rezolvare aplicatii

7/25/2019 rezolvare aplicatii

http://slidepdf.com/reader/full/rezolvare-aplicatii 1/44

1

CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN

ROMÂNIA

- Filiala Bucuresti -

Re!l"#ri a$lica%ii

&TA'IAR(

CORINA MARIA MILEA



2

1. Studiu de caz privind taxele vamale

O societate comercială achizi ţ ionează un mijloc de transport din import la pre ţ ul de achizi ţ iede 10 000 Euro, la cursul de 1 euro = 4,15 lei. Taxele plătite de către societatea comercială

:

1. Taxe vamale 8 %

2. TVA 24 %.

Rezolvare: Taxele vamale reprezintă impozite indirecte care apar ca urmare a intervenţieistatului în comerţul internaţional. Această intervenţie a statului în economie se realizează pe

două căi:

• Direct

• Indirect

Pe cale directă statul poate interveni, fie prin măsuri cantitative asupra importurilor sau

exporturilor (este vorba de contingentări, prohibiţii etc), fie prin reglementarea schimburilor.Intervenţia directă ridică probleme destul de delicate, deoarece poate conturba relaţiile dintre

state şi poate avea efecte paguboase asupra raporturilor economice în perioadele următoare.

Intervenţia indirectă se realizează prin taxele vamale, adică prin impozitarea schimburilor

internaţionale. Ceea ce se impune este valoarea în vamă a produselor care fac obiectul

tranzacţiei externe. Cota de impunere, adică nivelul taxei vamale, este prevazută prin lege.

Pentru societatea noastră:

Valoare mijloc fix = 10.000 euro * 4,15 lei = 41.500 lei

Calcul taxa vamală : 10.000 euro * 8% * 4,15 lei = 3.320 lei

Calcul TVA : (41.500 lei + 3.320 lei ) * 24 % = 10.757 lei



3

- Achiziţie mijloc fix:

DB 2131 = CR 404 41.500 lei

- Înregistrare taxă vamală:

DB 2131 = CR 446 3.320 lei

- Înregistrare plată TVA şi taxe vamale:

DB 4426 = CR 5121 10.757 lei

DB 446 = CR 5121 3.320 lei

2. Studiu de caz privind impozitul pe cladiri.

SC. OPTIMAL SRL de ţ ine o clădire cu trei etaje în centrul orasului, care are o suprafa ţă de

3.000 mp, a cărei valoare de invental este de 500.000 lei, conform ultimei evaluări efectuate.

Care este valoarea impozitului pe clădire datorat, ştiind că s-a stabilit prin hot ărârea

consiliului local o cot ă de impunere de 1,5% ?

Rezolvare: SC OPTIMAL SRL se încadrează în categoria persoanelor juridice, astfel

pentru calculul impozitului va trebui să ţinem seama de valoarea de inventar a clădirii.

Impozitul pe clădiri = 500.000 * 1,5% =7.500 lei

- Înregistrare impozit datorat:

DB 635 = CR 446 7.500 lei

- Plata impozitului datorat :

DB 446 = CR 5121 7.500 lei



4

3. Studiu de caz privind impozitul pe teren.

SC BIC SRL a achizi ţ ionat la 01.01.N un teren intravilan situat in zona A a unei localit ăţ i

de rangul zero. Terenul este destinat ridicării unor constructii şi are o suprafa ţă de 100 mp.

Valoarea coeficientului de corectie stabilit de Consiliul General al Municipiului Bucuresti

este de 8.

S ă se calculeze şi să se înregistreze impozitul pe teren datorat.

Rezolvare: În cazul unui teren amplasat intravilan, destinat pentru construcţii, impozitul pe

teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului(exprimată în hectare) cu sumacorespunzătoare. Deoarece terenul este amplasat în zona A, în cadrul unei localităţi de rang

zero, valoarea corespunzătoare este de 8.921 lei, conform Codului fiscal.

Vom tine seama de faptul ca 1 mp = 0.0001 ha, deci 8.921 lei/ha = 0,8921 lei/mp

Impozitul pe teren = suprafata*nivelul impozitului*coeficient de corectie

Impozitul pe teren = 100mp*0,8921 lei*8 = 713,68 lei


DB 635 = CR 446 714 lei


DB 446 = CR 5121 714 lei

4. Studiu de caz privind impozitul pe mijloacele de transport.

O societate de ţ ine două autoturisme, un Opel Astra cu o capacitate cilindrică de 1400 cmc şi

un Opel Insignia cu o capacitate cilindrică de 2200 cmc.

Care este valoarea impozitului de plat ă şi cum se plăte şte?

Rezolvare: Impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea

cilindrică a vehiculului, prin înmultirea fiecărei grupe de 200 cm cubi sau fracţiune din

aceasta cu suma corespunzătoare aferentă situaţiei următoare :



5

- pânâ la 1.600 cmc: 8 LEI/200 cmc;

- între 1.601 si 2.000 cmc: 18 LEI/ 200 cmc

- între 2.001 si 2.600 cmc: 72 LEI/ 200 cmc

- între 2.601 si 3.000 cmc: 144 LEI/200cmc

- peste 3.001 cmc: 290 LEI/ 200 cmc

- autobuze, autocare, microbuze: 24 LEI/ 200 cmc

- masa totală autorizată de pana la 12 t: 30 LEI/ 200 cmc

- tractoare înmatriculate: 18 LEI/ 200 cmc;

Impozitul pe mijloace de transport = [7(1400cmc/200cmc)*8lei] + [11*72lei] = 56 lei + 792lei = 848 lei


DB 635 = CR 446 848 lei


DB 446 = CR 5121 848 lei

5. Studiu de caz privind taxa pentru folosirea mijoacelor de reclamă şi

publicitate.

O societate inten ţ ionează să amplaseze un panou de reclamă cu o dimensiune de 3 mp într-o

localitate din apropiere pentru a- şi promova produsele comercializate.Suma stabilit ă de

consiliul local a taxei pentru afi şaj in scop de reclamă în alt loc decât cel în care persoana

juridică desfa şoar ă o activitate economică este de 15 lei. Cum se calculează şi care este

modalitatea de înregistrare a taxei pe care o va suporta societatea pentru acest panou de

reclamă?

Rezolvare: Valoarea taxei pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se calculează anual

prin înmulţirea numărului de metri pătraţi sau fracţiunilor de metri pătraţi a suprafeţei

afişajului pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită de consiliul local, astfel :

- În cazul unui afişaj situat în locul în care persoana desf ăşoară o activitate economică,

suma este între 0 şi 28 lei;



6

- În cazul oricărui alt panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate,

suma este între 0 şi 20 lei.

Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate = 3 mp*15 lei = 45 lei

- Înregistrare taxă locală datorată:

DB 635 = CR 446 45 lei

- Plata taxei:

DB 446 = CR 5121 45 lei

6.Studiu de caz privind taxa pentru folosirea drumurilor publice.

