Embed Size (px)
Citation preview
Programul 3/2010: “CERINŢE FUNCŢIONALE PENTRU CONSTRUCŢII ŞI FIZICA CONSTRUCŢIILOR”
EVALUAREA DEGRADǍRII FOTOCHIMICE A FINISAJELOR ÎN VEDEREA STABILIRII PRINCIPIILOR DE CONCEPŢIE A LUCRǍRILOR DE REABILITARE –
CERCETARE (PRENORMATIVǍ)
Faza 2 –Raport intermediar I (raport de progres) - Stabilirea lotului de testare. Elaborarea programului de cercetare experimentală
Contract: 486/30.03.2011 Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Elaborator: INCD URBAN-INCERC - Sucursala INCERC Bucureşti
Director General INCD URBAN-INCERC Conf. univ. dr.arh. Vasile Meiţă_________________________________
Director ştiinţific Construcţii INCD URBAN-INCERC Dr. Ing. Emil-Sever Georgescu_________________________________
Director Sucursala INCERC Bucureşti Ing. Claudiu Lucian Matei____________________________________
Şef Secţie FCC, Dr. ing. Irina Popa__________________________________________
Directori Proiect, Ing. Mihaela Ion___________________________________________
Ing. Alina Dima (Cioacă)______________________________________
- Ianuarie 2012 -
1
COLECTIV DE ELABORARE
Ing. Alina DIMA (CIOACĂ)
Ing. Mihaela ION
Ing. Vasilica VASILE
Ing. Daniela STOICA
Ing. Cora STAMATE
Sing. Gheorghe RĂDULESCU
2
C U P R I N S
Pag. 1. PREZENTARE GENERALǍ 3
2. ELABORAREA PROGRAMULUI DE CERCETARE EXPERIMENTALǍ
4
2.1 Principiile ce stau la baza alcătuirii întregului program
experimental 4
2.2 Criterii de alcătuire a lotului de testare 6
2.3 Elaborarea schemelor de expunere la radiaţii UV a suprafeţelor finisate cu produse peliculogene colorate
9
2.4 Realizarea machetelor experimentale 13
2.4.1 Pregătirea suprafeţelor suport 13
2.4.2 Condiţionarea şi pregătirea materialelor peliculogene 17
2.4.3 Aplicarea materialelor peliculogene 18
2.5 Etapele programului de cercetare experimentală 19 3. CONCLUZII 26 4. BIBLIOGRAFIE 28
3
1. PREZENTARE GENERALǍ
Obiectul cercetării prenormative aflată în derulare, constă în evaluarea efectelor
radiaţiilor UV asupra finisajelor colorate, în vederea stabilirii principiilor de concepţie a
lucrărilor de reabilitare ţinând seama de durabilitatea şi performanţele acestora.
Proiectul a debutat cu prezentarea succintă a preocupărilor existente la nivel
naţional şi internaţional în domeniul degradării fotochimice a finisajelor colorate,
continuând cu introducerea în teoria culorii şi detalierea metodelor de evaluare a
degradărilor produse sub acţiunea radiaţiilor UV asupra peliculogenelor colorate.
Prezenta fază cuprinde principiile care stau la
baza conceperii programului experimental,
criteriile de alcătuire a lotului de testare compus
din produse peliculogene colorate, elaborarea
schemelor de expunere la radiaţii UV, în
laborator şi in-situ, realizarea machetelor
experimentale şi stabilirea etapelor de derulare a
programului experimental.
În prezent, evaluarea suprafeţelor
produselor peliculogene se realizează majoritar
utilizând metode vizuale care introduc o serie de
incertitudini datorate factorului uman, a tipului
de iluminare sub care a avut loc evaluarea, a
modului de pregătire a suportului precum şi a
aplicării produsului peliculogen. Expunerea
probelor în condiţii de laborator este de tip
accelerat şi se desfăşoară în paralel cu expunerea
realizată în mediu natural, reuşind astfel să se
poată observa într-un timp scurt comportarea
produsului peliculogen. Metodele instrumentale
de evaluare a suprafeţelor după încheierea
perioadei de expunere, reduc incertitudinea
datorată factorului uman şi a iluminării sub care
are loc evaluarea şi în plus conduc la rezultate
precise, cuantificabile.
Rezultatele preconizate a fi obţinute la
finalizarea acestei lucrări sunt:
4
o cunoaşterea comportării produselor peliculogene colorate utilizate la
exterior sub acţiunea radiaţiilor UV;
o elaborarea unei metodologii de evaluare a gradului de deteriorare
fotochimică a produselor peliculogene colorate, aplicate la exterior, utilizând
metode instrumentale de analiză;
o dezvoltarea principiilor de selectare pentru materialele peliculogene colorate
din punct de vedere a menţinerii proprietăţilor colorimetrice;
o extinderea perioadei de exploatare a unei suprafeţe finisate utilizând
produse peliculogene colorate de calitate în vederea reducerii costurilor;
o îmbunătăţirea esteticii unei construcţii prin utilizarea produselor
peliculogene colorate cu proprietăţi colorimetrice stabile;
o formularea de propuneri pentru revizuirea ulterioară a ghidului privind
reabilitarea finisajelor pereţilor clădirilor civile, indicativ GT 041-2002.
2. ELABORAREA PROGRAMULUI DE CERCETARE EXPERIMENTALǍ
Produsele peliculogene sunt lichide sau suspensii de materii solide în lichide, care,
după aplicarea pe suprafaţă formează pelicule după uscare la temperatură normală.
Stratul astfel format trebuie să îndeplinească cerinţe multiple, protejând suportul faţă de
acţiunea agenţilor atmosferici (radiaţii UV, umiditate, temperatură), faţă de agenţii
chimici sau chiar biologici iar în plus acesta trebuie să asigure şi cerinţele legate de
aspectul arhitectural pe care îl conferă construcţiei.
În acest context, produsele peliculogene sunt sisteme chimice complexe alcătuite
dintr-o fază lichidă, răşina polimerică şi o fază solidă reprezentată de pigmenţi şi
materiale de umplutură.
2.1 Principiile ce stau la baza alcătuirii întregului program experimental
Întregul program de cercetare experimentală a fost conceput pe baza
următoarelor principii:
o abordare experimentală dual complementară în scopul obţinerii de
rezultate ştiinţifice care să poată furniza informaţii cu privire la:
5
� comportarea produselor peliculogene colorate expuse în mediul
natural urban-industrial prin monitorizarea efectelor radiaţiilor UV
asupra finisajelor colorate;
� cuantificarea modificărilor de culoare ale suprafeţelor expuse prin
intermediul metodelor instrumentale de analiză.
Caracterul dual al etapei de cercetare experimentală este conferit de testele ce se
vor desfăşura concomitent atât în mediu natural urban-industrial cât şi în laborator.
Se va utiliza expunerea în condiţii naturale, în mediu urban-industrial a
produselor peliculogene colorate, pentru a observa comportarea reală a suprafeţelor
testate. Datorită faptului că expunerea în condiţii naturale este consumatoare de timp şi
resurse iar procesele care au loc sunt relativ necontrolabile, testele vor fi completate de
expunerea aceloraşi produse peliculogene în mediu de laborator. În acest caz, există
posibilitatea realizării unei expuneri de tip combinat în condiţii controlate, mediu
umed/radiaţie UV, mediu uscat/radiaţie UV. Rezultatele obţinute în urma celor două
metode de testare (in-situ şi în laborator) se completează reciproc pentru a da o mai bună
caracterizare a produselor peliculogene colorate din punct de vedere al comportării
acestora sub acţiunea radiaţiilor UV.
o Tipologia produselor peliculogene colorate
Datorită varietăţii de produse peliculogene existente pe piaţa românească,
produsele care au fost selectate pentru studiul experimental au urmărit mai multe criterii
referitoare la aspecte calitative (conform cu cerinţele referitoare la durabilitate) şi de
performanţă cu referire la tipologia recepturilor. În acest sens au fost selectate patru
produse peliculogene colorate, diferite care îndeplinesc toate cele trei criterii stabilite iar
aceste sunt prezentate în detaliu în cadrul capitolului 2.2 „Criterii de alcătuire a lotului de
testare”.
o Relevanţa schemelor de expunere
Pentru a obţine rezultate cu un grad redus de incertitudine şi implicit informaţii
relevante privind comportarea produselor expuse, se impune elaborarea unui program
experimental bine proiectat care să aibă o abordare metodică şi organizată. De asemenea,
schemele de expunere în laborator trebuie să fie create în aşa fel încât poată oferi o
simulare controlată a parametrilor specifici condiţiilor de mediu natural.
o Cuantificarea modificărilor de culoare pentru produsele peliculogene
Evaluarea modificărilor de culoare se poate realiza vizual însă această metodă
este puternic influenţată de prezenţa mai multor factori, cum ar fi:
- modul de pregătire a suportului şi aplicarea produsului peliculogen;
6
- modalitatea de stabilire a diferenţelor de culoare (evaluare în lumină naturală sau
artificială);
- experienţa şi capacitatea examinatorului de a stabili modificările de culoare
(influenţa factorului uman).
