Embed Size (px)
Citation preview
1
UNIVERSITATEA ”ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Bugetele de sedimente în bazine hidrografice mici.
Aplicații în bazinul hidrografic Gemenea
Conducător științific:
Prof. univ. dr. Maria Rădoane
Doctorand:
Florentina Livarciuc (Păstru)
Suceava, 2018
2
Investește în oameni !
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară nr. 1 “Educaţia şi formarea în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate
pe cunoaştere” Domeniul major de intervenție 1.5 “Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: “SOCERT. Societatea cunoaşterii, dinamism prin cercetare” Număr de identificare
contract: POSDRU/159/1.5/S/132406 Beneficiar: Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava Parteneri: Institutul de Economie Naţională-P1,
Universitatea din Oradea-P2
”Autorul, Livarciuc (Păstru) Florentina, specifică faptul că lucrarea a beneficiat de
suport financiar prin proiectul cu titlul “SOCERT. Societatea cunoaşterii,
dinamism prin cercetare", număr de identificare contract
POSDRU/159/1.5/S/132406. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European
prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Investeşte în Oameni!”
3
Cuprinsul tezei de doctorat
1 INTRODUCERE ................................................................................................... 7
1.1 Argument .................................................................................................. 7
1.2 Bugetul de sedimente și importanța acestuia în
managementul sedimentelor la nivelul bazinelor hidrografice........................ 9
1.2.1 Delimitări conceptuale...................................................................... 9
1.2.2 Contextul european ......................................................................... 11
1.2.3 Contextul național .......................................................................... 14
1.2.4 Politici europene în domeniul sedimentelor ................................... 16
2 DELIMITĂRI STRUCTURALE ....................................................................... 21
2.1 Scopul și obiectivele tezei de doctorat .................................................... 21
2.2 Localizarea cercetărilor ........................................................................... 22
2.3 Istoricul cercetărilor în bazinul hidrografic Gemenea ............................. 26
3 MATERIALE ȘI METODE ............................................................................... 29
3.1 Baza de date ............................................................................................ 29
3.2 Metode de lucru ...................................................................................... 32
3.2.1 Metode folosite la realizarea și analiza hărților tematice................ 32
3.2.2 Prelucrarea statistică a datelor și reprezentarea lor
utilizând Microsoft Excel ........................................................................ 33
3.2.3 Estimarea eroziunii în suprafață ..................................................... 34
3.2.4 Analiza dinamicii verticale a albiilor în secțiunile
posturilor hidrometrice ............................................................................ 35
3.2.5 Metode utilizate în analiza granulometrică a sedimentelor ............ 36
3.2.6 Metode folosite la estimarea debitului solid târât ........................... 40
4 FACTORI DE CONTROL ................................................................................. 41
4.1 Factorul geologic..................................................................................... 41
4.1.1 Zona cristalino-mezozoică ................................................................. 41
4.1.2 Zona flișului carpatic ......................................................................... 45
4.1.3 Depozitele de vârstă cuaternară ......................................................... 46
4.2 Factorul geomorfologic ........................................................................... 47
4.2.1 Trăsături morfografice ....................................................................... 47
4.2.2 Geomorfometria ................................................................................. 48
4.3 Factorul climatic ..................................................................................... 58
4.3.1 Regimul termic ............................................................................... 59
4.3.2 Regimul eolian ............................................................................... 62
4.3.3 Distribuția și regimul precipitațiilor ............................................... 63
4.4 Factorul hidrologic .................................................................................. 66
4.4.1 Scurgerea lichidă ............................................................................ 66
4.4.2 Regimul scurgerii solide în suspensie ............................................ 73
4
4.4.3 Recurența viiturilor ......................................................................... 79
4.5 Solurile .................................................................................................... 81
4.6 Factorul vegetație .................................................................................... 84
4.7 Factorul antropic ..................................................................................... 88
5 SISTEMUL ALUVIUNILOR ............................................................................ 93
5.1 Tipuri de relief ........................................................................................ 93
5.1.1 Relieful tectonic ............................................................................. 93
5.1.2 Relieful denudațional...................................................................... 95
5.1.3 Relieful fluvio-denudațional ........................................................... 96
5.1.4 Relieful fluvial ................................................................................ 98
5.1.5 Relief periglaciar .......................................................................... 101
5.1.6 Relief antropic .............................................................................. 101
5.2 Surse de aluviuni - Procese geomorfologice actuale ............................. 103
5.2.1 Procese de mișcare în masă .......................................................... 105
5.2.2 Procese de eroziune produse de apă ............................................. 111
5.3 Modelarea transportului de aluviuni ..................................................... 154
5.3.1 Influența viiturilor asupra transportului de aluviuni ..................... 154
5.3.2 Granulometria aluviunilor transportate în suspensie și
A materialului sursă............................................................................... 161
5.3.3 Granulometria sedimentelor transportate prin târâre. ................... 165
5.3.4 Producția de aluviuni în suspensie în bazinul hidrografic
Gemenea ............................................................................................... 171
5.3.5 Producția de aluviuni târâte în bazinul hidrografic Gemenea ....... 173
5.4 Stocajul aluviunilor în albiile de râu ..................................................... 182
6 BUGETUL DE ALUVIUNI ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC GEMENEA .. 185
6.1 Producția totală de aluviuni ................................................................... 186
6.2 Eroziunea efectivă ................................................................................. 187
6.3 Raportul de efluență .............................................................................. 188
CONCLUZII ......................................................................................................... 193
CONTRIBUȚII PERSONALE ........................................................................... 199
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE ....................................................................... 201
ANEXE .................................................................................................................. 216
5
CUVINTE CHEIE
Buget de sedimente, sistemul aluviunilor, viituri, diametru median, raport
de îmbogățire, producția de aluviuni, raport de efluență.
1. INTRODUCERE
Argument
Arealul montan din România este supus tot mai mult unei presiuni antropice,
manifestate prin intensificarea acțiunilor de exploatare forestieră. Această situație
este creată de cerința tot mai mare de material lemnos folosit în construcții și ca
sursă de energie. Potrivit Greenpeace România (http://www.gandul.info), în
intervalul 2000-2011, aproximativ 280.108 ha au fost despădurite sau degradate,
iar actualizarea din 2015 a hărţii defrișărilor ilegale arată că ritmul degradării
pădurilor s-a menţinut la acelaşi nivel în 2012-2014, suprafaţa totală afectată fiind
de 361.068 ha. Potrivit aceleași surse, România pierde trei hectare de pădure pe
oră, iar numărul cazurilor de tăieri ilegale de arbori, înregistrate în 2015, a fost de
aproape 100 de raportări pe zi. Raportul tăierilor ilegale din pădurile României în
2016 întocmit de Greenpeace România (http://www.greenpeace.org), arată o
ameliorare a situației, în sensul de diminuare a infracțiunilor cu 47 % față de anul
2015, ca urmare a prevederilor legislative care au sporit numărul și valoarea
sancțiunilor, a unei mai mari implicări a societății civile în procesul de semnalare și
a creșterii rolului Jandarmeriei în procesul de constatare și sancționare.
Nevoia tot mai acută de material lemnos a influențat și modul de exploatare a
lemnului. Locul mijloacelor tradiționale de doborâre a arborilor și de colectare a lor
a fost luat de cele moderne. Acest lucru a dus la scurtarea duratei de exploatare și la
creșterea terenurilor degradate. Reducerea suprafețelor împădurite conduce în mod
sigur la scăderea retenției precipitațiilor la nivel de bazin hidrografic și la
intensificarea eroziunii în suprafață și în adâncime pe versanții exploatați. Prin
urmare, în arealul montan, unde și panta versanților este mare, creșterea debitelor
lichide și a transportului de aluviuni poate fi un semnal legat de schimbările ce se
produc în fondul forestier.
Din acest context face parte și bazinul hidrografic Gemenea, asupra căruia sunt
îndreptate cercetările noastre legate de determinarea bugetului de aluviuni. Pădurile,
care acoperă 70% din suprafața bazinului, au arătat în studiul de față ce rol
copleșitor au în reglarea scurgerii apei și sedimentelor pe versanți spre albiile de râu
și cât de senzitiv este răspunsul în declanșarea dezechilibrelor la cea mai mică
intervenție prin exploatări necontrolate. Înregistrările parametrilor hidrologici din
ultimii 20 de ani din acest bazin, se înscriu într-un trend ascendent, indicând
schimbări asupra factorilor care condiționează scurgerea din bazin, atât de ordin
climatic, cât și prin intervenția antropică. În prezent albia Gemenei și a afluentului
său principal, Slătioara, este supusă unui proces de agradare alarmant pe unele
sectoare, fapt ce a dus la creșterea riscului de inundare a zonelor limitrofe. Și
6
aceasta, deoarece, nu mai există nici un fel de obstacol în calea aluviunilor, pragurile
antropice și un baraj, care avea o capacitate de retenție de cca. 4000 m3, au fost
măturate de viiturile din ultima perioadă. În punctele de confluență ale râurilor se
acumulează cele mai mari volume de aluviuni, astfel încât autoritățile locale sunt
nevoite să intervină pentru a descătușa albia. În urma fiecărei viituri, se
reconstruiesc podețele sau podurile, se repară drumurile avariate, mai degrabă sau
mai târziu se intervine asupra efectelor cauzate de scurgerea maximă, însă mai puțin
se investește pentru a afla sursa acestor fenomene extreme.
Considerăm că o cercetare amănunțită, așa cum presupune întocmirea bugetului
de aluviuni, este necesară și obligatorie pentru o bună cunoaștere a cauzelor și
găsirea soluțiilor optime în vederea reducerii efectelor în lanț, cauzate atât de
schimbările climatice, cât și de acțiunile antropice, pentru o gestionare
corespunzătoare a sedimentelor.
Teza este structurată pe șapte capitole, în care este descris și analizat circuitul
sedimentelor într-un bazin hidrografic mic, începând de la sursă și până la evacuarea
lor într-un sistem hidrografic de ordin superior.
Capitol I prezintă o incursiune în domeniul științific al studiului sedimentelor la
nivel european și evoluția cercetărilor în domeniul sedimentelor la nivel național.
Acest capitol argumentează necesitatea managementului sustenabil al sedimentelor,
la nivelul bazinelor hidrografice, pentru menținerea echilibrelor ecologice.
În capitolul II se argumentează scopul și necesitatea lucrării, se formulează
obiectivele necesare pentru îndeplinirea scopului științific propus și se prezintă zona
de studiu.
Capitolul III prezintă baza de date utilizată și metodele de lucru folosite în teren
și în laborator, în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse.
Capitolul IV are în vedere o detaliere a zonei de studiu care descrie primul
nivel al sistemului sedimentelor. Acest capitol este destinat factorilor de control în
dinamica sedimentelor: factorul geologic; factorul geomorfologic; factorul climatic;
factorul geologic; factorul vegetație și factorul antropic.
Capitolul V este unul dintre cele mai importante capitole din teză, aici sunt
prezentate procesele geomorfologice din bazin ca principale surse de sedimente sub
influența factorilor de control, dar și repartiția lor spațială, regimul anual și sezonier
al debitului solid în suspensie, se estimează transportul debitului târât și se
calculează producția de aluviuni a râurilor Gemenea și Slătioara.
În Capitolul VI se estimează bugetul de sedimente din bazinul hidrografic
Gemenea și raportul de efluență a sedimentelor.
Capitolul VII prezintă o serie de concluzii pertinente, formulate pe baza
rezultatelor cercetării.
În ansamblu, lucrarea de doctorat reprezintă o aplicare a unui concept teoretic
(bugetul de sedimente) la cazul concret al unui sistem hidrografic mic, utilizând o
abordare metodologică în spiritul analizei sistemice. Acest tip de analiză ne-a permis
să identificăm cauzalitatea proceselor geomorfologice și transmiterea în cascadă a
efectelor acestora, să înțelegem care este rolul versanților și a rețelei de albii în
7
dislocarea și transportul sedimentelor până la faza de efluență. Ichim et al., (2001)
au arătat că prin cunoașterea sistemică a circuitului sedimentelor se poate realiza
una dintre cele mai bune diagnoze asupra dinamicii actuale a reliefului, având în
vedere faptul că sedimentele răspund cu mare senzitivitate la orice tip de schimbare
în factorii de control. Ori, așa cum am arătat, impactul antropic a devenit generalizat
și greu de controlat la nivelul teritoriilor din ce în ce mai extinse, iar prin
combinarea cu variabilitatea climatică, schimbările morfodinamice pot deveni fără
precedent.
Scopul și obiectivele tezei de doctorat
Bazinele hidrografice mici sunt considerate cele cu o suprafață mai mică de 100
km2 (Rădoane, 2002) și un comportament hidrologic diferit de marile sisteme
hidrografice. Sub aspect hidrologic, într-un bazin hidrografic mic, scurgerea
urmărește regimul precipitațiilor (Diaconu, 1978), reacționează rapid la variațiile
aportului precipitațiilor și deci, zonalitatea geografică condiționează scurgerea mult
mai puțin.
