REZUMAT Florescu

TRATAMENTUL RETINOPATIEI DIABETICE
Doctorand:
oftalmologie, iar decizia în ceea ce privete tratamentul maximal este subiectiv i dificil de standardizat.
Ca oftalmolog, întâlnesc în practic numeroase cazuri de pacieni cu retinopatie
diabetic ce sunt interesai de evoluia acestei boli i de posibilitile de investigaie i
tratament, iar angiofluorografia, dei foarte valoroas, pare c-i pierde locul înc nesubstituit
de nici o alt investigaie. 
Studii recente au încercat s demonstreze c angiofluorografia  este în prezent
opional mai degrab decât obligatorie. Aproximativ 50% din pacienii din studiul Diabetic
Retinopathy Clinical Research Network (DRCR Network) i pân la 80% din pacienii din
rile dezvoltate sunt tratai fr AFG, probabil un procent chiar mai mare fiind valabil pentru
rile mai puin dezvoltate.[77,111]
Comportamentul retinopatiei diabetice, evoluia continu i imprevizibil, cu
 posibilitatea agravrii i pierderii definitive a funciei vizuale, frecvena mare a formelor
severe de boal, riscul suprapunerii afeciunilor dureroase i invalidante, imposibilitatea de a
controla aceasta afeciune cu tot arsenalul terapeutic actual i ansa de a preveni complicaiile
 printr-un diagnostic i un tratament corect susinut, toate sunt motivaiile alegerii acestei teme
de studiu.
 Necesitatea temei mai rezult i din urmatoarele cerine ale managementului
retinopatiei diabetice:
Control oftalmologic periodic, cu precizarea investigaiilor necesare pentru un
diagnostic i un tratament corect, punând accent pe dieta corect i respectarea
conduitei terapeutice individualizate.
Tratament laser; în acest caz este obligatorie angiofluorografia, singura
investigaie capabil s identifice zonele retiniene hipoxice i care poate s
ghideze corect tratamentul laser.
8/18/2019 REZUMAT Florescu
3. SCOPUL LUCRRII 
În studiul de fa am vrut s evideniez problemele ce pot s apar în diagnosticarea
 precoce, stadializarea corect a retinopatiei diabetice i importana angiofluorografiei în monitorizarea pacientului diabetic.
În aceast lucrare am încercat s evaluez sensibilitatea i specificitatea
angiofluorografiei retiniene la pacienii cu retinopatie diabetic i, implicit, aportul acestei
metode în stabilirea diagnosticului i terapiei optime în cazul acestor pacieni, în msura în
care aceast metod ar putea fi un alt test diagnostic de rutin pentru pacienii cu retinopatie
diabetic. 
în retinopatia diabetic infraclinic, precum i modificrile angiofluorografice existente în
formele avansate de boal. 
Scopul lucrrii este stabilirea unui algoritm de diagnostic i tratament cât mai aproape
de ideal, care s asigure rezultate optime, cu reducerea incidenei complicaiilor imediate sau
tardive care apar în evoluia retinopatiei diabetice.
Aceast parte special a lucrrii indic importana recunoaterii retinopatiei diabetice
într-un stadiu timpuriu, pentru instituirea terapiei corespunztoare i  prevenirea riscului de
cecitate.
Am urmrit în studiul meu, care face obiectivul acestei lucrri, prezena tuturor
modificrilor angiofluorografice în retinopatia diabetic, în diferite stadii evolutive.
Angiofluorografia are avantajul c este o metod minim invaziv, repetabil cu o
reproductibilitate mare. Informaiile obinute sunt deosebit de utile în completarea tabloului
clinic la pacienii cu retinopatie diabetic în general i în cazul maculopatiei diabetice în
special.
Am vrut s scot în eviden faptul c “Pacientul trebuie s fie unul din cele mai
importante pari ale tratamentului în sine” [29]. Iau în considerare avantajele i dezavantajele
fiecarei metode de investigaie i tratament, la fel ca pacientul prefer metodele neinvazive, iar
atunci când consider c este necesar i nu am un rezultat clar, de comun acord cu pacientul,
fac angiofluorografie.
4. MATERIAL
Lucrarea de fa este un studiu  prospectiv, început în anul 2009, realizat pe un lot de
248 de pacieni internai în Secia Clinic Oftalmologie a Spitalului Judeean de Urgen Sibiu, în perioada 2009  –  2012, cu diagnosticul de retinopatie diabetic, în diferite stadii de
evoluie sau diabet zaharat diagnosticat în urm cu peste 10 ani. 
