Revista Romana de Stomatologie - 2009 - Nr.1

Revista Românå deSTOMATOLOGIE

Volumul LVNr. 1

An 2009

Cod CNCSIS 756

Prof. Dr. D. BORZEA – Cluj-NapocaDr. C. BRUSCAGIN – ItaliaProf. Dr. A. BUCUR – Bucure¿tiProf. Dr. V. BURLU– Ia¿iDr. Ugo CAPURSO – ItaliaProf. Dr. V. CÂRLIGERIU – Timi¿Prof. Dr. V. CHERLEA – Bucure¿tiProf. Dr. Elvira COCÂRLÅ – Cluj-NapocaProf. Dr. M. CRÅIºOIU – CraiovaConf. Dr. B. DIMITRIU – Bucure¿tiProf. Dr. H. DUMITRIU – Bucure¿tiProf. Dr. L. ENE – Bucure¿tiProf. Dr. Norina FORNA – Ia¿iProf. Dr. A. GARFUNKEL – IsraelProf. Dr. N. GANUTA – Bucure¿tiDr. I.B.T. GEORGESCU – Bucure¿tiProf. Dr. D.L. GHERGIC – Bucure¿tiProf. Dr. Ov. GRIVU – AradProf. Dr. Mircea IFRIM – OradeaProf. Dr. A. ILIESCU – Bucure¿tiProf. Dr. Ecaterina IONESCU – Bucure¿ti

Conf. Univ. Dr. Ileana IONESCU – Bucure¿tiProf. Dr. S. IONIºÅ – Bucure¿tiConf. Dr. D.A. MARIª – Constan¡aG-ral Prof. Dr. T.A. MIHAI – Bucure¿tiProf. Dr. S. SANDHAUS – Elve¡iaProf. Dr. Valentina SCÂNTEI-DOROBÅº – Ia¿iProf. Dr. A. SCHNEIDER – GermaniaDr. Eugenia ROªCA – ItaliaProf. Dr. Mihaela PÅUNA – Bucure¿tiConf. Dr. Al. PETRE – Bucure¿tiProf. Dr. Mariana Brându¿a POPA – Bucure¿tiProf. Dr. S. POPA – ClujDr. Ion RÂNDAªU – Bucure¿tiProf. Dr. Dan Dumitru SLÅVESCU – Bucure¿tiConf. Dr. C. VÂRLAN – Bucure¿tiProf. Dr. Maria VORONEANU – Ia¿iProf. Dr. Theodor TRÅISTARU – Bucure¿tiConf. Dr. Irina ZETU – Ia¿iConf. Dr. Liviu ZETU – Ia¿iProf. Dr. Ervin WEISS – Israel

ISSN 1843-0805

Redactor ªef:Prof. Univ. Dr. Em. HUTU

Redactor ªef Adjunct:Conf. Univ. Dr. M.V. CONSTANTINESCU

Secretar General de Redac¡ie:Dr. Elena-Gabriela DESPA

Dr. E. POPA

Redactori verificare articole:Conf. Univ. Dr. Cornelia BÎCLEªANUDr. Tudor IONESCU, Dr. Dånu¡ CHIRU

Dr. Ingrid PINTILIE

Redactori Rela¡ii Interna¡ionale:Dr. Alina DAN

Dr. Simona MUNTEAN

CONSILIUL ªTIINºIFIC:

Revista este realizatå în colaborare cu Facultatea de Medicinå Dentaråa Universitå¡ii „Titu Maiorescu“,

Bucure¿ti

Editura Medicalå AMALTEA

Editori: Dr. M.C. PopescuDr. Cristian Cârstoiu

Director executiv: George StancaRedactori: Oana Cristina Plåcintå, Alina-Nicoleta Ilie

Prepress: AMALTEA TehnoPlusTehnoredactor: Gabriela CåpitånescuDTP: Petronella Andrei, Ana Francisc

Produc¡ie: Mihaela ConeaDistribu¡ie: Mihaela Stanca

________________CONTACT: [email protected]

ABONAMENTE: [email protected]

TIPAR:EMPIRE Print – RomExpo, Pavilion T, Bucure¿ti

tel.: 021 / 316 96 40, 031 / 405 99 99email: [email protected]

Universitatea de Medicinå ¿i Farmacie „Carol Davila“,Facultatea de Medicinå Dentarå, Bucure¿ti

Prof. Dr. Drago¿ STANCIU – DecanProf. Dr. Rodica LUCA – Prodecan

Conf. Dr. Radu ªerban ºOVARU – ProdecanConf. Dr. Codru¡ SARAFOLEANU – ProdecanProf. Dr. Victor NIMIGEAN – Secretar ªtiin¡ific

Universitatea „Titu Maiorescu“, Facultatea de Stomatologie, Bucure¿tiConf. Dr. Cornelia BÎCLEªANU – DecanConf. Gl. Dr. Viorel BÎTCÅ – ProdecanDr. Gabriela DESPA – Secretar ªtiin¡ific

Universitatea de Vest „Vasile Goldi¿“,Facultatea de Medicinå Generalå ¿i Medicinå Dentarå, Arad

Prof. Dr. Maria NEGUCIOIUProf. Dr. Voicu SEBEªAN

Prof. Dr. Emil URTILÅConf. Dr. Valeria COVRIGConf. Dr. Mugur POPESCUConf. Dr. Emanuel BRATU

Revista Românå de Stomatologie – Romanian Journal of Stomatology(Ro J Stomatol) – este revista oficialå a Societå¡ii Române de Stomatologie.

Prima asocia¡ie stomatologicå din România a apårut în 1923 ¿i s-a numitAsocia¡ia Generalå a Doctorilor în Medicinå Stomatologicå. În 1925 asocia¡ia aeditat revista „Presa Dentarå“, prima publica¡ie stomatologicå din România,care de-abia în 1937 ¿i-a schimbat denumirea în cea actualå, Revista Românåde Stomatologie, iar înfiin¡area Societå¡ii Române de Stomatologie a fostnotificatå de cåtre asocia¡ie în 1938.

În urma acreditårii din 2008 a CNCSIS, Revista Românå de Stomatologie afost încadratå într-o categorie superioarå, categoria B+, urmând så fie acreditatå¿i interna¡ional.

Revista are un nivel ridicat de con¡inut stiin¡ific ¿i se adreseazå în primulrând speciali¿tilor în stomatologie, dar ¿i celor care studiazå sau doresc sa fie lacurent cu noutå¡ile în domeniu, reprezentând o surså pertinentå de informa¡iiasupra noilor descoperiri ¿i inova¡ii în domeniile clinice legate de stomatologie,epidemiologie ¿i sånåtate oralå, biomateriale noi folosite în domeniu, dentisticåreparatorie, chirurgie oromaxilofacialå, stomatologie pediatricå, ortodontrie saueduca¡ie dentisticå.

Pentru a fi la curent cu cele mai recente descoperiri ¿i metode de tratamentdin toatå lumea, Revista Românå de Stomatologie a încheiat parteneriate cudiverse alte prestigioase surse de informa¡ie de specialitate: „Brazilian DentalJournal“, prestigioasa revistå brazilianå, lider mondial în odontologie, „OperativeDentistry“ o cunoscutå revistå din SUA care de¡ine o pozi¡ie foarte înaltå înierarhia revistelor dedicate interven¡iilor OMF, prezentând atât tehnici clinice,cât ¿i subiecte de cercetare clinicå sau de laborator, „Reuters/Health“ ¿i „Journalof Contemporary Dental Practice“, tot din SUA.

În prezent, Revista Românå de Stomatologie este indexatå în bazele de dateinterna¡ionale Proquest, Scirius, WAME, OmniMedicalSearch, iar pe viitorurmeazå så fie înscriså în bazele de date medicale Medline, Scopus, HighWirePress Standford, MedSci Communications, Medical-Journals etc.

Cuprins

EDITORIAL1. E. Hutu

Gerontofobie ¿i nu numai... ___________________________________________________________ 7

ESTETICÅ DENTARÅ2. R.A. Giurescu, E. Hutu

Discromiile dentare – etiopatogenie, caracteristici__________________________________________ 93. T. Ionescu, D. Stanciu

Restauråri estetice ale din¡ilor frontali devitali ___________________________________________ 13

OCLUZOLOGIE4. R.A. Giurescu, A.I. Popescu, A.M. Pangica, S. Stånescu, C. Bîcle¿anu

Dezechilibre ocluzale – Tehnici de restaurare directå ______________________________________ 21

ODONTOLOGIE5. A. Dan, Doina L. Ghergic, M.R. Târcolea, Oana Småtrea

Studiul comparativ al închiderii marginale a obtura¡iilor definitive în func¡iede materialele restauratoare utilizate ___________________________________________________ 29

6. C. Bîcle¿anuDiagnosticul ¿i managementul modern al cariei dentare ___________________________________ 34

7. M. ºuculinå, M. Råescu, M. Bani¡åStudiu imunohistologic asupra modificårilor de neodentinogenezå __________________________ 39

PROTETICÅ DENTARÅ8. E.G. Despa, G. Moise

Valoarea proteticå a tuberculului piriform _______________________________________________ 449. D.L. Ghergic, C.F. Andreescu

Studiu statistic privind aspecte clinice ale edenta¡iei par¡iale la persoanede peste 65 de ani ___________________________________________________________________ 47

10. D.L. Ghergic, C.F. Andreescu, M.R. TarcoleaStudiu privind posibilitå¡ile de reabilitare proteticå oralå cu ajutorulimplanturilor dentare ________________________________________________________________ 52

11. R. Lea¡å, E. Hutu, G. Lea¡åAspecte privind protezarea edenta¡iei par¡iale cu proteze mobilizabile cu bazå elasticå ___________ 56

BIOCHIMIE12. E. Rusu, T. Vassu, E. Moldoveanu, S. Enache-Soare

Efectul aspirinei ¿i piroxicamului asupra viabilitå¡ii celulare a unor specii de Candida _________ 60

CHIRURGIE BMF13. V. Bâtcå, O. Albi¡a, T. Bîtcå, T. Rogin, R. Bulata

Boala Recklinghausen prin adenom paratiroidian gigant – prezentare de caz __________________ 65

REVISTA REVISTELOR14. E.G. Despa, G. Moise

Metoda simplificatå pentru înregistrarea rela¡iilor intermaxilare la pacien¡ii edenta¡i total _______ 72

TERMINOLOGIE MEDICALÅ15. M. Radu

Teacher’s role in teaching English for Medical Purposes (EMP) ____________________________ 74

Contents

EDITORIAL1. E. Hutu

Gerontophobia and more... ______________________________________________________ 7

ESTHETIC DENTISTRY2. R.A. Giurescu, E. Hutu

Dental discoloration – etiopathology, features ______________________________________ 93. T. Ionescu, D. Stanciu

Aesthetic reconstruction of anterior devitalised teeth ________________________________ 13

OCCLUSOLOGY4. R.A. Giurescu, A.I. Popescu, A.M. Pangica, S. Stanescu, C. Biclesanu

Malocclusions – direct restoration techniques ______________________________________ 21

ODONTOLOGY5. A. Dan, Doina L. Ghergic, M.R. Tarcolea, Oana Smatrea

Comparative study of marginal adaptation of permanent fillingsin accordance with used restoration materials _____________________________________ 29

6. C. BiclesanuDiagnosis and modern management of dental caries ________________________________ 34

7. M. Tuculina, M. Raescu, M. BanitaThe immunohistological study about dentinogenic changes __________________________ 39

PROSTHODONTICS8. E.G. Despa, G. Moise

Prosthetic value of piriform tubercle _____________________________________________ 449. D.L. Ghergic, C.F. Andreescu

Statistical study of clinical aspects of partially edentulous span in peopleover 65 years _________________________________________________________________ 47

10. D.L. Ghergic, C.F. Andreescu, M.R. TarcoleaStudy over oral prosthetical restoration using dental implants ________________________ 52

11. R. Leata, E. Hutu, G. LeataAspects of partially endentulous span rehabilitation with mobile prosthesiswith elastic basis_______________________________________________________________ 56

BIOCHEMISTRY12. E. Rusu, T. Vassu, E. Moldoveanu, S. Enache-Soare

Aspirin and piroxicam effect on cellular viability of some Candida strais ______________ 60

BMF SURGERY13. V. Batca, O. Albita, T. Bitca, T. Rogin, R. Bulata

Recklinghausen disease through giant parathyroid adenoma _________________________ 65

MAGAZINE REVIEW14. E.G. Despa, G. Moise

Simplified method for recording maxillomandibular relations in complete dentures _____ 72

MEDICAL TERMINOLOGY15. M. Radu

Teacher’s role in teaching English for Medical Purposes (EMP) ______________________ 74

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009 7

1EDITORIAL

GERONTOFOBIE ªI NU NUMAI...Gerontophobia and more...

Prof. Dr. Emilian Hutu

Cu ani în urmå a rulat ¿i la noi un film de succesdespre via¡a unei familii de eschimo¿i.

La un moment dat, dupå o existen¡å plinå deeforturi ¿i priva¡iuni, mama eschimosului, ajunsåedentatå, nemaiputând mânca din carnea durå defocå, se sacrificå låsându-se mâncatå de un ursalb flåmând.

Retoric vorbind, båtrâna eschimoaså a între-våzut posibilitatea ca fiul ei så vâneze ursul, så-lmånânce ¿i astfel, toate proteinele ei, inclusivADN-ul så se transfere în ¡esuturile fiului, nuro-rilor, copiilor etc.

Pânå aici toate sunt frumoase ¿i impresionante.La ora actualå înså o familie de eschimo¿i tråie¿teîn cabane (colibe) încålzite, cu frigider (da, da!),televizor, laptop etc., iar mama båtrânå, probabiledentatå, beneficieazå de proteze mobile sau maibine zis de implante.

Se spune cå omul este singura fiin¡å care poatesupravie¡ui total edentat. Deci meritul este al pro-teticii dentare, nu-i a¿a?

Fire¿te, nu ne putem închipui un crocodil austra-lian sau un tigru bengalez fårå din¡i.

Ne putem totu¿i gândi, de exemplu, la un bucu-re¿tean fårå din¡i!

Edenta¡ia totalå, dar ¿i cea par¡ialå, întinså, esteapanajul vârstei a treia, pensionårii. Îi vezi stândla cozi la policlinici (în timp ¿i spa¡iu) care maibeneficieazå de ofertele Casei de Asiguråri sau ceimai înståri¡i (ei sau copii lor) la cabinete particulare,iar al¡ii cu venituri medii la cele pu¡ine policlinicicu platå care au mai råmas, cu pre¡uri mai reduse.

Mul¡i î¿i recondi¡ioneazå protezele vechi pecare ¿i le adapteazå singuri (obicei cunoscut întoatå Europa) sau acceptå altele noi pe care lesuspecteazå deseori.

Nu vezi nici unul perfect mul¡umit.Un medic mai în vârstå care are mai mult timp

de discu¡ii (nu se folose¿te doar de internet) în-reabå!

Apare sfânta anamnezå!Aflå cå pacientul are destule boli ¿i destule

necazuri, între care o boalå cronicå foarte frecventîntâlnitå, lipsa sau nesiguran¡a ob¡inerii banilor.Mai to¡i ace¿ti pacien¡i se simt marginaliza¡i. Aravea multe de oferit, ca pricepere, manualitate, ex-perien¡å, dar cine are nevoie de ele?

Sunt surprin¿i cå la multe posturi de televiziuneapar indivizi care cer cu insisten¡å eliminarea lordin via¡a socialå ¿i cu toate cå la nivel global limitade vârstå cre¿te, utilizarea „resurselor“ disponibileeste privitå cu dispre¡.

Toate ¿colile de stomatologie cer medicilor sårecomande ¿i så supravegheze respectarea unordiete pentru pacien¡i.

Între altele, pentru pacien¡ii de vârsta a treia serecomandå alimenta¡ie cu 2000 de calorii/zi ¿i cuo ra¡ie protidicå superioarå adultului (vârsta a doua)¿i 50% så fie de origine animalå (A.O.S., 25 sep-tembrie 2001).

Câ¡i ar putea s-o respecte!De ce acest lucru? Pentru a supravie¡ui, pentru

a depå¿i mereu limita de vârstå, ca scop principalal evolu¡iei umane.

La aceste informa¡ii, pacientul nostru î¡i zâm-be¿te cu amåråciune.

Cu cinism se spune: gata, sunte¡i liberi, nu maitrebuie så vå trezi¡i de diminea¡å ca så ajunge¡i laserviciu! Odihni¡i-vå, pleca¡i în excursie!

Folosi¡i avioane performante (Concorde, deexemplu, care a explodat în aer, plin de pensionari)sau vase de croazierå (dacå se scufundå unul, cinemai are timp de pensionarii imobiliza¡i în cåru-cioare).

Din fericire, pensionarii români beneficieazåde cozi pentru a ob¡ine niscaiva locuri în sta¡iunilesubcarpatice ¿i deci nu sunt în pericol, iarautoritå¡ile nu-¿i pot permite så închirieze Concordepentru ei.

8 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009

În aceea¿i ordine se înscrie imaginea dramaticåa medicilor pensionari care au muncit zeci de aniaproape pe gratis, în condi¡ii grele de existen¡å, ¿inu au avut cum så-¿i acumuleze averi, sau profesoriuniversitari care spun vechilor lor absolven¡i såmai organizeze din când în când câte o reuniunecomemorativå ca så mai poatå mânca ¿i ei cevamai consistent la vreun restaurant.

În felul acesta, societatea gerontofobå se în-dreaptå cu succes cåtre...?

Putem spune cåtre o societate juvenilå în carecei care nu au ajuns pensionari cred cå vor avea otinere¡e ve¿nicå.

Chiar în societå¡ile primitive existå un sfat albåtrânilor. Dar la noi?

Dupå concep¡iile actuale, un Churchill ar fitrebuit så-¿i încheie activitatea mult mai devremedecât a fåcut-o. Din fericire, acolo au fost englezi.

De fapt cine este de vinå? Cine a promovataceastå concep¡ie? Tot actualii pensionari care,muncind din greu, au neglijat educa¡ia tinerei ge-nera¡ii!

Din ce în ce mai mult, vezi tineri debusola¡icare î¿i pierd vie¡ile în accidente stupide sau ¿i lesuprimå pentru motive neimportante.

