Risc, Pericol, Factori de Risc

Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc4. Pericol – Risc – Factor de risc.

4.1. Conceptul de risc şi securitate în muncă.

Încă de la începuturile existenţei sale omul şi-a luat anumite măsuri pentru a contracara riscurile care făceau parte din însăşi existenţa sa.

Convieţuirea cu riscurile presupune în prezent aplicarea în cadrul organizaţiilor a unor principii ale securităţii în muncă ce au ca scop evitarea materializării şi minimizarea posibilelor consecinţe ale acestor riscuri de accidentare şi îmbolnăvire profesională precum şi reducerea riscurilor la cele mai mici valori posibile.

Termenii pericol şi risc nu au aceeaşi semnificaţie în toate ţările membre ale UE şi nici în diferitele discipline ştiinţifice.

Din punct de vedere conceptual riscul poate fi descris ca fiind incertitudinea producerii unui eveniment cu efecte negative de o anumită magnitudine.

Riscul profesional este definit ca fiind posibilitatea ca un lucrător să sufere o daună în timpul muncii.Definiţiile cele mai frecvent utilizate pentru pericol şi risc sunt:- pericol: proprietatea sau capacitatea intrinseacă prin care un lucru (materie primă, material etc.) sau

practică de muncă sunt susceptibile de a cauza o daună;- risc: probabilitatea ca dauna potenţială să se realizeze în condiţii de expunere şi amploarea

eventuală a daunei.Securitatea în muncă este definită ca fiind situaţia în care cineva sau ceva nu este expus la nici un pericol şi la nici un risc.

4.2. Factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

Factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională sunt factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de muncă, care provoacă, în anumite condiţii, accidente de muncă sau boli profesionale.

În consecinţă, problema prevenirii accidentelor şi bolilor profesionale se reduce la depistarea şi eliminarea sau anihilarea acţiunii acestora. Deoarece factorii de risc se regăsesc la nivelul fiecărui element al sistemului de muncă, măsurile de prevenire vor corespunde la cel puţin unul dintre aceste elemente. De exemplu, măsurile de prevenire referitoare la executant (examen medical, psihologie, instruire) au ca scop eliminarea factorilor de risc proprii acestora, generaţi de lipsa unor aptitudini fizice şi psihice corespunzătoare, lipsa cunoştinţelor profesionale şi de securitate şi sănătate în muncă, atitudinea necorespunzătoare faţă de risc etc..

Rezultă că primul criteriu de clasificare a factorilor de risc care se impune este cel al elementului generator, conform căruia distingem:

- factori de risc proprii executantului;- factori de risc proprii sarcinii de muncă;- factori de risc proprii echipamentelor de muncă;- factori de risc proprii mediului de muncă.Pentru ca această clasificare să fie utilă, respectiv pentru a permite încadrarea diverşilor factori într-una din

categoriile precizate, trebuie cunoscute formele lor concrete de manifestare.Se ajunge la un al doilea criteriu, combinat: elementul generator şi formele de manifestare specifice ale

factorilor de risc.Factori de risc proprii executantului. Abaterea posibilă a executantului de la linia ideală pe care trebuie s-o

urmeze în îndeplinirea sarcinii de muncă reprezintă întotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai multora dintre verigile de bază ale activităţii de muncă, respectiv:

- erori de recepţie, prelucrare şi interpretare a informaţiei;- erori de decizie;- erori de execuţie;- erori de autoreglaj.Eroarea executantului se concretizează într-un comportament inadecvat din punctul de vedere al securităţii

muncii, sub forma unei acţiuni greşite sau omisiuni(întârziere în execuţie, execuţie greşită etc.).Factori de risc proprii sarcinii de muncă. Există două forme de manifestare a factorilor de risc proprii sarcinii

de muncă:- conţinut sau structură necorespunzătoare a sarcinii de muncă în raport cu scopul sistemului de

muncă sau cu cerinţele impuse de situaţiile de risc(operaţii, reguli, procedee greşite, absenţa unor operaţii, metode de muncă necorespunzătoare);

- sub/supradimensionarea cerinţelor impuse executantului, respectiv necorespunzătoare posibilităţilor acestuia.

Factori de risc proprii mijloacelor de producţie. După natura acţiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de producţie se pot manifesta sub următoarele forme:

1

Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc

- factori de risc, respectiv: - factori de risc mecanic, a căror acţiune constă în eliberarea bruscă, necontrolată şi

contraindicată, a energiei cinetice încorporate în mijloacele de producţie sau în părţi ale acestora; -factori de risc termic, în cazul cărora riscul este determinat de acţiunea energiei termice

încorporate în mijloacele de producţie la contractul sau manipularea acestora de către executant; -factori de risc electric, respectiv curentul electric, la care riscul este generat de posibilitatea

contractului direct sau indirect al executantului cu energia electrică vehiculată de mijloacele de producţie;- factori de risc chimic, a căror acţiune este determinată de proprietăţile chimice posibil generatoare

de boli sau accidente, ale substanţelor utilizate în procesul de muncă;- factori de risc biologici, cu acţiune de natură biologică, posibil generatoare de boli sau accidente, în

funcţie de caracteristicile microorganismelor utilizate în procesul de muncă;- factori de risc de sub/suprasolicitare a executantului datorită condiţiilor de îndeplinire a sarcinii de

muncă impuse de caracteristicile mijloacelor de producţie.Factori de risc proprii mediului de muncă. Mediul fizic ambiant poate prezenta factori de risc sub formă de

depăşiri ale nivelului sau intensităţii funcţionale a parametrilor specifici, precum şi de apariţii ale unor condiţii de muncă inadecvate:

- factori de risc chimic;- factori de risc fizic(mecanic,termic,electric);- factori de risc biologic;- factori de risc de sub/suprasolicitare psihofiziologică a executantului.

Mediul social (ambianţa socială imediată) se caracterizează prin factori de risc de natură psihică, al căror efect este suprasolicitarea executantului:- neconcordanţe între statusuri şi roluri;- relaţii primare necorespunzătoare;

- competenţe necorespunzătoare nivelului de responsabilitate;- întreruperi sau relaţionări greşite în structura comunicaţională;- neconcordanţa relaţiilor informale cu cele formale.

Corespondenţa biunivocă între factorul de risc si măsura de prevenire adecvată nu este posibilă în toate cazurile, deoarece de cele mai multe ori acelaşi factor se elimină prin mai multe măsuri.

Totuşi, analiza relaţiei biunivoce factor de risc – măsură de prevenire în interiorul sistemului de muncă oferă posibilitatea unei abordări sistematice a problematicii securităţii şi sănătăţii în muncă, respectiv a etiologiei şi profilaxiei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.

Din acest punct de vedere, o clasificare uzitată a factorilor de risc îi împarte, după modul în care pot acţiona asupra organismului, în factori de risc de accidentare în muncă şi factori de îmbolnăvire profesională.

Nu este însă posibilă o delimitare foarte riguroasă a celor două categorii. În anumite condiţii, diferenţa specifică este dată numai de nivelul şi durata de expunere a organismului uman, astfel încât un factor de îmbolnăvire poate deveni factor de accidentare şi invers. De exemplu, până la un anumit nivel zgomotul este factor de îmbolnăvire, producând afecţiuni ale organului auditiv; apariţia lui bruscă şi la o intensitate foarte mare poate conduce însă la accident de muncă, fie sub forma traumatizării organului auditiv, fie prin acoperirea unui semnal tehnologic important, determinând important, determinând implicit o reacţie accidentogenă a executantului. Reciproc, un factor de accidentare cum ar fisurarea unei conducte poate determina şi o îmbolnăvire profesională, în funcţie de agentul transportat care este emanat în mediul de muncă prin fisură.

În legătură cu delimitarea în factori de risc generatori de accidente şi de boli profesionale, ea are la bază şi o diferenţă, care vizează modul de manifestare a acţiunii factorilor de risc în sistemul de muncă – sub formă de variaţii sau stări.

Variaţiile sunt mişcările ce se abat de la mersul normal, respectiv disfuncţiile bruşte ale elementelor implicate în realizarea procesului de muncă. Prin definiţie, ele sunt specifice accidentelor de muncă. Variaţiile sunt proprii tuturor elementelor sistemului de muncă: se rostogolesc obiecte, o maşină porneşte necomandată sau nu răspunde la comanda de oprire, executantul se împiedică şi cade etc.Stările sunt însuşiri, proprietăţi, deficienţe umane, defecte ale echipamentelor de muncă cu caracter relativ permanent, motiv pentru care le întâlnim mai ales în etiologia bolilor profesionale. Nu numai elementele statice enumerate mai sus reprezintă stări; prin caracterul ei permanent, şi mişcarea funcţională a unei roţi dinţate constituie o stare, care poate conduce însă la apariţia unui accident de muncă şi nu a unei boli profesionale.

Producerea accidentelor presupune interacţiunea variaţiilor sau a variaţiilor cu stările. Fără cel puţin o variaţie, care să confere caracterul brusc, imprevizibil, interacţiunea stărilor nu poate duce la accidentare.Spre deosebire de accidente, îmbolnăvirile profesionale constituie, de regulă, efectul unei interacţiuni a stărilor.

În anumite cazuri, stările se pot transforma în variaţii; prin creşterea bruscă a intensităţii, stările pot deveni variaţii accidentogene. În ultimă instanţă, însă, această transformare este ea însăşi o variaţie. Astfel, un nivel prea ridicat de iluminare a locului de muncă reprezintă, în mod normal, un factor de îmbolnăvire, deoarece afectează analizatorul vizual (prin oboseală accentuată).

2


Creşterea bruscă a aceluiaşi nivel de iluminare poate provoca însă un accident, prin orbirea directă a executantului.

În ceea ce priveşte geneza unora de către altele, nu este exclusă nici o posibilitate: ca în anumite condiţii o stare să genereze o variaţie sau ca o variaţie să determine o stare.

De exemplu, prezenţa gazelor explozive rezultate în mod permanent din procesul tehnologic în atmosfera locului de muncă reprezintă o stare; acumularea lor peste un anumit nivel(limita de explozie) determină declanşarea unei variaţii-explozia. Invers, fisurarea unei conducte reprezintă o variaţie; în condiţiile în care prin conductă circulă un agent nociv, care se răspândeşte si se menţine în atmosferă continuu, înseamnă ca variaţia a generat o stare.

Un alt criteriu de clasificare util în analiza posibilităţilor de prevenire, dar şi a genezei accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, este natura factorului de risc, respectiv:- factori de risc obiectivi, care nu depind de factorul uman, şi sunt proprii numai mijloacelor de

producţie şi mediului fizic de muncă;- factori de risc subiectivi, dependenţi de factorul uman, proprii executantului şi sarcinii de muncă.În funcţie de contribuţia lor la producerea unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, factorii de risc pot fi:- principali, prin a căror suprimare se elimină în mod cert posibilitatea producerii vătămării

organismului;- secundari, care favorizează efectele acţiunii factorilor principali, şi a căror eliminare nu constituie o

garanţie a evitării accidentării sau îmbolnăvirii.După situarea acţiunii lor în timp în raport cu momentul în care devine posibil sau se produce accidentul sau îmbolnăvirea, factorii de risc pot fi împărţiţi în:- iniţiali, a căror acţiune se manifestă cel mai departe în timp de momentul producerii vătămării;- intermediari, a căror acţiune se manifestă în intervalul dintre momentul iniţial şi vătămarea efectivă

sau posibilă;- finali, prin a căror acţiune se finalizează factorul sau factorii de risc inţiali într-un accident sau o

îmbolnăvire.În fine, în raport cu modul în care prin acţiunea lor participă la producerea vătămării, se pot distinge:- factori de risc direcţi, a căror manifestare provoacă sau ar provoca nemijlocit accidentul sau boala

profesională care concură direct la producerea acestora;- factori de risc indirecţi, a căror acţiune generează factorii de risc direcţi, nemijlociţi.

Un tablou sintetic recapitulativ al clasificării factorilor de risc va cuprinde următoarele criterii si categorii:1) Elementul generator din sistemul de muncă: - factori de risc proprii executantului; - factori de risc proprii sarcinii de muncă; - factori de risc echipamentelor de muncă; - factori de risc proprii mediului de muncă;2) Modul de acţiune asupra organismului: - factori de risc de accidentare; - factori de risc de îmbolnăvire;3) Modul de manifestare: - variaţii; - stări;4) Natura lor: - factori de risc obiectivi; - factori de risc subiectivi;5) Contribuţia la producerea vătămării (importanţa acţiunii lor pentru producerea vătămării): - factori de risc principali; - factori de risc secundari;6) Situarea în timp în raport cu momentul (efectiv sau posibil) producerii vătămării: - factori de risc iniţiali; - factori de risc intermediari; - factori de risc finali;7) Modul în care participă la producerea vătămării: - factori de risc direcţi; - factori de risc indirecţi.

Factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională se caracterizează cu ajutorul nivelului de risc. Acesta reprezintă un indicator convenţional, ce exprimă sintetic şi cumulative dimensiunea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională existente într-un sistem. El se determină în cadrul activităţii de evaluare a riscurilor, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi probabilitatea consecinţelor maxim previzibile ale factorilor

3


de risc existenţi în sistemul respective asupra personalului. Cu cât nivelul de risc este mai mic, cu atât securitatea sistemului este mai mare (mărimi invers proporţionale).

4.3. Relaţia factor de risc – cauză.

Până la vătămarea efectivă a executantului, prezenţa şi acţiunea factorilor de risc poate fi oricând anihilată prin măsuri corespunzătoare, evitându-se accidentarea sau îmbolnăvirea. Din acest motiv, în fazele anterioare producerii vătămării factorii de risc reprezintă cauze potenţiale de accidentare sau îmbolnăvire profesională. După accident/îmbolnăvire, factorii , care potenţial puteau conduce la un asemenea rezultat, devin cauze reale, efective, ale accidentului de muncă sau bolii profesionale.

Prin urmare, cauzele reale de accidentare şi îmbolnăvire nu sunt altceva decât acei factori de risc a căror prezenţă şi manifestare s-a finalizat prin producerea efectivă a vătămării. În terminologia uzuală, pentru a delimita şi a sublinia relaţia cu accidentul sau boala profesională, se folosesc noţiunile de ”factori de risc” (cauzele potenţiale) şi ”cauza de accidentare în muncă şi îmbolnăvire profesională ” (cauzele reale).

Nefiind diferite ca esenţă de factorii de risc, cauzele de accidentare şi îmbolnăvire profesională se pot clasifica şi ele după aceleaşi criterii, în aceleaşi categorii: cauze dependente de executant, de sarcina de muncă, de mijloacele de producţie, de mediul de muncă, directe – indirecte, obiective – subiective etc..

ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE PROFESIONALE

1. ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE PROFESIONALE

Accidentul reprezinta o întamplare neplacuta, care apare brusc, de cele mai multe ori imprevizibil si care întrerupe în mod neprevazut mersul normal al unei activitati.

În cazul accidentelor de munca întamplarea neprevazuta apare în circumstantele unui proces de munca si implica în mod obligatoriu prezenta omului în calitate de executant al unei actiuni.

Accidentele de munca sau îmbolnavirile profesionale reprezinta un fenomen complex, cu implicatii socio-profesionale profunde, datorita complexitatii raporturilor om - echipamente tehnice atat în contextul proceselor de munca cat si în ansamblul întregii societati.

Amintim ca legislatia romaneasca defineste accidentul de munca ca fiind vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului în baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate ori deces.

De asemenea precizam ca aceleasi reglementari definesc boala profesionala ca fiind afectiune care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si 414i813e de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de munca.

1.1. Accidentele de munca - o fatalitate?1.2.

ALTE DOCUMENTEVarianta 56Vitopend 100WHOTESTER PT. AMPLIFICATOARE OPERARATIONALE - schemaPrincipiile HACCPDIAGRAMA ENERGETICA A MOTORULUI ASINCRONTehnologia de executie a instalatiilor electrice aferente tablourilor de distributie si panourilor de automatizareGENERATOARE PE BENZINA MANUAL DE UTILIZAREModelele Bourgognefreza-melc

4

http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Varianta242423136.php

http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/frezmelc12224231417.php

http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Modelele-Bourgogne7291420.php

http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/Tehnologia-de-executie-a-insta21112265.php



http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/DIAGRAMA-ENERGETICA-A-MOTORULU1832213237.php

http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/DIAGRAMA-ENERGETICA-A-MOTORULU1832213237.php

http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/TESTER-PT-AMPLIFICATOARE-OPERA235206179.php

http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/TESTER-PT-AMPLIFICATOARE-OPERA235206179.php

Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc Afectiune care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si 414i813e de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de munca.

Aparent, accidentele de munca reprezinta o fatalitate, o decizie a hazardului sau un joc tragic al sortii. Într-o maniera fatalista, desprinsa din tragica legenda a mesterului Manole, se considera ca accidentele de munca reprezinta "jertfa de sange" necesara realizarii unor lucrari noi.

În realitate însa, la o analiza atenta rezulta ca ele sunt generate de o atitudine necorespunzatoare fata de riscuri, de încalcari - constiente sau inconstiente - ale unor reglementari sau prescriptii tehnice, în cadrul unui proces de munca.

Deci practica demonstreaza ca accidentele, inclusiv accidentele de munca, sunt fenomene naturale. În consecinta se poate analiza un accident ca efect al uneia sau mai multor cauze. Cauzele producerii accidentelor se regasesc în pericole, noxe sau situatii periculoase preexistente în sistemul reprezentat de procesul de munca.

Rezulta ca, într-un sistem complex cum este procesul de munca, accidentele de munca se produc prin suprapunerea actiunii a cel putin unui element material periculos cu cel putin o eroare umana. Gasirea modalitatilor cele mai eficiente pentru evitarea întalnirii celor doua categorii este data de munca de prevenire.