Datorită acestor factori s-a simţit nevoia utilizării unei metode ce poate conduce
la obţinerea de rezultate cuantificabile, în scopul caracterizării culorii precum şi a
modificărilor care pot să apară în urma expunerii peliculelor la acţiunea factorilor de
mediu.
2.2 Criterii de alcătuire a lotului de testare
Ţinând cont de alcătuirea complexă a produselor peliculogene şi implicit de gama
variată de recepturi existente în prezent pe piaţa românească, produsele care vor fi
utilizate în programul experimental vor fi selectate pe baza unor criterii ce urmăresc în
principal atât caracterul referitor la durabilitatea finisajului rezultat, în condiţii normale
de exploatare, specifice mediului natural urban-industrial cât şi caracterul economic
(aplicarea unui număr minim de straturi, consum redus de material şi manoperă).
Lotul de testare se va alcătui ţinând cont de o serie de criterii ce au rolul de a
apropia cât mai mult partea experimentală de condiţiile reale de exploatare, astfel:
o criteriul I –selectarea produselor peliculogene colorate în funcţie
de baza chimică a acestora
Alegerea produselor peliculogene colorate s-a realizat astfel încât acestea să aibe
baze chimice diferite şi, în plus, s-a ţinut cont şi de varietatea recepturilor existente pe
piaţă. Astfel s-a optat pentru utilizarea produselor peliculogene cu următoarele baze
chimice: copolimeri acrilici în dispersie apoasă, emulsie de răşini siliconice, copolimeri
acrilo-stirenici şi pulbere de cuarţ micronizată aditivată cu, componente vinilice (tabelul
1).
Vopselele acrilice în dispersie apoasă au înlocuit aproape în totalitate vopselele
vinilice. Avantajele utilizării răşinilor acrilice faţă de alţi lianţi polimerici sunt: proprietăţi
mecanice bune, rezistenţă la mediul exterior, duritate sau flexibilitate, rezistenţă la apă,
rezistenţă superioară la fisurare şi cretare, uscare rapidă.
Performanţele acestora s-au îmbunătăţit
considerabil de-a lungul timpului, prin copolimerizare cu
alte răşini polimerice, de exemplu cu răşini stirenice care
au rolul de a îmbunătăţi luciul şi rezistenţa la murdărire
a peliculei.
7
Răşinile siliconice sunt caracterizate de structura lor tridimensională, bazată pe
lanţurile siliciu-oxigen, care le conferă proprietăţi deosebite produselor peliculogene ce le
înglobează, cum ar fi: bună permeabilitate la vapori de apă, rezistenţă la acţiunea
factorilor poluanţi, a mediilor chimice, rezistenţă în timp, rezistenţă ridicată la murdărire.
De asemenea, există şi “dispersii hibride”, bazate pe emulsii convenţionale de
polimeri (vinilici, acrilici, etc.) în care este dispersat un compus mineral.
Tabelul 1 – Produsele peliculogene alese pentru cercetarea experimentală
Nr.crt Cod produs
Lianţi (Bază chimică)
Culoare
1. 485 Copolimeri acrilo-stirenici
2. 487 Copolimeri acrilici
3. 489 Emulsie de răşini siliconice
4. 490 Pulbere de cuarţ micronizată aditivată cu, componente vinilice
Pentru testele de laborator, se vor realiza prin turnare în matriţe, două seturi de
machete din beton. Primul set de machete va avea suportul finisat cu mortar de
tencuire/gletuire pe care se vor aplica produsele peliculogene colorate iar cel de-al doilea
set suportul va fi termoizolat, folosind succesiunea de elemente specifice sistemelor
termoizolante, polistiren expandat – plasă de armare – mortar de tencuire, peste care se
aplică aceleaşi produse peliculogene colorate.
o criteriul II – caracteristicile dimensionale ale machetelor
experimentale diferă în funcţie de tipul testelor desfăşurate, astfel:
� pentru testele de laborator, se vor realiza două seturi de machete cu
dimensiuni conform tabelului 2.
� pentru testele in-situ se vor utiliza elementele unei construcţii aflate
în exploatare, cu o faţadă din beton tencuit şi una termoizolată.
Suprafeţele de aplicare a produselor peliculogene colorate sunt de cel
8
puţin 1 m2 astfel încât să poată fi împărţite în două zone: una dintre
acestea, considerată de referinţă, să poată fi protejată prin acoperire
cu un material care are rolul de a respinge radiaţiile UV naturale iar
cea de-a doua neprotejată, pentru a putea urmări efectele directe
produse de radiaţia solară.
Tabelul 2 – Dimensiuni machete
SET 1 75 mm x 150 mm Grosime ~ 5 mm
Suprafeţe de beton tencuite pe care vor fi aplicate produsele peliculogene colorate.
SET 2
Teste de laborator
300 mm x 300 mm Grosime ~ 50 mm
Suprafeţe de beton şi sistem termoizolant (polistiren expandat – plasă de armare – mortar de tencuire) pe care se vor aplica produsule peliculogene colorate.
SET 3 Teste in-situ 1 m2
Elemente ale unei construcţii aflată în exploatare cu o faţadă din beton tencuit orientată pe direcţia SE şi una termoizolată orientată pe direcţia NV.
o criteriul III – poziţionarea modelelor experimentale pentru testele
in-situ se va realiza atât pe direcţia SE care beneficiază de o perioadă
maximă de însorire şi ca urmare aceasta va constitui poziţia cea mai
defavorabilă sub aspectul expunerii la radiaţii UV a produselor peliculogene
cât şi pe direcţia NV cu perioadă minimă de însorire pentru realizarea
studiului comparativ.
o criteriul IV – parametrii climatici ce stau la baza creării schemelor de
expunere în laborator
Oraşele sunt generatoare ale unui climat specific, caracterizat prin abateri
semnificative ale tuturor parametrilor meteorologici faţă de caracteristicile perimetrului
extra-urban. Temperaturile sunt mai mari în timpul zilelor de vară, se produc intensificări
locale ale vântului, iar compoziţia chimică a precipitaţiilor poate ridica probleme severe.
Umiditatea relativă a aerului este mult mai scăzută în interiorul oraşului cu 40 %
faţă de 60 % în exteriorul oraşului.
9
Radiaţia solară globală ultravioletă, indiferent de momentul din an, prezintă un
trend diurn ascendent în prima parte a zilei, până la amiază, când se ating de regulă,
valorile maxime. În cea de-a doua parte a zilei, radiaţia ultravioletă prezintă un trend
descendent (figura 1).
Fig. 1 – Variaţia zilnică a radiaţiei solare globale UV pe suprafaţă orizontală
Schemele de expunere în laborator a produselor peliculogene colorate vor fi
alcătuite astfel încât să respecte parametrii specifici climatului natural urban-industrial
din punct de vedere al temperaturii, umidităţii cât şi al radiaţiei UV.
2.3 Elaborarea schemelor de expunere la radiaţii UV a suprafeţelor finisate cu produse peliculogene colorate
Principalul factor de degradare al suprafeţelor produselor peliculogene colorate
este reprezentat de radiaţia UV. Acesta este o radiaţie de tip electromagnetic cu o lungime
de undă mai scurtă decât lumina vizibilă, dar mai lungă decât razele X pe care le regăsim
în lumina solară. Spectrul radiaţiei ultraviolete este cuprins între lungimile de undă 100
nm - 400 nm. Acest spectru poate fi divizat în trei categorii funcţie de lungimea de undă,
astfel:
o radiaţii UV-A - cu lungimea de undă cuprinsă între 315 şi 400 nm
o radiaţii UV-B - cu lungimea de undă cuprinsă între 280 şi 315 nm
10
o radiaţii UV-C - cu lungimea de undă cuprinsă între 100 şi 280 nm
Circa 99% dintre radiaţiile UV care ajung la suprafaţa pământului sunt radiaţii de
tip UV-A. Radiaţiile UV-C precum şi celelalte radiaţii mai puternice sunt responsabile
pentru generarea stratului
de ozon în atmosferă.