Cu o astfel de genera¡ie ar mai fi posibile unMårå¿e¿ti sau un Oituz?

Ar mai apårea un simbol ca statuia soldatuluide la Båneasa?

Dar despre coriferii stomatologiei române¿ticine î¿i mai educe aminte?

Så fie totul doar o gerontofobie?La încheierea discu¡iei mele cu pacientul, acesta

a mai spus întristat: „Cui så-i spun: ave¡i grijå debåtrâni ¿i folosi¡i-i pânå nu e prea târziu?“!


2ESTETICÅ DENTARÅ

DISCROMIILE DENTARE –ETIOPATOGENIE, CARACTERISTICI

Dental discoloration – etiopathology, features

Asist. Univ. Ddr. Raluca Anca Giurescu, Prof. Dr. Emilian HutuCatedra de Proteticå Dentarå, Facultatea de Medicinå Dentarå,

Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti

REZUMATDisfunc¡ia fizionomicå apare atunci când existå modificåri localizate la nivelul din¡ilor frontali, ceea ce antreneazåo alterare a armoniei dento-dentare, dento-alveolare ¿i dento-faciale, cu consecin¡e negative asupra proprieiimagini, ca ¿i a celei percepute de anturaj. Tratamentul disfunc¡iei fizionomice se face diferen¡iat, în raport cuetiologia, tipul de disfunc¡ie prezentat de pacient ¿i, nu în ultimul rând, ¡inând seama de vârsta ¿i profesiunealui, de dorin¡a ¿i posibilitå¡ile sale materiale.

Cuvinte cheie: discromii dentare, etiopatogenie, caracteristici.

ABSTRACTPhysiognomy dysfunction appears when there changes localized to front teeth, with alteration of the dental,facial harmony, with negative consequences on own images. The treatament is differentiated, in relation withetiology, the kind of dysfunction, the patient’s age and the profession and his possibilities materials.

Key words: dental discoloration, etiopathology, features.

Disfunc¡ia fizionomicå apare atunci când existåmodificåri de formå, volum, pozi¡ie, numår,ocluzie ¿i culoare localizate la nivelul din¡ilorfrontali, modificåri care antreneazå o alterare aarmoniei dento-dentare, dento-alveolare ¿i dento-faciale, cu consecin¡e negative asupra proprieiimagini, ca ¿i a celei percepute de anturaj.

1. Modificårile de culoare sunt cunoscute ¿isub numele de discromii dentare ¿i reprezintå unadintre cele mai frecvente disfunc¡ii fizionomicepentru care pacien¡ii apeleazå la un tratamentestetic. Sunt clasificate dupå urmåtoarele criterii:

– dupå momentul instalårii discromiei, pot fiprimare ¿i secundare;

– dupå mecanismul etiopatogenetic, existå discro-mii endogene intrinseci ¿i exogene extrinseci;

– dupå vitalitatea dentarå întâlnim discromiila nivelul din¡ilor vitali ¿i devitali.

A. Modificåri de culoare determinate de tetraciclinå

Modificårile de culoare apar la incisivii ¿icaninii superiori ¿i inferiori, dupå administrare detetraciclinå, începând din luna a IV-a de via¡åintrauterinå ¿i pânå la vârsta de 7 ani. Mecanismulde apari¡ie al colora¡iei tetraciclinice se crede cåeste o reac¡ie de chelare a ionilor de calciu de lasuprafa¡a structurii hidroxiapatitei în curs de

Adreså de coresponden¡å:Asist. Univ. Ddr. Giurescu Raluca Anca, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. GheorghePetra¿cu, Nr. 67A, Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593

email: [email protected]


mineralizare. Tetraciclina nu este acumulatå decâtpar¡ial în smal¡, cea mai mare parte gåsindu-se îndentinå Brown, 1974.

Dupå erup¡ia din¡ilor, sub influen¡a luminiicomplexul de chelare calciu-tetraciclinå-oxifosfatse oxideazå, î¿i pierde fluorescen¡a prin pierdereafosforului ¿i se formeazå un pigment ro¿u de 4-alfa-12-anhidro-4-oxo-dometil-amino-tetraciclinåDavies,1985.

Din¡ii permanen¡i anteriori suferå un proces depigmentare în urma tratamentului cu tetraciclinåefectuat la vârste cuprinse între 3-7 ani, iar tipulalterårii culorii depinde de doza de antibioticadministratå (colora¡ia apare dupå o dozå de 21mg/kg/zi), de durata tratamentului (o duratå medie de4-5 zile este suficientå pentru o colorare evidentåa smal¡ului) ¿i mai depinde de deriva¡ii de tetra-ciclinå utiliza¡i.

Clasificare:– Formå u¿oarå – modificarea de culoare

apare în nuan¡e de galben-deschis sau, mairar, gri-deschis, uniform distribuitå în 1/3incizalå;

– Forma moderatå – colora¡ia este uniformå,dar de nuan¡e mai pronun¡ate de galben-închis pânå la brun ¿i cenu¿iu (fig. 1);

– Forma severå – colora¡ia este intenså, gri-închis spre albastru sau cafeniu-purpuriu,extinså sub formå de benzi transversale, cuzone de concentra¡ie în 1/3 cervicalå (fig. 2).

Smal¡ul din¡ilor apare pestri¡, marmorat, cu aspect„mâncat de molii“, din cauza interferårii fluoruluiîn procesul de calcifiere a matricei smal¡uluidin¡ilor permanen¡i. Aceasta determinå o in-completå maturare a smal¡ului, care devine poros¿i opac.

Colora¡ia se limiteazå la smal¡, este bilateralå¿i bimaxilarå ¿i, dupå gravitate, are trei forme:

– Forma minorå – smal¡ul apare påtat, cuzone albicioase, cretoase (fig. 3);

– Forma medie – apar pete cafeniu-gålbui(fig. 4);

– Forma severå – apar modificåri în texturasmal¡ului, care devine opac, cafeniu, friabil¿i se desprinde parcelar de pe dentinå (fig.5).

Figura 1Discromie determinatå de tetraciclinå, forma moderatå

Figura 2Discromie determinatå de tetraciclinå, forma severå

B. Modificåri de culoare determinate de fluorozå

Apar dacå în primii ani de via¡å copilul ingereazåo concentra¡ie de fluor de peste 1mg/l de apå.

Figura 3Discromie determinatå de fluorozå, forma minorå

Figura 4Discromie determinatå de fluorozå, forma medie

Figura 5Discromie determinatå de fluorozå, forma severå

11REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 2009

C. Modificåri de culoare din cauze necunoscute

Sunt discromii dentare rare, care apar fårå cauzeaparente ¿i pot înso¡i boli generale, cum ar fiosteogeneza imperfectå. Se caracterizeazå prinapari¡ia pe dinte a unor zone colorate în portocaliu,de întindere variabilå. În afec¡iunile hepatice cuicter hemolitic poate apårea o impregnare a¡esuturilor dure dentare cu pigmen¡i biliari dincircula¡ia generalå. S-au semnalat discromii den-tare în unele avitaminoze B, C, PP, în thalasemia¿i eritroblastoza fetalå, în anemia hemoliticå, înunele afec¡iuni endocrine.

D. Modificåri de culoare de naturå hemoragicå

Apar ca urmare a unui episod traumatic petrecutla vârste timpurii, cu ruperea vaselor sanguine ¿iextravazarea eritrocitelor în interiorul canaliculelordentinare. Afecteazå unul sau mai mul¡i din¡ifrontali, din¡ii sunt vitali, de culoare roz.

E. Colora¡iile din¡ilor la persoanele în vârstå

Sunt cele mai frecvente discromii dentare ¿i suntîntâlnite frecvent la persoanele de peste 50 de ani.Odatå cu trecerea anilor, din¡ii devin gålbui pânåspre brun, sunt mai întuneca¡i, netezi, plani, lipsi¡ide strålucire. Acest fenomen natural se datoreazådepozitelor de dentinå secundarå sau ter¡iarå, cuobliterarea camerei pulpare ¿i este accentuat deviciile alimentare.

F. Pata albå (White Spot)

Pata albå cretoaså poate fi congenitalå sau poateså aparå prin combinarea mai multor factori careac¡ioneazå în perioada de dezvoltare a din¡ilorpermanen¡i (fig. 6).

G. Discromii dentare determinate de mineralizareasecundarå

Survin dupå contuzii sau subluxa¡ii dentare ¿i,ca urmare a obliterårii camerei pulpare ¿i acanaliculelor dentinare, pot så reducå sau så su-prime transluciditatea dintelui, dându-i o culoaregalben-brunå.

H. Defecte de smal¡

La din¡ii cu hipoplazie de smal¡, acesta apareneregulat ¿i uneori poros. Zone extinse de pesuprafa¡a smal¡ului fixeazå selectiv pigmen¡i deorigine bucalå, ceea ce då un aspect inestetic.

I. Discromii cauzate de obiceiuri alimentare

În cele mai multe dintre cazuri, discromiile audrept cauzå diferite obiceiuri alimentare pe carele prezintå pacientul. Astfel, cei care fumeazå, caresunt mari båutori de cafea, (fig. 7) ceai saudeguståtorii de vin ro¿u, se prezintå în cabinetulstomatologic deranja¡i de modificarea culorii din-¡ilor.

Figura 6Pata albå cauzatå de fluorizare

Figura 7Discromie cauzatå de consumul de cafea

J. Discromii de naturå iatrogenå

Materialele dentare folosite pot da discolora¡iila nivelul ¡esuturilor dentare ¿i se pot prezenta casimple coloråri date de materialul folosit, caretranspare prin smal¡ul translucid. În cazulrestaurårilor vechi, suprafe¡ele adiacente aleacesteia pot fi colorate fie din cauza unei deteriorårisecundare, caria secundarå, fie din cauza eliberåriidiferi¡ilor ioni. Astfel se pot întâlni pete negru-cenu¿ii cauzate de amalgam, pete negre cauzatede nitra¡i de argint, pete maronii cauzate de iodsau pete galben-maronii cauzate de diferite uleiuriesen¡iale.


Tot în aceastå categorie intrå ¿i modificårile deculoare rezultate în urma unei extirpåri, atuncicând nu se realizeazå corect hemostaza sanguinå,atât intraradicular, cât ¿i interradicular.

BIBLIOGRAFIE:

1. Andreescu C., Cherlea V., Vârlan C., Vârlan V., Dumitriu B. –Elemente de odontologie, Ed. Prahova, Ploie¿ti, 1998

2. Bratu D., R. Nussbaium – Bazele clinice ¿i tehnice ale protezåriifixe, Ed. Signata, Timi¿oara, 2001

3. Bîcle¿anu C. – Aspecte clinice ¿i terapeutice ale leziunilornoncavitare, Craiova, 2003

4. Popa M. – Estetica în odontoterapia restaurativå, Ed. UniversitaråCarol Davila, Bucure¿ti, 2002

5. Rînda¿u I. – Proteze dentare, vol.I, Ed. Medicalå, Bucure¿ti, 20006. Slåvescu D.D., Rînda¿u O.V. – Metalo-ceramica dentarå, Ed.

R.C.R. Print, Bucure¿ti

Figura 8Discromie rezultatå în urma unei extirpåri


RESTAURÅRI ESTETICE ALE DINºILORFRONTALI DEVITALI

Aesthetic reconstruction of anterior devitalised teeth

ªef Lucr. Dr. Tudor Ionescu, Asist. Univ. Dr. Dana StanciuFacultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti

3ESTETICÅ DENTARÅ

Adreså de coresponden¡å:ªef Lucr. Dr. Ionescu Tudor, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr. 67A,Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593


REZUMATDevitalizarea din¡ilor anteriori genereazå probleme serioase, legate în mod deosebit de esteticå. Reconstruc¡iaacestora poate avea unele aspecte particulare, chiar dacå distruc¡ia nu este foarte întinså. În fiecare caz, amdescris prin metode diferite realizarea esteticii, pas cu pas, fiecare având particularitå¡ile sale.

Cuvinte cheie: reconstruc¡ii estetice, din¡i anteriori devitali.

ABSTRACTDevitalisation of anterior teeth configures serious problems, especially the aesthetics. Their reconstructioncould have some particular aspects even the tooth damage is not so extended. In every case we describedthe aesthetic reconstruction step by step different methods with their particularities.

Key words: aesthetic reconstruction, anterior devitalised teeth.

Medicina dentarå se adreseazå unei zone culargi implica¡ii estetice, restaurårile dentare,indiferent de zona în care se gåsesc, trebuie så res-pecte integrarea perfectå în ansamblul aparatuluidento-maxilar din punct de vedere func¡ional.

„Surâsul dento-labial“ este un concept, ¿i dacåunul dintre executan¡i se înscrie într-o discordan¡å,este de datoria medicului dentist så intervinå pentrua restabili armonia, deoarece elementele surâsuluidento-labial nu pot compune un surâs frumos,decât într-un perfect acord ¿i doar atunci se poateinstitui cea mai prestigioaså fericire a fe¡ei umane:„miracolul surâsului“ (Abucaya).

NORME ESTETICE DENTARE ÎN ZONA FRONTALÅ

Imaginea surâsului dento-labial începe så aparåîn prima decadå a secolului XX, când dezvoltareaartei cosmetice a dus la o evolu¡ie a vie¡ii socialeodatå cu schimbarea obiceiurilor ¿i a manierelor.A început så se acorde mai multå aten¡ie fe¡ei, carea devenit mai deschiså ¿i mai expresivå, ¿i în

armonia cåreia din¡ii au cåpåtat un rol important,apårând totodatå preocuparea pentru tratamentuldentar ¿i îngrijirea din¡ilor, pentru un zâmbet câtmai plåcut.

Figura este cuprinså între limita frontalå aregiunii piloase a capului ¿i menton, iar fa¡a estezona cuprinså între linia sprâncenelor ¿i menton.Figura este împår¡itå în trei etaje: superior (a): întrelinia sprâncenelor ¿i limita frontalå a regiuniipiloase a capului, mijlociu (b): între liniasprâncenelor ¿i linia subnazalå, inferior (c): întrelinia subnazalå ¿i menton (fig. 1).

Fa¡a este împår¡itå în douå etaje: superior (a):coincide cu etajul mijlociu al figurii ¿i inferior (b):coincide cu etajul inferior al figurii (fig. 2).

Pentru a îndeplini condi¡ia esteticå în refacerilezonei frontale trebuie ¡inut cont de ¿i deurmåtoarele aspecte:

– forma ¿i pozi¡ia din¡ilor în func¡ie de vârstå,sex ¿i personalitate (fig. 3),

– culoarea din¡ilor (fig. 4).


– gradul de vizibilitate al din¡ilor – pentruaspectul fizionomic al individului esteimportant ¿i gradul de vizibilitate al din¡ilorîn timpul vorbirii ¿i surâsului. Nivelul de pefa¡a vestibularå a frontalilor, la care se ridicåbuza superioarå în timpul surâsului, nudepå¿e¿te coletul acestora la majoritateaindivizilor (fig. 5 a), de¿i existå persoane la

Figura 1Etajele figurii

Figura 2Etajele fe¡ei

Culoarea constituie factorul cel mai importantîn refacerile estetice, deoarece armonia culoriloreste mai importantå decât cea a formelor.

Figura 3Forma ¿i pozi¡ia din¡ilor

Figura 4Aspect din¡i frontali


care devine vizibil ¿i o parte a procesuluialveolar ¿i a mucoasei gingivale (fig. 5 b).

– Pierderea unor elemente tisulare pulpare ¿iumorale cu rol în fagocitozå ¿i formarea deanticorpi împiedicå declan¿area mecanis-melor chimico-biologice care se opundifuziunii bacteriene;

– Dispari¡ia celulelor odontoblastice ¿i a celu-lelor mezenchimale primare atrage dupå sinedispari¡ia proceselor neoformatoare dedentinå;

– Distrugerea aparatului de recep¡ie ¿i tran-smisie a pulpei pune în imposibilitate scoar¡a¿i centrii subcorticali: nu ac¡ioneazå în modcorespunzåtor la solicitårile exercitate asupradintelui.

ODONTOTERAPIE RESTAURATIVÅ ÎN ZONAFRONTALÅ – MODALITÅºI DE TRATAMENT

1. Metode de restaurare directå cu materialecompozite a din¡ilor anteriori cu leziunicarioase (fig. 6 a, b, c)

Figura 5 aGrad normal de vizibilitate al din¡ilor frontali

Figura 5 bSurâs care descoperå linia coletului

ESTETICA FRONTALILOR SUPERIORI

Criteriile clinice de apreciere a esteticii din¡ilorfrontali superiori sunt: pozi¡ia marginii incizale ¿igradul de vizibilitate a din¡ilor; pozi¡ia linieiinterincisive; raportul dintre lå¡ime ¿i lungime;aspectul contururilor gingivale; „regula de aur”;zonele de contact; axele din¡ilor; profunzimeacâmpului vizual; coridorul bucal; culoarea ¿iforma.

Pierderea vitalitå¡ii dentare are de cele mai multeori multiple consecin¡e nefavorabile:

– Troficitatea ¡esuturilor dentare nu mai esteasiguratå, deci rezisten¡a dintelui fa¡å deagresiunile chimice ¿i microbiene la nivelulcavitå¡ii bucale scade foarte mult;

– Resturile protoplasmatice din fibrele Tomes ¿idin substan¡a organicå a smal¡ului î¿i schimbåconstantele fizice de elasticitate ¿i de sus¡inerea prismelor smal¡ului, iar dintele nu mai poateface fa¡å tuturor solicitårilor mecanice;

Figura 6 aLeziuni carioase

Figura 6 bCavitå¡i preparate


Particularitå¡i ale reconstruc¡iei coronare pedin¡ii devitali

Reconstituirea coronarå a din¡ilor devitaliprezintå unele particularitå¡i în compara¡ie cureconstituirile realizate pe din¡i vitali. Distrugeriletisulare mari, rezultate uneori prin evolu¡iaîndelungatå a cariei, precum ¿i sacrificiul desubstan¡å durå necesarå accesului instrumentelorfolosite în tratamentul endodontic, determinådificultå¡i în asigurarea reten¡iei. De asemenea,rezisten¡a ¡esuturilor dure, mai micå decât la din¡iivitali, are drept consecin¡å fractura pere¡ilorrestan¡i, insuficient de gro¿i, dupå reconstituireamorfofunc¡ionalå a din¡ilor.