Cunoscand ca nu exista activitate care sa nu prezinte pericole "latente" în desfasurarea ei, activitatea de prevenire a accidentelor se impune de la sine.

Cerinta de asigurare a unui grad cat mai ridicat de securitate în munca a determinat necesitatea cunoasterii în amanunt a fenomenelor periculoase existente în procesul de munca, a cauzelor ce pot determina declansarea accidentelor sau îmbolnavirilor profesionale si a mecanismelor dupa care acestea se produc. Aceste cunostinte asigura baza stiintifica a activitatii de prevenire, componenta a strategiei de dezvoltare a fiecarui agent economic.

În conditiile date, prevenirea accidentelor de munca se poate face numai prin gasirea si aplicarea metodelor si mijloacelor de eliminare sau diminuare a riscurilor profesionale.

1.2. Accidentele de munca - efecte nedorite ale unor riscuri potentiale nesolutionate

Legislatia romaneasca, ca si legislatia altor tari, defineste accidentul de munca ca fiind "vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care are loc în timpul procesului de munca sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu..."

Într-o analiza atenta a cauzelor care conduc la producerea accidentelor se constata ca originile acestora se regasesc cu mult înainte de momentul producerii accidentului.

În dinamica producerii accidentelor se constata ca de cele mai multe ori se întrepatrund doua sau mai multe cauze, efectele uneia favorizand cresterea efectelor celeilalte. De obicei cauza esentiala a accidentelor o reprezinta un element minor în aparenta, dar cu efecte ce se pot amplifica hiperbolic, favorizate de efectele cauzelor conexe.

În sprijinul afirmatiilor de mai sus, se da urmatorul exemplu de accident. La schimbul III, un electrician categoria a V-a, avand grupa III NPN, cu o vechime în munca de 26 de ani, a primit sarcina de a efectua o interventie la un tablou electric al unei macarale portal. La aproximativ o jumatate de ora de la primirea sarcinii de lucru, electricianul a fost gasit mort pe platforma metalica a macaralei portal unde se gasea tabloul electric. Asupra victimei s-a gasit o lampa de control improvizata.

Din cercetarile efectuate au rezultat urmatoarele:

moartea electricianului a fost violenta; ea s-a datorat electrocutarii; cu exceptia marcilor electrice intern si extern nu s-au constatat leziuni de violenta;

5


victima nu avea echipament electroizolant (din fisa de magazie a reiesit ca ultimul echipament electroizolant îl predase cu 4 ani în urma si nu luase altul în schimb);

victima nu a avut niciodata scule si instrumente de masura în dotare;

în momentul producerii accidentului, afara ploua marunt.

La stabilirea cauzelor producerii accidentului s-a ajuns la concluzia ca moartea electricianului s-a datorat :

lipsei echipamentului electroizolant;

utilizarii unei lampi de control improvizate;

umezelii excesive a mediului de lucru.

La o analiza minutioasa, rezulta însa ca accidentul s-a putut produce si datorita unor deficiente de pregatire profesionala si de protectie a muncii, fapt ce a condus la minimalizarea de catre victima a factorilor de risc profesional.

De asemenea, accidentul a avut drept cauze si gravele abateri de la disciplina tehnologica comise de maistrul de schimb, care a admis la lucru un lucrator fara echipament de protectie corespunzator riscurilor profesionale.

Acest exemplu de accident evidentiaza o data în plus ca accidentele nu se produc la prima încalcare de norme (cand de obicei se lucreaza cu mare atentie), electricianul în cauza lucrand de 4 ani fara echipament si scule electroizolante.

De asemenea, confirma faptul ca la originea accidentelor se afla mai multe încalcari de norme ale caror efecte conjugate transforma pericolul potential în accident.

Eliminarea uneia dintre cele trei cauze directe ale producerii accidentului exemplificat, ar fi condus la neproducerea lui. În fapt, acesta este rolul muncii de prevenire.

1.3. Se pot preveni accidentele de munca?

1.4.

Raspunsul la aceasta întrebare este afirmativ, numai ca munca de prevenire a accidentelor presupune o activitate extrem de laborioasa si complexa.

Mecanismul de producere a unui accident de munca sau îmbolnavire profesionala este complex, determinat de elemente ce pot apartine celor patru subsisteme aflate într-o miscare dinamica activa si interactiva. La analiza lui trebuie tinut cont de interconditionarile ce se produc în desfasurarea în timp a acestuia.

Analiza apriorica a riscurilor este un proces deductiv, ipotetic, în care tinand cont de pericolele existente ne imaginam conditionari si fenomene cu probabilitate de producere a unor evenimente ce se pot solda cu accidente.

Cunoscand elemente "statice" imaginam actiuni "dinamice" si ne închipuim consecinte si probabilitati de expunere la risc. Functie de rezultatele unei astfel de analize concepem masuri pentru eliminarea sau reducerea riscurilor si a posibilitatilor de declansare a acestora.

La analizarea riscurilor dintr-un sistem de munca va trebui sa se tina cont si de o serie de elemente ale analizei "a posteriori" în speta de datele statistice de analiza a accidentelor precum si de analizele arborelui de cauze. Acestea ne pot transmite informatii cu privire la probabilitatea de producere a accidentelor, gravitatea consecintelor precum si la mecanismele de producere dandu-ne astfel posibilitatea de a corecta unele elemente ale analizei "a priori".

6

Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc Identificarea si ierarhizarea, cat mai corecta, a riscurilor profesionale reprezinta "piatra de temelie " în stabilirea unei strategii coerente a prevenirii accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale pe care se bazeaza managementul de securitate si sanatate în munca.

Producerea accidentelor de munca se afla întotdeauna într-un raport de dependenta cu cel putin unul din elementele procesului de munca, cea ce a permis sa se faca o clasificare a factorilor de risc profesional în functie de acest criteriu, astfel vom avea:

factori de risc generati de factorul uman; factori de risc generati dependente de mijloacele de productie; factori de risc generati de sarcina de munca; factori de risc generati de mediul de munca.

La analiza riscurilor profesionale va trebui sa se aiba în vedere ca ele nu actioneza izolat ci în cadrul unui sistem interconditionat. De aceea riscurile profesionale nu vor fi judecate separat se va tine cont de numarul persoanelor expuse la risc, de perioada de expunere la risc, de gravitatea consecintelor si de probabilitatea de declansare a riscului.

În consecinta, la stabilirea masurilor corective, nu se va putea lua în considerare întotdeauna de corespondenta biunivoca între cauza si masura preventiva. Aceasta pentru ca, uneori, pentru eliminarea unui factor de risc sunt necesare mai multe masuri iar în alte situatii este posibil ca o singura masura sa elimine mai multi factori de risc.

Daca tinem însa cont ca producerea unui accident de munca sau a unei îmbolnaviri profesionale este posibila la suprapunerea a cel putin unui element material periculos cu cel putin o eroare umana putem împarti masurile corective în doua mari categorii:

masuri organizatorice, care vizeaza în special evitarea producerii de erorii umane atat la executant (gesturi, pozitii, metode de lucru, atitudini etc.) cat si în sarcina de munca (omisiuni, suprasolicitari etc.);

masuri tehnice, care vizeaza în special echipamentele tehnice (în scopul asigurarii conditiilor minime de securitate) materialele utilizate (urmarind riscurile chimice, de incendiu sau de explozie) precum si conditiile legate de mediul de munca.

1.5. Costul accidentelor

1.6.

Prin tragismul lor, accidentele de munca afecteaza, asa cum s-a mai aratat în primul rand victimele si familiile acestora. Prin suferintele suportate, prin pierderea capacitatii de munca, accidentele de munca sau îmbolnavirile profesionale produc puternice traume fizice, psihice si sociale, afectand profund viata de familie. De cele mai multe ori costurile suportate de victimele accidentelor de munca sau îmbolnavirilor profesionale nu pot fi evaluate. În egala masura, la producerea unui accident sau a unei îmbolnaviri profesionale, trebuiesc luate în consideratie si elementele concrete si indiscutabile ce nu pot da nastere la nici o interpretare. Astfel la analiza costului total se au în vedere doua componente:

costul direct, care cuprinde toate cheltuielile legate de serviciul de ambulanta, de spitalizare, de medicamente, de protezari, de reinsertie, de readaptare etc. Costul direct se introduce în cheltuielile de întreprindere si în ultima instanta sunt suportate de consumatorii care cumpara produsele firmei. Tot în costul direct se introduc amenzile si cota parte din pensia victimei.

costul indirect care de cele mai multe ori este greu de evaluat la adevaratele sale dimensiuni.

Costul indirect implica:

a) Costurile salariale:

plata concediului medical pe primele zile;

7


ajutoarele sociale;

plata orelor necesare cercetarii accidentului;

plata orelor pierdute de salariatii care trebuie sa participe la cercetare în calitate de martori;

timpul pierdut cu angajarea unui înlocuitor;

timpul necesar formarii înlocuitorului;

diverse.

b) Costuri materiale:

valoarea materialelor pierdute;

valoarea echipamentelor tehnice deteriorate;

costul reparatiilor echipamentelor tehnice.

c) Costul serviciilor în situatia în care se impune apelarea la terti.

d) Costuri datorate întreruperii productiei pe perioada dintre momentul producerii accidentului si momentul reluarii activitatii.

e) Costuri diverse (penalizari pentru întarzieri la livrare, alterarea imaginii firmei în randul clientilor, surclasare de produse, penalizari, amenzi pentru accident).

De asemenea, la estimarea costului indirect trebuiesc incluse si unele costuri incalculabile suportate de victima constand în:

pierderi financiare în bugetul familiei datorate:

diminuarii castigului real;

cheltuieli suplimentare legate de spitalizare (vizite, alimentatie suplimentara etc.);

perturbari ale vietii de familie (suspendarea unor lucrari, abandonarea unor proiecte etc.);

modificari în climatul conjugal si mediul social datorate irascibilitatii victimei;

modificari de comportament ale victimei vis à vis de munca sau fata de colegi;

dificultati sau imposibilitati de a continua munca.

Totodata si la nivelul agentului economic înregistrarea unui accident conduce la o imagine de marca defavorabila, la repercusiuni pe care accidentul le poate avea pentru derularea carierei profesionale a victimei si la deteriorarea raporturilor de munca cea ce conduce direct la o diminuare a productivitatii muncii.

Schema de interconditionare risc - accident - costuri este reprezentata în figura 1.1.

8


Figura 1.1. Schema de interconditionare risc - accident - costuri

1.5. Analiza accidentelor de munca

Analiza accidentelor de munca reprezinta o importanta baza de date necesara pentru orientarea preveniri si motivarii actiunilor ei. Metodele de analiza a accidentelor se pot grupa în trei categorii functie de orientarea rezultatelor sau modul de tratare. Acestea sunt:

tratarea statistica;

tratarea etiologica sau de caz;

tratarea socio-tehnica.

a) Tratarea statistica

b)

Tratarea statistica a accidentelor de munca sau a îmbolnavirilor profesionale se bazeaza pe analiza unui numar cat mai mare de cazuri de la care se extrag caracteristicile comune. Indicii de frecventa, de gravitate etc. analizele factoriale, analiza tipurilor de distributie, permit studierea factorilor comuni. Rezultatele unor astfel de analize permit orientarea actiunilor de prevenire catre directiile prioritare.

b)Tratarea etiologica

Abordarea etiologica a analizei accidentelor de munca sau a îmbolnavirilor profesionale numita si analiza cazurilor se bazeaza pe studiul amanuntit al antecedentelor personale si al circumstantelor producerii accidentelor. Este o metoda utilizata în special în studiul multitudini de factori pentru a determina

9

Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de riscîn ce masura unele trasaturi personale fizice sau psihologice ale anumitor persoane pot avea legatura cu repetitivitatea accidentelor. Metoda analizei de caz are urmatoarele caracteristici, în legatura cu metodele statistice:

da posibilitatea unei analize psiho-somantice a persoanelor;

se aplica situatiilor cu risc ridicat;

este costisitoare;

este concreta (individualizata) si nu se poate extrapola la alte cazuri.

Fara îndoiala analiza statistica împreuna cu un numar semnificativ de cazuri permit clasificarea variabilelor (factorilor) care intervin într-un model etiologic si defineste aspecte precum:

factorii de risc (pericole, noxe sau situatii periculoase);

marcatorii de risc;

indicatorii de risc.

c) Tratarea socio-tehnica

Aceasta maniera de abordare combina unele aspecte ale celor anterioare dar se caracterizeaza prin faptul ca accidentele de munca sau a îmbolnavirile profesionale sunt interpretate ca simptome (semnale) ale disfunctionalitatii modului de organizare a întreprinderii iar accidentatii ca o "consecinta multipla de grup" a conditiilor din întreprindere. În acest tip de analiza accidentele si conditiile în care se produc sunt date care, împreuna cu absenteismul, îmbolnavirile, rotirea cadrelor, schimbarile tehnologice, productivitatea permit un diagnostic global al conditiilor din întreprindere.

1.6. Cauzele accidentelor

În activitatea de prevenire, principalele metode de analiza a riscurilor profesionale se orienteaza, în majoritatea cazurilor, pe urmatoarele aspecte:

analiza cauzelor;

analiza consecintelor.

Accidentele de munca sau a îmbolnavirile profesionale sunt considerate fenomene naturale, deci în consecinta se pot explica prin legea efectelor, ele tinand de cauze naturale. În calitatea sa de singur responsabil de securitatea si sanatatea salariatilor sai angajatorul trebuie sa fie cel mai interesat sa cunoasca cauzele reale ale accidentelor de munca sau a îmbolnavirilor profesionale (el suportand cea mai mare parte a costului total al accidentelor) pentru ai permite sa aleaga cele mai eficiente cai de prevenire.

Cunoasterea cauzelor reale ale accidentelor de munca sau a îmbolnavirilor profesionale este deosebit de importanta în cea ce priveste stabilirea masurilor corective pentru evitarea repetarii unor accidente similare. De obicei la originea accidentelor de munca sau a îmbolnavirilor profesionale se afla o succesiune de încalcari, voluntare sau involuntare, a unor norme tehnice sau a unor reglementari organizatorice. Cunoasterea acestei succesiuni permite gasirea locului, cel mai apropiat de origine, unde se poate interveni cel mai eficient pentru eliminarea posibilitatii de producere a unor accidente similare. Data fiind importanta acestei actiuni de cunoastere a legaturii de cauzalitate între diversele încalcari (aflate la originea accidentelor de munca) si accident au fost create mai multe metode de analiza.

În cele ce urmeaza se va prezenta metoda arborelui de cauze.

1.7. Analiza accidentului prin metoda arborelui de cauze

10

Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de risc Metoda a fost pusa la punct în Franta (de INRS) si permite analizarea accidentelor de munca sau a evenimentelor. Este vorba de a analiza la locul de munca a accidentului sau a evenimentului survenit de curand.

1.7.1. Prezentarea simplificata a arborelui cauzelor

Obiectivele metodei sunt :

punerea în evidenta a cauzelor care au produs accidentul de munca sau evenimentul pentru a solutiona neconformitatilor constatate;

cercetarea (studiul) factorilor de risc care au aparut în diferite situatii de munca si care pot provoca si alte accidente.

Observatie: Aceasta metoda necesita o pregatire profesionala speciala a persoanei care o aplica pentru a da rezultatul scontat.

Trebuie retinut faptul ca accidentele de munca datorate unei singure cauze sunt foarte rare. În mod obisnuit accidentele sunt produse de mai multi factori de risc. Ori asupra acestor factori de risc trebuie intervenit pentru ca accidentul sa nu se mai repete. Este deci necesar ca sa cautam si sa descoperim acesti factori. Dar numai o practica îndelungata în munca poate stabili exact ce trebuie sa faca si ce nu trebuie sa faca salariatul în timp ce-si practica meseria, sa stabileasca informatiile (vizuale, sonore, tactile, etc.) ce-i sunt necesare acestuia în procesul muncii si sa stabileasca activitatile conexe (aprovizionarea cu materie prima, evacuarea deseurilor, întretinere, etc.) sau incidentele ce pot apare (opriri accidentale ale masinilor, deteriorari de scule, materie prima necorespunzatoare).

Organizarea muncii trebuie sa tina cont însa si de munca repetitiva de lunga durata, ritmuri rapide de desfasurare a muncii, salariu în acord, pierderea primelor în caz de rebuturi, etc. Categoriile de cauze care urmeaza, pot servi drept ghid în cazul unei anchete a unui accident de munca.

a) Cauze în legatura cu utilajele si cu produsele:

material inadaptat ca scop utilizarii;

material uzat, întrebuintat necorespunzator;

material utilizat în conditii neprevazute;

produse periculoase;

produse radioactive;

utilizarea electricitatii.

b) Cauze în legatura cu mediul de munca:

munca la înaltime (în constructii, domeniu public, reparatii, aprovizionare, etc.);

munca la adancime (în fose, în transee, santuri, gropi);

zgomot/vibratii (scule, motoare, platforme, vibratoare, etc.);

ambianta (cald, frig, intemperii);

iluminat puternic sau insuficient;

atmosfera poluata de praf sau gaze.

11

Valenţe culturale ale securităţii şi sănătăţii în muncăModulul 4:Pericol – Risc – Factor de riscc) Cauze în legatura cu organizarea muncii:

programul de lucru (schimb de noapte, ore suplimentare);

ritmul de lucru, urgente;

salariu în acord;

comunicare dificila;

d) Cauze în legatura cu individul:

oboseala datorata unei solicitari psihice sau mentale;

îmbatranire sau boala;

naveta de durata la serviciu;

griji extraprofesionale;

supraapreciere.

Aceasta lista nu este exhaustiva.

1.7.2. Analiza accidentului

Se face în patru etape:

c) culegerea de date;

d) întocmirea arborelui cauzelor;

e) alegerea mijloacelor de protectie si formularea actiunilor de prevenire.

f) luarea si respectarea deciziilor.

a. Culegerea de date

Culegerea de fapte se refera decat la fapte sau evenimente concrete si obiective (vazute, citite, auzite). Acest lucru este esential pentru aplicarea acestei metode de analiza. Pentru aceasta trebuie respectate trei reguli:

sa nu se faca interpretari de date;

sa se ia în consideratie numai datele autentice;

sa se evidentieze un fapt o singura data.