Aceste bazine, mai ales din zona de munte, au un caracter torențial, ceea ce
înseamnă că în sezonul cald ele receptează cantități însemnate de precipitații solide
și lichide care se concentrează în ape mari și viituri, producând inundații și pagube
materiale. Durata unor fenomene extreme este mult mai redusă decât în cazul
bazinelor hidrografice mari în schimb frecvența lor este mult mai mare, drept
urmare, aceste bazine furnizează cele mai mari cantități de aluviuni sistemelor
fluviale de ordin superior.
O atenție sporită este acordată bazinelor hidrografice mici din zona muntoasă
unde exploatările forestiere au creat dezechilibre hidrologice conducând la apariția
fenomenelor torențiale (scurgere torențială, eroziune torențială, transport torențial și
sedimentare torențială). Munteanu și Clinciu (1980) au arătat că, prin reîmpădurire,
torențialitatea acestor bazine se reduce, dar nu se stinge, întrucât, după înlăturarea
pădurii și grefarea puternică a eroziunii pe rețeaua hidrografică, transportul de
aluviuni nu poate fi stăvilit numai prin împădurirea versanților. În aceste condiții
rețeaua hidrografică se reface incomparabil mai greu decât versanții, deoarece în
albii este locul concentrării scurgerilor, aici adâncimea curenților crește, iar puterea
lor de eroziune și transport este cea mai mare. Acest fenomen poartă denumirea de
histerezis hidrologic torențial (Munteanu, Clinciu 1980) și reprezintă decalajul
măsurat în timp între curba degradării versanților prin despădurire și curba refacerii
rețelei hidrografice, după ce versanții bazinului au fost reîmpăduriți. Altfel spus,
dacă parametrii hidrologici ai versanților revin la valorile inițiale, sistemul în
ansamblul lui nu revine la starea inițială de echilibru ci într-o stare mai mult sau mai
puțin apropiată de aceasta. Gradul de abatere depinde de întreaga succesiune de
situații prin care bazinul a trecut în cursul transformărilor anterioare, când a fost
dezechilibrat prin acțiuni cu caracter antropic.
Modul de utilizare a terenului și practicile de amenajare a teritoriului pot
reprezenta cauze majore în alimentarea albiilor cu sedimente. Gestionarea
8
dezechilibrelor ce pot să apară, necesită cunoașterea dinamicii sedimentelor la
nivelul bazinelor hidrografice, mai ales a legăturilor dintre: sedimentele mobilizate
de pe suprafața bazinului hidrografic; cu sedimentele furnizate albiilor și tranzitul lor
prin rețeaua hidrografică, stocajele, producția de sedimente, precum și magnitudinea
forțelor implicate. Bugetul de sedimente oferă un cadru efectiv care îmbină
informațiile legate de sursele, stocajele și efluența sedimentelor și poate fi un
instrument de bază pentru cercetători și administratorii de terenuri (Reid și Dunne,
1996).
Scopul acestei lucrări este de a elabora un buget de sedimente la nivelul
bazinelor hidrografice mici care să permită cunoașterea și înțelegerea mecanismelor
de dislocare, de transport, depunere și efluență a particulelor sedimentare și
explicarea dezechilibrelor spațio-temporale în fluxul sedimentelor, utilizând studiul
de caz al unui bazin mic din partea de nord a României.
Obiectivele urmărite în cadrul tezei de doctorat sunt următoarele:
1) Identificarea, inventarierea și estimarea surselor de sedimente la nivelul
bazinului hidrografic precum și a mecanismelor ce contribuie la formarea
sedimentelor;
2) Estimarea volumului de sedimente stocate la diferite nivele pe versanți și în
albia majoră a râului Gemenea;
3) Variabilitatea granulometrica a depozitelor de albie în lungul râului
Gemenea
4) Estimarea transportului de sedimente în suspensie și prin târâre;
5) Estimarea producției de sedimente, a eroziunii efective și a raportului de
efluență în bazinul hidrografic Gemenea;
6) Identificarea dezechilibrelor în sistemul sedimentelor și a posibilităților de
redresare a transportului de aluviuni.
9
2. LOCALIZAREA CERCETĂRILOR
Pentru realizarea studiului, cercetările s-au concentrat în bazinul hidrografic
Gemenea afluent de stânga a râului Suha Bucovineană. (Fig.1.), localizat în partea
de nord-vest a munților Stânișoara și în partea de est, sud-est a Masivului Rarău.
Fig.1 Poziția geografică a bazinului hidrografic Gemenea în cadrul României
Ca urmare a poziției geografice, bazinul Gemenea a iscat controverse la
stabilirea limitei dintre cele două unități muntoase. Un studiu mai recent de
geografie fizică asupra Masivului Rarău realizat de Rusu (2002) pune în evidență
limita dintre cele doua unități muntoase stabilite de mai mulți autori: ”încă din 1899,
Athanasiu a arătat că limita dintre Munții Stânișoarei și Rarău trece printr-o linie de
depresiuni prin văile Slătioara și Gemenea. După Mihăilescu (1963), limita estică a
Rarăului este dată de depresiunea de eroziune diferențiată Ostra, iar Ichim (1979),
alăturându-se părerilor anterioare, consideră drept limită ulucul depresionar de
înălțime Brăteasa-Gemenea-Slătioara, de origine tectono-erozivă„.
În cele din urmă, s-a acceptat ca limita dintre cele două unități muntoase să fie
cea indicată de Athanasiu (1989). Astfel, limita estică a Masivului Rarău pornește
din valea Șandrului, trece prin Pasul Gemenea (883 m), urmărește valea Babei,
cursul superior al Slătioarei, curmătura din estul Muntelui Diacu (962 m) și sfârșește
în valea Hogea (afluent al râului Gemenea). În ceea ce privește limita sudică a
Masivului Rarău, aceasta urmărește valea Chiril, trece prin Curmătura Chiril (1215
m) până la valea Hogea (Fig.2).
10
Fig.2. Bazinul hidrografic Gemenea între Masivul Rarău și Munții Stânișoara
Ca urmare a limitei dintre cele două unități prezentate mai sus, care traversează
arealul de studiu prin partea de vest, putem afirma că 20% din suprafața bazinul
hidrografic Gemenea drenează partea estică și sud-estică a Masivului Rarău, iar
restul de 80% drenează parțial nord-vestul Munților Stânișoara.
Ca poziţie matematică, bazinul studiat este încadrat între paralelele de
47°29'57'' şi 47°23'04'' latitudine nordică şi meridianele de 25°35'42'' şi 25°46'07''
longitudine estică.
Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Gemenea este amplasat
în întregime pe teritoriul comunei Stulpicani, județul Suceava, iar fondul forestier
din bazin face parte din amenajamentul Ocolului Silvic Stulpicani, Unitățile de
Producție (UP) VII Gemenea și VIII Slătioara. Văile celor mai importante cursuri de
apă, Gemenea și Slătioara, au creat condiții limitate pentru dezvoltarea așezărilor cu
același nume, care se concentrează în lungul văilor, pe terasele fluviale formate de
aceste râuri cu mult timp în urmă. Nu departe în aval, la confluența Gemenei cu
Suha Bucovineană, se află localitatea reședință de comună Stulpicani.
Prin caracteristicele hidrologice și poziția față de arealul carpatic, bazinul
hidrografic Gemenea se încadrează în grupa râurilor de est și face parte din sistemul
hidrografic al Siretului, subbazinul râului Moldova. Este de ordinul V in sistem
Strahler, lungimea cursului de apă este de 15,9 km, iar împreună cu afluentul său
principal Slătioara formează un debit mediu de 0,900 m3/s. Râul Gemenea, își
colectează apele de pe o suprafață de 77,7 km², care îl înscrie în categoria bazinelor
hidrografice mici, ocupând 21 % din suprafața bazinului hidrografic Suha
Bucovineană.
11
3. MATERIALE ȘI METODE
Lucrarea de față este fundamentată pe o bază de dată ce conține informații pe o
perioadă îndelungată a elementelor climatice și hidrologice, care au un rol desăvârșit
în declanșarea triadei morfodinamice eroziune - transport și acumulare.
Înregistrările hidrologice și meteorologice în bazinul hidrografic Gemenea au
început din anul 1969 și aveau ca obiectiv principal stabilirea relației ploaie-
infiltrație-scurgere, în condițiile concrete ale factorilor cadrului natural existenți din
bazin, aceștia fiind structura geologică, relieful, solul, vegetația în ansamblu,
împădurirea, în special. Cercetările care s-au efectul în cadrul acestui bazin aveau
drept scop să precizeze, în final, metodologii corespunzătoare pentru determinarea
diferiților parametri hidrologici necesari proiectării lucrărilor hidrotehnice.
Pe teritoriul bazinul hidrografic Gemenea funcționează în prezent șase posturi
hidrometrice și pluviometrice, două pe râul Gemenea (Gemenea 1 și Gemenea 2) și
patru pe afluentul său principal Slătioara (ph. Valea lui Ion, ph. Valea Ursului; ph.
Slătioara 3 și ph. Gemenea 5). Amplasamentul posturilor hidrometrice în cadrul
bazinului, tipul de măsurători realizate, precum și perioada în care s-au efectuat
măsurători, sunt redate în Fig.3.
Fig. 3 Amplasamentul posturilor hidrometrice în cadrul bazinului hidrografic
Gemenea și delimitarea bazinelor hidrografice aferente acestor posturi
Alte informații semnificative, esențiale în demersul nostru au fost extrase de pe
hărți și imagini satelitare:
- setul de hărți morfometrice a fost realizat pe baza informațiilor extrase de pe
hărțile: topografice, scara 1:25000; trapeze, scara 1:5000;
12
- informațiile legate de extinderea unităților geologice în bazin au fost preluate de
pe Harta geologică a României, foaia 5 Rădăuți, scara 1:200000 al Institutului
Geologic din România cu explicații;
- descrierea și extinderea solurilor cu destinație agricolă din bazin s-a făcut pe baza
harții pedologice 1:10000 și a documentației aferente, întocmite de Oficiului de
Studii Pedologice și Agrochimice, Suceava pentru unitatea teritorială Stulpicani, iar
pentru terenurile forestiere s-a folosit harta tipurilor de sol din Amenajamentul
Silvic Stulpicani (2006) preluată de la Direcția Silvică Suceava.
- pentru reprezentarea modului de utilizare a terenului am folosit setul de date
european de referință, Corine Land Cover, harta în format vectori de tip poligon a
fost descărcată de pe site-urile de mai jos, care ulterior a fost verificată cu imaginile
satelitare mai noi (ex. imagini Google Maps) dar și cu observațiile din teren.
- În studiul de față am utilizat site-urile http://geo-spatial.org/ și
https://www.arcgis.com, de unde au fost descărcate o serie de date cu caracter
general (MNT Europa, MNT România, granițe, CLC, limite administrative, etc.).
Metodele de cercetare
Complexitatea problemei abordate în acest demers științific impune o cercetare
integrată pe mai multe domenii care necesită utilizarea și combinarea metodelor de
cercetare tradiționale și moderne.
- Analiza spațială - baza de date necesară realizării hărților morfometrice a fost
extrasă de pe hărțile topografice. Fiecare hartă a fost georeferențiată în programul
ArcGIS pentru a se extrage informațiile vectoriale necesare pentru generarea
modelului numeric al terenului (MNT) din care au rezultat hărțile tematice din
această lucrare.
- Metoda ROMSEM – este în prezent cea mai utilizată metodă de estimare a
eroziunii în România. Metoda ROMSEM derivă din ecuația USLE (Universal Soil
Loss Equation, Wischmeier, Smith, 1978) și a fost adaptată la teritoriul României de
Moțoc în anul 1979.
- Cartografierea în teren - această metodă a fost utilizată pentru a identifica
formele de relief și procesele geomorfologice care au fost reprezentate pe harta
topografică și harta proceselor geomorfologice.
- Măsurători topografice în teren - s-au făcut în scopul de a evalua dinamica
patului albiei și pentru a estima volumele de sedimente depuse și evacuate din bazin
prin târâre. Ridicările topografice s-au efectuat în trei campanii de teren, în luna
noiembrie, anii 2015, 2016 și 2017.
- În analiza depozitelor de albie s-a folosit metoda volumetrică (cf. Mosley,
Tindale, 1985; Church et al., 1987 citați de Rădoane, 1992), care presupune
următorul aspect: greutatea totală a probei prelevate să fie în funcție de greutatea
celui mai mare galet găsit în secțiunea analizată, respectiv, cel mai mare galet
reprezentând 5% din greutatea totală a probei. Această metodă presupune parcurgea
a două etape sau faze, faza de teren și faza de laborator.
13
- Analiza granulometrică în laborator – această metodă a fost utilizată pentru a
determina dimensiunea particulelor transportate în suspensie pe râuri și pentru a se
estima raportul de îmbogățire în particule fine.
- Metoda statistico-matematică - modelul matematic al regresiei este una din
metodele cele mai utilizate în analiza geografică. Pentru a emite predicții, am aplicat
metoda regresiei simple prin corelarea precipitațiilor medii de la posturile
hidrometrice din bazin cu altitudinea amplasamentului acestora. Ecuația de regresie
rezultată a fost utilizată în crearea hărții distribuției precipitațiilor în bazin. Această
metodă a fost folosită cu succes în predicția debitului lichid și solid în suspensie în
funcție de suprafața bazinului hidrografic și în predicția debitului solid târât în
funcție de debitele maxime de viitură, care pun în mișcare prin târâre, volume
importante de aluviuni.
