of 43 /43
1 UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIEŞTI FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR Domeniul de doctorat: Mine, Petrol şi Gaze REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Cercetări privind optimizarea regimului de funcţionare al unor sonde de petrol Conducător ştiinţific, Prof. univ. dr. ing. Mihai-Coloja PASCU Doctorand, Ing. Belaid Ahmed Ploieşti - 2016

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

  • Upload
    others

  • View
    6

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

1

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEŞTI FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR

Domeniul de doctorat: Mine, Petrol şi Gaze

REZUMATUL

TEZEI DE DOCTORAT

Cercetări privind optimizarea regimului de funcţionare al

unor sonde de petrol

Conducător ştiinţific,

Prof. univ. dr. ing. Mihai-Coloja PASCU

Doctorand,

Ing. Belaid Ahmed

Ploieşti - 2016

Page 2: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

2

CUPRINS

Abstract pag.6

1. Introducere pag.8

2. Curbele de comportare ale stratului respectiv curbele de comportare

ale echipamentului pag.10

2.1. Curbele de comportare ale stratului pag.10

2.1.2. Metodele de determinare ale curbelor de comportare ale stratului pag.10

2.1.2.1. Corelaţii empirice pag.10

2.1.4. Influenţa completării sondei asupra productivităţii acesteia pag.11

2.1.4.1. Completarea open-hole pag.12

2.1.4.2. Sonde cu coloana tubată, cimentată şi perforată pag.12

2.1.4.3. Sonde tubate şi cu filtru împachetat cu pietriş pag.13

3. Ascensiunea fluidelor prin ţevile de extracţie pag.15

3.1. Principiul curgerii multifazice pag.15

3.1.1. Definiția variabilor primare folosite în analiză curgerii multifazice pag.15

3.2. Metodele de determinare a gradientului de presiune pag.17

3.2.1. Corelația empirica Mukherjee şi Brill pag.17

3.2.2. Modelul mecancist Kaya, Sarica şi Brill pag.18

3.4. Variația vitezelor superficiale ale fazelor lichidă și gazoasă

de-a lungul tubingului pag.18

3.4.2. Metodologia de determinare variației vitezelor superficiale ale

lichidului și gazului de-a lungul tubingului pag.18

3.4.3. Determinarea regimurilor de curgere prin folosirea modelul

lui Kaya pag.19

4. Alegerea sistemului de liftare artificială pag.19

4.2. Analiza comparativă a sistemelor de liftare artificială pag.19

4.3. Alegerea metodei de liftare artificială pe bază criteriului economic pag.20

5. Pompajul Centrifugal pag.21

5.1. Generalităţi pag.21

5.3. Probleme de operare întâlnite la sondele echipate cu ESP pag.21

5.3.1. Defecţiuni ale pompei ESP pag.21

5.3.1.1. Efectul gazelor libere pag.21

5.3.1.2. Efectul pătrunderii nisipului în pompă pag.22

5.3.2. Defecţiuni ale cablului electric pag.22

5.3.2.1. Probleme electrice datorita invaziei de apă pag.22

5.3.2.2. Probleme de coroziune pag.22

5.3.3. Defecţiuni ale motorului electric pag.22

5.3.3.1. Invazia de apă pag.22

5.3.3.2. Efectul temperaturii asupra motorului electric pag.22

6. Optimizarea regimurilor de funcţionare ale sondelor echipate cu ESP

prin folosirea analizei nodale pag.23

6.1. Studiul parametriilor de funcţionare ai sistemului de producţie utlizând

Page 3: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

3

analiza nodală pag.23

6.1.1. Realizarea practică a analizei nodale pag.24

6.2. Analiza performanţelor sondelor echipate cu ESP şi prevederea performaţelor

acestora în viitor cu ajutorul analizei nodale pag.24

6.2.1. Studiu de sensitivitate a parametriilor de operare ai zăcămintului şi

ai sondelor echipate cu ESP pag.24

6.2.2. Studiu de sensitivitate a parametriilor de operare ai sondelor echipate

cu ESP şi influenţa completării sondei pag.28

7. Concluzii şi contribuţii personale pag.33

Bibliografie selectivă pag.40

Page 4: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

4

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

1. Introducere pag.1

2. Curbele de comportare ale stratului respectiv curbele de comportare

ale echipamentului pag.4

2.4. Curbele de comportare ale stratului pag.4

2.4.1. Principii generale pag.4

2.4.2. Metodele de determinare ale curbelor de comportare ale stratului pag.4

2.4.2.1. Corelaţii empirice pag.5

2.4.2.2. Corelaţii analitice pag.10

2.4.3. Curbele de prevedere ale comportării stratului pag.11

2.4.4. Influenţa completării sondei asupra productivităţii acesteia pag.12

2.4.4.1. Completarea open-hole pag.14

2.4.4.2. Sonde cu coloana tubată, cimentată şi perforată pag.15

2.4.4.3. Sonde tubate şi cu filtru împachetat cu pietriş pag.16

2.5. Curbele de comportare ale echipamentului pag.23

2.5.1. Principii generale pag.23

2.5.2. Trasarea curbei de comportarea a echipamentului pag.24

3. Ascensiunea fluidelor prin ţevile de extracţie pag.27

3.4. Principiul curgerii multifazice pag.27

3.4.1. Definiția variabilor primare folosite în analiză curgerii multifazice pag.27

3.5. Metodele de determinare a gradientului de presiune pag.28

3.5.1. Corelația empirica Mukherjee şi Brill pag.29

3.5.2. Modelul mecancist Kaya, Sarica şi Brill pag.35

3.6. Clasificare metodelor de determinarea gradientului de presiune pag.41

3.7. Variația vitezelor superficiale ale fazelor lichidă și gazoasă

de-a lungul tubingului pag.42

3.7.1. Principii generale pag.42

3.7.2. Metodologia de determinare variației vitezelor superficiale ale

lichidului și gazului de-a lungul tubingului pag.43

3.7.3. Determinarea regimurilor de curgere prin folosirea modelul

lui Kaya pag.46

3.7.4. Comparația între corelațiile empirice de determinare gradientului

de presiune pag.47

4. Alegerea sistemului de liftare artificială pag.49

4.4. Sistemele de liftare artificială pag.49

4.4.1. Pompajul cu prăjini pag.49

4.4.2. Erupția artificială sau Gaz-lift pag.52

4.4.3. Pompaj hidraulic pag.54

4.4.4. Pompaj elicoidal (PCP) pag.57

4.4.5. Pompajul plunger lift pag.60

4.5. Analiza comparativă a sistemelor de liftare artificială pag.62

4.6. Alegerea metodei de liftare artificială pe bază criteriului economic pag.68

Page 5: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

5

5. Pompajul Centrifugal pag.75

5.4. Generalităţi pag.75

5.5. Componentele instalaţiei ESP pag.75

5.6. Probleme de operare întâlnite la sondele echipate cu ESP pag.82

5.6.1. Defecţiuni ale pompei ESP pag.82

5.6.1.1. Efectul gazelor libere pag.82

5.6.1.2. Efectul pătrunderii nisipului în pompă pag.86

5.6.1.3. Efectul vâscozității asupra pompelor pag.87

5.6.1.4. Probleme cu axul pompei pag.88

5.6.2. Defecţiuni ale cablului electric pag.88

5.6.2.1. Probleme electrice datorita invaziei de apă pag.88

5.6.2.2. Probleme de coroziune pag.89

5.6.3. Defecţiuni ale motorului electric pag.90

5.6.3.1. Invazia de apă pag.90

5.6.3.2. Efectul temperaturii asupra motorului electric pag.91

5.6.3.3. Probleme de coroziune pag.92

5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92

6. Optimizarea regimurilor de funcţionare ale sondelor echipate cu ESP

prin folosirea analizei nodale pag.94

6.4. Studiul parametriilor de funcţionare ai sistemului de producţie utlizând

analiza nodală pag.95

6.4.1. Realizarea practică a analizei nodale pag.95

6.5. Analiza performanţelor sondelor echipate cu ESP şi prevederea performaţelor

acestora în viitor cu ajutorul analizei nodale pag.97

6.5.1. Studiu de sensitivitate a parametriilor de operare ai zăcămintului şi

ai sondelor echipate cu ESP pag.98

6.5.2. Studiu de sensitivitate a parametriilor de operare ai sondelor echipate

cu ESP şi influenţa completării sondei pag.110

6.6. Scheme logice folosite în cazul patru sonde cu privire la analiza

performanţei acestora pag.132

6.7. Analiza comparativă a scenariilor de lucru pe bază criteriului economic pag.144

7. Concluzii şi contribuţii personale pag.147

Bibliografie pag.155

Anexa 1 pag.162

Page 6: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

6

Cercetări privind optimizarea regimului de funcţionare al unor

sonde de petrol

ABSTRACT

Sistemul ESP este cunoscut ca un sistem cu capacitate foarte mare de extragere a

fluidelor din sonde. Astfel, estimarea performanței acestui sistem în viitor a devenit foarte

importantă din motive economice, din cauza problemelor legate de parametrii din

zăcământ sau a problemelor legate de sistem în sine, precum scăderea debitului actual,

variaţia impurităţilor, a puterii de acţionare a pompei, a vitezei de rotaţie a pompei, etc. În

cadrul lucrării se face un studiu de analiză privind influenţa unor parametri de zăcământ, ai

echipamentului şi a completării sondelor asupra performanţelor sondelor echipate cu ESP şi

prevederea performanţei acestora în viitor folosind analiza nodală, combinând teoriile practice

cu softuri specializate în simularea acestui gen de operaţii.

Sistemul ESP a fost întotdeauna asociat cu producţia volumelor mari de lichide,

dispunând de o gamă foarte mare de debite, ajungând și până la 20000 m3/zi şi o eficiență de

50 %, dar acest sistem de liftare artificială dispune și de o serie de dezavantaje care pot afecta

sistemul, cum ar fi gazele libere care pot forma un dop de gaze, ceea ce duce la blocarea

pompei, sensibilitate mare la acumularea de parafină, producție de nisip, afectat de coroziune

şi necesită tratamente speciale de prevenire şi, cel mai important, temperatura motorului care

are impact asupra capacităţii pompei unde aceasta nu trebuie să depăşească 150 ºC.

Sistemul ESP se bucură de o atenţie mare din partea companiilor petroliere. Prin

urmare, optimizarea regimului de funcţionare al sondelor echipate cu ESP conduce la

obţinerea unor profituri foarte mari în scurt timp.

În general, optimizarea sondelor folosind analiza nodală solicită folosirea unei

corelaţii sau unui model mecancist de determinare a gradientului de presiune pentru a putea

ajunge la rezultate satisfăcătoare. Metodele de determinare a gradientului de presiune sunt

numeroase şi fiecare metodă are algoritm de calcul diferit faţă de cealaltă. Prin urmare, este

important să se aleagă metoda potrivită, care trebuie să aibă cele mai apropiate valori de

presiuni dinamice calculate din algoritmul lor de presiunile dinamice măsurate în sondele

respective.

Curbele de comportare a stratului (IPR) şi respectiv curbele de comportare ale

echipamentului (OPR) sunt necesare pentru evaluarea capacității productive a unei sonde,

calcule de analiza nodală, și stau la baza optimizării regimului de funcționare al sondelor de

extracție a petrolului pe baza corelației de funcționare strat-sondă. Realizarea practică a

analizei nodale se face cu ajutorul celor două curbe (IPR şi OPR), astfel, după ce se stabilesc

componentele sistemului de producţie şi se alege nodul, se determină curbele de comportare

ale celor două componente. Comportarea componentei din amonte de nod este caracterizată

de curbele IPR şi comportarea componentei din aval de nod este caracterizată de curbele de

comportare ale echipamentului OPR. Intersecţia între cele două curbe estimează punctul de

continuitate necesar și indică de fapt coordonatele punctului de funcționare al sondei (debitul

şi presiunea dinamică), acesta fiind unic.