De aceea, la din¡ii devitali, în afara metodelorde refacere coronarå întrebuin¡ate la din¡ii vitalipentru ob¡inerea unei reten¡ii ¿i rezisten¡e maxime,se apeleazå frecvent ¿i la alte procedee. În acestsens, se recurge la folosirea camerei pulpare ¿i acanalelor radiculare pentru ancorarea obtura¡iilor.

Stabilirea atitudinii terapeutice celei mai con-venabile se face în func¡ie de gradul de distruc¡iea dintelui, de pozi¡ia pe arcadå, precum ¿i deexperien¡a medicului ¿i a mijloacelor tehnice decare dispune.

Refacerea prin obtura¡ie a coroanei din¡ilordevitali – fårå mijloace suplimentare de reten¡ie –se recomandå în toate situa¡iile clinice în care,dupå efectuarea tratamentului endodontic, pot fimen¡inu¡i din coroana dintelui cel pu¡in doi pere¡irezisten¡i, paraleli între ei ¿i numai dacå por¡iuneacoronarå restantå oferå posibilitå¡i de realizare areten¡iei materialului de obtura¡ie (carii ocluzo-aproximale, ocluzo-cervicale, mezio-ocluzo-distale, ocluzo-vestibulare, aproximale).

Prepararea por¡iunii coronare restante a din¡ilordevitali în vederea inserårii obtura¡iei se face în

linii mari ca ¿i pentru din¡ii vitali, cu unele micimodificåri. ªi aici este obligatorie exereza în tota-litate a dentinei alterate, precum o preîntâmpinarea apari¡iei recidivei de carie. Pentru reten¡ie, pere¡iilaterali pot fi u¿or convergen¡i spre ocluzal, iarobtura¡ia definitivå trebuie så påtrundå ¿i în camerapulparå a dintelui. Pere¡ii sub¡iri vor fi scurta¡i ¿ireconstitui¡i ulterior prin obtura¡ie.

Existå situa¡ii clinice când distruc¡ia coronaråeste foarte întinså, în care dintele devital nu maioferå suficien¡i pere¡i pentru a reten¡iona o obtu-ra¡ie simplå ¿i nici motive suficiente pentru arecurge la o solu¡ie proteticå, refacerea coronaråa din¡ilor devitali se poate realiza în cabinet prina¿a-zisa „obtura¡ie armatå“ cu ajutorul diferitelormijloace de reten¡ie suplimentarå (pivo¡i) metalicisau din fibrå de sticlå.

2. Fa¡etarea directå cu materiale compozite

Succesiunea etapelor: vizualizarea leziuniicauzatoare a modificårii aspectului estetic aldintelui ¿i aprecierea etiologiei sale. Se stabilescgradul de implicare a ¡esuturilor dure dentare ¿ilimitele acestuia ¿i se stabile¿te morfologia viitoareifa¡ete în conformitate cu cea a dintelui omolog.Se aleg culoarea viitoarei restauråri ¿i materialulcompozit adecvat (fig.7). Prepararea fe¡ei vesti-bulare presupune îndepårtarea din smal¡ul de pefa¡a vestibularå a dintelui a unui strat de 0,5-1 mmla din¡ii devitali, respectând conturul convex însens axial ¿i transversal al coroanei dentare. Seizoleazå din¡ii, preferabil cu diga (fig. 8).

Aplicarea materialului compozit liber pesuprafa¡a vestibularå a dintelui (fig. 9), se face stratcu strat, în urma gravårii acide, timp de 15 secunde(fig. 10) ¿i a aplicårii unui adeziv amelo-dentinar(fig. 11), care se fotopolimerizeazå, sau cu ajutorulunei cape transparente care va fi adaptatå la colet¿i proximal, pe suprafa¡a preparatå înainte de reali-zarea demineralizårii.

Figura 6 cObtura¡ii din compozit

Figura 7Aspectul leziunii


În final se lustruie¿te ¿i se finiseazå fa¡eta (fig.12).

Figura 8Izolare cu diga

Figura 9Aplicarea straturilor succesive de compozit

Figura 10Demineralizarea suprafe¡elor

Figura 11Aplicarea adezivului dentinar

Figura 12Finisarea obtura¡iei

Aspect final al fa¡etei

Aspect ini¡ial

Fa¡etare directå, caz clinic


Aspect final

TERAPIA PROTETICÅ A DINºILOR DEVITALI (CUMODIFICÅRI DE CULOARE) DIN ZONA

FRONTALÅ

Prepararea din¡ilor pentru coroane mixtemetalo-ceramice sau ceramicå integralå

ªlefuirea reduc¡ionalå a dintelui pentru coroanemixte metalo-ceramice în zona frontalå se face înurmåtoarele limite (fig. 13):

– suprafe¡ele vestibulare în zonele vizibile sereduc uniform, cu cel pu¡in 1,5 mm, pentrua asigura spa¡iu scheletului metalic rigid(0,3-0,5 mm), pentru coroana mixtå ¿i celpu¡in 1 mm pentru ceramicå;

– marginea incizalå a dintelui se reduce cuminimum 2 mm, pentru a putea conformamarginea incizalå ceramicå sub¡ire, translu-cidå, cu aspect natural;

– suprafe¡ele proximale se reduc cu minimum1 mm, måsurarea fåcându-se de la colet,asigurând astfel spa¡iu mai mare în zona decontact interdentar cu un efect estetic maibun;

– ¿lefuirea fe¡ei palatinale variazå în func¡iede raporturile ocluzale, ¿lefuindu-se mini-mum 1 mm.

Prepararea bontului se face într-o anumitåsuccesiune a ¿lefuirii suprafe¡elor coronare:

– ¿lefuirea marginii incizale – se indicå reali-zarea unor ¿an¡uri de orientare cu ajutorulunor instrumente diamantate calibratecilindro-conice cu vârf plat. Incizurile voravea o profunzime de 2 mm;

– suprafa¡a vestibularå se va realiza în douåplanuri, cervical ¿i incizal, urmårind conturulnatural al dintelui. Adâncimea suprafe¡ei

vestibulare care va trebui ¿lefuitå se reali-zeazå cu ajutorul unor freze de ghidaj.Planul cervical va determina axa de inser¡iea restaurårii, iar cel incizal asigurå spa¡iulpentru ceramicå.

– zona gingivalå a suprafe¡ei vestibulare va ficonformatå sub forma unui prag care poatefi supra/subgingival sau juxtagingival ¿ipoate avea patru configura¡ii:a) pragul cu bizou, care asigurå cea mai

bunå închidere marginal, dar nu satisfaceexigen¡ele estetice;

b) prag înclinat în unghi obtuz;c) prag drept de 90°;d) prag în chanfrein rotunjit.

– la nivelul fe¡ei vestibulare, pragul va avea olå¡ime mai mare, pentru a asigura rezisten¡acomponentelor metalo-ceramice (în cazulcoroanei mixte) ¿i un strat suficient de grosde material ceramic, pentru un aspect mainatural.

– ¿lefuirea suprafe¡elor proximale permite oconvergen¡å spre incizal de 6° a celor douåsuprafe¡e proximale;

– ¿lefuirea fe¡ei orale permite conformareaunui perete subcingular deretentivizat, cu oconvergen¡å de 6-10° spre incizal, ¿i asi-gurarea spa¡iului optim în func¡ie de ra-poartele ocluzale pentru acest tip de coroanedin zona frontalå. Pragul de pe fa¡a vesti-bularå poate fi exprimat ¿i pe fa¡a oralå,devenind circular;

– rotunjirea muchiilor ¿i definitivarea praguluigingival constituie etapa finalå a preparåriibontului; deosebit de importantå la coroa-nele mixte metalo-ceramice este eliminareapunctelor de concentrare de stres.

Figura 13Schemå – prepararea din¡ilor anteriori pentru coroanemixte metalo-ceramice


Caz clinic 1 FAºETAREA INDIRECTÅ CERAMICÅ

Prepararea dintelui în vederea receptårii unei fa¡ete

Forma prepara¡iei depinde în mare måsurå demodificårile culorii din¡ilor ¿i se reflectå mai ales înlocalizarea zonelor proximale ¿i de colet (fig. 14).

ªlefuirea marginii incizale: în mod ideal trebuieså asigure o grosimea ceramicii de 1 mm (cânddintele se dore¿te a fi alungit cu 1 mm se va rotunjidoar marginea incizalå ¿i se va crea o linieterminal). Se realizeazå ¿an¡uri de orientare lanivelul marginii incizale cu ajutorul unei frezediamantate cilindrice, care vor fi apoi unite pentrua se stabili pozi¡ia finalå a marginii.

ªlefuirea reduc¡ionalå a fe¡ei vestibulare: 0,5-0,7 mm ¿lefui¡i din fa¡a vestibularå sunt suficien¡ipentru din¡ii maxilari, din¡ii mai mici, cum ar fiincisivii mandibulari, se pot ¿lefui din fa¡avestibularå 0,3 mm. Se impune så existe o grosimecorespunzåtoare a smal¡ului. Când se impune opreparare în dentinå, aceasta trebuie så fieobligatoriu sub 50% din suprafa¡a totalå. Setraseazå la nivelul fe¡ei vestibulare ¿an¡uri de orien-tare cu ajutorul unui instrument diamantat cilin-dric, care vor fi apoi unite pentru a realiza o redu-cere uniformå la nivelul suprafe¡ei vestibulare;

ªlefuirea la nivelul suprafe¡ei proximale: liniaterminalå proximalå se preferå fie sub formå dechanfrein, cu excep¡ia existen¡ei unor diasteme sautreme, când va avea formå de panå; zona decontact proximalå este påstratå la din¡ii cu modi-ficåri minime coloristice, plasând linia terminalåproximalå la circa 0,2 mm spre vestibular; în cazulmodificårilor cromatice majore se extinde prepa-rarea interproximalå în zona de contact pânå lajumåtate din profunzimea ambrazurii vestibulare;prepararea zonei de sub punctul de contact seimpune când restaurarea finalå se deosebe¿tecromatic de structura dentarå nepreparatå; aceaståzonå din pozi¡ie oblicå devine vizibilå.

ªlefuirea la nivelul liniei terminale gingivale:în toate cazurile se preferå termina¡ia în chanfrein.

Aspect clinic ini¡ial

Aspect final al coroanelor metalo-ceramice

Caz clinic 2


Aspect clinic final al coroanelor integral ceramiceFigura 14

Prepararea din¡ilor anteriori pentru fa¡etare indirectå


Caz clinic Trebuie luate în considerare caracteristicile ana-tomice ¿i suprafe¡ele laterale corelate cu vârsta ¿imodificårile de formå consecutive abraziunii. Trebuieavute în vedere, de asemenea, anumite elemente:

– conturul marginal;– zona de transparen¡å;– macro- ¿i microstructura;– culoarea smal¡ului ¿i a dentinei;– discromiile, prepararea corectå cu bizotare

suficientå este importantå.Ceramica pentru fa¡ete reprezintå singura posi-

bilitate de a restaura func¡ia ¿i de a conserva exce-lent caracteristicile estetice. Avantajele ceramiciisunt o esteticå mai bunå, biocompatibilitate, confi-gurarea culorii, o rezisten¡å mai mare la abraziune,dar ¿i stabilitate ca formå ¿i culoare.

Problematicå este realizarea de fa¡ete în cazulunui strat de smal¡ foarte sub¡ire, a unei discromiiaccentuate, mai ales intrinseci ¿i la pacien¡ii cuaspecte clinice defavorabile, cum ar fi bruxismul.În aceste cazuri, singura în måsurå så restabileascåaspectul morfofunc¡ional ¿i estetic al dinteluidevine reconstruc¡ia proteticå cu o coroanå metalo-ceramicå sau integral ceramicå.

BIBLIOGRAFIE:

1. Cherlea, V – Tratamentul endodontic, Ed. Na¡ional, Bucure¿ti,2000

2. Popa, Brându¿a – Estetica în odonoterapia restauratorie, Ed.Univ. „Carol Davila”, Bucure¿ti, 2002

3. Bratu, D – Bazele clinice ¿i tehnice ale protezårii fixe, Ed. Signata,Timi¿oara, 2001

4. Cosmetic Dentistry-beauty & science, Nr.1, nov. 20075. Hutu E. ¿i colab. – Tehnici curente de proteticå dentarå, Ed.

Didacticå ¿i Pedagogicå, Bucure¿ti, 20006. Mount Graham J, Hume WR – Conservarea ¿i restaurarea

structurii dentare. Ed. All, Bucure¿ti, 1999


Aspect clinic final

CONCLUZII

Nu rareori în practica stomatologicå existå con-fruntåri cu privire la metoda de tratament restau-rativ aleaså: restaurare directå sau restaurareindirectå.

Succesul func¡ional ¿i estetic la o restaurare cumaterial compozit este determinat de diver¿ifactori. Alegerea corectå a culorii, în condi¡ii deluminå naturalå, este indispensabilå.


4OCLUZOLOGIE

Adreså de coresponden¡å:Asist. Univ. Dr. Raluca Anca Giurescu, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu,Nr. 67A, Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593

email: ralu_anca@yahoo. com

DEZECHILIBRE OCLUZALE – TEHNICI DERESTAURARE DIRECTÅ

Malocclusions – direct restoration techniques

Asist. Univ. Dr. Raluca Anca Giurescu, Asist. Univ. Dr. Anca Iuliana Popescu,ªef Lucr. Dr. Anna Maria Pangica, Asist. Univ. Dr. Silviu Stånescu,

Conf. Dr. Cornelia Bîcle¿anuFacultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“

REZUMATÎn stomatologie, termenul ocluzie a fost preluat din limba latinå „ocluzio“, ceea ce înseamnå „a închide“, „acontacta“. Prin urmare, ocluzia dentarå poate fi consideratå în cinematica mandibularå un caz particularcaracterizat prin prezen¡a contactelor între din¡ii arcadei inferioare ¿i din¡ii arcadei superioare, la închiderealor, indiferent de pozi¡ia mandibulei fa¡å de maxilar.Datoritå multitudinii de pozi¡ii a mandibulei fa¡å de maxilar, contactele dento-dentare statice dintre arcadeledentare sunt variabile ¿i pot interesa to¡i din¡ii, un grup func¡ional de din¡i sau numai o pereche de din¡iantagoni¿ti.Scopul lucrårii este de a eviden¡ia solu¡iile terapeutice morfofunc¡ionale la nivelul din¡ilor laterali la pacien¡ii careprezintå dizarmonii ocluzale.Pentru realizarea studiului au fost examina¡i 110 pacien¡i, 47 bårba¡i ¿i 63 femei, cu vârste cuprinse între 20 ¿i61 de ani, care prezentau dezechilibre în ocluzia ortognaticå.În conceperea planului de tratament restaurativ s-a ¡inut cont de particularitå¡ile tabloului clinic, gradul delezare al suprafe¡elor ocluzale, de prezen¡a sau absen¡a denivelårii planului de ocluzie ¿i de posibilitateacreårii unui echilibru ocluzal optim.Rezultatul investiga¡iilor a stat la baza elaborårii unei variante noi a tehnicii de restaurare. Esen¡a acesteivariante constå în modelarea cuspizilor ¿i arhitecturii ocluzale prin metoda restaurårii cuspizilor.

Cuvinte cheie: ocluzie, dezechilibru ocluzal, din¡i laterali, restaurare.

ABSTRACTIn dentistry, the term occlusion was taken from latin language “ocluzio”, witch means: “ to shut up”, “to havea contact”. Consequently, dental occlusion can regard in mandibular kinematics a particular case which canbe characterized by the dental contacts between the teeth from maxillary and the teeth from mandible incontact unconcerned of the mandible positon toward the maxillary.By reasons of the amount positions of the mandible toward the maxillary, the static dento-dental contactsbetween dental arch are variable and can interest all teeth, a function group of teeth or only a pair of antagonistteeth.The purpose of this paper is to accentuate solution of the fuction unity at present rate of use the masticatorsof patient wich present occlusal imbalance.To fulfil this study there were examined 110 patients, 47 males and 63 females, with age between 20-61 yearsthat presented imbalance in normal occlusion.In contrivance with the restaurative plan of treatment were taken into account the clinical particularity, thelesion degree of the oclusal surface, presence or absence of dislevelment to the occlusal plane and theposibility to make an optic occlusal balance.The issue of this investigation was based on a new restoration technique. The nature of this roundabout lineis to moulding the cusps and the architecture occlusion with restoration of cusps method.

Key words: occlusion, malocclussion, masticators, restoration.


IntroducereO problemå actualå a medicinei dentare este

reprezentatå de patologia dezechilibrelor ocluzale,un subiect dificil atât în procesul de diagnosticare,cât ¿i de dezvoltare a tratamentului morfofunc-¡ional. Aceasta se explicå prin faptul cå în etapeleini¡iale ale dezechilibrelor ocluzale tabloul cliniceste ¿ters, lipsit de simptome subiective semnifi-cative. Ca etiologie, în literatura de specialitate semen¡ioneazå leziunile odontale coronare, cu afec-tarea reliefului ocluzal, edenta¡iile par¡iale ¿i com-plica¡iile lor (abraziunea ¡esuturilor dure, migråridentare, parafunc¡ii musculare), anomalii dentarede numår, volum ¿i pozi¡ie.

Complexitatea problemei constå ¿i în faptul cåmodificårile morfologice ocluzale provoacå trans-formarea contactelor dento-dentare func¡ionale încontacte dento-dentare nefunc¡ionale. Astfel, întrearcadele dentare se instaleazå un numår mare devarietå¡i interocluzale anormale, cu consecin¡egrave pentru întreg aparatul dento-maxilar. Acestedezechilibre ocluzale duc la schimbarea direc¡ieide distribuire a for¡elor ocluzale care genereazåsuprasolicitarea din¡ilor antrena¡i în proces, ¿iinfluen¡eazå negativ func¡ionalitatea arcadelordentare, a sistemului muscular ¿i a ATM.

