of 13/13
REVISTE MOLDOVENE DE FOLCLOR îN PRIMELE DECENII ALE SECOLULUI AL XX-LEA DE UJCIA HOPU Primele decenii ale secolului al XX-lea inscriu un fapt de o deo- sebită importanţă In istoria folcloristicii româneşti: ivirea primelor rev istespeciale de folclor. O traditie naţională boqată de colecţio- nare, publicare şi cercetare a folclorului românesc pregăteşte această aparlţie. Diversitatea procedeelor de culegere a folclorului nostru este în directă dependenţă de evoluţia conceptului de folclor la ro- mâni. Fixarea cîtorva puncte de reper III principalele brientări in această problemă, atît pînă la perioada la care ne referim, cît şi în epoca contemporană cu apariţia primelor reviste speciale de folclor e un preambul care se impune cercetării de faţă. Romantismul concepţiei folclorice de după 1840, care impunea culegerea numai a ceea ce este frumos, arhaic şi plin de naivitate rustică în creatiile noastre populare, s-a prelungit pînă spre sfîrşitul secolului al XIX-lea. Acestuia i se opune din deceniul VIII al veacu- lui trecut o nouă direcţie ştiinţifică prin cercetările erudite de folclor comparat ale lui Odobescu şi Hasdeu. Noua direcţie lărgeşte conţinu- tul noţiunii de folclor, cercetează comparativ creaţia populară urmă- rind teme şi motive comune mai multor literaturi populare, clarifică raporturile între folcloristică şi alte disciplina cu care e în strînsă legă- tură şi precizează metoda de cercetare În domeniul folcloristicii. Direc- tia ştiinţifică a şcolii folclorice a lui Hasdeu impune folclorlstilor, preocupaţi pînă acum de a strînge cît mai mult material şi mai puţin de cum se adună şi de ce se adună, o atitudine critică în alcătuirea 11 - c. 312

REVISTE MOLDOVENE DE FOLCLOR îN PRIMELE DECENII ALE

  • View
    241

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of REVISTE MOLDOVENE DE FOLCLOR îN PRIMELE DECENII ALE

  • REVISTE MOLDOVENE DE FOLCLOR N PRIMELE DECENII

    ALE SECOLULUI AL XX-LEA DE

    UJCIA HOPU

    Primele decenii ale secolului al XX-lea inscriu un fapt de o deo- sebit importan In istoria folcloristicii romneti: ivirea primelor rev istespeciale de folclor. O traditie naional boqat de colecio- nare, publicare i cercetare a folclorului romnesc pregtete aceast aparlie. Diversitatea procedeelor de culegere a folclorului nostru

    este n direct dependen de evoluia conceptului de folclor la ro- mni. Fixarea ctorva puncte de reper III principalele brientri in aceast problem, att pn la perioada la care ne referim, ct i n epoca contemporan cu apariia primelor reviste speciale de folclor e un preambul care se impune cercetrii de fa.

    Romantismul concepiei folclorice de dup 1840, care impunea culegerea numai a ceea ce este frumos, arhaic i plin de naivitate rustic n creatiile noastre populare, s-a prelungit pn spre sfritul secolului al XIX-lea. Acestuia i se opune din deceniul VIII al veacu- lui trecut o nou direcie tiinific prin cercetrile erudite de folclor comparat ale lui Odobescu i Hasdeu. Noua direcie lrgete coninu- tul noiunii de folclor, cerceteaz comparativ creaia popular urm- rind teme i motive comune mai multor literaturi populare, clarific raporturile ntre folcloristic i alte disciplina cu care e n strns leg- tur i precizeaz metoda de cercetare n domeniul folcloristicii. Direc- tia tiinific a colii folclorice a lui Hasdeu impune folclorlstilor, preocupai pn acum de a strnge ct mai mult material i mai puin de cum se adun i de ce se adun, o atitudine critic n alctuirea 11 - c. 312

  • 1 Vezi indicatiile lUI G. Dem. Teodorescu din lucrarea Cercetati asupra pto- vetbelor romne (Cum trebuie culese i publicate). Studiu critic i bibliografic, Bucu- reti, 1877, privind exactitatea ca prim conditie a culeqeri! textelor.

    2 Vezi "Curierul romnesc", "Dacia literar", "FOBie pentru minte, inim i literatur". 3 "Revista romn" (1861--1863) a lui Odobescu promoveaz interesul i pentru

    cercetnle de folclor comparat. Pe aceeai linie se nscrie contribuia revistelor lui Hasdeu. 4 Exemple ne ofer publicaiile ardelene "Familia" lui IOSIf Vulcan, Pesta -

    Oradea, 1865-1900, cu rubricile Din popor i Datinile poporului romn; "eztoarea" scoas la Sibiu n 1875 de acelai IOSIf Vulcan; "Tribuna" lui Slavici i Cob!lc, lGB4-1903; "Foaia poporului", Sibiu, 1892. Pentru aceeai perioad citm n Mol- dova "Revista critic literar" din Iai IT lui AroTI Densusianu, 1893--1897.

    coleciilor de literatur popular 1. Secolul al XIX-lea nregistreaz perioada de virf n aciunea de colectionare a creaiei populare. Paralel cu numeroasele colecii din diverse provincii, aprute mai ales din a doua jumtate a secolului trecut interesul pentru folclor a fost pro- movat prin reviste de cele mai diverse profiluri ncepnd cu /lColumna lui Traian", prima revist din lara noastr consacrata etnopsiholoqiei.

