luna martie a.c., d e 4 ,8 la su tă . R a p o r ta t la lu n a decem brie a anului trecut, rata inflaţiei este d e 13,7 la su tă - respectiv de 15,2: la su tă la m ărfurile alimentare, 10,6 la su tă la cele nealim entare ş i de_ 16,8 procen te la servicii.

Medicamentele s-au scumpit

cu 25 la suta fata de$sfîrşitul anului trecutC om parativ cu luna octom brie 1990,

cea m ai m are creştere a preţurilor s-a înregistrat la serv icii - de 1.747,1 ori, u rm a te d e c e le la m ă r fu r i le nealim entare - d e 1.029,9 ori. Preţurile alim entelor au c rescu t de 911,8 ori faţă de aceeaşi dată d e referinţă.

Faţă de sfîrşitul anului trecut, cele m ai m ari creşte ri s-au înregistrat la b r în z e tu r i (3 6 ,5 la su tă ) , lap te şi produse lactate (26 ,8 - 29,1 la sută), faină (25,1 la sută), p îin e (21,8 la sută) şi fructe (27,7 procente). în ceea ce p riveşte produsele healim entare, cele m ai m ari d iferenţe în tre preţurile din luna decem brie 1999 şi cele din aprilie 2 0 0 0 s-au în reg istrat la m edicam ente (25 la sută), energ ie electrică, gaze, e n e rg ie te r m ic ă (1 9 la su tă ) şi cosm etice (18 procente).

Serviciile de apă-canal şi salubritate au avut, în luna aprilie a.c., preţuri cu 3 2 ,6 la su tă m ai m ari d e c ît în decem brie 1999. C ostul transportului CFR a crescut cu 22,6 procente, lari cel al transportului urban cu 21,3 la sută. Serviciile poşta le şi telefon ice s-au scum pit cu 30,7 la sută.

Laptele devine aliment de lux

P re ţu r ile m edii a le . p r in c ip a le lo r p ro d u se ag ro a lim en ta re v în d u te în p ie ţe le d in C luj-N apoca, H ued in şi T u rd a- a u c re sc u t la m a jo r i ta te a

mărfurilor. Astfel, brînza proaspătă din lapte de vacă s-a sc u m p it-c u -41,8 p rocen te fa ţă de luna m artie a .c ., a jungînd la 28.401 le i/kg , faso lea uscată cu 2 2 ,2 la sută (10.162,66 lei/ kg),, iar faina cu 18,5 procente (6 .0 0 0

lei/kg). A u existat, însă, şi produse al căror preţ a scăzut în luna aprilie faţă- de luna m artie. Este vorba de ouă (-13 la sută) şi m iere de albine (-0,3 la- sută).

Cîştigul salarial m ediu nominal net realizat în luna aprilie 2 0 0 0 a fost de 2.360.335 lei, m ai m are cu 14,5 la sută faţă de cel realizat în luna martie a.c.

Anca BLAGA

R u ta m e d ic lu n a r ă a in fla ţie i în p r im e le 4 lu n i d in a n u l 2 0 0 0 ş i d in a ceea şi p e r io a d ă a

a n u lu i 1999

IB a n u l 1999 B a n u l 2000 ;

Total

mărfurialimentare

mărfurineaiimentare

servicii

1 1 •- - 1 -

" - ■ -7

I I2.5

r . , a *- ( $ 4 0 4 6

i■ - i

3.9

». - 1 --T-li i i 1 l

0 .0 1 .0 2 .0 3.0 4 ,0 5 .0 6.0

La BCR Cluj s-a instalat liniştea

Z vonurile cu privire la posibilele probleme ale B ăncii C om erciale R om âne nu au reuşit sâ destabilizeze banca. C lienţii B C R au căzut

\ în p laşâ acestor zvonuri num ai pen tru două z ile . în m o m en tu l în c a re o a m e n ii au o b se rv a t faptul c ă b an ca a re su fic ien te lic h id ită ţi şi o n o re az ă to a te c e re r ile de restitu ire a depozitelor, sp iritele s-au calmat. L a Sucursala B CR Cluj a fost ieri cît se p o a te de linişte, neex istînd cozi la ghişee,; In ju ru l p rînzu lu i . e rau nu m ai 1 0 - 2 0 de perso an e care doreau să-şi re tragă banii.

P în ă la ora 12.00, 150 de persoane au re tra s circa 3 m iliarde de lei, însă , după- am iază , 60 de clu jeni care ş i-au -sco s ieri; b a n ii a u ven it p e n tru a -ş i c o n s titu i m oi dep o zite . Sum a d epusă de aceştia se ridică Ia 6 0 0 m ilioane lei.' P re c iz ă m că, în m e d ie , re tra g e r i le şi d e p u n e rile ob işnu ite în tr-o z i d e lu cru la B C R C lu j se rid ică Ia 3-4 m iliard e lei.-

(D.E.A.)

Privatizarea fostelor IAS-uri este încetinită de campania electorală

D orin U rcan , directorul D irecţie i G enera le pentru A gricultură şi Industrie Alimetară Cluj, ne-a declarat, ieri, că realizarea dosarelor de evaluare a fostelor IAS-uri, îri v ederea p riv atiză rii, este aproape finalizată . Cel mai avansat dosar este cel al Agrocom Cluj. în m omentul de faţă, inspectorii D G A IA analizează cererile de retrocedare a terenurilor, conform Legii Lupu. în funcţie de rezultatele acestei analize se Va putea şti exact suprafaţa de teren care va răm îne în patrimoniul fiecărei unităţi şi se va definitiva docum entaţia pentru privatizare.

D irectorul D G A IA spune că procesul de întocm ire a anexelor necesare pentru aplicarea Legii Lupu este întîrziat de cam pania electorală. Astfel, actualii prim ari, care nu m ai candidează, nu doresc să se implice pentru a nu-şi s trica re la ţi i le cu oam enii din com une, ia r cei care candidează n u v o r să piardă voturi. D in acest motiv, activitatea com isiilor-com unale este paralizată.

Clarificarea situaţiei fostelor IAS-uri va avea loc numai la m ijlocul lunii iunie, iar privatizarea va fi finalizată în această toam nă.

Potrivit lui D orin Urcan, prima societate care va scoasă la privatizare v a fi Piscicola, a cărei evaluare se face în

aceste zile. E a va fi urm ată de A grocom Cluj. După f in a liza rea do cu m en taţie i de ev a lu a re , dosarele de p riv a tiza re v o r f i com ple ta te cu ad rese d in partea D irecţiilor Financiare privitoare la datoriile societăţilor.

în portofoliul Ministerului Agriculturii se mai află şi A gro industriala Cluj, Poiana Tuda, A grico la Gherla, Cîmpiaser, Agrap Apahida şi Zoofruct Baciu. Ultimele două sînt în p lin proces de lichidare, evaluarea lor fiind facut'ă de judecătorul sindic şi delichidator. Dosarul de ev a lu a re a A g ro in d u stria la C luj a fo s t în tocm it în octom brie anul trecut la cererea FPS, el urm înd a fi actualizat.

Odată cu societăţile comerciale cu profil agricol, în portofoliul M inisterului Agriculturii, respectiv al Agenţiei Dom eniilor Statului, au intrat şi staţiunile de cercetare de la Cluj, Turda şi Jucu, precum şi staţiunea experimentală M ănăştur. Terenul aferent acestora le-a fost concesionat automat de stat. Şi celelalte societăţi agricole au încheiat contracte de concesionare cu Agenţia D om eniilor Statului.. în ceea ce priveşte terenurile Piscicolei, este posibil ca ele să răm înă societăţii, cei care au avut teren acolo urmînd să fie despăgubiţi sau să primească păm înt în altă parte. D irectorul DG A IA spune că se aşteaptă instrucţiuni scrise în acest caz.

Anca BLAGA

D iv id en d e le S IF M unten ia

se p lătesc prin B R D

în perioada 1 iunie - 31 august a.c., Banca Rom ână pentru Dezvoltare - GSG e fe c tu e a z ă p la ta

-d iv id e n d e lo r c u v e n ite acţionarilor SIF M untenia. A ceştia vor .trebui să ' se prezinte la ghişeele băncii cu documentele care atestă calitatea de acţionar şi cu a c tu l d e id e n tita te . Acţionarii care doresc să re in v e s te a s c ă su m e le respective nu îşi vor ridica

'd iv idendele în cele trei luni ;( i u n ie , - i u l ie : şi au g u st), b a n ii t ra n s fo rm în d u -se a u to m a t în a c ţiu n i S IF M u n te n ia , c o n fo rm statutului acesteia.

C.B.R.

O noua serie de em isiuni

de ob ligaţiun i de tezaur în va lu ta

M in is te ru 1 F in a n ţe io r (M F) lansează, începînd de astăzi, 1 iunie, o nouă serie de em isiuni de obligaţiuni de tezaur în valută, care se v o r d e ru la prin un ită ţile B ăncii Agricole,; valoarea n o m in a lă in d iv id u a lă a unei obligaţiuni de tezaur' cu dobîndâ fiind de 1 .0 0 0

de dolari, respectiv 1 .0 0 0

de m ărci g e rm an e ., -Em isiunile de obligaţiuni

v o r fi v în d u te - p rin s u b s c r ip ţ ie . p u b lic ă , perioadele de subscripţie v* fiind 1-15 iunie şi 19-29 iunie 2 0 0 0 .

R a ta d o b în z ii p e n tru o b l ig a ţ iu n i le în d o la r i lansate pe o perioadă de ; 182 şi 192 de zile este de 7 ,5% p e an , iar p e n tru o b l ig a ţ iu n i le în d o la r i lansate p e o perioadă de

•; 367 de zile dobînda este de 9% pe an.

R a ta d o b în z ii p e n tru • o b lig a ţiu n ile '» ,în m ărc i

g e rm a n e lan sa te pe o perioadă de 182 ş i; 192 de

. zile este de 5% pe an, iar pentm cele pe o perioadă

... de 367 de zile, de 5,5% pe an.

O bligaţiunile de tezaur se p o t negocia pe p ia ţa se c u n d ară , dob înzile nu sînt im pozabile, iar sumele d e p u se şi d o b în z ile a fe re n te s în t g a ra n ta te integral de stat.

B a n ca A grico lă o fe ră clienţilor posibilitatea de a ră s c u m p ă ra în av an s

- obligaţiunile de tezaur.D e asem enea, de la 1

iu n ie , M F lan sea zăem isiuni de titluri de stat în lei care se vor derula p r in in te rm e d iu ltrezoreriilor din Bucureşti şi din ţară , acestea avînd o- dobîndâ de 42% pe an şi cu scadenta la 30 de zile.