Studiile literaturii de specialitate relevå cercetareapreponderentå a dezechilibrelor ocluzale generatede edenta¡iile par¡iale, fiind insuficient elucidateparticularitå¡ile tabloului clinic ¿i metodele detratament morfofunc¡ional în etapele ini¡iale demanifestare a acestor dezechilibre. Insuficient suntredate particularitå¡ile de concepere ¿i realizare atratamentului morfofunc¡ional în raport cuarhitectura ariilor ocluzale ale din¡ilor laterali, care,având o structurå complexå, necesitå nu numai oreconstituire cantitativå a reliefului ocluzal, dar ¿io reabilitare morfofunc¡ionalå.

MATERIAL ªI METODÅ

Pentru realizarea studiului au fost examina¡i110 pacien¡i (47 de bårba¡i, 63 de femei) cu vârstecuprinse între 20 ¿i 61 de ani, cu aceastå patologie,a dezechilibrelor în ocluzia ortognaticå, fårå semneclinice esen¡iale de afec¡iuni ale parodon¡iului(lotul de studiu). Lotul de referin¡å l-au constituit10 persoane (studen¡i, 5 bårba¡i, 5 femei) în vârståde 20-24 de ani, cu arcadele dentare integre înocluzia ortognaticå ¿i 10 pacien¡i (5 bårba¡, 5femei) din lotul de 110, cu vârsta cuprinså între26-43 de ani, cu dezechilibre ocluzale ¿i trata¡iprin metode obi¿nuite.

Examenul clinic al pacien¡ilor s-a efectuat con-form schemei tradi¡ionale: examen subiectiv,examen obiectiv exo- ¿i endobucal, urmat de exa-menul paraclinic.

Urmåtoarea etapå a examenului clinic a constatîn analiza rela¡iilor intermaxilare în ocluzia cen-tricå ¿i func¡ionalå. Raportul dintre arcadele den-tare în ocluzia centricå se caracterizeazå printr-uncontact static interarcadic. Contactele dento-den-tare în ocluzia centricå normalå se instaleazå cu olocalizare preciså, de tip: margine incizalå-supra-fa¡å palatinalå; cuspid-fosetå; cuspid-ambrazurå.Aceste contacte trebuie så fie punctiforme, mul-tiple, stabile ¿i realizate uniform pe toti din¡ii depe arcada dentarå. În unele situa¡ii clinice, cum arfi migråri dentare, leziuni coronare, obtura¡ii in-corect modelate, aceste contacte nu se realizeazåconform tiparului descris mai sus, fiind astfel con-siderate patologice.

Înregistrarea ¿i diagnosticul contactelor dento-dentare patologice se efectueazå cu ajutorul oclu-zogramei, ob¡inutå în cearå sau cu hârtie dearticula¡ie (fig. 1).

Comparativ cu înregistrarea în cearå, care poatefi studiatå în afara cavitå¡ii bucale, poate fi påstratå¿i utilizatå repetat pe parcursul tratamentului,ocluzograma ob¡inutå cu hârtie de articula¡ie poatefi studiatå imediat în cavitatea bucalå ¿i nu poatefi påstratå. Este o metodå utilizatå frecvent ¿i esteconsideratå eficientå în echilibrarea ocluziei. Laanaliza ocluzogramei se ¡ine cont de numårul,localizarea ¿i intensitatea contactelor dento-dentare(fig. 2). În acest scop, se utilizeazå hârtia de indigosau hârtie de articula¡ie „Bahsch“.

Figura 1Hârtie de articula¡ie Bahsch


În baza rezultatelor examenului clinic ¿i para-clinic al pacien¡ilor investiga¡i, s-a urmårit gradulde avansare al modificårilor de structurå a supra-fe¡ei arcadelor dentare în dependen¡å de factoruletiologic, durata de timp de la apari¡ia procesuluipatologic ¿i caracterul interven¡iilor stomatologiceefectuate anterior. Pentru o interpretare corectå amanifestårilor clinice ale dezechilibrelor ocluzaleîn dinamicå, datele anamnestice au fost îmbinatecu cele ale stårii obtura¡iilor ¿i lucrårilor proteticeprezente. Analizând datele anamnestice referitoarela etiopatogenia declan¿årii dezechilibrelor oclu-zale, s-a constatat cå dupå instalarea ocluzieifiziologice, factorul principal care afecteazå supra-fe¡ele ocluzale ale din¡ilor îl reprezintå proceselecarioase ¿i necarioase.

Prin urmare, primele semne de lezare ale supra-fe¡ei ocluzale a din¡ilor pot fi considerate ca situa¡iide risc în declan¿area dezechilibrelor ocluzale ¿ia func¡iilor aparatului dento-maxilar.

Datele anamnestice confirmå cå declan¿areadezechilibrelor ocluzale nu numai în fazele inci-piente, dar deseori ¿i în cele avansate, sunt binesuportate de pacien¡i ¿i, ca regulå, ei prezintå acuzenumai la dezechilibrele func¡ionale (mastica¡ie,fizionomie, fona¡ie).

Leziunile carioase coronare cu lipså de sub-stan¡å au fost tratate prin metoda restaurårii directe,cu materiale compozite ¿i ionomere, care asiguråun tratament morfologic ¿i estetic calitativ. Trebuiemen¡ionat cå tratamentul restaurativ direct alacestor pacien¡i s-a efectuat în totalitate sau încombina¡ie cu tratamentul indirect la 23 dintre ei.

În conceperea planului de tratament restaurativs-a ¡inut cont de particularitå¡ile tabloului clinic,gradul de lezare al suprafe¡elor ocluzale, de pre-zen¡a sau absen¡a denivelårii planului de ocluzie,a rela¡iilor interocluzale ¿i de posibilitatea creåriiunui echilibru ocluzal optim.

Restaurarea reliefului ocluzal al din¡ilor lateralis-a bazat pe rezultatele examenului clinic ¿i pestudiul modelelor la 10 persoane cu vârste între20 ¿i 24 de ani, cu arcade dentare integre, în ocluzieortognatå. Rezultatele cercetårilor privind particu-laritå¡ile structurii anatomice a din¡ilor laterali aupermis depistarea unor aspecte de deosebire asuprafe¡elor ocluzale în compara¡ie cu caracterelecomune, fapt important pentru procesul de resta-bilire a morfologiei dentare.

Molarii 1 superiori

Un punct de reper anatomic cheie în restaurareareliefului ocluzal este creasta oblicå de smal¡,formatå din unirea crestelor triunghiulare distaleale cuspizilor disto-vestibulari cu cele alecuspizilor mezio-palatinali (fig. 3).

Figura 2Contacte ocluzale în normå

Figura 32. 6-relief ocluzal

Molarii 1 inferiori

Mårimea ¿i pozi¡ia celor 5 cuspizi este în core-la¡ie sau „x“. Forma de „+“, (fig. 5) rezultå dinintersec¡ia ¿an¡urilor mezio-distal ¿i vestibulo-lingual, cu crearea unei fosete sau a unui contactintercuspidian. Forma de „y“ (fig. 4) ia na¿tere laintersec¡ia ¿an¡urilor mezial ¿i distal, cu creareafosetei anterioare-centrale, de la care porne¿te¿an¡ul ¿i se prelunge¿te cåtre intersec¡ia ¿an¡urilordistal ¿i lingual – foseta centralå distalå. Acestdesen se întâlne¿te cel mai frecvent ¿i asigurå uncontact ocluzal optim ¿i stabil între primii molari.Forma de „x“ (fig. 6) apare la intersec¡ia ¿an¡urilormezial ¿i lingual, cu crearea fosetei centrale


anterioare, iar prin unirea ¿an¡urilor vestibular ¿idistal se creeazå foseta centralå distalå.

Rezultatul investiga¡iilor care se referå la parti-cularitå¡ile de structurå ale suprafe¡ei ocluzale adin¡ilor laterali în ocluzia ortognaticå au stat la bazaelaborårii unei variante noi a tehnicii de restaurarea acestei structuri. Esen¡a acestei variante conståîn modelarea cuspizilor ¿i arhitecturii ocluzale prinmetoda „plicului“, când reconstituirea are loc prinrestabilirea consecutivå a cuspizilor opu¿i. Larealizarea acestei tehnici consideråm cå este ne-cesar så se ¡inå cont de urmåtoarele 2 situa¡iiclinice: a) lezarea suprafe¡ei ocluzale cu påstrareaunuia sau a mai multor cuspizi ¿i b) lezarea totalåa reliefului ocluzal.

Etapele de restaurare a suprafe¡ei ocluzale aM1 superior cu påstrarea unuia sau a maimultor cuspizi

La modelarea corectå a arhitecturii suprafe¡eiocluzale a molarilor prin metoda directå esteimportant så folosim ¿i ni¿te criterii obiectivesuplimentare (fotografii, scheme, mulaje), ceea ceeste dificil în activitatea cotidianå.

Etapele de modelare a suprafe¡ei ocluzale sunt(fig. 7):

1. determinarea gradului de lezare a suprafe¡eiocluzale;

2. evaluarea preliminarå a contactelor ocluzalerestante ¿i schi¡area conturului viitoareirestaura¡ii;

3. modelarea cuspidului MP (mezio-palatinal)¿i a crestei oblice;

4. modelarea pantelor orale ale cuspidului MV(mezio-vestibular) ¿i crearea fisurii meziale;

Figura 4Forma de „Y”

Figura 5Forma de „+”

Figura 6Forma de „ X”

Figura 7Schema etapelor de modelare a lui 26, cu påstrareaînål¡imii cuspizilor: a) lezarea suprafe¡ei ocluzale; b)modelarea crestei oblice; c, d) modelarea cuspizilor MV¿i DP.

a b

c d


5. modelarea crestei oblice meziale ¿i creareafosetei centrale anterioare;

6. modelarea cuspidului DP (disto-palatinal) cucrearea fisurii distale;

7. modelarea crestei oblice distale.

Etapele de restaurare a suprafe¡ei ocluzale aM1 inferior lezatå în totalitate

Relieful ocluzal al M1 inferior prezintå o arhi-tecturå variatå ¿i sistematizatå în cele trei tipuri dedesen: „+, Y, X“. ºinând cont de tipul desenuluiarhitectonic, tehnica de restaurare a reliefului oclu-zal al acestui dinte trebuie så asigure func¡ionalitateocluzalå optimå.

Pentru aceasta, înainte de a începe modelareasuprafe¡ei ocluzale este necesar så luåm în consi-derare nu numai absen¡a reliefului, dar ¿i fostuldesen arhitectonic, care se apreciazå dupå dintelede pe hemiarcada opuså. Ulterior se vor realizaetapele de modelare, cu restabilirea tipului dedesen ocluzal, dupå metoda „plicului“:

1. studiul rela¡iilor interocluzale;2. constituirea elementelor de sprijin a coroa-

nei cu por¡iuni separate de material resta-urativ, cu transformarea în defect MOD;

3. transformarea defectului MOD în defect MO,cu crearea contactului proximal distal;

4. transformarea defectului MO în defect O ¿icrearea contactului proximal mezial;

5. modelarea cuspidului DV, MV ¿i CV(centro-vestibular);

6. în func¡ie de tipul desenului arhitectonic, seefectueazå modelarea reliefului ocluzal. Larealizarea desenului „+“, se începe mode-larea cu cuspidul DL (disto-lingual). Acestcuspid se restaureazå mai înalt ¿i mai ascu¡itdecât ultimul cuspid distal. Apoi se mo-deleazå cuspidul ML (mezio-lingual) , ca celmai mare. Locul de unire a pantelor cus-pizilor se separå prin creasta mezialå trans-versalå ¿i se îngusteazå spre foseta mezialåcentralå. În cazul arhitecturii în „X“,modelarea începe cu cuspidul DL, astfel încâtcreasta longitudinalå a acestui cuspid såtraverseze por¡iunea centralå a coroanei îndirec¡ia cuspidului MV. Ulterior, se mode-leazå cuspidul ML. Modelarea arhitecturiiîn „Y“ începe cu cuspidul ML, care se une¿teprin creasta sa longitudinalå cu cuspidul DV,separând suprafa¡a ocluzalå în 2 pår¡i.Urmeazå modelarea cuspidului DL. Se ¡inecont de faptul cå acest cuspid ML este pu¡inmai înalt ¿i mai mare decât cel DL ¿i la fel

de înalt ¿i mai ascu¡it decât cel MV.7. modelarea cuspidului distal este etapa finalå

de modelare a suprafe¡ei ocluzale a M1inferior pentru toate tipurile de desene arhi-tectonice.

Figura 8Schema etapelor de modelare lui 46 cu lezarea totalå a

reliefului ocluzal ¿i crearea desenului arhitectonic în„Y”, dupå metoda „plicului”

a b

c

e f

d

CAZURI CLINICE

Cazul nr. 1

Pacient A.S., 29 de ani, se prezintå la cabinetulstomatologic cu o serie de leziuni carioase tratate¿i netratate la nivelul din¡ilor laterali, cu dereglåriîn mastica¡ie ¿i obosealå muscularå la mastica¡iaalimentelor dure.

În urma examenului endobucal se constatå:– 36 ¿i 46 sunt acoperi¡i cu coroane metalice

¿tan¡ate, cu relief ocluzal plat, cu retrac¡iegingivalå (fig. 12);

– 16, 17, 26 prezintå obtura¡ii cu semne decontrac¡ie a materialului ¿i carie secundarå(fig. 11);


– pe 15, 25, 27, 35, 37, 38, 45, 47, 48 seobservå leziuni carioase (fig. 11, fig. 12).

Analizând ortopantomograma, ocluzograma(fig. 10) ¿i studiul de model, se eviden¡iazå pre-zen¡a dezechilibrelor ocluzale.

Diagnostic

Leziuni carioase tratate ¿i netratate la niveluldin¡ilor 15, 25, 16, 17, 26, 27, 35, 37, 38, 45, 47,48, cu prezen¡a dezechilibrelor ocluzale în ambelezone laterale.

Plan de tratament:– îndepårtarea coroanelor metalice de pe 36

¿i 46 (fig. 13, fig. 15);– restaurarea directå a din¡ilor leza¡i cu Filtek

Flow, Filtek Z 250 (3M ESPE) (fig. 14, fig. 16).

Figura 9Situa¡ia ini¡ialå

Figura 10Realizarea ocluzogramei

Figura 11Arcada superioarå

Figura 12Arcada inferioarå

Figura 13Îndepårtarea coroanei


Figura 14Prepararea cavitå¡ii metalice de pe 46

Figura 15Îndepårtarea coroanei

Figura 16Contacte ocluzale pe metalice de pe 3. 6, 4. 6 ¿i 4. 7

restaura¡i

Figura 17Contacte ocluzale

Figura 18Ocluzie centricå dupå restaurare pe 3. 5, 3. 6, 3. 7

restaurare partea dreaptå

Figura 19Ocluzie centricå dupå restaurare partea stângå


REZULTATE ªI DISCUºII

Sub influen¡a diferi¡ilor factori endogeni ¿iexogeni, arcadele dentare sunt afectate frecvent,modificând astfel relieful ocluzal ¿i func¡ia oclu-zalå cu toate consecin¡ele. În acest context, se men-¡ioneazå cå dezechilibrele ocluzale condi¡ioneazådeclan¿area disfunc¡iei ocluzale.

S-a constatat cå, cu cât era mai mare durata detimp de la apari¡ia leziunilor coronare, cu atât eraumai exprimate ¿i modificårile la nivelul arcadelordentare, deci ¿i dezechilibrele ocluzale.

S-a observat cå modificårile de structurå aleariilor ocluzale ale din¡ilor laterali produse de pro-cese carioase ¿i necarioase se manifestå prin dis-truc¡ia reliefului, mic¿orarea numårului de contacteocluzale, desfiin¡area contactelor interdentare ¿idenivelarea planului de ocluzie, producând deze-chilibre interocluzale cu o agravare a tabloului cli-nic.

S-a stabilit cå reducerea numårului de contacteocluzale este influen¡at ¿i dependent de gradul delezare a suprafe¡elor masticatorii ale din¡ilor late-rali.

Dezechilibrele ocluzale genereazå disfunc¡iimusculare manifestate prin asimetrie func¡ionalå¿i, în timp, influen¡eazå procesele de sclerotizarea corticalei condililor articulari ai mandibulei, du-când la mic¿orarea dimensiunii verticale de oclu-zie. Mic¿orarea DVO produce modificåri de rela¡ieîntre componentele ATM.

BIBLIOGRAFIE

1. Cherlea V, Bîcle¿anu C – Tratamentul conservator al leziunilordentare coronare, Ed. Infomedica Bucure¿ti, 2007

2. Grivu ON, Curtuzan V, Manca¿ C, Freimann P – Morfologia ¿iembriogeneza din¡ilor umani, Ed. Walt Press, Timi¿oara 2007


5ODONTOLOGIE

STUDIUL COMPARATIV AL ÎNCHIDERIIMARGINALE A OBTURAºIILOR DEFINITIVE

ÎN FUNCºIE DE MATERIALELERESTAURATOARE UTILIZATE

Comparative study of marginal adaptation of permanentfillings in accordance with used restoration materials

ªef Lucr. Dr. Alina Dan, Prof. Dr. Doina Lucia Ghergic,Asist. Univ. Dr. Monica Raluca Târcolea, Asist. Univ. Dr. Oana Småtrea

Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå, Facultatea de Medicinå Dentarå,Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti

Adreså de coresponden¡å:ªef Lucr. Dr. Alina Dan, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr. 67A, Sector3, Bucure¿ti, Cod 031593


REZUMATCaria dentarå, o boalå cu frecven¡å crescutå în rândul popula¡iei, impune tehnici ¿i materiale restauratoare dince în ce mai eficiente. În acest scop am efectuat un studiu comparativ al închiderii marginale a obtura¡iilordefinitive, cu diferite materiale restauratoare. Materialele folosite au fost: amalgam de Ag ¿i materiale compozite,respectiv Herculite al firmei Kerr.Marginile de smal¡ ale cavitå¡ii au fost preparate conven¡ional ¿i metoda de fulare a materialului a fost respectatå.Pentru obtura¡iile de amalgam, dupå cum se ¿tie deja, am folosit reten¡ia mecanicå, iar pentru compozit,tehnica etching. Închiderea marginalå a fost evaluatå la 40 de obtura¡ii cu materiale compozite ¿i 20 de obtura¡iicu amalgam, la o perioadå de timp constantå de 12 luni. Obtura¡iile cu materiale compozite prezentau oînchidere marginalå foarte bunå fa¡å de cele cu amalgam. Dar, dupå cum bine ¿tim, nu putem opri microinfiltra¡iamarginalå a obtura¡iei cauzatå de trecerea timpului, precum ¿i de o serie de al¡i factori.