    Rolul revistelor in publicarea materialului de literatur popular este tot att de mare ca i al coleciilor. De Iapt, periodicele au pre- gtit premizele necesare alctuirii de colecii de producii populare, atrgnd atenia cu tot mai mult insisten asupra "Cntecelor naio- nale" sau "cntecelor de ar". ntre 1830 i 1840 apar in ziare i re- viste primele poezii populare anunnd culegerile care vor urma 2. Publicaiile din aproape toate provinciile romneti i fac un merit din a reproduce i productii populare. Unele iniiaz chiar direcii noi n cercetrile de folclor 3.

    Interesul pentru produciile populare intensificndu-se, paginile unor publicaii incep s cuprind permanent rubrici speciale consa- crate publicrii de material folcloric i purtnd subtitluri sugestive: "Din popor", 11 Folclor", "literatur popular" etc. 4 Materialele publi- cate n revistele citate nu au numai o valoare documentar i este- tic. Ele duc i la remarcarea unei directii critice referitoare la cule- gerile populare, direcie care va cpta o pondere deosebit n pagi- nile "Contemporanului" i "Convorbirilor literare", reflectnd o con- cepie critic despre folclor, avansat fa de cea impus de Hasdeu. Spiritul tiinific n aprecierea coleciilor i lucrrilor de literatur popular promovat de cele dou prestigioase publicatii din epoc a temperat avintul unor entuziati diletani, epiqoni ai lui Alecsandri n metoda de culegere. Folcloristica romneasc la nceputul secolului al XX-lea e dominat de spiritul tiinific al colii folclorice a lui Ovid Densusianu. La 1906, el preconiza prin publicaia "Graiul nostru'; o culegere sistematic, degajarea de diletantism. Toate culegerile mai importante care apar ntre 1905--1913, de la volumele coleciei Din viata poporului romn scoase n Editura Academiei Romne .pn la

    162 LUCIA HOPU 2

  • Le Iolklote de Ftance, 4 volume, Paris, 1904--1907, 6 Arnold van Ccnnep, Le lolklote , Croyances el coutoumes populaires iran-

    caises, Paris, 1924. 7 "Revue des traditions populaircs", Paris, 1885--1916; "Me1usine" ,--- recuei l

    (k' mytholoqie, Iitt er ature populaira, traditions el usaqas", 1887 (n colaborare cu Ii Gaidoz}: n aceeai perioad apare la Montpellier n 1(199 revista de folclor ,,1.;; felibrige latin",

    ediiile lui Alecsandri, discursurile de recepie privind folclorul, sint recenzate temeinic i cu asprime n paqinile revistei sale "Viaa nou",

    Direciile i orientrile tiinifice impuse de personaliti cu auto- ritate n epocile respective nu au putut totui la nceputul secolului al XX-lea s dea tiinei folclorice romneti o delimitare strict de alte discipline i domenii. Confuziile nc existente ntre diferite domenii ii au rdcinile i n concepiile folclori stice strine care nu ofereau nici ele la nceputul secolului o prea mare claritate, Confuzia frec- vent se fcea ntre folclor i etnografie ale cror domenii nu erau strict delimitate, Folcloristii francezi Paul Sebtllot? i!\rnok van Gennep 6 includeau n folclor i elemente elin cultura material. Cu aceti cunoscui folcloriti francezi primele noastre reviste spe- ciale de folclor vor avea mai multe legturi i aa vor porni de la o concepie mai larg a folclorului. Revistele lui Paul Sebillot erau cunoscute) i probabil exemplul lor a incitat ambiia Iolcloristilor romni.

    Condui de exemplul publicaiilor strine cu care ntreineau legaturi. Iniiatorii revistelor romneti dedicate folclorului nu erau strini nici de concepia folcloristic din epoc despre disparitia imi- nent a folclorului de aici profilul publicaiilor folclorice speciale, mai mult de arhive de folclor. Studiile de folclor publicate n aceste reviste snt puine, din care cauz cercettorul este nevoit s desci- freze concepia folcloristic din ntreaga activitate desfurat n pa- ginile lor. Relund tradiia veacului trecut, numeroasele reviste de Iol. clor care apar la nceputul secolului nostru iniiaz i susin o aciune intens prin colaboratori din toate provinciile romneti pentru adu- narea materialului folcloric care va constitui baza viitoarelor studii sistematice. Artur Gorovei, magistrul acestei generaii de entuziati iubitori Ai creaiei populare reaprui n primele decenii ale seco- lului al XX-lera, motiva el nsui necesitatea valorificrii folclorului n primul rind, ca etap pregtitoare pentru studierea lui critic, prin qreselile la care pot fi supui cercettorii acestei tiine care abia acum se nchega i al crei material de cercetri prin specificul ei este supus attor varia [juni i prezint atteadificult.i de cercetat: "De aceea, folcloristii ar trebui s se fereasc nu numai de a stabili legi, dar chiar de a trage concluzii pariale din cercetri ce ar face asupra. oricrei ramuri de manifestare a mintii poporului: E impru-