Se va acorda atentie urmatoarelor lucruri:

ceea ce nu s-a petrecut ca de obicei, adica ceea ce a fost neobisnuit în eveniment;

ceea ce se petrece permanent în acel loc de munca.

Aceste doua lucruri, ce trebuie evidentiate, se studiaza într-un cadru de observatie ce descompune procesul de munca în:

12


executant (ce este, caracterizare, etc.);

sarcina de munca (ceea ce fac);

echipamentele tehnice si materialele pe care le utilizeaza;

mediul de munca în care evolueaza individul.

b. Întocmirea arborelui cauzelor

Aceasta etapa impune rapiditate. Imediat dupa accident trebuie cules maximul de informatii (observatii, fotografii, declaratii, probe, etc.) despre modul de derulare a evenimentului. Se impune minutiozitate, curiozitate si precizie în vocabular pentru a culege maximum de informatii în aceasta etapa.

Scopul metodei consta în stabilirea cronologica a înlantuirii împrejurarilor despre care s-au cules informatii în etapa precedenta, fapte ce au condus la producerea accidentului. Realizarea propriu-zisa se va face astfel:

se pleaca de la ultimul fapt produs (accidentare, etc.);

se reface firul evenimentelor.

Se pun urmatoarele probleme pentru fiecare fapt:

ce a determinat ca faptul sa se produca?

faptul x, care este precedentul faptului y este singurul care a condus la eveniment?

Tipurile de legaturi logice utilizate în analiza arborelui de cauze sunt prezentate în figura 4.1. prezentata mai jos. Pentru a verifica coerenta logica a arborelui, trebuie puse în cazul fiecarui împrejurari (fapt, eveniment) doua întrebari:

daca X n-ar fi avut loc, ar fi aparut Y?

ca sa se întample Y, trebuie ca X si numai X sa aiba loc?

c. Alegerea mijloacelor de protectie si a actiunilor de prevenire

Consideram ca fiecare fapt figureaza pe arbore si ne punem problema sa gasim mijloacele care îl neutralizeaza, fara a exclude în acest stadiu nici o masura apriorica. Pentru fiecare fapt, mergand de la dreapta la stanga, vom cauta prevenirea cea mai buna posibila:

fie eliminand împrejurarea (faptul) considerata;

fie considerand împrejurarea (faptul) ca un lucru normal în derularea muncii.

Cu cat lista va fi mai mare, cu atat vor fi mai mari sansele de a fi obtinute masuri satisfacatoare pentru etapele urmatoare.

d. Verificarea periodica a deciziilor luate

Pentru verificarea corectitudinii masurilor stabilite pentru evitarea unor evenimente similare se impune verificarea periodica a eficientei acestora si corectarea lor (daca se impune) pentru cresterea eficientei. Cu aceasta ocazie se verifica daca masurile stabilite sunt viabile, sunt bine aplicate si daca nu introduc riscuri suplimentare.

13


Fig. 1.2. Tipurile de legaturi logice utilizate în analiza arborelui de cauze

1.7.3 Aplicatie la metoda de analiza a accidentelor prin metoda arborelui de cauze

(raport de cercetare încheiat de CRAM Nantes)

Împrejurarile producerii accidentului

Un salariat sezonier a fost detasat într-o întreprindere de fasonat piele, lucrand în schimbul I, sarcina lui fiind de a pregati comenzile precum si unele operatii de manutanta. La începutul dupa amiezii, seful magaziei i-a încredintat acestuia niste etichete pentru a fi micsorate cu ajutorul unei stante manuale; ocazie cu care i-a aratat, acestuia din urma, cum decurge operatia:

ridicarea manetei;

ridicarea protectiei cutitului;

pozitionarea etichetelor;

coborarea ecranului de protectie;

coborarea bratului masinii pentru taietura;

ridicarea bratului;

14


recuperarea etichetelor si a straifurilor.

Nici nu a ajuns la postul sau de lucru, ca i s-a adus la cunostinta despre un accident, a carui victima a fost muncitorul sezonier. Un pompier de serviciu a recuperat degetele taiate într-o punga cu gheata. Au fost anuntati pompierii. La spital, degetele taiate au fost grefate cu succes victimei.

Arborele de cauze pentru acest accident este reprezentat în figura 1.3.

Fig. 1.3. Schema arborelui de cauze al accidentului

ANEXA A7.2-1-P5 – Identificarea şi evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri

profesionale existente, stabilirea măsurilor tehnice şi organizatorice în vederea diminuării /

eliminării acestora

Numele partenerului: Partenerul P5 IPA SA

Titlul proiectului: Învaţă Automatica

Codul Proiectului: POSDRU/90/2.1/S/64051

IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA RISCURILOR DE

15


ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE

EXISTENTE, STABILIREA MĂSURILOR TEHNICE

ŞI ORGANIZATORICE ÎN VEDEREA DIMINUĂRII /

ELIMINĂRII ACESTORA Investeşte în oameni !

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 2 “Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”

Domeniul major de intervenţie 2.1 “Tranziţia de la şcoală la viaţa activă”

Cod contract: POSDRU/90/2.1/S/64051

Titlul proiectului: “Învaţă Automatica”

Beneficiar: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Evaluarea riscurilor privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă este realizată pentru

toate categoriile de posturi cuprinse în organigrama întreprinderii. Odată riscurile identificate se

poate face pregătirea personalului utilizând cadrul legislativ adecvat. În prezenta anexă

partenerul P5 a realizat o selecţie din lucrarea “Evaluarea riscurilor de accidentare şi

îmbolnăvire profesională” întocmită de Mirela Valeanu - evaluator autorizat împreună cu

comisia format din Octavian Luchian - medic primar medicina muncii, Vasile Marinescu -

lucrător desemnat S.S.M. cuprinzând componentele materialului care vizează profesiile de

automatist electronist, personal IT, respectiv personal TESA în general.

Lucrarea evidenţiază un capitol de prezentare generală în care se fac consideraţii privind

ierarhizarea riscurilor funcţie de valoarea lor şi alocare eficientă a resurselor destinate

securităţii şi sănătăţii în muncă. În capitolul de concluzii când se face evaluarea generală a

riscului au fost păstrate şi valorile riscurilor pentru celelalte locuri de muncă de la partenerul

P5. 2. PREZENTARE LUCRARE

��Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatate in munca

in vigoare – referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii de risc

16


si a evalua nivelul riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire a

accidentelor si imbolnavirilor profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii acestora.

�� Optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si / sau imbolnavirilor

profesionale are ca punct de plecare evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire

profesionala.

�� Notiunea de risc este definita in literatura de specialitate prin probabilitatea cu care

intr-un proces de munca intervine un accident sau o imbolnavire profesionala cu o anumita

frecventa si gravitate a consecintelor.

�� Scopul evaluarii nivelului de risc este de a oferi posibilitatea cunoasterii situatiei reale

de la fiecare loc de munca, din punct de vedere al securitatii muncii, pentru a se lua

masurile de prevenire cele mai potrivite situatiei date.

�� Metoda utilizata in prezenta lucrare permite ierarhizarea riscurilor in functie de

valoarea lor si alocarea eficienta a resurselor destinate securitatii si sanatatii in munca.

��Principiul metodei consta in:��

• Identificarea factorilor de risc la locul de munca analizat;

• Stabilirea consecintelor actiunii riscurilor executantului, inclusiv gravitatea lor;

• Stabilirea probabilitatii de actiune a riscurilor asupra executantului;

• Atribuirea nivelului de risc in functie de gravitate si probabilitatea consecintelor

factorilor de risc;

• Cuantificarea si ierarhizarea riscurilor.

�� Baza principiului de evaluare a riscurilor consta in luarea in considerare a doi

parametri: frecventa producerii accidentelor si gravitatea consecintei maxime previzibile

(principii incluse si in standardele europene).

17


�� Pe plan mondial, ideea unor diagnoze a starii de securitate a muncii in unitati este

destul de veche dar nu s-a ajuns la alte instrumente de lucru operationale si generalizabile,

acceptandu-se unanim principiul de evaluare a riscurilor pe baza celor doi parametri:

frecventa producerii accidentelor si gravitatea consecintei maxime previzibile.

�� Aceasta metoda va fi utilizata in evaluarea riscurilor de accidentare pentru activitatiledesfasurate la S.C. IPA S.A. la locurile de munca stabilite.

�� Evaluarea riscurilor de accidentare sau imbolnavire profesionala implica trei etape.

Etapa 1 – analiza sistematica a activitatilor stabilite in scopul identificarii factorilor de

risc dependenti de cele patru componente ale sistemului de munca:

• Executant;

• Sarcina de munca;

• Mijloacele de productie;

• Mediul de munca.

Executant – omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;Factorul

uman se regaseste în sistem si indirect, ca factor de conceptie si decizie în spatele

celorlalte componente. Astfel, atât sarcina de munca, cât si mijloacele de productie sau o

parte din mediul de munca (mediul fizic) sunt concepute sau actionate de om. Sub aspectul

genezei accidentelor de munca intereseaza, dupa cum se va vedea ulterior, doar

deficientele executantului, celelalte deficiente (ale factorilor de conceptie si decizie)

regasindu-se în sistem la nivelul mijloacelor de productie, mediului si sarcinii de munca.

Sarcina de munca – totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul

mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu de catre executant, pentru

desfasurarea procesului de munca;

Mijloacele de productie – reprezinta totalitatea mijloacelor de munca – (cladiri,

instalatii, masini, unelte, mijloace de transport etc.) si a obiectelor muncii (materii prime,

produse intermediare etc.) utilizate în procesul de productie a bunurilor materiale.

18


Mediul de munca – reprezinta ambianta în care executantul îsi desfasoara activitatea.

�� Mediul de munca cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant (spatiul de lucru,

conditiile de iluminat, microclimatul, zgomotul, vibratiile, radiatiile, puritatea aerului etc.), iar

pe de alta parte mediul social (relatiile de grup, raporturi pe orizontala si verticala etc.) mai

exact ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai multi

executanti isi realizeaza sarcina de munca.

Procesul de munca reprezinta succesiunea în timp si spatiu a activitatilor conjugate ale

executantului si mijloacelor de productie în sistemul de munca. Pentru ca un proces de munca sa aiba loc este necesar ca cele patru elemente prezentate anterior sa coexiste în

spatiu si în timp si sa intre în relatie între ele.

Disfunctia celor patru elemente ale procesului de munca creeaza riscuri de accidentare sau

imbolnaviri profesionale, riscuri care dupa producerea evenimentului se transforma in

cauze.

�� Producerea unui accident de munca implica interactiunea a cel putin doua cauze: una

obiectiva si alta subiectiva, numai astfel putind avea loc impactul intre victima si sursa care-i

afecteaza organismul. Sistemul de munca

�� În cadrul sistemului de munca, executantul si elementele materiale intra în relatie

functionala prin intermediul sarcinii de munca.

�� În raport cu executantul, sarcina si mediul de munca actioneaza direct asupra

acestuia, în timp ce mijloacele de productie numai indirect, prin intermediul sarcinii.

�� Din punctul de vedere al protectiei muncii, procesul de munca manifesta doua

caracteristici esentiale: prezenta omului în calitate de executant si capacitatea elementelor

implica-te în realizarea lui de a constitui un sistem - sistemul de munca.

�� Prima trasatura defineste procesul de munca drept spatiul de producere a

19


accidentelor de munca si bolilor profesionale, iar cea de a doua caracteristica permite

întelegerea mecanismului de aparitie a celor doua evenimente.

�� Prin urmare, existenta generica a celor patru elemente nu este suficienta pentru

constituirea unui sistem de munca si desfasurarea unui proces de munca. Ele trebuie sa

coexiste în spatiu si timp si sa interactioneze, dar nu la întâmplare, ci în virtutea unui scop

comun. Modul în care se produc interactiunile este esential pentru realizarea scopului

propus.

�� Daca fenomenul accidentarii si îmbolnavirii profesionale este privit ca un efect

circumscris obligatoriu unui proces de munca, pentru a ajunge la cauzele care l-au produs

trebuie sa se stabileasca si sa se analizeze ce se întâmpla în interiorul acestui spatiu de

circumscriere, respectiv în interiorul sistemului de munca.

�� În conditiile în care elementele implicate în realizarea procesului de munca

functioneaza si interactioneaza corect, ele vor realiza scopul pentru care a fost creat

sistemul, respectiv cel de a produce si nu de a se autodistruge. Orice deficienta la nivelul

unuia sau a mai mul-tor elemente, reprezentând o abatere în functionarea prestabilita a

sistemului, conduce la cresterea entropiei, deci la manifestarea tendintei sale de

autodistrugere, inclusiv prin vatamarea omului. �� Accidentele de munca si bolile profesionale sunt deci disfunctii ale sistemului de

munca, generate de dereglarile, calitatile, proprietatile intrinseci etc. ale elementelor sale

constituente.

�� Posibilitatea aparitiei unor astfel de abateri, dar si de corectie a lor prin masuri

adecvate, rezida în chiar natura sistemului de munca, definita prin urmatoarele caracteristici:

�� a. Sistemul este deschis prin componenta om si semideschis prin componenta

tehnica (mijloacele de productie si mediul fizic de munca).

20


�� b. Sistemul este dinamic, schimbându-si starile sub actiunea legii timpului. Se

evidentiaza trei profiluri de stare, semnificativ distincte dupa probabilitatea producerii unor

abateri de la starea normala:

�� - profilul de stare cu tendinta optimizatoare;

�� - profilul de stare optima;

�� - profilul de stare involutiv.

�� c. Sistemul este integrat, întelegând prin aceasta ca modul sau de manifestare nu

este reductibil la starile si trasaturile componentelor luate separat sau la suma simpla

(aritmetica).

�� d. Sistemul este autoreglabil, adica poseda capacitatea de a folosi informatia despre

efectele actiunilor reglatorii anterioare pentru corectarea eventualelor abateri sau erori si

pentru perfectionarea actiunilor viitoare.

�� e. Sistemul de munca este determinist prin constructie si relativ aleator prin modul

concret de functionare.

�� Disfunctiile sistemului nu conduc întotdeauna, obligatoriu, la vatamarea sau

modificarea starii de sanatate a organismului uman. Pentru ca sa se produca un astfel de

efect este necesar sa se constituie un lant cauzal, a carui ultima veriga este întâlnirea dintre

victima si agentul material care o lezeaza. Acest lant este alcatuit din factori (însusiri,

stari, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de munca,

care constituie cauze potentiale de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala,

respectiv factori de risc de accidentare si/sau îmbolnavire profesionala (prescurtat

factori de risc). De regula, factorii de risc reprezinta abateri de la normal ale starii sau

modului de functionare al elementelor sistemului de munca.

Factorii de risc în sistemul de munca

21


�� Din cele aratate anterior rezulta ca spatiul de manifestare al factorilor de risc este procesul de munca.

�� Pentru evidentierea lor este necesara o analiza sistematica a caracteristicilor

accidentogene si ale abaterilor posibile la nivelul fiecarei componente a sistemului.

Factorii de risc proprii executantului

�� Abaterea posibila a executantului de la linia ideala pe care trebuie s-o urmeze pentru

îndeplinirea sarcinii de munca reprezinta întotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai

multora dintre verigile de baza ale activitatii de munca, respectiv:

�� - erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei;

�� - erori de decizie;

�� - erori de executie;

�� - erori de autoreglaj.

�� Eroarea executantului se concretizeaza într-un comportament inadecvat din punctul

de vedere al securitatii muncii, sub forma unei actiuni gresite sau omisiuni. Analizând

posibilitatile de eroare ale executantului în raport cu celelalte elemente ale sistemului de

munca rezulta lista factorilor de risc proprii executantului din Fisa de evaluare a locului de

munca.

Factorii de risc proprii sarcinii de munca

�� La nivelul sarcinii de munca pot aparea doua categorii de cauze potentiale de

accidentare sau îmbolnavire profesionala:

�� - continut sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca în raport cu scopul

sistemului de munca sau cu cerintele impuse de situatiile de risc (operatii, reguli, procedee

gresite, absenta unor operatii, metode de munca necorespunzatoare);

�� - sub/supradimensionarea cerintelor impuse executantului, respectiv

necorespunzatoare posibilitatilor acestuia.

22


�� Analizând aceste caracteristici rezulta lista generica a factorilor de risc proprii sarcinii

de munca (respectiv care se regasesc la nivelul sarcinii de munca), Fisa de evaluare a

locului de munca.

Factorii de risc proprii mijloacelor de productie

�� Analizând mijloacele de productie în raport cu executantul, rezulta lista de factori de

risc din ANEXA 1.

�� Dupa natura actiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de productie se pot

mani-festa sub urmatoarele forme:

�� - factori de risc mecanic, a caror actiune consta în eliberarea brusca, necontrolata si

contraindicata, a energiei cinetice incorporate în mijloacele de productie sau în parti ale acestora;

�� - factori de risc termic, în cazul carora pericolul potential este dat de actiunea

energiei termice incorporate în mijloacele de productie la contactul sau manipularea

acestora de catre executant;

�� - factori de risc electric, la care pericolul consta în posibilitatea contactului direct sau

indirect al executantului cu energia electrica vehiculata de mijloacele de productie;

�� - factori de risc chimic, a caror actiune este determinata de proprietatile chimice

nocive sau potential accidentogene ale substantelor utilizate în procesul de munca;

�� - factori de risc biologic, cu actiune de natura biologica, nociva sau potential

accidentogena, în functie de caracteristicile macroorganismelor si microorganismelor

utilizate în procesul de munca.