E l

îM y M s p î

CSCuisuii pe piaţa<valulaiă| SffiClurNapoca,31.05.2000

Ft.N AUJEDD£ALS ELCONOZALAU TCTAL 1000- -250 -7.4 250 250 250 250 1.9» 475,0»

ALfP ALRO SLATINA TOTAL 25000 168000 •1.2 167000 168000 1670» 167,466 ;219 36,675,0»

ARC* ARCTIC GĂIEŞTI - • TOTAL 1000 030 -3.0 1000 1000 960 964 52,486 51,665,140

ASP RAFINARJA ASTRA ROMANA ti« TOTAL 1000 700 1.3 670 700 • 670 •. 696 5,526 3,648,430

ATB* ANTIBIOTICE IASI TOTAL • 1000 720 -11.0 830 830 720 . 754 34,652 -26,142,040

ATO* A20MURES TG. MUREŞ . TOTAL 1000 6» 12.1 570 650 570 590 191,626 113,171,620

RTR BANCA TURCO-ROMANA sjpjwsti TOTAL 1000 2300 4.6 2300 2300 23» 2,3» 2,0» 4.6M.0M

CMP* COMPA SI31U TOTAL 1000 400 -27 415 415 4» 409 13,3» 5.436,8»

DAC* AUTONCBILE OACIA PITEŞTI TOTAL 1000 530 -1.9 540 540 530 533 217,273 115,841,540

FU ELECTROAPARATAJ BXUREST TOTAL 10QG 870 2.4 870 680 870 872 47.948 41,813,2»

FXC EXCELENT BXURESTI • TOTAL 1000 8» 0.0 0 • 0 0 fl» 64- 51,2»

INX OTELINOX TARGOVISTE TOTAL 25000 18100 -2 2 18100 ■ 18100 181» 18,1» 2» 3,620,MO

NVR C N. P. R. NAVROM GA.LATI TOTAL 25000 4100 0.0 4100 4100 41» 4,083 960 3,920,0»

OH. OILTERMINAL CONSTANTA . TOTAL 1000 428 9.7 331 428 381 399 28,222 11,254,240

olt* [OLTCHJM RM. VALCEA TOTAL 1000 410 8.3 371 • 410 371 395 49,015 19,363,845

PCI' POUCOLOR BXURESTI TOTAL : • 1000 2550 -3.8 . 2550 . 2550 2550 2,550 1,276 3,253,8»

RBR RULMENTUL BRAŞOV TOTAL 1000 151 0.0 • 151 152 151 151 36,5» 5,528,0»

5NC* ŞANTIERUL NAVAL CONSTANTA TOTAL 25000 3000 . 0.0 • 3000 • 3000 30» 3,004 2,370 7,120,5»

TER* TERAPIA CLUJ NAPOCA TOTAL 1000 1010 1.0 1010 •1010 10» ■1,010 321,859 325,006,360

TLV BANCA TRANSILVANIA clujwpk* TOTAL 1000 • 1550 2.0 1540 . 1350 • 15» 1,509 422,700 637,819,080

Total ■ 1,430,298 1,416,605,795

Societati de Investiţii FinanciareSntb Demnii* socitttt»' Seeliunepbb VN Inch. Var Otic. Mau. Mia Prjned. Nr.aet VilfebbM

SIF1 S I.P. BANAT-CPJSANA ARAD TOTAL 1000 420 ,-0.9 423 440 420 427 514,080 • 219,707,031

SIF2 S.I.F. MOLDOVA BACAU TOTAL • 1000 '320 0.6 , 320 335 • 318 324 426,935 138,264,601

SIP3 S.IF.TRANSILVANIA BRAŞOV • TOTAL • • 1000 560 3.7 550 580 • 550 563 345,166 194,162,830

SIF4 S.I.F. MUNTENIA BUCUREŞTI . .TOTAL 1000 530 -1.9 540 570 520 539 336,817 181,636,970

SIFS S.I.F. OLTENIA CRAIOVA TOTAL ' 1000 ' 510 2 500 530 5» ■ 520 856,064 445,403,540

C»t*jorga l-a(SSsocietati)

ALM ALIMENTARA CLUJ NAPOCA TOTAL 1000 550 10.0l «1 550 451 461 2,622 1,208,580

AMO AMCNILSLCBQZIA - TCTAL 10» 2» 2.6 1» 200 1» . 197 . 43,3» 8,513,2»

APC VAE APCAROM BUZĂU.* TOTAL 10» 310 0.0 - 310 310 . 310 310 4,1® 1,271,0»

ARM ARMATURA CLUJ NAPOCA TOTAL 10» 630 14.6 610 630 . 610 618 2,631 1,625,3»

ASV ASTRA VAGOANE ARAD TOTAL 10» 860 •1.2 8» 860 8» B8Q 1,522 1,308,310

|BRM BERMAS SXEAVA TOTAL • 70» 3650 •1.4 3550 3650 3650 3.625 936 3,393,4»

CPL CARMETAPLAST DEVA TOTAL 250» 130» -1.1 180» 180» 180» 18.0» •• 179 3,222,0»

DOR DOROBANŢUL PLOIEŞTI TOTAL 30» 10» 0.0 960 10» 9» 994 1,620 1,611,0»

EPT ELECTROPUTERE CRAIOVA TOTAL 10» 2» ■0.7 285 290 265 289 9,863 2,846,855

FRL FRIA-L CONSTANTA TOTAL ’ 250» 150» 0.0 • 150» 150» 150» 15,0» 2» 3,0»,0»

HTR HITROM VASLUI TOTAL 250» 105» 0.0 0 0 0 10,0» 239 • 2,390,0»INT NTERNATiONAL SINAIA TOTAL 10» 142» ■0.7 138» 150» • 133» 14.323 36,197 518,452,4»

MCN MECANICA CEAHLAU mtmnumt TOTAL 250» 129» «0.6 129» 129» 129» 12.790 198 2,532,4»NVL NAVOLOITENITA TOTAL 10» 390 0.0 345 390 342 344 4,8® 1,650,0»

PPL PRQDPLAST BXURESTI TOTAL 250» 449» 0.0 . 0 0 0 39,5® 78 3,081,0»RBL RULMENŢI BAR.LAD TOTAL 250» 20» -9.1 20» 20» 20» 2,0» ' 4® 800.000SCO SICOMED BXURESTI ' TOTAL 10» 1750 -2.8 176Q . 1760 1740 1,748 4,323 7,556,770SNO ŞANTIERUL NAVAL CFSOVA TOTAL 250» 105» -2.8 105» 105» 105» 10,5» 1® 1,050,0»SNT ŞANTIERUL NAVAL TULCEA TOTAL 250» 110» 0.0 0 0 0 -10,454 110 1,151,0»STR STRATUSMOB BLAJ TOTAL 10» 230 11.7 .- 220 • 230 220 227 4,474 1,014,2»VAC PRODVINAUCOCLUJ NAPOCA TOTAL 10» 910 0.0 910 920 910 917 7,676 7,042,1»

ToblcafegortaS lf-a «MirTotal categoria 1 ♦ IKmcIuiIvSIF 1,966,619 1595,101,110

Ofrrb public» prrrun d* virat* d« obligaţiuni orna* de S.C. INTERNATIONAL LEASING SA. Bucimli111 2400.000,000

TOTALGENERAL 4,045,677 5,374,276,082C a p ita l iz a re b u rs ie ra (m ii l< S o c ie ta t i c o m e r c ia le e xc lu s S IR (m ii. le i) — 1 297 534B E T R O L = 5 2 7 .0 8 puncte B E T U S D = 191 .84 puncte

-I) « 7 9 8 7 3 3 4iv SIR (m ii le i) •» 6 6 89 8 0 0

-3 .5 5 p un c te (-0 .6 7 % ) -1 .5 puncte (-0 .7 8 % )

C a p ita l iz a re b u rs ie ra (U S D ) — 3 8 5 9 1 7 4 6 3S o c ie ta t i c o m e r c ia le e x c lu s iv S IF (U S D ) ■ 323 2 2 5 583S IF (U S D ) - 6 2 691 880B E T -C R O L = 4 8 8 .2 7 p un c te V a r ia ţie « 0 .0 2 pun c te (0 .1 7 % )B E T -C U S D “ 1 9 8 .0 5 p un c te V a r ia ţie — 0 .1 2 punr.to (O.OG%) '

NOTĂ: La categoria a ll-a sînt prezentate cele mai tranzacţionate 20 de societăţi

S o c i e t ă ţ i d i n j u d e ţ u l C l u jSIM B O L S O C IE T A T E C O M ER C IA LĂ VA R IA ŢIE N R .

T R A N Z A C Ţ IIVO LU MTO TAL

V A L O A R ET O TA LĂ P R E Ţ MEDIU

iN P R IN S T IT U T P R O IE C T * CJ.: : 3 .3 3 - 3 4 6 3 6 1 4 3 7 1 9 0 0 3 1 0 0 -N A P P N A P O L A C T - C J 1 .5 9 8 3 3 3 6 9 8 2 7 4 0 0 2 9 4 6

V C IT U - C IM E N T U L - C J : 8 .3 3 1 2 3 8 ?: 6 1 8 8 0 0 0 2 6 0 0 0N A P O N A P O C A - C J 9 .4 3 3 3 7 8 0 2 8 9 6 4 0 0 7 6 6

• S A N E S A N E X - C J ■ 0 .0 0 4 1 8 5 0 - 9 2 5 0 0 0 5 0 0C O R D C O R A L - CJ -2 8 .5 7 1 7 8 7 8 0 0 0 0 1 0 0 0 0

: A R G O A R G O S - C J - C J : 5 .41 1 4 0 - 7 8 0 0 0 0 1 9 5 0 0

P R G E P R E L U C R A R E G E A M U R I S O G L IN Z I 0 .0 0 1 4 9 0 4 4 1 0 0 0 9 0 0

C A C U • C O M A T C L U J - C J 0 .0 0 1 7 8 2 8 0 8 0 0 3 6 0 0

C O F E C O N S T R U C Ţ I I f e r 6 v !a r e - C J -5 0 .0 0 1 • 7 8 2 7 3 0 0 0 3 5 0 0

: T U S U T U R IS M A R IE Ş U L - C J -7 .6 9 1 3 9 2 3 4 0 0 0 v 6 0 0 0IC P I iC P lA F - CJ 0 .0 0 1 3 9 1 9 5 0 0 0 5000