14
4. REZULTATE ȘI DISCUȚII
Surse de aluviuni - Procese geomorfologice actuale
În cadrul sistemului fluvial, procesele geomorfologice asigură legătura
versanților cu rețeaua hidrografică și cu luncile prin transferul de apă și sediment
(Charlton, 2008). Apa aflată în mișcare este principalul agent de modelare a
reliefului, atât ca factor declanșator al unor procese geomorfologice dar și ca agent
de transport al materialelor necoezive de pe versanți spre baza acestora, unde pot fi
depozitate temporar sau pot fi antrenate de scurgerea permanentă din albii.
Modelarea reliefului prin acțiunea apei începe odată cu producerea precipitațiilor și
se desfășoară sub forma eroziunii în suprafață și liniare în sistemul geomorfologic al
versanților și prin eroziunea în adâncime sau laterală în cadrul albiilor.
Din analiza contribuției proceselor de mișcare în masă la sistemul aluviunilor
din bazinul hidrografic Gemenea, reținem următoarele:
(i) procesele gravitaționale identificate și cartografiate în bazinul hidrografic
Gemenea sunt prăbușirile, surpările și rostogolirile, creep-ul și alunecările de teren;
dintre aceste procese, cele mai eficiente în transferul de sedimente spre rețeaua de
drenaj au fost surpările, volumul de rocă dislocată fiind estimat la 4307 m3 (7537 t)
după viitura din 27.06.2016.
(ii) procesele de mișcare in masa de tipul creep-ului si alunecărilor de teren au
un aport redus la bugetul de sedimente. In cele 6 perimetre cu alunecări de teren
identificate la contactul cu albia, a fost estimat un volum de sedimente de cca 55
m3/an (96 t/an).
Din categoria proceselor fluvio-denudaționale, reținem două tipuri de procese
cu rol important în transferul de sedimente de la sursă la efluență în bazinul
Gemenea, și anume:
(i) Eroziunea în suprafață a fost estimată cu ajutorul modelului ROMSEM
(Moțoc et al., 1979) care a permis obținerea unei eroziuni potențiale (Ep) a solului
(pierderile de sol, în condițiile unei suprafețe de teren nude) și a unei eroziuni
efective (Ee) a solului (pierderile de sol, în condițiile actuale de utilizare si acoperire
cu vegetație a terenurilor). Ep a fost estimat la 99.6 t/ha/an (respectiv, 774800 t/an),
sedimente potențial erodate și puse in mișcare, iar Ee a fost estimată la 0.98 t/ha/an
(7620 t/an), adică cantitatea de sedimente efectiv erodată. Rezultatele obținute sunt
comparabile cu cele obținute prin măsurători pe parcele de eroziune din aria
montană a României.
(ii) Eroziunea liniară în perimetrul bazinului Gemenea a fost identificată prin
intermediul formațiunilor de tip ravene și torenți, multe din ele apărute ca urmare a
presiunii antropice asupra versanților. Patru importanți torenți au fost monitorizați in
aria bazinului, reactivați după ploile excepționale din 27 iunie 2016. Prin canalele
lor de scurgere lungi, de peste 1 km, au fost evacuate și acumulate în conuri de
dejecție între 500 și 700 m3 de proluvii la o singură viitură. Torenții amenajați din
15
bazinul Gemenea sunt echipați cu baraje pentru reținerea aluviunilor, astfel, in cele
patru baraje identificate, s-a estimat un volum de sedimente stocate de 10251 m3
(17939.25 t). Procesele geomorfologice actuale identificate în teren sunt reprezentate
pe harta prin simboluri consacrate (Fig. 4).
Fig. 4 Harta proceselor geomorfologice identificate în teren: A) Sectorul mijlociu și
superior al văii Gemenea; B) Valea Slătioarei; C) Sectorul inferior al văii Gemenea,
care începe după confluența cu Slătioara
16
Din analiza proceselor fluviale pe râurile din bazinul Gemenea reținem pe scurt
următoarele:
(i) Albia Gemenei monitorizată hidrologic de posturile Gemenea 1 și Gemenea
2, amplasate succesiv pe albie, se află la începutul unor perioade de degradare în
amonte și de agradare în aval. Această albie a cunoscut un dezechilibru din punct de
vedere al aluviunilor transportate si sedimentate, ca urmare a coborârii nivelului de
bază în urma cedării barajului (în anul 2006) situat la 0.5 km in aval de postul
Gemenea 2 și la aceeași distanță în amonte de confluența Gemenei cu Slătioara.
Acest fapt a determinat în primă fază degradarea albiei la postul Gemenea 2 în
perioada 2006-2011 și mai apoi agradarea ei, ca urmare a înaintării procesului de
agradare din aval spre amonte.
(ii) Pe valea Slătioarei nu au existat schimbări bruște ale nivelului de bază.
Acesta se impune în dinamica albiilor prin apariția unor segmente de vale săpate în
roca de bază. Albia Slătioarei se înscrie într-un proces lent de incizie, proces
observat la posturile hidrometrice Valea lui Ion, Slătioara 3 și Gemenea 5. Doar pe
afluentul pârâul Ursului, unde se află postul hidrometric Valea Ursului, albia tinde
spre agradare. Acest proces este cauzat de aportul mare de aluviuni din amonte, care
depășește capacitatea de transport a râului în acest loc al albiei.
(iii) Ratele anuale de aluviuni depuse în patul albiei, cât și cele erodate din
patul albiei în secțiunile analizate, cresc spre aval, pe măsură ce albia se lărgește. Pe
baza acestora s-a putut determina o rată anuală a aluviunilor care se depun temporar
în patul albiei și a aluviunilor remobilizate din acesta. În acest scop, albia principală
a fiecărui subbazin hidrografic a fost vectorizată pe ortofotoplan 2012.
Producția totală de aluviuni
Aluviunile care părăsesc bazinul hidrografic, atât sub formă de debit solid în
suspensie cât și sub formă de debit solid târât, reprezintă producția de aluviuni (SY,
t/an). Aceste forme de transport al aluviunilor contribuie într-o proporție diferită la
producția de aluviuni în funcție de factorii de control ai bazinelor hidrografice.
Producția de aluviuni în bazinul hidrografic Gemenea este de 16370.7 t/an,
care, raportată la suprafața bazinului hidrografic, rezultă o producție specifică de
aluviuni (SSY, t/km2/an) de 210.5 t/km
2/an (Tabel 1.).
Din totalul aluviunilor care părăsesc bazinul hidrografic Gemenea anual, 72 %
sunt transportate și evacuate în suspensie și 28 % prin târâre pe patul albiei. Cea ce
înseamnă că o mare parte din aluviunile târâte sunt depozitate sub diferite forme în
albia majoră a râurilor de ordin IV și V.
La posturile de pe valea Gemenei, producția anuală de aluviuni este de 3417.2 t
la Gemenea 1 și de 6855.6 t la Gemenea 2. În procente, 62 % din acestea sunt
evacuate în suspensie și 38 % prin târâre.
Valea Slătioarei contribuie cu o cantitate mai mare de aluviuni, producția totală
estimată la fiecare post indică o tendință de creștere spre aval. În subbazinele
hidrografice din amonte producția de aluviuni este de 1374.7 t/an la ph. Valea lui
Ion și de 1488.0 t/an la ph. Valea Ursului. În aceste subbazine, aluviunile târâte au
17
ponderea cea mai mare de 72 % la Valea lui Ion și 75 % la Valea Ursului în timp ce
sedimentele transportate în suspensie reprezintă 28 %, respectiv 25 % din producția
de aluviuni.
Tabel 1. Producția totală de aluviuni în bazinul hidrografic Gemenea
S SY SSY R G
PH/BH
(km2) (t/an) t/km2/an m3/km2/an
Ph. Gemenea 1 13.9 3417.2 246.3 140.7 58% 42%
Ph. Gemenea 2 30.3 6855.6 226.4 129.4 62% 38%
Ph. Valea lui Ion 6.6 1374.7 208.6 119.2 28% 72%
Ph. Valea Ursului 6.5 1488.0 230.7 131.8 25% 75%
Ph. Slătioara 3 19.1 3252.2 169.9 97.1 36% 64%
Ph. Gemenea 5 34.2 8175.9 239.1 136.6 61% 39%
B.H. GEMENEA 77.8 16370.7 210.5 120.3 72% 28%
În aval de aceste subbazine, producția de aluviuni este de 3252.2 t/an în
subbazinul Slătioara 3 (64 % sedimente târâte și 36 % ca sedimente în suspensie) și
de 8175.9 t/an în subbazinul Gemenea 5. Din producția totală de aluviuni a râului
Slătioara, aluviunile în suspensie reprezintă 61 % iar cele târâte 39 %.
Eroziunea efectivă
Eroziunea efectivă într-un bazin hidrografic sau a unei suprafețe de teren este
reprezentată de cantitatea de material desprins, transportat și depus la un moment
dat, acestea fiind cele trei faze ale unui ciclu de eroziune (Moțoc, 1975). În bazinul
hidrografic Gemenea, materialul transportat este dat de producția de aluviuni, iar
materialul depus temporar în albiile principale a fost calculat pe baza profilelor
transversale de la cele șase posturi hidrometrice. Prin urmare, prin însumarea
stocajelor temporare și a producție de aluviuni, am obținut eroziunea efectivă (Ev)
din bazinul hidrografic Gemenea, care reprezintă cantitatea anuală de aluviuni
erodată de către procesele geomorfologice identificate în bazin (Tabel 2.).
În subbazinele Gemenei din amonte de punctul de confluență cu Slătioara s-a
obținut o rată anuală a eroziunii efective de 289.1 t/km2 la Gemenea 1și de 800.3
t/km2 la Gemenea 2. Procesele geomorfologice din aceste două bazine, cedează
albiilor o cantitate anuală de 24229.5 t.
Eroziunea efectivă din bazinul Slătioarei este mai redusă comparativ cu
subbazinele Gemenei. Situația pe subbazine indică o eroziune anuală de 259.8 t/km2
la Valea lui Ion, 295.5 t/km2 la Valea Ursului, 280.6 t/km
2 la Slătioara 3 și de 553.1
t/km2 la Gemenea 5. Bazinul Slătioara contribuie la bugetul de aluviuni cu o
cantitate anuală de 18914.9 t sedimente.
18
Tabel 2. Eroziunea efectivă în bazinul hidrografic Gemenea
Subbazin
hidrografic/ph.
S
Stocaj temporar
în albie SY Ev
km2 t/an t/an t/an t/km2
Ph. Gemenea 1 13.9 594.1 3417.2 4011.4 289.1
Ph. Gemenea 2 30.3 17373.9 6855.6 24229.5 800.3
Ph. Valea lui Ion 6.6 338.1 1374.7 1712.8 259.8
Ph. Valea Ursului 6.5 418.3 1488.0 1906.3 295.5
Ph. Slătioara 3 19.1 2116.6 3252.2 5368.7 280.6
Ph. Gemenea5 34.2 10739.0 8175.9 18914.9 553.1
BH. GEMENEA 77.8 33808.0 16370.7 50178.6 645.3
Procesele geomorfologice de la nivelul întregului bazin hidrografic Gemenea,
alimentează albia cu o cantitate anuală de 50178.6 t, ceea ce înseamnă o rată de
645.3 t/an (456.9 m3/an).
Raportul de efluență
Prin raportarea producției de aluviuni (SSY, t/km2/an) la eroziunea efectivă
(Ev, t/km2/an), obținem raportul de efluență în bazinul hidrografic Gemenea. Acesta
indică procentual, aluviunile care părăsesc bazinul hidrografic din totalul
sedimentelor puse în mișcare anual (Fig. 5.) și implicit a aluviunilor care rămân
stocate în rețeaua de albii.
În cazul văii Gemenea raportul de efluență la postul Gemenea 1 este de 85 % și
se reduce spre aval la 28 % la postul Gemenea 2. Așadar, observăm că spre aval
stocajul aluviunilor crește, de la 15 % în amonte la 72 % în aval și aceasta din cauza
condițiilor favorabile de depunere a aluviunilor. Spre aval panta de scurgere se
reduce, albia se lărgește astfel că rugozitatea albiei este mai mare, contribuind la
reducerea capacității și competenței de transport al aluviunilor de către râu.