Page 7: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

7

Research on the Optimization of the Operation Regime of certain

Oil Wells

ABSTRACT

The ESP System is known to have a high capacity regarding the extraction of fluids

from wells. Thus, predicting this systems' performance in the future has become very

important for economic reasons, due to problems related to reservoir parameters or problems

of the system itself, such as decreasing the actual flow rate, the water-cut variation, pump

power variation, pump velocity variation...etc. In this thesis, we have undertaken an analysis

study on the influence of certain reservoir parameters, of the equipment and of the well

completion on ESP wells. Also, this study contains predictions regarding the performance of

these ESP wells in the future, obtained by using nodal analysis, combining practical theories

with specialized software to simulate this type of operations.

The ESP system has always been associated with the production of large amounts of

liquid, featuring a huge range of flow rates reaching up to 20,000 m3/d and an efficiency of

50%, but this system also has a number of disadvantages that may affect its operation mode,

such as free gas which may lead to gas blocking of the pump, high sensitivity to the

accumulated paraffin, sand production, it may be affected by corrosion and may require many

special preventative treatments, and most importantly, the motor temperature which has

impact on the capacity of the pump - where it must not exceed 150 ºC.

The ESP system rejoices great attention from oil companies. Therefore, the

optimization of ESP wells leads to obtaining very high profits in a short time.

Usually, optimizing oil wells using nodal analysis requires the use of an empirical

correlation or a mechanistic model for determining the pressure gradient in order to reach

satisfactory results. Pressure gradient determination methods are numerous, and each

method's algorithm is different from the other. Therefore, it is important to choose the right

method, where the bottom hole flowing pressure value calculated within the algorithm should

be close to the bottom hole flowing pressure measured in the respective well.

Inflow performance relationship curves (IPR) and outflow performance relationship

curves (OPR) are needed for the assessment of the well’s production capacity, nodal analysis

calculations and they are the basis for the optimization of oil wells, in terms of the working

correlation between layer and well. The practical implementation of nodal analysis is

performed using both curves (IPR and OPR). Thus, after having determined the components

of the production system and the position of the node was chosen, then the relationship curves

between the two components are being determined, too. The upstream node component

behavior is characterized by IPR and the downstream node behavior is characterized by OPR;

the intersection between the two curves predicts the necessary continuity point and, actually,

it indicates the coordinates of the operating point of the well (rate and bottom hole pressure),

which is singular.

Page 8: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

8

1. Introducere

Exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi prin sonde este considerat unul din

domeniile cele mai importante ale industriei extractive, aceste sonde potând fi găsite aproape

peste tot în lumea (39% din statele membre ale organizaţiei Naţiunilor Unite produc

hidrocarburi). Unele sonde produc natural datorită presiunii mari a zăcământului care pot livra

hidrocarburile la suprafaţa, altele pot produce cantităţiile suficiente dorite de operatori datorită

viaţa productivă lungă. Prin urmare, sonda necesită o operaţie de liftare artificială. Sistemele

de liftare artificială sunt numeroase cum ar fi pompajul centrifugal sau ESP, Gaz-lift,

pompajul hidraulic, pompajul cu prăjini şi altele.

Scopul final al eforturile petrecute în modelarea unui câmp petroliere este să se creeze

o strategie pentru dezvoltarea, administrarea şi operarea adecvată a acestui câmp de la

începerea producţiei prin erupţie naturală până la fază finală care poate fi instalarea unui

sistem de liftarea artificială sau alte operaţii. Pentru unele câmpuri petroliere, optimizarea

regimurile de funcţionare al sondelor este un factor major în strategiile de operare. Aceste

strategii cuprind marirea debitului cât mai posibil şi reducerea costurile de operare.

Lucrarea de faţă are următoarea structură: 7 capitole inclusiv introducerea, concluzii şi

contribuţii personale, bibliografia precum şi o anexă la finalul lucrării.

Capitolul 2 este dedicat unui studiu bibliografic referitor la metodele de determinare a

curbelor de comportare ale stratului, respectiv curbelor de comportare ale echipamentului

disponibile în literatura de specialitate. Principalul avantaj al metodelor de determinarea

curbelor de comportarea ale stratului este prezentarea teoretică a calculelor care reprezintă

grafic relaţia între debit şi presiune în cazul curgerilor omogene, combinate sau etoregene. În

cadrul lucrării sunt prezentate o serie de metode de determinare curbelor de comportare ale

stratului (Vogel, Fetkovich, Klins-Majcher, Wiggins, Sukarno-Wisnogroho, Fattah et al., Del

Castillo şi Petrobras).

De asemenea s-a făcut un studiu legăt de influenţa completării sondei asupră

productivităţii acesteia. Acest studiu are la bază diferite proceduri de calcul depinzând de tipul

completării pentru determinarea factorului skin sau eficienţa fluxului.

Capitolul 3 tratează problema ascensiunii fluidelor prin tubing. Acest fenomen se

poate produce atât în cazul erupţiei naturale, cât şi în cazul liftării artificiale a fluidelor. În

timpul ascensiunii fluidelor prin tubing curgerea poate fi monofazică, bifazică (trifazică) sau

combinată (monofazică şi bi/trifazică) în funcţie de presiune acestora de-a lungul tubingului.

În subcapitol 3.4 a fost efectuat un studiu privind variaţia vitezelor superficiale ale

fazelor lichidă şi gazoasă de-a lungul tubingului. Acest studiu a aratat importanţă vitezelor

superficiale ale fazelor lichidă şi gasoază în determinarea regimurilor de curgere. În această

lucrare s-a făcut o cercetare prin care s-a putut stabili regimul de curgere de-a lungul

tubingului fara folosirea delimitările de curgere propuse de autorii metodelor de determinare

gradientului de presiune. Prin urmare, se pun valorile vitezelor superficiale ale fazelor

corespunzătoare elevaţie în diagrama lui Kaya rezultând regimul de curgere de-a lungul

tubingului sau pe o porţiune a acestuia.

Page 9: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

9

Capitolul 4 modelează procesul de alegere al sistemulor de liftarea artificiala. Acest

proces de alegere şi aplicare a unui sistem de liftare artificială este un proces complex. Acesta

necesită atenţie şi o bună cunoaştere de către inginerul de extracţie sau operator, a

potenţialului sondei, precum şi a condiţiilor geografice şi de mediu care pot genera probleme

imperative.

Metoda "venitului net actualizat" (VNA) folosită de Lea şi Nickens este o metodă

bună în alegerea metodelor de liftare artificială care ţine seama de criteriul economic. Din

punct de vedere economic, această metodă depinde de costurile aferente metodelor de liftare

artificială pe toată durata de funcţionare. Aceste costuri depind de preţul barilului de ţiţei, de

costurile de mentenanţă, de inflaţie şi de profitul anticipat obţinut pe baza producţiei

petrolului şi a gazului, etc. În această lucrare a fost folosită metoda (VNA) pentru alegerea

metodei de liftare artificială, iar rezultatele obţinute au confirmat afirmaţiile autorilor Lea şi

Nickens.

Capitolul 5 extinde analiza sistemelor de liftare artificială şi discută mai detaliat despre

sistemul ESP. Sistemul ESP este cunscut că cel mai eficient sistem de liftare artificială la

sonde cu debite mari (eficienţa de 50%), pentru această, sistemul ESP are parte de o atenţia

mare de către companiile petroliere. Lasând la o parte eficienţa mare de liftare artificială,

acest sistem este expus la multe probleme de operare care pot micşoră eficienţa liftării

lichidelor la suprafaţa şi deterioarea funcţionării sistemului.

Aceste probleme de operare cum ar fi efectul gazelor libere asupra pompei, efectul

pătrunderii nisipului în pompa, probleme electrice datorită invazia apei şi probleme de

coroziune i-au incurajat pe cercetătorii să înventeze metode noi ajută la eliminarea acestor

probleme de operare.

În capitolul 6 sunt efectuate unor studii fundamentale privind optimizarea regimului de

funcţionare al unor sonde echipate cu ESP prin folosirea analizei nodale. Obiectivul analizei

nodale este de a combina diferite componente ale sistemului de producție intr-o sondă să se

estimeze debitul de curgere și să se optimizeze componentele acestui sistem de producție.

Realizarea practică a analizei nodale impune stabilirea componetelor sistemului de producţie

şi alegerea nodului, pe urmă se determină curbele de comportare ale celor două componente.

De exemplu, dacă nodul s-a ales la nivelul perforaturilor, comportarea componetei din amonte

de nod (zăcământul) este caracterizată de curbele de comportare ale stratului, iar curbele de

comportarea ale echipamentului este caracterizată de comportarea componentei din aval de

nod (tubing, conductă de amestec şi separator).

Studiile fundamentale efectuate se bazează pe analiza influenţei unor parametrii de

zăcământ, ai echipamentului şi ai completării sondelor asupra performanţelor sondei şi

prevedere performanţei acestora în viitor. Rezultatele studiilor au dezvăluit limitele

funcţionării sondelor în pompaj centrifugal. Funcţionarea sondelor echipate cu ESP depinde

de presiunea de zăcământ, numărul de etaje, puterea, viteza de rotaţie, presiunea în capul de

pompare, diametrul tubingului.

Cuvinte Cheie: Optimizarea sondelor, Pompe electrice submersibile, Analiza nodală,

Venit net actualizat, Vitezele superficiale ale fazelor lichidă şi gasoază.

Page 10: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

10

2.Curbele de comportare ale stratului respectiv curbele de

comportare ale echipamentului

2.1.Curbele de comportare ale stratului

2.1.2.Metodele de determinare ale curbelor de comportare a stratului

Cele mai cunoscute corelații empirice sunt Vogel, Fetkovich, Klins și Majcher și

Wiggins [50], [85]. Cele mai cunoscute corelații analitice sunt Wiggins 1991 [50], Wiggins et

al. [123] și Castillo [130]. Aceste corelații au devenit cunoscute și foarte folosite în domeniu

de petrol și gaze din motiv din care ele s-au concentrat mai mult în cercetările privind

curgerea eterogenă.

2.1.2.1.Corelațiile empirice

Metoda Fattah et al.

Cercetorii au dezvoltat un model bazat de date actuale din aproape 50 de zăcăminte

care aveau diferite valori ale permeabilități relative precum și diferite valori ale proprietăților

PVT. În urma prelucrării datelor în vederea definirii curbei adimensionale de comportare a

stratului, autorii propun pentru aceasta, următoarea ecuație:

(2.13)

în care prametrul α reprezintă mobilitatea țițeiului.

Trasarea curbei de comportare a stratului prin metoda Fattah et al.

Procedeul de lucru presupune următoarele etape:

1. Dacă pc ≤ 110 bar, α vă fi calculată conform relația (2.14):

Dacă pc ≥ 110 bar, α vă fi calculată conform relația (2.15):

2. Se calculează Qt max din ecuația (2.13) la orice punct de testare dorit:

3. Dând diferite valori presiunii dinamice de fund rezultă valorile corespunzătore

debitului Qt :

4. Pentru IPR în viitor, se calculează αv prin folosirea valoarea pcv din relațiile (2.14) și

(2.15).

5. Se folosește ecuație lui Fetkovich pentru calculul de Qt max în viitor:

Page 11: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

11

6. Se trasează curba de comportarea IPR în viitor prin folosirea ecuației (2.13).

Validarea metodei Fattah et al.

De la etalonarea unei sonde au rezultat urmatoarele date:

Presiunea statică, pc = 100 bar,

Presiunea dinamică, pd = 80 bar,

Debitul de ţiţei al sondei, Q = 240 m3/zi.