Se achizi ț onează o roviniet ă în valoare de 123, pentru autoturismul firmei ABC SRL,

necesar ă deplasării la sediul din Bra șov.Înregistra ț i în contabilitate taxa de drum public.

Rezolvare : Înregistrări contabile

635” Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate” = 5311 „Casa lei” 123 RON

7.Studiu de caz privind taxa pentru fondul de mediu.

SC X SRL vinde de șeuri metalice feroase rezultate din activitatea curent ă către firma M SRL,

în valoare de 3.000 RON cu TVA.Cota fond de mediu este de 3%.

Eviden ț ia ț i taxa pentru fondul de mediu la cele două societ ăț i.

Rezolvare :

1.La unitatea vânzătoare de deșeuri reciclabile (persoană juridică):a) Vânzarea deșeurilor

către unitatea colectoare:

4111”Clienți” = %

3.000 RON

703 „ Venituri din vânzarea produselor reziduale” 2.419 RON

4427 „TVA colectată” 581 RON



7

b)Încasarea facturii mai puțin a cotei din veniturile realizate de unitatea deținătoare

reprezentând suma necesară constituirii fondului pentru mediu:

% = 411 „Clienti” 3.000

RON

5121”Conturi curente la banci” [3.000 –(2419*3/100)] 2.927

635”Ch. cu alte ip.,taxe si varsaminte asimilate” (2419 * 3/100) 73

2.La unitatea colectoare de deșeuri reciclabile:

a)Achiziționarea deșeurilor de la unitatea deținătoare :

% = 401”Furnizori” 3.000 RON

3028 ”Alte materiale consumabile” 2.419

4426 „TVA deductibilă” 581

b)Constituirea fondului pentru mediu, cota acestuia reținându-se prin stopaj la sursă :

401” Furnizori” = 4447.1 „Fond mediu” 73 RON

c)Achitarea facturii, mai puțin cota de 3 %:

401”Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci” 2.927 RON

d)Vărsarea la Fondul de mediu, a cotei reținute de unitatea colectoare:

447.1 „Fond mediu” = 5121 „Conturi la bănci” 73 RON



8

8. Studiu de caz privind contractul de asociere în participaţiune

Societ ăţ ile A şi B participă la o asociere în participa ţ ie, în vederea ob ţ inerii de bunuri,

conform contractului de asociere, astfel:

Societatea A - 70% structurat astfel:

aport în natur ă : mijloc fix in valoare de 24.000 lei , durat ă de amortizare 5 ani.

aport în numerar : 67.000 lei

Societatea B - 30%.

aport în natur ă : mijloc fix 36.000 lei , durat ă de amortizare 4 ani

aport în numerar : 3.000 lei

În cursul lunii A, au fost înregistrate următoarele venituri şi cheltuieli din activitatea de

asociere:

Veniturile totale ob ţ inute de către asociere 60.000 lei, din care:

- venituri din vânzarea mărfurilor ob ţ inute - 40.000 leiCheltuielile totale ob ţ inute de către asociere 50.000 lei din care:

- cheltuieli cu materii prime şi materiale auxiliare aferente ob ţ inerii bunurilor - 15.000 lei

- cheltuieli cu energia şi apa 3.000 lei

- cheltuieli cu salariile 10.000 lei

In cursul lunii A, societ ăţ ile A si B ob ţ in urmatoarele venituri şi cheltuieli:

Societatea A:

- venituri : 70.000 lei

- cheltuieli : 50.000 lei

Societatea B:

- venituri :50.000 lei

- cheltuieli : 30.000 lei

Conform contractului de asociere, contabilitatea este ţinută de către asociatul A .



9

1. Organizarea şi conducerea contabilităţii la societatea A

Contabilitatea se organizează şi se conduce până la nivel de balanţă, atât pentru activitatea

proprie, cât şi pentru contabilitatea asocierii.

Toate obligaţiile către bugetul de stat se înregistrează şi se plătesc de către asociatul care are

obligaţia organizării şi conducerii contabilităţii asocierii.

1.1. Înregistrarea operaţiunilor rezultate din activitatea de asociere în participaţie

Înregistrarea aportului în natură:

2133 “Mijloace de transport” = 458 “Decontări din operaţii in participaţie/A “ 24.000 lei

2133 “Mijloace de transport” = 458 “Decontări din operaţii in participaţie /B “ 36.000 lei

Înregistrarea aportului în numerar:5121”Conturi la bănci în lei” = 458” Decontări din operaţii in participaţie /A “ 67.000 lei

5121”Conturi la bănci în lei” = 458” Decontări din operaţii in participaţie /B “ 3.000 lei

Evidenţierea veniturilor aferente asocierii:

Înregistrarea veniturilor din vânzarea mărfurilor

4111 “Clienţi” = % 49.600 lei

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 40.000 lei

4427 “TVA colectată” 9.600 lei

Înregistrarea altor venituri

4111 “Clienţi” = % 24.800 lei

708 “Venituri din activităţi diverse" 20.000 lei

4427 “TVA colectată” 4.800 lei

Evidenţierea cheltuielilor aferente asocierii:Înregistrarea cheltuielilor cu materialele consumabile

% = 401 “Furnizori” 18.600 lei

602 “Cheltuieli cu materialele consumabile" 15.000 lei

4426 “TVA deductibilă” 3.600 lei



10

Înregistrarea cheltuielilor cu energia electrică:

% = 401 “Furnizori” 3.570 lei

605 “Cheltuieli cu energia şi apa” 3.000 lei

4426 “TVA deductibilă” 720 lei

Înregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului

641 = 421 10.000 lei

Înregistarea contribuţiei la asigurările sociale

6451 = 4311 2.050 lei

Inregistarea contribuţiei unităţii la fondul de şomaj

6452 = 4371 250 lei

Înregistrarea comisionului la Camera de Muncă

635 = 447 75 lei

Înregistrarea contribuţiei la fondul de accidente:

6451 = 4311 50 lei

Înregistrarea plăţii obligaţiilor către bugetul de stat

% = 5121 12.425 lei

421 10.000 lei

4311 2.100 lei

4371 250 lei447 75 lei

Înregistarea amortizării mijlocului fix adus ca aport de societatea A

6811 = 281 400 lei



11

Înregistarea amortizării mijlocului fix adus ca aport de societatea B

6811 = 281 750 u.m.