Pe valea Slătioarei raportul de efluență a aluviunilor se înscrie în același trend
descendent spre aval, însă are o contribuție mai mare la producția de aluviuni,
comparativ cu Gemenea. Raportul de efluență pe această vale este de 80 % la postul
Valea lui Ion, 78 % la postul Valea Ursului, 61% la postul Slătioara 3 și de 43 % la
postul Gemenea 5. Prin urmare, aluviunile care se sedimentează temporar în albia
Slătioarei sunt mai reduse cantitativ decât cele care se depun în albia Gemenei, iar
înălțimea stratului depus crește spre aval pe ambele albii
19
Fig. 5. Raportul de efluență în bazinul hidrografic Gemenea
20
5. CONTRIBUȚII PERSONALE
Pentru investigațiile asupra bugetului de aluviuni la nivelul unui bazin
hidrografic de sub 100 km2 am folosit o baza de date provenită din măsurători brute
de natură hidro-climatică la posturile hidrometrice din bazin, care au necesitat
prelucrări, verificări, testări și interpretări cu mare volum de muncă. La acestea se
adaugă un volum foarte mare de informații rezultate în urma cercetărilor în teren și
în laborator. Toate acestea sunt sintetizate după cum urmează:
- s-au georeferențiat și s-au extras datele topografice ale arealului de studiu de
pe hărțile militare scara 1:25000, harta geologică scara 1:200000, harta solurilor
scara 1:10000, date necesare la reprezentarea și analiza spațială a bazinului
Gemenea. Baza cartografică de mare rezoluție și realizată cu cele mai noi tehnici
software a reprezentat suportul de analiză spațială a factorilor de control și a
parametrilor bugetului de aluviuni;
- s-au trecut în sistem electronic înregistrările climatice (temperaturi,
precipitații) și hidrologice (debite lichide, debite solide, debite maxime și minime)
realizate pe o perioadă de 37 de ani din totalul perioadei analizate de 46 ani (1970-
2013), de la 5 posturi hidro-climatice;
- au fost scanate un număr de 528 profile transversale ridicate pe albie, la cele
5 posturi hidrometrice pentru o perioadă de 46 ani (1971-2016). Ulterior acestea au
trecut succesiv prin următoarele faze: s-a digitizat fiecare profil într-un program
special, s-a extras cota talvegului din fiecare profil pentru analiza dinamicii verticale
a albiei, imaginile au fost aduse la scară, putându-se astfel planimetra fiecare
suprafață dintre două profile succesive, rezultând în final volumele de aluviuni
erodate sau acumulate temporar în albii pe baza cărora am calculat o rată anuală a
aluviunilor care intră în albii cât și a aluviunilor remobilizate. Este pentru prima dată
când o astfel de investigație detaliată este realizată la albiile râurilor din bazinele
mici. In acest mod putem spune că ne-am adus contribuția la cunoașterea aportului
albiilor de râu versus versanți, ca surse de sedimente.
- pentru analiza dinamicii patului aluvial s-a stabilit 13 profile pe albie, la o
echidistanță de cca. 2 km, în care s-au analizat granulometric depozitele de albie și
s-au prelevat 21 de probe pentru continuarea măsurătorilor în laborator;
- pentru a observa relația dintre granulometria sedimentelor transportate
în suspensie și a materialul sursă, s-au prelevat 13 probe de sol din lungul albiilor
Gemenea și Slătioara și 2 probe de debit în suspensie, care ulterior au fost prelucrate
pentru a obține raportul de îmbogățire a suspensiilor în particule fine;
- stocajele de aluviuni din cadrul albiilor au fost estimate în urma
cartografierii geomorfologice din teren când s-au parcurs albiile principale
(Gemenea și Slătioara) în întregime;
- pe baza cartărilor din teren s-a realizat o hartă geomorfologică de mare
rezoluție pe care s-au reprezentat formele de relief identificate și o hartă detaliată
a proceselor geomorfologice implicate în bugetul de aluviuni. S-au parcurs albiile
torențiale și s-a estimat volumul de aluviuni stocate în conurile aluviale;
21
- pentru a observa dinamica proceselor de albie, eroziune și acumulare în
patul albiei s-au ridicat 12 profile transversale în anii 2015, 2016, 2017, la o
echidistanță de cca. 40 m acoperind o suprafață de 34000 mp care se suprapune
peste conul aluvial de la gura de vărsare a Gemenei în Suha Bucovineană.
- S-au folosit un set de profile transversale ridicate pe albia pârâului Petruceni
(Gemenea), realizate după viitura din 27 iunie 2016 pentru a verifica rolul
evenimentelor extreme in mobilizarea sedimentelor;
Studiul de față prezintă importanță din punct de vedere științific și social,
deoarece prin rezultatele obținute s-a arătat dinamica sedimentelor de la sursă spre
gura de vărsare a râului, s-au identificat cauzele care au condus la agradarea
puternică a albiilor și a riscurilor care pot să apară dacă nu se intervine cu lucrări
specifice de reducere a transportului de aluviuni. Mai mult decât atât, cunoașterea și
înțelegerea transportului de aluviuni în relație cu scurgerea lichidă și a modului de
utilizare a terenului din arealul de studiu pot influența deciziile de planificare a
teritoriului.
22
6. BIBLIOGRAFIE
Abagiu P., (1972), Cercetări privind capacitatea de reținere a arboretelor de pin în
bazine hidrografice torențiale, Teză de doctorat, ”Universitatea din
București”.
Alexandrescu G., (1964), Observații geologice în flișul cretacic din regiunea
Găinești -Stulpicani (Carpații Orientali), D.S. Inst. Geol. XLIX.
Alexandrescu G., (1969), Stratigrafia și structura pânzei interne superioare din
flișul cretacic, dintre valea Bistriței și valea Moldovei (Carpații Orientali),
D.S. Com. Geol., t. LIV, nr.3.
Alexandrescu G., (1982), Asupra unei asociații de amoniți vraconieni de la
Negrileasa – Ostra (Carpații Orientali), D. S. Inst. Geol. Geof., LXVII/3.
Alexandrescu G., Bratu E., (1964), Considerații asupra vârstei marnelor roșii de la
Ostra (Carpații Orientali), D.S. Inst. Geol., L/1.
Alexandrescu G., Jana I., (1978), Sur le Cretace superior d`Ostra, D.S. Inst. Geol.,
LXIV/4.
Alexandru D., (2010), Lucrările tehnice efectuate pe Dunărea Maritimă în perioada
1918-1938, Analele Universității "Dunărea De Jos" Din Galați - Seria
Istorie, IX/2010.
Alexandru T., Ichim I., (1990), Regimul aluviunilor și problema amenajării
hidroenergetice a Buzăului. Lucrările celui de al III-lea Simpozion PEA,
Piatra Neamț.
Anastasiu N., Jipa D., (1983), Texturi şi structuri sedimentare, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 320 p.
Apăvăloaei M., Apostol L., (1988), Inversje termieze w obnizeniach Karpat
wschodnich jako postawa wyrozniana topoklimatow, Proc. Internaț. Symp.
„probl. Of Contemp. Topoclimatology ”, Inst. Geogr. Spatiale Organization,
Waszawa.
Apăvăloaei M., Apostol L.,, (1984), Caracteristicile inversiunilor termice în
Depresiunea Dornelor, Lucr. Semin. Geogr. „D. Cantemir”, nr. 4, 1983,
Univ. „Al. I. Cuza”, Iași.
Apăvăloaei M., Barbu N., (1975), Contribuții asupra distribuției cantităților de
precipitații în partea nordică a Carpaților Orientali, Lucr. Staț. „Stejarul”,
Ser. Geol-Georg., nr. 6, Pângărați.
Apopei V., (1986), Particularități ale colmatării lacurilor de baraj din valea
Bistriței (sectorul Straja-Bacău), Lucrările Primului Simpozion PEA, Piatra
Neamț.
Apostol L., Apăvăloaei M., (1984), Contribuții la cunoașterea precipitațiilor din
Țara Dornelor, Lucr. Semin. Geogr. „D. Cantemir”, nr. 4, 1983, Univ. „Al. I.
Cuza”, Iași.
Apostol L., Rusu C., (1990), Aspecte privind temperatura aerului în Masivul Rarău,
Lucr. Semin. Geogr. „D. Cantemir”, nr. 9, 1988, Univ. „Al. I. Cuza”, Iași.
23
Apostol L., Rusu C., (1990), Considerații asupra precipitațiilor atmosferice în
Masivul Rarău, Lucr. Semin. Geogr. „D. Cantemir”, nr. 9, 1988, Univ. „Al. I.
Cuza”, Iași.
Apostol L., Rusu C., (1991), Some Hydrometric Characteristic in the Rarău
Massive, An. Șt. Univ. „Al. I. Cuza”, t. XXXVII, s. IIc. Geogr. Iași.
Apostol L., Rusu C., (1992), Aspecte privind nebulozitatea în Masivul Rarău, Lucr.
Semin. Geogr. „D. Cantemir”, nr. 10, 1990, Univ. „Al. I. Cuza”, Iași.
Apostol L., Rusu C., Pîrvulescu I., (1992), Climatical Regionalization of Rarău
Massif (Eastren Carpathians), An. Șt. Univ. „Al. I. Cuza”, t. XXXVIII-
XXXIX, s. IIc. Geogr. Iași.
Arghiriade C., (1977), Rolul hidrologic al pădurii. Ceres Press. Bucureşti.
Arghiriade C., Abagiu P., Ceauca G., (1960), Contribuții la cunoașterea rolului
hidrologic al pădurii,Studii și Cercetări, vol. 20, Ed. Agro-Silvică, București,
Arghiuş C., Arghiuş V., (2011), The quantitative estimation of the soil erosion using
USLE type ROMSEM model, Case-study- the Codrului Ridge and Piedmont
(Romania), Carpath J Earth Env 6(2): 59–66.
Armencea G.H., (1990), Influența stocului solid afluent asupra evoluției
morfologice a canalelor de fugă excavate în albia minoră – cazul râului
Buzău mijlociu, Lucrările celui de al III-lea Simpozion PEA, Piatra Neamț.
Armencea G.H., Marinescu G.H., Stoicescu H., Lupu I., (1980), Aspecte ale
prognozei procesului de coborâre al albiei râurilor aval de baraje,
Hidrotehnica, 25 (5), București.
Atanasiu N., Jipa D., (1983), Texturi şi structuri sedimentare, Editura Tehnică,
București.
Athanasiu S., (1899), Geologische Beobachtungen in den nord-moldavischen
Ostkarpathen, Verh. Geol. R.-A.,5, Wien.
Barbu N., (1976), Obcinele Bucovinei, Ed. Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti.
Barbu N., (1984), Considérations pedogeographiques generales sur les Carpathes
Roumaines, Rev. Roum. de Géol., Géophys., Géogr., Sér. Géogr., 28,
București.
Barbu N., Lupașcu G., Rusu C. (1981), Considérations phytopédologiques et
amelioratives sur les montagnes moyennes de la Roumanie, Rev. Roum. de
Geol., Géophys. et Geogr., t. XXV, 25, nr.1, București.
Băcăuanu V., Ungureanu I., (1990), Relieful depresiunii intramontane Câmpulung
Moldovenesc, Lucr. Semin. Geogr. „D. Cantemir”, nr.9, 1988.
Bălteanu D., (1983), Experimentul de teren în geomorfologie, Editura Academiei,
București.
Bălteanu D., Taloescu I., Dinu M., Sandu M., (1976), Efectele geomorfologice ale
precipitațiilor din 1975 în unele bazine hidrografice mici aferente
Vâlsanului, S.C.G.G.G, seria Geografie, 23., p. 19-32.
Băncilă I., (1958), Geologia Carpaților Orientali, Ed. Științifică, București.
Băncilă I., Agheorghesei V., (1964), Observații noi asupra flișului dintre valea
Moldovei și valea Suha Mare, An. Com. Geol., XXXIII.
24
Băncilă I., Agheorghesei V., (1964), Observații noi asupra flișului dintre Valea
Moldovei și Valea Suha Mare, An. Com. Geol. XXXIII.
Bătucă D. (1986), Principii variaționale în studiul transportului de aluviuni.
Lucrările Primului Simpozion Proveniența și Efluența Aluviunilor, Piatra
Neamț.
Bâgu G., Mocanu A., (1984), Geologia Moldovei. Editura Tehnică.
Biali G., Popovici N., (2003), Tehnici SIG în monitoringul degradării erozionale.
Editura “Gh. Asachi”, Iaşi.
Bilaşco Ş., Horvath C., Cocean P., Sorocovschi V., Oncu M., (2009),
Implementation of the USLE model using GIS techniques. Case study the
Someşean Plateau, Carpath J Earth Env 4(2):123–132.
Blott S. J., Pye K., (2001), GRADISTAT: A grain size distribution and statistics
package for the analysis of unconsolidated sediments, Earth Surf. Process.
Landforms 26, 1237–1248.
Bui E.N., Mazullo J., Wilding L.P., (1990), Using quartz grain size and shape
analysis to distinguish between aeolian and fluvial deposits in the Dallol
Bosso of Niger (West Africa), Earth Surface Processes and Landforms, 14,
157–166.
Bunte K., Abt S. R., (2001), Sampling Surface and Subsurface Particle-Size
Distributions in Wadable Gravel-and Cobble-Bed Streams for Analyses in
Sediment Transport, Hydraulics, and Streambed Monitoring, United State
Department of Agriculture, Forest Service, Rocky Mountain Research
Station, General Technical Report RMRS-GTR-74.
Busuioc A., Caian M., Bojariu R., Boroneaț C., Cheval S., Baciu M., Dumitrescu
A., (2012) Scenarii de schimbare a regimului climatic în România pe
perioada 2001-2030, Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
Caine N., Swanson F. J., (1989), Geomorphic coupling of hillslope and channel
systems in two small mountain basins, Zeitschrgt fur Geomorphologie N.F.,
33(2), 189-203.