    3 REVISTE MOLDOVENE DE FOLCLOR IN :"ECOLl.Jl. AL XX-LEA 163

  • B Artur Gorovei. O chestie de iolclor, n volumul Omaqiu ptoiesotulut Petrn Poni, 1906, p. 93.

    9 Op. cii., p. 50. 10 Printre care trebuie citati T. Dani ilescu i N. Vasiliu. 11 Vezi numrul din martie- .. aprilie 1922 al "ezZitorii" sau brosura lui Artur

    Gorovei din 1932, "Seztoarea" - povestea vietii unei reviste de folclor, Cluj.

    dent a face aceasta pe cit vreme nu e adunat nc imensul material care trebuie s serveasc la aceste studii" 8.

    Bogia materialului folcloric nu putea fi valorificat numai prin colecii, cu att mai mult cu ct unele din ele erau suspectate de erori, atit ca metod de lucru ct i n ce privete autenticitatea materialului publicat i selectat dup bunul plac al culeqtorului. Pe de alt parte, periodicele de nespecialitate ofereau iubitori lor de literatur popular posibiliti cu totul insuficiente. Se impunea apariia unor reviste speciale, consacrate exclusiv publicrii materialului imens de literatur popular nc nevalorificat i dezgropat cu pioas grij de pasionaii admiratori ai creaiei populare. In ambianta concepiilor existente pe plan naional n epoca la care ne referim. revistele romneti dedicate special folclorului vor avea un specific al lor fa de publicaiile strine similare, specific pe care i I-au dat orientarea ruralist concretizat la noi n curente apropiate in concepii: smntorismul i poporanismul, Prin exaltarea sentimentului naional, prin conservarea tradiiilor, se- mntorismul i poporanismul au dat pturli rurale o importan cu totul particular din punct de vedere naional i social. n ce privete "metoda n folclor" Artur Gorovei publica n .,ezioarea", an. I, 1892, unul din primele chestionate la noi, el urmnd modelul chestionarului lui Paul Sehillot. Artur Gorovei recomanda cercetarea individual pe viu, ferindu-se s dea o regul general, cci ,,fiecare cercettor trebuie s se conformeze mprejurrllor i s ntrebuineze mijlocul dictat de' mprejurri" 9.

    Plnuit n Iaii anilor de studenie cu Elena Sevastos i Adela Xenopol la nceputul lui 1890, avnd s se cheme "Ion Creanq", prima revist moldovean specializat n folclor va deveni realitate doi ani mai trziu la Flticeni unde va apare la 1 martie 1892 cu titlul "ez- toarea" - "revist pentru literatur i tradiiuni populare" scoas de Artur Gorovei ajutat de colegul su de gimnaziu, invtorul Mihai Lupescu i de ali civa intelectuali rurali 10,

    Insemnrile lui Artur Gorovei despre propria-i revist purtnd pece- tea unui inevitabil caracter subiectiv, cci redactorul i relateaz de fapt povestea unor zbucium ati ani de munc si de sacrificii personale, ne dau preioase informaii despre atmosfera epocii n care apare revista. legtura cu publicaiile i folcloritii strini prin ecoul revistei peste hotare 11. Articolul program al directiunii din numrul 1 al revistei ncepe cu iconstatarea c "avem una din cele mai frumoase literaturi populare i cu toate acestea pn acuma nici o revist special.

    ]64 LUCTA HOPU 4

  • 12 Articolul proqr am. nr. cit" p. 1. 13 iem, p. 1--2. H Ldem, p. 2. 1\ "eztoarea", an. I, 1 martie, 1892, p. 2. 16 Artur Cor ovcl, Povestea vietii unei [eli iste de folclor, Cluj, 1932, p. 17.

    Folclor lstii notri, dac nu snt destul de cuprini ca s-i publlcs colectiunile i studiile n volum, snt nevoiti a le rzlei prin felurite reviste i foi periodice foarte anevoios de gsit pentru cercettori. Dnd la iveal aceast revist menit numai i numai pentru literatura popular, credem c vom aduce un folos, orict de mic ar fi folclorului romn" 12. Revista i nsuete punctul de vedere critic exprimat adesea n publicaiile din epoc referitor la mulimea coleciilor de literatur popular ridicndu-se si ea impotriva felului cum fusese cules folclorul pn atunci 13.