T O P 1 5

S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ă N R .T R A N Z A C Ţ II

V O L U MT O T A L

V A L O A R ET O T A L Ă P R E Ţ M E D IU

A P L X A P O L L O - 8 U 1 6 1 8 1 7 2 9 2 ♦ 1 8 1 7 1 8 8 8 6 0 1 0 0 0

F A Z A F A B R IC A D E Z A H A R B O D - B V 1 3 1 3 2 7 3 5 1 5 6 6 3 6 7 5 0 0 5 00

' C O IX C O M IX T B R A D U L - H R 1 3 376 3 4 4 3 8 9 2 4 2 0 0 ' ' * 1 3 0 0 '

IA M E IA M E - C V 11 8427 2 6 3 3 5 9 0 0 0 3 1 2 5 2

S N B B Ş A N T IE R U L N A V A L B R Ă IL A - B R 7 1 5 327 2 6 0 4 4 9 0 0 0 1 6 9 9 3

V IR Y V IR O M E T - B V 2 13342 2 5 8 3 5 5 0 0 0 1 9 364

C S IA C A S IA L D E V A -H D 10 t 1 3 3 9 5 8 . 1 7 4 1 4 5 4 0 0 130 0

P H A R B C P H A R M A B U C U R E Ş T I - B U 2 9389 1 1 6 3 8 4 0 0 0 1 2 3 9 6

*■. F E R O F E R O N E R IA -A R 3 • 4 2 6 7 9 * 8 9 5 4 8 4 0 0 2 0 9 8 ' *

P R O G P R O G R E S U L P L O IE Ş T I - P H 2 4 1 9 0 0 8 1 3 3 0 0 0 0 1941

(A P T IA P IT -O IV E R T IS - B U ' 3 2 0 4 0 1 * ' 6 6 7 2 1 5 0 0 327 1

M A R N M A R M O S IM - H D 1 2 2 3 162 6 4 5 0 8 1 0 0 2 7 8 5

A S R A ASIOURAR5A R 6 K ia n e a s c a > :A S IR O M 3 4 052 5 8 7 5 4 0 0 0 1 4 5 0 0

S O C P S O C E P C O N S T A N T A -C T 5 3 7 3 5 9 ’ 4 4 0 5 6 4 0 0 1179

T U F E T U R IS M F E L IX B Ă IL E FELJX - BH 5 . 1281 4 1 8 2 6 5 0 0 • 3 2 6 5 1

D a t e s i n t e t i cNR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATE.......... 339NR. TOTAL ACŢIUNI ..................... 6.334.390VALOARE TOTALA TRANZACŢII .................................................6.471.775.2S3 LEIINDICE RASDAQ . . ........ ................................ ..... .............. 698.43 PUNCTEVARIAŢIA ZILEI ... ....................................... .............. +2.36 PUNCTEVARIAŢIA PROCENTUALA................................................... +0.34%

; Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şi ia Piaţa eitrabursleră RASDAQ provin: de la SVMINTERDEA1ER CAPITAL INVEST Si., str. Constanţa nir. 7, ClnJ Napoca TeL 433.212.

2,473,062 1,179,174,972

DENUMIREAVALUTEI Simbol

Variaţie faţă de ziua

precedentă (%)

CURSUL IN LEI

DOLAR AUSTRALIA AUD t.09 i 11871DOLAR CANADA CAD 0.16 4. 13759FRANC ELVEŢIA. CHF 0.53 4,. 12291COROANA DANEMARCA DKK 0.61. 4, 2587LIRA STERLINĂ GBP 0.17 4, 30949YEN JAPONIA JPY 0.43 4. 19301COROANE NORVEGIA NOK 0.39 4. 2321COROANE SUEDIA SEK 0.09 4. 2307DOLAR SUA USO - 011 t 20697DST DST 1.06 Ţ ' 27416EURO EUR ' 0.68 4, ' • »'81Cursurile ţărilor participante ta EURO _SHILING AUSTRIA ATS 0.64 4. 1403FRANC 8ELGIA BEF 0.83 4, 478MARCA GERMANĂ -OEM . ' 0.68 4, 5IC8PESETAS SPANIA ESP ’ 0.68 i 116MARCA FINLANDEZĂ FIM 0.67 4, 3246FRANC FRANŢA FRF 0.71 4, 2942LIRĂ IRLANDA IEP 0.68 X 24507LIRĂ ITALIA LIT 0.70 4, «97GULDEN OLANDA . NLG 0.68 i 6756ESCUDOSPORTUGHEZ PTE 0.68 X 96.27fg AUR (preţ In lei) 0.66 X 161161

C «)S3 d e s c h im b U S D D E M

v a lu t a r * C V . V

. : M A C R O G R O U P !;/ 20.700 21.000 9.700 9.850

PIAT1NUM 20.400 21.000 9.500 9.980

CAMBfO 20.700 21.000 9.650 9.050

PRIMA 20.600 21.00 0 9 700 9.900

BarK-n ' ' -

Banc Post 20.670 . 21.500 9.600 10.100

BRD 20.625 20.735 9.797 9.803

B C R 20.625 20.850 . 9.674 10.074

Transilvania 20.500 23.000 9.700 10.000

* Cursuri afişate la ora 15.30. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

* Cursuri BNR

DATA EURO DEM ' GBP USD AUR

Joi, 25.05 18.715 9.569 30.291 20.560 181.053

V ineri, 26.05 18.601 9.511 30.41.5 20.603 180.835

Luni, 29.05 18.886 9.656 30.442 20.623 179.320

Marţi, 30.05 19.167 9.800 30.749 20.651 179.563

M iercuri, 31.05 19.433 9.936 31.002 20.675 182.398

K - W Z K- persoane fizice - % - persoane juridice - %

B ă n c i c o m erc ia la la vedere r 1 )u n ă 3 luni 6 lu n i: 9 luni 12 lu n i B ă n c i c o m e rc ia l» la v e d e re 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i

B C R * 10 38 39 4 0 41 42 B C R " 10 3 8 39 4 0 41 4 2

B R D 10 . 35 37 ...38 39 • 40 : /+-{•"■-;■ B R O **. 10 3 3 3 5 3 6 37 38- 10 35 38 4 0 ,5 4 1 ,5 ,, 4 6 ...- B A

(dob. ttiritulbll) 9 41 41 42 4 2 42B A (d. revtxutoB*) 9 41 41 4 2 42 42

- 9 40 40 - - - * B a n c P o s t* t • V 9 3 8 4 0 4 2 4 3 4 5B anc Post" 9 . 4 0 41 . 4 2 43 -. 44 A L P H A B A N K

(B. Bucureşti) ' 7 4 0 4 3 4 5 4 5 4 5A L P H A B A N K<B. Bucureşti) 7 40 43 4 5 ' 45 45

C a rp a t ic a 10 4 4 4 0 40 4 0 4 0: C arp atica 10 •■■■. 46 45 45 4 5 : '. 4 5 >Transilvan ia 9 37 39 38 36 36 T ra n s ilv a n ia 9 3 3 36 3 5 33 32

R o m â n e a s c ă ** • 10 > 38 - 40 3 9 ■>.; ;38r 38 > . R o m â n e a s c ă * * - 10 3 8 4 0 39 36 38C E C 9 33 34 35 - 35 C E C 9 32 32 33 33 34

:: A L IA N Ţ A .43 B .I.R . 10 3 8 3 9 4 0 41 4 2B .I.R . 10 42 45 46 47 47

R O M E X T E R R A : (d o b . va ria b ilă ) .'t o .:.'-. ;■/:. 40 •; 42 4 3 ;• . 44 45

R O M E X T E R R A(dob. vartabU) 10 3 8 4 0 41 42 43

T U R C O -R O M Â N Ă 5 4 0 4 0 3 7 37 3 7T U R C O -R O M Â N Ă 5 40 40 37 37 37^ " D A C IA -F E L IX " •7 - v 8 30 20 20 20 " D A C IA F E L IX " 9 3 7 3 5 34 33 32

"Ion Ţ iriac" 36 38 39 39 41 " Io n Ţ lr ia c " 4 3 5 3 6 38 38 40• .B ă n c i p o p u la r» la .ved e re 1 lună 3 lu n i - 6 lu n i ■ 9 luni 12 lun i B ă n c i p o p u la ra la v e d e re 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 K m l

10 4 4 46 50 • • 52 N A P O C A(dob. fluctuanţi) 10 . 4 0 41 4 3 - 4 7

S F IN X C O O P . 14 62 •: 64 - •- •*: ■ : . - ■T R E Z O R 10 47 48 4 9 - . S F IN X C O O P 14 6 2 6 4 * - *

- “C L U J " . V . 10 ■ ... 4 0 , . 4 2 . : T R E Z O R . 10 4 7 4 8 4 9 -M IN E R V A 12 55 57 59 59 59 “ C L U J " 10 3 5 * - * -

* dobinda se c a p italize a zâ ;M cu plata dobînzii la expirare. Notă: Modificarea dobinzilor se comunică redacţiei, pină la ora 1 2 " prin fa x ; 19 .74 .18 .

11- persoane fizice - %

B A N C A ■ V a lu ta V e d e re 1 tu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i

B C RD E M 3 • 3 ,3 3 ,7 - 4,1U S D 4 • 4,75 5 - - 5 ,2 5

B R DO E M 2 ,2 5 2 ,4 2 ,5 2 ,6 2 ,6 5 2,7U S D ■■...■3 ■ ■ 4 ,1 5 4 ,2 5 : 4 ,4 4 ,5 4 .6 5

B a n c P o s tD E M 2 ,2 5 - - . 2 ,8 - 3U S D 4 - - 4 ,8 • 5

B . A g r ic o lăO E M 2 ,5 3 3 ,2 -3 ,2 3 ,5 3 ,7U S D 4 . 5 ,2 • 5 ,3 5 ,5 5 ,5 5 ,8 5

to n Ţ lr ia cD E M 2 ,2 5 3 ,2 3 ,3 3 ,7 5 4 4 ,2 5U S D 3,5 5 5 ,2 5 5 ,5 4 ,8 5 5 ,7 5

B .I.R .D E M 3 ,5 ; 3 ,7 5 4 4 ,2 5 : 4 ,7 5 . 5 :U S D 4 4 ,7 5 5 5 ,2 5 5 ,7 5 6

T ra n s ilv a n iaD E M 2.5 - •3 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 5U S D 3 - 5 ,5 5 ,7 5 6 6 .5

R o m â n e a s c ăD E M 3 3 * 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 5 ■ 4U S D 3,5 4 ,7 5 5 ,5 5 ,7 5 6 7