Factorii de risc proprii mediului de munca

�� Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub forma de depasiri ale nivelului sau

23


intensitatii functionale a parametrilor specifici (microclimat, zgomot, vibratii, noxe chimice,

radiatii, iluminat etc.), fie caracteristici care reprezinta conditii de munca inadecvate

(suprasolicitare fizica).

�� Mediul social se caracterizeaza prin factori de risc de natura psihica al caror rezultat

este suprasolicitarea executantului.

�� Studiul sistematic al acestor caracteristici, abateri, în raport cu actiunea lor negativa,

generatoare de accidente sau boli profesionale asupra executantului, conduce la lista

generica de factori de risc din Fisa de evaluare a locului de munca.

Clasificarea factorilor de risc si forme de manifestare în sistemul de munca

�� Prin transformarea din posibilitate în realitate, actiunea factorilor de risc devine un

pericol efectiv pentru executant, care poate conduce fie la vatamarea violenta a

organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinând anularea uneia sau a mai

multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. În cazul producerii unor

asemenea evenimente, înseamna ca factorii de risc s-au constituit în cauze (reale) de

accidentare sau îmbolnavire profesionala.

�� Nu este însa posibila o delimitare foarte riguroasa a celor doua categorii. În anumite

conditii, diferenta specifica este data numai de nivelul si durata de expunere a organismului

uman, astfel încât un factor de îmbolnavire poate deveni un factor de accidentare si invers.

De exemplu, pâna la un anumit nivel zgomotul este factor de îmbolnavire producând afectiuni ale organului auditiv; aparitia lui brusca si la o intensitate foarte mare conduce însa

la accidente de munca, fie sub forma traumatizarii organului auditiv, fie prin acoperirea unui

semnal tehnologic important, determinând implicit o reactie accidentogena a executantului.

Reciproc, un factor de accidentare, cum ar fi fisurarea unei conducte, poate determina si o

îmbolnavire profesionala, în functie de agentul transportat care este emanat în mediul de

munca prin fisura.

24


�� În legatura cu delimitarea în factori generatori de accidente si de boli profesionale, ea

are la baza si o alta diferenta, care vizeaza formele de manifestare ale factorilor de risc în

sistemul de munca: variatii sau stari.

Variatiile sunt miscarile ce se abat de la mersul normal, respectiv disfunctiile bruste

ale elementelor implicate în realizarea procesului de munca. Prin definitie, ele sunt specifice

accidentelor de munca. Variatiile sunt proprii tuturor elementelor sistemului de munca: se

rostogolesc obiecte, o masina porneste necomandata sau nu raspunde la comanda de

oprire, executantul se împiedica si cade, jeturi de fluide, balans, recul etc.

Starile sunt însusiri, proprietati, deficiente umane, defecte ale mijloacelor de

produc-tie cu caracter relativ permanent, motiv pentru care le întâlnim mai ales în etiologia

bolilor profesionale. Nu numai elementele statice enumerate mai sus reprezinta stari; prin

caracterul ei relativ permanent, si miscarea functionala a unei roti dintate constituie o stare,

care poate conduce însa la aparitia unui accident de munca si nu a unei boli profesionale.

�� Producerea accidentelor presupune interactiunea variatiilor cu starile. Fara cel putin o

variatie, care sa confere caracterul brusc, imprevizibil, interactiunea starilor nu poate

conduce la accidentare.

�� În anumite cazuri, starile se pot transforma în variatii; prin cresterea brusca a

intensitatii, starile pot deveni variatii accidentogene. În ultima instanta, însa, aceasta

transformare este ea însasi o variatie. Astfel, un nivel prea ridicat de iluminare a locului de

munca reprezinta, în mod normal, un factor de îmbolnavire deoarece afecteaza analizorul

vizual (prin oboseala accentuata). Cresterea brusca a aceluiasi nivel de iluminare poate

provoca însa un accident, prin orbirea directa a executantului.

�� În ce priveste geneza unora de catre altele, nu este exclusa nici o posibilitate: ca în

a-numite conditii o stare sa genereze o variatie; ca o variatie sa determine o stare. De

25


exemplu, prezenta gazelor explozive rezultate în mod permanent din procesul tehnologic în

atmosfera locului de munca reprezinta o stare; acumularea lor peste un anumit nivel (limita

de explozivitate) determina declansarea unei variatii - explozia. Invers, fisurarea unei conducte reprezinta o variatie; în conditiile în care prin conducta circula un agent nociv, care

se raspândeste si se mentine în atmosfera continuu, înseamna ca variatia a generat o stare.

�� Un alt criteriu de clasificare util în analiza posibilitatilor de prevenire, dar si a genezei

accidentelor de munca si a bolilor profesionale, este natura factorului de risc, respectiv:

�� - factori de risc obiectivi, care nu depind de factorul uman si sunt proprii numai

mijloacelor de productie si mediului (fizic) de munca;

�� - factori de risc subiectivi, dependenti de factorul uman, proprii executantului si

sarcinii de munca.

�� În functie de contributia lor potentiala sau reala la producerea unui accident de munca

sau a unei boli profesionale, factorii de risc pot fi:

�� - principali, prin a caror suprimare se elimina în mod cert posibilitatea producerii

vatamarii organismului;

�� - secundari, care favorizeaza efectele actiunii factorilor principali, si a caror eliminare

nu constituie o garantie a evitarii accidentarii sau îmbolnavirii.

Actiunea factorilor de risc asupra organismului uman

�� Asa cum s-a aratat, actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea violenta a

organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinând anularea sau diminuarea

uneia sau a mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. În

primul caz survine un accident de munca, iar în al doilea, o boala profesionala.

�� În prezent, în functie de natura factorilor care le provoaca, se evidentiaza cinci tipuri

26


de vatamari: mecanice, termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate.

�� Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din considerente practice însa,

legislatia din diverse tari limiteaza în mod conventional numarul bolilor considerate

profesionale. În functie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale pot

fi:

�� - intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante

toxice;

�� - pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;

�� - boli de iradiere;

�� - boli prin expunere la temperaturi înalte sau scazute; �� - boli prin expunere la zgomot si vibratii;

�� - boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;

�� - alergii profesionale;

�� - dermatoze profesionale;

�� - cancerul profesional;

�� - boli infectioase si parazitare;

�� - boli prin suprasolicitare;

�� - alte boli.

Relatia factori de risc – cauze

�� Potrivit conceptiei deterministe, în realitatea obiectiva nu exista nimic fara sa fi fost

provocat de o cauza: orice cauza este efectul altei cauze si provoaca la rândul sau alte

efecte. Realitatea înconjuratoare într-o continua transformare se prezinta deci ca o

multitudine de înlantuiri cauza - efect. Accidentele de munca si bolile profesionale reprezinta

momentele finale - efectele - unor înlantuiri cauzale nedorite.

�� În paragrafele anterioare am aratat ca în sistemul de munca exista anumiti factori

27


(însusiri, stari, procese, fenomene, comportamente etc.) proprii componentelor sistemului

care, în anumite conditii, pot provoca accidentul sau boala profesionala. Am denumit

prescurtat acesti factori de risc de accidentare si îmbolnavire profesionala factori de risc. Ei

constituie deci cauze potentiale ale accidentelor si bolilor profesionale.

�� În momentul producerii vatamarii organismului (accident, boala), cauzele potentiale

factorii de risc - se transforma în cauze efective (reale) ale respectivelor evenimente.

�� Asadar, cauzele accidentelor de munca si bolilor profesionale (prescurtat cauze)

re-prezinta factori (însusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) care au provocat

accidentul sau boala profesionala.

�� În continut notiunile de factori de risc si cauze reprezinta acelasi lucru, deosebirile

aparând doar în raport cu momentul în care se analizeaza vis-à-vis de producerea leziunii.

De regula, înainte de accident se vorbeste de factori de risc, iar dupa accident, când

posibilitatea s-a transformat în realitate, de cauze.

Dinamica fenomenelor de accidentare si îmbolnavire profesionala

Producerea unui accident de munca implica actiunea a cel putin doua cauze,

una obiectiva si cealalta subiectiva, deoarece numai astfel poate avea loc impactul dintre victima si agentul material care îi afecteaza organismul.

�� Mentinându-ne la stadiul premergator vatamarii, se poate afirma ca pentru ca ea sa

ai-ba loc este necesara interactiunea dintre un factor de risc obiectiv si unul subiectiv,

propriu executantului, si anume cel putin simpla prezenta a acestuia. De regula, însa,

aceste cauze minime reprezinta ultima veriga a unor adevarate lanturi cauzale.

Cunoasterea înlantuirii de cauze - efecte care conduc la accident este necesara deoarece

ofera posibilitati de interventie si stopare pe parcurs în situatii similare, precum si de stabilire

a masurilor de prevenire.

28


�� Prin urmare, dinamica accidentarii în munca poate fi descrisa ca o înlantuire de

cauze - efecte, indiferent ca este analizata în stadiul de potentialitate sau dupa

produce-rea evenimentului, care se deruleaza în cursul realizarii procesului de munca. La

un capat al lantului se afla cauza initiala, situata cel mai departe în timp de momentul

producerii vatamarii organismului, dar dupa constituirea si intrarea în functiune a sistemului

de munca. La celalalt capat se afla cauza finala, aflata cel mai aproape de producerea

leziunii.

În dinamica producerii accidentului, cauzele se înlantuie si se îmbina din

"amonte" spre "aval", distingându-se din acest punct de vedere doua modalitati de

legaturi:

�� - înlantuirea lineara a cauzelor, astfel încât cauza din "aval" constituie efectul cauzei

din "amonte" si, la rândul ei, cauza efectului care îi succede în aval;

�� - îmbinarea a doua sau mai multe cauze, care genereaza un anumit efect, ce se

constituie într-o cauza situata în "aval" fata de acestea, si care, la rândul sau, poate

determina un alt efect sau poate constitui cauza finala.

�� În orice situatie, pentru producerea accidentului este necesara constituirea lanturilor

legaturilor lineare ale cauzelor; anihilarea unei singure secvente a acestora este suficienta

pentru evitarea vatamarii (principiul dominoului). Conform celor afirmate, se pot distinge alte

doua tipuri de cauze: principale si secundare sau favorizante. Cauzele principale sunt

cele a caror anihilare întrerupe lantul cauzal, cele care constituie verigile obligatorii pentru

producerea accidentului. Cauzele secundare sunt cele care se îmbina cu cauzele principale,

contribuind la producerea altei cauze principale. Prezenta cauzelor favorizante nu este

obligatorie pentru aparitia unui anumit efect; ele doar contribuie la evolutia cauzei principale,

în sensul producerii efectului.

29


În dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile :

�� a) faza I: constituirea situatiei de accidentare, care începe cu cauza situata cel mai aproape de momentul producerii leziunii si care se caracterizeaza prin urmatoarele:

�� - este aparent nediferentiata fata de situatia normala, astfel încât pericolul nu poate fi

sesizat decât daca este urmarit în mod special;

�� - apare o situatie periculoasa sesizabila, care este initiata de factorul uman;

�� - de regula, se poate interveni pentru prevenirea accidentului atât de catre executant,

cât si de catre factorii de decizie;

�� b) faza a II-a: desfasurarea situatiei de accidentare, care consta în înlantuirea si

îmbinarea mai multor cauze, generând cauza finala; caracteristicile fazei sunt:

�� - are loc înlantuirea si îmbinarea mai multor cauze, într-un interval scurt de timp;

�� - datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot fi agravante;

�� - exista totusi posibilitatea, foarte limitata fata de faza anterioara, de a se interveni

pentru prevenirea leziunii;

�� c) faza a III-a: producerea leziunii, faza în care actioneaza cauza finala:

�� - este faza definitorie a accidentului;

�� - are loc impactul omului cu elementele mijloacelor de productie sau ale mediului fizic

ambiant, care provoaca leziunea prin îmbinarea celor doua lanturi de legaturi lineare;

�� - se produce într-un timp foarte scurt, astfel încât singurele posibilitati de a actiona

sunt reactiile reflexe de autoaparare ale executantului.

În raport cu locul lor în dinamica accidentului se pot distinge trei tipuri de

cauze: initiale, intermediare si finale, iar în functie de efectul produs: cauze directe,

respectiv cauza finala al carui efect este însasi leziunea, si cauze indirecte, care produc o

30


alta cauza, intermediara sau finala. Cauza initiala si cauzele intermediare sunt întotdeauna

indirecte; cu cât sunt mai în amonte fata de momentul producerii accidentului, cu atât ofera

posibilitati mai largi si mai sigure de prevenire a vatamarii.

�� Practica a dovedit ca exista situatii în care identificarea tuturor cauzelor din interiorul

unui sistem de munca, dupa modelul prezentat anterior, nu este suficienta. Facând

abstractie de cazurile de forta majora, s-a constatat ca de multe ori disfunctiile elementelor

implicate în realizarea procesului de munca îsi au originea în afara sistemului de munca si

înainte de constituirea si intrarea sa în functiune (de exemplu, vicii ascunse din proiectarea

sau executarea mijloacelor de munca).

�� În consecinta, în modelarea fenomenului de accidentare, viziunea trebuie extinsa în

spatiu si timp, incluzând si deficientele generate în etapele de conceptie, proiectare si

executie (respectiv formare si selectare pentru executant) a elementelor sistemului demunca, capabile sa contribuie la aparitia unor cauze de accidentare.

�� Asemenea deficiente, premergatoare factorilor de risc propriu-zisi, prezinta trei

caracteristici definitorii, care le diferentiaza de notiunea de "cauza de accidentare":

�� a) Eliminarea lor nu se poate face din interiorul sistemului avut în vedere, ea revenind

altor sisteme de munca, distincte.

�� b) În general, nu exista posibilitatea de stabilire, în momentul constituirii lor ca

deficiente, a unei relatii cu un sistem de munca determinat.

�� c) În cazul acestui gen de abateri nu se poate evidentia o relatie unica bipolara cauza

- efect; unei singure deficiente îi pot corespunde efecte diferite, în functie de caracteristicile

celorlalte elemente împreuna cu care elementul deficitar va constitui un sistem de munca.

�� În baza diferentelor mentionate, abaterile cu care pot intra într-un sistem de

munca elementele implicate în realizarea unui proces de munca le vom desemna ca

31


substrat cauzal al accidentelor de munca.

�� Corespunzator categoriilor mari de factori de risc proprii fiecarui element se pot

des-prinde si posibilele deficiente de natura substratului cauzal.

�� În cazul executantului, eroarea sa, care se concretizeaza într-un comportament

riscant, poate fi urmarea unei deficiente a capacitatii de munca individuale. La rândul sau,

aceasta este caracterizata de o serie de variabile, atât cvasistatice (cum sunt aptitudinile,

experienta), cât si de moment (ca oboseala), care pot constitui incompatibilitati permanente

sau temporare cu cerintele impuse de un anumit proces de munca, si care apar înainte ca

individul sa participe la realizarea acestuia.

�� Atât un nivel corespunzator în raport cu sarcina de munca al cunostintelor si

deprinderilor profesionale, cât si oboseala, boala, emotiile etc. reprezinta deficiente ale

elementului "executant" care, desi iau nastere în afara sistemului de munca, generând un

factor de risc (eroarea executantului) pot contribui la producerea unui accident de munca.

Sarcina de munca si ambianta sociala imediata de munca sunt elemente

relationale, care nu pot exista independent si premergator sistemului de munca. În

consecinta, nu se pot stabili alte deficiente proprii acestora în afara celor de natura factorilor

de risc.

�� Caracteristicile initiale ale mijloacelor de productie, cu care pot intra în sistemul de

munca si care pot genera factori de risc de accidentare, sunt fie de natura conceptiei si

proiectarii, fie a executiei mijloacelor de munca si calitatii obiectelor muncii .

�� Deficientele din conceptie si proiectare pot fi datorate, în cazuri foarte rare, limitelor

atinse de cunostintele stiintifice si posibilitatile tehnologice. Acestea fac posibila utilizarea, daca cerintele sociale o impun, a unor tehnologii, masini, instalatii etc. ale caror riscuri

intrinseci de accidentare nu pot fi eliminate sau anihilate prin conceptie. Uneori, riscurile nu

sunt nici macar constientizate, deoarece nu a existat posibilitatea identificarii în timp a

32


efectelor lor.

�� În cele mai multe cazuri este vorba însa de vicii ascunse, generate de greseli de

conceptie si proiectare, deficiente care nu pot fi depistate la receptie prin metodele

obisnuite.

�� Nerespectarea cu strictete a proiectelor de executie la realizarea mijloacelor de

munca constituie si ea o sursa potentiala de aparitie a unor factori de risc.

�� Deficiente vizibile si ascunse cu efecte accidentogene pot prezenta si materiile prime,

materialele auxiliare si semifabricatele, fie prin natura lor, fie din executie.

�� Dintre cele doua laturi ale mediului de munca, singura care poate intra în discutie ca

fiind precedenta constituirii si functionarii sistemului de munca este mediul fizic ambiant. În

cazul sau se regasesc aceleasi categorii de deficiente ca si în cazul mijloacelor de

productie.

�� Luând în considerare si substratul cauzal se poate construi modelul global al dinamicii

accidentarii, alegându-se ca punct de plecare momentul în care începe formarea, respectiv

conceptia elementelor sistemului de munca. În consecinta, vom distinge doua faze ale

dinamicii producerii unui accident de munca:

�� - Prima se desfasoara în afara sistemului de munca în care are loc evenimentul,

anterior constituirii acestuia, respectiv în etapele de conceptie/formare, proiectare si

executie a elementelor sistemului de munca (cu exceptia celor relationale), si consta în

aparitia unor deficiente de natura substratului cauzal; ofera posibilitatea stabilirii si aplicarii

celor mai eficiente masuri de prevenire.