Se procedează conform proceduriile menţionate mai sus precum şi realizarea unei

comparaţii între această metodă şi metodele Vogel şi Fetokovich. În urmă determinării a

rezultat că metoda Fattah et. al este validă pentru a fi folosită în domeniul petrolului cu scopul

trasării curbelor IPR (fig. 2.2).

Fig. 2.2. Validarea metodei Fattah et. al.

2.1.4.Influenţa completării sondei asupra productivităţii acesteia

În multe cazuri, curgerea în sondă este controlată mai mult prin eficiența completării

decât prin caracteristicile efective ale zăcământului. Acest aspect s-a discutat pe scurt anterior,

când curbele de comportare a stratului au fost modificate pentru a include factorul skin sau

eficiența fluxului. Practic, există trei tipuri de completare a sondelor completarea open-hole,

completarea cu perforaturi şi completarea gravel-pack.

Pentru a calcula scăderea adițională a presiunii generată de completare, ecuațiile lui

Darcy se pot modifica pentru a include eficiența completării pentru orice tip de completare.

0

20

40

60

80

100

0 40 80 120 160 200 240

Pre

siu

ne

, bar

Debit, m3/zi

Metoda Fattah et. al

Metoda Vogel

Fetkovich

Datele sondei

Page 12: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

12

Ecuațiile pentru curgerea de ţiţei și gaze au fost prezentate mai devreme și sunt după cum

urmează:

(2.32)

(2.33)

unde s este factorul skin;

k - permeabilitatea stratului;

μt, μg - vâscozitatea ţiţeiului, respectiv vâscozitatea gazului;

h - grosimea de perete;

Δp - căderea de presiune în strat;

bt - factorul de volume;

rd, rs - raza de drenaj, respectiv raza sondei;

Z - factorul de abatere al gazelor;

T - temperatura în condiţii standard.

Ecuațiile (2.32) și (2.33) se pot scrie diferit că:

(2.34)

(2.35)

unde A este coeficientul laminar și B este coeficientul de turbulență. Acești coeficienți se pot

scrie ca și compoziți ai mai multor termeni care depind de caracteristicile de completare.

(2.36)

(2.37)

Unde AR reprezintă componenta laminară a zăcământului;

Ap - componenta laminară de perforare;

AG - componenta laminară de împachetare cu pietriș ,

BR - componenta de zăcământ turbulentă,

Bp - componenta de perforare turbulentă,

BG - componenta turbulentă de împachetare cu pietriș.

2.1.4.1.Completarea open-hole

Factorul skin propriu-zis pentru sondele verticale sv se poate calcula din:

(2.45)

unde kc reprezintă permeabilitatea zonei contaminate din jurul găurii de sondă;

ra - raza zonei contaminate din jurul găurii de sondă.

Page 13: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

13

2.1.4.2. Sonde cu coloana tubată, cimentată şi perforată

Factorul pseudo-skin sd generat de zona contaminată în jurul perforaturii se poate

calcula astfel:

(2.53)

în care: h reprezintă grosimea stratului productiv;

Lp - lungimea perforaturii;

n - numărul de perforaturi;

kd - permeabilitatea zonei compacte;

rp, rd - raza perforaturii, respectiv raza zonei compacte.

În cazul în care sonda este echipată cu liner şliţuit, sp este dat de relaţia:

(2.54)

în care: m reprezintă numarul de şiruri verticale de şliţuri;

fc - fracţia din aria coloanei reprezentată de aria şliţurilor.

Factorul skin total este dat din relaţia:

(2.55)

2.1.4.3. Sonde tubate şi cu filtru împachetat cu pietriş (gravel-pack)

Factorul pseudo-skin datorită prezenţei filtrului împachetat cu pietriş în gaura de sonda

verticală sau înclinată se determina cu relaţia următoare:

(2.63)

în care: rb reprezintă raza interioară a filtrului;

kb - permeabilitatea zonei împachetate cu pietriş;

kh - permeabilitatea stratului în plan orizontal;

Factorul skin total este dat din relaţia:

(2.64)

În cele ce urmează se prezintă determinarea factorul skin în cazul unor sonde cu

diferite scenării de lucru folosind metoda Beggs [20]. Beggs a prezentat ecuaţiile de calcul

doar pentru sondele de ţiţei, dar ecuaţii similare au fost prezentate de McLeod înainte lui

Beggs doar pentru sondele de gaze. În cazul de faţă sondele produc doar ţiţei. Se consideră

două sonde cu completări diferite (Prima sondă este completată open-hole, Adouă sondă va

fie completată cu perforaturi şi apoi se echipează cu gravel-pack). Datele sondelor necesare

pentru această determinare vor fi prezentate. De asemenea, vor fi considerate mai multe valori

ale permeabilităţii zonei contaminate din jurul găurii de sonde (kc) şi ale razei zonei

contaminate din jurul găurii de sonde pentru diferite scenarii de lucru (ra).

Page 14: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

14

► Primul caz: se considera sonda 01 (open-hole) cu următoarele date:

▪ Grosimea stratului productiv, h = 30 m;

▪ Permeabilitatea stratului, k = 80 mD;

▪ Raza sondei, rs = 0,1 m;

▪ Întervalul deschis este de 15 m;

▪ Unghiul de deviere al sondei, θ = 0°.

Se mai consideră, diferite valori ale permeabilităţii zonei contaminate din jurul găurii

de sonde, kc1 = 8 mD (10%), kc2 = 16 mD (20%), kc3 = 24 mD (30%), kc4 = 32 mD (40%) şi kc5

= 40 mD (50%), şi ale razei zonei contaminate din jurul găurii de sonde, ra1 = 2000 mm, ra2 =

1000 mm, ra3 = 500 mm şi ra4 = 250 mm. Factorul skin (sv) este calculat conform relaţia (2.45),

se mai calculează factorul skin datorită devierii sondei (sdev) şi în final factorul skin total (s).

Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelele 2.2a - 2.2d.

Tabelul 2.2a rezultatele calcului pentru Tabelul 2.2b rezultatele calcului pentu

sonda 01 (open-hole) cu raza de 2000 mm. sonda 01 (open-hole) cu raza de 1000 mm.

ra1 = 2000 mm

ra2 = 1000 mm

kc,

(%)

kc,

mD sv sdev s kc, (%)

kc,

mD sv sdev s

10 8 61.79

4.889

66.68 10 8 45.15

4.889

50.04

20 16 29.61 34.50 20 16 21.63 26.52

30 24 18.88 23.77 30 24 13.8 18.69

40 32 13.52 18.41 40 32 9.877 14.77

50 40 10.3 15.19 50 40 7.525 12.41

Tabelul 2.2c rezultatele calcului pentru Tabelul 2.2d rezultatele calcului pentu

sonda 01 (open-hole) cu raza de 500 mm. sonda 01 (open-hole) cu raza de 250 mm.

ra1 = 2000 mm

ra2 = 1000 mm

kc,

(%)

kc,

mD sv sdev s kc, (%)

kc,

mD sv sdev s

10 8 28.51

4.889

33.40 10 8 11.88

4.889

16.77

20 16 13.66 18.55 20 16 5.692 10.58

30 24 8.713 13.60 30 24 3.63 8.519

40 32 6.238 11.127 40 32 2.6 7.489

50 40 4.752 9.641 50 40 1.98 6.869

S-a încercat găsirea unei relaţii polinomiale de ordinul patru (între factorul skin şi

variaţia permeabilităţii zonei contaminate din jurul găurii sondei) de formă următoare:

(2.65)

unde y este factorul skin,

x - permeabilitatea zonei contaminate din jurul găurii sondei,

A, B, C, D, E – coeficienţi studiaţi în cazul nostru.

Din relaţiile polinomiale în figura 2.5 se observă că valorile coeficienţilor A, B şi E

sunt aproximativ constante, singurii coeficienţi care variază mai mult sunt coeficienţii C şi D

Page 15: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

15

care registrează o creştere valorii o dată cu creşterea valorilor corespunzătoare creşterea

lunigimii perforaturi.

Future work: Se propune testarea ecuaţiei pentru mai multe cazuri cu mai multe date

de la mai multe sonde pentru găsirea unor valori generale ale coeficienţilor.

Fig. 2.3. Variaţia factorului skin în funcţie de permeabilitatea zonei contaminate din jurul

găurii sondei în cazul sondei completată open-hole cu diferite ra.

3.Ascensiunea fluidelor prin ţevile de extracţie

3.1.Principiul curgerii multifazice

Curgerea multifazică este o curgere complexa și greu de modelat decât curgerea

monofazică care poate fi caracterizată prin regim de curgere laminar sau regim de curgere

turbulent. Curgerea multifazică trebuie sa considere cantitatea fazelor, regimurile de curgere,

tensiunea interfaciale între faze și diferența de viteza între faze. Tipic vitezele fazelor sunt

diferite numai în cazul turbulenţei mare, curgerea cu bule dispersate şi curgerea inelară unde

fluidul este considerat omogen. Dacă nu există alunecare între faze, amestecul de (gaz -

lichid) va curge la viteza medie a amestecului vm dar în cazul în care există alunecare între

faze, lichidul va curge la viteză mai mică faţă de viteza medie a amestecului în timp ce gazul

va curge la o viteză mai mare.

3.1.1.Definiția variabilor primare folosite în analiză curgerii multifazice

Fracție de lichid εl, este definită ca fracție volumetrică a lichidului în conductă

(3.1)

66.68

34.50

23.77

18.41

15.19

50.04

26.52

18.69

14.77 12.41

33.399

18.549 13.602

11.127 9.641

16.77

10.58 8.519

7.489 6.869

y = 0.0001x4 - 0.0157x3 + 0.7116x2 - 15.076x + 149.24

y = 1E-04x4 - 0.0115x3 + 0.522x2 - 11.042x + 110.48

y = 6E-05x4 - 0.0073x3 + 0.329x2 - 6.965x + 71.531

y = 3E-05x4 - 0.003x3 + 0.1369x2 - 2.8999x + 32.649

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

0 10 20 30 40 50

Fact

oru

l Ski

n

Permeabilitate, mD

2000 mm

1000 mm

500 mm

Page 16: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

16

Această este concentrația reală a lichidului in aconductă în condiție in care există

alunecare între faze. Condiția in care nu există alunecare între faze, fracţia de lichid este

definită prin λl (no-slip liquid holdup)astfel:

(3.2)

În schimb

(3.3)

(3.4)

Densitatea medie a amestecului lichid-gaz este dată de relaţia:

► Există alunecare (3.5)

► Nu există alunecare (3.6)

Este similar și pentru viscozitatea medie a amestecului lichid-gaz:

► Există alunecare (3.7)

► Nu există alunecare (3.8)

Viteza superficială este definită ca viteza fluidului prin ţeavă, şi este raportul dintre

debitul volumetric al unei fazei şi aria secţiunii transversale a ţevilor.

(3.9)

(3.10)

Viteza medie a amestecului este calculată prin insumarea celor două viteze supeficiale,

cea a lichidului și cea a gazului:

(3.11)

Cu ajutorul vitezelor superficiale ale amestecului de gaz - lichid şi fracţiei de lichid se

pot calcula vitezele reale ale fazelor lichidă şi gazoasă:

(3.12)

(3.13)

Viteza de alunecare (Slip velocity) este definită ca diferență între vitezele reale ale

fazelor lichidă și gazoasă:

(3.14)

Page 17: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

17

Cele mai multe dintre corelațiile empirice sunt dezvoltate pentru sistemele binare. În

producție de hidrocarburi, cele două faze care sunt mereu luate în considerare sunt țiței și gaz.