    Teoretic, ca metod de lucru, ntemeietorii "eztorii" i propun respectarea autenticitii materialului cules: "Noi ne vom da srguin s lum totul de la izvor" 14. tn acelai numr Mihai Lupescu lansa un clduros Apel cire Lnvitoti constatnd: "Asemenea reviste n alte ri exist de mult; la noi ns nimeni nu s-a gndit la aa ceva. Colec- iunila diferitilor culegtori nu snt dect, a -putea zice cu siguran, nite mici fragmente din marea carte a literaturii poporului, dac ne-am nchipui toat literatura i tiina poporului strns la un loc. Am VOI ca revista noastr "eztoarea" pe care o botezm cu nume rnesc i pe care Il-O scoatem n scop de ctig, s cuprind literatura poporului din toate unghiurile rii i chiar din toate locurile locuite de romni, de va fi cu putin. Am voi ca revista noastr s fie copie credincioas a stiintei i literaturii poporului" 15.

    Un entuziast popularizator al revistei chiar de la apariia ei a fost Barbu tefnescu Delavrancea. Corespondena lui cu Gorovei eviden- iaz sprijinul moral i material acordat de Delavrancea revistei i redactorului ei. Pin observator i aspru comentator al situatiei culturale din vremea sa, Titu Maiorescu n-a trecut cu vederea importana apari- iei unei publicatii specializate ntr-un domeniu att de important pentru literatura romn, folclorul. Criticul Junirnli apreciaz revista ca inte- resant i folositoare pentru studiile folcloristice: /lE cuminte i bine chibzuit restrinqerca ce i-o impune revista de a nu da dect ceea ce este n realitatea vorbirii i lucrrii poporului in locurile anume pre- cizate, iar nu fantasmagorii i declernatli goale" 16.

    Evolutia subtitlurilor de la "revista de literatur i tradiiuni popu- lare" la acela de "revist de folclor" i apoi "material de folclor" este un indiciu al liniilor directoare ale publicaiei i concepiei largi despre folclor pe care a urmat-o. n cele 25 de volume ale "Seztorii" s-a publicat folclor propriu-zis: povesti, glume i pcllturi, obiceiuri, tra- diii, cimilituri, cntece, strigte n joc, descntece, botanic popular,

    5 REVISTE MOLDOVENE DE FOLCLOR IN SECOLUL AL>(X-LEA ---_._._---_ ..... _--- 165

  • 7 O ochire asupra emecdotelor populare romne n "eztoarea", an. 1, lG92, DT. 5.

    18 Fcute de acesta la adresa lui Th. D. Speran i n "Contemporanul". 19 "eztoarea", nr. cit; p. 133-134. 20 "eztoarea", rrr. cit., p. 129. 21 "eztoarea", 1914, volumul XIV.

    jocuri de copii etc., din aproape toate provinciile romneti. In publl , cerea acestui material se ntrevede intenia de sistematizare a lui dup qenuri ori funcia social ndeplinit. ntlnim n paginile revistei i capitole de glosar regional a cror prezen probeaz c orientarea dialectoloqic, folcloric a lui Ovid Dcnsusianu i gsise ecou. Capi. tolele de material etnografic probeaz pe de alt parte c folclorul i etnografia i disputau nc domeniul, consecin a colii folclorice a lui Hasdeu. ndrumrile teoretice impuse il-au fost respectate dect n culegerea productiilor Yl1 versuri. Nu att valonrea materia- lului publicat, ct profilul i numrul crescind al colaboratorilor dau IISe:z:toriii' prestigiu. Revista devine cea mai autoritar tribun de folclor din epoc, meritul ei fiind deosebit de mare n indrumarea culegtorilor, punndu-le la dispoziie instrumente teoretice de lucru (chestionare, recomandri, modele etc.), dar i mai mare n perpetua- rea atmosferei de entuziasm naional i interes pentru creaia popular. n "eztoarea" s-au publicat puine studii i cercetri propriu-zise ale materialului de folclor. Prudenta redactorului s-a transmis i cola- boratorilor. Artur Gorovei ncearc citeva observaii teoretice asupra cimilitur ii, specie creia ii va consacra n 1898 o colecie. Folclorrsiirl flticenean distinge cimilitura de ghicitoare, gsind c raportul dintre ele e acelai ca ntre gen i specie.