Caine T. N., (1986), Sediment movement and storage on alpine slopes in the
Colorado Rocky Mountains, in Abrahams, A. D. (Ed.), Hillslope Processes,
Allen and Unwin, Inc., Winchester, Mass., 1, 15-137,
Catană C., Ichim I., Niţu Luminiţa, (1985), Spectrul petrografic al pietrişurilor din
albia râului Siret, Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie Cantemir”, nr.
5– 1984, p. 65-169, Edit. Univ. A. I. Cuza, Iaşi.
Călinoiu Maria, Paraschivescu Gabriela, Ungureanu C., (1988), Influența factorilor
antropici asupra formării și valorificării acumulărilor de nisipuri și
pietrișuri în R.S. România, Lucr. Celui de al II-lea Simpozion PEA, Piatra
Neamț
Charlton R., (2008), Fundamentals of fluvial geomorphology, Routledge, ISBN 978-
0-415-33454-9, New York, USA.
25
Church M. A., McLean D. G., Wolcott J. F., (1987), River Bed Gravels: Sampling
and Analysis, In: Sediment Transport in Gravel-Bed Rivers (Ed. C. R.
Thorne, J. C. Bathurst, and R. D). Hey. John Wiley and Sons. 43-88.
Ciornei I., (2014), Cercetări cu privire la efectele lucrărilor de corectare a
torenţilor în bazinul hidrografic Suha Bucovineană, Teză de Doctorat,
”Universitatea Ștefan cel Mare”, Suceava.
Ciornei I., Grudnicki, F., 2009: Amenajarea bazinelor hidrografice torențiale prin
lucrări specifice – suport curs, îndrumar lucrări practice online
http://www.silvic.usv.ro/cursuri/ct_4.pdf, pg. 168.
Ciortuz I., (1969), Cercetări experimentale privind scurgerea elementară în făgete,
Bulet. Instit. Politehnic Brașov, vol. II, ser. B.
Clinciu I., Davidescu Ș., Niță M. D., Gancz C., Ciornei I., (2015), Promovarea de
soluții ecologice în amenajarea bazinelor hidrografice torențiale, problemă
majoră a silviculturii românești contemporane, Revista Pădurilor, Anul. 130
Nr. 1-2//2015.
Clinciu I., Lazăr N., (1992), Corectarea torenţilor. Universitatea Transilvania
Braşov, 370 p.
Clinciu I., Niță M. D., Davidescu Ș., (2012), Starea amenajării bazinelor
hidrografice torențiale și rolul acesteia în reconstrucția ecologică a țării. În:
Revista pădurilor, An. 127/2012, Nr. 6. pp.42–52.
Costin A., Oprea V., (2000), Stadiul actual și de perspectivă al lucrărilor de
amenajare a bazinelor hidrografice torențiale. În: Amenajarea bazinelor
hidrografice torențiale în actualitate. Editura Lux Libris, Brașov, pp.74–80.
Davidescu G., (1980), Contribuții la studiul climei și al microclimatelor din Codrul
Secular Slătioara, An. Muz. Jud. Suceava, Vol. VI, Suceava.
Davidescu G., (1980), Observații geomorfologice pe teritoriul Codrului Secular
Slătioara, An. Muz. Jud. Suceava, Vol. VI, Suceava.
Davidescu G., (1982), Cazuri de eroziune regresivă în bazinul hidrografic al
pârâului Slătioara Rarău), An. Muz. Jud. Suceava, Vol. VII, Suceava.
De Vente J., Poesen J., Arabkhedri M., Verstraeten G., (2007), The sediment
delivery problem revisited. Progress in Physical Geography, 31(2): 155-178.
Defersha M. B., Melesse A.M., (2012), Effect of rainfall intensity, slope and
antecedent moisture content on sediment concentration and sediment
enrichment ratio, Catena ,90, 47–52
Diaconu C., (1971), Probleme ale scurgerii aluviunilor pe râurile din România,
Studii de Hidrologie, XXX, IMH.
Diaconu C., (1978), Bazinul hidrografic. Hidrotehnica, vol.23, nr. 3, București.
Diaconu C., Şerban P., (1994), Sinteze şi regionalizări hidrologice, Editura
Tehnică, Bucureşti.
Diaconu V., (1989), Vechi așezări pe Suha Bucovineană. Pagini Monografice,
România în Istoria Universală, IV3,Universitatea AL. I. Cuza, Iași.
26
Dietrich, W. E., Dunne T., (1978), Sediment budget for a small catchment in
mountainous terrain, Zeitschriftfur Geomorphologie Supplementband, 29,
194-206.
Dietrich, W.E., Dunne, T., Humphrey, N.F., Reid, L.E., (1982). Construction of
sediment budgets for drainage basins. Sediment Budgets and Routing in
Forested Drainage Basins, 5-23.
Duma D., Simbotina A., (1990), Unele considerații privind influențele antropice
asupra transportului aluvionar în Delta Dunării. Lucrările celui de al II –lea
Simpozion PEA, Piatra Neamț.
Dumitriu D., (2007), Sistemul aluviunilor din bazinul râului Trotuș, Editura
Universităţii din Suceava, 259 p.
Dumitriu, D., Rădoane, M., Rădoane, N. (2017). Sediment sources and delivery. In
M. Rădoane, & A. Vespremeanu - Stroe (Eds.), Landform dynamics and
evolution in Romania (pp. 629 -654). Springer.
Düysings J. J. H. M., (1985), Streambank contribution to the sediment budget of a
forest stream (Keuper Region, Luxembourg), Ph.D. Thesis, University of
Amsterdam, 190 pp.
Einstein H. A., Anderson A. G., Johnson J. W., (1940), A distinction between bed
load and suspended load, Am. Geophys. Union Trans., p. 628-633.
Filipescu M., Șoigan P., Neagu T., (1957), Poziția geologică a marnelor roșii din
flișul intern de la Gemenea și Sadova, reg. Suceava, Acad. R.P.R.., Bul. Șt.
Geo - Geogr., III/3-4.
Florea N., Fridland M.V., (1960), Solurile. Monografia geografică a României, Ed.
Acad. R.P.R., București.
Florea N., Munteanu I., (1963), Particularitățile cercetării și cartării solurilor din
regiunea de munte, Studii pedologice, București.
Florea N., Munteanu I., (1968), Solurile. Geografia României, vol. I, Ed. Acad.,
București.
Florea N., Munteanu I., Rapaport C., Chițu C., Opriș M., (1968), Geografia
solurilor României, Ed. Științifică, București.
Florescu G.G., (2015) Cercetări paleolimnologice în nordul Carpaților Orientali,
Teză de Doctorat, ”Universitatea Ștefan cel Mare”, Suceava.
Folk R.L., Ward W.C., (1957), Brazos River bar: a study in the significance of grain
size parameters. Journal of Sedimentary Petrology 27(1) 3–26.
Förstner U., Owens, P. N., (2007). Sediment Quantity and Quality Issues în River
Basins. In U. Förstner, & P. N. Owens, Sediment Dynamics and
PollutantMobility în Rivers. An Interdisciplinary approach, (pp. 1-13).
Fredriksen R. L., (1970), Erosion and sedimentation following road construction
and timber harvest on unstable soils in three small western Oregon
watersheds, USDA For. Serv. Res. Pap. PNW-104, 15 p. Pac. Northwest For.
and Range Exp. Stn., Portland, Oregon.
Friedman G.M., (1979), Differences in size distributions of population particles
among sands of various origins. Sedimentology, 26, 859–862.
27
Gașpar R., (1988), Metodă de evaluare a scurgerii de suprafață generată de ploi în
bazine hidrografice mici, În Revista Pădurilor, 3.
Gașpar R., Costin A., Clinciu I., Lazăr N., (1995), Amenajarea bazinelor
hidrografice torenţiale, 17 p. În lucrarea monografică “Protejarea şi
dezvoltarea durabilă a pădurilor României”, publicată de Societatea
“Progresul Silvic”, în Editura Arta Grafică Bucureşti (sub redacţia: Victor
Giurgiu).
Gașpar R., Costin A., Clinciu I., Lazăr N., (1995), Amenajarea bazinelor
hidrografice torenţiale,. În lucrarea monografică “Protejarea şi dezvoltarea
durabilă a pădurilor României”,17p, publicată de Societatea “Progresul
Silvic”, în Editura Arta Grafică Bucureşti (sub redacţia: Victor Giurgiu).
Gașpar R., Cristescu C., (1987), Cercetări asupra scurgerii de suprafață și
transportului de aluviuni în bazine hidrografice torențiale mici parțial
amenajate, Seria a II – a ICAS, București.
Gașpar R., Geambașu N., (1992), Pădurea și procesele erozionale, Lucr. Celui de al
IV-lea Simpozion “Provenienţa şi efluenţa aluviunilor”45 – 54, Piatra Neamţ.
Gașpar R., Munteanu S. A., ș.a. (1986), Realizări în domeniul barajelor de
amenajare a torenților din România, ICAS București.
Gașpar R., Untaru E., (1978), Cercetări privind scurgerea de suprafață și
transportul de aluviuni în bazine hidrografice mici, torențiale, parțial
împădurite, Seria a II – a ICAS, București.
Gașpar R., Untaru E., (1979), Contribuții la studiul transportului de aluviuni a
bazinelor torențiale parțial împădurite, Bull., inf., ASAS, 8, p. 87-95.
Gașpar R., Untaru E., Roman F., Cristescu C., (1982), Cercetări hidrologice în
bazine hidrografice torențiale mici, I.C.A.S., s II, București.
Geambașu N. M., (1984), Cercetări asupra solurilor și stațiunilor forestiere din
Masivul Rarău în vederea valorificării optime a potențialului silvoproductiv.
Rez. Tezei de doct., Brașov.
Glymph L. M., (1954), Study of sediment yields from watersheds. In: Assemblée
Générale de Rome, IAHS. Publ. no. 36,173-191..
Glymph L.M., Heinemann H.G., Kohler V.O., (1951), Unpublished Study from files
of U.S. Soil Conservation Service, Lincoln, Nebraska.
Gottschalk L. C., Brune G.M., (1950), Sediment Design Criteria for the Missouri
Basin Loess Hills, SCS TP-98, U.S. Soil Conservation Service, Milwaukee,
Wisconsin.
Graf W. L. (1987), Late Holocene sediment storage in canyons of the Colorado
Plateau, Geological Society of America Bulletin, 99(2), 261-27 1.
Graf W. L., (1983), Variability of sediment removal in a semiarid watershed, Water
Resources Research, 19(3), 643-652.
Gray D. M., (1965), Physiographic characteristics and the runoff pattern. Proc. of
Hydrol. Symp. No.4, pp. 147-164, Research Watersheds, National Research
Council of Canada.
Grecu F., (2006), Hazarde și Riscuri Naturale, Ed. Univ. București.
28
Gregory K. J., Walling, D. E., (1968), The variation of drainage density within a
catchment, Bull. Int. Assoc. Sci. Hydrol. 13(2), 61-68.
Grudnicki F., Ciornei I., (2006), Bazinele Hidrografice Torenţiale, Suport de curs,
Facultatea de Silvicultură, ”Universitatea Ștefan cel Mare”,p. 78, Suceava.
Grudnicki, F., Ciornei I., (2007), Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale prin
lucrări specific, suport curs, îndrumar lucrări practice, p. 168
Gurău A., Tănăsescu F., (1965), Studiul microtectonic al zăcământului de baritină
de la Ostra, D.S. Com. Geol. LI.
Gușuleac M., (1932), Ein Urwaldgebiet der Bukowina stirbt, Czern. Allg. Zeitg,
Nr.101.
Hadley R.F., Schumm S.A., (1961), Sediment sources and drainage basin
characteristics in Upper Cheyenne River Basin, U. S. Geol. Survey Water
Supply Paper 1531, part B, pp. 137-196.
Hadnagy A., (1988), Investigaţii sedimentologice asupra aluviunilor recente din
bazinul hidrografic al Crişului Negru, Lucr. Celui de al II-lea Simpozion
“Provenienţa şi efluenţa aluviunilor”, Piatra Neamţ, 24 - 67.
Haliuc A. (2016), Sedimentele lacustre în reconstituirile paleoclimatice: studiu de
caz : Lacul Ighiel şi Lacul Haemelsee. Teză de doctorat, ” Universitatea
Ștefan cel Mare”, Suceava”
Ichim I., Rădoane M., (1990), Channel sediment variability along a river: A case
study of the Siret River (Romania). Earth Surface Processes and Landforms,
15(3), 211–225.
Ichim I., (1979), Munții Stânișoara. Studiu Geomorfologic, Ed. Acad., București.
Ichim I., (1985), The effects of the hydrotechnical management on the Bistriţa river
channel morphology, Cercetări geomorfologice pentru lucrările de
îmbunătăţiri funciare - Morfologia albiilor şi efectele lacurilor de baraj asupra
evoluţiei reliefului, p. 206-212, Bucureşti.