Dacă este de considerat mai mult decât o faza lichida de exemplu țiței și apă, atunci parametrii

lichidului sunt calculate astfel:

(3.15)

(3.16)

(3.17)

3.2.Metodele de determinare a gradientului de presiune

Metodele folosite pentru determinarea gradientului de presiune pot fi clasificate ca

corelații empirice și modele mecanciste.

Corelațiile empirice au fost clasificate după Mukherjee și Briil [31] sub 3 categorii:

Categoria A unde corelațiile nu considera alunecarea între faze și regimurile de

curgere. Densitatea amestecului este calculată pe baza de rația gaz-lichid RGL unde autorii au

asumat ca gazul și lichidul curg împreuna la aceași viteza. Corelațiile empirice care fac parte

din această categorie sunt: Poettmann și Carpenter, Baxendell și Thomas și Francher și

Brown.

Categoria B unde alunecarea între faze este considerată dar regimurile de curgere nu

sunt. Fracție de lichid si factorul de frecare sunt important de determinat pentru că fazele gaz-

lichid curg la viteze diferite. Corelațiile empirice care fac parte din această categorie sunt:

Hagedorn and Brown, Gray și Ashteirn.

Categoria C unde sunt considerate alunercarea între faze și regimurile de curgere. În

această categorie împreuna cu determinarea fracție de lichid si factorul de frecare, metodele

trebuie predicta ce tip de curgere există de-a lungul țevilor de extracție. Corelațiile empirice

care fac parte din această categorie sunt: Duns and Ros, Orkiszewski, Aziz et al., Chierici et

al. Beggs and Brill și Mukherjee and Brill.

Majoritatea modelelor mecanciste care prezic comportarea curgerii bifazice în țevi

numai pentru un mecnism separat, grosimea fazei şi viteza de ridicare a bulei de gaz in

coloana de lichid. Cu toate sunt modele mecanciste care prezic comportarea curgerii doar

pentru un singur regim de curgere. Cele mai cunoscute modele mecanciste care la rândul lor

descriu toate regimurile de curgere sunt modelul lui Ansari [13], Modelul Hasan and Kabir

[61], Modelul lui Kaya et al. [67] (care va fi prezentat mai jos) și programele comerciale

LEDA [117], OLGA și TACITE.

3.2.1.Corelația empirica Mukherjee şi Brill

Page 18: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

18

Mukherjee şi Brill [31] au hotărât că de-a lungul ţevilor de extracţie se pot stabili patru

regimuri de curgere, curgerea de bule, curgerea de dopuri, curgerea inelară şi curgerea netedă.

Tabelul 3.1. Relaţiile de calcul pentru determinarea gradientului total de presiune în

funcţie de regimul de curgere.

Regimul de curgere Total gradientul de presiune

Curgere Bule

Curgere Dopuri

Curgere Inelară

Curgere Netedă

Diametre

mari

Diametre

mici

3.2.2.Modelul mecancist Kaya, Sarica şi Brill

Acest model a fost dezvoltat pentru determinarea modelului de curgere şi

caracteristicile ei în sondele verticale şi cele deviate. Acest model include cinci regimuri de

curgere, curgerea cu bule, curgerea cu bule dispersate, curgere dopuri, curgere spumă şi

curgerea inelară, precum şi zonele de tranziţie propuse de Barnea [18] sau Taitel

[115] pentru

curgere cu bule dispersate, Ansari [13] pentru curgere inelară şi Tengesdal [67] pentru curgere

spumă şi curgere bule.

3.4.Variația vitezelor superficiale ale fazelor lichidă și gazoasă de-a

lungul tubingului

3.4.2.Metodologia de determinare variației vitezelor superficiale ale lichidului și

gazului de-a lungul tubingului

În acest subcapitol s-a realizat o analiză de comportare a vitezelor superficiale de-a

lungul tubingului ale două sonde (off-shore) considerate (Sonda 1 și Sonda 2). Aceasta

comportarea va fie analizată de la media perforaturilor pană la punctul de deviere (kick-off) și

de la punctul de deviere până la capul de erupție. Figura 3.6 prezintă schemă generală a

ambelor sonde.

Pentru determinarea variația vitezelor superficiale pentru sondele considerate, este

necesară folosirea o corelația empirica sau un model mecancist de determinarea gradientului

de presiune adecvate datelor sondelor. Conform datelor măsurate, metoda Hagedorn-Brown

(HB) este cea mai convenabilă metodă pentru sonda 1 respectiv metoda Orkiszewski (ORK)

pentru sonda 2. Prin urmare, gradientul de presiune din metodele respective va fie folosit

Page 19: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

19

pentru determinarea elevației care corespunde vitezelor superficiale ale fazelor lichidă și

gazoasă.

3.4.3.Determinarea regimurilor de curgere prin folosirea diagramei lui Kaya

În curgerea multi-fazică, determinarea regimurile de curgere este foarte importantă.

Corelaţiile empirice şi modele mecanciste pot stabili regimurile de curgere prin delimitările

propuse de autori, dar prin folosirea diagramei lui Kaya (fig.3.3), a devenit foarte uşor de

stabilit tipul curgerii de-a lungul tubingului, doar punând valorile vitezelor superficiale ale

fazelor - corespunzătoare elevaţiei, în acest model, rezultând tipul de curgere de-a lungul

tubingului. Figura (3.11) pentru sonda 1 ne arătă că la media perforaturilor fluidul există în

zona de tranziţie (bule-dopuri), pe urmă trece la regimul de curgere (dopuri) când creşte

viteza superficială a gazului din ce în ce mai mult. Figura (3.12) pentru sonda 2 prezintă cazul

unde avem doar regimul de curgere (dopuri) de-a lungul tubingului. Aceste consecinţe au fost

confirmate de calcule manuale şi de softwere de specialitate.

Fig.3.11. Regimul de curgere sonda 1.

4.Alegerea sistemului de liftare artificială

4.2.Analiza comparativă a sistemelor de liftare artificială

Pentru exploatarea la potențial maxim a unui zăcământ de țiței sau de gaz, este necesar

să se aleagă cea mai economică metodă de liftare artificială posibilă. De-a lungul timpului

metodele de alegere a sistemelor de liftare artificială pentru un zăcământ au variat foarte mult,

fiecare companie alegându-și metoda potrivită prin luarea în considerare a unor criterii care

includ:

► Adâncimea sondei, flexibilitatea, suprafața de instalare, ţițeiul greu, impuritățile

şi alte probleme de operare;

► Determinarea metodelor după liste de avantaje și dezavantaje;

► Folosirea de software-uri noi să permită alegerea metodei potrivită;

Page 20: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

20

► Folosirea criteriului economic pentru alegerea sistemelor de liftare (capitalul

inițial, costurile de operare, etc.).

4.3.Alegerea metodei de liftare artificială pe bază criteriului economic

Metoda care va fi folosite este metodă Venitului Net Actualizat (VNA), această

metodă folosită de Lea şi Nickens [76] depinde de costurile aferente metodele de liftare

artificială pe toată durata de funcţionare. Aceste costuri depind de preţul barilului, de costuri

de mentenanţă, de inflaţie şi de profitul anticipat la producţia petrolului şi a gazului, etc.

Pentru aplicarea metodei (VNA), operatorul trebuie să cunoască avantaje şi

dezavantaje sistemelor de liftare artificială şi să estimeze foarte bine costurile asociate pentru

fiecare sistem, inclusiv echipamentele suplimentare (adică costuri adiţionale) care pot fi

necesare.

Rezultatele calculelor sunt prezentate in tabelele 4.2 şi 4.3 În lucrarea lor Lea şi

Nickens au ajuns la concluzia că sondele cu debite mici au costuri de operare mari (14-26%).

Acest lucru s-a observat şi în cazul sondei cu debit mic analizate în lucrarea de faţa. Din

tabelul 4.2, se observa că în acest caz costurile de operare sunt mari şi variază între (30-62%).

Aşadar reducerea costurilor de operare poate fi un factor semnificativ în alegerea metodei

optime de liftare artificială în cazul sondelor cu debite mici. La sondele cu debite mari sau

medii, costurile de operare sunt mici în comparaţie cu profitul realizat din producţia sondei.

Lea şi Nickens au prezentat un exemplu cu o sondă care avea un debit mare (17000 bbl/zi) şi

au aplicat metoda (VNA) în cazul a trei sisteme de liftare artificială ESP, pompaj hidraulic cu

jet şi Gaz-lift (pompajul cu prăjini a fost exclus). Rezultatele lor şi rezultatele din tabelul 4.3

au confirmat că aceste costurile de operare pentru sondele cu debite mari sau medii nu

reprezintă un factor important în alegerea metodei optime de liftare artificială. Costurile au

variat între (1,6-2%) conform Lea şi Nickens şi între (4-6%) conform rezultatelor din tabelul

4.3.

Pentru alegerea metodei optime de liftare artificială, trebuie luate în considerare

criteriile menţionate în tabelul 4.1. Prin urmare, în urma analizei efectuate la cele două sonde

a rezultat că:

► Pentru sonda 1 (debit mic) s-a ales sistemul „pompajul cu prăjini’’ aceasta fiind

metoda optima din punct de vedere economic (tab. 4.2) şi conform celorlalte criterii din

tabelul 4.4.

► Pentru sonda 2 (debit mare) s-a ales sistemul „ESP’’ aceasta fiind metoda optima

din punct de vedere economic (tab. 4.3) şi conform celorlalte criterii din tabelul 4.5.

Tabelul 4.2. Rezultatele calcululor efectuate cu metoda VNA pentru sonda 1 (debit mic).

Metoda Pb, $ VNA $, mil. Cost $, mil. Cost/VNA

ESP 50 2,24 0,78 35%

Gaz lift 50 1,8 0,8 44%

Pompaj cu prăjini 50 2,24 0,67 30%

Pompaj hidraulic 50 2,11 1,3 62%

Page 21: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

21

Tabelul 4.3. Rezultatele calcululor efectuate cu metoda VNA pentru sonda 2 (debit mare).

Metoda Pb, $ VNA $, mil. Cost $, mil. Cost/VNA

ESP 50 58,30 2,4 4%

Gaz lift 50 55,60 3,43 6%

Pompaj hidraulic 50 53,30 2,9 5%

5. Pompajul Centrifugal

5.1. Generalităţi

Pompele centrifuge submersibile (electric submersible pumps, ESP) au fost aplicate

prima dată în extracţia ţiţeiului în anul 1928. În prezent, sistemul ESP este al doilea cel mai

folosit sistem de liftare artificială în întreaga lume (este folosit masiv în Rusia şi în număr

semnificativ de sonde în SUA). Cele mai folosite pompe centrifuge sunt cele de tip

Schlumberger-REDA (ruskii electrodvigatel Arutinova, după numele inventatorului de origine

rusă Serghei Arutinov, care a propus sistemul încă din anul 1916), Centrilift proiectate de

Baker Hughes, ALNAS (Rusia) şi alte tipuri fabricate de Weatherford precum şi Wood Group

ESP - GE. Aceste pompe sunt construite pentru o gamă foarte mare de debite de la 25 m3/zi

până la 20000 m3/zi, în funcţie de diametrul coloanei în care se introduc [113]. Ele se folosesc

în special pentru extragerea unor debite mari de lichid, dar uneori nu este recomandat

folosirea acestui sistem la sonde cu debite mai mici deoarece costurile de mentenanţă sunt

foarte ridicate în plus consumul de energie este numai prin puterea electrică care la rândul ei

va costă foarte mulţi bani dacă se folosesc generatoare în plus cresc costurile consumului de

energie cu creşterea puterii.