Studiul experimental va
urmări acţiunea
combinatorie a
parametrilor climatici
pornind pe de-o parte de la
stabilirea unor scheme de
expunere în laborator ce simulează condiţiile reale existente în mediul urban industrial,
(îmbătrânire accelerată) iar pe de altă parte se va monitoriza procesul de îmbătrânire
naturală a produselor peliculogene colorate. Schemele de expunere în laborator, respectă
atât criteriul IV privind cerinţele referitoare la parametrii climatici (temperatură,
umiditate relativă, radiaţie UV) cât şi cerinţele specificate în standardul SR EN ISO
11507:2007 – Expunerea acoperirilor la îmbătrânire artificială. Pentru a obţine rezultate
reproductibile, în cazul expunerii în laborator, trebuie să existe posibilitatea unui control
riguros al parametrilor critici, radiaţie UV, temperatură, umiditate. Caracterul combinativ
al schemei de expunere în laborator a produselor peliculogene colorate este dat de
alternarea controlată a parametrilor climatici, alegându-se o schemă ce include
condensarea apei pe suprafaţa probelor iar radiaţia UV va fi controlată prin intermediul
iradianţei. Expunerea la radiaţie UV se realizează cu ajutorul lămpilor fluorescente de tip
UVA-340 care oferă o simulare a luminii solare în domeniul lungimilor de undă scurte, de
la 365 nm până la limita solară de 295 nm, emisia sa de vârf situându-se la 340 nm. S-a
optat pentru valoarea iradianţei de 0,71 W/m2 pentru a se putea urmări cât mai bine
comportarea suprafeţelor acoperite cu produse peliculogene colorate într-un timp relativ
scurt fără a sacrifica posibilitatea de a corela observaţiile din laborator cu cele in-situ. Pe
de altă parte această valoare a iradianţei (0,71 W/m2) este tipică pentru lămpile
fluorescente UVA-340 situându-se în domeniul de valori medii pe care echipamentul de
laborator le poate pune la dispoziţie. Peste această valoare vorbim de o iradianţă
intensificată pentru obţinerea de rezultate rapide dar care nu pot fi corelate cu un alt set
de valori, se foloseşte numai pentru a urmări comportarea în condiţii extrem de severe iar
sub valoarea iradianţei de 0,71 W/m2 se vorbeşte de o expunere slabă la radiaţii UV,
echivalentă cu lumina solară întâlnită în lunile martie/septembrie.
Fig. 2 Spectrul radiaţiilor domeniului vizibil
11
a) b)
Fig.3 a) Valorile iradianţei pentru lampa de tip UVA-340; b) Exemplificarea modalităţii de expunere la radiaţii UV
Controlul iradianţei se desfăşoară automat prin intermediul unui sistem de
senzori ce funcţionează după principiul compensatoriu pentru a ajusta puterea lămpilor,
oferind astfel o iradianţă constantă pe întreaga durată de expunere a probelor.
Schema pentru determinările efectuate în laborator este bazată pe expunerea la
radiaţii UV şi la apă sub formă condensată. S-a optat pentru condensarea apei pe
suprafaţa probelor pentru a simula atacul umidităţii întâlnit în mediul natural. Etapa de
condensare are loc la temperatura de
50°C pentru a accelera fenomenul de
degradare.
Apa este încălzită iar
vaporii acesteia pătrund în incinta
de testare, atingându-se o umiditate
relativă de 100% la echilibru.
Vaporii de apă condensează
continuu pe suprafaţa probelor iar
gradul de puritate chimică al apei
este ridicat.
Fig. 4 Schema de principiu a echipamentului de expunere în laborator la radiaţii UV şi umiditate
12
Tabelul 3 – Scheme de expunere
Etapa Funcţia Iradianţă (W/m2)
Temperatura (°C)
Timpul (ore : minute)
PENTRU SET 1 DE PROBE 1. UV 0,71 60 4:00
2. condensare - 50 4:00
3. Etapa finală – revenire la etapa 1
- - -
PENTRU SET 2 DE PROBE
1. UV 0,35 25 4:00
2. pulverizare - 25 4:00
3. Etapa finală – revenire la etapa 1
- - -
Pentru modelele experimentale in-situ se vor utiliza elementele unei construcţii
aflate în exploatare, cu o faţadă din beton tencuit poziţionată pe direcţia SE şi cealaltă,
termoizolată, poziţionată pe direcţia NV, iar expunerea produselor peliculogene colorate
se va realiza vertical.
Variaţia sezonieră a înălţimii Soarelui (unghiul deasupra orizontului) afectează
cantitatea de energie primită la suprafaţa Pământului astfel încât la suprafaţa faţadei
modelului experimental, la unghiuri mari (exemplu 90°), radiaţia solară este disipată în
timp ce la unghiuri mici radiaţia este concentrată, influenţând în mod direct suprafaţa cu
care vine în contact. Poziţia Soarelui în raport cu Pământul în funcţie de intervalul orar şi
de anotimp determină variaţii ale temperaturii, parametru de stare important ce
caracterizează mediul natural. Amplitudinea variaţiilor zilnice ale temperaturii este
variabilă şi depinde de factorii locali sau de condiţiile de vreme, aşa cum se observă în
figura 5.
Fig. 5 Variaţia diurnă a temperaturii pentru o zi de iarnă respectiv de vară pentru Bucureşti [1]
13
Datorită faptului că în perioada caldă înălţimea Soarelui deasupra orizontului la
amiază precum şi durata zilei sunt mari, amplitudinea variaţiei diurne a temperaturii
aerului ajunge în zona 10 ÷ 15ºC. Dacă solul este acoperit cu vegetaţie, amplitudinea
diurnă a variaţiilor de temperatură se modifică în sensul că o vegetaţie bogată, micşorează
amplitudinea acestor variaţii.
Particularităţile fizico - geografice ale cadrului natural urban – industrial
(absenţa pădurilor, construcţii înalte, etc.) şi activităţile social-economice conduc la
manifestarea agresivă a parametrilor climatici (temperatura, umiditate, radiatii UV)
precum şi la prezenţa diferiţilor poluanţi de natură chimică ( dioxid de sulf, oxizi de azot,
etc.).
2.4 Realizarea machetelor experimentale
Etapa cheie a întregului program de cercetare este reprezentată de realizarea
machetelor experimentale deoarece acestea trebuie proiectate corect pentru a oferii
informaţii concludente asupra comportării produselor peliculogene colorate după
încheierea testelor de expunere. Din acest motiv, machetele experimentale s-au realizat în
mod etapizat urmărind succesiunea:
• pregătirea suprafeţelor suport;
• condiţionarea şi pregătirea materialelor peliculogene în vederea aplicării
acestora pe suport;
• aplicarea propriu-zisă a materialelor peliculogene.
2.4.1 Pregătirea suprafeţelor suport
Pentru testele desfăşurate în laborator s-au pregătit două tipuri de suprafeţe
suport şi anume: suprafeţe din beton şi suprafeţe din beton pe care s-a aplicat un sistem
termoizolant.
Suportul de beton este pregătit utilizând un raport adecvat de apă/ciment şi cu
agregate sortate normal:
o pentru epruvetele cu dimensiuni de (150 x 75 x 10) mm, nisip cu granulaţie de 3
mm şi mărgăritar cu granulaţia între 3 şi 7 mm;
o pentru epruvetele cu dimensiuni de (300 x 300 x 50) mm, nisip cu granulaţie de 3
mm şi agregat cu granulaţie între 7-15 mm.
S-a utilizat ciment de tipul CEM II/B-M-42,5 R de înaltă rezistenţă.
14
Cantităţile de materiale solide au fost amestecate într-un malaxor cu, cuvă
deschisă. Cantitatea de apă se adaugă după 15 s, în timp ce malaxorul se roteşte cu viteză
mică. Operaţia se finalizează amestecând totul 180 s, până când produsul devine uniform.
Pentru realizarea suprafeţelor suport s-au utilizat tipare din lemn şi oţel, cu
pereţi mobili pentru decofrare uşoară, ale căror dimensiuni şi forme au fost adaptate
testelor de expunere în laborator, respectiv, 75 mm x 150 mm, grosime ~ 10 mm şi 300
mm x 300 mm, grosime ~ 50 mm.
Fig.6 Tipare pentru realizarea suprafeţelor suport
Tiparele au fost curăţate cu ajutorul unui material potrivit iar feţele interioare
asamblate au fost lubrifiate cu un produs de separare pentru a împiedica aderarea
materialului la pereţi. Tiparul s-a umplut cu materialul din care se realizează suportul, în
două straturi aproximativ egale şi a fost compactat fiecare strat în parte cu un mai, pe
masa vibrantă. Excesul de material s-a îndepărtat astfel încât să se obţină o suprafaţă
plană, la nivelul înălţimii tiparului. Epruvetele suport astfel realizate au fost decofrate
după (24 ±2) h de la turnare, apoi au fost lăsate la maturat 7 zile în apă şi 21 de zile în aer
la temperatura de (23 ±2)°C. După maturarea epruvetelor suport (după 28 de zile de la
decofrare) suprafaţa de aplicare a fost pregătită prin periere cu peria de sârmă pentru
îndepărtarea laptelui de ciment, rectificare pentru a se obţine o suprafaţă plană şi
desprăfuire. La final s-a obţinut o suprafaţă suport netedă şi curată, ce este pregătită
pentru aplicarea produselor peliculogene.