Înregistrarea altor cheltuieli

% = 5311 22.847 lei

628 18.425 lei

4426 4.422 lei

Înregistrarea repartizării, pe baza de decont, a veniturilor şi cheltuielilor din asociere,

către cei doi asociaţi A si B : Repartizarea către asociatul A a veniturilor şi a cheltuielilor:

a) Repartizarea veniturilor:

% = 458 “Decontări din operaţii în participaţie” 42.000 lei

707 28.000 lei

708 14.000 lei

b) Repartizarea cheltuielilor:

458 “Decontări din operaţii în participaţie/A” = % 35.000 lei

602 10.500 lei

605 2.100 lei

641 7.000 lei

6451 1.470 lei

6452 175 lei

635 52 lei6811 805 lei

628 12.898 lei



12

Repartizarea catre asociatul B a veniturilor si cheltuielilor

a) Repartizarea veniturilor :

% = 458 “Decontări din operaţii în participaţie/B “ 18.000 lei

707 12.000 lei

708 6.000 lei

b) Repartizarea cheltuielilor

458 “Decontari din operaţii în participaţie/B " = % 15.000 lei

602 4.500 lei

605 900 lei641 3.000 lei

6451 630 lei

6452 75 lei

635 22 lei

6811 345 lei

628 5.528 lei

1.2. Înregistrarea operaţiunilor aferente activităţii din activitatea proprie

a) Înregistrarea aportului în natură:

458 “Decontări din operaţii în participaţie/A “ = 2133 24.000 lei

b) Înregistrarea aportului în numerar:

458 “Decontări din operaţii în participaţie/A “ = 5121 67.000 lei

Înregistarea colectării cheltuielilor şi veniturilor societăţii A

Înregistrarea colectării cheltuielilor :

% = 5311 62.000 lei

628 50.000 lei

4426 12.000 lei



13

Înregistrarea colectării veniturilor

5311 = % 83.300 lei

708 70.000 lei

4427 16.800 lei

Înregistrarea preluaării cheltuielilor şi veniturilor din asocierea în participaţie

Preluarea veniturilor

458 “Decontări din operaţii în participaţie/A “ = % 42.000 lei

707 28.000 lei

708 14.000 lei

Preluarea cheltuielilor% = 458 “Decontări din operaţii în participaţie./B “ 35.000 lei

602 10.500 lei

605 2.100 lei

641 7.000 lei

6451 1.470 lei

6452 175 lei

635 52 lei

6811 805 lei

628 12.898 lei

Reflectarea în contabilitate a închiderii conturilor de venituri şi cheltuieli :

Înregistrarea închiderii conturilor de venituri:

% = 121 “Profit şi pierdere” 112.000 lei

707 28.000 lei

708 84.000 lei



14

Înregistrarea închiderii conturilor de cheltuieli

121 “Profit şi pierdere” = % 85.000 lei

602 10.500lei

605 2.100 lei

641 7.000 lei

6451 1.470 lei

6452 175 lei

635 52 lei

6811 805 lei

628 12.898 lei628 50.000 lei

Reflectarea în contabilitate a impozitului pe profit datorat de către societatea A

Venituri totale 112.000 lei

din care:

- Venituri totale obţinute din activitatea proprie: 70.000 lei

- Venituri totale obţinute din asociere: 42.000 lei

Cheltuieli totale 85.000 lei

din care:

- Cheluieli totale din activitatea proprie: 50.000 lei

- Cheltuieli totale din asociere 35.000 lei

Profit brut: 27.000 lei

Cota de impozit pe profit: 16%

Impozit pe profit datorat: 4.320 lei.

691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit” 4.320 lei

Reflectarea in contabilitate a decontării impozitului pe profit cu bugetul statului.

441 “Impozit pe profit” = 5121 “Conturi la banci in lei” 4.320 lei.



15

2. Organizarea şi conducerea contabilităţii la societatea B

2.1. Înregistrarea operaţiunilor aferente activităţii din asocierea în participaţie

Înregistrarea aportului în natură:

458 “Decontări din operatii în participaţie/B “ = 2133 “Mijloace fixe” 36.000 lei

b) Înregistrarea aportului în numerar:

458 “Decontări din operaţii în participaţie/B “ = 5121”Conturi la bănci în lei” 3.000 lei

Reflectarea în contabilitate a preluării veniturilor şi cheltuielilor din asocierea în participaţie:

a) înregistrarea preluării veniturilor

458 “Decontări din operaţii în participaţie/B “= % 18.000 lei

707 12.000 lei708 6.000 lei

b) înregistrarea preluării cheltuielilor

% = 458”Decontări din asociaţii în participaţie./B “ 15.000 lei

602 4.500 lei

605 900 lei

641 3.000 lei

6451 630 lei

6452 75 lei

635 22 lei

681 345 lei

628 5.528 lei

2.2. Înregistrarea operațiunilor aferente activității proprii

Reflectarea în contabilitate a veniturilor și cheltuielilor din activitatea proprie a) Înregistrarea veniturilor :

5311 "Casa în lei" = % 62.000 lei

708 50.000 lei

4427 12.000 lei



16

b) Îregistrarea cheltuielilor

% = 5311 "Casa în lei" 37.200 lei

628 30.000 lei

4426 7.200 lei

Reflectarea în contabilitate a închiderii conturilor de venituri și cheltuieli :

Înregistrarea închiderii conturilor de venituri

% = 121 “Profit și pierdere” 68.000 lei.

707 12.000 lei

708 56.000 lei

Înregistrarea închiderii conturilor de cheltuieli

121 “Profit și pierdere” = % 45.000 lei

602 4.500 lei

605 900 lei

641 3.000 lei

6451 630 lei

6452 75 lei

635 22 lei

6811 345 lei

628 5.528 lei

628 30.000 lei

Reflectarea în contabilitate a impozitului pe profit datorat de către societatea B

Venituri totale 68.000 lei

din care:

- Venituri totale obținute din activitatea proprie: 50.000 lei

- Venituri totale obținute din asociere: 18.000 lei



17

Cheltuieli totale 45.000 lei

din care: - Cheluieli totale din activitatea proprie: 30.000 lei

- Cheltuieli totale din asociere 15.000 lei

Profit brut: 23.000 lei

Cota de impozit pe profit: 16%

Impozit pe profit : 3.680 lei

691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit” 3.680 lei

Reflectarea în contabilitate a decontării impozitului pe profit cu bugetul statului.

441 “Impozit pe profit” = 5121 “Conturi la banci în lei” 3.680 lei

9. Studiu de caz privind tranzactiile intre partile afilate

O filială prime ște de la o societate mamă un împrumut de 40.000 lei, care urmează a fi

rambursat în două tran șe anuale egale. Dobânda anuală este de 10% și se achit ă la sfâr șitul

fiecărui an.

S ă se efectueze înregistrarile în contabilitatea ambelor societ ăț i comerciale.