C a r p a t ic aD E M 2,5 - - 3 ,5 - 4U S D 3 - • - 4 .5 - 5 ,5

A L P H A B A N K » (B . B u c u r e ş t i) .:

O E M 2 2 ,5 2 ,5 2 ,5 2 ,5 . 2 , 5U S D .2 5 5 ,5 5 ,5 5 ,6 6

T u r c o -R o m â n ăD E M 1 4 4 ,2 4 ,5 4 ,7U S D 2 6 ,2 5 6 ,5 6 ,7 5 - 7,1

R o m e x te r r aO E M 3 3 ,2 3 ,3 3 ,5 4 4 ,2U S D 3 ,5 - 5 5 ,2 5 ,4 5 ,5 5 ,6

"DACIA FELIX"D E M 2 2,5 2 ,5 3 " 3 3U S D 2 . 3 3 3 ,5 4 4 ,5

- persoane juridice - %BANCA - Valuta Vedere 1 lună 3 tuni 6 luni 9 luni 12 tuni

BCRDEM 3 3.3 3,7 4.1USD 4 4,75 5 • 5 2 5

BRDDEM 2,25 2,4 K» UI L 2.6 2.65 2.7USO 3 4.15 4 2 5 4.4 4,5 4,65

Bene PostDEM 2,25 2,5 • 2.8 • 3USD 3 4 - 4.2 - 4.5

B. A g rico liOEM . 2.8 • ■ 3 3 2 3 2 3.S 3,7USO •. , 4 ■, 5 2 5,3 5,5 5,5 S.85

Ion ŢlriacDEM 2,25 3 2 3.3 3,75 4 * 2 5USD 3.5 5 2 5 5.5 5.5 5.5 6

B.I.R.OEM 3 v 3,5 4 4,25 4 2 5 4.5USD ;3.s ■ —- S 6 6,5 6,75 7

TransilvaniaOEM 2,5 - 3 3,25 3.5 3,75USD 3 • 5,5 5,75 6 8,5

: Românească. OEM 3 •>-. : .3 • ■ 3 2 5 3.5 , 3,75 • • 4

USO 3,5 4,75 v .5 2 ■ 5,75 . ; 6 • ■ 7

CsrpatteaDEM 2,5 - - 3.5 - 4USD 3 • 4,5 - 5 3

ALPH A BANK • (B . B ucureşti).

DEM 2 2.5 2,5 2,5 1 2,5 2 3 -USD > 2 . , . , ; S " 5,5 5.5 5 3 6

Tureo-Rom ânIDEM 1 4 4 2 4,5 - 4.7USD 2 6 2 5 6,5 6.75 - 7,1

Romexterra> DEM .3.., - ■32 . ' 3 .3 ' 3 3 ' .'4 ' 4 2

USD ■’,',3,5-. 5 .• 3 2 5 A . 5,5 5.6

"DACIA FELIX"OEM 2 - 3.5 3 3 3,5 -4 4USD ■ ■■■< 2 , : . 4 .4 4 4,5 - 4,5

NOTA: Suma minima pentru constituirea depozitelor, laxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute diferă în funcţie de hancă ’

« ■ ■ F O N D U R I MUTUALE *31 maiFOND ' ADMTNISTRJtTOR . . UMDMUS

IA 22CREŞTERE

ÎN 1999CRESTStE DE U 1.012000

:: NR. ■ INVESTITORI (32.012000)

ACTIV NET * (tnKMflf)

. (31.03.2000)A ctive J u n io r A ctive M anagem ent In ternational S A . 2.310 81% 21,22% 481 0,820A c tiv e C lassic < -< * A ctive M anagem ent In tem atio n e l S A . ' 22.956 78,9% 21 ,49% 521 0,748

A ctive M anagem ent In ternational S A . 59.081 82,8% 23 ,44% 9 38 2,362A rm onia R ea l Fin Invest S A . 149.400 30,9% 21 ,46% 9 07 1 2 2 1A lpha A dm inistrator S .A . 260 .000 64,7% 13,36% 4 60 287,553A R D A F S por S A . 68 .000 8 7 2 % 16,44% 1.541 3,714C ap ita l Plus C ertinvest S A . 1 7 3 9 3 105,8% 2 8 3 1 % 9 .9 1 0 14,892

Sire S A . 168.980 1 0 3 3 % 2 5 ,06% 1 3 8 0 40,061Fortuna C lassic C ap ita l A sset M an ag em en t S A . 7 05 .400 92% 2 1 .62% 2 2 .4 2 6 36,335Fortuna G ofd (1 9 .0 1 2 0 0 0 ) ■ •Capital A sse t M anagem ent S A . 1 .199.050 - . 19 ,91% 75 6,262Fo n au l d e Investiţii ş l Dezvoltare (26.01.1999)

F on d u l d e investiţii G eiso r ■■■ : -

F o n d u l N a ţio n a l d e Investiţii* - ■

F ondu l M onetar S tab ilo .-•••

T ezaur :

F o n d u l Mutual T ransilvania '

S.M.F. 2000 S A .

G e iso r A sset M anagem ent S A .

S ov Invest S A .

. S ov Invest S A .

Q u a d re n t A sset M an ag em en t S A .

C ertinvest S A .

G lobinvest S A .

653.826

12.910

31.140

103.720

274 .515

154.915

7 8 .9 6 0 ;

1 0 5 2 %

134% .

221,8%

92,8% .

2 7 2 %

68,9%

2 7 ,45%

2 6 2 6 %

33 ,08%

4 6 ,91%

2 3 ,33% *

22,52%

24,01%

578

1 3 .3 7 9

17 .966

2 7 0 .8 6 0

6 16

84

541

11,019

2 00 ,614

125,526

3.132,611

20.050

4,582

42.051

2000). Activitatea FNI a fost suspendată, iar pentm FNA nu s-a actualizat valoarea

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI-431.367.

b 0 0 1 !1946 - Ca urmare a sentinţei pronunţate a fost executat mareşalul Ion Antonescu'

m m

"Asociaţia pentru Protejarea şi Ajutorarea Handicapaţilor Motor Cluj a aniversat, la sfîrşit de mai, un deceniu de activitate Şi de luptă pentru drepturile persoanelor cu handicap motor şi neuromotor.

Fondată în ianuarie 1990 de un grup de părinţi din Cluj- Napoca, ai căror copii aveau handicap neuromotor sever'şi moderat, APAHM şi-a propus integrarea în comunitate a membrilor ei, programe de recuperare şi socializare, de ajutorare materială, precum şi implicarea în protejarea legislativă a persoanelor cu

disabilităţi. Începînd cu anul 1992, APAHM Cluj a fost recunoscută ca asociaţie luptătoare pentru drepturile' persoanelor cu handicap din România, devenind membră a AHNR, FIMTIC, Mobility

româno-suedez de instruire a părinţilor şi voluntarilor din ONG-uri aparţinînd AHNR (1992-1994), în colaborare cu .Universitatea din Gotteborg); cursuri - de ' specializare în pedagogia Montessori

Consiliului local şi DMPS Cluj, APAHM a înfiinţat primul Centru de formare şi orientare

, profesională, de informatică şi 'secretariat, organizat după criterii moderne, 'pentru tineri aflaţi în ' risc social şi cu

j u m l u u ă p u u m c l u j

pentru copii şi tineri cu handicap neuromotor din Cluj- Napoca. Din 1999 APAHM desfăşoară programul pentru fete şi femei cu handicap - "Casa”.

Pentru întreaga sa activitate, APAHM Cluj a primit Diploma de Onoare dinpartea ANHR, Preşedinţia României acordîndu-i, la rîndul

International, AlianţaInternaţională a Distroficilor Musculari şi a Persoanelor cu Scleroză Multiplă. Tot începînd cu anul 1992 a dezvoltat, în colaborare cu parteneri străini, diferite programe, ca: Programul

(1994-1996); Proiectul pilot naţional de integrare' în comunitate a copiilor cu nevoi speciale (1993-1997) ş.a. între anii 1996-1999, în urma unor colaborări româno-franco- belgiene, cu sprijinul Primăriei,

handicap neuromotor, - "Napoca Protheus". De asemenea, în urma colaborării cu Forumul Democrat German, Primăria, Consiliul local Cluj-Napoca şi Lions Club Victoria a luat naştere Centrul de recuperare

său, Diploma de Excelenţă.Aniversarea celor 10 ani de

existenţă în comunitatea clujeană a avut loc într-un cadru festiv, la sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române.

Corina POPESCU

Falsuri cu bilele BingoPoliţiştii clujeni îl

cercetează, în stare de reţinere, pe Burcea Gabor:

din localitatea Văleni,• judeţul Mureş, pentru

t comiterea infracţiunii de tentativă de înşelăciune si

. fals. Bărbatul in vîrstă ae 35 de ani a încercat în

după-amiaza zilei de luni să vîndă un bilet de Bingo fals

cu zeci de milioane de lei. Potrivit anchetatorilor,

Burcea se afla în acea zi în. jurul orei 18,00 în Piaţa

"Mihai Viteazul", şi oferea spre vînzare un bilet Bingo

cu seria falsificată, solicitînd suma de 40 ide

milioane de lei. El susţinea că biletul este cîştigător al

premiului “Bingote”. Din fericire, bărbatul nu a reuşit să-şi afle clientul, deoarece

el a fost surprins de lucrătorii Serviciului

Judiciar din cadrul Poliţiei Cluj, care l-au reţinut 24 de

ore. Deşi a fost prezentat Parchetului Cluj, procurorii au refuzat ieri, să emită pe

numele lui Burcea Gabor mandat de arestare. Ei au

motivat că falsul era vizibil falsificat şl nu putea

produce consecinţe Juridice, ceea ce nu'constituie

infracţiunea de fals.Cosmin PURIŞ

C a r n e t e l e d e a s i g u r a tCarnetele de asigurat trebuie

distribuite pînă la 1 iulie, lipsa acestor documente făcînd. imposibilă acordarea, după acestă dată, a asistenţei medicale gratuite, precum şi prescrierea medicamentelor gratuite şi compensate, a declarat Alexandru Ciocîlteu, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate.

. Procedura de distribuire a carnetelor tuturor categoriilor de

' persoane asigurate a fost stabilită prin Ordinul 43 din 4 mai a.c. al Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate. Documentul prevede că medicii de familie au obligaţia de a distribui carnetele de sănătate pentru asiguraţii din sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Ordinul preşedintelui CNASS este contestat de Colegiul Medicilor din România, dar şi de alte organizaţii profesionale judeţene, care au înaintat conducerii Casei Naţionale o cerere de revocare a dispoziţiilor din Ordinul 43/2000.