Ichim I., (1986), Sistemul aluviunilor. Simpozionul Proveniența și efluența
aluviunilor, 1, 1-31.
Ichim I., (1988), Semnificația mărimii suprafeței bazinului hidrografic în dinamica
proceselor fluviale, Hidrotehnica, 33,3.
Ichim I., (1990), The relationship between sediment delivery ratio and stream order:
a Romania case study. IAHS, Publication, 189, Erosion Transport and
Deposition.
Ichim I., (1992), Sediment yield on Reservoirs Silting from Romania. 27 th
International Geographical Congress, Washington, 273.
Ichim I., Batuca D., Rădoane M., (1980), Problems of the dynamics of some
Romanien rivers channel, The thired meeting of IGU Comission on field
experiments in geomorphology. Abs. of paper, Kyoto, 34 p.
Ichim I., Bojoi I., (1970), Accelerarea modelării reliefului din bazinele hidrografice
Pângăraţi şi Oanţu ca urmare a ploii torenţiale din ziua de 28 august 1968,
Lucrările Staţiunii de Cercetări Biologice, Geologice şi Geografice
„Stejarul”, nr. 3, p. 105-115, Pângăraţi.
29
Ichim I., Catană C., Apopei V., Rădoane Maria, Rădoane N., Surdeanu V., Niţă M.
(1985), Contribuţii la studiul colmatării în lacul Bucecea. Lucrările
Seminarului geografic “Dimitrie Cantemir”, nr.5, Iaşi.
Ichim I., Rădoane M., (1986), Efectul barajelor în dinamica reliefului, Editura
Academiei, București.
Ichim I., Rădoane M., (1987), A multivariate statistical analysis sediment yield and
prediction in Romania, în F. Ahnert editor, Geomorphological Models,
Catena Supplements, 10.
Ichim I., Rădoane M., Rădoane N., (1992), Eșantionarea depozitelor de albie
formate din pietrișuri și bolovănișuri. Metode și analiză, Lucrările celui de al
IV-lea Simpozion PEA, Piatra Neamț.
Ichim I., Rădoane M., Rădoane N., (1996), Carpathian Gravel Bed Rivers in Recent
Time – A Regional Approach -. Transactions, Japanese Geomorphological
Union 17-3, pp. 135-157.
Ichim I., Rădoane M., Rădoane N., Surdeanu V., (1990), Sources and sediment
delivery ratio of the Buzău River, Lucrările celui de al IV - lea Simpozion
“Provenienţa şi efluenţa aluviunilor”, Piatra Neamţ, 71 - 93.
Ichim I., Rădoane Maria, (1983), Analiza morfometrică ca metodă de evaluare a
tendinţelor în dinamica unor formaţiuni torenţiale de pe versantul drept al
văii Trotuş (zona Copăceşti), Lucrările Seminarului Geografic „Dimitrie
Cantemir”, (3), 15-26, Edit. Univ. A. I. Cuza, Iaşi.
Ichim I., Surdeanu V., Rădoane Maria, Rădoane N., (1990), Un exemplu de folosire
a analizei cantităţii aluviunilor în evaluarea raportului de efluenţă, Lucrările
Seminarului geografic „Dimitrie Cantemir”, nr. 9 – 1988, p. 41-46, Edit.
Univ. A. I. Cuza, Iaşi.
Ichim I., Surdeanu V., Rădoane N., Rădoane Maria, (1988), Eşantionarea în
analizele granulometrice ale albiilor de râu cu faciesuri de pietrişuri şi
bolovănişuri, Lucrările celui de-al II-lea Simpozion „Provenienţa şi efluenţa
aluviunilor”, p. 69-82, Piatra Neamţ.
Ionesi L., (1971), Flișul paleogen în bazinul Văii Moldovei, Editura Academiei
Române, București.
Ionesi L., (1974), Geologia României, Editura Tehnică, Bucureşti.
Ionesi L., Tocarjescu M., (1968), Date microfaunistice asupra limitei Cretacic
superior – Paleogen în flișul extern din bazinul văii Moldova, An. Șt. Iași,
secț. II-b, XIV.
Jalubă I., (2013), Cercetări asupra relaţiei dintre structura pădurii şi regenerarea
naturală în Codrul secular Slătioara, Teză de Doctorat, ”Universitatea
Ștefan cel Mare”, Suceava.
Janda R. J., Nolan K. M., Harden D. R., Colman S. M., (1975), Watershed
conditions in the drainage basin of Redwood Creek, Humboldt County,
California, as of 1973. U.S. Geol. Surv. Open-File Rep. 75-568, 266 p.
Joja T., Alexandrescu G., Bercia I., Mutihac V., (1968), Notă explicativă la foaia 5
– Rădăuți din harta geologică a României, sc. 1:200000, Inst. Geol.
30
Kelsey H. M., (1980), A sediment budget and an analysis of geomorphic process in
the Van Duzen River, north coastal California, 1941-1975: Geological
Society of America Bulletin, 91(4), 19-1216.
Kelsey H. M., Lamberson R., Madej, M. A., (1986), Modelling the transport of
stored sediment in a gravel bed river northwestern California, International
Association of Hydrological Sciences Publication, 159, 263-276.
Kesel R.H.,Yodis E.G., McCraw D.J., (1992), Anapproximation of the ediment
budget of the lower Mississippi River prior to major human modification.
Earth Surface Processesand Landforms, 17(7):711–722.
Kirkby M. J., Chorley R.. J., (1967), Throughflow, overland flow and erosion.
Internat. Assoc. Sci. HydroI. Bull., v. 12, No.3, pp. 5-21.
Kräutner T., (1929), Cercetări geologice în cuveta marginală mezozoică a
Bucovinei, cu privire specială asupra regiunii Rarăului, An. Inst. Geol. Rom.
XIV.
Kräutner T., (1933), L` éxtrémité sud de la couvette marginale mésozoique de la
Bucovina, C.R. Inst. Geol. Roum.,vol. XIX, București.
Kräutner T., (1965), Zăcămintele de sulfuri din cristalinul Carpaților Orientali,
Stud. Cerc. Geol. Geof. Geogr. (Geol) 10/1.
Lane E.W., Borland W.M., (1951), Estimating bed load. Trans. Am. Geophys.
Union, 32, 21–123.
Leandru V., Stanciu G., (1965), Contribuții la cunoașterea vegetației forestiere din
rezervația științifică Slătioara, Comunicări de botanică, București.
Lehre A. K., (1982), Sediment mobilization and productionfrom a small mountain
catchment: Lone Tree Creek, Marin County, California, Ph.D. Thesis,
University of California, Berkeley (University Microfilms International, Ann
Arbor, MI, USA., Order No. 8300567), 375 pp.
Lehre A. K., Collins B. D., Dunne T. (1983), Post-eruption sediment budget for the
North Fork Toutle River drainage, June 1981, Zeitschrift fur
Geomorphologie Supplementband, 46, 143-163.
Leu N. I., Oltăcan L., (1988), Urmărirea fotogrammetrică a terenurilor
alunecătoare în vederea determinării aportului de aluviuni în albiile de râu.
Lucrările celui de al II-lea Simpozion PEA, Piatra Neamț.
Lillienbach L., (1834), Journal d`une voyage géologique en Bukovina, en
Transylvanie et dans le Marmorosch, Mém. de la Soc. Geol. de la France,
vol. I, Paris.
Livarciuc F., Livarciuc M., Gucianu C., Chelariu Morosan A. (2015), Exceptional
hydrological phenomena in the Gemenea catchment, Georeview: Scientific
Annals of Stefan cel Mare University of Suceava. Geography Series Vol. 25
(1):54-65.
Livarciuc F., Patriche C. V., (2016), Quantitative estimation of soil surface erosion
in a mountain catchment (Gemenea, Eastern Carpathians), Georeview:
Scientific Annals of Stefan cel Mare University of Suceava. Geography
Series Vol. 26 (1):49-84.
31
Livarciuc F., Rădoane M., (2017), Grain-size variability of river-bed sediments in
mountain areas (the Gemenea and Slătioara rivers, Eastern Carpathians),
GEOREVIEW: Scientific Annals of Stefan cel Mare University of Suceava.
Geography Series, Vol 27, No 1, p. 27-38.
Livarciuc F., Rădoane M., (2017), Sediment dynamics and channel adjustments
following a torrential flood in a small catchment: Gemenea, Eastern
Carpathians, Proceedings of the Romanian Geomorphology Symposium,
33rd edition, Iasi.
Llorens P., Gallart F., (1991), Short-term sediment budget for a small drainage
basin in a mountainous abandoned farming area. In: N.E. Peters and D.E.
Walling (Editors), Sediment and Stream Water Quality in a Changing
Environment: Trends and Explanations. Publication IAHS, 203, pp. 63-71.
Lupașcu G. Rusu C., Barbu N., Toderiță M., Lupașcu A., (1984), Solurile din partea
nordică a Munților Stânișoarei, Lucr. Semin. Geogr. „D. Cantemir”, nr.4-
1983, Iași.
Macovei G., (1927), Aperçu géologique sur les Carpates Orienthales, Guide Exc.
Assoc. Géol. Carp-Balc., București.
Maddock T., Borland W.M., (1950), SedimentationStudies for the Planning of
Reservoirs by the Bureau of Reclamation. Technical Report, United States
Department ofthe Interior, Bureau of Reclamation, Branch of Project
Planning.
Maner S. B., Barnes L. H., (1953), Sugessted Criteria for Estimating Gross Sheet
Erosion and Sediment Delivery Rates for the Blackland Prairie Problem
Area în Soil Conservation, U.S. Department of Agriculture, Soil
Conservation Service, Western Gulf Region, Texas.
Martonne Emm. De, (1922), Les Alpes de Bucovine et leurs abords, Lucr. Inst.
Geogr., Cluj, vol. I, Cluj.
Megahan W. F., Nowlin, R. A., (1976), Sediment storage in channels draining small
forested watersheds in the mountains of central Idaho, in Proceedings ofthe
Third Federal Interagency Sedimentation Conference, 4-115 to 4-126.
Mihăilescu V., (1963), Carpații Sud-Estici de pe teritoriul R.P.Române, Ed. Șt.,
București
Mititelu D., Dăscălescu D., Ștefan N., Vițelariu G., Barabaș N., Davidescu G.,
Lupașcu G., Todiriță M., (1980), Cercetări sinecologice în rezervația
„Codrii Seculari Slătioara - Județul Suceava”, St. și com. Muz. Șt. Nat.
Bacău, 1979-1980, Bacău.
Mociorniță C., Brateș E., (1987), Câteva aspecte ale transportului de aluviuni în
România, Hidrotehnica, 32(7).
Morisawa M., (1968), Streams: Their Dynamics and Morphology, McGraw-Hill,
New York.
Mosley M., Tindale D. S., (1985), Sediment variavility and bed material sampling in
gravel bed rivers, Earth Surf. Proc. And Landf. 10, 465-482.
32
Moțoc M., (1984), Participarea proceselor de eroziune și a folosințelor terenului la
diferențierea transportului de aluviuni în suspensie pe râurile din România,
Bul. Inform. ASAS, 13.
Moţoc M., Ioniţă I., Nistor D., Vatau A., (2010), Soil erosion control in Romania,
State of the art. In: Nistor D. (coord.) Sustainable utilization of soil and water
resources on sloping land - research results - 2nd edition. Academy of
Agricultural and Forestry Sciences “Gheorghe Ionescu-Sisesti”, Research and
Development Center for Soil Erosion Control Perieni, p. 26-47, Bucharest.
Moţoc M., Munteanu S., Băloiu V., Stănescu P., Mihai G., (1975), Eroziunea solului
şi metode.
Moţoc M., Sevastel M., (2002). Evaluarea factorilor care determină riscul eroziunii
hidrice în suprafaţă. Ed. Bren, Bucureşti.
Moțoc M., Stănescu P., Taloiescu I., (1979), Actual conceptions regardingerosional
phenomenon and it control, Institute for Soil Science and Agrochemistry.
Agriculture Library., pp 77–86. Bucharest.
Muhldorf A., (1926), Der Urwald von Slătioara. Ein Naturschutzgebiet in d.
Bukowina, Jahrb. d. Siebenbusg karpathenver.
Munteanu S.A., (1975), Premise fundamentate în problema amenajării bazinelor
hidrografice torenţiale. În Revista Pădurilor, Nr.4.
Munteanu S.A., Clinciu, I., (1980), Fenomenul de histerezis hidrologic în bazinele
hidrografice torenţiale reîmpădurite şi importanţa lui sub raportul
transportului de aluviuni. Revista pădurilor, Nr. 4.
Munteanu S.A., Traci, C., Clinciu, I., Lazăr, N. și E., U., (1991), Amenajarea
bazinelor hidrografice torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice, Vol. I:
Caracteristicile bazinelor hidrografice torențiale și lucrări de amenajare a
versanților, Editura Academiei Române, București, 328 pp.
Munteanu S.A., Traci, C., Clinciu, I., Lazăr, N. și E., U., (1993), Amenajarea
bazinelor hidrografice torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice, Vol. II:
Amenajarea rețelei hidrografice torențiale și efectele lucrărilor de
amenajare a bazinelor hidrografice torențiale, Editura Academiei Române,
București, 311 pp.