ESP-urile pot fi instalate în sonde verticale, orizontale şi la extracţia ţiţeiului din sonde

deviate. Capacitatea de liftare în cazul pompelor submersibile variază depinzând de debitele

de gaze produse de sondă, debitele mici reprezentând o capacitate excelentă. Temperatura

motorului are impact asupra capacității pompei, limita motorului ajungând la temperaturi de

până la 150 ºC. Temperatura maximă la care rezistă un motor obişnuit este de 70 - 80 0C, dar

se construiesc şi pompe (din materiale speciale) care rezistă până la 150 0C.

Eficiența este bună (50%) la sonde cu debite mari de lichide (>150 m3/zi) dar la debite

mai mici de 150 m3/zi, eficienţa scade semnificativ la < 40%. ESP-urile au flexibilitate foarte

mică pentru viteze fixe. Pentru a face sistemul ESP flexibil trebuie instalat un motor cu putere

mai mare decât este nevoie.

5.3.Probleme de operare întâlnite la sondele echipate cu ESP

5.3.1.Defecţiuni ale pompei ESP

5.3.1.1. Efectul gazelor libere

Page 22: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

22

Prezenţa gazelor libere în ESP este în general o problemă foarte serioasă, această

prezenţă putând duce la deterioarea performanţei pompelor. Gradul de deterioare depinde de

cantitatea de gaze libere intrate în pompă, de la cantităţi mici până la cantităţi mai mari unde

se formează un dop de gaze (gas locking) care duce la pierderea de presiune în pompă. Primul

semn de formarea dopului de gaze este atunci când va avea loc un fenomen numit "regim

pulsatoriu (surging)" în pompă. Regimul pulsatoriu sau instabilitatea presunii este cunoscut

prin fluctuaţia ciclică a presiunii în pompă.

5.3.1.2.Efectul pătrunderii nisipului în pompă

Este cunoscut faptul că la majoritatea sondelor petroliere se produce într-o anumită

măsură si nisip. Controlul producerii de nisip este complex și de cele mai multe ori este o

chestiune costisitoare. Producerea de abraziuni sau nisip în fluidele din zăcământ prezintă

anumite tendințe care ies în evidență. Cercetările și experienţa pe teren indică faptul că

procentul de nisip crește când crește și debitul, dar procentul de nisip nu poate scădea atunci

când debitul scade [45].

5.3.2. Defecţiuni ale cablului electric

5.3.2.1.Probleme electrice datorita invaziei de apă

Una dintre problemele principale este invzia de apă (water invasion): de vreme ce

electro-motorul face parte dintre componentele sistemului, cu siguranță electricitatea va

provoca mari probleme sistemului sau angajaților care îl utilizează. Cablul electric

alimentează motorul cu electricitate, așadar este nevoie de o izolație foarte bună pentru a evita

asemenea probleme.

5.3.2.2.Probleme de coroziune

La începuturi, principala problemă era legată de cabluri electrice plasate în medii cu

coroziune ridicată. Abu Dhabi Oil Company Ltd. (ADOC) și un producător de cabluri au

făcut eforturi mari pentru a aduce îmbunătățiri părților problematice legate de cabluri [112].

Pe baza rezultatelor obținute în urma cercetărilor efectuate pe cabluri, în cele din urmă ei au

folosit un tip de cablu plat cu trei conductori izolați cu terpolimer etilenă-propilenă

(EPDM), acoperiţi cu un înveliș pe bază de aliaj de plumb şi cu bandă rezistentă la produse

petroliere, suprapusă cu armătură din bandă de oţel galvanizat.

5.3.3. Defecţiuni ale motorului electric

5.3.3.1.Invazia de apă

Problemele la nivelul motorului apar de obicei din cauză că apa din zăcământ inundă

motorul. S-a considerat că o protecție este cea mai importantă componentă care poate

rezolva această problemă, de vreme ce are rolul de a etanșa axul rotativ al pompei pentru a

împiedica apa să intre în motor. În plus, protecția are două alte funcții importante: oferă un

rulment axial care să suporte încărcarea axială a pompei, și o zonă de răcire suplimentară și

de stocare pentru uleiul de motor, atunci când se dilată la căldură.

5.3.3.2.Efectul temperaturii asupra motorului electric

Page 23: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

23

Principalele defecţuini ale motorului se datorează supra-încălzirii care are loc atunci

când viteza fluidului prin motor este prea mică pentru a elimina căldura din motor. Viteza

minimă recomandată a fluidului variază între 0,12-0,30 m/s [120]. De asemeni, în cazul

sondelor cu vâscozitate mare, ar putea exista probleme de supra-încălzire a motorului, pentru

că acest tip de sonde au nevoie de o putere mare pentru lifting.

6. Optimizarea regimurilor de funcţionare ale sondelor echipate

cu ESP prin folosirea analizei nodale

6.1.Studiul parametriilor de funcţionare ai sistemului de producţie

utlizând analiza nodală

Analiza nodală poate fi folosită la analiză multor probleme întâlnite la exploatarea

sondelor. Această metodă poate fi aplicată la sondele care curg natural sau la sondele echipate

cu un sistem de liftare artificilă. Sondele de injecţie pot fi analizate prin această metodă doar

dacă se modifică expresiile de inflow şi outflow. Beggs [20] a discutat detaliat despre

aplicaţiile posibile ale analizei nodale care includ:

1. Selectarea diametrul tubingului;

2. Selectarea completării sondelor;

3. Alegerea sistemului de liftare artificială;

4. Evaluarea performanţelor stimulării sondelor;

5. Prevede efectul de depletare.

Fig.6.2. Curbele de comportare a stratului, și ale echipamentului în cazul analizei

nodale.

Debitul, m3/zi

Pre

siunea

, bar

a

Page 24: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

24

6.1.1.Realizarea practică a analizei nodale

Se consideră o sondă în erupţie naturală. După stabilirea componetelor sistemului de

producţie şi alegerea nodului se determină curbele de comportare ale celor două componente.

În cazul de faţă nodul s-a ales la nivelul perforaturilor. Prin urmare comportarea componetei

din amonte de nod (zăcământul) este caracterizată de curbele IPR. Comportarea componentei

din aval de nod (tubing, conductă de amestec şi separator) este caracterizată de curbele de

comportarea ale echipamentului OPR.

Cele două tipuri de curbe obţinute (IPR şi OPR) sunt reprezentate grafic pe aceeaşi

diagramă (fig. 6.2). Intersecție între cele două curbe prevede punctul de continuitate necesar și

indică de fapt coordonatele punctului de funcționare al sondei (debitul şi presiunea dinamică),

acestă fiind unic.

6.2.Analiza performanţelor sondelor echipate cu ESP şi prevederea

performanţelor acestora în viitor cu ajutorul analizei nodale

6.2.1.Studiu de sensitivitate a parametriilor de operare ai zăcămintului şi ai

sondelor

Se face un studiu de analiză privind influenţa unor parametrii de zăcământ şi ai

echipamentului asupra performaţelor sondei şi prevederea performanţei acestora în viitor

folosând analizei nodale pentru ambele sonde (M01 şi M13).

Sonda M01

În cazul sondei M01, s-a făcut o variaţie presiunii statice şi un număr de parametrii ai

pompei şi ai zăcămintului. Scenariile considerate sunt prezentate mai jos:

► Analiza nodală la nivelul pompei considerând variaţia presiunii statice de la 118 -

138 bar şi:

Diferite procente de impurităţi cu valori cuprinse între 7 - 35 %, (Fig.6.4.),

Variaţie a presiunii în capul de pompare între 6 - 10 bar, (Fig.6.5),

Variaţie a puterii cu valori cuprinse între 7 - 37 kw, (Fig.6.6),

Page 25: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

25

Fig.6.4. Analiza nodală la nivelul pompei considerând variaţia presiunii statice de la 118 -

138 bar şi diferite procente de impurităţi cu valori cuprinse între 7 - 35 %.

Fig.6.5. Analiza nodală la nivelul pompei considerând variaţia presiunii statice de la 118 -

138 bar şi o variaţie a presiunii în capul de pompare între 6 - 10 bar.

Page 26: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

26

Fig.6.6. Analiza nodală la nivelul pompei considerând variaţia presiunii statice de la 118 -

138 bar şi o variaţie a puterii cu valori cuprinse între 7 - 37 kw.

Sondă M13

► Analiza nodală la nivelul pompei considerând variaţia indicelui de productivitate

de la 3 - 9 m3/zi∙bar şi:

Dimensiuni diferite ale diamerului interior de tubing de 2 in, 3 ½ in şi 4 in,

(Fig.6.13),

Variaţie a vitezei cu valori cuprinse între 2216 - 3500 rot/min, (Fig.6.14),

Variaţie a numărul de etaje necesar asigurării înălţimii de pompare cu valori

cuprinse între 115 - 155 etaje, (Fig.6.15).

Page 27: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

27

Fig.6.13. Analiza nodală la nivelul pompei considerând variaţia indicelui de productivitate de

la 3 - 9 m3/zi∙bar şi dimensiuni diferite ale diamerului interior de tubing de 2 in, 3 ½ in şi 4 in.

Fig.6.14. Analiza nodală la nivelul pompei considerând variaţia indicelui de productivitate de

la 3 - 9 m3/zi∙bar şi o variaţie a vitezei cu valori cuprinse între 2216 - 3500 rot/min.

Page 28: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

28

Fig.6.15. Analiza nodală la nivelul pompei considerând variaţia indicelui de productivitate de

la 3 - 9 m3/zi∙bar şi o variaţie numărul de etaje cu valori cuprinse între 115 - 155 etaje.

6.2.2.Studiul de senzitivitate al parametrilor de operare a sondelor echipate cu

ESP şi influenţa parametrilor completării sondelor

Se consideră anumite scenarii de lucru pentru cele două sonde (M16 şi M12), în cazul

sondelor M16 şi M12 s-a făcut o analiză a unor parametri ai pompei (numărul de etaje şi

viteza de lucru), şi ai completării sondelor (permeabilitatea în zona contaminată, lungimea

perforaturii, numărul de perforaturi, unghiul de defazaj). S-a făcut şi o analiză legată de

efectul modificării diametrului conductei de amestec precum şi presiunea la separator.

Scenariile considerate sunt prezentate mai jos:

SONDA M16

► Analiza nodală la nivelul perforaturii considerând variaţia numărului de etaje cu

valori cuprinse între 50 - 130 de etaje şi:

Variaţia permeabilităţii în zona contaminată între 10% - 50% (22 - 128) mD.

(Fig.6.16);

Variaţia lungimii diferite de perforaturi 6 in, 12 in şi 18 in. (Fig.6.17);

Variaţia diferitelor numere de perforaturi 6,5 perf. /m, 13 perf./m şi 20 perf./m.

(Fig.6.18);

Page 29: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

29

Variaţia unghiurilor de defazaj între 0 - 180. (Fig.6.19).

Fig.6.16. Analiza nodală la nivelul perforaturii considerând variaţia permeabilităţii în zona

contaminată între 22 - 128 mD şi variaţia numărului de etaje cu valori cuprinse între 50 - 130

de etaje.

Fig.6.17. Analiza nodală la nivelul perforaturii considerând variaţia lungimii diferite de

perforaturi 6 in, 12 in şi 18 in şi variaţia numărului de etaje cu valori cuprinse între 50 - 130

de etaje.

Page 30: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

30

Fig.6.18. Analiza nodală la nivelul perforaturii considerând variaţia diferitelor numere de

perforaturi 6,5 perf./m, 13 perf./m şi 20 perf./m şi variaţia numărului de etaje cu valori

cuprinse între 50 - 130 de etaje.

Fig.6.19. Analiza nodală la nivelul perforaturii considerând variaţia unghiurilor de fazaj între

0 - 180 şi variaţia numărului de etaje cu valori cuprinse între 50 - 130 de etaje.