Cuvinte cheie: obtura¡ie definitivå, închidere marginalå, amalgam de Hg, materiale compozite.

ABSTRACTDental caries, a disease with an increasing incidence in range of population, dictates more effective techniquesand restoration materials.The aim of this study was marginal adaptation of different permanent filling materials. The materials used were:mercury amalgam and composite (Herculite Kerr). The enamel margins were prepared conventionally and themethod for materials insertion was respected. For amalgam restorations, as you already now, we usedmechanical retention and for composite the etching technique.The marginal adaptation was evaluated, after 12 months, for 40 resin composite restorations and 20 amalgamrestorations. Resin composite restorations showed a very good marginal adaptation than amalgam restorations.But we know that marginal micro – infiltration of dental fillings, caused by time and others factors, cannot beprevented.

Key words: permanent fillings, marginal adaptation, mercury amalgam, composite.

INTRODUCERE

Realizarea unei închideri marginale eficienteîntre materialul obturator ¿i marginea cavitå¡ii estede o mare importan¡å, deoarece în timp, prin

acumularea de factori patogeni ¿i microinfiltra¡iemarginalå, se instaleazå caria marginalå secundarå,care evolueazå în profunzime ¿i provoacå subminarea


¿i/sau fracturarea pere¡ilor cavitå¡ii ¿i ulteriorafectarea pulpei dentare.

SCOPUL STUDIULUI

În aceastå lucrare am efectuat un studiucomparativ al închiderii marginale a obtura¡iilordefinitive, evaluat la o perioadå de timp constantåde 12 luni, unde s-au utilizat douå tipuri demateriale restauratoare.


Materialele folosite au fost: amalgam de Ag ¿imateriale compozite. Închiderea marginalå a fostevaluatå la 40 de obtura¡ii cu materiale compozite(Herculite Kerr) ¿i 20 de obtura¡ii cu amalgam deAg.

Marginile de smal¡ ale cavitå¡ii au fost preparateconven¡ional, metoda de fulare a materialului afost respectatå, condi¡iile de igienizare ¿i izolare,de asemenea.

Pe un lot de 40 de din¡i care urmau a fi obtura¡icu materiale compozite, s-au preparat cavitå¡i dediferite clase. Marginile de smal¡ au fost bizotateîn unghi de 45° pentru a permite o bunå påtrunderea acidului demineralizant.

Prepararea materialului de obtura¡ie s-a realizatconform indica¡iilor firmei producåtoare; în cazulamalgamului respectându-se timpul de malaxareal capsulelor predozate cu mercur ¿i pulbere deAg în amalgamator.

Figura 1Bizotarea în unghi de 45°

Pe un alt lot de 20 de din¡i care urmau a fiobtura¡i cu amalgam au fost preparate, de ase-menea, cavitå¡i de toate clasele. Marginile de smal¡au fost preparate în unghi de 90°.

Dupå preparare, cavitå¡ile au fost igienizate,îndepårtându-se complet pulberea de dentinå,sânge ¿i salivå. Izolarea s-a realizat cu diga ¿iaspiratorul de salivå în cazul ambelor tipuri deobtura¡ii.

Figura 2Izolarea cu diga

Figura 3Amalgam

Figura 4Compozit


Polimerizarea compozitului s-a realizat, deasemenea, conform indica¡iilor producåtorului.

Sub obtura¡iile de amalgam s-au aplicat 2straturi de varnish, iar sub cele de compozit, dupåcaz, bazå intermediarå pe bazå de hidroxid decalciu, peste care s-a aplicat o bazå de cimentglassionomer.

Materialul compozit a fost inserat în douåmoduri: a) în 20 de cavitå¡i într-un singur strat; b)în celelalte 20, în mai multe straturi.

Amalgamul s-a aplicat într-un singur strat,presând succesiv cantitå¡i mici cu ajutorul fu-loarului, pânå la obturarea completå a cavitå¡ii.

Matricea metalicå Ivory s-a aplicat în specialla cavitå¡ile de clasa a II-a, iar matricea transparentåde celuloid pentru cele de clasa a II-a ¿i a IV-a.Obtura¡iile au fost finisate ¿i lustruite.

REZULTATE

Dupå 12 luni, obtura¡iile au fost evaluate ¿i s-aconstatat cå douå dintre restaurårile cu compozitprezentau colora¡ie la nivel marginal fa¡å de patrudintre restaurårile de amalgam care prezentau per-colare.

CONCLUZII

– Obtura¡iile din compozit prezentau o maibunå închidere marginalå fa¡å de cele dinamalgam, fapt care demonstreazå cå sistemeleadezive realizate între marginile de smal¡ ¿imaterialul de obtura¡ie sunt superioare reten-¡iei mecanice a amalgamului.

– Bizotarea ¿i demineralizarea marginilor desmal¡ îmbunåtå¡esc închiderea marginalå ¿i

Figura 5Aplicarea matricei Ivory ¿i a penelor (icuri) interdentare

Figura 6Obtura¡ii finisate


controlul infiltra¡iei la interfa¡a obtura¡ie/dinte.

– Microinfiltra¡iile fluidului oral între pere¡iicavitå¡ii ¿i restaura¡ii sunt redusesemnificativ dacå se aplicå lac pe to¡i pere¡iicavitå¡ii; de asemenea, lacul previne infil-trarea produ¿ilor de coroziune ai amal-gamului, dar nu oferå izolare termicå.

– Atunci când apar microspa¡ii sau fisurimarginale, acestea reprezintå cauza de-teriorårii jonc¡iunii smal¡/obtura¡ie, carezultat al unei uzuri exagerate, al uneifracturi a marginii obtura¡iei sau a unorprisme de smal¡ nesus¡inute. Acestea, vizi-bile la inspec¡ia directå, reten¡ioneazå co-lorantul, iar la palpare cu sonda avem sen-za¡ia de „agå¡are“ a vârfului ei.

– Având în vedere proprietatea amalgamuluide a sigila el însu¿i spa¡iile de percolare prindepunerea produ¿ilor de coroziune, uniiautori indicå dispensarizarea acestor leziuni

atunci când sunt mai înguste de 0,5 mm ¿inu reten¡ioneazå colorant (nu sunt semnede carie secundarå).

– Spa¡iile mici accesibile, mårginite de pere¡ide smal¡ bine reprezentate, pot fi corectateprin reconturare cu discuri abrazive saureparate, prin aplicarea unui sigilant sau aunei restaura¡ii restrânse din compozit.

– Trecerea gradualå a culorii ¿i transluciditå¡iidinspre restaurare spre structura dentarå, esteasiguratå de realizarea unui bizou pe osuprafa¡å de 0,5-1 mm ¿i de existen¡a uneicât mai bune adeziuni ¿i etan¿eitå¡i mar-ginale prin gravaj acid ¿i prin ac¡iunea ade-zivilor amelo-dentinari.

– E¿ecul acestor obiective conduce la apari¡iaunei colora¡ii de suprafa¡å la nivelul inter-fe¡ei dinte-restaurare, care conferå un aspectprofund inestetic ¿i care este foarte greu,dacå nu imposibil de îndepårtat.

Figura 8Colorarea marginalå a obtura¡iilor de compozit

Figura 7Percolarea obtura¡iilor de amalgam


BIBLIOGRAFIE

1. Altglas A – Les materials esthetiques, Int Dent, 21, 1149, 19972. Bishop K – The Dental Materials, J. Prosth Dent, 75, 432, 19963. Burmaister S – Application of biomaterials, Biomaterials, 20, 507,

19984. Burns N – Characterisation of Dental Materials, Biomaterials, 30,

423, 19985. Cherlea V – Cimenturi cu ioni de sticlå, Ed. Prahova Ploie¿ti, 19996. Combre E – The Dental Materials, Ed. Livingstone Edinburg 19927. Dale B – The Dental Materials, Esthetic Dent, Philadelphia, 19938. Dietschd S – Current Clinical Dental Concepts, Esthetic Dent, 10,

47, 19989. Fuhrer N – Restoration of Teeth, J. Esthet Dent, 9, 125, 1997

10. Gwinnt A – The Dental Resin, J. Dent, 6, 19, 199311. Hudson I – The aggression of gold, porcelain and composites,

J.Prosth Dent, 74, 647, 199512. Jackson L – Dental Amalgam, J. Am. Dent, 122, 73, 199113. Leibowitch R – Restauration Ceramometalliquea, Acta Odonto

Stomat. 86, 1039, 199014. Mackert W – The Dental Materials, J. Dent. Rev, 74, 166, 199515. Mahler D – Studies of Amalgam, J. Am. Dent Ass., 127, 1351, 199616. Malquart I – Les hydocolloides reversibles, Rev Odontostomat, 9,

197, 199017. Mount G – The glass Ionomer, Ed. Daunitz Londra 199018. Nash R – The Restoration Esthetic, Compendium, 18, 835, 1997

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LV, NR. 1, AN 200934

6 ODONTOLOGIE

DIAGNOSTICUL ªI MANAGEMENTULMODERN AL CARIEI DENTAREDiagnosis and modern management of dental caries

Conf. Dr. Cornelia Bîcle¿anuFacultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti

Adreså de coresponden¡å:Conf. Dr. Cornelia Bîcle¿anu, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr. 67A,Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593


REZUMATScopul acestui studiu este så aprecieze factorii de risc ¿i morbiditatea prin carie pentru încadrarea pacien¡ilorîn grupe de risc ¿i instituirea unei scheme terapeutice adecvate.Material ¿i metodå:Studiul s-a efectuat pe un lot de pacien¡i cu vârste cuprinse între 15-35 ani. Metoda de lucru a inclusexaminare vizual-tactilå, consemnarea datelor în fi¿a individualå de profilaxie ¿i completarea unui chestionarîn care au fost înregistrate date despre prezentarea la controlul dentar, atitudinea fa¡å de sånåtatea aparatuluidento-maxilar deprinderile de igienå bucalå, fluoro-profilaxie ¿i obiceiurile alimentare.Pentru confirmarea probabilitå¡ii implicårii factorilor analiza¡i ca factori de risc am apelat la metoda statisticå destudiere a bolii prin care am evaluat riscul factorilor incrimina¡i.Rezultate ¿i discu¡ii:Prevalen¡a cariei dentare la lotul studiat a fost de 87% iar intensitatea cariei a avut valoarea de 5,17 pentruindicele DMF-T.Studiul factorilor de risc a eviden¡iat un procent mare (75%) al celor care se prezintå la medic doar în urmaunei dureri/disconfort.În urma studiului statistic a reie¿it cå la acest lot igiena dentarå deficitarå este cel mai important factor de risc,urmat de consumul frecvent de alimente între mesele principale ¿i apoi de prezentarea neregulatå la controldentar.Aprecierea gradului de igienå oralå s-a calculat din suma dintre indicele de placå ¿i indicele de tartru. S-aconstatat cå 51,85% dintre pacien¡i prezintå un indice de igienå slab, 22,22%, un un indice bun ¿i 3,7%, unindice excelent.Aportul fluorului se produce în majoritatea cazurilor (86%) prin utilizarea pastelor de din¡i ¿i într-un procentfoarte restrâns (7%) prin aportul apelor de gurå cu fluor.Încadrarea pacien¡ilor în grupe de risc a luat în considera¡ie valorile DMF-T.Prin utilizarea programului informatic Cariogram, care permite determinarea globalå a riscului la carie, s-aob¡inut într-un timp scurt ¿i foarte sugestiv reprezentarea factorilor de risc la începutul studiului precum ¿imodificårile survenite dupå aplicarea måsurilor individualizate de tratament.Concluzii:Conceptul de bazå al profilaxiei individualizate constå în recunoa¿terea pacien¡ilor cu risc crescut la carie ¿imodificarea factorilor de risc comportamentali individuali prin instituirea unui tratament preventiv eficient.

Cuvinte cheie: profilaxie, cariogramå, tratament individualizat

ABSTRACTThe purpose of this research is determining the risk factors of the dental caries, in order to classify patientsinto different risk groups and implement adequate therapeutic methods.Material and method:The research was performed upon a group of patients aged between 15 and 35 years. It included visual andtactile examination, marking down the data within individual prophylactic charts and filling up a questionnaireregarding patient data such as: frequency of dental check-ups, importance of oral health, oral hygiene habits,eating habits. In order to confirm the probability that the analyzed factors are indeed risk factors, we used thestatistical method of studying the disease and its incriminating factors.


Results and discussions:The frequency of cavity within the group of patients stood at 87% whereas cavity intensity stood at 5.17 for theDMF-T index.The study of risk factors reveled a high percentage of patients (75%) that only go to the dentist in case of painor discomfort.The statistical research reveled that the in-appropriate oral hygiene is the most important risk factor, followedby the consumption of food between meals and by the seldom medical check-ups.The oral hygiene degree was computed by adding the cavity index and the calculus index. Results showedthat 51.85% of patients have a low hygiene index, 22.22% have a good index and 3.7% have an excellent one.The fluor input is in most cases ensured by the use of toothpastes (86%) and only to a small extend by the useof mouth-wash solutions.Patient classification into risk groups was made according to the DMF-T values.By using the Cariograme informatics system, which enables the determination of the global cavity index, riskfactors at the beginning of the research as well as changes occurred by applying the individual methods wererapidly and effectively depictedConclusions:The basic concept of applying individual prophylactic measures consists in recognizing patients with highcavity risk and implementing an efficient prevention treatment.

Key words: dental prophylaxis, cariogramme, individualized treatment.

INTRODUCERE

Inciden¡a crescutå a cariei dentare în ¡aranoastrå, cuprinså între 80 ¿i 98%, conferå acesteiboli dimensiuni sociale cu importante costurieconomice. Acestea justificå aplicarea unor metode¿i mijloace de profilaxie generalå care sådiminueze cre¿terea rapidå a inciden¡ei acestei boli.

De¿i profilaxia generalå a cariei a dus la oscådere a prevalen¡ei acesteia în ultimii ani, råmânun numår important de indivizi care nu råspundconform a¿teptårilor acestei metode (1).

Mijloacele de investiga¡ie ¿i diagnostic anualepermit identificarea factorilor etiologici care ac¡io-neazå în cazurile particulare cu un risc crescut lacarie. Identificarea ac¡iunii unor factori etiologicia contribuit la stabilirea unor programe individua-lizate care så previnå apari¡ia unor noi leziunicarioase (2).


În studiul de fa¡å mi-am propus så apreciezprevalen¡a cariei ¿i ponderea unor factori etiologiciîn determinarea leziunilor carioase la un lot de 327pacien¡i, cu vârste între 15-35 de ani, din Bucure¿ti.

Am studiat morbiditatea prin carie ¿i apreciereaunor factori de risc, iar prin aplicarea cariogrameiam încadrat pacien¡ii într-una dintre grupele derisc (scåzut, mediu, crescut) pentru instituirea uneischeme terapeutice adecvate.

Metoda de lucru a inclus examinare vizual-tactilå, consemnarea datelor în fi¿a individualå deprofilaxie ¿i completarea unui chestionar prin caream dorit så aflu date despre prezentarea la controldentar, atitudinea fa¡å de sånåtatea aparatuluidento-maxilar, deprinderile de igienå bucalå,fluoro-profilaxie ¿i obiceiurile alimentare.

Pentru confirmarea probabilitå¡ii implicåriifactorilor analiza¡i ca factori de risc, am apelat lametoda statisticå de studiere a bolii, prin care amevaluat riscul factorilor incrimina¡i.

Prevalen¡a cariei dentare la lotul studiat a fostde 87%, iar intensitatea cariei a avut valoarea de5,17 pentru indicele DMF-T.

Studiul factorilor de risc a eviden¡iat un procentmare (60%) al celor care se prezintå la mediculdentist doar în urma unei dureri/disconfort (fig. 1).

Figura 1Prezentarea pacien¡ilor la medicul dentist

Modul de periaj este deficitar pentru 61%, iaraportul fluorului are loc în marea majoritate doarprin intemediul pastelor de din¡i (fig. 2, 3).

Figura 2Modul de periaj


Obiceiurile alimentare nesånåtoase sunt unfactor de risc important pentru 78% dintre ceichestiona¡i. Motivarea pacien¡ilor asupra adoptåriiunei diete cario-preventive am realizat-o pe bazaalcåtuirii unui jurnal alimentar individual, în carepacientul este rugat så consemneze orarul ¿i felulalimentelor consumate timp de o såptåmânå. Dinanaliza acestuia am stabilit, de comun acord cupacientul, alimentele care reprezintå un pericolpentru sånåtatea sa dentarå ¿i modalitå¡ile derestrângere a consumului pentru mic¿orareariscului la carie.

În urma studiului statistic a reie¿it cå la acestlot igiena dentarå deficitarå este cel mai importantfactor de risc, urmat de consumul frecvent dealimente între mesele principale ¿i apoi de prezen-tarea neregulatå la control dentar.

Aprecierea gradului de igienå oralå s-a calculatdin suma dintre indicele de placå ¿i indicele de tartru.

S-a constatat cå 61% dintre pacien¡i prezintå unindice de igienå slab, 18% pacien¡i prezintå un indicemoderat, 15% prezintå un un indice bun ¿i un pacient(6%) prezintå un indice excelent (fig. 4).

Încadrarea pacien¡ilor în grupe de risc a luat înconsidera¡ie ¿i valorile DMFT. Valorile ¿i în-cadrarea în grupe de risc este reprezentatå în tabelulurmåtor.

Figura 3Aportul de fluor

Figura 4IHO

Tabelul 1Valori DMFT ¿i încadrarea în grupe de risc

Indicatori salivari

S-au înregistrat rata fluxului salivar de repaus,numårul de Streptoccoci mutans ¿i de Lactobacili,utilizând kituri speciale (Dentocult SM ¿i DentocultLB), ¿i capacitatea tampon salivarå (metodaDentobuff) (3, 4). Prin reprezentarea programuluiinformatic Cariogram, care permite determinareaglobalå a riscului de carie, am ob¡inut într-un timpscurt ¿i foarte sugestiv, reprezentarea factorilor derisc la începutul studiului precum ¿i modificårilesurvenite dupå aplicarea måsurilor individualizatede tratament (fig. 5) (5, 6).