15
Pentru testele in-situ s-au pregătit două tipuri de suprafeţe suport şi anume:
suprafeţe din beton tencuit şi suprafeţe din beton pe care s-a aplicat un sistem
termoizolant. Pregătirea unei faţade din beton tencuit a avut în vedere într-o primă etapă
îndepărtarea porţiunilor neaderente, curăţarea eflorescenţelor şi a altor impurităţi iar cea
de-a doua etapă a constat în tencuirea întregii suprafeţe. Suprafeţele proaspăt tencuite au
fost lăsate să se matureze iar apoi s-au curăţat de praf şi s-au rectificat pentru a obţine
suprafeţe perfect plane. După tencuire, la final, suprafeţele suport sunt uscate şi degresate
înainte de aplicarea produselor peliculogene.
În vederea termoizolării, atât în cazul machetelor realizate în laborator cât şi în
cazul elementelor studiate in – situ, suportul de bază din beton a fost examinat pentru
eliminarea porţiunilor cu tendinţe de desprindere iar înainte de începerea operaţiilor de
aplicare a straturilor ce alcătuiesc sistemul termoizolant s-a verificat ca suprafaţa suport
să fie uscată, curată, fără eflorescenţe. După ce s-a constatat faptul că suportul din beton
este corespunzător s-a trecut la următoarea etapă, de aplicare a sistemului termoizolant
alcătuit dintr-o succesiune de straturi
prezentate în figura 7.
Fig. 7 Alcătuirea sistemului termoizolant
1. Suport de beton
2. Adeziv
3. Placă din polistiren expandat
4. Plasă din fibră de sticlă (armare)
5. Produs peliculogen (strat final)
Aplicarea sistemului termoizolant s-a realizat la temperaturi de peste +5°C
(pentru suport, material şi temperatura aerului), în condiţii uscate, evitându-se zilele cu
ploaie.
Pregătirea mortarul adeziv s-a realizat prin amestecarea acestuia cu o cantitate
constantă de apă utilizând o bormaşină până la obţinerea unei paste fără aglomerări.
Amestecul a fost lăsat 5 minute în repaus pentru reacţia componentelor cu apa şi apoi s-a
reamestecat. Timpul maxim de punere în operă a materialului după preparare a fost de
1,5 ore.
Aplicarea mortarului adeziv s-a realizat cu un şpaclu cu dinţi mici (3-4 mm),
16
Fig.8 Metoda de lipire continuă
direct pe suportul din beton. Timpul de uscare a fost de minimum 3 zile.
Montarea plăcilor termoizolante (polistiren expandat) s-a realizat prin metoda de
lipire continuă a acestora deoarece suportul este plan. În acest caz adezivul a fost aplicat
continuu cu un un şpaclu cu dinţi de 10 mm, aşa cum este prezentat în figura 8. S-au
folosit numai plăci întregi, care au fost aplicate de jos în sus, ţesute, strâns îmbinate.
Plăcile se pozează prin mişcări uşoare de apăsare în
şiruri orizontale, cu rosturile ţesute. S-a urmărit
obţinerea unei lipiri a plăcilor termoizolante fără rosturi
şi cât mai plană iar în rosturile dintre plăci nu a mai
rămas adeziv.
Fig.9 Montajul plăcilor din polistiren
După întărirea mortarului adeziv, s-au şlefuit plăcile în dreptul zonelor de
îmbinare (rosturi) pentru a crea o suprafaţă plană.
Fig.10 Şlefuirea zonei de îmbinare între plăci
Pentru programul experimental in-situ, plăcile termoizolante necesită
suplimentar, faţă de lipirea cu mortar adeziv şi fixare mecanică cu dibluri. Având în
vedere faptul că zidăria în acest caz este din beton, alegerea diblurilor s-a făcut ţinând
cont de acest aspect, optându-se pentru dibluri cu o lungime de ancorare de minimum 35
mm. Astfel după 24 de ore de la întărirea mortarului adeziv, s-au realizat găuri cu
burghiul de 8 mm în zona punctelor de lipire, cu ajutorul unei maşini de găurit cu
percuţie, având în vedere că suportul este din beton. Lungimea totală a găurii este cu 10
până la 15 mm mai mare decât lungimea de ancorare. Poziţionarea diblurilor s-a realizat
în punctele de intersecţie dintre rosturile verticale cu cele orizontale şi câte un diblu în
mijlocul fiecărei plăci (fig. 11).
17
Fig. 11 Exemplificare fixarea mecanică cu dibluri a plăcilor de polistiren expandat
Talerul diblului a fost îngropat în termoizolaţie până la nivelul suprafeţei plăcilor
din polistiren expandat.
Cu ajutorul unui fier de glet din inox (cu dinţi de 10 mm), s-a aplicat un strat de
mortar adeziv, în care s-a înglobat, plasa din fibră de sticlă cu rol de armare, astfel încât să
nu se formeze cute (pliuri), iar fâşiile de plasă să fie suprapuse pe minimum 10 cm.
Acoperirea plasei din fibră de sticlă cu adeziv a fost în strat cu grosimea cuprinsă
între 1,0 mm şi 3 mm, iar în zonele de suprapunere dintre fâşii de minim 0,5 mm.
Înaintea aplicării straturilor de finisaj, adezivul a fost lăsat 7 zile să se usuce,
obţinându-se suprafeţe netede.
După încheierea acestor etape, suprafeţele suport s-au amorsat folosind
produsele corespunzătoare fiecărui tip de produs peliculogen colorat, recomandate de
producător, parte integrantă a sistemului de acoperire. Rolul amorsei impregnate la
nivelul suprafeţelor suport constă în asigurarea unei aderenţe optime a produsului
peliculogen.
După aplicarea amorsei, suprafeţele suport astfel pregătite au fost lăsate 24 de
ore pentru a se usca complet după care s-a trecut la aplicarea produselor peliculogene
colorate ce alcătuiesc lotul de testare.
2.4.2 Condiţionarea şi pregătirea materialelor peliculogene
Proprietăţile produselor peliculogene precum şi ale materiilor lor prime depind, în
general, de condiţiile ambiante, cele mai importante fiind temperatura şi umiditatea. În
acest sens, produsele peliculogene colorate, înainte de aplicare, au fost condiţionate la
temperatura de (23 ± 2) °C şi umiditatea relativă de (50 ± 5)%. Pentru produsele
peliculogene aplicate în laborator s-a utilizat o incintă de condiţionare care poate menţine
18
constante aceste condiţii standard, fără a fi expuse la lumina directă a soarelui.
Condiţionarea a fost de 7 zile iar după încheierea acestei etape produsele peliculogene au
fost omogenizate în vederea redispersării perfecte a eventualului sediment şi a aplicării pe
suprafeţele suport.
2.4.3 Aplicarea materialelor peliculogene
Toate produsele peliculogene supuse cercetărilor experimentale ce se vor desfăşura
atât în laborator cât şi in-situ s-au aplicat conform specificaţiilor tehnice conţinute de
fişele produselor emise de producător, prezentate în anexa 1. În cazul cercetărilor de
laborator produsele peliculogene s-au aplicat prin pensulare în condiţii standard de
temperatură şi umiditate, în timp ce pentru cercetările in-situ s-au aplicat cu trafaletul.
Produsele peliculogene au fost aplicate ca atare fără a fi amestecate cu alte
materiale de tip var, humă sau vopsele pe bază de solvenţi organici.
Condiţiile de aplicare referitoare la temperatură şi umiditate relativă pentru toate
produsele peliculogene colorate ce fac parte din programul de cercetare experimentală au
urmărit specificaţiile prezentate în tabelul 4.
Pentru cercetările conduse in-situ, produsele peliculogene nu s-au aplicat în
condiţii de vânt puternic, ceaţă, umiditate ridicată, ploaie sau îngheţ. După aplicare,
suprafaţa finisată a fost împărţită în două zone, una considerată de referinţă a fost
protejată prin acoperire cu o folie din aluminiu care are rolul de a respinge radiaţiile UV
naturale şi o zonă neprotejată lăsată ca atare pentru a observa efectele produse.