    O alt specie; anecdota popular, l preocup. pe M. Schwarzfeld, care nu generalizeaz ns asupra speciei discutate, ci i propune doar' o schi bibliografic cu referire la volumul de Anecdote populare, Bucureti, 1889, al lui Th. D. Speran :7. Observaiile critice ale lu M. Schwarzfeld 18 vizeaz nerespectarea redrii exacte a ceea ce le scade importana pentru cercettori, cci "valoarea literaturi (populare Il. n.) const mai mult n interesul ei tiinific, n valoarea ei ca material pentru studii 19. Cteva observaii asupra anec- dotelor n genere, asupra posibilitilor de evoluie a acestei specii ntlnim ns n preta'} lui Eminescu la brosura Literatura populata sew palavre i anecdote de E. Bateau, Bucureti, [882: "A.necdolele au ndcalrnintrelea proprietatea de a se schimba cu timpul i a se adapta actualitii i multe pot fi de tot moderne" 2

  • 22 v erbut plastic .in creatiunlle populare, n "eztoarea", 1929, val. XXV, nr. 1-2. 23 Elementul popular in titetatuta cult, n "eztoarea", an, III, 1894, vol. Ill.

    o tem frecvent n incercrlle de studii ale revistelor moldovene de folclor este cea legat de proveniena lui "frunz verde" n cntecele noastre populare. n "eztoarea" problema este discutat de Th. D. Speran i Artur Gorovei concomitent cu contribuiile lui N. Ein. Teohari i N. 1. Apostolescu din "Noua revist romn". Speran con- sidera c utilizarea Iui "frunz .. verde" n produciile mai recente s-ar datora ahilittii lutarilor care folosesc frecvent formula n graba improvlzrri. Artur Gorovei vedea n ,,fnmz-verde" nc o dovad a Iatinittii noastre, pe care Schuhardt o ti]duia cu ndrjire.

    Un studiu de poetic popular apartine lui Delavrancea 22, fr pretenia, unei contribuii tiinifice, ci. mai mult pentru a exalta logica estetic a poporului romn i acel bun sim profund, care i se pare scriitorului una din condiiile eseniale ale unei bune opere de art. Artur Gorovei pune problema raportului dintre literatura cult i cea popular, demonstrnd cu exemple din cele mai valoroase opere ale literaturii universale, sub forma unui sondaj, influena literaturii popu- lare asupra celei culte 23.

    ntregincl profilul revistei, mare nsemntate capt unele capitole abordate pentru prima oar n publicarea materialului de folclor : dintre acestea menionm capitolele consacrate publicrii de materiale pri- vind istoria folclorului i avnd n vedere creaia popular cuprins n manuscrisele laice ori religioase vechi, fie n tipriturile vechi.

    Utile colaboratorilor i publicului larg cititor erau i capitolele con- sacrate cronicii evenimentelor folclorice interne i internaionale, integrnd publicaia romneasc de folclor n preocuprile folclorlstlce internaionale prin schimburi de opinii i aprecieri. NecrologurHe n- chinate unor nume cunoscute n cercetarea Iolcloristic romneasc au avut acelai rol de informare i preuire a activitii in?intasilor\ n acest domeniu.

    Cel mai important ni se pare capitolul de bibliografie romneasc, El fiind prima iniiativ la noi din acest punct de vedere. Iniiativa apar- tine lui Artur Gorovei i prinde contur n volumul III al IIeztorii" , 1894, sub titlul Biblioqraiia poporului romn, Iniiatorul i explic inteniile : "Fr pretenia unei lucrri complete dau o list de ceea ce s-a tiprit n folclorul romn. ncercarea aceasta o mpart n dou: prima parte cuprinde crile i brourile tiprite pn acum. Vor mal fi unele pe care sau le-am scpat din vedere, sau nu le cunosc i sper ns c lista se va completa cu trecerea vremii; partea a doua, care va fi de mare folos pentru Iolcloristi, prezint i mai multe greuti de nvins. Au fost o sumedenie de reviste, mai cu seam peste Carpati. n care s-a publicat foarte mult i important material de literatur popular ... Intenia mea este c dac "eztoarea" ar mai avea zile

    7 REVISTE MOLDOVENE DE FOLCLOR IN SECOLUL AL XX-LEA 167

  • 24 "ezatoarea", an. III, 1894, vol, III, p. 206. 25 Artur Gorovcr, Povestea vieii unei reviste de folclor. Cluj. 1932, p. 31. 26 Tinta noastra, n an. 1. 19,08, nr. 1. 27 Mihai Lupescu, P. T. Kirtlcanu, D. Mihalacho, Leon Mrejer iu, Tudor Pamfile,

    C. Rdulescu-Codin i tefan Stan-Tutescu,

    s reproduc tot materialul acela ca i pierdut pentru noi. Pn atunci ns e necesar mcar nregistrarea bibliografic a acestui material"

  • 25 Literatura populare! ca mijloc de cretere naional, In an. III. 1910, DT. 2. 29 Frunz-verde, n an. III, 1910, nr. 7. 30 Vezi recenzia la volumul de povesti i legende din popor ngerul romanului, dp C. Rdulescu-Codin. 31 In "Studii i cercetri de istorie literar i folclor", an. V, 1956, nr. 1-2,

    p. 41--135.