Rezolvare: Înregistrari contabile

a) În contabilitatea societ ăț ii mamă:

Acordarea împrumutului 2671 = 5121 40.000 lei

Rambursarea primei tranșe a imprumutului 5121 = 2671 20.000 lei

Înregistrarea dobânzii pentru primul an (40.000x

10%=4.000)

2672 = 766 4.000 lei

Încasarea dobânzii aferente primului an 5121 = 2672 4.000 lei



18

Rambursarea tranșei a doua a împrumutului 5121 = 2671 20.000 lei

Înregistrarea dobânzii pentru anul al doilea 2672 = 766 2.000 lei

Încasarea dobânzii din anul al doilea 5121 = 2672 2.000 lei

b) În contabilitatea filialei:

Primirea împrumutului 5121 = 1661 40.000 lei

Rambursarea primei tranșe a împrumutului 1661 = 5121 20.000 lei

Înregistrarea dobânzii pentru primul an 666 = 1685 4.000 lei

Plata dobânzii aferente primului an 1685 = 5121 4.000 lei

Rambursarea tranșei a doua a împrumutului 1661 = 5121 20.000 lei

Înregistrarea dobânzii pentru anul al doilea 666 = 1685 2.000 lei

Achitarea dobânzii din anul al doilea 1685 = 5121 2.000 lei

10. Studiu de caz privind diferentele de curs valutar

Creanțele și datoriile în valuta se înregistreaza inițial la cursul de schimb valutar,

comunicat de BNR, de la data efectuării operațiunii.

Atunci când creanța sau datoria în valută este decontatăi în decursul aceleiași luni în

care a survenit, întreaga diferență de curs valutar este recunoscută în acea lună.





20

- Înregistrarea diferenței nefavorabile de curs valutar aferente datoriei la data de 31 martie

2012:

Întrucât cursul de schimb la data de 31 martie 2012 a crescut fa ță de momentul înregistrării

datoriei respective se vor înregistra diferențe de curs nefavorabile deoarece datoria noastră

față de furnizor se va majora.

500 euro * (4,30 - 4,20) = 50 lei

DB 665 = CR 401 50 lei

- Înregistrarea diferenței favorabile de curs valutar aferentă disponibilităților valutare la datade 31 martie 2012:

Întrucât cursul de schimb la data de 31 martie 2012 a crescut fa ță de momentul înregistrării

disponibilităților respective se vor înregistra diferențe de curs favorabile deoarece

disponibilitățile noastre se vor majora.

2.000 euro * (4,30 - 4,20) = 200 lei

DB 5124 = CR 765 200 lei

- Înregistrarea diferenței nefavorabile de curs valutar aferentă creanței încasate la data de 7

aprilie 2012:

Întrucât cursul de schimb la data de 7 aprilie 2012 a scăzut față de sfârșitul lunii precedente,

se vor înregistra diferențe de curs nefavorabile deoarece creanța noastră față de client se va

diminua.

1.000 euro * (4,30 - 4,10) = 200 lei

DB 665 = CR 4111 200 lei



21

11,12,13. Studiu de caz privind sconturile primite și acordate, reducerile

comerciale acordate pe factură inițială, reducerile comerciale acordate pe

facturi ulterioare

Reducerile comerciale acordate de furnizor și înscrise pe factura de achiziție ajustează în

sensul reducerii costul de achiziție al bunurilor.

Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării,

indiferent de perioada la care se referă, se evidențiază distinct în contabilitate (contul 609

“Reduceri comerciale primite”, respectiv contul 709”Reduceri comerciale acordate”), pe

seama conturilor de terți.

Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:

a) rabaturile – se primesc pentru defecte de calitate și se practică asupra prețului de vânzare;

b) remizele – se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă

cumpărătorul are un statut preferențial; și

c) risturnele – sunt reduceri de preț calculate asupra ansamblului tranzacțiilor efectuate cu

același terț, în decursul unei perioade determinate.

Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitareadatoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.

Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei indiferent

de perioada la care se referă (contul 767 “Venituri din sconturi obținute”). La furnizor, aceste

reduceri acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă

(contul 667”Cheltuieli privind sconturile acordate”).

A. Reducerile sunt înscrise pe factură

Compania Alfa SRL livrează unui client produse finite la pre ţ ul de vânzare convenit

de 10.000 lei + TVA (24%). Pe factur ă se înregistrează următoarele reduceri (pentru

exemplificare se vor folosi toate tipurile de reduceri): un rabat de 2%, o remiză de 5%

pentru volumul mare cumpărat, şi fiind sfâr şit de perioad ă , un risturn de 5%. Pentru



22

achitarea înainte de scaden ţă cu 15 zile a facturii, asigurat ă prin contract, furnizorul mai

acord ă un scont de 2%. Valoarea contabilă a produselor finite vândute este de 6.000 de lei.

Rezolvare: Înregistrări contabile și mod de calcul:

Rabat: 10.000 * 2% = 200 lei

Remiză: (10.000 – 200) * 5% = 9.800 * 5% = 490 lei

Scont: (10.000 – 200 – 490) * 2% = 9.310 * 2% = 186,2 lei

Risturn (10.000 – 200 – 490 – 186,2) * 5% = 9.123,8 * 5% = 456,19

Valoare facturată = (10.000 – 200 – 490 – 456,19) = 8.853,81

- livrarea produselor finite. Reducerile acordate se concretizează în reducerea veniturilor dinvânzarea de produse finite:

4111 = % 10.978,42 lei

701 8.853,81

4427 2.124,91

- descărcarea gestiunii:

711 = 345 6.000 lei

- încasarea facturii, mai puţin scontul acordat, care se înregistrează pe cheltuieli folosind

contul 667”Cheltuieli privind sconturile acordate”:

% = 4111 10.978,42 lei

5121 10.792,22667 186,2

- regularizarea TVA aferentă scontului (186,2 * 0,24 / 1,24 = 36,04):

667 = 4427 36,04 lei



23

B. Reducerile se acord ă ulterior factură rii

Compania Alfa SRL vinde unui alt client aceea şi cantitate de produse finite, la pre ţ ul

de 10.000 de lei, însă acord ă reducerile calculate mai sus ulterior datei factur ării.

Rezolvare: Înregistrări contabile și mod de calcul:

- livrarea produselor finite şi facturarea la valoarea iniţială:

4111 = % 12.400 lei

701 10.000 lei4427 2.400 lei

- acordarea de reduceri, ulterior facturării şi livrării, înregistrată ca o reducere a creanţei faţă

de client (200 + 490 + 456,19), în contrapartidă cu creşterea contului special 709”Reduceri

comerciale acordate”):

- descărcarea gestiunii:

711 = 345 6.000 lei

- încasarea facturii, mai puţin scontul acordat:

% = 4111 10.978,42 lei

5121 10.792,22 lei667 186,2

- regularizara TVA aferentă scontului (186,2 * 0,24 / 1,24 = 36,04):

667 = 4427 36,04 lei

709 = 4111 1.146,19 lei



24

14. Studiu de caz privind operațiunile de regularizare la inventariere

În cazul constatării unor lipsuri în gestiune, imputabile, administratorii vor lua masura

imputării acestora la valoarea lor de înlocuire, respectiv costul de achiziție al unui bun cu

caracteristici și grad de uzură similare celui lipsă în gestiune la data constatării pagubei, care

va cuprinde prețul de cumpărare practicat pe piață, la care se adaugă taxele nerecuperabile,

inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare și alte cheltuieli accesorii necesare

pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv. În cazul

bunurilor constatate lipsă, ce urmeaza a fi imputate, care nu pot fi cumpărate de pe piață,

valoarea de imputare se stabilește de către o comisie formată din specialiști în domeniulrespectiv.