Din cele 248 de cazuri, 64 de cazuri au fost investigate i prin angiofluorografie . Am
luat în considerare urmtoarele caracteristici:
Vârsta pacientului
Tipul retinopatiei diabetice, clasificarea ETDRS (Early Treatment Diabetic
Retinopathy Study), înainte i dup angiofluorografie 
Tipul maculopatiei diabetice, înainte i dup angiofluorografie 
Volumul macular i grosimea macular central msurate prin OCT
Modificrile vizibile pe angiofluorografie 
Complicaii i tare asociate  Am utilizat retinofotul Carl Zeiss (figura nr. 14) din cadrul Centrului Medical Dr.
Stnil  din Sibiu i pentru fiecare pacient am folosit 5 ml soluie de fluorescein 10% din
recipientul original steril. Pentru dilatarea pupilelor am aplicat colir 1% tropicamid
(Mydriacyl) i 2.5% pân la 10% fenilefrin (Neo-Syn-efrina). Ca protocol general am folosit
iniial o pictur din fiecare soluie în fiecare ochi. Dac peste 10 minute nu am obinut dilatarea
adecvat, am adugat un alt set de picturi.  Un al treilea rând de picturi a fost necesar, în
special la pacienii cu ochi foarte închii la culoare, la cei cu medicaie antiglaucomatoas sau
dup operaia de cataract. 
Toate investigaiile au fost fcute în prezena unui medic specializat în terapie
intensiv, dotat cu echipament de urgen, surs de oxigen, stetoscop, tensiometru, trusa de
intubare, ace intravenoase, lichide, medicaie intravenoas, epinefrin i un antihistaminic. 
8/18/2019 REZUMAT Florescu
(Centrul Medical Dr. Stnil-SB)
Pentru evaluarea cantitativ a edemului macular cei 64 pacieni au fost investigai
OCT. Pentru realizarea scanrilor am folosit tomograful Cirrus HD-OCT Carl Zeiss (figura
nr. 15) din cadrul Centrului Medical Dr. Stnil din Sibiu. 
Figura nr. 2 tomograful Cirrus HD-OCT Carl Zeiss
(Centrul Medical Dr. Stnil-SB)
5. METOD 
Datele pacienilor luai în studiu au fost preluate din foile de observaie i din registrul
de internri de zi din Secia Clinic Oftalmologie a Spitalului Judeean de Urgen Sibiu,  precum i din registrul de consultaii de la Centrul Medical Dr. Stnil din Sibiu. 
Am stabilit criterii de includere i criterii de excludere pentru a obine un eantion 
omogen de pacieni (tabel nr.1):
Criterii de includere Criterii de excludere
Diagnosticul de retinopatie diabetic  Insuficiena renala cronica grav 
Pacieni cu diabet zaharat diagnosticat în urm cu peste 10 ani 
Modificri semnificative ale transparenei mediilor oculare (cataract, leucom
cornean, hemoragie în vitros)
Acordul pacientului de a coopera la
studiu
Tabel nr. 1 Criterii de includere i excludere din studiu
Examinarea oftalmologic iniial a persoanelor cu diabet a inclus: 
  anamneza (tipul diabetului, durata diabetului,controlul glicemiei, medicaia actual,
antecedente personale patologice sistemice i oculare);
  testarea acuitii vizuale cu corecie;  tulburrile vizuale apar precoce dac leziunile se
 produc în regiunea maculei, iar pierderea brusc a vederii se poate datora unor hemoragii
retiniene mari interesând macula, hemoragii în vitros sau dezlipiri ale retinei.
  examen biomicroscopic al polului anterior înainte de midriaz pentru a identifica
neovasele iriene;   oftalmoscopia, incluzand examinarea stereoscopic a polului posterior;
  msurarea presiunii intraoculare;
Dintre metodele complexe de investigaie am folosit angiofluorografia (AFG) i
tomografia în coeren optic (OCT)  la un lot de 64 pacieni care au fost informai, li s-a
explicat importana i necesitatea acestor investigaii i s-a obinut acordul lor scris (model
fi date pacient –  tabel nr. 2).