Protestatarii susţin câ documentul contravine legislaţiei în vigoare. Astfel, potrivit Hotărîrii de Guvern 124/1998

privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, medicii de familie îşi desfăşoară activitatea ca liber profesionişti, iar în Legea 74/ 1995 privind - exercitarea profesiunii de medic, se statutează faptul că medicul nu este funcţionar public, iar profesia are : caracter independent. Mai muit, prin Legea 7/1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei/medicul este obligat să întocmească corect documentele • medicale, respectiv reţetă, certificat medical, prescripţie medicală, iar potrivit dispoziţiilor Legii 145/ 1997 privind asigurările sociale de sănătate, carnetul de sănătate reprezintă actul prin care asiguratul îşi dovedeşte calitatea de asigurat pentru a beneficia de serviciile medicale ale furnizorilor acestora, furnizorii aflîndu-se în relaţii contractuale cu casa de asigurări.

Coroborînd aceste dispoziţii şi cu alte prevederi legale din Statutul CNASS, reiese că instituţia are obligaţia de distribui" carnetul de asigurat. îri opinia membrilor Colegiului Medicilor,

ordinele preşedintelui CNASS nu pot fi obligatorii,, nu pot dispune asupra activităţii medicilor, ci numai asupra angajaţilor din instituţiile

: subordonate CNASS şi numai în domeniile din subordinea CNASS prin delegare legală şi cu respectarea principiului autonomie? instituţionale.

Potrivit documentelor. în vigoare, la data emiterii ordinului CNASS medicul poate plăti din bugetul de practică asistentul pentru distribuirea carnetelor de asigurat, a declarat, pentru MEDIAFAX, Aurel Teodorescu, jurist la CNASS.

"Medicii de familie care nu vor să distribuie aceste documente se tem, probabil, că nu vor putea justifica existenţa. pe listele lor a unor persoane fictive", a mai spus Teodorescu. Juristul a adăugat că medicii care nu vor aplica ordinul CNASS vor plăti daune pentru nerespectarea legii.

Conducerea Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate riu se teme de o acţiune în Instanţă, dar reaminteşte doctorilor de familie că salariile lor au crescut de aproape trei

ori de cînd au intrat în sistem, iar distribuirea carnetelor de asigurat nu presupune un efort suplimentar, documentele fiind personalizate (avînd înscrise pe ele toate datele asiguraţilor). Medicii de familie trebuie să rupă un pătrat din camet, care confirmă că beneficiarul documentului este înscris pe lista lui, acţiune mai simplă decît completarea unei reţete sau completarea carnetelor de sănătate, a spus Alexandru Ciocîlteu.

Preşedintele Casei de Asigurări a municipiului Bucureşti, Teodor Urlea, a declarat pentru MEDIAFAX că, în Capitală, distribuirea carnetelor de asigurat va începe, probabil, la 1 iunie, dar sigur nu se va încheia mai devreme de trei luni.

Refuzul medicilor de familie de a distribui carnetele de asigurat va însemna un prejudiciu la bugetul asigurărilor sociale de peste 200 de miliarde de lei, echivalentul banilor necesari pentru plata programului de oncologie sau dializă, a apreciat preşedintele CNASS.

1 1 O p ro v o c a re p e n tru m ileniul t r e i ...Rep.: Domnule profesor, care

au fost obiectivele recentei Conferinţe?

Prof. dr. Horia Pitariu: Cea de a lll-a Conferinţă de Psihologia Muncii şi Organizaţionalâ organizată in centrul universitar Cluj-Napoca a avut ca obiectiv fundamental promovarea spiritului ştiinţific în aplicaţiile la nivelul psihologiei muncii şi organizaţionale. Ne-am întîlnit aici psihologi şi specialişti în managementul resurselor umane din toată ţara pentru a comunica unii cu alţii, pentru a stabili noi contacte, pentru â ne organiza şi difuza experienţa profesională pe

. care am dobîndit-o, dar şi pentru a promova o psihologie aplicată ştiinţific pe un teren care, în momentul de faţă este invadat de diletanţi.

Rep.: Care este rolul unul psiholog în actualul context socio-economic? Poate acesta

interveni cu ceva nou, sau determina o optimizare a factorului uman în condiţiile unei perpetue tranziţii?

Prof.dr. H.P.: Psihologia ca ştiinţă şi profesiunea de psiholog, indiferent de domeniul de aplicaţie, - şcoală, industrie, armată sau clinică, etc., trebuie apărată de către cei care, prin formaţia pe care o au,.se numesc psihologi.

Profesia de psiholog presupune respectarea unor norme etice, ştiut fiind faptul că obiectivul prindpal al intervenţiilor acestora îl constituie fiinţa umană. Psihologii, prin natura profesiei lor, sînt obligaţi să respecte intimitatea şi integritatea psihică a fiecărei persoane, să promoveze şi să protejeze drepturile fundamentale ale omului. Profesia de psiholog implică o permanentă preocupare pentru îmbogăţirea cunoştinţelor proprii despre comportamentul uman, faţă de manifestările proprii şi ale altora,

De curînd, la Cluj Napoca s-au încheiat lucrările celei de a III -a Conferinţe de Psihologia Muncii ş i Organizaţionalâ, Conferinţa “O provocare pentru mileniul trei...’’ a fost organizată de Universitatea “Babeş-Bolyai”, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei - Catedra de Psihologie în colaborare cu Centrul de Monitorizare Profesională în Psihologia Muncii/Organizaţionalâ. Pentru o mai bună înţelegere a “fenomenului" numit generic “psihologie" şi multe alte amănunte legate de psihologia muncii ş i r organizaţionalâ ne-a stat Ia dispoziţie, cu o serie de răspunsuri prof. univ. dr. Horia Pitariu.

de utilizarea cunoştinţelor de psihologie pentru promovarea unei integrări optime socio-profesionale. în cei peste 100 de ani de cînd există ştiinţa numită “Psihologie” a realizat progrese remarcabile, dovedindu-şi utilitatea oriunde este-- prezent factorul uman - la locul acestuia de muncă, în şcoală, în clinică, în viaţa politică, în armată etc. De-a lungul timpului s-au conturat o serie de fundamentări teoretice cu consecinţe aplicative sau structuri imperative care au revoluţionat societatea. Este demn de subliniat faptul că psihologii, prin aplicaţiile practice în care s-au implicat au avut constant aceleaşi obiective: optimizarea acţiunilor factorilor umani, sprijinirea nemijlocită a oamenilor indiferent de postura în care aceştia se găsesc în plan social sau pe scară ierarhică.

Rep.: în ce mod este percepută utilitatea psihologiei? Care este popularitatea de care se bucură această ştiinţă la noi în tară?

Prof. dr. H.P.: Popularitatea reală de care se bucură în ultimul timp psihologia aplicată din ţara noastră a fost determinată tocmai de procesul de tranziţie socio-, economică prin care trecem, de cerinţele obiective de schimbare a mentalităţilor şi structurilor sociale şi economice depăşite. Sîntem însă puţini, nu prea organizaţi, timizi în afirmare şi lipsiţi de un suport juridic. Toate acestea au favorizat o proliferare fără precedent a practicilor diletante, a abuzurilor şi soluţiilor de simţ comun ai aşa- numiţilor “psihologi amatori”. Fenomenul nu este nou. Suzane Pacaud (1959) nota în lucrarea sa “La selection professionnelle" că, în Franţa postbelică, “firmele de consultanţă şi psihologii de ocazie au-apărut ca ciupercile după ploaie”. Psihologul Paterson (1930) menţiona că “în lupta cu şarlatanii care profită de fisurile psihologiei ştiinţifice şi promovează practici psihologice de estradă, lipsite de fundamentare ştiinţifică (frenologia, morfopsihologia, psihobioritmurile,

astrologia, horoscopul etc.) este important ca lupta să se poarte cu armele pe care psihologia ştiinţifică ie pune la dispoziţie, cu fapte derivate din studiile şi experimentele întreprinse”.

La noi în ţară, întotdeauna s-a luat atitudine faţă de imixtiunile nespecialiştiior în psihologie, faţă de practicile diletante sau cele ale şarlatanilor.

Din nefericire, în ultimul timp, interesul pentru păstrarea integrităţii psihologiei ca ştiinţă a scăzut în intensitate, aplicaţiile psihologice fiind invadate de pseudopsihologi (este regretabil că mijloacele mass-media, în special televiziunea, acordă un spaţiu mult prea mare astrologiei, fără ca aceasta să-şi atingă obiectivul major, cel de educare a maselor). Erorile care se comit în prezent vor avea, în viitor, din nefericire, consecinţe dramatice într-o arie care nu ne poate lăsa indiferenţi - factorul uman implicat în economia ţării.

Rep.: Are o conotaţie aparte faptul că lucrările Conferinţei s-au desfăşurat la Cluj-Napoca?

Prof. dr. H.P.: A III -a Conferinţă de Psihologia Muncii şi Organizaţionalâ a ales o universitate ca loc de desfăşurare şi pentru faptul că un astfel de lăcaş de cultură, indiferent de zona geografică în care este poziţionat, are menirea de a promova şi sprijini ştiinţa.’Am ales Universitatea din Cluj şi pentru exigenţa cu care întotdeauna a format şi a promovat cercetători riguroşi şi atenţi la • păstrarea standardului profesional, în cazul acesta în psihologie.

A consemnat Cătălina VLAD

R e c t i f ic a r e la in s in u a r e

într-un material apărut cu cîtva timp în urmă, în paginile unui săptămînat clujean, era acuzat, fără însă să fie nominalizat, unul dintre angajaţii Filarmonicii clujene, care s-ar fi făcut vinovat că, “la un concert educativ pentru tinerele vlăstare, domnul de la poartă strîngea de zor bani într-o pungă de plastic, fără să se sinchisească să rupă bilete. Asta în timp ce artiştii sînt prost plătiţi...etc.etc.”, se mai insinua în articolul din care am citat.

“Domnul de la poartă”, adică Pascu Popa, recuziterul Filarmonicii, împreună cu Mariana Moldovan, referentul organizator al aceleiaşi instituţii, şi Viorica Popovici, profesor de muzică la Liceul “Nicolae Bălcescu", eroii insinuărilor din care am spicuit mai sus au considerat să recurgă la această mpdalitate pentru cuvenitele rectificări, întrucît “autorii" nesemnaţi ai materialului nu şi-au asumat responsa-' bilitatea de a reveni în paginile săptămînalului lor cu... “regretăm eroarea”.