La inventariere o societate comercială constat ă lipsă un calculator, cu valoare contabilă de

3.000 lei.

Rezolvare: Înregistrări contabile:

Cazul 1: Amortizarea cumulată la data inventarierii este de 2.000 lei.

a) Lipsa echipamentului nu poate fi imputată.

Scăderea din gestiune a calculatorului:

2.000

lei

1000 lei

%

2813 - Amortizarea instalațiilor,

mijloacelor de transport,

animalelor și plantatiilor

6583 - Cheltuieli privind

activele cedate și alte operații de

capital

= 2132 - Echipamente

tehnologice (mașini,

utilaje și instalații de

lucru)

3.000

lei



25

b) Lipsa calculatorului este imputată gestionarului, valoarea de înlocuire fiind de 1.240

lei. În acest caz, alături de scăderea din gestiune se va înregistra și operația de imputare a

minusului:

1.190

lei

4282 - Alte creanțe în legatură

cu personalul

= %

7588 - Alte venituri din

exploatare

4427 - TVA colectata

1.000

lei

240 lei

Cazul 2: Calculatorul este integral amortizat la data inventarierii. Lipsa lui nu poate fi

imputată.

3.000 lei 2813 - Amortizarea

instalațiilor, mijloacelor de

transport, animalelor și

plantațiilor


tehnologice (mașini,

utilaje și instalații de

lucru)

3.000

lei

Cazul 3: Calculatorul a fost distrus în urma unui incendiu. Amortizarea cumulată până

la această dată este de 2.000 lei.

2.000 lei

1.000 lei

%

2813 - Amortizarea instalațiilor,

mijloacelor de transport, animalelor

și plantațiilor

671 - Cheltuieli privind calamitățile

și alte evenimente extraordinare


tehnologice (mașini, utilaje

și instalații de lucru)



26

15.Studiu de caz privind operatiunile in curs de clarificare.

Societatea Y SRL încasează în contul bancar în luna martie 2015, suma de 4.300 RON de la

firma X SRL, cu care nu desf ășoar ă nicio activitate economică. Pe 31 martie SC Y SRL

returnează suma necuvenit ă societ ăț ii X SRL.

Înregistra ț i îin contabilitate suma încasat ă eronat în contul bancar.

Rezolvare :

a) Înregistrarea operațiunii în curs de decontare:

5121”Conturi curente la bănci” = 473 "Decontări din operații în curs de clarificare" 4.300 RON

b) Restituire sume necuvenite pe 31.03.2015 :

473 " Decontări din operații în curs de clarificare " = 5121 ”Conturi curente la bănci” 4.300 RON

16. Studiu de caz privind alte creanțe și datorii în legatură cu personalul

Concediul de odihnă trebuie efectuat în integralitate în fiecare an, însă acesta poate fi efectuat

și în anul următor, în cazuri expres prevăzute de lege sau în cazuri prevăzute în contractul

colectiv de muncă aplicabil. Dacă, din motive neimputabile salariatului, acesta nu î și poate

efectua integral concediul de odihnă pe parcursul anului în curs, el are dreptul de a solicita

restul de concediu neefectuat până la finalul anului următor. Compensarea în bani a

concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual

de muncă, iar plata cconcediului de odihnă neefectuat se va realiza la lichidarea ultimelor

drepturi salariale.

Calculul zilelor de odihnă se face în funcție de perioada lucrată de un angajat intr-un

an calendaristic. Astfel, se împarte numarul de zile de concediu de odihnă prevăzut în

contractul individual de muncă la 12 luni și rezultă numărul zilelor de concediu la care are



27

dreptul un angajat pentru fiecare lună lucrată (spre exemplu, pentru un concediu de odihna

anual de 21 de zile, rezultă 1,75 de zile de concediu pentru fiecare lună).

Concediile de odihnă neefectuate în anul în curs se raportează în anul următor.

Acestea se adaugă la dreptul de zile de concediu din anul următor spre a fi efectuate până la

sfârșitul acestuia. Concediile de odihnă neefectuate astfel raportate, se calculează și se plătesc

în luna în care acestea au fost efectuate.

În noiembrie 2012 un angajat depune cererea de încetare a contractului de muncă cu

societatea „X”, și solicit ă plata zilelor de concediu neefectuate.Care sunt înregistr ările contabile aferente acestei opera ț iuni?

Rezolvare: Înregistrări contabile

*obligația unității față de personalul propriu, privind plata indemnizațiilor pentru concediile

de odihnă neefectuate până la momentul încetării contractului de munca:

641 "Cheltuieli cu salariile = 4281 "Alte datorii în legatură cu

personalului" personalul"

*achitarea indemnizațiilor nete pentru concediul de odihnă neefectuat:

4281 "Alte datorii în legatură cu = 5311 "Casa în lei"

personalul"



28

17. Studiu de caz privind alte creanțe si datorii in legatura cu bugetul de

stat

La societatea ELTA S.R.L. se constat ă în luna noiembrie anul în curs ca nu au fost

înregistrate dobânzi în sumă de 350 lei pentru plata cu întarziere a unor obliga ț ii bugetare,

de și acestea au fost calculate și plătite în luna iunie, atunci când s-a efectuat plata

obliga ț iilor bugetare respective și sunt obliga ț ii aferente perioadei ianuarie-martie ale

aceluia și an.

Rezolvare: Întrucât eroarea a fost descoperită în cadrul aceluiași exercițiu financiar și se

referă la datorii aferente aceluiași an, corectarea acesteia se va efectua direct în conturile de

cheltuieli aferente prin înregistrarea contabilă:

6581 “Despăgubiri, amenzi și penalități “ = 4481 “Alte datorii față de bugetul statului “

350lei

18. Studiu de caz privind amenzile și penalitățile către autorități

La un control efectuat în cursul anului 2012 la societatea EURO S.R.L. se constat ă

că în cursul anului 2006 nu au fost înregistrate salariile în contabilitate, de și societatea

avusese înregistra ț i 3 angaja ț i cu carte de munca, datorit ă neorganizării departamentului

financiar contabil

În urma calculelor efectuate, rezult ă următoarele sume care ar fi trebuit înregistrate în

contabilitate în cursul anului 2010:

• salarii brute aferente celor 3 angaja ț i 50.000

• CAS societate 20,5% 10.250

• CAS salariat 9,5% 4.750

• șomaj societate 2,5% 1.250

• șomaj salariat 1% 500

• sănătate societate 7% 3.500



29

• sănătate salariat 6,5% 3.250

• contribu ț ie accidente de muncă ș boli profesionale 0,5% 250

• comision ITM 0,75% 375

• impozit salarii 8.750

Rezolvare: În contabilitate corectarea erorilor aferente perioadei precedente se face pe seama

rezultatului reportat, utilizând contul 1174 “Rezultatul reportat provenit din corectarea

erorilor contabile”