Cazuri clinice

Pacientul: GM, 25 de ani– Antecedente carii = 0;– Afec¡iuni asociate = 0;– Antecedente carii = 2;

Figura 5Cariogramå


– Afec¡iuni asociate = 1– Dietå consum mediu de hidrocarbonate = 1– Dietå frecventå medie = 1– Placa 1 IHO = 3– SM = 3– Fluorizare prin pasta de din¡i = 1– Secre¡ia salivarå = 0,1 mml/min 3– pH-ul salivar = 1Antecedentele la carie sunt evaluate la 0, nea-

sociate cu prezen¡a unei afec¡iuni consideratå înrela¡ie cu apari¡ia cariei (rezultat 0).

Consumul de hidrocarbonate este u¿or ridicat,apreciat la 1, asociat cu o frecven¡å reduså deconsum a acestora între mese (rezultat 1).

Igiena bucalå (cantitatea de placå) este slabå(rezultat 3), iar prezen¡a SM este ridicatå (rezultat 3).

Aportul de fluor constå doar din periajul dentarcu paste fluorurate (rezultat 1), fårå aport suplimen-tar. Cantitatea de salivå este reduså (rezultat 3), iarpH-ul salivar este redus (Dentobuff rezultat 1).

În concluzie, se poate afirma ca pacientulprezintå un grad mediu de risc la carie, rezultatdin asocierea unui consum de hidrocarbonate cu

igienå deficitarå ¿i prezen¡a SM. Existå 28 % ¿ansade a împiedica apari¡ia cariei. Secre¡ia salivaråreduså determinå cre¿terea sectorului albastrudeschis din cariogramå (fig. 6, 7).

Trebuie instituit un tratament urgent de pre-ven¡ie (control dietå, igienå oralå, flux salivar).

Pentru urmårirea eficien¡ei måsurilor profilac-tice s-a realizat tratamentul, dupå cum urmeazå:

– din lotul de 327 de pacien¡i o parte (170) abeneficiat de tratament complex de profilaxieindividualizatå (optimizarea igienei dentareprin asocierea clåtirilor cu clorhexidinå, uti-lizarea mijloacelor suplimentare de fluo-rizare localå, reducerea consumului dehidrocarbonate, în special între mese, apli-carea de mijloace suplimentare de cre¿terea fluxului salivar).

– Un lot de 105 pacien¡i a beneficiat de trata-ment de profilaxie localå (fluorizåri, sigilåri)

– Restul pacien¡ilor (52) a beneficiat detratament curent (lot martor).

În urma examinårii loturilor la începutul ¿isfâr¿itul perioadei de tratament, am comparat

Figura 6Aspect ini¡ial

Figura 7Aspect final

Figura 8Indice carie ini¡ial

Figura 9Indice carie dupå tratament


eficien¡a tratamentului efectuat asupra lotuluimartor, cu cel din loturile care au beneficiat demåsuri speciale de profilaxie. Datele au aråtatscåderea indicelui de carie cu 2% la lotul care abeneficiat de profilaxie individualizatå, cu 1,5%la lotul la care s-a efectuat tratament profilacticlocal ¿i cu 1,2 la lotul martor (fig. 8, 9).

CONCLUZII

Studiul morbiditå¡ii cariei dentare la lotul studiata eviden¡iat valori crescute.

Din cercetarea actualå rezultå cå testele bio-fizice ¿i microbiologice ale salivei, precum ¿i utili-zarea programului informatic Cariogram constituiemetode ¿tiin¡ifice moderne ¿i, în acela¿i timp, potfi ¿i mijloace pedagogice eficiente, care contribuiela sporirea motivårii pacien¡ilor pentru reducereaindicelui de carie.

Conceptul de bazå al profilaxiei individualizateconstå în recunoa¿terea pacien¡ilor cu risc crescut¿i modificarea factorilor de risc comportamentaliindividuali, prin instruirea unui tratament preventiveficient.

BIBLIOGRAFIE

1. Billings RJ and colab. – Pathological and Protective Caries RiskFactors in a Children´s Longitudinal Study. Caries Research, 50 theORCA Congress, 26 July, 2003, Germany

2. Anderson MH, Bales DJ – Modern management of dental caries.JADA, 1993, 124, 37-44

3. Ghiorghe A, Vataman R – Influen¡a testelor salivare în apreciereanivelului de boalå carioaså. Zilele Facultå¡ii de Medicinå DentaråEdi¡ia IX- a, 2005, Volum de lucråri ¿tiin¡ifice, 149-150.

4. Bratthall D, Carlsson J – Current status of caries activity tests. InThylstrup A., Fjerskov O (eds) Textbook of clinical Cariology,Copenhagen, Munksgaard, 249265, 1994.

5. Bratthall D and colab. – Manual Cariogram, Internet Version,2.01. 2004

6. Stoleriu Simona – Tratamentul leziunilor cavitare active la pacien¡iicu risc cariogen crescut. Rev. Medicinå Stomatologicå, 2002


7ODONTOLOGIE

STUDIU IMUNOHISTOLOGIC ASUPRAMODIFICÅRILOR DE NEODENTINOGENEZÅ

The immunohistological study about dentinogenic changes

ªef Lucr. Dr. Mihaela ºuculinå*, ªef Lucr. Dr. Mihaela Råescu**,Prof. Dr. Monica Bani¡å*

*Facultatea de Medicinå Dentarå, U.M.F., Craiova**Facultatea de Medicinå Dentarå, U.M.F. „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti

REZUMATObiectivul studiului este de a evalua råspunsul complexului pulpo-dentinar la aplicarea unor materiale decoafaj indirect, în cavitå¡i adânci, la din¡ii umani. Råspunsurile dentinogenetice sunt urmårite în func¡ie dereac¡iile imunohistologice la anticorpul proteinei S-100.

Cuvinte cheie: coafaj indirect, complex pulpo-dentinar, reac¡iile imunohistologice laanticorpul proteinei S-100.

ABSTRACTThe objective of this study is the evaluation of the complex pulpo-dental response at the application of certainmaterials of indirect capping, in deep cavities, at the human teeth.Dentinogenic responses are following in accordance with of reactionary immunohistological an anti-S-100protein antibody.

Key words: indirect capping, complex pulpo-dental, reactionary immunohistological an anti-S-100 protein antibody.

Adreså de coresponden¡å:ªef Lucr. Dr. Mihaela Råescu, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr. 67A, Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593


INTRODUCERE

Încå din momentul formårii dintelui,odontoblastele post-mitotice încep så secretedentina primarå. Celelalte celule ale pulpei suntimportante în sprijinirea dentinogenezei, dar nujoacå un rol direct în secre¡ia dentinei primare(Linde A., Goldberg M., 1993). Dupå secre¡iadentinei primare, odontoblastele încep så secretedentina secundarå fiziologicå, într-un ritm lent, petoatå via¡a biologicå a dintelui (Baume LJ., 1980).Acest nivel redus de dentinogenezå implicå oactivitate sinteticå ¿i secretorie scåzutå din parteaodontoblastelor.

În urma ac¡iunii unor injurii (carii, abraziuni,eroziuni, materiale de obtura¡ie), odontoblasteletrec dintr-o stare de odihnå într-un plin proces de

apårare localå, concretizat prin depunerea dentineiter¡iare (Lesot H. et al, 1994; Smith AJ. et al, 1995).

În acest sens, studiul de fa¡å dore¿te såeviden¡ieze rezultatele ac¡iunii materialelor folositela tratamentul prin coafaj indirect, ca urmare astimulårii proceselor de apårare localå de la niveluldintelui, procese care nu ar putea avea loc dacådentina nu ar prezenta o permeabilitate selectivå.

SCOPUL STUDIULUI

Scopul prezentului studiu reprezintå eviden¡iereamodificårilor induse în structurile odontale atuncicând dintele este supus unor injurii, plecând de lapregåtirea cavitå¡ilor ¿i pânå la aplicarea diverselormateriale de coafaj indirect, modificåri care suntinfluen¡ate decisiv de permeabilitatea dentinarå.


MATERIALE ªI METODÅ

Materiale

Studiul a fost realizat prin tratarea cu una dintretehnicile de coafaj indirect a 20 de premolari unu¿i doi, maxilari ¿i mandibulari, proveni¡i de la 12pacien¡i sånåto¿i, cu vârste între 9 ¿i 16 ani. Ace¿tiaau fost programa¡i pentru extrac¡ie, din motiveortodontice.

La nivelul acestor din¡i au fost preparate diver-se cavitå¡i, conform regulilor generale de prepa-rare a cavitå¡ilor, fiind apoi tratate cu materiale pebazå de hidroxid de calciu (Dycal ¿i Calcidor),eugenat de zinc, ionomeri de sticlå (Fuji II LC,Vitremer) ¿i adezivi dentinari (Scotchbond,Prime&Bond, Gluma Bond, Excite).

Metode

Din¡ii trata¡i prin coafaj indirect au fost extra¿idupå 14 zile, o lunå, trei luni.

1. Tehnica de decalcifiere

Din¡ii preleva¡i au fost fixa¡i în formol tamponat4%, timp de 10 zile.

Decalcifierea dintelui integral s-a fåcut însolu¡ie de acid formic 4M, timp de ¿apte zile.Ulterior, piesele au fost sec¡ionate sagital sautransversal, continuându-se decalcifierea timp deîncå 3-5 zile. Determinarea punctului final aldecalcifierii s-a fåcut prin metode mecanice.

2. Includerea la parafinå s-a realizat dupåhidratarea ¡esutului, conform tehnicii histologiceuzuale.

3. Tehnica de imunohistochimie

Sec¡ionarea blocului de parafinå

Blocurile de parafinå se sec¡ioneazå la micro-tom, ob¡inându-se sec¡iuni seriate de 3-4 microni.Sec¡iunile se lipesc pe lame port-obiect, folosindca adeziv polilizina.

Metode de prelucrareimunohistochimicå pentru tehnicaAvidinå-Biotinå-Complex (ABC).

Reac¡ia imunohistochimicå este de fapt o reac¡ieimunå antigen-anticorp, care este ulterior ampli-ficatå ¿i obiectivatå prin developare cu un trasorfotosensibil.

Sec¡iunile au fost incubate cu anticorpul primarS-100.

Etapele reac¡iilor imunohistochimice sunt:

Deparafinarea:

– Blocarea peroxidazei endogeneS-a fåcut cu metanol + 2% apå oxigenatå. Sco-

pul este de a bloca peroxidaza din hematii ¿i dinelementele ¡esutului conjunctiv, care ar putea dareac¡ii fals pozitive.

– Spålare cu tampon fosfat salin (PBS) 2x15min.

– Blocarea situsurilor antigenice nespecificeSe folose¿te pentru blocarea situsurilor antigenice

de tip Fc, care ar putea da reac¡ii fals pozitive. Seface cu solu¡ie 1:75 ser normal. Am folosit bovinserum albumin, BSA, în concentra¡ie de 3%:

– Incubarea cu anticorpul primar – 12 oreîn camerå umedå, la 4°C.

În prezentul studiu s-a folosit ca anticorp primarproteina S-100.

Tabelul 1Descrierea anticorpului primar folosit:

– Incubarea cu anticorpul secundar biotini-lat, specific în func¡ie de tipul anticorpuluiprimar folosit, 30 de minute în cameråumedå, la temperatura camerei.

Dilu¡ia 1:200 în PBS.Anticorpul secundar este format din IgG, care

se leagå specific cu situsurile antigenice ale anti-corpului primar.

– Spålare 2x15 minute PBSAnticorpii secundari folosi¡i în acest studiu

sunt:– anticorpul secundar de caprå anti-iepure

pentru anticorpii policlonali.Anticorpul secundar a fost diluat 1:200.Incubarea cu anticorpul secundar a durat timp

de 30 de minute.– Spålare 2x15 minute PBS.– Incubare cu complexul avidin-biotin-

peroxidazå (Laboratorul Vector), 60 deminute la temperatura camerei, în cameråumedå. Am utilizat dilu¡ii de 1:100.

– Spålare 2x15 minute PBS.Activitatea peroxidazei a fost relevatå cu

diamino-benzidinå (Sigma Chemical Co.).– Incubare DAB (3,3 diaminobenzidinå

tetracloride), 1:75 în tampon TRIS+ 1%,H2O2 0,2%; 5 minute, la întuneric.

– Spålare cu apå de la robinet, 5 minute.– Contrastarea nucleilor cu Hematoxilinå

Mayer.– Deshidratare ¿i montare cu Eukit.


REZULTATE ªI DISCUºII

Vom prezenta rezultatele noastre discutate, înraport cu datele din literatura de specialitate încazul modificårilor de dentinogenezå apårute caurmare a declan¿årii unor reac¡ii de apårare localå,în urma unui tratament de conservare a vitalitå¡iidentare (coafaj indirect).

Odontoblastele sunt celule specializate, cu func-¡ionalitate diferen¡iatå, specifice ¡esutului pulpardentar. Ele î¿i au originea în crestele neurale.

Astfel, în cursul studiului nostru, am folositanticorpul împotriva proteinei S-100 pentru amarca odontoblastele, deoarece aceasta eracunoscutå ca marker pentru celulele care provindin crestele neurale, pentru celulele gliale dinsistemul nervos central (Hachisuka H. et al., 1984)¿i pentru celulele Schwann din sistemul nervosperiferic (Stefansson K. et al, 1982).

Recent, pentru proteina S-100 s-a men¡ionatimplicarea sa în diferite func¡ii biologice, cum arfi proliferarea celularå, motilitatea celularå ¿iorganizarea citoscheletului celular prin fixareaionilor de calciu (Bronckart Y. et al, 2001).

În studiul nostru, anticorpul S-100 a marcatconstant ¿i intens pozitiv atât corpul celulei,citoplasma odontoblastelor, cât ¿i nucleul acestora.

Am putut remarca o cre¿tere propor¡ionalå anucleului ¿i a citoplasmei, acestea fiind în con-cordan¡å cu nevoile crescute ale dintelui, deoarece,la acest nivel se desfå¿oarå un proces de neoden-tinogenezå sub influen¡a unui material de coafajindirect.

Prelungirile odontoblastice, expansiuni celulareale polului secretor al odontoblastelor, sunt intenspozitive la marcarea pentru proteina S-100, cadovadå a activitå¡ii secretorii din zona dentino-geneticå propriu-ziså. Zona bazalå a procesului

odontoblastic, aflatå în predentinå, con¡ine pu¡ineorganite celulare implicate în procesul de sintezåproteicå. Cu toate acestea, anticorpul S-100 a mar-cat o reac¡ie intens pozitivå ¿i la acest nivel, caurmare a unei activitå¡i crescute de secre¡ie ¿itransport al precursorilor matriceali (fig. 1).

Prezen¡a proteinei S-100 a fost consemnatå ¿ide Bani¡å M. (2004), atât în odontoblaste, cât ¿i înprocesele citoplasmatice ale acestora de la niveluldentinei din¡ilor inclu¿i, neinfluen¡a¡i de vreunfactor iritant.

Exprimarea intenså a proteinei S-100 la nivelulodontoblastelor implicate în neodentinogenezå,ne-ar putea sugera gåsirea ulterioarå a unor mate-riale de coafaj indirect, care, trecând de dentinapermeabilå, så poatå stimula sinteza acestei pro-teine la nivelul odontoblastelor ¿i implicit stimu-larea neodentinogenezei.

Secre¡ia dentinei de reac¡ie a fost promptå ¿iregulatå pe tot parcursul studiului pentru mareamajoritate a din¡ilor trata¡i prin coafaj indirect.

Matricea dentinei nou-formate are o confor-ma¡ie tubularå diferitå, în func¡ie de natura stimu-lilor care îi influen¡eazå depunerea (Smith AJ. etal, 1995).

În cazul unor råniri u¿oare (leziuni carioasesuperficiale-medii, materiale de obtura¡ii cucitotoxicitate scåzutå), odontoblastele implicate însecre¡ia dentinei primare pot supravie¡ui, fiindcapabile så secrete o nouå matrice de dentinå dereac¡ie, la interfa¡a pulpå-dentinå (Lesot H. et al,1994).

Deoarece dentina de reac¡ie este produså deodontoblastele primare, ea prezintå continuitatetubularå ¿i comunicare cu matricea dentineiprimare (Smith et al, 1995).

Dentinogeneza reac¡ionalå este rezultatulcre¿terii activitå¡ii odontoblastelor post-mitotice,responsabile pentru formarea dentinei primare,putând fi consideratå ca o extensie a dentinoge-nezei fiziologice. Cu toate acestea, ea este unråspuns patologic la un factor iritativ extern, nece-sitând o abordare distinctå fa¡å de dentinogenezaprimarå ¿i secundarå (Lesot H. et al, 1994).

Ea reprezintå o stimulare a activitå¡ii sintetice¿i secretorii a odontoblastelor, dintr-o stare relativinactivå în timpul dentinogenezei fiziologice(Tziafas D., 1997).

Intensificarea reac¡iei la anticorpul proteineiS-100, ne-ar putea sugera cå procesele care re-gleazå activitatea odontoblastelor în timpuldentinogenezei reac¡ionale sunt asemånåtoare, darmai accelerate fa¡å de cele care controleazåactivitatea odontoblastelor în timpul dentino-genezei fiziologice.

Figura 1Odontoblaste ¿i procese odontoblastice în canaliculele

dentinare. S100 pozitiv x 400.


Marsland ¿i Shovelton (1957), au sugerat cåaceastå accelerare în activitatea metabolicå aodontoblastelor este un proces complex, în carenivelul sau condi¡iile lezårii dentinei, dar ¿i gro-simea dentinei råmase sunt critice.

Influen¡a aleatorie a acestor factori se pare cåeste decisivå ¿i în cursul studiului nostru, deoarece,pe lângå exacerbarea procesului de neodentino-genezå, ne-a atras aten¡ia prezen¡a unei depunericu caracter neregulat a dentinei de reac¡ie.