Potrivit acestora, între Filarmonica clujeană şi unele şcoli din municipiu există în prezent contracte de colaborare pe baza cărora se predau, de regulă profesorului de muzică din şcoală, numărul solicitat de abonamente pentru concertele educative susţinute de orchestra Filarmonicii. Cu toate câ preţul abonamentelor contractate în acest mod este cu ceva mai mic decît la casa de bilete, atît Filarmonica, cît şi copiii sînt în cîştig. Prima, că nu îşi pierde sensul de a exista, iar copiii sînt educaţi în sens cultural încă de mici.

Conform contractului, contravaloarea tichetelor trebuie achitată Filarmonicii, de fiecare şcoală în parte, înainte de începerea concertelor. Potrivit profesoarei Viorica Popovici, abonamentele solicitate pentru elevii Liceului “Nicolae Bălcescu" erau distribuite, din motive obiective, doar copiilor care luau parte la concerte, jnaintea fiecărui spectacol, cînd era adunată şi contravaloarea acestora.

în 20 mai a.c., dată la care s-au petrecut cele semnalate, în foaierul Filarmonicii aveau loc două comemorări, motiv pentru care s-a încercat dirijarea copiilor către sala de concerte printr-o intrare laterală. în acest context Pascu Popa a fost , solicitat de către profesoara Viorica Popovici să adune de la copii contravaloarea tichetelor care, conform procedurii, urmau să fie rupte de ea înainte de începutul spectacolului. Acţiunea a fost, de altfel, atent urmărită de Viorica Popovici care susţine că Pascu Popa i-â fost de mare ajutor, că dată fiind situaţia, (comemorările din holul Filarmonicii), i-ar fi fost destul de greu să se descurce singură cu copiii, şi că suma adunată de recuziter a corespuns integral cu valoarea tichetelor rupte pentru spectacolul din acea zi.

C.VLAD

POLITIA- CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981

f ■- / ! :- V ' : ®

( n a u ' m ' î mZiua Internaţională

a Copilului

evărul

p nuă proiecte pe agenda d» lucru a GAS Cluj:

Asistenţa medicală in regim de ambulatoriu ţi îngrijire medicală l’a domiciliu

Degringolada din sistemul sanitar, cauzată în mare parte de neînţelegerile dintre factorii de decizie din domeniu, nemulţumirile cadrelor medicale, la care se adaugă datoriile pe care le: au spitalele reduc cu mult calitatea actului medical.

Săptămîna aceasta, Consiliul de Administraţie al Casei de Asigurări de Sănătate Cluj a apro.bat deschidereaambulatoriilor de specialitate la nivelul spitalelor din judeţ. Referindu-se la asistenţa medicală de ambulatoriu, dl. dr. loan Figan, preşedintele CAS Cluj- ne-a declarat că prin deschiderea acestor centre de specialitate s-a urmărit în primul rînd îmbunătăţirea actului medical şi reducerea internărilor nejustificate ale bolnavilor în spitale. în cele aproximativ 22 de ambulatorii din Cluj, după cele şapte Ore de muncă, medicii îşi vor putea prelungi programul cu încă patru ore de consultaţii, fără internarea pacienţilor. De asemenea, legea prevede ca numărul consultaţiilor în ambulatoriu să se reducă la 16. Accesul bolnavilor se va face pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie, cu respectarea liberei alegeri a medicului specialist acreditat. în toate cazurile care constitue urgenţe, precum şi în alte situaţii particulare pacienţii se pot prezenta direct la medicul de specialitate fără bilet de trimitere. O altă problemă importantă, aflată pe agenda de lucru a CAS Cluj este modificarea organigramei Casei.

Preşedintele loan Figan a precizat că aceasta înseamnă înfiinţarea unui birou de îngrijiri medicale la domiciliu ceea ce presupune că medicul de familie sau asistenţii medicali pot acorda îngrijire medicală la domiciliul asiguratului. Pînă anul viitor CAS Cluj doreşte ca acest proiect să-şi găsească finalitatea practică.

Corina POPESCU

ZECE ANI DE ACTIVITATE ÎN SLUJBA TĂRIIîn z iu a de 3 1 .0 5 .2 0 0 0 ,

U niunea Naţională a Cadrelor M ilita re în R eze rv ă şi în R e tra g e re (U N C M R R ) s ă rb ă to re ş te 1 0 an i de la r e c o n s t i tu ir e , ca o d em n ă continuatoare a organizaţiilor de p rofil care au existat în ţara noastră încă din timpul Domniei .. co l. A l. lo a n C u za , ce au funcţionat pînă în 1948 cînd au fost desfiinţate.

O rganizaţia Judeţeană Cluj, co m p o n en tă a UNCM RR* a început procesul de constituire şi organizare încă din ziua de03.01.1990, A fost înregistrată ca p e rso a n ă ju r id ic ă ia Ju d e c ă to r ia Cluj la d a ta de04.05.1990, sub dem inirea de • “A so c ia ţia Judeţeană C luj a . C adrelor Militare în Rezervă şi R e tr a g e re ” . în z iu a de22.06.1990, Asociaţia s-a afiliat la “L iga Naţională a C ad re lo r '

M ilita re " în R e z e rv ă şi R e tra g e re ” , ia r la p r im a C onferinţă N aţională a L igii, s-a hotărît schim barea acestei denumiri în “Uniunea Naţională a Cadrelor M ilitare în Rezervă şi Retragere”.

în cei 10 ani de existenţă, O rganizaţia Judeţeană C luj, a evoluat atît numeric, cît m ai ales ca afirm are pe p lan loca l şi n a ţio n a l, ca u rm are a a c t iv ită ţ i lo r ş i . a c ţ iu n ilo r organizate şi desfăşurate, ceea ce a dus ja c u n o a ş te re a şi a p re c ie re a a c e s te ia c a o organizaţie serioasă. M em brii Organizaţiei participă activ la to a te activ ită ţile ' cu c a rac te r is to r ic şi c u ltu ra l -p a tr io t ic o rg a n iz a te de c o n d u c e re a g a rn iz o a n e i şi o rg a n e le administraţiei locale, precum şi la ceremoniile de depunere de coroane şi je rb e de flo ri la

monumentele şi statuile eroilor neamului.

în conducerea organizaţiilor cu ltu ral p a tr io tic e “ U n iunea Vatra Rom ânească”, Societatea “C ultu l E ro ilo r” , S o c ie ta te a

“Avram lancu”, în. com itetele A so cia ţiilo r de P ro p rie ta ri - Locatari, au fost aleşi ofiţeri în rezervă şi în retragere, a căror actjjţitate este bine cunoscută şi a p re c ia tă p o z it iv . M e m b rii organizaţiei noastre, şi-au adus

şi î ş i ad u c o în se m n a tă , contribuţie în desfăşurarea unor activităţi organizate de organele- adm inistraţiei locale, c u m .au fo s t şi în c ă v o r m ai fi: r e c e n s ă m în tu l p o p u la ţ ie i , alegerile locale, parlam entare şi prezidenţiale, precum , şi la alte activităţi sociale.

C a m ilita r i d e c a r ie ră cu v e c h im e , cu . p r a c t ic ă şi experienţă îndelungată de viaţă, am urm ărit cu atenţie evoluţia v ie ţ i i so c ia le d in ta r ă , a evenim entelor cotidiene interne

• şi externe şi . am luat atitudine prin scrisori deschise publicate în p re sa lo c a lă ş i c en tra lă , precum şi sesizări ţrim ise direct organelor abilitate ale statului, atenţionînd aceste organe asupra tendinţelor negative care lezează

. valorile şi tradiţiile naţionale şi d irec t sau m asca t, ponegresc personalităţi ale neam ului care

au clădit p rin secole istoria şi cu ltu ra d in R o m ân ia . N e-am spus răsp ica t punctu l de vedere faţă de cu lpab ilizarea armatei,' faţă de unele aspecte negative ale vieţii fără speran ţe de m ai bine a m ajorită ţii populaţiei, în s p e c ia l a t in e r e tu lu i şi a pensionarilo r. _

A cum ', la a c e s t m o m e n t ; aniversar, O ganiza ţia Judeţeană C luj a U N C M R R , ca dem nă continuatoare a Secţiunii Cluj a U niunii N aţiona le a O fiţerilor în ‘ R e z e rv ă şi R e ta g e re , în f i i n ţ a t ă în a n u l 1924 şi condusă de Dr. A m os Frâncu, o fiţe r în Tezervă p rovenit din a rm a ta a u s t r o - u n g a r ă , se p r e z in tă c ă ' o . o rg a n iz a ţ ie patrio tică, om ogenă şi a c t iv ă . ;

PREŞEDINTELE ORGANIZAŢIEI

col.fr) Vasile ŢIBFIEA

"N U V fl L tiS fîT I IN S E L fiT IlŢutun|şigtancer,g

MM

Potrivit unor recente statistici OMS, aproape 3 milioane de fumători mor în fiecare an din cauza complicaţiilor apărute câ urmare a numărului mare de ţigări consumate, ceea ce înseamnă un deces la fiecare zece secunde. .La începutul anilor ’90, numărul fumătorilor în lume se ridica la circa 1,1 miliarde de persoane, din care sute de milioane în ţările în curs de dezvoltare; cît priveşte numărul ţigărilor fumate în fiecare an, acesta era estimat la 6 .0 0 0 de miliarde. O mie de tone de tutun consumat înseamnă 650 de persoane decedate şi 27,2 miliarde de dolari pierderi nete pentru economia mondială ceea ce înseamnă o diminuare anuală a resurselor financiare ale planetei cu 2 0 0 de miliarde de dolari.

Studiile OMS evidenţiază faptul că, în ţările dezvoltate, femeile mai puţin instruite, cu profil psihologic mai fragil, suferă de tabagism, contrar tendinţelor observate în ţările în curs de dezvoltare, unde predomină femeile din categoriile privilegiate, în general educaţe şi trăind în m ediul urban. Aproape un milion de femei mor în fiecare an ca urmare a tabagismului:

în ceea ce priveşte România, aceasta se numără p rin tre ţă rile cu cele m âi m ari p rocen te ale consumului de tutun. La nivel naţional, în anul 1997 producţia de tutun fermentat a fost de 21.000 de tone, cantitate relativ mică faţă de producţia mondială de tutun unde, pe locul întîi se situează China, cu aproape 3 milioane de tone.

Recente date ale Ministerului Sănătăţii relevă că aproape 70 de români, m ajoritatea fumători, se îmbolnăvesc, iar 7 mor, în fiecare zi, la nivel naţional, din cauza tuberculozei - afecţiune care a atins în ultimii ani cele mai ridicate cote, plasînd România pe locul întîi în Europa, cu o incidenţă de 113,4 cazuri noi la suta de mii de locuitori.