    Tudor Pamfile o datorie naional 28. Nu lipsete atitudinea critic a redactorului fa de crile n care se public buci cu fond popular dar cu form strin. Problema lui "frunz-verde II din cntecele noastre populare l-a preocupat i pe Tudor Pamfile 29. O rubric a revistei se intitula Literatur popular -- ndrumri i culegeri. Sfatul permanent pe care l d Tudor Parnfile culegtorilor e de a-i alctui culegerile din produciile folclorice de acolo de unde dnsele rsar i cresc. Tra- ditionallsmul lui Tudor Pamf'ile e unul declarat fi, dovedindu-se total nereceptiv "la spiritul nou al lui O. Densusianu", Dincolo de o munc neobosit de adunare i ornduire a materialului cules dup direcia etnoqrafico-folcloric de la "eztoarea", Tudor Pamfile i-a definit i un fel de a aduna i prezenta materialul. Cu toat exactitatea proqramat drept principiu n virtutea tradiionalismului su, Tudor Pamfile intervine ntr-o msur arhaizant n texte pentru a nltura neologismele care ncepuser s apar, punct de vedere acceptat de fapt i de Academie in acea vreme. n genere, articolele publicate de Tudor Pamfile n proprie-i revist snt, sau apologii ale creaiei populare fa de scepticismul manifestat de unii scriitori, sau polemici mai mult cu caracter personal n care autodidactul i diletantul Pamfile voia s acrediteze ideea c literatura popular trebuie mai mult iubit dect discutat. Piind singurul "teoretician" al revistei sale, Tudor Pamfile ncearc i o clasificare a prozei populare 30.

    Schema cantitativ a materialului publicat n revist, alctuit de Valeriu Ciobanu n. studiul monoqrafic Tudor Pamiile 31, relev contri- buia de material etnografic i Iinqvistic adus de revist, din imensul material de creaie popular pe care i l-a propus s-I valorifice. Calen- darul revistei aprut intre anii 1911-1914 avea un profil mai larg incluznd i buci literare. In iulie 1921 revista folcleric bir ldean a trebuit s-i nceteze apariia prin moartea ntemeietorului ei de frunte, Tudor Pamfi1e. Timp de un, an li psa revistei a fost suplinit de publicaia folcloric oltean "Izvoraul".

    In amintirea harnicului lor coleg i colaborator Tudor Pamfile, folcloritii moldoveni i nchin o revist constituit pe profilul celei conduse de el. n februarie 1923 aprea la Dorohoi sub redacia lui D. Furtun i Petru G. Savin ".revista de limb, literatur i art popular Tudor Parnfile". "Cuvntul cel dinti" al ntemeietorilor reediteaz programul publicaiei folclorice a lui Tudor Pamfile. Revista aprea alturi de "eztoarea" lui Gorovei ajuns n ar ... ul 30, de "Izvo- resul" din Bistria-Mehedinti a lui Gh. N. Dumitrescu-Bistria ajuns n al 4-1ea an de existen i "Comoara satelor" din Blaj aflat abia n pri-

    9 REVISTE MOLDOVENE DE FOLCLOR IN SECOLUL AL XX-LEA .--_._--_.__._-_._-- 169

  • mul an de apariie. Dintr-o scrisoare adroset ele Mihail Sadoveanu redac- torului revistei se desprinde aprecierea pe care o ddea scriitorul celor care se strduiau s valorifice creaia popular : "Am vzut c a aprut primul numr din revista "Tudor Parnfile" ... Gndul pe care 1 ai. avut i fapta pe care o ndepl inesti snt ele toat lauda. Tudor Parnfile a fost un om cum puini snt n ara aceasta. Poti folosi cum vei socoti de cuviin articolul meu despre el... i dac voi putea fi folositor i altfel, voi da ajutorul meu cu toat dragostea, Cit totdeauna cnd e vorba de o seri- oas oper cultural" l? Liniile generale ale publicaiei, concepia, modul de publicare i culegere a materialului de folclor snt aceleai ca i ale predecesoarelor ei. Materialul publicat nu ridic probleme spe- ciale. Incercrile de teoretizare i interpretare a fenomenului folcloric sint .la fel de sumare. ntr-un ciclu de cteva articole, P. C. Savin face apoloqia Dragostei poporului roman. Numerele 1. 2, 3, an. II, 1924 snt dedicate "printelui sufletesc" al folcloritilor moldoveni, Artur Goro- vei. N. Mateescu i axeaz cercetarea asupra Literaturii populare pe valoarea etico-cognitiv a acesteia. Invtorul folclorist i pune a.ci i problema viitorului folclorului artindu-se deosebit de sceptic. O dat cu anul al doilea, 1924, "Tudor Pam file" i schimb subtitlul n "revist de muzic, art popular i folclor". Din anul al VI-lea, 1928, revista i ncheie apariia tu o suit de articole i nsemnri nchinate lui Tudor Pamfile cu prilejul dezvelirii la Tecuci a bustului su.