Mureșan M., (1976), O nouă ipoteză privind pânzele bucovinice din partea sudică a
zonei cristalino-mezozoice a Carpaților Orientali, D.S. Inst. Geol. Geofiz.,
vol. LXI, 5, București.
Mutihac V., (1968), Structura geologică a compartimentului nordic din sinclinalul
marginal extern (Carpații Orientali), Editura Academiei RSR.
Mutihac V., Ionesi L., (1974), Geologia României, Ed. Tehn.,București.
Nakamura, F., Maita, H. and Araya, T., (1995), Sediment routing analyses based on
chronological changes in hillslope and riverbed morphologies, Earth Surface
Processes and Landforms, 20, 333-346.
Nedelcu L., (1982), Unitatea tectonică de Chiril, o nouă unitatea bucovinică a
Carpaților Orientali, în regiunea dintre Muntele Giumalău și valea Puzdra,
Stud. și Cercet. de Geol. Geofiz. Geogr., ser. Geol., tom XXVII, București.
33
Netzband A., Reincke H., Bergemann M., (2002), The River Elbe: A case study for
the ecological and economical chain of sediment, JSS – J Soils & Sediments
(3)2, 112–16.
Nicolau T., (1905), Gnaisul de Rarău, Arh. Soc. Științe Iași.
Obreja F., (2013), Transportul de aluviuni în bazinul hidrografic Siret, Teză de
doctorat, ” Universitatea Ștefan cel Mare”, Suceava”.
Onac B., (2009), Sheet erosion assessment in Măhăceni tableland using the U.S.L.E.
model, Analele Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava Secţiunea Geografie
Anul XVIII – 2009.
Outhet D., (1984), Introduction to Australian reservoir sedimentation studies,
Conference on erosion, transportation and sedimentation in Australian
drainage basin, Newcastle.
Owens N. P., Batalla R., Apitz S., Collins A., Eisma M., Glindemann H., (2004),
Synthesis of the sednet work package 2 outcomes. Journal of Soils and
Sediments, 4(4), 219–222.
Owens P. N., (2005), Conceptual Models and Budgets for Sediment Management at
the River Basin Scale. Journal of Soils and Sediments, 5(4), 201–212.
Owens P. N., (2008), Sediment behaviour, functions and management in river
basins, Sustainable Management of Sediment Resources, 4, 1–29.
Owens P. N., Apitz S., Batalla R., Collins A., Eisma M., Glindemann H., Hoornstra
S., Köthe H., Taylor K., Westrich B., White S., Wilkinson H., (2004),
Sediment management at the river basin scale: synthesis of the SedNet Work
Package 2 outcomes. JSS – J Soils & Sediments 4, 219–222.
Owens P.N., (2007), Sediment Behaviour, Functions, and Management în River
Basins. Sustainable management of sediment Resource. Sediment
Management at the River Basin Scale. Elsevier, 1 – 26.
Pandi G., (2010), Undele de viitură și riscurile induse, Riscuri și catastrofe, An. IX,
vol. 8, nr.2.
Panin, N., Jipa, D., (2002), Danube river sediment input and its interaction with the
north-western Black Sea, Estuarine, Coastal and Shelf Science, 54(3), 551–
562.
Paraschiv D., (1975), Geologia zăcămintelor de hidrocarburi din România. Inst.
Geol. și Geofi., București, pp. 363.
Patriche C., V., (2016), Soil Erosion Modelling. În Landform Dynamics and
Evolution in Romania, (pp. 397 - 423), Springer Geography.
Paul K., (1876), Grundzuge der Geologie der Bukovina, Jahrb. Geol. R.-A., XXVI,
Wien
Perşoiu I., Rădoane M., (2017), Fluvial Activity During the Holocene, In: Landform
Dynamics and Evolution in Romania (pp. 469–488), Springer.
Perşoiu I., Rădoane M., Urdea P., (2017), River Behavior During Pleniglacial–Late
Glacial, In: Landform Dynamics and Evolution in Romania (pp. 443–468),
Springer.
34
Phillips J. D. (1986a), Sediment storage, sediment yield, and time scales in
landscape denudation studies, Geographical Analysis, l8(2), 161-167.
Phillips J. D., (1986b), The utility of the sediment budget concept in sediment
pollution control, Professional Geographer, 38(3), 246-252.
Phillips J. D., (1987), Sediment budget stability in the Tar River Basin, North
Carolina, American Journal of Science, 287(8), 780-794. Pitlicl, J. 1988.
Variability of bedload measurement, Water Resources Research, 24(1), 173-
177.
Pișotă I., Zaharia L., (2003), Hidrologia Uscatului: resurse de apă și valorificarea
lor în turism, Ed. Univ. București.
Piticar. A., (2013), Studii privind schimbările climatice recente din nord-estul
României, Rezumatul Tezei de Doctorat, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-
Napoca.
Pitulea G., Tănăsescu F., Mânzăraru L., (1963), Asupra prezenței witeritului în
zăcământul de baritină de la Ostra, Stud. cerc. Geol. Geogr. (Geol.) VIII/3.
Pitulicea G., (1965), Studiu stratigrafic și structural al cristalinului epimetamorfic
din regiunea Gemenea-Ostra, D.S. Com.Geol. LI.
Popa G., Todașcă O., (2015) Monografia mineritului din Bucovina, Ed. PRETEXT,
Câmpulung Moldovenesc.
Popa I., (2007), Managementul riscului la doborâturi produse de vânt. Editura
Tehnică Silvică, București.
Popa N., Nistor D., Filiche E., Petrovici G., (2013), Studies on runoff and erosion
rates in Eastern Romania, In: Proceedings of the 1st CIGR inter–regional
conference on land and water challenges, Bari.
Popescu - Argeșel I., Iosep I., (1972), Depresiunea Câmpulung. Observații
geomorfologice, Com și ref. Geomorf., Suceava, 1972.
Popovici D., Ciubotaru C., Chifu T., Davidescu G., Hamușteac I., (1985), Pajiștile
din Munții Giumalău-Rarău. Lucr. șt. ale I.C.P.C.P. Măgurele-Brașov, vol.
X, București.
Popovici D., Ciubotaru P., (1972), Influența îngrășămintelor și amendării cu calciu
asupra producției și compoziției floristice la două asociații vegetale de
pajiști din județul Suceava, Cercet. Agron. din Moldova, vol. I., Iași.
Popovici D., Ciubotaru P., (1977), Succesiunea vegetației pe câteva tipuri de pajiști
sub influența unor tratamente, Lucr. Șt., SCCP. Măgurele-Brașov, Brașov.
Popușoi T., Patriche C. V., (2015), Quantitative estimation of soil erosion in the
Larga catchment - Tigheci Hills. Georeview: Scientific Annals of Stefan cel
Mare University of Suceava. Geography Series Vol. 25 (1):13-22.
Pricăjan A., (1972), Apele minerale și termale din România. Editura Tehnică,
București.
Pricop A., Nicolau A., Leu D., (1988), Studiu privind influenţa unor factori cauzali
asupra colmatării lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Bahlui.
Lucr. Celui de al IIlea Simpozion PEA, pp.114-120.
35
Rǎdoane M., Obreja F., Cristea I., Mihailǎ D., (2013), Changes in the channel-bed
level of the eastern Carpathian rivers: Climatic vs. human control over the
last 50years, Geomorphology, 193, 91–111.
Rapp, A., (1960), Recent development of mountain slopes in Karkevagge and
surroundings, northern Scandinavia, Geografiska Annaler, 42(2), pp. 65-200.
Rădoane M., Cristea A.I., Obreja F., Mihăilă D., (2013), Changes in the channel-bed
level of the eastern Carpathian rivers: Climatic Vs. Human control over the
last 50 years, Geomorphology 193 (2013) 91-111.
Rădoane M., Cristea I., Rădoane N., (2011), Cartografierea geomorfologică.
Evoluție și tendințe I, II, III, http://www.geo-spatial.org.
Rădoane M., Cristea I., Rădoane N., Oprea D., Chiriloaei F., (2010), Cartografierea
geomorfologică bazată pe GIS, Comunicare prezentată la Simpozionul
Național de Geomorfologie, Iaşi, 17 septembrie.
Rădoane M., Ichim I., Pandi G., (1991), Tendințe actuale în dinamica patului
albiilor de râu din Carpații orientali. Studii și Cercetări de Geografie, t.
XXXVIII.
Rădoane M., Ichim I., Rădoane N., Dumitrescu G., Ursu C., (1996), Analiza
cantitativă în geografia fizică, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi.
Rădoane M., Pandi G., Rădoane N., (2010), Contemporary bed elevation changes
from the Eastern Carpathians. Carpathian Journal of Earth and
Environmental Sciences, 5, 49-60.
Rădoane M., Rădoane N., (2001), Eroziunea terenurilor și transportul de aluviuni în
sistemele hidrografice Jijia și Bârlad. Revista de geomorfologie 3, 73 – 86.
Rădoane M., Rădoane N., (2003), Morfologia albiei râului Bârlad si variabilitatea
depozitelor actuale. Revista de geomorfologie nr. 4 – 5.
Rădoane M., Rădoane N., (2007), Geomorfologie aplicată. Ed. Universității
Suceava.
Rădoane M., Rădoane N., Cristea I., Oprea-Gancevici D., (2008), Evaluarea
modificărilor contemporane ale albiei râului Prut pe graniţa românească,
Revista de geomorfologie, 10, 57 -71.
Rădoane M., Rădoane N., Cristea I., Persoiu I., Burdulea A., (2008), Quantitative
analysis in the fluvial geomorphology, Geographia tehnica, Cluj Napoca, 1,
100-111.
Rădoane M., Rădoane N., Ichim I., (2002), Analiza granulometrică și petrografică a
faciesului de albie al râului Suceava. Seminarul geografic ”D. Cantemir„ Nr.
21-22, pp. 9-21.
Rădoane M., Rădoane N., Ichim I., Dumitriu D., Miclăuş C., (2002), Granulometria
depozitelor de albie în lungul unor râuri carpatice. Revista Geografică, t.
VIII, Bucuresti, 70-77.
Rădoane M., Rădoane N., Ichim I., Surdeanu V., (1999), Problems of gully erosion
în Romania's landscape, în vol. Vegetation Land use and Erosion Processes,
București.
36
Rădoane Maria, Ichim I., Rădoane N., (1992), Semnificaţia morfogenetică a
faciesului de albie minoră a râurilor Siret şI Buzău, Lucr. celui de al IV lea
Simpozion “PEA”, Piatra Neamţ (p.133-148).
Rădoane Maria, Rădoane N., Dumitriu D., Cristea I., (2006), Granulometria
depozitelor de albie ale râului Prut între Orofteana şi Galaţi, Revista de
geomorfologie – vol. 8.
Rădoane Maria, Rădoane N., Dumitriu D., Miclaus Crina, (2007), Bimodality origin
of fluvial bed sediments. Study case: East Carpathians Rivers, Carpth.J.of
Earth and Environmental Sciences, vol.I, No.2, 13 –38.
Rădoane N, Rădoane M., (2003), Cercetări geomorfologice pentru evaluarea rolului
albiei râului Olteţ ca sursă de aluviuni, Analele Universităţii Suceava, seria
Geografie, X, 27 -35.
Rădoane N., (1986), Efectul antropic în proveniența și efluența aluviunilor din
bazine hidrografice mici, Lucrările Primului Simpozion PEA, Piatra Neamț.
Rădoane N., (1987), Efectele barajelor în succesiune pe râuri mici montane asupra
tranzitului de aluviuni, Simpozionul Curgeri bifazice industriale, 2177-2179.
Rădoane N., (1987), Studiul proceselor geomorfologice actuale și microrelieful
creat de ele din bazinul râurilor Pângărați și Oanțu din Carpații Orientali,
Teză de doctorat, „Univ. Al. I. Cuza”, Iași.
Rădoane N., (2002), Geomorfologia bazinelor hidrografice mici, Editura
Universităţii Suceava.
Rădoane N., Zamosteanu A., Rădoane M., (2014), Sediment budget of the Ştiucii
Lake catchment (Transylvania Plain), Carpathian Journal of Earth and
Environmental Sciences 9 (4), 31 – 46.
Rădoane, Maria, Rădoane, N., Dumitriu, D., Miclăuş Crina, (2008), Downstream
variation in bed sediment size along the East Carpathians Rivers: evidence of
the role of sediment sources, Earth Surface Landforms and Processes, Marea
Britanie, 33, 5, 674-694.
Rădone M., Dumitriu D., Ichim I., (2000a), Geomorfologie, vol I, Ed. Univ.
Suceava.
Rădone M., Dumitriu D., Ichim I., (2000b), Geomorfologie, vol II, Ed. Univ.
Suceava.
Răvăruț M., Turenschi E., Mititelu D., (1969), Contribuție la studiu geobotanic al
pajiștilor din bazinul Moldovei, Lucr. Șt., Inst. Agron., Iași.
Reid L. M., Dunne T. (1996), Rapid Evaluation of Sediment Budget. Catena
VERLAG GMBH, Germany.