Page 31: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

31

SONDA M12

► Analiza nodală la nivelul perforaturii considerând variaţia vitezei cu valori cuprinse între

2916,7 - 4666,7 rot/min şi:

Variaţia permeabilităţii în zona contaminată între 10% - 50% (8 - 40) mD. (Fig. 6.36);

Variaţia lungimii diferite de perforaturi 6 in, 12 in şi 18 in. (Fig. 6.37);

Variaţia diferitelor numere de perforaturi de 13 perf./m, 20 perf./m şi 26 perf./m. (Fig.

6.38);

Variaţia unghiurilor de defazaj între 0 - 180. (Fig. 6.39).

Fig. 6.36. Analiza nodală la nivelul perforaturii considerând variaţia permeabilităţii în zona

contaminată între (8 - 40) mD şi variaţia vitezei cu valori cuprinse între 2916,7 - 4666,7 rot/min.

Page 32: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

32

Fig. 6.37. Analiza nodală la nivelul perforaturii considerând variaţia lungimii diferite de

perforaturi 6 in, 12 in şi 18 in şi variaţia vitezei cu valori cuprinse între 2916,7 - 4666,7

rot/min.

Fig. 6.38. Analiza nodală la nivelul perforaturii considerând variaţia diferitelor numere de

perforaturi de 13 perf./m, 20 perf./m şi 26 perf./m şi variaţia vitezei cu valori cuprinse între

2916,7 - 4666,7 rot/min.

Page 33: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

33

Fig. 6.39. Analiza nodală la nivelul perforaturii considerând variaţia unghiurilor de defazaj

între 0 - 180 şi variaţia vitezei cu valori cuprinse între 2916,7 - 4666,7 rot/min.

7. Concluzii şi contribuţii originale

Creşterea continuă a necesarului de petrol a condus la o intensificarea lucrărilor

geologice şi geofizice pentru descoperirea de noi zăcăminte, iar, pe altă parte, la

implementarea în şantier a unor noi tehnologii pentru extracţia ţiţeiului prin sonde din

zăcăminte aflate în exploatare. Aceste necesităţi de petrol au condus ţarile în curs de

dezvoltare bogate în resurse petroliere să folosească metode şi tehnici de exploatarea intensivă

şi rapide a multor zăcăminte de petrol pentru obţinerea profituri mari în scurt timp.

Sistemul ESP oferă posibilitatea extragerii rapide a cantităţii mari de petrol fiind cel

mai eficient sistem de liftare artificială, deoarece pompele centrifugale sunt despozitive

dinamice care folosesc energie cinetică să mărească presiunea lichidului. Ele dau rezultate

bune în legătură cu pomparea apei şi altor fluide incompresibile, care au viscozităţi (mici -

medii).

Sistemul ESP a fost întotdeauna asociat cu producţia volumelor mari de lichide,

dispunând de o gamă foarte mare de debite ajungând și până la 20000 m3/zi şi o eficiență de

50 %, dar acest sistem de liftare artificială dispune și de o serie de dezavantaje care pot afecta

sistemul cum ar fi gazele libere care pot forma un dop de gaze ceea ce duce la blocarea

pompei, sensibilitate mare la acumularea de parafină, producție de nisip, afectat de coroziune

şi necesită tratamente speciale de prevenire şi cel mai important temperatura motorului care

are impact asupra capacităţii pompei unde aceasta nu trebuie să depăşească 150 ºC.

Page 34: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

34

în cadrul acestei lucrări se desprind următoarele concluzii:

1. După o prezentare scurtă a istoricului de ultilzare şi data introducerii sistemelor de

liftare artificială în domeniul petrolier, s-a prezentat şi modul de funcţionare al

sistemelor de liftare artificială urmând apoi prezentarea avantajelor şi dezavantajelor

pe care le posedă fiecare sistem în parte.

2. Procesul de alegere şi aplicare a unui sistem de liftare artificială este un proces

complex. Acesta necesită atenţie şi o bună cunoaştere de către inginerul de extracţie

sau operator, a potenţialului sondei, precum şi a condiţiilor geografice şi de mediu care

pot genera probleme imperative. De asemenea, factorii precum: locaţia şi suprafaţa de

instalare, adâncimea, debitul estimat, proprietăţile zăcământului şi ale fluidelor

produse, flexibilitatea, eficienţa şi alţi factori trebuie sa fie luaţi în considerare. În

afară de factorii menţionaţi mai sus, se impune ca alegerea sistemului de liftare

artificiala să satisfacă şi criteriile economice.

3. Metoda Venitului Net Actualizat permite alegerea metodei de liftare artificială

corespunzătoare din punct de vedere economic. De asemenea, prin utilizarea acestei

metode se pot identifică modul de maximizare a profitului obţinut din producţia sondei

pe o anumită perioadă de timp sau chiar pe toată durata de funcţionare a sondei.

4. Pompele ESP sunt despozitive dinamice care folosesc energie cinetică să mărească

presiunea lichidului. Ele se folosesc în special pentru extragerea unor debite mari de

lichid ajungând la debit de 20000 m3/zi. Ocazional, pompele ESP sunt folosite la

sonde cu debite mai mici dar în acest caz va scade eficienţă semnificativ la mai puţin

de 40% la debite mai mici de 150 m3/zi.

5. Sistemul de liftare artificială ESP poate fi instalat în sonde verticale, orizontale

precum şi la extracţia ţiţeiului din sonde deviate; adâncimea sondei nereprezintând un

obstacol sub orice circusmtanţă. În general flexibilitatea sistemului ESP este mică, dar

dacă se instalează un motor cu putere mai mare decât este nevoie, acest sistem va

devine flexibil.

6. Sistemul ESP este luat în considerare printre alte sisteme de liftare artificială pentru

sondele off-shore, deoarece acest sistem nu este afectat de adâncime și necesită o

suprafață medie de instalare mică şi uşor de amenajat pe o platformă. În zonele

urbane, acest sistem este ideal deoarece părţile zgomotoase fac parte din echipamentul

de fund.

7. Prezenţă gazelor libere în fluidul aspirat de pompă poate duce la deterioarea

performanţei pompei. Gradul de deterioare depinde de cantitatea de gaze libere intrate

în pompă, de la cantităţi mici până la cantităţi mai mari unde se formează un dop de

gaze care duce la pierderea de presiune în pompă. Această problemă serioasă poate fi

evitată prin punerea în aplicare a următoarelor tehnici:

Plasarea pompelor ESP sub perforaturile sondei, în acest fel fluidul va curge

descendent de la perforaturi până la orificiul de intrare a pompei. Fază gazoasă

este separată de ceea lichidă în tubing datorită impactului separării

gravitaţionale.

Dacă nu este eficientă primă tehnică atunci se echipează sondă cu echipamente

de fund, speciale pentru separarea gazelor.

Modificarea geometriei rotorului (axial sau radial).

Page 35: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

35

8. Pătrunderea nisipului în pompă ESP poate scurtă dramatic ciclul de viaţă operaţional

al acestora, ca urmare a trei tipuri de uzură care pot apărea. Uzura radială, uzura

rulmenţilor axiali și uzura datorată erodării

9. Sistemul ESP se foloseşte adesea pentru a produce țițeiuri grele sau emulsii cu

vâscozitate mare. Lichidele mai vâscoase contribuie la creșterea pierderilor de

presiune pe etajele pompei centrifugale, ceea ce generează o scădere a performanței.

Odată cu scăderea eficienței, apare și o reducere a debitului și a înălțimii de pompare.

10. Calitatea performanței cablului electric este afectată de mai multe variabile, precum:

procesele de fabricație și controlul acestor procese, manipularea și depozitarea de la

sondă, structura de bază a cablului și materialele utilizate pentru construirea acesteia.

Din acest motiv, materialele care îmbunătățesc performanța într-un mediu umed, cu

activitate electrică, trebuie selectate cu atenție. Totuşi, invazia apei în sistem şi

coroziunea rămân principale probleme.

11. De vreme ce electro-motorul face parte dintre componentele sistemului şi cablul

electric alimentează motorul cu electricitate, cu siguranță electricitatea va provoca

mari probleme sistemului sau angajaților care îl utilizează. Așadar este nevoie de o

izolație foarte bună a cablului electric pentru a evita asemenea probleme.

12. Problemele cu cablurile electrice datorate coroziunii probabil vor fi legate de capătul

cablului. S-au făcut multe eforturi pentru a aduce îmbunătățiri părților problematice

legate de cabluri.

13. Defecţiuniile principale întâlnite la motoarele ESP sunt cauzate de supra-încălzirea

acestuia care are loc atunci când:

Viteză de rotaţie este mare.

Temperatura de zăcământ este mare şi viteza fluidului la exteriorul motorului

este prea mică pentru a asigura răcirea motorului.

În cazul vehiculării fluidelor cu vâscozitate mare.

14. Învazia apei la rândul ei cauzează probleme de operare a motorului ESP. Aşadar

firmele petroliere consideră că o etanşare a axului rotativ al pompei conduce la

rezolvarea acestei probleme.

15. Defecţiuniile motorului cauzate de coroziune sunt rare, însă coroziunea poate provoca

defecţuini grave ale motorului prin găurirea carcasei motorului.Un studiu condus de

The Petroleum Development Oman a demonstrat că amplasarea electrozilor de zinc

sub motorul ESP s-a dovedit eficientă în limitarea coroziunii carcasei motorului.

16. Problemele care apar din cauza blocării axului în pompă sunt cauzate, în principal, de

aderența crustelor. Odată ce se acumulează asfaltene în interiorul pompei, este foarte

posibil ca axul să se blocheze.

17. Ţinând seama de cele expuse mai sus, rezultă că sistemul ESP are următoarele

avantaje şi dezavantaje:

Poate fi instalat în sondele deviate şi în sondele orizontale.

Nu necesită o suprafaţă mare de instalare, în cazul sondelor off-shore este o

metodă favorabilă.

Părţile zgomotoase fac parte din echipamentul de fund, acest lucru favorizează

sistemul ESP la zonele urbane.

În general este utilizat pentru sonde cu debite foarte mari.

Funcţionează şi în condiţiile impurităţilor mari.

Page 36: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

36

Sistemul ESP poate lucra doar cu cantități mici de nisip şi este foarte sensibil

la acumularea de parafină.

Sistemul ESP este afectat de coroziune şi necesită tratamente speciale de

prevenire.

Necesită separatoare speciale de gaze atunci când procentul de gaze depăşeşte

60%.

Necesită o coloană de exploatare de diametru mai mare de 4½ in.

Costuri mari de mentenanţă, de consum de energie şi de workover.

Contribuţii originale

În cadrul lucrării s-a efectuat o operaţie de optimizare al unor sonde de petrol echipate

cu ESP prin folosirea analizei nodale considerând mai multe scenarii de lucru prezentate mai

jos:

Sonda M01

► Analiza nodală la nivelul pompei considerând variaţia presiunii statice de la 118 - 138

bar şi:

Diferite procente de impurităţi cu valori cuprinse între 7 - 35 %,

Variaţie a presiunii în capul de pompare între 6 - 10 bar,

Variaţie a puterii cu valori cuprinse între 7 - 37 kw,

Dimensiuni diferite ale diamerului interior de tubing de 2 in, 3 1/2 in şi 4 in,

Variaţie a vitezei cu valori cuprinse între 2333 - 3500 rot/min,

Variaţie numărul de etaje cu valori cuprinse între 120 - 160 etaje.

Sonda M13

► Analiza nodală la nivelul pompei considerând variaţia indicelui de productivitate de la

3 - 9 m3/zi∙bar şi:

Diferite procente de impurităţi cu valori cuprinse între 23 - 83 %,

Variaţie a presiunii în capul de pompare între 6 - 9 bar,

Variaţie a puterii cu valori cuprinse între 7 - 33 kw,

Dimensiuni diferite ale diamerului interior de tubing de 2 in, 3 1/2 in şi 4 in,

Variaţie a vitezei cu valori cuprinse între 2216 - 3500 rot/min,

Variaţie a numărul de etaje necesar asigurării înălţimii de pompare cu valori

cuprinse între 115 - 155 etaje.