8/18/2019 REZUMAT Florescu
ANGIOFLUOROGRAFIA RETINIAN 
Stimate pacient,
Vi s-a recomandat efectuarea unei examinri retiniene speciale, cu ajutorul unei
substane de contrast, examinare denumit angiofluorografie. 
În vederea acestei examinari este necesar dilatarea prealabil a pupilelor cu ajutorul
unor picturi. Substana de contrast denumit fluorescein va fi injectat intravenos, se va
rspândi în sânge i în câteva secunde va ajunge la nivelul ochiului.
Circulaia coroidian i retinian va fi fotografiat cu ajutorul unui aparat special i
imaginile vor fi înregistrate în computer.
Angiografia este o metod de examinare ocular i nu o manoper terapeutic. 
În majoritatea cazurilor atât picturile oculare cât i substana de contrast injectat sunt
 bine tolerate de ctre pacieni. Ocazional pot aprea urmatoarele reacii: ameteal, senzaie de
vom i extrem de rar glaucom acut sau colaps circulator. 
Dup angiografie se constat colorarea temporar a tegumentelor în galben i
închiderea la culoare a urinei, manifestri care dispar în 24 –  48 de ore.
Dac avei nelmuriri în legtur cu aceast examinare, v rugm apelai la medical
oftalmolog înaintea efecturii angiofluorografiei! 
8/18/2019 REZUMAT Florescu
Luai medicamente? 
Suferii de una din urmtoarele boli?
-  Tulburri de circulaie, HTA? 
Pentru femei: suntei însrcinat sau alptai? 
Am citit cu atenie explicaiile i chestionarul de mai sus i le-am îneles. Am întrebat
medical oftalmolog în legtur cu nelmuririle pe care le-am avut legate de manopera
investigaiei. 
În urma explicaiilor primite am decis s efectuez/ nu efectuez examinarea mai sus
menionat. 
Tabel nr. 2 Model de FIS DATE PACIENT
8/18/2019 REZUMAT Florescu
5.1.  Tehnica angiofluorografiei
Ca în or ice procedur medical, rezultatele angiografiei cu fluorescein sunt
îmbuntite atunci când pacienilor li se explic tehnica, astfel ca acetia s îneleag ce se
va întâmpla în timpul testului. Aceste explicaii au i rolul de a alunga temerile i ide ile
 preconcepute, fiind i o parte integrant a consimmântului informat, necesar înainte de
începerea examinrii.
Am pregtit pacientul cu cel puin 30 de minute înaintea procedurii prin instilaii de
midriatice, astfel ca pupilele s fie suficient dilatate, pentru a permite realizarea de fotografii
de bun calitate.
Injectarea fluoresceinei (5 ml de soluie de 10%) s-a realizat cu succes printr-un
cateter tip branul de 21 –   25 gauge, ataat unei seringi de 5ml coninând soluia de
fluorescein. 
Mai multe protocoale fotografice au fost propuse pentru a fi folosite în studiul retinopatiei
diabetice i edemului macular.[25,86]
În prezena retinopatiei diabetice este recomandat un protocol cu 7 câmpuri vizuale.
Acesta permite o bun acoperire a polului posterior i arcadelor superioare i inferioare. Figura
nr. 18 arat amplasarea acestor câmpuri i putem aprecia c utilizand o camer de 30-40 de grade
aria de acoperire s-ar putea extinde la 90 de grade pe diagonal dintr -o parte în alta.
Figura nr. 3 Protocolul modificat cu apte campuri standard pentru analiza retinopatiei diabetice
(J. Fernnando Arevalo - Retinal Angiography and Optical Coherence Tomography) 
8/18/2019 REZUMAT Florescu
11
Acesta este un protocol modificat cu 7 câmpuri vizuale utilizat din 1980 si este derivat
din Studiul de Tratament Precoce al Retinopatiei Diabetice.[28]
Dup injectarea colorantului am obinut rapid (la interval de o secund)   o serie de
fotografii digitale. Acest lucru a permis un studiu adecvat de umplere timpurie i cadre
tranzitorii ale angiografiei.
Globul ocular cu interes prioritar a fost identificat i poziionat la camer la începutul
realizrii angiogramei. Dup aproximativ 45 de secunde de fotografii obinute de la primul
ochi, am trecut la celalalt ochi pentru a înregistra imagini cadru intermediare.