*Înregistrarea salariilor aferente anului 2010:

1174 = 421 50.000*Înregistrarea obligatiilor salariatilor:

421 = % 17.250

4312 4.750

4372 500

4314 3.250

444 8.750

* Înregistrare CAS societate:

1174 = 4311 10.250

*Înregistrare șomaj societate :

1174 = 4371 1.250

* Înregistrare sănătate societate:

1174 = 4313 3.500

* Înregistrare contribu ț ii accidente de muncă:

1174

= 4315 250*Înregistrare comision ITM:

1174 = 447 375

Majorările de întârziere, aferente, calculate pentru neplata la termen a acestor obligații sunt în

sumă de 9.000 lei, repartizate pe perioade, astfel:

• aferente anului 2010 - 2.000





31

20. Studiu de caz privind garanțiile retinute personalului

O societate achizi ț ionează un depozit și angajează un gestionar,dl. POPESCU,

pentru loca ț ia respectivă. În urma calculului realizat gestionarului i se re ț ine din salariu

suma de 50 lei, lunar până la concuren ț a întregii garan ț ii.

Care sunt înregistr ările contabile aferente acestei opera ț iuni și cele generate de

restituirea garan ț iei la sfâr șitul contractului?


421 = 4281 50lei (valoarea garantiei retinute pe statul de plata)

4281/garanție POPESCU = 5121 50lei

5121 = 4281 cu valoarea dobânzii încasate,

4281 = 5121 cu valoarea comisionului perceput, la lichidarea garanției

*restituire garanție:

581 = 5121 - cu sumele ridicate din contul bancar deschis pentru dl. POPESCU

5311 = 581 - cu sumele înregistrate în registrul de casă

4281 = 5311 - cu suma reprezentând garanția și dobânda, mai puțin comisionul, achitate

gestionarului.

21. Studiu de caz privind contabilitatea operațiunilor de prelucrare în

lohn.

O societate desf ășoar ă activitate de confec ț ionare pungi, pe baza cartoanelor trimise din

Italia, care reprezint ă aproximativ 90% din produsul finit. Pentru celelalte accesorii aferente

pungilor: șnur, capse - 10%, societatea se aprovizionează din intern.

Ce documente trebuie întocmite de societate privind presta ț ia efectuat ă pentru ob ț inerea

pungilor? Unde se înscriu cele 90% - serviciile, în decontul de TVA? Cele 10% reprezint ă tot

servicii sau se consider ă ca și o livrare de material? Pentru societate se consider ă produc ț ie



32

sau raport de produc ț ie? În ce conturi se înregistrează aceste opera ț iuni? Societatea

datorează taxă de mediu?

Rezolvare: Operațiunea de prelucrare în Lohn, numită și "vânzare de manoperă"

reprezintă prelucrarea materialelor, materiilor prime și a produselor semifinite, aparținând

uneia dintre părți (importator) de către cealaltă parte (exportatorul).

Interpretăm activitatea societății ca o prestare de servicii în beneficiul clientului din

Italia. Această activitate face obiectul unui contract de prelucrare în lohn, în care societatea

română este producătorul în lohn, iar compania din Italia este beneficiarul. Beneficiarul va

trimite materia primă, societatea română o prelucrează și o trimite înapoi în Italia facturânddoar serviciile aferente prelucrării.

Din punct de vedere contabil, aceste materii prime, adică cartoanele, trebuie înregistrate în

grupa de conturi 80 “Conturi in afara bilantului”. Specific acestor conturi este faptul că se

folosește metoda de înregistrare în partidă simplă. Înregistrările contabile urmează să se

efectueze în debitul și creditul unui singur cont, f ără folosirea de conturi corespondente.

Pentru evidența acestor operațiuni se folosește contul 8032 “Valori materiale primite spre

prelucrare sau reparare”:

• în debitul contului se înregistreaza valorile materiale primite pentru prelucrare,

finisare sau reparare, la prețurile prevăzute în contract;

• în creditul contului se înregistrează valorile materiale finisate sau reparate restituite

titularilor, la aceleași prețuri.

Soldul contului reprezintă valorile materiale primite spre prelucrare sau reparare.

Bunurile primite în scopul expertizării sau pentru efectuarea de lucrări asupra acestora

trebuie înscrise în Registrul bunurilor primite din alt stat membru.Acest registru cuprinde:

• un număr de ordine;

• data primirii bunurilor;

• numele și adresa primitorului;

• codul de înregistrare în scopuri de TVA al primitorului;

• cantitatea bunurilor primite;



33

• descrierea bunurilor primite;

• data transportului bunurilor supuse expertizării sau prelucrate transmise clientului;

• cantitatea și descrierea bunurilor care nu sunt returnate clientului;

• cantitatea și descrierea bunurilor care sunt returnate clientului după prelucrare;

• valoarea bunurilor;

• o mențiune referitoare la documentele emise în legatură cu serviciile prestate, precum

și data emiterii acestor documente.

În contabilitate se evidențiază costurile de prelucrare prin conturile de cheltuieli

corespunzătoare, cum ar fi, de exemplu:• Înregistrarea unor materiale proprii pentru procesul de prelucrare (șnur, capse etc.)

601 = 301 10.000

4426 = 301 2.400

• Înregistrarea manoperei și a cheltuielilor sociale aferente

641 = 421 5.000

6451 = 4311 975

• Înregistrarea consumului de apă, energie

605 = 401 1.000

Pentru serviciul prestat de societatea română se emite factură către beneficiarul extern și se

efectuează următoarele înregistrări contabile.

Dacă operațiunea este neimpozabilă:

4111 = 704

Daca operațiunea este impozabilă:4111 = %

704

4427

Pentru a încadra o operatiune ca fiind impozabilă în România trebuie să se țină cont

de locul de prestare a serviciilor. Astfel, dacă locul de prestare a serviciilor este considerat a

fi în România, atunci operațiunea poate fi considerată impozabilă.





35

In ceea ce privește taxa de mediu conform art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.

196/2005 privind fondul pentru mediu se menționează că veniturile Fondului pentru mediu se

constituie din o taxa, denumită în continuare ecotaxă, în valoare de 0,2 lei/bucată pentru

pungile de tip sacoșă , banana, cu mâner aplicat, sau maieu, din materiale care nu sunt

biodegradabile, începând cu data de 1 ianuarie 2009, încasată de la operatorii economici care

introduc pe piata naționala astfel de ambalaje de desfacere.

Ecotaxa se evidențiaza distinct pe documentele de vânzare, iar valoarea acesteia se

afișeaza la loc vizibil în vederea informării consumatorilor finali.

Întrucât societatea română efectuează pungi pentru firma din Italia, aceasta nu are

obligația să plătească această taxă la Fondul pentru mediu.