Tabel 4 Condiţii de aplicare a produselor peliculogene Temperatură, °C Umiditate relativă, %
Condiţii Produs Suprafaţă Mediu Suprafaţă Mediu
Min-Max 10 - 30 5 - 40 10 - 30 1 - 12 20 - 80
19
Tabel 5 Succesiunea de aplicare a straturilor de produs peliculogen colorat Nr.crt
Cod produs
Lianţi (Bază chimică)
Structura sistemului Culoare
1. 485 Copolimeri acrilo-stirenici
Strat 1: Amorsă perete (cod produs 486) ca atare sau diluată cu apă în proporţie de max. 1:4; Strat 2: Vopsea diluată cu apă în proporţie de max. 10%; Strat 3: Vopsea nediluată
2. 487 Copolimeri acrilici
Strat 1: Amorsă perete (cod produs 488) ca atare; Strat 2: Vopsea diluată cu apă în proporţie de max. 10%; Strat 3: Vopsea nediluată sau diluată cu apă în proporţie de max. 5%
3. 489 Emulsie de răşini siliconice
Strat 1: Vopsea diluată cu apă în proporţie de max. 20%; Strat 2: Vopsea nediluată
4. 490
Pulbere de cuarţ micronizată aditivată cu, componente vinilice
Strat 1: Vopsea diluată cu apă în proporţie de max. 20%; Strat 2: Vopsea diluată cu apă în proporţie de max. 10%
2.5 Etapele programului de cercetare experimentală
În vederea aprecierii obiective a performanţelor sistemelor peliculogene colorate
din punctul de vedere al durabilităţii, pentru caracterizarea şi modelarea efectelor
radiaţiilor UV asupra proprietăţilor colorimetrice ale finisajelor, Programul de cercetare
experimentală se derulează pe două direcţii şi anume:
� Cercetări experimentale în laborator
Acestea constau din expunerea machetelor realizate experimental, a căror alcătuire
a fost descrisă în detaliu la pct.-ul 2.4 , într-un echipament de laborator cu lămpi
fluorescente UV, care simulează radiaţia UV naturală, conform “SR EN ISO 11507:2007.
Vopsele şi lacuri”, la acţiuni climatice combinate, mediu umed/radiaţie UV; mediu
20
uscat/radiaţie UV, după scheme de expunere (prezentate la pct-ul 2.3) cu aceeaşi durată
pentru toate machetele.
� Cercetări experimentale „in-situ”
Pe parcursul cercetării se va urmări comportarea elementelor unei construcţii
aflate în exploatare, mai exact a faţadei din beton tencuit poziţionată pe direcţia SE şi a
faţadei termoizolate, poziţionată pe direcţia NV, având stratul final realizat din produsele
peliculogene colorate din lotul de testare, în condiţii reale, specifice mediului urban-
industrial.
Derularea programului de cercetare experimentală se va conduce parcurgând o
serie de etape de principiu prezentate în continuare.
I. Monitorizarea efectelor radiaţiilor UV asupra finisajelor colorate ce alcătuiesc
lotul de testare
Monitorizarea efectelor radiaţiilor UV asupra finisajelor colorate se va realiza după
un program stabilit astfel: în prima lună de expunere – la fiecare 7 zile, în următoarele 2
luni de expunere – la fiecare 30 zile, în continuare la fiecare trei luni. Pe tot parcursul
expunerii, atât în condiţii accelerate, de laborator, cât şi în microclimatul natural urban-
industrial, se vor întocmi fişe de observaţii în care se vor menţiona modificările
proprietăţilor colorimetrice ale fiecărui tip de finisaj peliculogen colorat din lotul de
testare aplicat pe stratul suport, în raport cu o probă martor (neexpusă).
II. Evaluarea modificărilor de culoare prin metode de analiză instrumentală.
După încheierea programului de expunere se va realiza o evaluare finală a
modificărilor de culoare atât la nivelul machetelor realizate în laborator cât şi a modelelor
experimentale “in-situ„ prin:
� măsurarea gradul de reflexie utilizând un dispozitiv fotoelectric ce asigură o citire
proporţională cu intensitatea luminii reflectate de suprafaţa de testat.
Fig.12 Principiul metodei pentru determinarea gradului de reflexie.
21
Aparatul de măsurare a reflexiei regulate este constituit dintr-o sursă de lumină şi o
lentilă care are rolul de a direcţiona un fascicul paralel de lumină către suprafeţele de
măsurat. Axa fascicului incident formează cu normala la suprafaţa de încercat trei
unghiuri diferite sub care se poate efectua citirea (20°, 60°, 85°). În plus, aparatul este
prevăzut cu un detector care permite o citire proporţională cu fluxul luminos reflectat de
probă.
� măsurarea diferenţei de culoare utilizând spectrofotometrul
Principiul de funcţionare al spectrofotometrului constă în trimiterea unui fascicul
de lumină pe suprafaţa probei de analizat. Lumina reflectată de probă este trecută printr-
o prismă de difracţie care are rolul de a separa radiaţia şi de a forma spectrul
corespunzător.
Cantitatea de lumină poate fi măsurată la fiecare lungime de undă iar informaţiile
spectrale se raportează la valorile standard ale iluminantului CIE ales precum şi ale
funcţiile specifice ale observatorului standard de 2° sau 10°.
Măsurătorile colorimetrice ale finisajelor colorate se vor realiza utilizând spaţiul
cromatic standard CIE (L*, a*, b*), conform:
• ISO 7724-1:1984. Colorimetrie. Partea 1. Principii;
• ISO 7724-2:1984. Colorimetrie. Partea 2. Măsurători de culoare;
• ISO 7724-3:1984. Colorimetrie. Partea 3. Calculul diferenţelor de culoare.
Culoarea unei probe este caracterizată în mod unic, pentru un observator şi o sursă
de lumină bine definite, prin coordonatele unui punct într-un spaţiu format de trei vectori
perpendiculari unul pe celălalt. Coordonatele acestui spaţiu sunt chiar L*, a*, b*, calculate
cu ajutorul următoarelor ecuaţii atunci când X/Xn, Y/Yn şi Z/Zn > 0,008856: [2]
L* = 116(Y/Yn)1/3 – 16 (1)
a* = 500(X/Xn – Y/Yn) (2)
b* = 200(Y/Yn – Z/Zn) (3)
unde:
X, Y, Z sunt componentele tricromatice (valorile tristimul CIE) ale probei măsurate;
Xn, Yn, Zn sunt componentele tricromatice pentru iluminantul standard ales.
Diferenţa totală de culoare, ∆E*ab, se calculează ca diferenţă dintre L*, a* şi b*, ale
probei etalon şi cea de analizat, utilizând formula (4):
* *2 *2 *2
abE L a b∆ = ∆ + ∆ + ∆ (4)
* * *
proba etalonL L L∆ = − (5)
22
Dacă valoarea lui ∆L* este pozitivă înseamnă că proba este mai luminoasă decât
proba etalon iar în cazul în care se obţine o valoare negativă proba este mai închisă la
culoare decât proba etalon.
* * *
proba etalona a a∆ = − (6)
O valoare pozitivă pentru ∆a* semnifică faptul că proba este mai apropiată de
culoarea roşie faţă de proba etalon iar pentru o valoare negativă, proba se apropie mai
mult de culoarea verde în raport cu proba etalon.
* * *
proba etalonb b b∆ = − (7)
Valorile pozitive pentru ∆b* indică faptul că proba este mai galbenă decât proba
etalon iar valorile negative arată faptul că proba analizată este mai albastră decât etalonul.
Pe baza ecuaţiei (1) se poate calcula claritatea (luminozitatea), L*, probei iar în plus
se mai pot cuantifica saturaţia (croma), C*ab şi unghiul tentei, hab, conform formulelor 8,
9.
C*ab = (a*2 + b*2)1/2 (8)
hab = arctan(b*/a*) (9)
Unchiul tentei, hab, trebuie să se situeze între 0° şi 90° dacă a* şi b* au ambele
valori pozitive. Între 90° şi 180°, b* are valori pozitive şi a* este negativ iar între 180° şi
270°, a* şi b* au valori negative. Dacă b* este negativ iar a* este pozitiv atunci unghiul
tentei se situează între 270° şi 360°.
Diferenţa de tentă, ∆H*ab, este dată de diferenţa de culoare, diferenţa de claritate
(luminozitate) şi de diferenţa de saturaţie (croma), conform formulei 10.