Aceste rezultate sunt în concordan¡å ¿i cu stu-diile recente ale lui Murray et al, (2000), care aobservat cå matricea dentinei de reac¡ie nu esteuniform secretatå de odontoblaste, de¿i se for-meazå în urma unui proces de dentinogenezåini¡ial, accelerat.

În cazul unor stimuli mai puternici, odonto-blastele primare mor, ¿i în prezen¡a unor condi¡iifavorabile locale se dezvoltå o nouå genera¡ie decelule asemånåtoare cu odontoblastele (Lesot etal, 1994).

Pe parcursul studiului nostru, am remarcat odiferen¡iere a celulelor pulpare în odontoblaste,care a condus la formarea unei matrice de dentinåreparatorie, cu o structurå tubularå discontinuå ¿icu o densitate tubularå reduså, deci ¿i cu opermeabilitate mai scåzutå.

Pe lângå secre¡ia de dentinå ter¡iarå, dintele amai råspuns la terapia de coafaj indirect ¿i printr-osecre¡ie mare de dentinå peritubularå.

Imaginile ob¡inute de la din¡ii trata¡i ¿i examina¡idupå o perioadå mai lungå de timp, au demonstratreac¡ia dentinei, cu depunerea dentinei peritubu-lare ¿i obliterarea cu fosfa¡i de calciu a canaliculilordentinari. Reac¡ia la anticorpul S-100 este slabå,eviden¡iindu-se numai procesele odontoblasticedin canaliculii în care nu s-a depus dentinå

peritubularå. Reac¡ia este moderatå ¿i la nivelulodontoblastelor, semn cå acestea nu sunt implicateîntr-un proces de neodentinogenezå (fig. 2).

Depunerea acestei dentine peritubulare nu facedecât så scadå diametrul canaliculelor dentinare¿i implicit permeabilitatea prin convec¡ie a dentinei.

Sub ac¡iunea factorilor iritan¡i proveni¡i de lanivelul proceselor carioase profunde, se pot formadepozite centrocanaliculare sub forma unuimaterial granulos sau cristale mari, cuboidale, carepot fi separate de dentina pericanalicularå prin fibrede colagen (Låcåtu¿u ªt., 1998).

ªi în cazul preparatelor noastre s-au observatdepunerea dentinei pericanaliculare ¿i formareacristalelor intracanaliculare, canaliculele dentinareobliterându-se. Progresiv, procesele odontoblas-tice se retrag din canaliculele dentinare, ob¡inându-seo zonå de dentinå scleroaså translucidå (fig. 3).

Figura 2Sec¡iune transversalå prin dentina circumpulparå. Seremarcå reac¡ia sporadicå la S-100. S-100 x 100.

Figura 3Reac¡ie pozitivå la nivelul proceselor odontoblasticeaflate pe distan¡e diferite în canaliculii dentinari. Restulcanaliculului este obstruat, scåzând permeabilitatea lanivelul acestei dentine. S-100 x 400.

Astfel, rezultatele ob¡inute de noi sunt în acordcu opiniile actuale, care sus¡in cå formarea dentineiperitubulare ¿i precipitarea cristalelor intratubularepot oblitera canaliculele dentinare printr-un procesde sclerozå, având drept rezultat diminuarea per-meabilitå¡ii, ca urmare a scåderii diametrului tu-bulilor dentinari (Låcåtu¿u ªt., 1998).

Sintetizând rezultatele ob¡inute, am observat cåaplicarea materialelor de coafajul indirect aldentinei a redus convec¡ia lichidianå, scåzând tot-odatå ¿i permeabilitatea dentinarå pentru bacteriisau produ¿ii citotoxici din materialele compozitefolosite ulterior la obturarea cavitå¡ilor.


CONCLUZII

Plecând de la rezultatele ob¡inute, trebuie såremarcåm abilitatea complexului pulpå-dentinå dea råspunde la terapia de coafaj indirect, prinsecre¡ia dentinei ter¡iare, dentinei peritubulare ¿i

BIBLIOGRAFIE

1. Bronckart Y, Decaestecker C, Nagy N – Development andprogression of malignancy in human colon tissues are correlated withexpression of specific Ca-binding S100 proteins. Histol Histopathol.2001; 16:12-707;

2. Hachisuka H, Mori O, Skamoto F – Immunohistologicaldemonstration of S-100 protein in the cutaneous nervous system.The Anatomical Record 1984; 210:46-639;

3. Stefansson K, Wollmann RL, Moore BW – Distribution of S-100protein outside nervous system. Brain Research 1982; 234:17-309;

4. Baume LJ – The biology of pulp and dentine. In: Myers HM, editor.Monographs in oral science, 8 Basel: S. Karger AG, 1980.

5. Linde A, Goldberg M – Dentinogenesis. Critical Reviews in OralBiology and Medicine, 1993; 4:679-728;

6. Lesot H, Smith AJ, Tziafas D, Begue-Kirn C, Cassidy N, RuchJV – Biologically active molecules and dental tissue repair: acomparative review of reactionary and reparative dentinogenesis withthe induction of odontoblast differentiation in vitro. Cells andMaterials 1994; 4:199-218;

7. Smith AJ, Cassidy N, Perry H, Begue-Kirn C, Ruch JV, LesotH – Reactionary dentinogenesis. International Journal ofDevelopment Biology 1995; 39:80-273;

8. Tziafas D, Smith AJ, Lesot H – Designing new treatmentstrategies in vital pulp therapy, Journal of Dentistry, 2000, 28:77-92;

9. Murray PE, About I, Lumley PJ, Franquin JC, Windsor LJ,Smith AJ – Odontoblast morfology and dental repair, Journal ofDentistry, 2003, 31:75-82.

prin precipitarea cristalelor intratubulare, ceea ceare ca efect mårirea distan¡ei ¿i a barierei depermeabilitate între celulele pulpare ¿i obtura¡ie.Aceste modificåri dentinogenetice permitprotejarea pulpei ¿i men¡inerea vitalitå¡ii acesteia.


8 PROTETICÅ DENTARÅ

VALOAREA PROTETICÅA TUBERCULULUI PIRIFORMProsthetic value of piriform tubercle

ªef Lucr. Dr. Elena-Gabriela Despa, Ddr. Gabriela MoiseCatedra de Proteticå Dentarå, Facultatea de Medicinå Dentarå,Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti

REZUMATTuberculul piriform este un element foarte important al zonei de sprijin, considerat de unii autori zonå biostaticå.La acest nivel, proteza mandibularå nu poate fi extinså la maximum, numai 2/3 anterioare ale tuberculului suntacoperite de protezå, pentru a nu împiedica dislocarea ei la deschiderea maximå a gurii (în timpul acestei mi¿cårieste pus în tensiune ligamentul pterigomandibular, care are inser¡ie în 1/3 distalå a tuberculului piriform).

Cuvinte cheie: tubercul piriform (direc¡ia fa¡å de creasta edentatå, volumul), valoare proteticå,extinderea protezei total.

ABSTRACTThe piriform tubercle is a very important element in the support area, considered by some authors asbiostatistical area. At this level, the mandibular prosthesis cannot be extended to the maximum, only theanterior 2/3 of the tubercle are covered by the prosthesis in order to prevent its dislocation when the mouth isopened to the maximum (during this movement, the prerygomandibular ligament, which has an insertion in thedistal 1/3 of the piriform tubercle, is strained).

Key words: piriform tubercle (direction to the edentulous crest, volume), prosthetic value, totalextension of the prosthesis.

INTRODUCERE

Tratamentul edenta¡iei totale, dacå nu esteconceput ¿i realizat corect, vor exista erori care semanifestå la nivelul structurilor câmpului protetic,urmate de modificåri histo-morfologice, înso¡itede suferin¡e (dureri) ¿i de tulburåri ale func¡iiloracestui sistem.

Câmpul protetic edentat total mandibular puneîntotdeauna probleme practicienilor în ceea ceprive¿te ob¡inerea unei bune men¡ineri a protezeitotale. Cunoa¿terea elementelor morfo-structuraleale acestui câmp ne poate ajuta de multe ori înstabilirea cu exactitate a zonei de sprijin ¿i desucciune. Un element al zonei de sprijin cu valoareproteticå deosebitå este tuberculul piriform situatdistal la nivelul zonei, care apare în locul trigonuluiretromolar.


Tuberculul piriform, forma¡iune morfologicåcare se formeazå dupå extrac¡ia molarului de minteinferior, în urma resorb¡iei mai reduse a peretuluidistal al alveolei, este structurat så suporte pre-siuni, ceea ce reprezintå un argument pentru careeste acoperit în 2/3 anterioare de suprafa¡a protezei(1-4,7-9) (fig. 1).

Adreså de coresponden¡å:ªef Lucr. Dr. Elena-Gabriela Despa, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr.67A, Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593


Figura 1Tuberculul piriform (8,9)


Lejoyuex a remarcat ¿i sintetizat valoarea pro-teticå prin utilizarea unei clasificåri (4-6):

– în clasa I-a sunt cuprin¿i tuberculii favo-rabili, fiindcå sunt fermi, aderen¡i la planulprofund, cu profil convex, acoperi¡i de o mu-coaså relativ groaså;

– în clasa a II-a sunt tuberculii moi, mai pu¡infavorabili, u¿or convec¿i, u¿or mobili ¿i maicomprimabili, dar sunt utilizabili fiindcå su-portå presiunile protezei;

– în clasa a III-a sunt tuberculii a cåror valoareproteticå este mai scåzutå, din cauza calitå¡iideficitare a ¡esutului submucos, a unei inser-¡ii a ligamentului pterigomandibular joase¿i anterior sau a purtårii un timp îndelungata unei proteze totale incorecte;

– în clasa a IV-a sunt tuberculii care nu pre-zintå valoare proteticå, fiindcå nu sunt utili-zabili, pentru sprijinul ¿i stabilitatea pro-tezelor.

Dupå Bandetimi, zona tuberculului piriformtrebuie så fie consideratå în „zone biostatice”, caresunt capabile så suporte presiuni transmise deproteze. Extinderea protezei distal se poate facepânå la inser¡ia ligamentului pterigomandibular,care-i opre¿te deplasarea spre distal.

Dupå Ene, tuberculul piriform trebuie så fieutilizat pentru stabilizarea ¿i men¡inerea protezeimandibulare, dar numai în cele douå treimianterioare.

Pentru eviden¡ierea acestui element morfo-structural, au fost examina¡i un numår de 506pacien¡i, împår¡i¡i în douå loturi. Examinareaendobucalå a tuberculului piriform a urmåritvolumul tuberculului piriform ¿i direc¡ia acestuiafa¡å de creasta edentatå în cazul ambelor loturi.Astfel, în primul lot au fost 167 de pacien¡i cu

câmpuri protetice edentate total mandibular, lanivelul cårora tuberculul piriform avea:

– direc¡ia fa¡å de creasta edentatå (fig. 2):orizontalå în 109 cazuri examinate, ¿i oblicåîn 58 de cazuri;

– iar volumul tuberculului piriform a fost: în 24dintre cazuri, voluminos, în 96 dintre cazuri,mediu, iar în 47 dintre cazuri, redus (fig. 3).

În cadrul lotului 2 a fost examinat un numår de216 câmpuri protetice mandibulare edentate total,eviden¡iindu-se:

– direc¡ia tuberculului piriform fa¡å de creastaedentatå (fig. 4): orizontalå în 134 de cazuriexaminate, ¿i oblicå în 82 de cazuri;

– volumul (fig. 5): în 36 de cazuri era volu-minos, în 118 cazuri, mediu, iar în 62 decazuri redus.

Figura 2Direc¡ia tuberculului piriform fa¡å de creasta edentatå

mandibularå

Figura 3Volumul tuberculului piriform

Figura 4Direc¡ia tuberculului piriform fa¡å de creasta edentatå

mandibularå


Ca urmare a centralizårii datelor, s-a constat cåîn ambele loturi au existat cel mai frecventtuberculi piriformi în pozi¡ie orizontalå ¿i cu unvolum mediu (putând favoriza protezarea).

REZULTATE

Tuberculul piriform prezintå urmåtoareavaloare proteticå pentru restaurarea edentatuluitotal mandibular:

– alegerea portamprentei universale estedeterminatå de raportul cu aceastå forma¡iune

Figura 5Volumul tuberculului piriform

anatomicå (extremitå¡ile libere så leacopere);

– examinarea amprentei preliminare în zonadistalå urmåre¿te dacå a fost înregistratåaceastå forma¡iune;

– modelul preliminar este examinat în zonadistalå pentru a se constata, dacå esteprezent ¿i delimitat câmpul protetic, ceea cearatå corectitudinea confec¡ionårii;

– examenul portamprentei individuale pemodel, dacå extremitatea are raport cu tuber-culul pririform;

– examenul portamprentei individuale pecâmpul protetic, dacå acoperå cele 2/3 ante-rioare ale tuberculului piriform;

– adaptarea portamprentei individuale pentrua se ob¡ine în zona distalå închiderea mar-ginalå;

– examenul amprentei func¡ionale, cum a fostînregistrat tuberculul piriform;

– examenul protezei, înainte de a fi inseratåpe câmpul protetic dacå a fost realizatåcorect în zona distalå;

– examenul protezei pe câmpul protetic: så seconstate raportul cu tuberculul piriform,dacå se ob¡ine închiderea marginalå;

– examenul unei proteze pe care pacientul nuo poartå fiindcå nu are stabilitate, men¡inereetc.

BIBLIOGRAFIE

1. Bratu D, colab. – Bazele clinice ¿i tehnice ale protezårii edenta¡ieitotale, Ed. Medicalå, Bucure¿ti, 2005

2. Ene L, Popovici C. – Edenta¡ia totalå-clinicå ¿i tratament. Curspentru studen¡i, Litografia I.M.F., Bucure¿ti, 1988

3. Ene L – Edenta¡ia totalå, Ed. IMF Bucure¿ti, 19894. Hutu E – Edenta¡ia totalå, Ed. Didacticå ¿i Pedagogicå, Bucure¿ti,

1998

5. Hutu E – Edenta¡ia totalå, Ed. Na¡ional, Bucure¿ti, 20056. Lejoyeux J – Proteza totalå, Ed. Med Bucure¿ti, 19887. Påuna M, Preoteasa E – Aspecte practice în protezarea edenta¡iei

totale, Ed. Cerma, Bucure¿ti, 20028. Rânda¿u Ion, Chiru D, Despa EG – Tehnologia protezei totale,

Ed. Printech, Bucure¿ti, 20089. Rânda¿u Ion – Proteze dentare, Ed. Medicalå, Bucure¿ti, 1998


9PROTETICÅ DENTARÅ

STUDIU STATISTIC PRIVIND ASPECTECLINICE ALE EDENTAºIEI PARºIALE LA

PERSOANE DE PESTE 65 DE ANIStatistical study of clinical aspects of partially

edentulous span in people over 65 years

Prof. Dr. Doina Lucia Ghergic1, Dr. Claudia Florina Andreescu2

1Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå, Facultatea de Medicinå Dentarå„Titu Maiorescu“, Bucure¿ti

2Doctor în ªtiin¡e Medicale, Clinica „Dental Praxis“, Constan¡a

Adreså de coresponden¡å:Prof. Dr. Doina Lucia Ghergic, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr. 67A,Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593


REZUMATOmenirea tråie¿te aståzi una dintre cele mai mari experien¡e din existen¡a sa: cucerirea longevitå¡ii. Poate celmai mare avantaj al secolului trecut este cre¿terea speran¡ei de via¡å de la 47 ani în 1900 la 74 ani (71 de anipentru bårba¡i ¿i 77 de ani pentru femei), în 1999. Din punct de vedere stomatologic, vârsta a treia era asociatåcu starea de edenta¡ie ¿i purtarea protezelor mobilizabile par¡iale sau totale. Aståzi, tot mai mul¡i autoriconsiderå cå modelul problemelor stomatologice la vârsta a treia s-a schimbat, tot mai multe persoanevârstnice prezintå din¡i restan¡i datoritå îmbunåtå¡irii igienei dentare. Lucrarea de fa¡å î¿i propune så realizezeun studiu privind aspecte ale edenta¡iei par¡iale la persoanele de peste 65 de ani.

Cuvinte cheie: vârsta a treia, edenta¡ie par¡ialå.

ABSTRACTNumber of elderly people, senior citizens, is increasing worldwide, especially in industrialized countries. Thegreatest advantage of last century was increasing life expectation from 47 years-old in 1900 to 74 years old(71 years old for men and 77 years old for women) in 1999. From dentistry standpoint of view dental status ofsenior citizens was associated with edentulous status and wearing of total or partial dentures. Nowadays, thepattern of dental status is changing, more and more seniors are keeping their teeth due to improvement of oralhygiene. The purpose of present study is to investigate the oral status of people over 65 years.

Key words: seniors, partially edentulous span.

1. INTRODUCERE

Din punct de vedere stomatologic, vârsta a treiaera asociatå cu starea de edenta¡ie ¿i purtareaprotezelor mobilizabile, par¡iale sau totale. Aståzi,modelul problemelor stomatologice la vârsta a treias-a schimbat, tot mai multe persoane vârstniceprezintå din¡i restan¡i datoritå îmbunåtå¡irii igieneidentare.

Graficul 1Distribu¡ia lotului pe grupe de vârstå ¿i sex


2. OBIECTIVUL STUDIULUI

Aceastå lucrare are ca obiectiv studiul eden-ta¡iei par¡iale la persoanele de peste 65 de ani carepot beneficia de reabilitare oralå proteticå în cadrulparteneriatului dintre Facultatea de MedicinåDentarå „Titu Maiorescu” ¿i Primåriile Sectoarelor1 ¿i 2 din Bucure¿ti în timpul stagiilor clinice deReabilitare Oralå ¿i Proteticå Dentarå ale studen-¡ilor din anii terminali.

3. MATERIAL ªI METODÅ

Pentru efectuarea lucrårii de fa¡å s-au evaluatfi¿ele a 48 (28 femei ¿i 20 bårba¡i) de persoane devârsta a treia.

Distribu¡ia lotului studiat în func¡ie de vârstå ¿isex este prezentatå în graficul 1.

Numårul mediu al din¡ilor restan¡i maxilar pegrupe dentare la bårba¡i este: incisivi, 3; canini,1,8; premolari, 2; molari, 2.