�� - Cea de a doua faza se deruleaza în interiorul sistemului de munca, din momentul

constituirii si intrarii acestuia în functiune, pâna la întreruperea sa prin accident. Ea se

33


manifesta ca o înlantuire de cauze - efecte, care reprezinta materializarile actiunii factorilor

de risc existenti în sistem, si parcurge trei subfaze: constituirea situatiei de accidentare,

desfasurarea situatiei si producerea leziunii.

�� Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor desfasurate in cadrul S.C. IPA

S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii (metode de lucru, personal

existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica,istoric evenimente (accidentesi/sau boli

profesionale inregistrate). Etapa 2 – stabilirea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la activitatile

identificate, utilizand scala de cotare a gravitatii si probabilitatii de producere a unui accident

de munca sau imbolnavire profesionala, grila de evaluare a riscurilor si scala de incadrare a

nivelului de risc.

�� Scala de cotare a gravitatii consecintelor se bazeaza pe criterii medicale de

diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca. Gravitatea consecintelor

impactului asupra executantului se incadreaza in sapte clase de gravitate: neglijabil –

consecinte minore, incapacitate temporara de munca de 3 - 45 zile, 45 – 180 zile,

invaliditate gradul III, II, I si deces.

In evaluarea nivelului de risc se ia in considerare gravitatea maxima previzibila

posibila.

�� Scala de probabilitate a producerii consecintei maxime previzibile este asimilata dupa

standardele Uniunii Europene.

�� Clasa de probabilitate este de la 1 (consecinte extrem de rare), pana la 6 (foarte

frecvente). In stabilirea probabilitatii actiunii riscului se ia in calcul numarul de persoane

expuse, numarul de accidente si imbolnaviri profesionale inregistrate intr-o perioada

determinata (ultimii 10 ani), precum si gradul de tehnicitate al locului de munca (activitate)

evaluat.

34


�� Grila de evaluare a riscurilor reuneste sub forma unei matrice cu sapte linii si sase

coloane clasele de gravitate si probabilitate a producerii consecintelor maxime previzibile.

Etapa 3 – Stabilirea nivelului de risc global pentru fiecare activitate analizata pe baza

formulei de calcul prezentata mai jos. Nivelul de risc (Nr) pe fiecare activitate analizata se

calculeaza ca medie ponderata a nivelurilor de risc pentru factorii de risc identificati.

�� Formula de calcul al nivelului de risc global este:

n

∑ Ri X ri

i=1 Nr = n

∑ ri

i=1

unde:

�� - Nr: nivelul de risc global pe loc de munca;

�� - ri: rangul factorului de risc i;

�� - Ri: nivelul de risc pentru factorul i;

�� - n: numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv.

�� Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe „ scala de incadrare a

nivelurilor de risc / securitate”, constituita pe principiul proportionalitatii diverse intre nivelurile de risc si securitate.

�� Spre deosebire de alte metode, metoda utilizata are avantajul identificarii tuturor

riscurilor de accidente existente la locul de munca, precum si gravitatea actiunii acestora

asupra organismului, permitand ierarhizarea tuturor actiunilor de prevenire a accidentelor

sau imbolnavirilor profesionale prin luarea masurilor de evitare a fiecarui risc.

�� Rezultatele evaluarilor sunt cuprinse in fisele de evaluare a locurilor de munca,

documente centralizatoare a factorilor de risc identificati si cuantificati.

35


�� Se precizeaza ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7 reprezentand un

nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima. La aceasta limita

desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind echivalenta cu producerea

accidentului / imbolnavirii profesionale. Se accepta ca risc maxim acceptabil nivelul 3,5

peste aceasta valoare se impun luarea de masuri tehnice si organizatorice pentru reducerea

acestuia.

�� Sunt prezentate in continuare fisele de evaluare a riscului de accidentare pentru

fiecare activitate desfasurata, pentru care s-a determinat nivelul de risc, precum si fisele de

masuri(dupa caz), in care, in functie de nivelul de risc se propun principalele masuri de

diminuare / eliminare pe cat posibil a riscului de accidentare la locul de munca analizat.

�� Lucrarea este utila pentru determinarea nivelului de risc de producere a accidentelor

si imbolnavirilor profesionale, fiind o baza completa pentru constientizarea personalului

asupra acestui risc, putandu-se lua astfel masurile menite sa asigure o securitate sporita a

muncii. Ea va fi utilizata si la instruirea personalului (la angajare si periodic), pentru ca

acesta sa cunoasca riscurile de accidentare si obligatiile ce-i revin pentru evitarea producerii

accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale. Totodata aceasta lucrare va fi folosita

la elaborarea documentatiei de prevenire (plan de prevenire) ceruta de legea securitatii si

sanatatii in munca. 3.1 LOCUL DE MUNCA NR.1

TESA3.1.1 PROCESUL DE MUNCA

�� Executantul se ocupa de� culegerea, introducerea si prelucrarea� de

date,� folosind sistemul informatic �pus la dispozitie de catre angajator. Colaboreaza cu

utilizatorii de sisteme informatice� din cadrul societatii .

Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a �sistemelor de lucru în

domeniul software cat si� de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a fost instruit

36


si informat in prealabil cum sa le utilizeze).

3.1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT

A. MIJLOACE DE PRODUCTIE

Echipamentele de munca folosite sunt:

• Calculatoare �(PC) – videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse;

• Imprimanta;

• Fotocopiator;

• Fax;

• Scaner;

• UPS;

• Valori monetare;

• Seif;

• Telefon;

• Accesorii de birotica / papetarie;

• Foarfeca, cuter;

• Mobilier specific de birou.

Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor: • Dozator apa;

• Aparat filtru pentru cafea;

• Frigider.

Mijloace de protectie:

• Trusa medicala de acordare a primului ajutor;

• Extinctor;

• Materiale igienico-sanitare.

B. SARCINA DE MUNCA

• Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea�de date,�folosind sistemul

informatic pus la dispozitie de catre angajator;

37


• Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe specifice;

• Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent acestuia;

• Prelucreza, indosariaza si arhiveaza�toate documentele societatii asigurand

accesibilitatea ulterioara la informatii;

• Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;

• Se ingrijeste de inregistrarea si intampinarea vizitatorilor pana ce acestia sunt preluati

de persoanele de contact din cadrul companiei;

• Se ocupa de bunul demers al rezervarilor de bilete de avion si/sau cazare si de

emiterea corecta a acestora;

• Administreaza programarea cursurilor de pregatire in cadrul departamentului;

• Programeaza si participa la sedinte;

• Implementeaza si�mentine o corecta administrare a diferitelor programe sau

documente ce tin de fluxul departamentului de care apartine;

• Planifica, organizeaza si controleaza activitatea organizatiei;

• Identifica si mobilizeaza resursele materiale si umane din organizatie, in

vederea��realizarii obiectivelor propuse;

• Organizeaza, coordoneaza si realizeaza întregul proces de recrutare si selectie de

personal pentru posturile vacante; • Acorda asistenta in evaluarea performantelor angajatilor;

• Se asigura ca toate activitatile sunt realizate conform politicilor si procedurilor stabilite

de companie la nivel global;

• Asigura in mod proactiv solutionarea problemelor angajatilor ce tin de competenta si

latura profesionala a activitatilor realizate de acestia;

• Coordoneaza si�mentine intr-un mod corect si eficient dosarele angajatilor,

inregistrarea acestora in baza de date folosita de companie;

• Pastreaza documentele ce contin detalii referitoare la sistemul de recompensarea al

angajatilor conform performantei in serviciu, sub supravegherea Directorului de

38


Resurse Umane;

• Acorda asistenta noilor angajati, instruindu-i pe acestia conform politicilor companiei;

• Intermediaza relatia dintre angajatii companiei si furnizorii de servicii medicale, de

asigurari de viata, furnizorii de servicii de personal si de salarizare, pe baza

contractelor incheiate intre companie si acestia;

• Primeste si da comunicari;

• Participa la culegerea datelor pentru intocmirea situatiilor statistice sau situatii cerute

de diverse foruri;

• Intocmeste si urmareste acordarea drepturilor salariale pentru salariati;

• Colaborarea cu autoritatile locale, regionale si nationale in vederea indeplinirii

obiectivelor macroeconomice si cele organizationale;

• Incheie contracte cu agenti economici, organizatii non-guvernamentale si alte

organizatii�� privind prestari reciproce de servicii;

• Verifica documentele de intrare in gestiuni si intocmirea acestora;

• Intocmeste fise si balante analitice pentru gestiuni;

• Intocmeste note contabile privind salarizarea personalului finantat din fonduri locale si

de stat;

• Intocmeste declaratiile lunare cu privire la contributiile salariale si le depune la

Administratia Financiara;

• Intocmeste registrul de casa si verifica concordanta incasari-plati;

• Inregistreaza facturile de la furnizorii companiei si aloca cheltuielile pe departamente;

• Emite si inregistreaza facturi pentru vanzarile efectuate;

• Organizeaza, efectueaza si controleaza efectuarea inventarierii bunurilor materiale,

conform prevederilor legale si raspunde de corecta realizare a acestei activitati;

• Asigura indeplinirea obligatiilor societatii catre bugetul de stat, unitati bancare, furnizori, etc.;

• Efectueaza raportari fiscale specifice legislatiei in vigoare;

39


• Asigura corespondenta prin telefon, mail, posta cu furnizorii, clientii si institutiile

statului;

• Participa la negocierea contractelor cu furnizorii si/sau clientii;

• Urmareste derularea contractelor cu subcontractorii;

• Asigura integritatea bazelor de date oferind date corecte si informatii utile ca suport în

luarea deciziilor;

• Asigura interfata in relatiile cu clientii;

• Desfasoara operatiuni de caserie;

• Desfasoara activitati de curierat in vederea depunerii documentatiei specifice

societatii, la institutiile statului si la diverse unitati comerciale;

• Respecta normele de conduita si� procedurile interne;

• Urmareste indeplinirea conditiilor igienico-sanitare, de protectie a muncii, de

prevenire si stingere a incendiilor, de medicina a muncii si de protectie a mediului,

prevazute de reglementarile si normele legislative in vigoare;

• La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform pregatirii si

instruirii personale cat si conform procedurilor de lucru si a atributiilor cuprinse in fisa

postului.

C. MEDIUL DE MUNCA

• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor IPA cat si in

trafic;

• Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu �sistem de furnizare a

aerului conditionat;

• Este asigurata ergonomia locului de munca;

• Iluminatul este mixt si suficient;

• Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare;

• Incaperea este curata;

40


• Pardoseala este neteda, nealunecoasa;

• Zogomotul si vibratiile� sunt� in limite admise deoarece activitatea nu presupune utilizarea unor echipamente� generatoare de noxe fizice.

3.1.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI

A. EXECUTANT

ACTIUNI GRESITE

• Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevãzute în sarcina de

muncã sau de o altã manierã decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in

instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive;

• Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin împiedicare – la

parcurgerea pedestrã a traseelor în incinta sau în perimetrul exterior ;

• Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a

mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective);

• Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare;

• Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de securitate si

sanatate in munca;

• Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca;

• Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente;

• Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare;

• Comunicari si actiuni accidentogene ;

• Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor alcoolice, într-un stadiu avansat de

oboseala sau dupã administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si

narcotice) ;

• Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in calitate de pasager);

• Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/ stationari in

locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone

periculoase in timpul activitatii;

41


• Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate;

• Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele

de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie; • Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care acest lucru nu este

permis in apropierea agentilor chimici inflamabili;

• Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca;

• Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.– la parcurgerea pedestrã a

traseelor în perimetrul exterior;

• Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de

munca ,cu instruire incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau cu

incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;

• Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara respectarea regulilor

ergonomice;

• Reglarea incorecta a caracteristicilor de display;

• Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare manipulate cat si expunerea

acestora in public fara a se asigura asupra riscurilor;

OMISIUNI

• Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in

munca;

• Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului tehnic asupra

defectiunilor aparute in timpul lucrului;

B. SARCINA DE MUNCA

CONTINUT NECORESPUNZATOR

• Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii

de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale omologate;

SUPRASOLICITARE FIZICA

• Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) – lucrul preponderent în

42


pozitia asezat;

• Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata in fata

videoterminalelor; • Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia

scapulo-humerala si articulatia pumnului;

• Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene;

• Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite;

SUPRASOLICITARE PSIHICA

• Ritm mare de munca;

• Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare;

• Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si subordonati,

relatii neprincipiale intre membrii colectivului);

• Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol;

• Monotonia muncii;

C. MIJLOACE DE PRODUCTIE

FACTORI DE RISC MECANIC

• Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a

echipamentelor tehnice din dotare;

• Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manualã;

• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (întepãtoare, tãioase,

alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii;

• Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul normal dintre

domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.– accidente de circulatie de traseu;

• Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a

sistemului de frânare a autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de

corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de

pasager;

43


• Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor

de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;

• Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii

electrocasnice;

• Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; FACTORI DE RISC TERMIC

• Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in care sunt

preparate fierbinti;

• Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in

trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme;

• Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare;

FACTORI DE RISC ELECTRIC

• Electrocutare la aparitia tensiunii de pas;

• Electrocutare prin atingere directã – la atingerea accidentalã a unor cãi de curent

neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ;

• Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea accidentala a legaturilor la instalatia

de împãmântare a unor echipamente tehnice electrice;

FACTORI DE RISC CHIMIC

• Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici, diluant, pasta corectoare;

D. MEDIUL DE MUNCA

FACTORI DE RISC FIZIC

• Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de cãtre seism);

• Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ;

• Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor

in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;


• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti); FACTORI DE RISC BIOLOGIC

44


• Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele exterioare de

deplasare. UNITATEA:

S.C. IPA S.A. NUMAR PERSOANE EXPUSE: 99

SECTIA(DEPARTAMENT):

TEHNICO-ADMINISTRATIV

3.1.4

FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA DURATA EXPUNERII: 8h/sch.

LOCUL DE MUNCA:

TESA

FISA NR.1 ECHIPA DE EVALUARE:

Mirela Valeanu - Evaluator autorizat

Octavian Luchian- Medic primar medicina muncii

Vasile Marinescu - Lucrator desemnat S.S.M.

Neamtu Mariana - Intervievat

COMPONENTA

SISTEMULUI DE MUNCA FACTORI DE RISC

IDENTIFICATI

FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR

DE RISC(descriere,parametri)

CONSECINTA

MAXIMA

PREVIZIBILA

CLASA DE

GRAVITATE

CLASA DE

FRECVENT

45


A

NIVEL

PARTIAL

DE RISC

EXECUTANT ACTIUNI GRESITE

1.Executarea de operatii si lucrari din proprie

initiativa neprevãzute în sarcina de muncã sau de o

altã manierã decât prevederile procedurale sau cele

cuprinse in instructiunile specifice postului din care

sa rezulte stari periculoase sau nocive;

DECES 7 1 3

2.Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin

alunecare, prin împiedicare – la parcurgerea

pedestrã a traseelor în incinta sau în perimetrul

exterior ;

ITM 45-180 zile 3 1 2

3.Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea

echipamentului de lucru si a mijloacelor de

protectie din dotare ( inclusiv cele colective);

DECES 7 1 3

4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a

echipamentelor tehnice din dotare; DECES 7 1 3

5.Minimalizarea pericolului prin nerespectarea

instructiunilor de lucru si de securitate si sanatate in

munca;

DECES 7 1 3

46


6.Parasirea locului de munca fara acordul

conducatorului locului de munca; DECES 7 1 3

7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor

existente; DECES 7 1 3

8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3 9.Comunicari si actiuni accidentogene ; DECES 7 1 3

10.Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor

alcoolice, într-un stadiu avansat de oboseala sau

dupã administrarea unor medicamente (sedative

halucinogene si narcotice) ;

DECES 7 1 3

11.Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in

calitate de pasager); DECES 7 1 3

12.Expunerea in afara sarcinii de munca la factori

periculosi, prind deplasari/ stationari in locuri sau

zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau

stationari in zone periculoase in timpul activitatii;

DECES 7 1 3

13.Nerespectarea instructiunilor specifice de

electrosecuritate; DECES 7 1 3

14.Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu

sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie

cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;

DECES 7 1 3

15.Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari

aprinse) în locuri în care acest lucru nu este permis

in apropierea agentilor chimici inflamabili;

47


DECES 7 1 3

16.Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1

17.Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale,

santuri, etc.– la parcurgerea pedestrã a traseelor în

perimetrul exterior;

DECES 7 1 3

18.Repartizare executant cu pregatire profesionala

necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu

instruire incompleta în domeniul securitatii si

sanatatii în munca sau cu incompatibilitati

psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca;

DECES 7 1 3

19.Pozitionare incorecta a elementelor sistemului

de calcul fara respectarea regulilor ergonomice; ITM 45-180 zile 3 1 2

20.Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; ITM 3-45 zile 2 1 1

21.Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor

monetare manipulate cat si expunerea acestora in

public fara a se asigura asupra riscurilor;

DECES 7 1 3

EXECUTANT OMISIUNI 22.Neefectuarea in timp util a unor operatii

indispensabile securitatii si sanatatii in munca; DECES 7 1 3 23.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai

echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute

in timpul lucrului;

DECES 7 1 3

SARCINA DE MUNCA

CONTINUT

48


NECORESPUNZATO

R

24.Lucrul în conditii de neconformitate cu

reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii de

lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor

medicale omologate;

DECES 7 1 3

SARCINA DE MUNCA SUPRASOLICITARE

FIZICA

25.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare

(efort static) – lucrul preponderent în pozitia asezat; ITM 45-180 zile 3 1 2

26.Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere

indelungata in fata videoterminalelor; INV gr.III 4 1 2

27.Suprasolicitarea articulatiilor membrelor

superioare in special articulatia scapulo-humerala si

articulatia pumnului;

ITM 3-45 zile 2 1 1

28.Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor

interfalangiene; ITM 3-45 zile 2 1 1

29.Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor

prelungite; ITM 3-45 zile 2 1 1


PSIHICA 30.Ritm mare de munca; ITM 3-45 zile 2 1 1

31.Efectuare de operatii cu grad de raspundere

mare; ITM 3-45 zile 2 1 1

32.Climat psihosocial necorespunzator ( relatii

49


neprincipiale intre sefi si subordonati, relatii

neprincipiale intre membrii colectivului);