Imaginile finale cadru au fost apoi înregistrate câteva minute mai târziu, de la fiecare
glob ocular, pentru surprinderea timpilor tardivi de circulaie a fluoresceinei.[87] 
Primele modificri retiniene ce pot fi recunoscute angiofluorografic sunt: vasodilataia
localizat sau generalizat, ocluziile segmentare, microanevrismele i modificrile de
 permeabilitate.[26,43,64]
5.2.  Tomografia în coeren optic 
OCT este un procedeu neinvaziv de elecie care identific, monitorizeaz i evalueaz
cantitativ edemul macular , creterea grosimii retiniene fiind corelat cu modificri de
reflectivitate la nivelul straturilor retiniene precum apariia spaiilor chistice lichidiene nonreflective sau scderea reflectivitii la nivelul straturilor retiniene externe (datorit
atenuarii semnalului optic ce patrunde i se reflect la acest nivel).[2,7,22]
Ca protocol de achiziie am folosit Cubul macular 512x128. În analiza cubului se
folosete un algoritm automat cu precizarea membranei limitante interne i a epiteliului
 pigmentar retinian, straturi ce folosesc ca baz pentru msurtorile grosimii maculare i a
volumului macular. 
Pentru prelucrarea statistic a datelor am utilizat programul SPSS versiunea 19. 
Metodologie: pacienii au fost studiai ca i lot global, luându-se în considerare
 parametrii enumerai anterior, dar i ca loturi separate, împrii dup tipul retinopatiei
diabetice.
Pentru analiza datelor am utilizat tabele de frecven care includ doua coloane: una
 pentru valorile distincte ale variabilei analizate, iar cealalt pentru frecvenele acestor valori.
8/18/2019 REZUMAT Florescu
De asemenea tot pentru prezentarea frecvenelor am utilizat tabele de contingen, variabilele
având mai multe valori i în tabele am prezentat frecvenele de apariie a perechilor ordonate
de valori. Am utilizat aceste tabele pentru a studia relaiile dintre dou  sau mai multe
variabile.
„One Sample Kolmogorov-Smirnov Test” cu ipoteza nul: ”distribuia variabilei este
normal” i ipoteza alternativ  “distribuia variabilei difer   de cea normal”, valori ale
nivelului de semnificaie mai mari decât 0.05 indicând o distrbuie normal a variabilei, iar
valori mai mici decât 0.05 indicând faptul c  valorile variabilei nu urmeaz  distribuia
normal.
Compararea mediilor a dou  grupe, în cazul esantioanelor independente, situaia în
care distribuia valorilor a fost normal, s-a realizat folosind testul “Independent-samples T
Test” cu ipoteza nul: “nu exist diferent semnificativ între medii”, iar ipoteza alternativ:
“exista diferen  semnificativ  între medii” ”, valori ale nivelului de semnificaie mai mari
decât 0.05 indicand diferen  semnificativ  între medii, iar valori mai mici decât 0.05
indicând faptul c  mediile celor doua grupe nu difer   semnificativ. În cazul în care am
comparat mediile mai multor grupe, am utilizat testul “ANOVA”, interpretarea nivelului de
semnificaie fiind asemanatoare. În situaia în care distribuia valorilor nu a fost una normal, 
am utilizat teste neparametrice, pe baz  de ranguri: “Mann-Whitney” cu acelai nivel de
semnificaie 0.05. 
Relaia dintre variabilele cantitative s-a realizat prin analiza coeficientului de corela ie
Pearson. În cazul asocierii dintre un factor de risc i apariia unei boli s-a calculat RR (riscul
relativ), iar în cazul în care RR este 1, riscul este identic în ambele grupuri; dac RR este mai
mic decât 1, riscul la neexpui este mai mare, iar dac RR este mai mare de 1, riscul la expui
este mai mare. 
Reprezentarea datelor s-a realizat folosind grafice pie, cu bare, cu bare grupat pentru tabelele de asociere, linie, histogram, boxplot pentru evidenierea indicatorilor tendinei
centrale i a distribuiei variabilelor. 
Statistica descriptiv (valoarea medie i deviaia standard) a fost utilizat pentru
 prezentarea caracter isticilor de baz.
Analiza statistic, prelucrarea datelor, executarea graficelor i tabelelor s-au realizat
computerizat cu ajutorul programelor din suita Microsoft Office.
8/18/2019 REZUMAT Florescu
6.  REZULTATE I DISCUII
În perioada ianuarie 2009  –   decembrie 2012, în Secia Clinic Oftalmologie a
Spitalului Judeean de Urgen Sibiu au fost internai 4924 de pacieni cu patologie ocular divers. 