    O alt publicaie moldovean de folclor aprea n al doilea deceniu tot la Brlad cu titlul "Doiml - revist de limb, literatur i art popular", scoas de P. G. Savin la 1 mai 1928. Printre colaboratori: N. Mateescu, D. Furtun, 1. C. Beldie, 1. Zamfirescu s, a. "Doina" voia "s lege un fir rupt prin neateptat a moarte a acelui care a fost Tudor Pamfile ... voete s continue n aceleai margini, cu acelai program opera nceput i dus pe umerii lui atia' ani. .. Ne insusim in semn de adnc admiraie i adnc cinstire, ca s artm ce vrea "DoinaJJ articolul program al revistei "Ion Creanq nr. 1, an. 1, august, 1908, scris de mult regretatul maestru Tudor Pamfile " 33. Fa de prcdecesoa- rele sale, noua publicatie avea o rubric permanent de Stlldii i cerce- tri. Revista publica materialele cele mal diferite referitoare la creaia popular. Avea n vedere i lucrrile strine referitoare la folclorul nostru. Dup exemplul inaintasilor si, P. G. Savin ddea ndrumri colaboratorilor Cum se culege folclorul 34. 1. C. Beldie ncearc o defi- niie a Litera/urii poporane fcnd confuzie ntre ceea ce este creat de popor i ceea ce devine popular prin potrivirea cu spiritul poporului 3\ n Imur irile clate de P. G Savin la reaparlla revistei n 1935, an. Il, re- dactorul dovedeste o concepie mai. elestic despre folclor, depind

    170 LUCIA ROPU 10

    32 Scrisoare reprodus in an. I, 1923, nr. 3. ,3 Ce este i ce vrea "Doina", de P. \1, Savin, n an. I, 1928, nr. 1, p. 1-2, 34 In an. I, 1928, nr. 4. 35 In an. 1, 1923, !IL 5.

  • 11 REVISTE MOLDOVENE DI: FOLCLOR IN SECOLUL AL XX-LEA 171

    oarecum traditionalismul publicaiilor folclorice moldovene anterioare: "Folclorul nu numai n trecut are Izvorul su, ci el triete i se creeaz i acum, mai ales acum, dup prefacerile marelui rzboi care a creat un nou izvor de folclor" 36. Din pcate autorul DU i-a putut ilustra concret convingerile prin, materialul publicat, deoarece In acelai an revista dispare.

    a publicaie folcloric moldovean ele mai lung durat este "Ft-Frumos" redactat de Leca Morariu la Suceava din septembrie- octombrie 1926 pn n 1943. Ceea ce aduce nou aceast publicaie este atenia acordat constant i folclorului romnilor suei-dunreni prin cer- cetrile de folclor istro-romne ale lui Leca Mor ariu, a deosebit atenie se acord publicrii de cntece btrneti, haiducesti, de dragoste, cimi- liturilor bucovinene, multe din ele adevrate valori artistice. Publicaia sucevean avea un caracter mai pronuntat provincial fa ele celelalte publicaii moldovene de folclor prin prioritatea acordat folclorului bucovinean. Ca profil, revista are n mai mare msurii caracter folcloric dect etnografic. Aceeasi prudent In publicarea articolelor teoretice i studiilor se observ i la "Ft-Frumos", Cele cteva studii publicate urmresc preocuprile de folclor la AL Lambrior, Eminescu i influena literaturii populare la poet 37.

    ntre publicaiile moldovene de folclor trebuie menionat i efe- mera "Rndunica", - revist literar, tiinific i tolclorist" redactat de Elena D. a, Sevastos la Iai ntre 1393-1898. Elena Sevastos va primi din partea lui Artur Gorovei un sprijin colegial i un ndemn: "Te felicitez -- i scria A. Gorovei - pentru fericita idee ce ai avut si-i doresc izbnd desvrit. tu fgduiesc s fac pentru "Rndunica OI tot ce-mi va sta prin putin" 33. Revista a publicat n scurte-i existent cteva anecdote "poporaneli culese de Elena D. a. Sevas,os, un descntec de dragoste cules de Constanta Vulpescu-Sevastos, cntece din ara Oltului publicate de Elena D. a, Sevastos, cntece moldoveneti, mata- rial folcloric din Bucovina cules de Elena Niculit- Voronca i frag- mente din lucrarea Nunta la romni a Elenei Sevastos, pterniat de Academia Romn. Lipsit de colaboratori i elin alte provincii, de spri- jinul Iolcloristilor vremii, limitat la contribuia intemeietoarei, efe- mera publicaie nu s-a putut menine. Modesta-I contributie e tot etit de mic pe ct i-a fost apariia.

    Publicaiile folclorice moldovene din primele decenii ale secolului nostru au adus o contribuie particular, specific, n activitatea de propagare a interesului pentru folclor, formnd o qeneraie de amatori

    36 In an. II, 1929, nr. 4, p, 34. 37 Vezi art, lui Tiberiu Crudu si Leca Moreriu. 38 Vezi AL Bi str ieanu, Elena Sev astos, n "Studii si cercetri de istorie lHerar

    i folclor", nr, 1-2, 1957, an, IV, p. 113.