La nivel mondial, statisticile arată că din zece bolnavi de cancer pulmonar, nouă sînt fumători. O persoană care fumează 40 de ţigări pe zi inhalează 140 de grame de substanţe cancerigene. Pentru o persoană care nu a fumat niciodată, riscul de îmbolnăvire de cancer pulmonar este cu 25. la sută m ai m are dacă persoana stă perm anent lîngă fumători, iar pentru un tînăr care pînă la 25 de ani a trăit într-o familie de fumători, riscul cancerului pulmonar este dublu.

(M.T.)

C u o c a z ia Z i l e i I n t e r n a ţ io n a le a C o p i lu lu i ,

" A d e v ă r u l d e C lu j " a d re s e a z ă c e lo r m a i m i c i

c o n c e tă ţe n i, n u în u l t im u l r î n d p ă i i n ţ i l o r lo r , c e le

m a i s in c e re fe l ic ită r i, u r ă r i d e să n ă ta te , b u c u i i i ,

î m p l in i r i ş i o v ia ţă m a i lu m in o a s ă .

EXPULZAT DIN FRANŢACu Poliţia franceză nu-i de

glumit, mai ales cînd ai călătorit clandestin într-un tren cu marfă care a străbătut trei ţări, declara la proces Dumitru Francisc, un tînăr de 24 ani, din Turda. Omul vroia din tot sufletul să ajungă marinar şi să lucreze în portul Marsilia. Şi ce n-a făcut pentru a-şi îndeplini visul... A călătorit cu un paşaport turistic pînă la Budapesta, cu un grup. de excursionişti.

Cînd s-a văzut pe malurile Dunării a dispărut şi s-a "îmbarcat” într-un tren plin cu mobilă şi a călătorit timp de trei

zile într-un dulap. A avut noroc, vameşii unguri şi austrieci nu l-au găsit, şi Mitică, a ajuns la Marsilia. Lihnit de foame şi rupt de somn, după o zi a fost găsit şi luat la întrebări de jandarmii din port. A dat din colţ în colţ, necunoscînd nici o boabă limba lui Voltaire. Imigrantul a fost arestat şi internat în lagăr. Cînd să i se stabilească identitatea, lui D.F, i-a. venit o idee năstruşnică, să nu declare adevărata Iui identitate. A susţinut sus şi tare că se numeşte Sebastian Vaida. Ştia el de ce, avea de gîrid să

păcălească autorităţile franceze şi să se reîntoarcă în Franţa. N-a ţinut figura! După ce Consulatul Român din Marsilia i-a eliberat paşaport consular, pentru a fi expulzat, a fost trimis în România, cu un avion al Companiei “Tarom”. Cînd a ajuns pe Aeroportul Otopeni... surpriză. S-a prezentat la Poliţia de frontieră, cu paşaportul pe care figura alt nume şi avea aplicată fotografia lui. A fost luat la întrebări. Omul şi-a recunoscut adevărata identitate. Numai că, în asemenea cazuri, în Codul penal, asta se numeşte fals privind identitatea şi se plăteşte cu închisoare. Recursul lui Dumitru Francisc la Tribunalul Cluj a fost respins ca nefondat.

B. ZAGORE

m u ta ii

la fe m m e 2000Cluj-Napoca str. Onisifor Ghibu 20-24

tel: 064-195292 fax: 064-196833

ÎNCERCRŢI-VR NOROCUL!Dacă răspundeţi la întrebarea:- Ce firmă are sloganul, "CHERCHEZ LA FEMME", puteţi

cîştiga două premii oferite de firma "ARGOS”, cea mai importantă producătoare de lenjerie intimă, costume de baie şi echipament sportiv din România.

Femeile pot cîştiga: un compleu format dintr-un superb sutien gen "Wonderbra" şi chilot în acelaşi ton, iar bărbaţii un set de îmbrăcăminte sport. w /v-r a f\r\

Sunaţi acum, la telefonul 19.74.90, pînă luni, 5 iunie a.c., ora 13, cînd va avea loc tragerea la sorţi.

Campania pentru Sănătatea Reproducerii la Aghireş

în judeţul Cluj a debutat o nouă etapă a Campaniei Pentru Sănătatea'Reproducerii, prin pătrunderea acestui program în mediul rural.

Concret, la Căminul Cultural din Aghireş-Fabrici a fost organizată o expoziţie cu obiecte de artizanat realizate de femeile din zonă. în cadrul acesteia, mobilizatorii comunitari ai Biroului Regional Cluj al Universităţii americane “Johns Hopkins” au împărţit gratuit “Ghidul Sănătăţii Femeii” şi o broşură cu adresele principalelor cabinete de planificare familială din judeţ, oferind, tot gratuit, informaţii despre prroblemele pe care le ridică sănătatea reproducerii.

Acţiunea s-a bucurat de o participare neaşteptat de numeroasă atît din partea femeilor, cît şi a autorităţilor locale care au promis că se vor implica mai mult în organizarea unei acţiuni de

acest gen, dar de mai mare anvergură, în a doua , jumătate a lunii iunie.

Campania Pentru Sănătatea Reproducerii a fost demarată în acest an de Ziua Mondială a Femeii, 8 martie, în judeţele Cluj, laşi şi Constanţa pe baza unor studii făcute în aceste zone.

Obiectivele campaniei sînt creşterea nivelului de cunoştinţe referitoare la metodele de contracepţie, urmărindu-se astfel scăderea ratei avorturilor, precum şi popularizarea cabinetelor de planificare familială şi a serviciilor oferite de acestea.

Campania pentru Sănătatea Reproducerii este realizată de Ministerul Sănătăţii, cu asistenţă tehnică din partea Universităţii americane “Johns Hopkins'-. Centrul de Programe pentru Comunicare şi este finanţată de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). La reuşita acestui program contribuie organizaţiile non-guvemamentale membre ale Coaliţiei pentru Sănătatea Reproducerii din România şi Societatea Naţională de Cruce Roşie.

Dan MIHAI

Modalitatea legală de a tăia arbuştii dăunători din faţa

bloculuiD-na Maria lonescu a

cumpărat în ianuarie 2000 un apartament într-un bloc din Mănăştur, în ideea de a-l privatiza şi a-l transforma într-un salon de coafură. Problema este că în faţa apartamentului fostul proprietar a plantai acum .25 de ani mai mulţi arbuşti, care acum fac umbră, igrasie şi, din cauza lor, apartamentul riu beneficiază de lumină naturală. Cititoarea noastră ne întreabă cum să procedeze legal în acest caz.

Biroul “Spaţii verzi" din cadrul Prim ăriei Cluj-Napoca ne-a furnizat' informaţiile necesare. D-na lonescu trebuie să facă o cerere către Primărie, pentru “Spaţii verzi’ din partea Asociaţiei de locatari în care este apartamentul cu pricina, în care să se specifice detaliile aferente, motivul pentru care arbuştii trebuie tăiaţi, cu acordul locatarilor. Cererea va fi depusă la Registratură, iar în termen de 10 zile un inspector se va deplasa la faţa locului. Menţionăm că pentru orice arbore tăiat trebuie plantat, în perioada optimă, alţi doi arbuşti.

’ C. GĂMAN

?afi™ ^m îinini T VOr dispărea într-° Europă federală, a afimnat min strai german al Afacerilor Externe.Joschka Fischer, intr-un interviu publicat, ieri, decotidianul italian “La Repubblica". citat de a f p

Preşedintele rus, Vladimir Puţin, va face o vizită în China în cursul lunii iulie, chiar înaintea summitului G 8

care va avea loc în Japonia, a anunţat, ieri, agenţia Interfax, citînd “surse bine informate”, relatează AFP

î ’W SEr'T *4! Î*1

Algoritmul politic a ajunsla scadentă

u rm a re din pagina 1

com erciale etc. D rept urm are, m ajoritatea lor s-au îm bogăţit, în tim p ce rom ânii au ajuns Ia lim ita subzistenţei. După ce au fost supte de m anagerii algoritm ici şi m em brii consiliilor de adm inistraţie, în treprinderile au fost vîndute la un preţ de n im ic a p ro p ia ţi lo r p o lit ic i; după ce au aco rd a t c red ite p referenţiale aceloraşi prieteni de idei şi interese, băncile au fost fa lim entate sau pregătite cu grijă pen tru privatizare; posturile grase, cu potenţial de obţinere a com isioanelor m ari i-au îm bogăţit şi mai m ult pe colegii oamenilor politici instalaţi p e bază de algoritm exact aco lo unde libertatea de m işcare este mai m are. S-a gîndit PN ŢC D sâ-I tragă la răspundere pe lo an M ureşan, de exem plu, pentru câ R om ânia trebuie să im porte grîu pentru a asigura consum ul populaţiei în acest a n ? Ori pe C am enco P e tro v ic i, care a p ăsto rit C E C -ul, îm părţind sponsorizâri'pe bază de afinităţi politice, şi a înşelat su tele de m ii de investitori la FN I prin sem narea unui contract carc angaja riscan t institu ţia d e stat condusă de el cu puteri discreţionare? N ici g înd să facă aşa ceva liderii unui partid legaţi prin m ii d e fire de cei puşi sâ adm inistreze avuţia ţării şi, în unele caz u ri, a lo cu ito r ilo r ei. 'A s ta t c in ev a d in conducerea acestu i partid sâ se gîndeascâ la perform anţele profesionale ale Iui Petrovic i, loan M ureşan sau ale altora ca ei atunci cînd bătălia pentru posturi grase acapara toată floarea cca vestită a partidelo r din coaliţia m ajoritară?

Algoritm ul politic ca p rincip iu dc guvernare a a juns la scadenţă. R ezultatele aplicării lui sînt catastrofale. N u este de m irare câ p rezum tivu l c îş tig ă to r al v iitoarelor alegeri pare ho tărît să renunţe la el. în acest sens, A drian N ăstase, prim - vicepreşedintele PD SR , a av an sat ipoteza unu i guvern de tehnicieni du p ă sc ru tinu l d in toam nă, iar Ion Iliescu s-a m an ifesta t în ace laşi sens. Ia tă însă că un b en efic ia r al algoritm ului actual, V aleriu S to ica , foarte interesat să continue cu aceleaşi m etode, declara recen t câ “un guvern de tehnocraţi este o iluzie, pentru că nu rep rez in tă pe nim eni sau reprezin tă în m od abstract pe toată lum ea, şi de aceea nu poate guverna ţara” . în trebarea (sau în trebările) care se pune este: Partidele d in R om ânia sîn t in teresate d o ar d e un guvern politic, pentru- c ă num ai a c e s ta p o a te fi d e te rm in a t să le a ju te să se îm bogăţească pe sp inarea celo r m ulţi, aşa cum s-a întîm plat în actuala legislatură? Sau este preferabil, pentru ţară, un guvern care să reprezin te in teresele tuturor? V rea oare Valeriu Stoica sâ sprijine un v iito r guvern algoritmic, care să convină unui grup de partide, ori este de acord cu un guvern care sâ rep rez in te in te re se le tu tu ro r ro m ân ilo r a ju n şi la lim ita subzistenţei în u ltim ii patru ani?