Dintre acetia, 221 cazuri (138 femei i 83 brbai) au fost pacieni diagnosticai cu
retinopatie diabetic, reprezentând 4,49% din internri (120 pacieni cu RDNP i 101 pacieni
cu RDP) i 27 de cazuri au fost pacieni diagnosticai cu diabet zaharat în urm c u peste 10
ani, fr modificri de retinopatie diabetic, reprezentând 0,54% din internri (figura nr. 19).
Figura nr. 4 Pacieni internai în secia oftalmologie în perioada 2009 –  2012
Din cei 248 pacieni cu RD i DZ tip 2 diagnosticat în urm cu peste 10 ani am fcut
angiofluorografie la un numar de 64 pacieni  (figura nr. 20): dup examinarea
 biomicroscopic a fundului de ochi, 61 pacieni au fost diagnosticai cu retinopatie diabetic,
iar la 3 pacieni diagnosticai cu DZ tip 2 în urm cu peste 10 ani nu am gsit modific ri
oftalmoscopice caracteristice retinopatiei diabetice.
8/18/2019 REZUMAT Florescu
14
Din totalul de 64 pacieni, internai în Secia Clinic Oftalmologie a Spitalului
Judeean de Urgen Sibiu  în perioada 2009  –  2012, investigai AFG, 36 cazuri (56.25%) au
fost femei i 28 cazuri (43.75%) au fost barbai (figura nr. 23).
Figura nr. 6 Repartiia în funcie de sex a numrului de cazuri investigate AFG cu RD i DZ >10 ani 
Se observ incidena uor crescut în rândul femeilor (mai mult cu 12.5%). Aceasta se
datoreaz atât faptului c populatia de sex feminin este în numar mai mare (51,40% femei,
48,59% brbai în populaia general), cât i duratei medii de via mai mare la sexul feminin
 –  76,06 ani, fa de 68,96 ani la brbai. 
Din totalul de 221 pacieni cu retinopatie diabetic, internai în Secia Clinic
Oftalmologie a Spitalului Judeean de Urgen Sibiu în perioada 2009 –  2012, 126 pacieni au
 provenit din mediul urban i 95 pacieni au provenit din mediul rural. Raportându-ne la
cazurile investigate AFG, 42 pacieni au fost din mediul urban, reprezentând 65.6% din totalul
de 64 pacieni i 22 pacieni au fost din mediul rura l, reprezentând 34.4% din total (figura nr.
24).
15
Figura nr. 7 Repartiia în funcie de mediul de provenien a numrului de cazuri investigate AFG cu RD i DZ >10 ani 
De asemenea, raportul populaiei generale a judeului Sibiu, în funcie de mediul de
 provenien este de 67,44% la 32,55% în favoarea mediului urban.  Media de varst a pacienilor investigai angiofluorografic a fost de 59,73 ani (SD =
8,156), iar rezultatele repartiiei pe grupe de varst au fost urmatoarele: 
-  Sub 40 ani –  1 pacient (1,56%)
-  Între 40 ani i 49 ani –  4 pacieni (6,25%) 
-  Între 50 ani i 59 ani –  29 pacieni (45,31%) 
-  Între 60 ani i 69 ani –  21 pacieni (32,81%) 
-  Între 70 ani i 79 ani –  8 pacieni (12,5%) 
-  Peste 80 ani inclusive –  1 pacient (1,56%) (figura nr. 25).
8/18/2019 REZUMAT Florescu
16
Figura nr. 8 Repartiia pe grupe de varst a numrului de cazuri cu RD i DZ >10 ani  
Se observ incidena crescut a retinopatiei diabetice în intervalul 50 –  59 ani (45,31%
din pacieni).  Am analizat volumul macular i grosimea central macular i am constatat c exist
corelaie semnificativ, pozitiv între grosimea macular i volumul macular (r=0.830,
 p=0.000, CI 99%), fr s existe o corelaie între cele dou i vârst (r=0.226, p=0.072>0.05;
r=0.106, p=0.405>0.05) (figura nr. 29).