22,23. Studiu de caz privind decontările în numerar și decontările prin

virament.

O societate comercială achizi ț ionează stocuri în valoare de 50.000 LEI. Plata acestora

urmează a se realiza astfel:

- pentru suma de 20.000 LEI se emite un bilet la ordin scadent pe 01.04.2009;- 38.000 LEI se achit ă prin bancă (ordin de plat ă), iar

- restul de 2.000 LEI se achit ă în numerar.


1. Se emite biletul la ordin (acceptat de către furnizor) :

401 „ Furnizori” = 403 „ Efecte de plătit” 20.000 LEI

2. Se plătește prin ordin de plată suma de 38.000 LEI

401 „Furnizori” = 5121 „ Conturi la bănci în lei” 38.000 LEI

3. Biletul la ordin , ajuns la scadență, este decontat în data de 01.04.2009 de către

bancă:

403 „ Efecte de plătit” = 5121 „ Conturi la bănci în lei” 20.000 LEI



36

4. Plata în numerar a sumei de 2.000 LEI

401„Furnizori ” =5311″ ”Casa în lei” 2.000 LEI

24. Studiu de caz privind investițile pe termen scurt.

O societate comercială r ăscumpăr ă obliga ţ iunile emise,la valoarea nominală , în

valoare de 15.000 lei, pentru care a plătit o dobând ă de 25%. Decont ările se realizează prin

virament bancar. După r ăscumpărare, titlurile sunt anulate.


Emisiunea obligaţiunilor

5121 Conturi curente la bănci = 161 Împrumuturi din emisiuni de obliga ţ iuni 15 000 lei

Plata dobânzii

666 Cheltuieli privind dobânzile = 5121 Conturi curente la bănci în lei 3750lei

Răscumpărarea titlurilor

505 Obliga ţ iuni emise şi r ăscumpărate =5121 Conturi curente la bănci în lei 15 000 lei

Anularea obligaţiunilor

161 împrumuturi din emisiuni =505 Obliga ţ iuni emise şi r ăscumpărate de oblig. 15 000 lei

25. Studiu de caz privind avansurile de trezorerie.

La data de 30.11.2010, în balan ț a de verificare a societ ăț ii MARS S.R.L., contul 542 “

Avansuri de trezorerie” are soldul debitor în sumă de 9.000 lei eviden ț iat pe analitice

distincte, astfel:

• avansuri acordate în data de 29.11.2010, domnului Popescu Gheorghe,

administratorul societ ăț ii, în vederea aprovizionării cu materii prime în sumă de

8.000 lei;



37

• avans acordat în data de 30.11.2010, doamnei Georgescu Ioana, salariat ă , în sumă

de 1.000 lei pentru achitarea unor facturi către furnizori.

În cursul lunii decembrie 2010 la societatea “MARS” au loc următoarele evenimente :

• În data de 07.12.2010 domnul Popescu Gheorghe prezint ă la contabilitate documente

justificative pentru achizi ț iile efectuate în sumă de 4.500 lei și returnează la casieria

societ ăț ii, suma de 3.000 lei. Suma de 500 lei r ămâne în continuare la acesta pentru

achizi ț iile viitoare de materiale.

• În data de 27.12.2010 domnul Popescu Gheorghe prime ște un avans spre decontare

pentru o deplasare în sumă de 10.000 lei, deplasare ce se va efectua în perioada27.12.2010-04.01.2011.

• Doamna Georgescu Ioana nu a prezentat niciun document în cursul lunii decembrie

pentru justificarea avansului.

Politica societ ăț ii, în ceea ce prive ște perioada de justificare a avansurilor de trezorerie

acordate salaria ț iilor și conducerii societ ăț ii, este următoarea:

• 30 zile de la acordarea avansului pentru plata achizi ț iilor de stocuri și prestarea de

servicii în favoarea societ ăț ii;

• 15 zile de la întoarcerea din delega ț ie pentru avansurile de trezorerie acordate

pentru deplasări în interes de serviciu.

Prezenta ț i înregistr ările contabile aferente anului 2010 pentru eviden ț ierea corect ă a

avansurilor de trezorerie angajate

Rezolvare: Reflectarea în contabilitate:

Luna decembrie 2010

1) Înregistrarea facturilor de materii prime cumparate din avansurile de trezorerie acordate

domnului Popescu Gheorghe:



38

% = CR 401 4.500 lei

DB 302 3.629 lei

DB 4426 871 lei

2) Înregistrarea justificării avansului pentru materiile prime achiziționate:

DB 401 = CR 542 Gh Popescu 4.500 lei

3)

Înregistrarea restituirii sumei de 3.000 lei:DB 5311 = CR 542 Gh Popescu 3.000 lei

4) Înregistrarea acordării avansului pentru deplasare:

DB 542 Gh Popescu = CR 5311 10.000 lei

După efectuarea înregistrărilor din cursul lunii decembrie 2010, contul 542 “Avansuri de

trezorerie” prezintă la data de 31.12.2010 un sold debitor în suma de 11.500 lei evidențiat pe

analitice, astfel:

• domnul Popescu Gheorghe - 10.500 lei,

• doamna Georgescu Ioana - 1.000 lei.

În vederea aplicării prevederii Ordinului nr. 2.374/12.12.2007 referitoare la evidențierea

sumelor reprezentând avansuri de trezorerie, nedecontate până la data bilanțului se va analiza

soldul contului 542 “Avansuri de trezorerie”.

Analiza la bilanț a avansurilor de trezorerie acordate

Avansurile acordate domnului Popescu Gheorghe

Astfel, din suma de 10.500 lei reprezentând avansuri de trezorerie acordate domnului

Popescu Gheorghe, numai suma de 500 lei este considerata nejustificată în termenul admis de

societate. Din acest motiv, la data bilanțului această sumă va fi transferată în contul 461



39

“Debitori diverși”. Totodată se va întocmi un document către domnul Popescu Gheorghe care

să ateste obligația lui către societate (de exemplu, se poate întocmi un “Angajament de

plată”). Restul sumei de 10.000 lei rămâne în continuare în contul 542 “Avansuri de

trezorerie”, deoarece această sumă are termen de decontare și justificare după data întoarcerii

din delegație (04.01.2011).

Avansul acordat doamnei Georgescu Ioana

Suma de 1.000 lei a depășit termenul de justificare admis de societate, motiv pentru care

această sumă va fi considerată în bilanț drept avans nedecontat de către doamna Georgescu

Ioana. Astfel se va emite un “Angajament de plată” pe numele respectivei doamne. Suma vafi transferată în contul 461 “Debitori diverși”.

5) La finele exercițiului, în vederea prezentării realității în situațiile finaciare se vor transfera

avansurile considerate nejustificate în contul de debitori.

DB 461 = CR 542 1.500 lei

26. Studiu de caz privind acreditivele.

Societatea achit ă printr-un acreditiv o datorie fa ță de un furnizor de imobilizări în valoare

de 4.150 lei. Precizati înregistrarea contabilă și modul de utilizare a acreditivelor.