S e n a l la i ia W lae a le s t g ă s ităM in is tru l de In te rn e ,

Constantin Dudu Ionescu, a a n u n ţa t, ie r i , la f in a lu l şe d in ţe i C o n s i l iu lu i de A părare a Ţării,, că a fost identificat locul unde se află Io an a : M a ria V la s , 1 fo s ta d ire c to a re a F N I, d a r ex trăd area ei nu p o a te fi cerută ’de autorităţile rom âne decît după ce Parchetul va

emite un m andat de arestare pe.num ele său.

“Doam na Vlas este găsită. P e n tru a p u te a fi c e ru tă extrădarea ei, trebuie sâ existe un m andat de arestare emis de Parchet”, a declarat Dudu Ionescu. El a refuzat însă să p recizeze unde se află , în acest moment, Ioana M aria Vlas. M inistrul de Interne a

declarat, de asemenea, că au fost întocm ite dosare penale unor operatori de la FNI, iar unele persoaneim plicate sînt date în urm ărire generală, . ■

“S-a făcut, evident, un atac la B C R ; care , d in păcate p e n tru u n i i , a e ş u a t” , a a f irm a t D u d u Io n escu , a d ău g în d că B C R este o bancă solidă.

11UNIE1.—- - Hsswft a

A T E N Ţ IE !rah tu lsed eco n fea :

Marko Bala consideră câ

amînarca prelungirii acordului cu FNI nu

prezintă nici un fel de pericol pentru

RomâniaPreşedintele UDMR, Marko

Bela, consideră că amînarea prelungirii acordului cu FMI pu prezintă nici un fel de pericol” pentru România. El a declarat, ieri, că FMI este "foarte sensibil” faţă de orice schimbare financiară şi de aceea ar putea amîna decizia în privinţa României. Liderul UDMR a mai spus că există interese economice şi eventual politice de a "torpila” acest acord şi se pot face speculaţii pe această temă.

C a n d id a ţ i ş i p r e s ăCandidaţii la P rim ăria Cluj-

N apoca s-au în tîln it, ieri, fcu reprezentanţii m ass-m ed ia . Sub denumirea “A titudine politică în cam pania electorală”, Asociaţia editorilor de p resă d in judeţul C lu j-C lu b u l d e ju rn a l is m , M edia P ro iec t şi A genţia de Stocare şi A naliză a Informaţiei i-a u r e u n i t , în sp a ţiu l de conferin ţă al H otelu lu i Melody, pe 14 din tre cei 21 de candidaţi îa postul de edil şef, însoţiţi de staff-urile electorale. Discuţiile, c a re a u c u p r in s şi an a lize c o m p a ra t iv e . r e la t iv la p re ced en te le a le g eri, au fost d e s tu l d e a p r in s e , a tî t în tre ■ candidaţi, c ît şi în tre politicieni şi p re să . C ritic i şi laude au ex prim at: lo an P o p (PSDR),

R om ulus Z am fir (PNL), Iuliu P ă c u ra r iu (P D ), Ş e rb a n R ădulescu (CDR), Dan B aciu (U F D ), D u m itru C o jo ca ru (independent), Marian M ureşan

(A N C D ), Ionel V itoc (PNR), N ico lae Ruja (PU N R ), Sorin G rozav (ApR), R ăzvan Ursuţiu

. (PPDR), Eckstein Kovacs Peter (UDM R), Vaier Stoica (Partidul Pensionarilor), G rigore Dejeu (FER).

T.C.

La lirnba şi literatura germană,

Clujenii sînt mai buni ca sasii!

. După num ai doi ani, de cînd oraşul nostru a devenit centra în care se poate obţine atestatul pentru cunoştin ţe (so lide!) la iim ba şi lite ra tu ra g e rm an ă , e le v ii C o le g iu lu i N a ţio n a î „G eo rg e C o ş b u c ” au d a t. .. lovitura. Şi asta în condiţiile în care lu c ră r i le ce a u fă c u t o b iec tu l a te s ta tu lu i au fo st corectate, în G erm ania (!), de sp e c ia liş ti a i K .M .K . (C o n fe rin ţa , M in is te re lo r de E d u ca ţie şi C u l tu ră d in Germania). A u participat 52 de

elevi a i C o leg iu lu i N aţional „G eorge Coşbuc”, la 50 dintre a c e ş t ia le -a fo s t a co rd a t atestatul, 14 obţinînd peste 90 de puncte din cele 1 0 0 posibile, în u rm a a c e s to r rezu lta te , Clujul, prin C olegiul Naţional „G eorge C oşbuc”, o instituţie

de în v â ţă m în t cu re z u lta te deosebite, a devansat, centre cu tradiţie, dintre care este suficient să num im Liceul „Brackenthal” din Sibiu, aco lo unde lim ba germană este ca la ea acasă. Cel m ai m are punctaj l-a obţinut C ris tin a V ieh m an n cu 98 ,5 puncte, o perform anţă cu care se pot lăuda puţini... nemţi get- beget. A r fi însă nedrept să nu îi amintim pe autorii morali ai acestor performanţe. Doamnele directoare Daniela Nicolau şi K arin C orega, inspectorul de specialitate Sorin Panţîru, dar mai ales „H err Professor” de limba şi literatura germană (şi de m atem atică, şi de geogra­fie!), Gerd.Orban, consultant de specialitate din partea Guvernu­lui germ an pen tru atestat de lim ba şi literatura germană, un germ an irem ediabil îndrăgostit de Rom ânia. Tuturor, sincere felicitări! C. BARA

Colonelul in rezervă Vaier Rus vrea să-l dea în judecată ne loan MureşanC o l. (R .) R u s V a ie r îş i

rezervă dreptul de a-1 acţiona în instanţă p e lo an M ureşan, pentru calom nie, ca reacţie Ia declaraţiile pe care acesta din u rm ă le -a fă c u t p r iv i to r la colaborarea cu G heorshe Funar.

R us afirmă că I-a cunoscut pe F u n a r în 19 9 2 , p e c în d colonelu l se o cupa de u n e le m isiuni de protecţie şi pază a u n o r d e m n ita r i , o a sp e ţi a i P r im ă r ie i. „ E s te r e g re ta b i l ; pen tru un fost o fiţer D IA să

re cu rg ă la c o n fu z i i im pardonabile şi la declaraţii ră u -v o ito a re fă ră . .n ic i o acoperire (.:;) c a re ' îl p lasează în sfera p en ib ilu lu i" , a firm ă Rus Vaier.

A . M .

Minori arestaţi pentru tilhărieDoi m inori au fost arestaţi, ieri, de Parchetul de pe lîngă

T ribunalul Cluj ca urmare a săvîrşirii de către aceştia a infracţiunii de tilhărie. Potrivit anchetatorilor, Mureşan Alin şi M ureşan Sorinei, ambii în vîrstă de 17 ani şi domiciliaţi în Turda, au tîlhărit o femeie, de-cîteva sute de mii. de, lei şi alte .bunuri. Evenim entul a avut loc luni, în ju ra i orei 18,00, cînd cei doi au acostat-o pe Stoianovici Alexandra în timp ce aceasta se dep lasa pe strada Gheorghe L azăr din Turda.

.F em eia a fost deposedată prin violenţă d e 'su m a de 600 de mii de lei şi alte bunuri personale pe care le avea asupra ei. Procurorii clujeni au emis pe numele celor doi tineri m andat de arestare preventivă de 30 de zile. Pentru fapta comisă, legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 2 ani- şi şase luni pînă la lfl ani. C osm in PU RIŞ

Experţi ai Consiliului Europei,

la Cluj-Napocaîn tre 31 mai şi 3 iunie

se d e sfă şo a ră , la C lu j- N a p o c a , cea d e -a doua etapă a vizitei Com isiei de e x p e r ţ i a C o n s il iu lu i E uropei pentru Evaluarea S ta d iu lu i P o l i t ic i i N aţiona le de T ineret. în c a d ru l a ce s te i v iz ite , organizate de DTSJ Cluj, o a s p e ţi i - şa se e x p e rţi e u ro p e n i d in F in la n d a , Olanda, Portugalia, M area Britanie şi Irlanda, şi doi re p re z e n ta n ţi aiM inisterului Tineretului şi Sportului - se vor întîlni cu re p re z e n ta n ţi aia d m in is tra ţ ie i p u b lic e lo c a le , ai o rg a n iz a ţiilo r n o n g u v e m a m e n ta le de t in e r e t c lu je n e . şi cu p ro fe s o r i şi c e rc e tă to r i im plicaţi în problem atica de tineret. Pentru 2 iunie, la Prim ăria Panticeu este program ată o în tîinire cu tinerii şi cu prim arii din P a n tic e u , V u ltu re n i , Chinteni si A stileul M are.

M .T R IPO N

în dram spre CE. 2000

E v e n im e n tu l T u rn eu l H y u n d a i “ M in g ea B u n ă v o in ţe i” , ’ in iţiaL program at să aibă loc la Cluj, pe data de 18. mai, va avea loc azi, în Piaţa “A vram lancu”, începînd cu ora 1 2 . '

D E EDfTUFîĂ

S .R .L

ILIE CALIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax: 19,28.28;E-m ail: adevcj@m ail.dntcj.ro - redacţia

RED ACŢIA : Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL.' 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEU: 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07-ALINTUDORBĂIESCU;SPORT:TEL: 19.21.27 -CODINSAMOILÂ; PUBLICITATE:TEL./FAX:19.73.04- RÂUL

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 3 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22 .03.1991 cod fiscal R 204469

E-m ail: reclam a_adevcj@m ail.dntcj.ro - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81.t i « STELAPETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07-LIVIAPOP;

Secre tar de redacţie: Tel/fax: s u b r e d a c ţ ia t u r d a : t e l /FAX: 31.43.23Horea PETRUŞ 19.74.18 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 2 1 . 6 0 . 7 5 ________