* * 2 * 2 * 2 1/2[( ) ( ) ( ) ]ab ab abH E L C∆ = ∆ − ∆ − ∆ (10)
Se vor efectua câte cinci citiri pentru fiecare probă în parte. Toate măsurătorile
primare precum şi rezultatele obţinute în urma calculelor utilizând formulele prezentate
mai sus se vor menţiona în fişele de observaţii realizate pentru fiecare produs peliculogen
colorat studiat. Pentru exemplificare, prezentăm conţinutul unei fişe de observaţii.
23
Model Fişă de observaţii:
Tip expunere:
Natura stratului suport:
Cod produs peliculogen colorat
Nr. strat Consumul specific g/m2/strat
Nr. Epruvetei:
Data aplicării peliculei:
Data expunerii:
Metoda de aplicare pe suport a acoperirii:
Rezultatele măsurătorilor
Reflexia regulată a suprafeţei colorate sub unghiul de incidenţă de :
200 600 850 Durata expunerii
(în zile) orizontal vertical orizontal vertical orizontal vertical
Iniţial (înainte de expunere)
Valori medii
7
Valori medii
14 21 28 58 88 178 .......
din 90 în 90 Variaţia reflexiei regulate (luciul)
Durata expunerii (în zile) Coordonatele spaţiului tricromatic:
L*etalon a*etalon b*etalon Iniţial (înainte de expunere)
7 L* a* b* 14 21 28 58 88 178 .......
din 90 în 90 ∆L* ∆a* ∆b*
Diferenţa totală de culoare, ∆E*ab ∆E*ab: Croma, C*ab Unghiul tentei, hab Diferenţa de tentă, ∆H*ab
24
III. Elaborarea raportului de cercetare
La încheierea programului experimental se va elabora un raport de cercetare care va
conţine observaţiile şi rezultatele obţinute sub forma unei analize a valorilor pe probele
supuse acţiunilor factorilor de mediu, comparativ cu cele martor.
În acest sens se vor aplica o serie de coeficienţi ponderali pentru defectele apărute în
aspectul peliculelor astfel:
• Pentru modificarea luciului, ţinând cont de faptul că lotul de testare aparţine
categoriei de produse peliculogene mate (maxim 10p)
- reflexia regulată neschimbată, se atribuie 10 puncte;
- modificarea reflexiei de la mat la semi-mat, se atribuie 7puncte;
- modificarea reflexiei de la semi-mat la semi-lucios, se atribuie 5puncte;
Pentru evaluarea culorii, se vor puncta următoarele mărimi caracteristice:
• Diferenţa totală de culoare, ∆E*ab (maxim 10p)
- culoare neschimbată, ∆E*ab ≈ o, se atribuie 10 puncte;
- pentru decolorare slabă, ∆E*ab ≤ 10, se atribuie 7 puncte;
- pentru decolorare puternică, ∆E*ab , ≥ 60), se atribuie 5 puncte.
• Diferenţa de tentă, ∆H*ab (maxim 10p)
- tentă neschimbată, ∆H*ab ≈ o, se atribuie 10 puncte;
- pentru modificare slabă a tentei, ∆H*ab variază cu o treaptă, se atribuie 7
puncte;
- pentru modificare clară a tentei, ∆H*ab , variază două trepte, se atribuie 5
puncte.
Se obţine astfel o sumă care se raportează procentual la suma care defineşte
comportarea optimă a unei pelicule colorate, deducându-se astfel comportarea finisajelor
peliculogene colorate din lotul de testare sub forma unui procent.
Pentru o peliculă care de-a lungul expunerii nu a suferit nici o modificare din
punctul de vedere al luciului şi stabilităţii culorii, punctajul maxim atribuit conform
schemelor de mai sus este de 30.
Evaluarea procentuală a stabilităţii peliculei colorate va fi dată de raportul:
Total puncte atribuite peliculei după expunere100
Total puncte atribuite peliculei neexpuse (30p)×
Derularea Programului experimental, ca modalitate de abordare, va răspunde
principiului referitor la - Cuantificarea modificărilor de culoare pentru produsele
peliculogene – obiectiv definitoriu al cercetării prenormative.
25
3. CONCLUZII
Modul de abordare a cercetării de faţă, specific cercetărilor experimentale, constă
în stabilirea performanţelor finisajelor colorate sub aspectul durabilităţii acestora prin
evaluarea modificării culorii sub acţiunea radiaţiilor UV.
Finisajele colorate reprezintă un sistem chimic complex alcătuit dintr-o matrice
macromoleculară ce include: agenţi de procesare, agenţi de umplutură, stabilizatori şi
coloranţi. Mediul exterior determină procese de degradare fotochimică a finisajelor
colorate ( decolorare, îngălbenire, fluorescenţă, oxidare) datorită acţiunii radiaţiilor UV, a
căldurii, a oxigenului şi umidităţii.
Pentru a estima durabilitatea materialelor peliculogene colorate din punctul de
vedere al menţinerii culorii este necesar să se cunoască comportarea componentelor,
matrice moleculară – pigment, din punct de vedere chimic sub influenţa radiaţiei din
domeniul vizibil, în mediu umed şi uscat.
În acest context cercetarea prenormativă studiază efectele radiaţiilor UV asupra
finisajelor colorate abordând metode instrumentale de evaluare, în scopul reducerii
incertitudinii datorate factorului uman şi obţinerii unor rezultate precise, cuantificabile
care să permită stabilirea principiilor de concepţie a lucrărilor de reabilitare, ţinând
seama de durabilitatea şi performanţele materialelor peliculogene de finisare.
Prezenta fază a cercetării a cuprins: stabilirea principiilor ce au stat la baza
conceperii programului experimental, evidenţierea criteriilor de alcătuire a lotului de
testare (cu selectarea produselor peliculogene colorate pentru care urmează să se
determine mărimile caracteristice pentru evaluarea culorii după expunere în condiţii de
mediu urban - industrial), elaborarea schemelor de expunere la radiaţii UV, în laborator şi
in-situ, realizarea machetelor experimentale urmărind pregătirea suprafeţelor suport,
condiţionarea şi pregătirea materialelor peliculogene în vederea aplicării şi aplicarea
propriu-zisă, stabilirea etapelor şi descrierea modului de derulare a programului
experimental.
În faza următoare se propune continuarea cercetării cu derularea programului
experimental care va cuprinde:
o aspecte preliminare privind monitorizarea efectelor radiaţiilor UV asupra
finisajelor colorate ce alcătuiesc lotul de testare;
26
o realizarea măsurătorilor specifice pentru determinarea luminii reflectate de
suprafeţele finisate expuse la radiaţii UV, în vederea caracterizării culorii,
prin raportarea la spaţiul cromatic standard;
o evaluarea modificărilor de culoare a suprafeţelor expuse prin metode de
analiză instrumentală în corelare cu compoziţia produselor peliculogene din
lotul de testare.
27
4. BIBLIOGRAFIE
[1] Date preluate de la Administraţia Naţională de Meteorologie
[2] Völz Hans, G., Industrial color testing: Fundamentals and techniques, 2nd edition, p.4-
8, 2002
[3] ISO 7724-1:1984. Colorimetrie. Partea 1. Principii;
[4] ISO 7724-2:1984. Colorimetrie. Partea 2. Măsurători de culoare;
[5] ISO 7724-3:1984. Colorimetrie. Partea 3. Calculul diferenţelor de culoare.
[6] SR EN ISO 11507 Vopsele şi lacuri. Expunerea acoperirilor la îmbătrânire artificială.
Expunerea la radiaţii UV fluorescente şi la apă.
28
Anexa
FIŞǍ TEHNICǍ
COD PRODUS 485
DESCRIERE PRODUS Vopsea lavabilă pe bază de copolimeri acrilo-stirenici pentru suprafeţe exterioare. CARACTERISTICI PRINCIPALE
o Lavabilitate bună; o Putere mare de acoperire; o Rezistenţă bună la murdărire; o Rezistenţă excelentă la intemperii, radiaţii solare, temperaturi negative, umiditate; o Aderenţă bună la suporturi absorbante şi neabsorbante; o Uscare rapidă; o Rezistenţă la uzură.