Sonda M16

► Analiza nodală la nivelul perforaturii considerând variaţia numărului de etaje cu valori

cuprinse între 50 - 130 de etaje, variaţia vitezei cu valori cuprinse între 2916,7 - 4666,7

rot/min, variaţia presiunii la separator între 2 - 4,5 bar şi dimensiuni diferite ale diametrului

conductei de amestec de (2 in, 3 in, 3⅟₂, 4 in, 5 in şi 6 in) şi:

Page 37: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

37

Variaţia permeabilităţii în zona contaminată între 10% - 50% (22 - 128) mD,

Variaţia lungimii diferite de perforaturi 6 in, 12 in şi 18 in,

Variaţia diferitelor numere de perforaturi 6,5 perf. /m, 13 perf./m şi 20 perf./m,

Variaţia unghiurilor de defazaj între 0 - 180.

Sonda M12

► Analiza nodală la nivelul perforaturii considerând variaţia numărului de etaje cu valori

cuprinse între 120 - 160 de etaje, variaţia vitezei cu valori cuprinse între 2916,7 - 4666,7

rot/min, variaţia presiunii la separator între 2 - 4,5 bar şi dimensiuni diferite ale diametrului

conductei de amestec de (2 in, 3 in, 3⅟₂, 4 in, 5 in şi 6 in) şi:

Variaţia permeabilităţii în zona contaminată între 10% - 50% (8 - 40) mD,

Variaţia lungimii diferite de perforaturi 6 in, 12 in şi 18 in,

Variaţia diferitelor numere de perforaturi 13 perf. /m, 20 perf./m şi 26 perf./m,

Variaţia unghiurilor de defazaj între 0 - 180.

Din analiza rezultatelor simulărilor au rezultat următoarele conluzii:

1. Cu ajutorul analizei nodale se pot determina condiţiile în care o sondă poate funcţionă.

2. Realizarea practică a analizei nodale impune stabilirea componetelor sistemului de

producţie şi alegerea nodului, pe urmă se determină curbele de comportare ale celor

două componente. Curba IPR va caracteriză comportarea componetei din amonte de

nod dar curba OPR va caracteriză comportarea componetei din aval de nod.

3. Prin folosirea analizei nodale se poate analiza performanţelor sondelor echipate cu

ESP şi prevederea performanţelor acestora în viitor.

4. Funcţionarea sondei echipate cu ESP este limitată, ea depinde în mod semnificativ de

presiunea de zăcământ, numărul de etaje şi viteza de rotaţie. Impurităţile, presiunea în

capul de pompare, diametrul tubingului şi puterea afectează nesemnificativ producţia

sondei uneori nu se observă efectul asupra producţia sondei.

5. S-au considerat multe scenarii de lucru cu variaţia permeabilităţii în zona

ccontaminată de unde a rezultat că o permeabilitate relativ mai mare în zonă

contaminată nu înregistreaza o creştere remarcabilă.

6. S-au considerat multe scenarii de lucru cu variaţia numerelor de etaje, diametrul

rubingului şi presiune la capul de pompare. Se observă o creştere a debitului sondelor

în cazurile: măririi numărului de etaje, creşterea diametrul tubingului şi scaderii

presiunii în capul de pompare. În cazul numarului de etaje marirea acestora conduce la

coborârea punctului de funcţionare la presiuni mai mici. În cazul creşterii diametrul

tubingului creşte şi debitul ca urmare a scăderii presiunii din ţevi determinată de

scăderea gradientului frecărilor. Pe de o altă parte cu cât se reduce contra presiunea pe

strat se determină o creşterea a debitului sondei.

7. S-a considerat un scenariu de lucru cu variaţia impurităţilor şi a rezultat că în

condiţiile creşterii impurităţilor, debitul sondei scade ca urmare a creşterii densităţii

fluidelor produse.

Page 38: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

38

8. S-a considerat un scenariu de lucru cu variaţia vitezei de rotaţie. Mărirea vitezei de

rotaţie conduce la creşterea debitului sondei dar în acelaşi timp şi la creşterea

cheltuielilor de operare dătorită creşterii consumului de energie. Pe de altă parte viteză

de rotaţie mare poate duce la supra-încalzirea motorului, deoarece temperatura joacă

un rol cheie în funcţionarea motorului. În acest caz, viteză de rotaţie trebuie controlată

bine sau se întroducere un motor rezistent la temperaturi mari.

9. S-a realizat schema logica care conţine algoritmul de calcul. Această schemă logică

poate fi integrată intr-un program de calcul folosit în cazul optimizării sondelor

echipate cu ESP.

10. În schemele logice folosite în cazul celor patru sonde considerate în vedere analizei

performanţei acestora, s-a reprezintat procedură de calcul a fiecarei sonde aparte

pentru înţelegerea mai uşoară. Procedură de calcul ilustrată prin schemele logice

înclude:

Datele de intrare care au fost împărţite în două părţi. Prima parte legată de

datele de intrare ale zăcămintului (presiunea statică, Temperatura de zăcământ,

Indicele de productivitate, Debitul, API, Împurităţi, RGŢ, Viscozitate şi

Densitate). A doua parte este legată de datele de intrare ale sondei (Diametrul

coloanei de exploatare, Diametrul tubingului, Diametrul ţevilor de extracţie,

presiune din capul de pompare, Intervalul perforat, Media perforaturii). Prin

urmare, se va calculă (Presiunea dinamică, Raţia de soluţie, Factorul de volum

al lichidului, şi al gazului), apoi folosind o metodă de determinare ale curbelor

de comportare a stratului pentru construirea curbelor IPR.

Alegeara tipul pompei (după eficienţă) pentru fiecare sondă conform calculelor

parametrii pompei corespunzătoare datelor de intrare a pompei (Debitul

estimat fi extras, Presiunea din capul de pompare, Presiunea statică, Impurităţi,

RGŢ, Înălţimea de fixarea a pompei, Diametrul coloanei, Viscozitatea).

Parametrii pompei trebuie fie calculaţi înclud (Numărul de etaje, Eficienţa

pompei, Puterea necesară, Presiunea de aspirare, Presiunea de refulare,

Înălţiimea de pompare pe un etaj, Densitatea lichidului, Eficienţă separatorului

de gaze).

Se stabilişte debitul şi presiunea dinamică prin efectuarea unor variaţii între

parametrii de operare ai sondei echipate cu ESP, ai zăcămintelui, precum şi ai

completării sondelor.

11. S-a realizat o analiză comparativă folosind criterii economice a scenăriilor de lucru cu

scopul de a confirma rezultatele studiilor de sensivitate cu privire la optimizarea

regimului de funcţionare al sondelor folosite în această lucrare. Cu ajutorul metodei

Venit Net Actualizat s-a efectuat aceasta analiză şi s-a observat că în cazul majoritate

scenăriile considerate se obţine profit net adecvat, execepţie o face cazul sondei M13

cu viteză de rotaţie 2216 rot/min.

12. În lucrare este prezentată procedura de determinare a factorului skin folosind metoda

Beggs pentru câtevă sonde cu diferite completări (open-hole, cu perforaturi şi

perforată cu gravel-pack). De asemenea, s-a reprezentat grafic variaţia factorului skin

total în funcţie de permeabilitatea zonei contaminate din jurul găurii sondei în diferite

scenarii de completare. De asemenea, s-a încercat găsirea unei relaţii între factorul

skin şi permeabilitatea din zona contaminată şi lungimea perforaturilor rezultând o

Page 39: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

39

funcţie polinomială de ordinul patru. S-a observat că în cazul scenarului de completare

a sondei cu perforaturi şi gravel-pack coeficienţii polinomolui au o variaţie destul de

mică, unii fiind chiar identici pentru toate cele trei valori ale lungimii perforaturii. Se

recomandă ca future work testarea ecuaţiei pentru mai multe cazuri cu mai multe date

de la mai multe sonde pentru găsirea unor valori generale ale coeficienţilor.

13. S-a elaborat un studiu bibliografic pe un număr de lucrări de specialitate pe baza

căruia s-a realizat o analiză teoretică a două metode noi de stabilirea a gradienului de

presiune (metodă Mukherjee şi Brill şi metodă Kaya, Sarica şi Brill). De asemenea,

pentru fiecare metodă s-au prezentat modul de determinare a regimurilor de curgere şi

zonelor de tranziţie. De asemenea, s-au prezentat şi condiţiile de aplicare ale celor mai

utlizate metode de determinare a gradientului de presiune. Trebuie menţionat că nu s-a

elborat până în prezent o metodă general valabilă pentru determinare gradientului de

presiune. Prin urmare, este foarte importantă alegerea unei teorii de curgere adecvată

pentru proiectarea unui anumit sistem de extracţie şi pentru prevederea producţiei

precum şi viabilităţii sistemului de extracţie.

14. Elaborarea unui studiu privind variaţia vitezelor superficiale ale fazelor lichidă şi

gazoasă de-a lungul tubingului în urmă căruia au rezultat următoarele observaţii:

Viteza superficiala a lichidului scade cu cât se apropie fluidul de capul de

pompare. Spre deosebire de aceasta viteza superficială a gazului creşte pe

masura ce fluidul ajunge la suprafaţă. Aceste fenomene se produc datorită

scăderii presiunii din tubing care determină ieşirea gazelor din soluţie din ce în

ce mai mult. Prin urmare factorul de volum bt scade şi raţia de soluţie rs la

rândul ei scade.

Pe baza vitezelor superficiale ale fazelor lichidă şi gazoasă s-a determinat

regimul de curgere al fluidelor prin ţevile de extracţie pentru cele două sonde

utilizând diagramei lui Kaya rezultând regimul de tranziţie bule-dopuri şi

regimul dopuri.

Prin folosirea diagramei lui Kaya a devenit foarte uşor de stabilit tipul curgerii

de-a lungul tubingului fără a fi necesar calculul limitelor regimurilor de

curgere propuse de alţi autori. S-au maracat direct valorile vitezelor

superficiale ale fazelor corespunzătoare elevaţiei pe diagramă şi s-a determinat

tipul de curgere de-a lungul tubingului.

Variaţia vitezelor superficiale ale fazelor lichidă şi gazoasă prezintă uşoare

diferenţe în cazul utilizării diferite teorii de ascensiune.

Vitezele superficiale ale fazelor lichidă şi gazoasă pot fi folosite pentru

realizarea unei analize comparative între corelațiile empirice de determinare a

gradientului de presiune. În urmă cercetării, s-a ajuns la concluzia că modul de

determinare a fracției de lichid εl reprezintă diferența majoră între corelațiile

respective. Autorii corelațiilor au folosit diferite formule de calcul pentru

stabilirea fracției de lichid.

15. S-a elaborat un studiu pentru determinarea înfluenţei completării sondei în cazul

sondelor echipate cu ESP şi s-a concluzionat că completarea sondelor are un rol

neînsemnat în operaţie de optimizare sondelor echipate cu acest sistem de liftare

artificială. Lungimilor diferite de perforaturi nu afectează semnificativ producţia

Page 40: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

40

sondei. Diferitelor numere de perforaturi şi unghiurilor de defazaj la rândul lor

depinde de presiune de zăcămint (în cazurile noastre presiunile de zăcămint sunt mari).