  • care au. mbogit culegerile, oferind material de studiu cercettorilor sl adncind cunoaterea productiilor artistice populare romneti. St- pnii de ideea c literatura popular este pe cale de total i rapid dis- paritie, colabora:torii n numr foarte mare i din toate provin- ciile culeg din aproape toate regiunile trii. Pornite din iniiativa entu- ziastului crturar moldovean Artur Gorovei, primele reviste moldovene speciale de' folclor au depit prin profilul lor i prin colaboratori carac- terul provincial determinnd n toate provinciile rii o micare folcloric similar. Dup modelul "eztorii" apar la nceputul secolului nostru reviste constituite pe profil asemntor 39. Ca orientare general de lucru se merge mai ales pe linia trasat de Alecsandri i Russo - un entuziasm asemntor, destinat, n primul rnd culegerii materialului i utilizrii lui artistice literare. Colaboratorii acestor reviste au privit problema studierii folclorului ca o etap ulterioar culegerii materia- lului imens de folclor nevalorificat total i ameninat s se piard. Convini c ndeplinesc o sarcin naional, ei au avut n vedere eule- gerea i publicarea materialului rmas n toate colurile rii. Este repetat' insistent ideea c fr munca lor efectuarea viitoarelor studii sistematice, tiinifice, asupra folclorului nu va fi posibil. Activitatea lor de plonierat la nceputul dezvoltrii folcloristicii romneti a sti- mulat progresul tiinei folclorice romneti, oferindu-i fundamentul Iaptic, Graba culegtorilor, lipsa uneori a unei metode tiinifice de culegere a materialului n ciuda normelor teoretice de respectare a autenticitil impuse n articolele programatice de ntemeietori, snt compensate de bogia materialului cules i publicat.

    In ntreag aceast activitate a lui Artur Gorovei, Tudor Pamfilc, Mihai Lupescu, Dumitru Furtun, P. G Savin, crora li s-a adugat un numr nesfrit de preoi i nvtori, unii au vzut o simpl "macula- tur folcloric" 40. Mai mult autodidactl, ei nu au fost lipsii de infor- maii despre micarea folcloric din apus, n deosebi din Frana i Anglia. Truda lor poart o pecete a improvizaiei, a muncii fcut din cald sentimentalism.

    Contribuia pozitiv a publicaiilor modovene de folclor de la nce- putul secolului nostru nscrie un capitol important n istoria Iolcloris- ticii romneti.

    172 LUCIA HOPlf 12

    39 "Ghiluul", 1912, Belota-Dolj, t, Sten Tuescu : "Izvoraul", 1919, revist rnuz ical popular, Blstri e-Mahadini. 1940, Gh. N. Dumltrescu-Bistrta , "Suflet olte- nesc", culegeri i cercetri folcloristice, 1927, Tudor Blsel, Plenita- Vlcea; .Buciumul", Gorj, I. 1. Buliqan, 1924-1936; "qllloara satelor", Blaj, Ian. 1923, Traian Ghorman , "Scnteia" - revist lunar ;'tiinific i de folclor a Societii de lectur "Ion Creang" a elevilor liceului Petru Maior din Gherla, C. Rdulescu- Codin j "Vlstarul", Cluj, 1933-1936; "ara Faqtlor", revist de literatur i folclor, Const. Milici, Solonet, Suceava.

    40 Expresia apartine lui Ovid Densusianu.

  • 13 REVISTg M.oLDOVENE DE FOLCLOR IN SECOLUl., AL XX-LEA 173

    REVUES MOLDA VES DE FOLKLORE PENDANT LES PREMtERES DECADES DU XX-EME SlECLE

    RESUME

    Cette etude poursuit la contribution des revues de folklore, parucs en Moldavie au cours des prernieres decades de notre siecle, telles que : "eztoarea" (1892-1929), "Ion Creang" (1908-1921), "Tudor Pamfile" (1923-1928), "Doina" (1928-1935), "Ft-Frumos" (1926-1943), au progres de la science rournaine du folklore.

    Apres avoir etabli quelques points de repere dans les prlncipales directions anterieures en ce domaine, jusqu'a la parution des premieres revues dediees exclusivement au folklore, on passe il I'analyse detaillee des revues mentionnees.

    Les conclusions revelent la contrlbution speclfique des revues moldaves ei de leurs animatcurs. te1s que: Artur Gorovei, Tudor Pamfile, Mihai Lupescu, Dumitru Furtun, P. G. Savin et d'autres il Ia propagation de I'interet pour le folklore.

    Leur principal merite est d'avoir forme une qeneration d'amateurs qui ont enrichi les recueils, en offrant du materiau d'etude aux inves- tigateurs futurs et en approfondissant la connalssance des productions artistiques du peuple roma in.