Figura nr. 9 Corelaia între grosimea macular central, volumul macular i vârsta pacientului 
8/18/2019 REZUMAT Florescu
17
Am analizat comparativ aspectul fundului de ochi la cei 64  pacienii înainte i dup
efectuarea angiofluorografiei (figura nr. 30 si figura nr. 31) i am identificat 2 pacieni la care
semnele precoce de retinopatie diabetic nu au fost decelate la examinarea biomicroscopic a
fundului de ochi: 61 cazuri de retinopatie diabetic dup examinarea biomicroscopic a FO,
fa de 63 cazuri de retinopatie diabetic dupa examinarea AFG (tabel nr.5). 
Figura nr. 10 Retinofotografie OS Figura nr. 11 Aspect AFG, faza de mijloc OS
(L.D. Arhiva Centrului Medical Dr. Stnil-SB (L.D. Arhiva Centrului Medical Dr. Stnil-SB) 
Tabel nr. 3 Analiza comparativ a cazurilor de retinopatie diabetic înainte i dup efectuarea AFG 
Dup examinare biomicrosco pic a FO, am avut 68,8% (44 pacieni) cu RDNP, 26,6%
( 17 pacieni) cu RDP, iar la 4,7% (3 pacieni) nu am depistat semne de retinopatie diabetic . Majoritatea pacienilor (43,7%-28 pacieni) au fost cu vârste cuprinse între 50 i 59 ani, iar
dintre acetia 79,3% (23 cazuri) au fost cu RDNP i 17,2 % (5 cazuri) au fost cu RDP. 
Dup examinare AFG, am avut 57,8% (37 pacieni) cu RDNP i 40,6% ( 26 pacieni)
cu RDP, iar la 1,6% (1 pacient) nu am depistat semne de retinopatie diabetic. Majoritatea
 pacienilor (45,3%-29 cazuri) au fost cu vârste cuprinse între 50 i 59 ani, iar dintre acetia
69% (20 cazuri) au fost cu RDNP i 31 % (9 cazuri) au fost cu RDP. 
8/18/2019 REZUMAT Florescu
Am fcut analiz comparativ a tipurilor de retinopatie diabetic, dup examinare
 biomicroscopic a FO, respectiv AFG, în funcie de vârst i am constatat c nu exist
modificri semnificative între acestea (figura nr. 32).
Figura nr. 12 Analiza comparativ a tipurilor de RD, dup examinare biomicroscopic a FO, respectiv 
AFG, în funcie de vrst 
Am facut o analiz statistic între tipul retinopatiei diabetice dup examinarea
 biomicroscopic a fundului de ochi i respectiv dup examinarea angiofluorografic  i am
observat c 22,7% (10 cazuri) conform tipului retinopatiei diabetice dup examinare
 biomicroscopic a fundului de ochi sunt cu RDNP, iar conform tipului retinopatiei diabetice
dup examinare angiofluorografic sunt cu RDP (p=0.000) (figura nr. 38, figura nr.39, figura nr. 40).
Figura nr. 13 Retinofotografie OS Figura nr. 14 Aspect AFG, faza de mijloc OS
(B.C. Arhiva Centrului Medical Dr. Stnil-SB (B.C. Arhiva Centrului Medical Dr. Stnil-SB)
8/18/2019 REZUMAT Florescu
(B.C. Arhiva Centrului Medical Dr. Stnil-SB)
Am fcut o comparaie  între subtipul retinopatiei diabetice dup examinarea
 biomicroscopic a fundului de ochi i respectiv dup examinarea angiofluorografic (figura
nr. 43):
Figura nr. 16 Asocierea între subtipul RD dup examinarea biomicroscopic a FO i respectiv dupexaminarea AFG
8/18/2019 REZUMAT Florescu
20
Am observat c 45,5% din pacieni (10 cazuri) conform tipului retinopatiei diabetice
dup examinare biomicroscopic a fundului de ochi sunt cu RDNP medie, iar conform tipului
retinopatiei diabetice dupa examinare angiofluorografic sunt cu RDNP sever (p=0.000).
Diagnosticul de RDNP sever a fost pus cu ajutorul AFG care a scos în eviden
microanomalii intraretiniene, ce nu au fost identificate la biomicroscopia fundului de ochi
(figura nr. 41 i figura nr. 42). 
Figura nr. 17 Retinofotografie OS Figura nr. 18 Aspect AFG, faza medie OS
(G.R. Arhiva Centrului Medical Dr. Stnil-SB) (G.R. Arhiva Centrului Medical Dr. Stnil-SB)
În…