DECES 7 1 3

33.Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; DECES 7 1 3

34.Monotonia muncii; NEGLIJABILE 1 1 1

MIJLOACE DE

PRODUCTIE

FACTORI DE RISC

MECANIC

35.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la

utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor

tehnice din dotare;

ITM 45-180 zile 3 1 2

36.Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate

incorect sau la manipularea manualã; ITM 3-45 zile 2 1 1

37.Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi

periculoase (întepãtoare, tãioase,

alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii

activitatii;

ITM 3-45 zile 2 1 1 38.Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la

deplasarea pe traseul normal dintre domiciliu si

sediul S.C. IPA S.A.– accidente de circulatie de

traseu;

DECES 7 1 3

39.Accidente rutiere datorate: autoblocarii

functionarii mecanismului de directie sau a

50


sistemului de frânare a autoturismului în mers,

exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri

(copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,

executantul avand calitatea de pasager;

DECES 7 1 3

40.Deterioararea accidentala a echipamentului

individual de protectie cat si a mijloacelor de

protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic;

DECES 7 1 3

41.Deteriorarea accidentala a echipamentelor

tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; DECES 7 1 3

42.Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu

avionul; DECES 7 1 3

MIJLOACE DE

PRODUCTIE

FACTORI DE RISC

TERMIC

43.Ardere, oparire cauzate de caderea

(rasturnarea) unor recipienti in care sunt preparate

fierbinti;

ITM 45-180 zile 3 1 2

44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti in

timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in

timpul coliziunilor dintre autoturisme;

DECES 7 1 3

45.Incendii provocate de izolatii electrice

51


necorespunzatoare; DECES 7 1 3

MIJLOACE DE

PRODUCTIE

FACTORI DE RISC

ELECTRIC 46.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3

47.Electrocutare prin atingere directã – la atingerea

accidentalã a unor cãi de curent neprotejate sau

aflate accidental sub tensiune ;

DECES 7 1 3

48.Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea

accidentala a legaturilor la instalatia de

împãmântare a unor echipamente tehnice electrice;

DECES 7 1 3

MIJLOACE DE

PRODUCTIE

FACTORI DE RISC

CHIMIC

49.Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici,

diluant, pasta corectoare; ITM 3-45 zile 2 1 1

MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC

FIZIC

50.Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de

cãtre seism); DECES 7 1 3

51.Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor

din arhiva unitatii ; NEGLIJABILE 1 1 1 52.Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul

defectuos a scaunelor executantilor in dreptul

52


casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea

geamurilor si a usilor;

ITM 3-45 zile 2 1 1


CHIMIC

53.Prezenta in zone cu potential pericol de

explozie(statie carburanti); DECES 7 1 3


BIOLOGIC

54.Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.)

prezente pe traseele exterioare de deplasare. DECES 7 1 3

Locul de munca nr.1

Nivelul de risc global al locului de munca este: 2.71

54

∑ Ri X ri

i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 35(3x3) + 6(2x2) + 13(1x1) Nrgi = 54 = 0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 35x3 + 6x2 + 13x1 = 2.71

∑ ri

i=1 Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

Locul de munca nr.1

NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.71LEGENDA FIGURA Nr.1

Nr. Crt. Denumirea factorului de risc

Nivel

partial de

risc

F1

Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa

53


neprevãzute în sarcina de muncã sau de o altã manierã decât

prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile

specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau

nocive;

3

F2

Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,

prin împiedicare – la parcurgerea pedestrã a traseelor în

incinta sau în perimetrul exterior ;

2

F3

Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului

de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele

colective);

3

F4 Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor

tehnice din dotare; 3

F5 Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de

lucru si de securitate si sanatate in munca; 3

F6 Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului

de munca; 3

F7 Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 3

F8 Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; 3

F9 Comunicari si actiuni accidentogene ; 3

F10

Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor alcoolice,

54


într-un stadiu avansat de oboseala sau dupã administrarea

unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ; 3

F11 Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in

calitate de pasager); 3

F12

Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi,

prind deplasari/ stationari in locuri sau zone cu pericol

temporar sau permanent. Intrari sau stationari in zone


3

F13 Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; 3

F14

Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme

improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost

prevazut echipamentul din fabricatie;

3

F15

Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în

care acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici

inflamabili;

3

F16 Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; 1

F17 Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.– la

parcurgerea pedestrã a traseelor în perimetrul exterior; 3 F18

Repartizare executant cu pregatire profesionala

necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire

55


incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau cu

incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de

munca;

3

F19 Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara

respectarea regulilor ergonomice; 2

F20 Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; 1

F21

Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare

manipulate cat si expunerea acestora in public fara a se

asigura asupra riscurilor;

3

F22 Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile

securitatii si sanatatii in munca; 3

F23

Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai

echipamentului tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul

lucrului;

3

F24

Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementãrile

specifice: nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de

curent electric, lipsa truselor medicale omologate;

3

F25 Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) –

lucrul preponderent în pozitia asezat; 2

56


F26 Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere indelungata

in fata videoterminalelor; 2

F27 Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special

articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului; 1

F28 Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; 1

F29 Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite; 1

F30 Ritm mare de munca; 1

F31 Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; 1

F32

Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre

sefi si subordonati, relatii neprincipiale intre membrii

colectivului);

3

F33 Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; 3

F34 Monotonia muncii; 1

F35 Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea

usilor de acces sau a echipamentelor tehnice din dotare; 2

F36 Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau

la manipularea manualã; 1

F37

Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase

(întepãtoare, tãioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul

desfasurarii activitatii;

1

F38

Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la deplasarea pe

57


traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.–

accidente de circulatie de traseu;

3 F39

Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii

mecanismului de directie sau a sistemului de frânare a

autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de

corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,


3

F40

Deterioararea accidentala a echipamentului individual de

protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut

echipamentul tehnic;

3

F41 Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare

sau a aparaturii electrocasnice; 3

F42 Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; 3

F43 Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor

recipienti in care sunt preparate fierbinti; 2

F44

Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii

autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre

autoturisme;

3

F45 Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare; 3

F46 Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; 3

58


F47

Electrocutare prin atingere directã – la atingerea accidentalã a

unor cãi de curent neprotejate sau aflate accidental sub

tensiune ;

3

F48

Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea accidentala

a legaturilor la instalatia de împãmântare a unor echipamente

tehnice electrice;

3

F49 Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici, diluant, pasta

corectoare; 1

F50 Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de cãtre seism); 3

F51 Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva

unitatii ; 1

F52

Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a

scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a

aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;

1

F53 Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie

carburanti); 3

F54 Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe

traseele exterioare de deplasare. 3 3.1.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII PENTRU

LOCUL DE MUNCA NUMARUL 1

��Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 1 este egal cu 2.71 valoare ce

59


îl încadreaza în categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil.

Rezultatul este sustinut de “Fisa de evaluare Nr. 1”, din care se observa ca din totalul

de 54 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse în limita de acceptabilitate. În ceea

ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa

cum urmeaza (vezi Fig. 2 ):

• 42.59% - factori proprii executantului;

• 20.37% - factori proprii sarcinii de munca;

• 27.78% - factori proprii mijloacelor de productie;

• 9.26% - factori proprii mediului de munca;

��Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 66.67 % dintre factorii de risc identificati

pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE). Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA

ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA

Locul de munca nr.1

NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.713.3 LOCUL DE MUNCA NR.3

IT3.3.1 PROCESUL DE MUNCA

�� Executantul este responsabil cu implementarea de sisteme informatice cat si

intretinerea aplicatiilor in functionare.Totodata acesta asigura si gestioneaza dotarea cu

tehnica de calcul, comunicatii si software si ofera suport tehnic utilizatorilor de programe

informatice din cadrul companiei;







60



• Imprimanta;

• Fotocopiator;

• Fax;

• Scaner;

• Telefon;



• Retroproiector;

• Trusa scule de mana de tip electronist (patent, surubelnita manuala si electrica, chei

fixe si dinamometrice,sfic, cleste sertizare, mufe retea, ciocan de lipit );

• Echipamente specifice activitati, precum servere, switch-uri, routere, firewall-uri,

modemuri analogice si digitale;

• Aparate de masura precum analizoarele de spectru sau multimetrele;

• Cabluri, mufe, etc.; • Ghilotina hartie;

• UPS;

• KVM;

• Mobilier specific de birou.

Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:

• Dozator apa;


• Frigider.


• Trusa medicala de de accordare a primului ajutor;

• Extinctor;


61


B. SARCINA DE MUNCA

• Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea� de date,� folosind �sistemul �

informatic �pus la dispozitie de catre angajator;

• Se ocupa de monitorizare infrastructurii de retea, a echipamentelor instalate in toate

unitatile teritoriale;


• Foloseste echipamentul tehnic(P.C.) cat si echipamentul conex aferent acestuia;

• Monitorizeaza functionarea site-ului de web al societatii;

• Asigura asistenta tehnica pentru exploatarea aplicatiilor informatice implementate;

• Asigura mentenanta retelei de calculatoare ;

• Urmareste exploatarea tehnicii de calcul în reteaua� locala de calculatoare conform

conditiilor normative adecvate; • Propune masuri de optimizare a exploatarii tehnicii de calcul si a retelei locale de

calculatoare;

• Primeste sesizari pentru defectiunile aparute la sistemele de calcul;

• Face constatarea defectiunilor si procedeaza la remedierea lor;

• Service tehnica de calcul – imprimante, scanere ( evidenta lor ), trimiterea catre firma

care se ocupa de depanarea acestora – reinstalarea sistemelor de calcul în retea

dupa depanare;

• Remediaza defectiuni la servere – verificare, constatare, schimbare hard discuri (

salvarea datelor );

• Administrare servere – acces la servere de la distanta, configurari pe servere, UP –

date programe ( fisiere );

• Cablari – asigurarea materialelor, deplasarea la oficii, masuratori, cablarea

propriuzisa, instalare prize de retea, cablu de retea, Patch – panel, switch-uri,

conectare statie de lucru si server, conectare Router, verificare functionalitate;

• Raspunde de pastrarea resurselor hardware si software, a dreptului si accesului la

62


baza de date, a disciplinei în retea;

• Raspunde de întretinerea tehnicii de calcul, a instrumentelor informatice, a bazelor de

date, comunicatii în retea si transmiterii informatiei pe mediu magnetic spre interiorul

directiei si în relatie cu alte subunitati, indifferent daca întretinerea se efectueaza

direct sau prin intermediar;

• Raspunde de implementarea la nivelul subunitatii de noi aplicatii, în conformitate cu

instructiunile si documentatia primita, inclusiv: instalarea aplicatiei, concordanta

cerintelor cu resursele, pregatirea programului ce exploateaza aplicatia, asigurarea

asistente intensive pe perioada de experimentare si în exploatarea incipienta;

• Întocmeste si propune spre avizare si aprobare conducerii societatii planul de

încarcare a tehnicii de calcul si proiectul tehnic de interconectare a tehnicii de calcul,

asigurând implementarea lor.

• Semnalizeaza eventualele anomalii de conceptie a aplicatiilor în exploatare, propune

solutii sau perfectionari, analizeaza împreuna cu celelalte compartimente functionale

noi cerinte de activitati informatizate;

• Stabileste necesarul de echipamente de calcul al societatii �pe criterii de încarcare

optima a configuratiilor de calcul;

• Asigura asistenta metodologica si lucrativa a personalului de informatizare din

societate;

• Organizeaza activitatea de pregatire a personalului functional si operativ de

exploatare pentru utilizarea tehnicii de calcul si a aplicatiilor specifice;

• Executa dezvoltarea de aplicatii software pentru companie si pentru beneficiari;

• Organizeaza si urmareste lucrarile de întretinere si reparare a echipamentului de

calcul din dotarea societatii;

• Se preocupa de buna functionare a retelelor de calculatoare din dotare si de

implementarea în sistemele de retele a programelor de aplicatii specifice;

63


• Raspunde de asigurarea securitatii documentelor si pastrarea secretului de serviciu;

• Mentine curatenia la locul de munca;

• Isi insuseste si aplica prevederile legislatiei si a normelor interne in domeniul

securitatii si sanatatii in munca si cele privind apararea impotriva incendiilor;

• Participa la instruirile privind securitatea si sanatatea in munca, si cele privind

apararea impotriva incendiilor, organizate in cadrul societatii;

• Aplica masurile de prim ajutor adecvate tipului de accident;

• Aplica masurile de urgenta si evacuare respectand procedurile specifice;

• Indeplineste orice alta sarcina primita de la conducatorul direct al locului de munca,

pentru care are pregatirea necesara si pentru care este autorizat si instruit.

C. MEDIUL DE MUNCA

• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor IPA cat si in

trafic;








• Zogomotul si vibratiile� sunt� in limite admise deoarece activitatea nu presupune

utilizarea unor echipamente� generatoare de noxe fizice. 3.3.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI

A. EXECUTANT

ACTIUNI GRESITE

• Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevazute în sarcina de

munca sau de o alta maniera decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in

64


instructiunile specifice postului;

• Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului individual de protectie

de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele colective);

• Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din

dotare;


de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;

• Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din dotare cat si a

materialelor utilizate;

• Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare;





• Comunicari si actiuni accidentogene;


sanatate in munca;

• Supraaprecierea limitelor personale;

• Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente;


• Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin împiedicare – la

parcurgerea pedestra a traseelor în incinta sau în perimetrul exterior;

• Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor (sedative,

halucinogene si narcotice) cat si in stare de oboseala avansata;


• Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza vizuala de deplasare; • Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea acestora impotriva

65


caderilor necontrolate;

• Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care acest lucru nu este

permis;

• Interventii la componente de masini in miscare in timpul functionarii acestora;

• Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã (in calitate de pasager);

• Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund (defecte sau

neomologate);

• Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la reteaua electrica si fara

asigurarea masurilor care sa previna punerea accidentala sub tensiune;

• Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana;

• Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee gresite / absenta unor

operatii;

• Reglarea incorecta a caracteristicilor de display;


ergonomice;






OMISIUNI

• Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, a echipamentului individual

de lucru sau a mijloacelor de protectie specifice;

• Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii muncii;



66


B. SARCINA DE MUNCA

CONTINUT NECORESPUNZATOR • Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii



• Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia



videoterminalelor;

• Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de materiale sau obiecte

grele si/sau aplecari si ridicari repetate ;


• Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare – lucrul preponderent în pozitia asezat;

• Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in calitate de pasager;






• Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de raspundere mare sau

extrem de complexe;

C. MIJLOACE DE PRODUCTIE

FACTORI DE RISC MECANIC

• Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces, a

echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sau scule actionate manual sau de

echipamente in timpul montarii- demontarii si intretinerii;

• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (întepatoare, taioase,

67


alunecoase, abrazive, adezive) in timul desfasurarii activitatii;

• Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manualã; • Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate

fara asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate;




electrocasnice;


domiciliu si sediul societatii S.C. IPA S.A. – accidente de circulatie de traseu;

• Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in timpul activitatilor de

curatare si intretinere;

FACTORI DE RISC TERMIC






neprotejate sau aflate accidental sub tensiune;




• Potential electrostatic – la deteriorarea accidentala a legaturii la instalatia de

împamântare in contact cu un bun conductor electric;


• Lucrul cu substante iritante, toxice – lipici, diluant, pasta corectoare;

D. MEDIUL DE MUNCAFACTORI DE RISC FIZIC

68



• Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor, de amplasamentul

defectuos a scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului

conditionat cat si in timpul interventiilor in camera tehnica a serverelor;

• Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati;


• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie carburanti);

FACTORI DE RISC BIOLOGIC





IT

3.3.4


LOCUL DE MUNCA:

IT


Mirela Valeanu - Evaluator autorizat



Gheorghe Matei - Intervievat

COMPONENTA


IDENTIFICATI


69



CONSECINTA

MAXIMA

PREVIZIBILA

CLASA DE

GRAVITATE

CLASA DE

FRECVENT

A

NIVEL

PARTIAL

DE RISC



initiativa neprevazute în sarcina de munca sau de o

alta maniera decât prevederile procedurale sau

cele cuprinse in instructiunile specifice postului;

DECES 7 1 3


echipamentului individual de protectie de lucru si a

mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele

colective);

DECES 7 1 3

3.Utilizarea, intretinerea si pregatirea

necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din

dotare;

70


DECES 7 1 3




DECES 7 1 3

5.Manipulare si transport defectuos a

echipamentului tehnic din dotare cat si a

materialelor utilizate;

ITM 45-180 zile 3 1 2

6.Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3







DECES 7 1 3 9.Comunicari si actiuni accidentogene; DECES 7 1 3



munca;

DECES 7 1 3

11.Supraaprecierea limitelor personale; DECES 7 1 3

12.Apreciere necorespunzatoare a riscurilor



14.Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin

71



pedestra a traseelor în incinta sau în perimetrul

exterior;

ITM 45-180 zile 3 1 2

15.Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a

medicamentelor (sedative, halucinogene si

narcotice) cat si in stare de oboseala avansata;

DECES 7 1 3



17.Transport de materiale in volum mare ce poate

acoperi raza vizuala de deplasare; DECES 7 1 3

18.Depozitare defectuasa a echipamentelor prin

neasigurarea acestora impotriva caderilor

necontrolate;

DECES 7 1 3


aprinse) în locuri în care acest lucru nu este permis; DECES 7 1 3

20.Interventii la componente de masini in miscare in

timpul functionarii acestora; DECES 7 1 3

21.Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã

(in calitate de pasager); DECES 7 1 3

22.Utilizare de aparate de masura si control care nu

corespund (defecte sau neomologate); DECES 7 1 3

23.Interventii la echipamente tehnice fara

deconectarea de la reteaua electrica si fara

72


asigurarea masurilor care sa previna punerea

accidentala sub tensiune;