Reid L. M., Dunne T., (2016), Sediment Budgets as an Organizing Framework in
Fluvial eomorphology, Tools in Fluvial Geomorphology, 463–500.
Reid L. M., Dunne T., Cederholm C. J., (1981), Application of sediment budget
studies to the evaluation of logging road impact, Journal of Hydrology, New
Zealand, 20,49-62.
Roehl J.E., (1962), Sediment source area, delivery ratio and influencing
morphological factors, Int. Assoc. Hydrol. Sci., Publ. 59.
37
Rusu C., (1984), Particularități pedo-geografice în Masivul Rarău, Lucr. Staț.
„Ștejarul”, vol. 8, Ser. Geogr., Piatra Neamț.
Rusu C., (2002), Masivul Rarău. Studiu de geografie fizică, Editura Academiei
Române, Bucureşti.
Rusu C., Apostol L., (1991), Le régime du vent et l`évolution du potential utilisable
de l`énergie eolienne dans la Massif Rarău, An. Șt. Univ. „Al. I. Cuza”, tom
XXXVII, s. IIc. Geogr. Iași.
Rusu C., Apostol L., (1992), Consideration on the Meteorological Phenomena and
Processes in the Rarău Massif, An. Șt. Univ. „Al. I. Cuza”, tom XXXVIII-
XXXIX, s. IIc. Geogr. Iași.
Rusu C., Lupașcu A., (1987), L`étude des sols du Massif de Rarău, An. Șt. Univ. „
Al. I. Cuza” Iași, t. XXXIII, s. IIb, Iași
Rusu C., Lupașcu A., (1989), Cercetări privind componenta materiei organice din
solurile Masivului Rarău, Lucr. Semin. Geogr. „D. Cantemir”, nr. 7, 1986,
Univ. „Al. I. Cuza” Iași.
Sandu I., (2015), Schimbări climatice observate și viitoare. Ziua Mondiala A
Meteorologiei, Cunoașterea climei pentru prevenirea schimbărilor climatice,
ASAS București.
Săndulescu M., (1973), Contribuții la cunoașterea structurii geologice a
sinclinalului Rarău, sect. Central, D.S. Inst. Geol. Geofiz., vol. LIX, 5,
București.
Săndulescu M., (1974), Corelarea seriilor mezozoice din sinclinalul Rarău și
Hăghimaș (Carpații Orientali), D.S. Inst. Geol. Geofiz., vol. LIX, 5,
București.
Săndulescu M., (1976), Contribuții la cunoașterea stratigrafiei și a poziției tectonice
a seriilor mezozoice din bazinul superior al văii Moldovei (Carpații
Orientali), D.S. Inst. Geol. Geofiz., vol. LXII, 5, București.
Săndulescu M., Săndulescu J., (1965), Les nappes internes de la zone du flysch dans
la partie centrale des Carpathes Orientales, Carp-Balk., Geol. Assoc. 7th
Congr., I, Sofia
Săndulescu M., Tomescu C., Iva M., (1976), Date noi cu privire la microfaciesurile
și biostratigrafia formațiunilor mezozoice din sinclinalul Rarău, D.S. Inst.
Geol. Geofiz., vol. LXII/4, București.
Săndulescu N., (1981), Nouvelles données sur les formations mésozoique de la
Tarnița –Ostra (C. Orientales ), D.S. LXVI/5.
Sârcu I., Barbu N., Paulencu D., (1971), Masivul Rarău. Unele observații
geomorfologice, An. Șt. Univ. „ Al. I. Cuza” Iași s. II, t. VII, Iași.
Sârcu I., Barbu N., Paulencu D., (1972), Contribuții cu privire la geomorfologia
Masivului Rarău, An. Șt. Univ. „ Al. I. Cuza”, tom XVIII, s. IIc, Iași.
Schick A. P., (1977), A tentative sediment budget for an extremely arid watershed in
the southern Negev’, in Doehring, D. O. (Ed.), Geornorphology in Arid
Regions (Proceedings of the 8th Annual Geomorphology Symposium,
Binghamton, N.Y.), 139-163.
38
Schumm S. A., (1977), The fluvial system, New York, Wiley.
Schumm S. A., Lichty R.W.. (1965). Time, space and causality in geomorphology.
American Journal of Science 263, 110-19.
Seghedin T. G., (1970), Rezervațiile naturale, cunoașterea și protecția lor în
județul Suceava, Stud. și com. de Ocrotirea naaturii, Suceava.
Seghedin T. G., Răducu A., (1969), Rezervații naturale din ținuturile Sucevei,
C.I.C.A., Suceava.
Seghedin T.G., (1983), Rezervațiile Naturale Din Bucovina, Ed. Sport-Turism,
București.
Smith R. D., Swanson F. J., (1987), Sediment routing in a small drainage basin in
the blast zone at Mount St. Helens, Washington, U.S.A, Geomorphology,
1(1), 1-13.
Sternberg H., (1875), Untersuchungen über Längen-und Querprofil
geschiebeführender Flüsse, Z. Bauwesen, 25, 483-506.
Strahler A.N., (1952), Hypsometric (area–altitude) analysis of erosional
topography, Geol Soc Amer Bull 63:1117–1141.
Strahler A.N., (1957), Quantitative Analysis of Watershed Geomorphology,
Transactions, American Geophysical Union, Vol. 38, No. 6, pp. 913-920.
Surdeanu V., (1986), Alunecările de teren ca surse de aluviuni. Lucrările Primului
Simpozion PEA, Piatra Neamț, 229-237.
Surdeanu V., Catană C., (1985), Evaluarea eroziunii pe versantul stâng al lacului de
acumulare Izvoru Muntelui, Lucr. Staţ. „Stejarul”, Pângăraţi.
Sutherland R. A., Bryan R. B., (1988), Estimation of colluvial reservoir life from
sediment budgeting, Katiorin Experimental Basin, Kenya, International
Association of Hydrological Sciences Publication, 174, 549-560.
Sutherland R. A., Bryan R. B., Oostwoud Wijendes D., (1991), Analysis of the
monthly and annual rainfall climate in a semiarid environment, Kenya,
Journal of Arid Enuironments, 20, (in press).
Sutherland R.A., Bryan R.B., (1991), Sediment budgeting a case study in the
Katiorin drainage basin, Kenya, Earth Surface Procsses and Landforms, 16,
383-398.
Swanson F. J., Fredriksen R. L., Mc Corison F. M., (1982), Material transfer in a
western Oregon forested watershed, In Analysis of coniferous forest
ecosystems in the western United States. R. L. Edmonds, ed. Hutchinson
Ross Pub. Co., Stroudsburg, Pa. p. 233-266.
Șamov G. I., (1955), Aluviuni din râuri, Institutul de documentare tehnică,
București.
Ștefan N., și colab., (1985), Contribuții la studiul geobotanic al pădurilor din
bazinul Gemenea (jud. Suceava), An. Muz. Jud. Suceava, vol. VIII, Suceava.
Ștefănescu G., (1885), Relațiune sumară asupra lucrărilor Biroului Geologic în
județele Bacău, Tecuci, Neamț, Suceava și Dorohoi, An. Biur. Geol., III,
București.
39
Ștefureac T., (1941), Cercetări sinecologice și sociologice asupra bryophytelor din
Codrul Secular Slătioara, Mem. Acad. Rom., Ser. III, T. XVI, Nr. 27,
București.
Ștefureac T., (1965), Rezervația Codru Secular Slătioara, Ghidul geobotanic pentru
Moldova de Nord, București,
Ștefureac T., (1967), Importanța rezervațiilor naturale din Regiunea Suceava,
Comunic. de bot., București.
Ștefureac T., (1970), Relicte și endenisme în flora rezervației naturale din Bucovina,
Stud. și com. de Ocrotirea naturii, Suceava.
Tănăsescu Fl., Pitulea G., Băncilă F., (1964), Cercetări Geologice în regiunea
cuprinsă între văile Gemenea și Greben. D.S. XLIX/2.
Theodor S., (1992), Transportul total de aluviuni (suspensii și târâte) din bazinul
hidrografic Argeș și unele implicații asupra colmatării lacurilor de
acumulare, Lucrările celui de al-IV-lea Simpozion PEA, 165-169, Piatra
Neamț.
Theodor S., Teacă I., (1988), Aportul albiilor la formarea debitelor solide pe râul
Vâlsan. Lucrările celui de al-II-lea Simpozion PEA, Piatra Neamț.
Traci C., Gașpar R., Munteanu S. A., (1981), Efectul lucrărilor de amenajare a unor
bazine hidrografice torențiale mici, Seria a II – a ICAS, București.
Traci, C., Gaspar R., Munteanu S. A., Untaru E., Roman F., Clinciu I., Băluică D.,
(1980), Efectele lucrărilor de amenajare a unor bazine hidrografice
torenţiale mici, Redacţia de Propagandă Tehnică Agricolă, Bucureşti.
Trimble S. W., (1977), The fallacy of stream equilibrium in contemporary
denudation studies, American Journal of Science, 277,876-887.
Trimble S.W., (1995), Catchment sediment budgets and change, In: Gurnell, A.M.,
Petts, G. (Eds.), Changing River Channels. Wiley, Chichester, pp. 201–2015.
Tufescu V., (1970), Pe valea Moldovei, Ed. Șt. București.
Turculeț I., (1971), Cercetări gelologice asupra depozitelor jurasice și eocretacice
din cuveta Rarău – Breaza, Șt. Tehn. Econim. J/10.
Țopa E., (1969), Calauza monumentelor naturii din Moldova, Iași.
Urziceanu-Roșca D., (1974), Studiul colmatării lacurilor de acumulare. Studii de
hidrologie, vol. 42, p135-154, București.
Vătău A., (1986), Eroziunea solului ca sursă de aluviuni în râurile Vâlsan și
Doamnei, Lucrările Primului Simpozion PEA, 155-164,Piatra Neamț.
Walling D. E., Kane P., (1984), Suspended sediment properties and their
geomorphological significance, In: Catchment Experiments in Fluvial
Geomorphology (ed. by T. P. Burt & D. E. Walling), 311–334, Geo Books,
Norwich, UK.
Walling D. E., Peart M. R., (1980), Some quality considerations in the study of
human influence on sediment yields, The Influence of Man on the
Hydrological Regime with Special Reference to Representative and
Experimental Basins. Proc. Helsinki Symposium, June 1980, (International
40
Association of Hydrological Sciences, Washington DC; IAHS-AISH
Publication, 130), (December 2013).
Walling D., (1981), The spațial dimension in the interpretation of stream solute
behaviour, Jurnal of Hydrology, 47, 129-149.
Walling D.E., Collins A.L., (2008), The catchment sediment budget as a
management tool, Environmental Science & Policy II, 136-143.
Walling, D. E., (1983), The Sediment Delivery Problem. Journal of Hydrology 65(1–
3):209– 37.
Williams G.P., Rosgen, D.L., (1989), Measured total sediment loads (suspended
loads and bedloads) for 93 United States streams, US Geological Survey.
Open File Report 89-67
Wischmeier W. H., Smith D. D., (1978), Predicting rainfall erosion losses: A guide
to conservation planning, Agriculture Handbook No. 537, USDA.
Wolman M.G., (1954), A method of sampling coarse river-bed material, American
Geophysical Union Transactions 35: 951–956.
Woodburn R., Roehl J.W., (1951), Unpublished Study from files of the Agricultural
Researcch Service, Oxford, Mississippi.
Zăvoianu I., (2006), Hidrologie, Ediţia a IV – a, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti.
***I.C.P.A., (1987a), Metodologia elaborării studiilor pedologice, partea I,
București.
***I.C.P.A., (1987b), Metodologia elaborării studiilor pedologice, partea III,
București.
***I.N.H.G.A., (2014), Îndrumar pentru activitate stațiilor hidrometrice pe râuri,
București.
***O.S.P.A., (2008), Studiu Pedologic Şi Agrochimic Necesar Realizării și
Reactualizării Sistemului Naţional Şi Judeţean de Monitorizare Sol-teren
pentru Agricultură, Teritoriul Comunal Stulpicani, Suceava.
***(1975), Atlas de semne convenționale pentru hărțile topografice la scările:
1:25000; 1:50000; 1:100000; 1:200000; 1:500000; 1000000, București.
*** (1968), Harta geologică scara 1: 200000, foaia 5 Rădăuți, Institutul Geologic,
București.
*** (2012), Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor natura 2000.
*** (2016), Amenajamentului Silvic Ocolul Stulpicani
*** Horiba Laser Scattering Particle Size Analizer (Partica LA 950)
****ORDIN nr. 1540/3.06. 2011 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind termenele,
modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului
lemnos.
****Lg. nr.46/19.03.2008, Codul silvic.
*** http://geo-spatial.org/ - C.L.C., (2006) CORINE Land Cover
41
***https://www.arcgis.com
*** www.SedNet.org European Sediment Network SedNet
***http://www.gandul.info/romania-treci-pe-verde/harta-defrisarilor-ilegale-trei-
hectare-de-padure-dispar-in-fiecare-ora-in-romania-15927498
*** http://www.greenpeace.org/romania/Global/romania/paduri/raport-taieri-ilegale-
2016.pdf