16. S-a efectuat un studiu teoretic pe bază căruia s-au stabilit realizat un numar de criterii

care pot fi considerate importante pentru descrierea performanţelor sistemelor de

liftare artificială. Aceste criterii includ adâncimea sondei, durata de funcționare,

flexibilitatea, suprafaţa de instalaţie a sondei, liftarea mai multor cantități de țițeiuri

grele, procentul de impurităţi precum şi unor problemele de operare cum ar fi cantitate

de nisip care pătrunde în sistem, acumularea parafinei, coroziune, temperatură de

zăcământ, efectul gazelor libere, mulţimea tratamentelor aplicate şi sursele de energie.

17. S-a elaborat o analiză economică cu privire la alegerea metodelor de liftare artificială

pe bază criteriului economic folosind metodă Venitului Net Actualizat propusă de Lea

şi Nickens. S-a realizat un algoritm de calcul pentru determinarea venitului net

actualizat cu ajutorul căruia s-au prelucrat datele din două sonde. Rezultatele

analizelor economice au dus la următoarele concluzii:

Sondele cu debite mici au costuri de operare mari. În acest caz, reducerea

costurilor de operare poate fi un factor semnificativ în alegerea metodei optime

de liftare artificială.

Sondele cu debite mari sau medii, au costuri de operare mici în comparaţie cu

profitul realizat din producţia sondei., În acest caz, costurilor de operare nu

reprezintă un factor important în alegerea metodei optime de liftare artificială.

18. De-a lungul utilizării acestui sistem de liftare artificială, firmele care îl folosesc s-au

confruntat cu o serie de probleme de operare ce au apărut în timpul funcţionării acesui

sistem. Pentru a veni în sprijinul acestora este prezentat în lucrare un studiu al

problemelor de operare ce pot apare în funcţionare, exemplificându-se simptomele şi

cauzele posibile apariţiei acestor precum şi unele tehnici dezvoltate pentru reducerea

sau eliminarea problemelor întâlnite la sondele echipate cu ESP. Prin urmare,

probleme de operare studiate în această lucrare sunt considerate cele mai importante în

timpul funcţionării sistemului ESP, acestea fiind:

Defecţiuni ale pompei ESP.

Defecţiuni ale cablului electric.

Defecţiuni ale motorului electric.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Ansari, A.,M., Sylvester N.,D., and Sarica, C., and J.P. Brill, A Comprehensive Mechanistic

Model for Upward Two-Phase Flow in Wellbores, SPE A. T. C. and E., September,

Louisiana, 1990.

2. Bannwart, A., Sassim, N., A., Estevam, V., Biazussi, J., Monte Verde, W., gas and Viscous

Effects on the ESPs Performance, SPE Artificial Lift C. - Americas, May, Colombia, 2013.

3. Barnea, D., A Unified Model for Predicting Flow-Pattern Transition for the Whole Range of

Pipe inclinations, Int. J. Multiphase Flow, 1987, 13, No. 1.

4. Beggs, H., D., Production optimization Using Nodal Analysis, Tulsa, Oklahoma, 2003.

5. Belaid, A., Optimizarea regimului de funcţionarea al unor sonde in pompaj centrifugal,

Raport de cercetare, Universitate Petrol şi Gaze din Ploieşti, 2014.

Page 41: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

41

6. Belaid, A., Studiul comparativ al sistemelor de liftare artificiala de sonde de petrol, Raport

de cercetare, Universitate Petrol şi Gaze din Ploieşti, 2015.

7. Belaid, A., Coloja, M., P., Marcu, M., Liquid and Gas Superficial Velocities Variation

throughout the Tubing, Indian Journal of Applied Research, Vol. 5, Issue 8, August, 2015.

8. Belaid, A., ESP Wells’ Performance Analysis and Prediction on their Future Performance

by Using the Nodal Analysis, Buletinul UPG, Vol LXVII • No. 4/2015.

9. Belaid, A., Marcu, M., Coloja, M., P., Selection of Artificial Lift Methods Based on

Economic Criteria, Mining Revue, Vol. 22 • No.1/2016.

10. Bieker, H., P., Slupphaug, O., Johansen, T., A., Real Time Production Optimization of

Offshore Oil and Gas Production Systems, Intelligent Energy C. and E., April, The

Netherlands, 2006.

11. Brill, J., P., and H., Mukherjee, Multiphase flow in wells, Texas, 1999.

12. Brown, K., E., Mach, J., Proano, E., A Nodal Approach for Applying Systems Analysis to the

Flowing and Artificial Lift Oil or Gas Well, SPE, Texas, 1979.

13. Brown, K., E., Beggs, H., D., The Technology of Artificial Lift Methods, Vol. 1, Tulsa,

Oklahoma, PennWell books, 1977.

14. Brown, K., E., The Technology of Artificial Lift Methods, Vol. 4, Tulsa, Oklahoma, PennWell

books, 1984.

15. Brown, K., E., Overview of Artificial Lift Systems, JPT, Vol. 34, October, 1982.

16. Bucaram, S.,M., Patterson, J.,C., Managing Artificial Lift, JPT, Vol. 46, April, 1994.

17. Coloja, M.,P., Note de curs, Masterat Extracţia petrolului, Sisteme de extracţie a petrolului,

2011.

18. Dawhaniuk, V., W., ESP Performance in Sand-Laden Fluids in the Bellshill Lake Field,

Journal of Canadian Petroleum Technology, Vol. 31, 1992.

19. Fattah, K., A., Elias, M., El-Banbi, H., A., El-Tayeb, E., A., New Inflow Performance

Relationship for solution-gas drive oil reservoirs, Journal of Petroleum Science and

Engineering, July, 2014.

20. Gray, T., P., Maximizing Productivity Using High Angle Electric Submersible Pump

Tangents, SPE Production and Operations Symposium, March, Oklahoma City, 2015.

21. Hasan, A., R., Kabir, C., S., Prediction Multiphase Flow Behavior in a Deviated Well, SPE

Production Engineering, November, 1988.

22. Jiang, Z., Zreik, B., ESP Operation Optimization and Performance Review, SPE Gulf Coast

Section ESP Workshop, Texas, April, 2007.

23. Kaya, A., S., Sarica, C., Brill, J., P., Mechanistic modeling of Two-Phase Flow in deviated

Wells, SPE A. T. C. and E., 1999.

24. Lea, J., F., Henry V. Nickens, Selection of Artificial Lift, SPE Mid-Continent Operations

Symposium, 28-31 March, Oklahoma, 1999.

25. Lee, H., K., Computer Modeling and Optimization for Submersible Pump lifted wells,

International Meeting on Petroleum Engineering, November, China, 1988.

26. Lopez, J., E., Morales, G., e., J., ESP Optimization in an Extra Heavy Oil Field Case Study in

Colombian Llanos Basin, SPE Heavy Oil Conference-Canada, June, Calgary, Canada, 2014.

27. Mach, J., Proano, E., Brown, K., E., A Nodal Approach for Applying Systems Analysis to the

Flowing and Artificial Lift Oil or Gas Well, SPE, 1979.

Page 42: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

42

28. Marcu, M., Note de curs, Masterat extracţia petrolului, Optimizarea sistemelor de extracţie,

2011.

29. Miwa, M., Yamada, Y., Kobayashi, O., ESP Performance in Mubarraz Field, Abu Dhabi

International P. E. and C., October, UAE, 2000.

30. Mohammed, R., A., Lloyd, R., H., A New Nodal Analysis Technique Helps Improve Well

Completion And Economic Performance Of Matured Oil Fields, SPE P.O.S., April,

Oklahoma 2009.

31. Mohammad Sohrab Hossain, Production Optimization and Forecasting, PMRE Department,

BUET, April, 2008.

32. Moricca, G., Al-Mutawa, S., A., Anthony, E., Saputelli, L., Kain, J., Saleem, E., Digital

Oilfield Technologies Enhance Production in ESP Wells, SPE Kuwait Oil and Gas Show and

Conference, October, Kuwait, 2013.

33. Pessoa, R., Prado, M., Experimental Investigation of Two-Phase Flow Performance of

Electrical Submersible Pump Stages, SPE A. T. C. and E., Sep.-Oct., Louisiana, 2001.

34. Pessoa, R. , Prado, M., Two-Phase Flow Performance for Electrical Submersible Pump

Stages, SPE Production and Facilities, 2003.

35. Popescu, C., Coloja, M.,P. (Extracţie ţiţeiului şi a gazelor asociate), Vol. I & Vol. II, Editura

Tehnică, Bucureşti, 1993.

36. Rachapudi, R., V., Haider, B., Y., Al-Mutairi, T., Deyain, K., W., Al-Yahya, M., Shakeel, A.,

Qureshey, K., R., Harith, M., Live Well Models a Tool for Production Optimization, SPE

Middle East Intelligent Energy C. and E., October, Bahrain, 2013.

37. Ratcliff, D., Cetkovic, I., Gomez, C., Bringing ESP Optimization to the Digital Oil Field

Rockies Field (USA) Case Studies, SPE Middle East Intelligent Energy C. and E., October,

Bahrain, 2013.

38. Ratcliff, D., Gomez, C., Cetkovic, I., Madogwe, O., Maximizing Oil Production and

Increasing ESP Run Life in a Brownfield Using Real-Time ESP Monitoring and Optimization

Software: Rockies Field, SPE A. T. C. & E., September - October, Louisiana, 2013.

39. Samieh, A., Kamel, I., Metwally, A., Intelligent Production Application ESP-Gas Lift Hybrid

System (Electro-Gas), SPE M.E. Artificial Lift C. & E., November, Bahrain, 2014.

40. Shimokata, N., Yamada, Y., Troubles Problems and Improvement of ESP, Abu Dhabi I. P. E.

and C., November, UAE, 2010.

41. Sikes, M., A., Adams, D., L., Qi, L., H2S Challenges Presented to ESP Systems, SPE M. E.

Oil and Gas S. and C., September, Bahrain, 2011.

42. Taheri, A., Hooshmandkoochi, A., Optimum Selection of Artificial-lift System for Iranian

Heavy-Oil Fields, SPE W. R./AAPG P. S./GSA C. S. J. M., May, Anchorage, Alaska, 2006.

43. Taitel, Y., Barnea, D., and Dukler, A.E. Modeling Flow Pattern Transition for Steady-State

Upward Gas-Liquid flow in Vertical Tubes, AIChE J. (1980) 26, No. 3, 345.

44. Takacs, G., Ways to Obtain Optimum Power Efficiency of Artificial Lift Installations, SPE Oil

and Gas India C. & E., January, India, 2010.

45. Thomas, J., D., Kris, M., B., Ronny H., Emile L., LEDA: The Next Multiphase Flow

Performance simulator, 12th I. C. M. P. T., Spain, May 2005.

46. Upchurch, E., R., Analyzing Electric Submersible Pump Failures in the East Wilmington field

of California, SPE A. T. C. and E., September, Louisiana, 1990.

47. Vachon, G., Bussear, T., Production Optimization in ESP Completions with Intelligent Well

Technology, SPE Asia Pacific Oil and Gas C. and E., April, Indonesia, 2005.

Page 43: REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - UPG Ploiesti · Probleme de coroziune pag.92 5.7. Avantajele și dezavantajele pompajului centrifugal pag.92 6. Optimizarea regimurilor de funcţionare

43

48. Vachon, G., Furui, K., Production Optimization in ESP Completions with Intelligent Well

Technology by Using Downhole Chokes to Optimize ESP Performance, SPE Production &

Operations, 2005.

49. Wiggins, M., L., Russel, J., L., Jennings, J., W., Analytical Inflow Performance Relationships

for Three-Phase Flow, Production Operations Symposium, Oklahoma City, March, 1993.

50. Wilson, B., L., Mack, J., Foster, D., Operating Electrical Submersible Pumps Below the

Perforations, SPE Production and Facilities, May, 1998.

51. Yanil Del Castillo Maravi, New Inflow Performance Relationships for gas condensate

reservoirs, A Thesis Submitted to the Office of Graduate Studies of Texas A&M University,

August 2003.