DOMENII DE UTILIZARE Decorarea şi protecţia suprafeţelor exterioare din beton, ipsos, tencuială ale construcţiilor civile şi industriale, noi sau renovate. CARACTERISTICI TEHNICE A) Produs ca atare Aspect Lichid omogen, tixotrop, fără impurităţi Densitate, 20°C (1,55 ± 0,05) g/cm3 Fineţe de frecare maximă 50 µm Viscozitate Brookfield, rot 7, vit. 100, 22°C 8-11 Pas Substanţe nevolatile (1g/100 cm2, 120°C, 25 min)
60 %
pH 7-9 B) Peliculă Aspect peliculă Mată, uniformă, omogenă Putere de acoperire, min. (la min. 4 h de la uscarea peliculei trasată cu trăgătorul de 0,3 mm)
98,5
Flexibilitate minimă 3 mm Pregătirea produsului
o Se condiţionează la 15-30°C; o Înainte de a deschide recipientul acesta se şterge de urmele de ulei sau de alte
impurităţi pentru a evita contaminarea conţinutului; o Se omogenizează conţinutul în vederea redispersării perfecte a eventualului
sediment; o Este interzisă amestecarea produsului cu var, humă sau vopsele pe bază de solvenţi
organici
29
Pregătirea suportului şi aplicarea Suprafeţe exterioare noi din zidărie, beton, tencuială, ipsos
o Suprafaţa trebuie să fie perfect uscată; o Suprafeţele de beton care prezintă eflorescenţă trebuie curăţate cu o cârpă grosieră
sau prin periere; o Se curăţă suprafaţa de stropii de tencuială, praf sau alte impurităţi; o Suprafeţele de rigips se curăţă prin şlefuire uşoară; o Se aplică un strat de amorsă care poate fi diluată cu apă până la max. 1:4, în funcţie
de gradul de absorbţie al suprafeţei pe care se aplică. Stratul de amorsă este bun dacă după uscare nu este lucios. Pentru a găsi proporţia optimă de diluare în funcţie de suport, se fac teste pe suprafeţe mici. Amorsa se poate aplica cu rola (trafalet), bidinea sau pensulă.
o Vopseaua se aplică în 2 straturi � Pentru aplicarea cu rola sau pensula, primul strat se diluează cu apa
în proporţie de max. 10%, iar al doilea strat se aplică nediluată; � Pentru aplicarea prin pulverizare, se diluează cu apă în proporţie de
20 – 35 % (primul strat mai diluat, al doilea strat mai puţin diluat); � Timpul de uscare al primului strat poate varia între 2 şî 4 ore, în
funcţie de temperatura şi umiditatea mediului, gradul de absorbţie al suprafeţei şi grosimea stratului aplicat. Timpul recomandat de uscare este de 2 ore la 20°C
Suprafeţe exterioare – zidărie, beton, tencuială, ipsos – vopsite în prealabil o Pentru suprafeţele vopsite în prealabil cu produse similare ( pe bază de polivinil
acetat, răşina acrilică, acrilo-stirenică, latex), pregătirea suprafeţei constă în îndepărtarea porţiunilor neaderente, spălarea impurităţilor şi efectuarea operaţiilor de reparaţii (dacă este cazul);
o După uscare, zonele remediate se curăţă de praf sau murdărie; o Se aplică un strat de grund de îmbibare şi rezistenţă; o În cazul suprafeţelor vopsite cu humă sau var se îndepărtează complet stratul vechi
şi se continuă aplicarea ca şi în cazul suprafeţelor noi; o După aplicarea strautului de amorsă, aplicarea vopselei se face la fel ca în cazul
suprafeţelor noi. Întreţinerea echipamentelor de vopsire
Echipamentul de aplicare se spală cu apă, atât înainte cât şi după utilizare. În cazul aplicării prin pulverizare, dacă pauza este mai mare de 10 minute, duza trebuie curăţată pentru a se evita defectele de pulverizare.
CONSUMURI SPECIFICE
o Consumul mediu calculat este de 12 mp/l/strat o Consumul poate să fie diferit, variaţiile fiind determinate de modul de aplicare,
natura suprafeţei sau pierderile accidentale. AMBALARE, DEPOZITARE, TERMEN DE VALABILITATE Ambalare
o Găleţi din polietilenă sau polipropilenă de 4 l, 8,5 l, 15 l; o Butoaie din polietilenă sau polipropilenă de 40 l cu capac.
Marcare
o Numele producătorului; o Denumire material; o Tip, culoare; o Lot
30
o Data fabricaţie/expirării; o Volum nominal/cantitate netă
Depozitare
o În spaţii uscate, aerisite, ferite de surse de foc, radiaţii solare şi intemperii, la temperaturi cuprinse între 5-25°C;
o A nu se stoca la temperaturi sub 0°C deoarece produsul se poate deteriora. Termen de valabilitate 36 luni, în ambalaj original închis etanş, cu respectarea condiţiilor de depozitare şi păstrare. MǍSURI DE SECURITATE ŞI IGIENǍ
Produsul nu este inflamabil şi nu are caracter nociv. S2 – A nu se lăsa la îndemâna copiilor; S46 – În caz de înghiţire, a se consulta de urgenţă medicul.
31
Anexa
FIŞĂ TEHNICĂ COD PRODUS: 487
1. PREZENTARE ŞI PERFORMANŢE:
Vopsea superlavabilă colorată pentru exterior pe bază de copolimeri acrilici în dispersie apoasă, pigmenţi, extenderi şi aditivi. Prezintă aplicabilitate excelentă şi aderenţă bună la suportul pregătit corespunzător. Realizează pelicule superlavabile, cu durabilitate ridicată, permeabile la vapori şi rezistenţe la cicluri îngheţ-dezgheţ. Se nuanţează într-o gamă variată de culori. Vopseaua se livrează în următoarele sortimente: Bază Pastel de Exterior, Bază Accent, Bază Transparentă. Baza Pastel se colorează în vederea obţinerii nuanţelor deschise, Baza Accent se utilizează pentru obţinerea nuanţelor cu o intensitate medie , iar Baza Transparentă se utilizează pentru obţinerea nuanţelor intense.
Bazele Accent şi Transparentă se utilizează atât pentru obţinerea vopselelor de exterior cât şi de interior, iar Baza Pastel de exterior se utilizează la obţinerea vopselelor colorate de exterior. 2. UTILIZARE:
Se utilizează pentru finisarea decorativă şi de protecţie a pereţilor exteriori şi interiori (tencuieli de var şi ciment, beton şi alte suporturi minerale). 3. DATE TEHNICE:
Conţinut de nevolatile masic : 57 ± 5% volumic: 42 ± 5%
Densitate, 20°C , g/cm³ Bază Pastel de exterior: 1,38 ± 0,02 Bază Accent: 1,36 ± 0,02 Bază Transparentă: 1,30 ± 0,02
COV Subcategorie produs: „Acoperiri pentru pereţi exteriori pe substrat mineral”. Valoare limita maxima COV, g/l: 75 (2007) / 40 (2010). Continutul maxim de COV al produsului in starea gata pentru utilizare, g/l : 25.
Culoare colorat Aspect peliculă uniform mat Uscare la atingere, 20°C 2 ore Timp de uscare între straturi, 20°C 2-4 ore Uscare totală, 20°C 24 ore Reticulare totală, 20°C 28 zile
4. APLICARE / MOD DE UTILIZARE Pregătire produs Diluant: apă
Diluare: stratul 1 – vopsea diluata cca. 10% cu apă; stratul 2 (final) – vopsea diluata 7% cu apă.
Diluarea se va face în funcţie de culoare, suport şi condiţiile de mediu;
32
Temperatura Umiditate
Condiţii produs suprafaţă mediu suprafaţă mediu
Min-Max 10 - 30°C 5 - 30°C 5 - 30°C max. 12% max. 70%
Se omogenizează bine înainte de utilizare.
Pregătire suprafaţă Suprafeţele pe care se aplică vopseaua trebuie să fie stabile, rezistente, curate, lipsite de praf sau grăsimi.
Suprafeţe noi Tencuielile minerale (gleturile de var/ciment) se lasă să se matureze: - 28 de zile de la punerea în operă şi se îndepărtează efluorescenţa prin acţiune mecanică sau decapare acidă după care se amorsează; - 6 zile dacă umiditatea mediului este mare (70-80%) şi temperatura este mică (5 - 20°C) după care se amorsează Amorsa pentru lucrări rapide; - 3 zile dacă umiditatea mediului este mică (<70%) şi temperatura mare (20 - 30°C) după care se amorsează cu amorsă specială pentru lucrări rapide. Suprafeţe vechi si/sau vopsite în prealabil - nu se aplică peste vopsele pe bază de solvent sau pe zugrăveli de var/humă; - se curăţă zugrăveala sau tencuiala veche neaderentă şi se remediază eventualele defecte ale suportului (exfolieri, fisuri) prin retencuire sau chituire; - zonele reparate prin retencuire se maturează si se amorsează la fel ca tencuielile minerale noi, şi la 24 de ore de la aplicarea amorsei se aplică stratul de finisare. - suporturile cu porozitate ridicată sau friabile se amorsează cu amorsă pentru pereţi.
Atenţie ! În cazul nuanţelor fără acoperire totală, înainte de aplicarea vopselei, se aplică un strat din produsele: Vopsea superlavabilă, superalba pentru faţade sau Grund galben sau Grund roşu, funcţie de nuanţa produsului ce urmează a fi aplicat şi un strat suplimentar de vopsea ( stratul 3 ).