DECES 7 1 3 24.Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; DECES 7 1 3

25.Succesiunea gresita a operatiilor / operatii,

reguli, procedee gresite / absenta unor operatii; DECES 7 1 3







DECES 7 1 3






DECES 7 1 3

EXECUTANT OMISIUNI

30.Omiterea utilizarii echipamentului individual de

protectie, a echipamentului individual de lucru sau a

mijloacelor de protectie specifice;

DECES 7 1 3

31.Neefectuarea in timp util a unor operatii

indispensabile securitatii muncii; DECES 7 1 3

32.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai

73



in timpul lucrului;

DECES 7 1 3

SARCINA DE MUNCA

CONTINUT

NECORESPUNZATO

R




medicale omologate;

DECES 7 1 3


FIZICA




ITM 3-45 zile 2 1 1



36.Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin

manipulare de materiale sau obiecte grele si/sau

aplecari si ridicari repetate ;

ITM 45-180 zile 3 1 2


interfalangiene; ITM 3-45 zile 2 1 1 38.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare –

74


lucrul preponderent în pozitia asezat; ITM 45-180 zile 3 1 2

39.Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor

lungi in calitate de pasager; ITM 3-45 zile 2 1 1






DECES 7 1 3


43.Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt

cu grad de raspundere mare sau extrem de

complexe;

ITM 3-45 zile 2 1 1

MIJLOACE DE

PRODUCTIE

FACTORI DE RISC

MECANIC

44.Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la

utilizarea usilor de acces, a echipamentelor tehnice,

dispozitive, accesorii sau scule actionate manual

sau de echipamente in timpul montarii- demontarii si

intretinerii;

ITM 45-180 zile 3 1 2


periculoase (întepatoare, taioase, alunecoase,

75


abrazive, adezive) in timul desfasurarii activitatii;

ITM 3-45 zile 2 1 1



47.Cadere libera de materiale sau echipament

tehnic de la cotele superioare amplasate fara

asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate;

DECES 7 1 3




DECES 7 1 3



50.Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la


sediul societatii S.C. IPA S.A. – accidente de

circulatie de traseu;

DECES 7 1 3

51.Autodeclansari, porniri accidentale ale

echipamentelor in timpul activitatilor de curatare si

intretinere;

DECES 7 1 3 MIJLOACE DE

PRODUCTIE

FACTORI DE RISC

TERMIC

76






fierbinti;

ITM 45-180 zile 3 1 2

MIJLOACE DE

PRODUCTIE

FACTORI DE RISC

ELECTRIC



aflate accidental sub tensiune;

DECES 7 1 3

55.Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea



DECES 7 1 3

56.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3

57.Potential electrostatic – la deteriorarea

accidentala a legaturii la instalatia de împamântare

in contact cu un bun conductor electric;

DECES 7 1 3

MIJLOACE DE

PRODUCTIE

FACTORI DE RISC

77


CHIMIC

58.Lucrul cu substante iritante, toxice – lipici,



FIZIC



60.Curenti de aer favorizati de deschiderea

geamurilor, a usilor, de amplasamentul defectuos a

scaunelor executantilor in dreptul casetelor de

evacuare a aerului conditionat cat si in timpul

interventiilor in camera tehnica a serverelor;

ITM 3-45 zile 2 1 1

61.Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor

activitati; NEGLIJABILE 1 1 1


CHIMIC

62.Prezenta in zone cu potential pericol de explozie

(statie carburanti); DECES 7 1 3


BIOLOGIC


prezente pe traseele exterioare de deplasare. DECES 7 1 3 Locul de munca nr.3


63

∑ Ri X ri

78



∑ ri


Locul de munca nr.3



Nivel

partial de

risc

F1


neprevazute în sarcina de munca sau de o alta maniera

decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in

instructiunile specifice postului;

3

F2


individual de protectie de lucru si a mijloacelor de protectie din

dotare (inclusiv cele colective);

3

F3 Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a

echipamentelor tehnice din dotare; 3

F4




79


3

F5 Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din

dotare cat si a materialelor utilizate; 2

F6 Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; 3


de munca; 3

F8





3

F9 Comunicari si actiuni accidentogene; 3



F11 Supraaprecierea limitelor personale; 3

F12 Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente; 3


F14

Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,

prin împiedicare – la parcurgerea pedestra a traseelor în

incinta sau în perimetrul exterior;

2

F15

Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor

(sedative, halucinogene si narcotice) cat si in stare de

80


oboseala avansata;

3


F17 Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza

vizuala de deplasare; 3

F18 Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea

acestora impotriva caderilor necontrolate; 3 F19 Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în

care acest lucru nu este permis; 3

F20 Interventii la componente de masini in miscare in timpul

functionarii acestora; 3

F21 Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã (in calitate de

pasager); 3

F22 Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund

(defecte sau neomologate); 3

F23

Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la

reteaua electrica si fara asigurarea masurilor care sa previna

punerea accidentala sub tensiune;

3

F24 Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; 3

F25 Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee

gresite / absenta unor operatii; 3





81


parcurgerea pedestrã a traseelor în perimetrul exterior; 3

F29





munca;

3

F30

Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, a

echipamentului individual de lucru sau a mijloacelor de

protectie specifice;

3


securitatii muncii; 3

F32



lucrului;

3

F33




3


82





F36

Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de

materiale sau obiecte grele si/sau aplecari si ridicari repetate ; 2


F38 Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare – lucrul

preponderent în pozitia asezat; 2

F39 Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in

calitate de pasager; 1 F40 Ritm mare de munca; 1

F41



colectivului);

3


F43 Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de

raspundere mare sau extrem de complexe; 1

F44

Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de

acces, a echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sau

scule actionate manual sau de echipamente in timpul montarii

demontarii si intretinerii;

2

F45

83



(întepatoare, taioase, alunecoase, abrazive, adezive) in timul


1

F46 Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la

manipularea manualã; 1

F47

Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele

superioare amplasate fara asigurarea împotriva deplasarilor

necontrolate;

3

F48




3

F49 Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare


F50


traseul normal dintre domiciliu si sediul societatii S.C. IPA S.A.

– accidente de circulatie de traseu;

3

F51 Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in

timpul activitatilor de curatare si intretinere; 3


84




F54



tensiune;

3

F55



tehnice electrice;

3


F57

Potential electrostatic – la deteriorarea accidentala a legaturii

la instalatia de împamântare in contact cu un bun conductor

electric;

3

F58 Lucrul cu substante iritante, toxice – lipici, diluant, pasta

corectoare; 1

F59 Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de cãtre seism); 3 F60

Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor,

de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in

dreptul casetelor de evacuare a aerului conditionat cat si in

timpul interventiilor in camera tehnica a serverelor;

1

85


F61 Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati; 1

F62 Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie

carburanti); 3

















Locul de munca nr.3

NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.753.8 LOCUL DE MUNCA NR.8

AUTOMATIST ELECTRONIST3.8.1 PROCESUL DE MUNCA

�� Executantul se ocupa de� redactarea , documentarea si elaborarea

proiectelor de cercetare cerute de beneficiari.Totodata acesta se ocupa de realizarea

prototipurilor, de punerea lor in functiune cat se de testare acestora.

86









• Imprimanta;

• Fotocopiator;

• Fax;

• Scaner;

• Floter;

• UPS;

• Boxe;

• Telefon;



• Letcon;

• Trusa scule electro-mecanice;

• Sfic;

• Cleste sertizare;

• Liza;

• Carucior marfa; • Mobilier specific de birou.

Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:

• Dozator apa;


87


• Frigider.


• Trusa medicala de acordare a primului ajutor;

• Extinctor;


B. SARCINA DE MUNCA

• Realizeaza documentarea privind proiectul de cercetare;

• Elaboreaza documentatia necesara realizarii proiectului;

• Gaseste si stabileste solutia tehnica pentru fiecare proiect;

• Realizeaza modele si prototipuri;

• Monteaza echipamentul tehnic;

• Pune in functiune modele si prototipuri;

• Efectueaza teste pe modele si prototipuri

• Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea�de date,�folosind sistemul

informatic pus la dispozitie de catre angajator;


• Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent acestuia;

• Prelucreza, indosariaza si arhiveaza�toate documentele societatii asigurand

accesibilitatea ulterioara la informatii;

• Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice; • La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform pregatirii si

instruirii personale cat si conform procedurilor de lucru si a atributiilor cuprinse in fisa

postului.

C. MEDIUL DE MUNCA

• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor IPA, in aer liber

cat si in trafic;


88



• Apar variatii de temperatura� in timpul activitatilor desfasurate in aer liber cat si

temperaturi extreme generate de fiecare anotimp;






• Zogomotul si vibratiile� sunt� in limite admise deoarece activitatea nu presupune

utilizarea unor echipamente� generatoare de noxe fizice;

• In timpul deplasarilor la clienti executantul este supus conditiilor specifice de mediu

locului unde se deplaseaza.

3.8.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI

A. EXECUTANT

ACTIUNI GRESITE

• Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevãzute în sarcina de

muncã sau de o altã manierã decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive;

• Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin împiedicare – la

parcurgerea pedestrã a traseelor în incinta sau în perimetrul exterior ;

• Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de lucru si a

mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele colective);

• Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din dotare;


sanatate in munca;


• Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente;

89


• Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare;

• Comunicari si actiuni accidentogene ;

• Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor alcoolice, într-un stadiu avansat de

oboseala sau dupã administrarea unor medicamente (sedative halucinogene si

narcotice) ;

• Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in calitate de pasager);






de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;

• Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care acest lucru nu este

permis in apropierea agentilor chimici inflamabili;








ergonomice;

• Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; OMISIUNI

• Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si sanatatii in

munca;


90



B. SARCINA DE MUNCA

CONTINUT NECORESPUNZATOR

• Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementãrile specifice: nemarcarea tensiunii



• Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) – lucrul preponderent în

pozitia asezat;


videoterminalelor;

• Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia





• Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare;




C. MIJLOACE DE PRODUCTIE FACTORI DE RISC MECANIC

• Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces sau a

echipamentelor tehnice din dotare;

• Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manualã;

• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase (întepãtoare, tãioase,

alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii activitatii;


91


domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.– accidente de circulatie de traseu;

• Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de directie sau a

sistemului de frânare a autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de

corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc., executantul avand calitatea de

pasager;




electrocasnice;

• Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;

• Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule desprinse accidental din

echipamente in miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in timpul deplasarilor le

beneficiari);

• Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la deplasarea prin incintele

fabricilor sau pe traseul de deplasare in curtile unitatilor (in timpul deplasarilor le

beneficiari);

• Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare amplasate

fara asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate (in timpul deplasarilor le

beneficiari);

FACTORI DE RISC TERMIC



• Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme;




92



neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ;




• Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici, diluant, pasta corectoare;

D. MEDIUL DE MUNCA

FACTORI DE RISC FIZIC


• Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ;

• Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor

in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;

• Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor desfasurate in aer liber cat si

temperaturile extreme generate de anotimp;

• Expunere ocazionala la zgomot (in timpul deplasarilor la beneficiari);


• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);

• Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante chimice variate, pulberi

pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in timpul deplasarilor la beneficiari); FACTORI DE RISC BIOLOGIC





TEHNICO-ADMINISTRATIV

3.8.4


93


LOCUL DE MUNCA:

AUTOMATIST ELECTRONIST


Mirela Valeanu - Evaluator

autorizat



Petre Visu - Intervievat

COMPONENTA


IDENTIFICATI



CONSECINTA

MAXIMA

PREVIZIBILA

CLASA DE

GRAVITATE

CLASA DE

FRECVENT

A

NIVEL

PARTIAL

DE RISC



94


initiativa neprevãzute în sarcina de muncã sau de o

altã manierã decât prevederile procedurale sau cele

cuprinse in instructiunile specifice postului din care

sa rezulte stari periculoase sau nocive;

DECES 7 1 3

2.Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin


pedestrã a traseelor în incinta sau în perimetrul

exterior ;

ITM 45-180 zile 3 1 2


echipamentului de lucru si a mijloacelor de

protectie din dotare ( inclusiv cele colective);

DECES 7 1 3

4.Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a

echipamentelor tehnice din dotare; DECES 7 1 3



munca;

DECES 7 1 3



7.Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor


8.Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; DECES 7 1 3 9.Comunicari si actiuni accidentogene ; DECES 7 1 3

10.Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor

95


alcoolice, într-un stadiu avansat de oboseala sau

dupã administrarea unor medicamente (sedative

halucinogene si narcotice) ;

DECES 7 1 3

11.Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in

calitate de pasager); DECES 7 1 3





DECES 7 1 3






DECES 7 1 3


aprinse) în locuri în care acest lucru nu este permis

in apropierea agentilor chimici inflamabili;

DECES 7 1 3





DECES 7 1 3

96







DECES 7 1 3




EXECUTANT OMISIUNI 21.Neefectuarea in timp util a unor operatii

indispensabile securitatii si sanatatii in munca; DECES 7 1 3

22.Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai


in timpul lucrului;

DECES 7 1 3 SARCINA DE MUNCA

CONTINUT

NECORESPUNZATO

R




medicale omologate;

DECES 7 1 3


FIZICA

24.Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare

97


(efort static) – lucrul preponderent în pozitia asezat; ITM 45-180 zile 3 1 2






ITM 3-45 zile 2 1 1


interfalangiene; ITM 3-45 zile 2 1 1



29.Efectuare de operatii cu grad de raspundere

mare; ITM 3-45 zile 2 1 1




DECES 7 1 3


MIJLOACE DE

PRODUCTIE

FACTORI DE RISC

MECANIC

32.Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la

utilizarea usilor de acces sau a echipamentelor

tehnice din dotare;

ITM 45-180 zile 3 1 2

98





periculoase (întepãtoare, tãioase,

alunecoase,abrazive, adezive) in timpul desfasurarii

activitatii;

ITM 3-45 zile 2 1 1

35.Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la


sediul S.C. IPA S.A.– accidente de circulatie de

traseu;

DECES 7 1 3 36.Accidente rutiere datorate: autoblocarii

functionarii mecanismului de directie sau a

sistemului de frânare a autoturismului în mers,

exploziei pneurilor, proiectarii de corpuri

(copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,


DECES 7 1 3




DECES 7 1 3



39.Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu

avionul; DECES 7 1 3

99


40.Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri,

particule desprinse accidental din echipamente in

miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in timpul

deplasarilor le beneficiari);

INV gr.I 6 1 3

41.Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri

rulante la deplasarea prin incintele fabricilor sau pe

traseul de deplasare in curtile unitatilor (in timpul

deplasarilor le beneficiari);

DECES 7 1 3

42.Cadere libera de materiale sau echipament

tehnic de la cotele superioare amplasate fara

asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate (in

timpul deplasarilor le beneficiari);

DECES 7 1 3

MIJLOACE DE

PRODUCTIE

FACTORI DE RISC

TERMIC



fierbinti;

ITM 45-180 zile 3 1 2

44.Incendii izbucnite in statiile de carburanti in

timpul alimentarii autoturismului sau in trafic in

timpul coliziunilor dintre autoturisme;

100


DECES 7 1 3



MIJLOACE DE

PRODUCTIE

FACTORI DE RISC

ELECTRIC 46.Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; DECES 7 1 3



aflate accidental sub tensiune ;

DECES 7 1 3 48.Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea



DECES 7 1 3

MIJLOACE DE

PRODUCTIE

FACTORI DE RISC

CHIMIC

49.Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici,



FIZIC



51.Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor

din arhiva unitatii ; NEGLIJABILE 1 1 1

101


52.Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul

defectuos a scaunelor executantilor in dreptul

casetelor de evacuare a aerului sau de deschiderea

geamurilor si a usilor;

ITM 3-45 zile 2 1 1

53.Variatii de temperatura aparute in timpul

activitatilor desfasurate in aer liber cat si

temperaturile extreme generate de anotimp;

ITM 45-180 zile 3 1 2

54.Expunere ocazionala la zgomot (in timpul

deplasarilor la beneficiari); INV gr.I 6 1 3


CHIMIC

55.Prezenta in zone cu potential pericol de

explozie(statie carburanti); DECES 7 1 3

56.Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici,

substante chimice variate, pulberi

pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in timpul

deplasarilor la beneficiari);

ITM 45-180 zile 3 1 2


BIOLOGIC


prezente pe traseele exterioare de deplasare. DECES 7 1 3 Locul de munca nr.8


57

102


∑ Ri X ri


∑ ri


Locul de munca nr.8



Nivel

partial de

risc

F1


neprevãzute în sarcina de muncã sau de o altã manierã decât

prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile

specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau

nocive;

3

F2

Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare,

prin împiedicare – la parcurgerea pedestrã a traseelor în

incinta sau în perimetrul exterior ;

2

F3


de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele

colective);

103


3

F4 Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor

tehnice din dotare; 3




de munca; 3

F7 Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 3

F8 Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; 3

F9 Comunicari si actiuni accidentogene ; 3

F10

Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor alcoolice,

într-un stadiu avansat de oboseala sau dupã administrarea

unor medicamente (sedative halucinogene si narcotice) ; 3

F11 Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in

calitate de pasager); 3

F12





3


F14



104



3

F15

Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în

care acest lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici

inflamabili;

3



parcurgerea pedestrã a traseelor în perimetrul exterior; 3 F18





munca;

3





securitatii si sanatatii in munca; 3

F22



lucrului;

3

105


F23




3

F24 Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) –

lucrul preponderent în pozitia asezat; 2






F28 Ritm mare de munca; 1

F29 Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; 1

F30



colectivului);

3


F32 Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea

usilor de acces sau a echipamentelor tehnice din dotare; 2

F33 Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau

la manipularea manualã; 1

F34


106


(întepãtoare, tãioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul


1

F35


traseul normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.–

accidente de circulatie de traseu;

3

F36

Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii

mecanismului de directie sau a sistemului de frânare a

autoturismului în mers, exploziei pneurilor, proiectarii de

corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului, etc.,


3

F37




3 F38 Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare


F39 Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; 3

F40

Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule

desprinse accidental din echipamente in miscare, din scule de

lucru, unelte etc. (in timpul deplasarilor le beneficiari);

107


3

F41

Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la

deplasarea prin incintele fabricilor sau pe traseul de deplasare

in curtile unitatilor (in timpul deplasarilor le beneficiari);

3

F42

Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele

superioare amplasate fara asigurarea împotriva deplasarilor

necontrolate (in timpul deplasarilor le beneficiari);

3



F44

Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii

autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre

autoturisme;

3



F47



tensiune ;

3

F48

108




tehnice electrice;

3

F49 Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici, diluant, pasta

corectoare; 1

F50 Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de cãtre seism); 3

F51 Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva

unitatii ; 1

F52

Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a

scaunelor executantilor in dreptul casetelor de evacuare a

aerului sau de deschiderea geamurilor si a usilor;

1

F53

Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor

desfasurate in aer liber cat si temperaturile extreme generate

de anotimp;

2

F54 Expunere ocazionala la zgomot (in timpul deplasarilor la

beneficiari); 3

F55 Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie

carburanti); 3

F56

Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante chimice

variate, pulberi pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in

109


timpul deplasarilor la beneficiari);

2

















Locul de munca nr.8

NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.73CAP.4. CONCLUZII GENERALE

4.1.CONCLUZIILE EVALUARII

Lucrarea s-a realizat potrivit prevederilor legislatiei de securitate si sanatete in

munca�in vigoare – referitoare la obligatia conducerii agentilor economici de a stabili factorii

de risc si a evalua nivelul riscului de accidentare in vederea asigurarii masurilor de prevenire

a accidentelor si imbolnavirilor profesionale si alocarii fondurilor necesare reducerii

110


acestora.