Rezolvare: Acreditivul este o formă de decontare f ără numerar, prin care unitățile asigură cu

anticipație din propriile disponibilități sumele necesare efectuării anumitor plăți. Acreditivul

este utilizat mai ales de către firmele care întarzie în mod repetat plățile către furnizori; în

asemenea situații, furnizorii sunt în drept să pretindă beneficiarilor de a le rezerva, înainte de

efectuarea unor noi livrări de produse, sumele corespunzătoare plăților.

Deschiderea acreditivului (rezervarea sumei necesare plății) se face de către bancă la

cererea plătitorului, fiecare acreditiv fiind în favoarea unui furnizor. Plățile din acreditiv se

efectuează de bancă pe masura executării obligațiilor contractuale și a prezentării de către



40

furnizor a documentelor stabilite prin condițiile de deschidere a acreditivului (factura, dovada

de livrare sau de predare a marfurilor, etc).

Deschiderea acreditivelor în favoarea furnizorului :

DB 581 = CR 512 4.150 lei

DB 541 = CR 581 4.150 lei

Utilizarea acreditivului:

DB 404 = CR 541 4.150 lei

27. Studiu de caz privind privind alte valori.

Societatea B SRL achizi ț ionează tichete de masă în valoare de 2.100 Ron, pentru cei 4

salaria ț i ai săi. Bonurile vor fi plătite prin virament bancar.

Înregistra ț i în contabilitate achizi ț ia și plata tichetelor de masă.

Rezolvare :

a)Achiziția tichetelor valorice:

5328 „Alte valori” = 401”Furnizori” 2.100 RON

b)Plata furnizorului de tichete:

401”Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci” 2.100 RON

c) includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masă acordate salariaților:

642”Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariatilor” = 5328”Alte valori” 2.100 RON



41

28. Studiu de caz privind creditele bancare pe termen scurt

Societatea comercială "X" SRL prime şte un credit în valoare de 36 000 lei, rambursabil în 6

luni, în rate egale, cu o dobând ă de 30% pe an. Prezenta ț i înregistr ările contabile și

modalitatea de calcul a plăț ilor efectuate.

Rezolvare.: Înregistrări contabile:

Contractarea împrumutului

5121 Conturi la bănci în lei = 5191 Credite pe termen scurt 36 000 lei

Plată rată şi dobândă I-a lună

* calcul rată lunară - 36 000 / 6 luni = 6 000 lei

* calcul dobândă lunară - 36 000 * 30% / 12 luni = 900 lei

% = 5121 6 900 lei

666 Conturi curente la bănci

Cheltuieli privind dobânzile 900

lei

5191

Credite bancare pe termen scurt 6.000 lei

Plată rată şi dobândă a II-a lună

* calcul rata lunară - 36 000 / 6 luni = 6 000 lei

* calcul dobândă lunară - (36 000 - 6 000 lei) * 30% / 12 luni = 750 lei

% = 5121 6 750 lei


Cheltuieli privind dobânzile 750

lei

5191




42

Plată rată şi dobândă a VI-a lună

* calcul rata lunară - 36 000 / 6 luni = 6 000 lei

* calcul dobândă lunară - (36 000 - 5 luni * 6 000 lei) * 30% / 12 luni = 150 lei

% = 5121 6 150 lei


Cheltuieli privind dobânzile 150 lei

lei

5191


29. Studiu de caz privind ajustarile de valoare privind investitiile pe

termen scurt

O societate comercială în decursul a trei ani întampină următoarele situa ț ii privind

investi ț iile pe termen scurt :

La sfâr șitul anului I se constat ă pierderi pentru investi ț iile pe termen scurt astfel:

- pentru ac ț iuni de ț inute la entit ăț i afiliate : 1000 ron- pentru obliga ț iuni emise și r ăscumpărate: 3000 ron

- pentru obliga ț iuni : 4500 ron si

- alte investi ț ii pe termen scurt : 1000 ron

În anul II obliga ț iunile emise și r ăscumpărate se anulează – valoarea lor 10.000 ron

În anul III ac ț iunile de ț inute la entit ăț i afiliate sunt vândute contra sumei de 5000 ron,

valoarea lor de intrare fiind 5500 ron.

Prezenta ț i notele contabile aferente situa ț iilor precizate.



43

Rezolvare.: Înregistrări contabile:

La sfârșitul anului I:

DB 6864 = % 9.500 lei

CR 591 1.000 lei

CR 595 3.000 lei

CR 596 4.500 lei

CR 598 1.000 lei

În anul II :

DB 161 = CR 505 10.000 lei

Concomitent se anulează și ajustarea pentru depreciere :

DB 595 = CR 7864 3000 lei

În anul III :

*vânzarea acțiunilor:

% = CR 501 5500 lei

DB 5121 5000 lei

DB 6642 500 lei

Concomitent se anulează ajustarea pentru depreciere :DB 591 = CR 7864 1000 lei



P30. Studiu de caz privind liniile de credit.

În urma contract ării unei linii de credit pe o perioad ă de un an, o societate comercială

realizează următoarele tipuri de opera ț iuni:

• Tragere sume din linia de credit

• Plata dobânzii aferente liniei de credit

• Plata comisioanelor aferente acord ării creditului

• Achizi ț ie valut ă și plat ă furnizori interni și externi

• Ridicare numerar de pe card

• Încasări realizate prin contul deschis cu ocazia contract ării liniei de credit• Restituire împrumut către bancă

Prezentati înregistr ările contabile aferente opera ț iunilor men ț ionate anterior.

Rezolvare:Înregistrări contabile:

a) înregistrare acordare împrumut:

5121 "Conturi la bănci în lei" = 519 "Credite bancare pe termen scurt"

b) constituire și plată dobândă:

666 "Cheltuieli cu dobânzile" = 5121 "Conturi la bănci în lei"

c) înregistrare comisioane, speze pentru acordarea creditului:

627 "Cheltuieli cu comisioane bancare" = 5121 "Conturi la bănci în lei" .

d) schimb valutar - cumpărare valută:

581 "Viramente interne" = 5121 "Conturi la bănci în lei"

5124 "Conturi la bănci în valută" = 581 "Viramente interne".

e) plăți furnizori din contul de lei și valută:

401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la bănci în lei" /5124 "Conturi la bănci în valută".

f) ridicare numerar de pe card:

542 "Avansuri de trezorerie" = 5121 "Conturi la bănci în lei - analitic card".

g) încasări clienți în lei și valută:

5121 "Conturi la bănci în lei" /5124 "Conturi la bănci în valută" = 4111 "Clienți" / 419

"Clienți creditori".

h) restituire împrumut către bancă:

519 "Credite bancare pe termen scurt" = 5121 "Conturi la bănci în lei" .

Documents

rezolvare aplicatii