Suprafeţele neunirome ca textură şi absorbţie pot denatura aspectul final. Alegera diluţiei potrivite se face prin aplicarea vopselei diluate pe 1 mp, înainte de începerea lucrului pe toată suprafaţa. Nerespectarea instrucţiunilor de aplicare poate modifica aspectul şi calitatea acoperirii. Nu se combină cu alte produse.
Număr de straturi 2 Randament teoretic 12 – 14 mp/litru/1 strat de aplicare Pierderile de material în cursul preparării şi aplicării variază
şi trebuie luate în considerare suplimentar. Ele depind de metoda şi condiţiile de aplicare, forma, mărimea, textura şi profilul suprafeţei vopsite.
Condiţii de aplicare
Nu se lucrează în condiţii de: temperaturi foarte ridicate sub directa influenţă a razelor soarelui, vânt puternic, ceaţă, umiditate ridicată, ploaie sau pericol de îngheţ.
Mod de aplicare Cu pensula, rola sau cu pistol de pulverizare fără aer. Curăţare echipament Apă de lucru
33
5. TERMEN DE VALABILITATE 12 luni de la data fabricaţiei, în ambalajul original închis etanş, în condiţiile respectării regulilor de transport şi depozitare. 6. AMBALARE, DEPOZITARE, TRANSPORT Ambalare Produsul se ambalează în recipiente din material plastic închise etanş
ce contin 2,25 L; 9 L. Transport şi Depozitare În ambalajul original închis etanş, neexpus la
intemperii, radiaţii solare sau alte surse de caldură, la temperaturi între 5 - 30°C. Risc de depreciere prin îngheţ.
7. MĂSURI DE SECURITATE Deşeuri: Reziduurile de produs şi ambalaj constituie deşeuri şi se tratează conform legislaţiei în vigoare.
34
Anexa
FIŞǍ TEHNICǍ COD PRODUS 489
Produs Vopsea gata preparată pe bază de răşini siliconice
Compoziţie Emulsie de răşini siliconice, pigmenţi, aditivi organici şi anorganici.
Utilizare Vopsea impermeabilă, dar cu permeabilitate ridicată la vaporii de apă, pentru suporturi minerale, pentru suporturi pe bază de răşini (tencuieli şi vopsele), pentru reparaţii şi renovări la clădirile vechi şi noi, mai ales pentru protejarea monumentelor, revopsirea sistemelor termoizolante, pentru interior si exterior. Rezistenţă la gaze industriale şi microorganisme. Strat de protecţie în zona soclului.
Date tehnice Densitate: cca. 1,55 kg/dm3
Factor al rezistenţei la permeabilitate la vaporii de apa (µ): cca. 35 Valoare pH: cca. 8 Consum pe suport fin cca. 0,25 kg/m2 – 0,30 kg/m2 Culori: 200 nuanţe conform paletarului de culori Livrare Ambalaj: cutii de 5 kg şi 25 kg Depozitare Minim 6 luni protejate de îngheţ; cutiile folosite trebuie închise bine. Calitate Verificări permanente în laboratoarele asigurată Categoria conform normelor chimice Acest produs atacă ochii. A nu se lăsa la îndemâna copiilor, în caz de stropire în ochi se indică clătirea cu multă apă curată şi la nevoie, consult medical. În stare întărită produsul nu este dăunător. Prelucrare 1. Suportul: Verificarea suportului se face conform normelor în vigoare. Suportul trebuie să fie uscat (minim 4 saptamâni), portant, fără praf, neted, cu absorbţie uniformă. Suporturile vechi se curăţă de resturi de ulei, eflorescenţe şi alte impurităţi, se uniformizează neplaneităţile. Indicată pe:
o tencuieli de var-ciment, ciment, tencuieli de ipsos. o beton şi alte suporturi minerale.
Indicată condiţionat pe:
35
o plăci de gips carton (se aplică 2 mâini de grund). Nu este indicată pe:
o straturi de lac sau vopsele de ulei, răşini, vopsele cu clei; o vopsea cu elasticitate ridicată; o ca barieră de carbonatare pentru reparaţia betonului. o văruieli.
2. Prelucrare: Produsul se amestecă în galeată cu un malaxor la viteză redusa. Nu se adaugă alte
materiale. Grundare:
Primul strat: vopseaua (cod 489) diluata cu 20% apa (5:1), timp de uscare min. 12 ore. Pe suporturile puternic absorbante se aplică o amorsă (timp de uscare 24 ore).
Finisare: Vopseaua (cod 489) se stropeşte sau se aplică - fără a fi diluată - cu trafaletul în funcţie de suport în 1 sau 2 straturi. La aplicarea în două straturi, timpul de aşteptare între cele două straturi este de minim 4 ore. Se lucrează uniform, fără întreruperi. 3. Indicaţii: Umiditatea ridicată a aerului încetineşte priza. Temperatura aerului şi a suportului trebuie să fie peste 5°C, direct sub razele solare pe timp de ploaie sau vânt puternic. Se va proteja faţada cu plasa de protecţie. Aceeaşi nuanta de culoare se asigura numai în cadrul aceleiaşi sarje de vopsea.
36
Anexa
FIŞĂ TEHNICĂ COD PRODUS 490
PROPRIETĂŢI Vopsea pentru exterior pe bază de pulbere de cuarţ micronizată, caracterizată de o putere de acoperire optimă şi realizată cu pigmenti inalterabili în timp. Rezistă la alcalii şi este uşor de aplicat. UTILIZARE Finisaj pentru pereţii exteriori ai construcţiilor civile şi industriale care necesită o pregătire a suportului.
COMPOZIŢIE Pigmenţi rezistenţi la lumină şi intemperii, răşină vinilică în dispersie apoasă.
CARACTERISTICI TEHNICE Greutate specifică: 1,63 kg/l ± 0,05 Aspectul filmului: opac Culoare: conform paletar Rezistenţa la intemperii: optimă Substanţă solidă, procente gravimetrice: 76 % Rezistenţa la alcalii: optimă Substanţă solidă, procente volumetrice: 50 % Puterea de acoperire: 7 mp/l/strat
UTILIZARE Sistemul de aplicare: pensula, trafalet Timp de uscare: 4 – 5 ore (la 25 °C şi U.R. 65%) Diluant: apa Întreţinere ustensile: prin spălare cu apă Dliluţie: pensula 30%; trafalet 20% Depozitare: a se evita gerul şi temperaturi de peste +35 °C, a se păstra bidonul etanşat până la următoarea utilizare Număr straturi: 2
CICLU DE APLICARE Pereţi noi: Se aplică un strat de amorsă diluată cu apa. Pereţi vechi: Se îndepărtează praful şi părţile neaderente de vopsea şi se aplică un strat de amorsă ca şi mai sus.
Finisaj: Se aplică 2 sau mai m ulte straturi de vopsea pentru exterior pe bază de pulbere de cuarţ micronizată diluată cu apa, la un interval de 4-5 ore între straturi. Notă: Nu se aplică dacă temperature mediului ambiant sau a suportului este sub + 5 °C sau peste + 35 °C.
37
FRAZE DE SIGURANŢĂ S2 A nu se lăsa la îndemâna copiilor. S 26 În cazul contactului cu ochii, se spală imediat cu multă apă şi se consultă un specialist. S 29 A un se arunca la canalizare. S 62 În caz de înghiţire, a un se provoca voma: a se consulta imediat un medic şi a i se arăta ambalajul sau eticheta. S 7/47 Păstraţi ambalajul închis ermetic şi la o temperatură care să nu depăşească + 35 °C.
HG nr. 735/2006 privind limita emisiilor de compuşi organici volatili (VOC) Conform acestei Hotărâri produsul face parte din categoria SBA (strat de acoperire pe bază de apă), subcategoria “c” Valoarea limitei maxime de VOC pentru aceast[ categorie este de: • Anul 2007 – 75 g/l VOC • Anul 2010 – 40 g/l VOC Produsul gata pentru utilizare conţine maxim 28 g/l VOC. Nuanţele de culori obţinute cu paste colorate nu depăşesc limitele consemnate. NOTĂ Aplicaţi un strat de amorsă diluată cu apa cu o putere de acoperire de 15 mp/l pentru stabilizarea suportului. Aplicaţi în două straturi, la interval de 4-5 ore, vopseaua minerală pentru exterior pe bază de pulbere de cuarţ micronizată, caracterizată de o putere de acoperire optimă şi formulată cu pigmenţi inalterabili la lumină, cu o putere de acoperire medie de 3,5 mp/l.