�� Accidentele de munca sunt evenimente aleatorii, fiind rezultatul unor disfunctii ale

componentelor sistemului de munca (mijloace de munca, mediu de munca, sarcina de

munca, executant), care interactioneaza si se influenteaza reciproc.

�� Specificam ca, in cadrul unitatii dumneavoastra (conform declaratiei date de angajator ),

nu au fost inregistrate evenimente de acest gen.

�� Abaterile de la functionarea optima a sistemului conduc la vatamarea organismului uman

numai cand se constituie un lant cauzal (din cel putin doua elemente, unul obiectiv si altul

subiectiv), a carui ultima veriga este impactul intre persoana si agentul material care o

lezeaza. Din acest motiv, disfunctiile elementelor sistemului de munca sunt considerate

cauze potentiale de accidentare, respectiv factori de risc.

�� Actiunea factorilor de risc devine pericol efectiv pentru executant prin transformarea

acestora din posibilitate in realitate.

�� Se mentioneaza ca nu este posibila o delimitare riguroasa intre factorii de risc de

accidentare si factorii de risc de imbolnavire profesionala, diferenta fiind numai nivelul si

durata de expunere a organismului, astfel incat un factor de imbolnavire poate deveni factor

de accidentare si invers.

�� Metoda utilizata a urmarit identificarea factorilor de risc la locurile de munca cu

pericol de accidentare / imbolnaviri profesionale pentru activitatile analizate, in vederea

stabilirii nivelului de risc atat pentru fiecare loc de munca, cat si la nivel de unitate, prin

cuantificarea si ierarhizarea riscurilor de accidentare pentru cunoasterea acestora de catre

toti salariatii de la locul de munca respectiv.

�� Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor declarate de angajator ca se�

111


desfasoara in cadrul S.C. IPA� S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii (metode de lucru, personal existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica, istoric

evenimente,� etc.).

Odata identificate principalele riscuri de accidentare, acestea au fost ierarhizate (in functie

de valoarea nivelului de risc) pentru a putea fi urmarite si asigurate conditiile si masurile

necesare inlaturarii sau reducerii acestora.

�� Lucrarea de fata contine evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala

pentru 9� posturi de munca�din cadrul S.C. IPA� S.A. identificat si evaluat in conformitate cu

prevederile legale.

�� Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M.de evaluare a riscurilor de

accidentare si imbolnavire profesionala pe loc de munca avizata de Ministerul Muncii si

Solidaritatii Sociale in anul 1993.

Tinand seama de conditiile concrete existente la data analizei activitatii desfasurate in

cadrul societatii, a rezultat oportunitatea evaluarii nivelului de risc pentru urmatoarele

activitati, fiind ierarhizate si prezenate locurile� de munca in functie de nivelul de risc, in

tabelul urmator :

Nr. loc

munca DENUMIREA LOCULUI DE MUNCA

Nivelul

de risc

global

1 TESA 2.71

2 CONDUCATOR AUTO 2.83

3 IT 2.75

4 PERSONAL CURATENIE 2.74

5 MEDIC 2.79

112


6 LEGATOR MANUAL 2.76

7 GESTIONAR MAGAZIE 2.71

8 AUTOMATIST ELECTRONIST 2.73

9 LACATUS MECANIC 2.74 Situatia pozitiva din unitate se reflecta in nivelul de risc agregat pe aceste locuri de munca ( NgA) determinat astfel :

9

∑ Nrgi X Nrgi 2.71*2.71+2.83*2.83+2.75*2.75+2.74*2.74+2.79*2.79+2.76*2.76+2.71*2.71+2.

i=1 73*2.73+2.74*2.74 Nga = = = 2.75 9 2.71+2.83+2.75+2.74+2.79+2.76+2.71+2.73+2.74

∑ Nrgi

i=1

Nivelurile partiale de risc pe fiecare loc de munca: Rezultatele procesului de evaluare s-au materializat in fisele de evaluare pentru fiecare loc

de munca identificat stabilindu-se nivelul riscului atat pe loc de munca cat si la nivel de

unitate.

Completarea fiselor de masuri preventive se intocmesc� pentru fiecare loc de munca al

caror nivel de risc partial se situeaza peste 3,5 – valoare limita acceptata.

Este necerar sa facem precizarea ca ansamblul de activitati supuse analizei se desfasoara

cu maxim de responsabilitate. Reamintim ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul

7 reprezentand un nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima.

La aceasta limita desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind

echivalenta cu producerea accidentului / imbolnavirii profesionale.

Se considera risc maxim acceptabil nivelul 3,5; peste aceasta valoare se impune

asigurarea masurilor preventive tehnice si organizatorice pentru dimunuarea riscurilor.��

Avand in vedere valoarea nivelului de risc pe locurile de munca din activitatea de baza prin

identificarea pericolelor posibile si probabilitatea manifestarilor in conditiile de tehnicitate si

calificarea personalului au rezultat valori ale nivelului de risc cuprinse in intervalul

2,71-2,83.

113


Se mentioneaza faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati� cumulate

conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari pe care le

executa.

Nivelul de risc rezultat pentru activitatile evaluate permite desfasurarea procesului de munca

in conditii de securitate a muncii, �la situatia existenta adaugandu-se preocuparea factorilor

de raspundere pentru realizarea si respectarea recomandarilor propuse pentru fiecare

activitate precum si a prevederilor legale in vigoare pentru activitatile� evaluate. Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA

ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA LA NIVELUL UNITATII Conform prevederilor legislatiei in vigoare angajatorul are obligatia�� sã asigure evaluarea

riscurilor de accidentare si îmbolnãvire profesionalã la locurile de muncã, precum si sã

reevalueze riscurile privind securitatea si sãnãtatea angajatilor în vederea stabilirii

mãsurilor de prevenire ori de câte ori sunt modificate conditiile de muncã,incluzând

schimbarea echipamentului tehnic,a procesului tehnologic, a substantelor chimice si a

preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de muncã, etc.;

Angajatorul trebuie sã dispunã reevaluarea riscurilor de accidentare si îmbolnãvire

profesionalã pentru toate locurile de muncã, inclusiv pentru acele grupuri de angajati care

sunt expusi la riscuri particulare; în urma acestei reevaluãri, mãsurile preventive si metodele

de �lucru stabilite de cãtre angajator trebuie sã asigure o îmbunãtãtire a nivelului de

protectie a angajatilor si sã fie integrate în toate activitãtile unitãtii respective, la toate

nivelurile ierarhice. 4.2.RECOMANDARI

Reamintim inca odata �faptul ca salariatii societatii care desfasoara mai multe activitati�

cumulate conform fisei postului, sunt supusi factorilor de risc specificii categoriei de lucrari

pe care le executa.

La nivelul� unitatii se vor avea in vedere urmatoarele:

• Completarea semnalizarii de securitate si/sau sanatate in munca�: marcarea prizelor,

marcarea tablourilor, marcarea elementelor electrice, marcarea cailor de acces,

114


achizitionarea de noi veste reflectorizante;

• Efectuarea periodica� a verificarilor PRAM;

• Asigurarea si completarea (dupa caz) cu echipament de protectie pentru toate

categoriile de personal care necesita protectie suplimentara in timpul activitatii;

• Amenajarea biroului aferent departamentului IT astfel incat sa fie posibila

deschiderea ferestrelor;

• Dotarea tuturor salariatilor cu scaune ergonomice;

• Imbunatatirea sistemului de racire in camera serverelor;

• Dotarea cu truse medicale omologate de acordare a primului ajutor� pentru toate

punctele de lucru ale unitatii cat� si verificarea periodica a chiturilor;

• Acordarea de materiale igienico-sanitare pentru toate cateroriile de salariati

corespunzator activitatii desfasurate;

• Acordarea facilitatilor prevazute de legislatia in vigoare in cazul temperaturilor

extreme: perioada calda�(apa minerala carbogazoasa - 2-4 l/ persoana / zi)�; perioada

rece�(ceai�- 0.5 l / persoana/zi);

• Verificarea termenului de valabilitate� al stingatoarelor, incarcarea si repararea

acestora(la centre specializate) ori de cate ori este nevoie;

• Elaborarea planului de prevenire si protectie; 4.2.1 TESA

Recomandari tehnico-organizatorice:

�� In scopul desfasurarii activitatii in deplina securitate a muncii, salariatii care

desfasoara activitatea de birou, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte

urmatoarele prevederi:

Reguli de protectie la utilizarea calculatorului:

1. Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere utilizatorilor

echipamentelor confort si libertate de miscare si sa diminueze, in masura cat mai

mare, riscurile de natura vizuala, mentala� datorate postului.

115


2. Inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire

inclinate intre 10-20 grade sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.

3. Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre brat si antebrat

de minimum 90°.

4. In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie

cuprinsa intre 200 si 260 mm..

5. Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante

aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respectiv 600 mm+/-150mm..

6. Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu

sursele de lumina (naturala sau artificiala).

7. Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si

pentru care nu au instruirea necesara.

8. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de catre

personal autorizat in acest scop.

9. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la

tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare,

instalatii de climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice.

10. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, in ordine

urmatoarele prevederi: :

a) verificarea temperaturii si umiditatii din sala;

b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;

c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului corespunzator de pe panoul unitatii centrale;

d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor

corespunzatoare de pe panourile de comanda, in succesiunea indicata in

documentatia tehnica a calculatorului..

11. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in

116


succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub tensiune.

12. Punerea in functiune a unui echipament dupa revizie sau reparatii se va face

numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze aceste interventii confirma in scris

ca echipamentul respectiv este in buna stare de functionare.

13. Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentului de calcul..

14. Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii.

15. Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se

putea interveni imediat ce se produce o defectiune.

16. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se constata

o defectiune a acestuia..

17. Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personal de intretinere

autorizat.

18. Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote

deosebite,acesta se va opri si se va anunta personalul de intretinere pentru control

si remediere.

19. Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fara legatura

la pamant.

20. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personal

autorizat in acest scop.

21. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot

conduce la incendii.

22. In apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingatoare cu praf si bioxid de

carbon.

23. In timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis;

deschiderea capacului imprimantelor, pentru diferite reglaje se va realiza numai

dupa deconectarea acestora de la sursa.

117


24. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti.

25. Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in documentatia

tehnica, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului decatre imprimanta.

26. Se interzice fumatul in incaperile în care se gaseste un volum mare de documente.

27. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra

tastaturii.

28. In timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati.

29. Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre.

30. Este interzisa utilizarea calculatoarelor in urmatoarele situatii:�

• conectarea la curent electric prin stechere sau prize care prezinta defectiuni sau

crapaturi, suruburi lipsa sau slab insurubate;

• conectarea mai multor aparate la aceeasi priza pentru evitarea supraincarcarii si

supraincalzirii peste puterea maxima pe care o suporta priza;

• punerea in functiune fara carcasa de protectie si intrerupatorul care sa permita

operatorului deconectarea separata a echipamentelor periferice in caz de necesitate;

• prezenta defectiunilor sau improvizatiilor la instalatiile electrice de alimentare cu

energie electrica, la tastatura, imprimanta, mouse, scanner, unitate centrala, etc.

Reguli de protectie impotriva electrocutarii:

1. Utilizarea de circuite electrice cu accesorii in stare perfecta de utilizare;

Cabluri electrice continue, dimensionate dupa puterea consumatorilor, fara inadiri

sau crapaturi ale invelisului de protectie, sau dupa caz, isolate corespunzator

impotriva atingerilor directe;

2. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si

suruburile stranse bine impotriva atingerilor indirecte.

3. Aparatele si echipamentele de lucru actionate electric trebuie sa fie dotate cu

intrerupatoare pentru a permite operatorului (servantului) decuplarea imediata de la

118


sursa de current, in caz de pericol;

4. Este interzisa cuplarea consumatorilor la sursa de current cu fire direct introduse in

priza (fara stecher) sau direct in tabloul electric;

5. Cuplarea mai multor consumatori la aceeasi priza se poate face numai in conditiile

evitarii supraincarcarii si supraincalzirii prizei si a cablurilor de alimentare;

6. In situatii de necesitate: • se intrerupe alimentarea consumatorilor de la butonul de comanda;

• se scoate consumatorul din priza;

• interventia la tablourile electrice si circuite este permisa numai lucratorilor calificati si

instruiti cu utilizarea echipamentului individual de protectie acordat conform

prevederilor legale.

Se vor asigura urmatoarele:

• Instruirea salariatilor din cadrul societatii conform activitatilor desfasurate.

• Efectuarea controlului medical periodic le termenele stabilite de legislatia in vigoare;

• Verificarea periodica a valabilitatii chiturilor din componenta trusei de prim-ajutor;

• Acordare de materiale igienico-sanitare;


• Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si repararea

acestora (la centre specializate) ori de cate ori este nevoie.4.2.3 IT



desfasoara activitatea de birou/ IT, prelucrare automata a datelor, sunt obligati sa respecte

urmatoarele prevederi:

Reguli de securitate la utilizarea calculatorului:




119





de minimum 90°.









8. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de catre

personal autorizat in acest scop.





urmatoarele prevederi: : a) verificarea temperaturii si umiditatii din sala;


c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului

corespunzator de pe panoul unitatii centrale;





120













autorizat.



si remediere.


la pamant.



21. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot

conduce la incendii.


carbon.




121




tehnica, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de

catre imprimanta.



tastaturii.












Reguli de securitate privind manipularea marfurilor/ produselor/materialelor:

�� 1. Operatiile de manipulare, transport si depozitare al marfurilor grele sau cu��

�� forme geometrice deosebite, care presupun dificultati mai mari de asigurare a

�� stabilitatii si manevrabilitatii acestora, vor fi supravegheate permanent de catre

�� conducatorii locurilor de munca, sau de catre alte persoane competente care

�� vor verifica�:

• sa nu fie prezente persoane straine, fara responsabilitati, in zona in care

se�desfasoara activitatea;

122


• astfel de operatii sa nu fie executate de persoane sub 18 ani.

�� 2. Pentru evitarea oricarui accident, in timpul manipularii maselor , angajatii si �� ceilalti participanti la procesul de munca sunt obligati:

• Sa se deplaseze numai pe caile de acces.

• Distantele de transport manual al maselor nu pot depasi 60(m), iar diferentele de

nivel nu pot fi mai mari de 4(m)-pe scara sau pe plan inclinat.

• Inaltimea maxima la care se pot ridica individual mase pe verticala (fata de talpile

manipulantului) este de1,5(m).

• In timpul manipularii maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa aiba vizibilitate.

• Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea.

Reguli de securitate impotriva electrocutarii:





2. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si

suruburile stranse bine impotriva atingerilor indirecte.








6. In situatii de necesitate:

• se intrerupe alimentarea consumatorilor de la butonul de comanda;


123




prevederilor legale. 4.2.8 AUTOMATIST ELECTRONIST



desfasoara activitatea de automatist electronist sunt obligati sa respecte urmatoarele

prevederi:

Reguli de protectie la utilizarea calculatorului:







de minimum 90°.









8. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribute va fi efectuata numai de catre personal autorizat in acest scop.



124




urmatoarele prevederi: :

a) verificarea temperaturii si umiditatii din sala;


c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului

corespunzator de pe panoul unitatii centrale;
















autorizat.



si remediere.

125



la pamant.



21. La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot conduce la incendii.


carbon.






tehnica, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de

catre imprimanta.



tastaturii.










126




Reguli de protectie impotriva electrocutarii:





2. Prize, stechere, intrerupatoare complete fara crapaturi, cu toate clemele si suruburile stranse bine impotriva atingerilor indirecte.








6. In situatii de necesitate:

• se intrerupe alimentarea consumatorilor de la butonul de comanda;




prevederilor legale.

Se vor asigura urmatoarele:

• Instruirea salariatilor din cadrul societatii conform activitatilor desfasurate.

• Efectuarea controlului medical periodic le termenele stabilite de legislatia in vigoare;

• Verificarea periodica a valabilitatii chiturilor din componenta trusei de prim-ajutor;

• Acordare de materiale igienico-sanitare;

127



• Verificarea termenului de valabilitate al stingatoarelor, incarcarea si repararea

acestora (la centre specializate) ori de cate ori este nevoie.

128

Documents

Risc, Pericol, Factori de Risc