Numårul mediu al din¡ilor restan¡i maxilar pegrupe dentare la femei este: incisivi, 2,71; canini1,43; premolari, 1,43; molari, 1,14.

Numårul mediu al din¡ilor restan¡i mandibularpe grupe dentare la bårba¡i este: incisivi, 3,2;canini, 1,8; premolari, 2,4; molari, 1.

Numårul mediu al din¡ilor restan¡i mandibularpe grupe dentare la femei este: incisivi, 2,43;canini, 1,71; premolari, 2,29; molari, 2,14.

Pentru înregistrarea edenta¡iei par¡iale s-a folositclasificarea lui Costa: edenta¡ie par¡ialå reduså,edenta¡ie par¡ialå întinså, edenta¡ie par¡ialå extinså,edenta¡ie subtotalå.

Rezultatele ob¡inute sunt prezentate în graficele2, 3 ¿i 4 pentru maxilar ¿i în graficele 5, 6 ¿i 7pentru mandibulå.

La lotul studiat pentru maxilarul superior a fostgåsitå urmåtoarea situa¡ie:

– 1 subiect dentat;– 8 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså;– 7 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså;– 16 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså;– 14 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå;– 2 subiec¡i cu edenta¡ie totalå.

Graficul 2Formele de edenta¡ie la maxilar

To¡i subiec¡ii au fost consulta¡i în cabinetulmedical în condi¡ii de bunå iluminare, cu ajutorultrusei de examinare oralå care con¡ine: oglindådentarå, penså dentarå ¿i sondå dentarå.

4. REZULTATE ªI DISCUºII

Numårul mediu al din¡ilor restan¡i este: numårultuturor din¡ilor, 16; numårul din¡ilor maxilari, 7,58;numårul din¡ilor mandibulari, 8,42.

Numårul mediu al din¡ilor restan¡i la bårba¡ieste: numårul tuturor din¡ilor 17,2; numårul din¡ilormaxilari, 8,8; numårul din¡ilor mandibulari, 8,4.

Numårul mediu al din¡ilor restan¡i la femei este:numårul tuturor din¡ilor, 15,14; numårul din¡ilormaxilari 6,71; numårul din¡ilor mandibulari, 8,43.

Numårul mediu al din¡ilor restan¡i maxilari pegrupe dentare la lotul studiat este: incisivi 2,83;canini, 1,58; premolari, 1,67; molari, 1,5.

Numårul mediu al din¡ilor restan¡i mandibularpe grupe dentare la lotul studiat este: incisivi, 2,75;canini, 1,75; premolari, 2,33; molari, 1,67.

Graficul 3Forme de edenta¡ie par¡ialå maxilarå la bårba¡i

La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiatpentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoareasitua¡ie:

– nici un subiect dentat;– 5 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså;– 4 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså;– 5 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså;– 6 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå;– nici un subiect cu edenta¡ie totalå.La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat pentru

maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie:– un subiect dentat;– 3 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså;


– 3 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså;– 10 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså;– 9 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå;– 2 subiec¡i cu edenta¡ie totalå.La lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost

gåsitå urmåtoarea situa¡ie:– un subiect dentat;– 4 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså;– 12 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså;– 13 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså;– 18 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå;– nici un subiect cu edenta¡ie totalå.La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat pentru

maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie:– nici un subiect dentat;– 2 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså;– 5 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså;– 6 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså;– 7 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå;– nici un subiect cu edenta¡ie totalå.La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat pentru

maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoarea situa¡ie:– un subiect dentat;– 2 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå reduså;– 7 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå întinså;– 7 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ialå extinså;– 11 subiec¡i cu edenta¡ie subtotalå;– nici un subiect cu edenta¡ie totalå.

Graficul 4Forme de edenta¡ie maxilarå la femei

Graficul 5Forme de edenta¡ie la mandibulå

Graficul 6Forme de edenta¡ie par¡ialå mandibularå la bårba¡i

Graficul 7Forme de edenta¡ie mandibularå la femei

Graficul 8Gradul de protezare al edenta¡iei maxilare

Graficele 8-13 ilustreazå gradul de protezare aledenta¡iei par¡iale la persoanele de peste 65 de ani.

La lotul studiat pentru maxilarul superior a fostgåsitå urmåtoarea situa¡ie:

– 22 de subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå;– 11 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå;– 15 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå.La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat

pentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoareasitua¡ie:

– 10 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå;– 4 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå;– 6 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå.


La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiatpentru maxilarul superior a fost gåsitå urmåtoareasitua¡ie:

– 12 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå;– 7 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå;– 9 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå.La lotul studiat pentru maxilarul inferior a fost

gåsitå urmåtoarea situa¡ie:– 21 de subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå,

era, o caracteristicå comunå a persoanelor vârst-nice. Datele din literatura de specialitate aratå cåvârstnicii din întreaga lume î¿i påstreazå tot maimul¡i din¡i pe arcade, dar datele diferå mult înfunc¡ie de ¡arå ¿i grupul selec¡ionat.

Graficul 9Gradul de protezare al edenta¡iei maxilare la bårba¡i

– 13 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå,– 14 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå.La subiec¡ii de sex masculin din lotul studiat

pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoareasitua¡ie:

– 8 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå;– 4 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå;– 8 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå.La subiec¡ii de sex feminin din lotul studiat

pentru maxilarul inferior a fost gåsitå urmåtoareasitua¡ie:

– 13 subiec¡i cu edenta¡ie par¡ial protezatå;– 9 subiec¡i cu edenta¡ie total protezatå;– 6 subiec¡i cu edenta¡ie neprotezatå.Statusul oral al vârstnicilor se schimbå în întrea-

ga lume. În urmå cu 30-40 de ani edenta¡ia totalå

Graficul 10Gradul de protezare al edenta¡iei maxilare la femei

Graficul 11Gradul de protezare al edenta¡iei mandibulare

Graficul 12Gradul de protezare al edenta¡iei mandibulare labårba¡i

În 1999, în Mexic, se raporteazå un numår mediude 15,95 din¡i restan¡i (Irigoyen E. ¿i colab.). Unstudiu din SUA, în 2000, gåse¿te un numår mediude 19,4 din¡i restan¡i (Warren J. ¿i colab.). Alt

Graficul 13Gradul de protezare al edenta¡iei mandibulare la femei


studiu efectuat în 2003, în Japonia, gåse¿te 19,6media din¡ilor restan¡i (Takano N. ¿i colab.).

În acest studiu a fost gåsit un numår mediu de16 din¡i restan¡i. Bårba¡ii prezintå mai mul¡i din¡irestan¡i decât femeile, iar numårul din¡ilor restan¡imandibular este mai mare decât numårul din¡ilorrestan¡i maxilar.

În ceea ce prive¿te distribu¡ia pe grupe dentarea din¡ilor restan¡i, caninii sunt din¡ii care se men¡incel mai mult timp pe arcadå, iar molarii sunt din¡iicel mai slab reprezenta¡i, indiferent de maxilar,atât la bårba¡i, cât ¿i la femei.

În general, ultimii din¡i restan¡i sunt din¡iifrontali, atât la femei, cât ¿i la bårba¡i, indiferentde maxilar.

5. CONCLUZII

1. În acest studiu a fost gåsit un numår mediude 16 din¡i restan¡i, bårba¡ii prezintå mai

mul¡i din¡i restan¡i decât femeile, 17,2 fa¡åde 15,14.

2. În general, ultimii din¡i restan¡i sunt din¡iifrontali, atât la femei, cât ¿i la bårba¡i, indi-ferent de maxilar.

3. La lotul studiat, cea mai des întâlnitå formåde edenta¡ie la maxilar este edenta¡ia par¡ialåextinså (39,29% dintre femei ¿i 35% dintrebårba¡i), urmatå de edenta¡ia subtotalå. Lamandibulå, cea mai frecventå formå deedenta¡ie este cea subtotalå (33,33% dintrefemei ¿i 30% dintre bårba¡i), urmatå de ceapar¡ialå extinså.

4. Majoritatea subiec¡ilor au tratamenteprotetice incomplete (43,83% la maxilar ¿i43,75% la mandibulå), atât femeile, cât ¿ibårba¡ii.

5. Subiec¡ii de sex feminin prezintå un numårmai mare de tratamente protetice comparativcu subiec¡ii de sex masculin.

BIBLIOGRAFIE

1. Andreescu Claudia Florina, Ghergic Doina Lucia –Characteristic of prosthetic treatment for elderly people. AnaleleUniversitå¡ii „Ovidius” – Seria ¿tiin¡e medicale, vol. 2, nr. 9, 61-66,2003 ISSN – 1223 – 7213.

2. Davenport JC, Basker RM, Heath JR, Ralph JP, Glantz PO –Need and demand for treatment. British Dental Journal, volume189, no. 14, pages 364-368

3. Esan TA, Olusile AO, Akeredolu PA, Esan AO – Socio-demographic factors and edentulism. BMC Oral H 2004, 4: 3.

4. Ghergic Doina Lucia, Andreescu Claudia Florina – Failure offixed prosthodontics. Analele Universitå¡ii „Ovidius” – Seria ¿tiin¡emedicale, vol. 2, nr. 9, 61-66, 2003 ISSN – 1223 – 7213.

5. Holm-Pedersen P, Löe H – Textbook of geriatric dentistry. 2ndEdition. Copenhagen: Munksgaard 1996.

6. Hotta TH, Nunes LJ, Quatrini AH, Bataglion C, Nonaka T,Bezzon OL – Tooth wear and loss: Symtomatological andrehabiliting treatments. Braz Dent J 2000, 11(2) 147-152.

7. Irigoyen E, Velazquez C, Zepeda MA, Mejía A – Caries dental yenfermedad periodontal en un grupo de personas de 60 o más añosde edad de la Ciudad de Mexico. Revista de la Asociación DentalMexicana 1999; 44(2): 64-69.

8. Warren JJ, Cowen HJ, Watkins CM, Hand JS – Dental cariesprevalence and dental care utilization among the very old. JADA2000; 131(11): 1571-1579.

9. Takano N, Ando Y, Yoshihara A, Miyazaki H – Factorsassociated with root caries incidence in an elderly population.Community Dental Health 2003, 20: 217-222.



STUDIU PRIVIND POSIBILITÅºILE DEREABILITARE PROTETICÅ ORALÅ CUAJUTORUL IMPLANTURILOR DENTAREStudy over oral prosthetical restorationusing dental implants

Prof. Dr. Doina Lucia Ghergic1, Dr. Claudia Florina Andreescu2,Asist. Univ. Dr. Monica Raluca Tarcolea1

1Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå, Facultatea de Medicinå Dentarå,Universitatea „Titu Maiorescu“ Bucure¿ti2Doctor în ªtiin¡e Medicale, Clinica „Dental Praxis“ Constan¡a1Disciplina de Proteticå Dentarå Fixå, Facultatea de Medicinå Dentarå,Universitatea „Titu Maiorescu“ Bucure¿ti

Adreså de coresponden¡å:Asist. Univ. Dr. Monica Tarcolea, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr.67A, Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593


REZUMATPierderea din¡ilor este un proces caracteristic omului, ceea ce a determinat apari¡ia metodelor ¿i tehnicilor deremediere a acestuia. Pierderea majoritå¡ii din¡ilor devine pentru cei mai mul¡i pacien¡i mutilantå, fiind înso¡itåde o cåutare disperatå de remediere a acestei situa¡ii. Paralel cu aspectul psihosocial, în urma edenta¡ieiapare ¿i distruc¡ia unei pår¡ii osoase a crestei alveolare ¿i o modificare morfologicå a ¡esuturilor moi acoperitoare.Medicii au dat dovadå de multå ingeniozitate în înlocuirea din¡ilor pierdu¡i, dar pânå în 1965, când Per Branemarka pus primul implant dentar, nu a fost posibil de a ata¿a din¡i la osul restant. Implantologia oralå a devenit aståzio specialitate de bazå a medicinei dentare care vine så completeze cu rezultate bune ¿i promi¡åtoare în timp,ansamblul terapeutic al edenta¡iilor. Implantologia oralå este o disciplinå care cunoa¿te o dezvoltare rapidå,având posibilitatea de a reabilita multiple situa¡ii clinice de edenta¡ie par¡ialå sau totalå. Scopul acestui studiueste de a evalua clinic ¿i radiologic posibilitatea de restaurare proteticå a edenta¡iei cu ajutorul lucrårilorprotetice cimentate pe implanturi. Studiul a fost efectuat pe un numår de 46 de subiec¡i de peste 20 ani, edenta¡ipar¡ial sau total.

Cuvinte cheie: implanturi dentare, restauråri protetice fixe.

ABSTRACTLoosing teeth is a process characteristic for human beings. Therefore, have appeared different methods andtechniques which try to resolve teeth loss. Edentulous state is mutilating for many patients, simultaneous withpsycho-social aspect appears destruction of remaining bone and morphologic modification of surroundingsoft tissues. Dentists have developed ingenious ways of replacing lost teeth, but until 1965, when Per Brånemarkput the first dental implant, it was not possible to attach teeth to remaining bone. Nowadays, oral implantology isan important specialty of dentistry which completes with good results therapy of teeth loss. Oral implantology hasrapid and important development and has the opportunity to solve multiple situations of partial or total teeth loss.The aim of this study is to evaluate clinical and radiological opportunity to restore partial teeth loss with crownscemented on dental implants. The study evaluates 46 patients, over 20 years old with partial or total teeth loss.

Key words: dental implants, fixed prosthetic.

1. INTRODUCERE

Reabilitarea oralå cu ajutorul implanturilor esteun tratament modern care ajutå pacientul så sesimtå mai bine, så månânce mai bine, så vorbeascå

¿i så arate mai bine. Este un tratament care respectådin¡ii vecini edenta¡iei, care nu mai trebuie ¿lefui¡i¿i devitaliza¡i.

Succesul oricårui implant depinde de evaluarea¿i planificarea preoperatorie. Pe lângå anamneza


minu¡ioaså ¿i examenul clinic atent, este necesarå¿i evaluarea radiologicå pentru a estima carac-teristicile morfologice ale osului primitor de im-plant, precum ¿i localizarea structurilor anatomicedin vecinåtate.

2. OBIECTIV

Obiectivul acestui studiu este de a evalua clinic¿i radiologic posibilitatea de restaurare proteticå aedenta¡iei, cu ajutorul lucrårilor protetice cimentatepe implanturi.

3. MATERIAL ªI METODÅ

Studiul a fost realizat pe un lot de 46 de subiec¡i,(26 bårba¡i ¿i 20 femei) care s-au adresatDisciplinei de Reabilitare Oralå între anii 2006 ¿i2008 în vederea, reabilitårii orale cu ajutorul im-planturilor dentare. To¡i subiec¡ii au o stare ge-neralå de sånåtate bunå ¿i nu prezintå afec¡iunicare contraindicå interven¡ia chirurgicalå.

Pentru fiecare pacient s-au realizat examenulclinic, modele de studiu ¿i examen radiologic. Afost cerutå permisiunea de a se face fotografii, s-aexplicat pacien¡ilor cå aceste materiale sunt folositenumai în scop didactic, pentru demonstra¡ii ¿ipublica¡ii profesionale, fårå a le fi dezvåluitåidentitatea.

În imaginile urmåtoare este prezentatå reparti¡iadupå grupe de vârstå ¿i sex.

grupele de vârstå 50-59 de ani (21,74%), 20-29de ani (17,39%), 30-39 de ani (17,39%) ¿i 60-69de ani (80,70%).

4. REZULTATE ªI DISCUºII

Analiza tipului de edenta¡ie pentru care se soli-citå terapia proteticå pe implanturi este prezentatåîn figura 2. Reabilitarea pe implanturi este cel maifrecvent solicitatå pentru edenta¡iile laterale(69,56%), apoi terminalå (13,05%) ¿i apoi frontalå(8,70%) ¿i totalå (8,70%).

Figura + Grafic 1Distribu¡ia lotului studiat, în func¡ie de grupa de vârstå

¿i sex

Cei mai mul¡i subiec¡i se încadreazå la grupade vârstå 40-49 de ani (34,78%). Urmeazå apoi

Figura + Grafic 2Distribu¡ia lotului studiat, în func¡ie de tipul edenta¡iei

În func¡ie de numårul din¡ilor pierdu¡i în eden-ta¡ia par¡ialå, marea majoritate a subiec¡ilor(76,19%) doresc restaurarea unei edenta¡ii uni-dentare. Restul (23,81%) se prezintå pentru prote-zarea unei edenta¡ii pluridentare.

Figura + Grafic 3Distribu¡ia lotului studiat, în func¡ie de tipul edenta¡iei

par¡iale


Pentru prognosticul reabilitårii orale cuimplanturi dentare este importantå cunoa¿tereaetiologiei edenta¡iei. Dupå Zitzmann ¿i Schärer,cel mai bun prognostic este ob¡inut în edenta¡iicauzate de agenezie, carie, traumatism, apoi boalåparodontalå ¿i parafunc¡ii. La lotul studiat, etiologiaedenta¡iei este: 63,04% boalå carioaså, 21,74%boalå parodontalå ¿i 15,22% etiologie mixtå.

boala carioaså, odatå cu înaintarea în vârstå cre¿tefrecven¡a bolii parodontale.

În ceea ce prive¿te realizarea interven¡ieichirurgicale de inserare a implanturilor dentare32,61% dintre subiec¡i (21,74% bårba¡i ¿i 10,87%femei) necesitå augumentarea ¡esuturilor dure(figura 6). Augumentarea este necesarå mai alesîn edenta¡iile produse de boala parodontalå ¿i înedenta¡iile vechi. La restul subiec¡ilor (63,39%)implanturile pot fi inserate fårå augumentare.

Figura + Grafic 4Etiologia edenta¡iei

Etiologia edenta¡iei în func¡ie de grupa de vârståeste prezentatå în imaginile urmåtoare:

Figura + Grafic 5Etiologia edenta¡iei în func¡ie de grupa de vârstå

În timp ce la grupele mai mici de vârstå cauzaprincipalå a pierderii din¡ilor este reprezentatå de

Figura + Grafic 6Augumentarea ¡esuturilor dure

Larking, 2004, analizeazå 70 de articolepublicate dupå 1995 privind implanturile dentare:alegerea pacientului, gradul de satisfac¡ie alpacientului, costuri, ¿i ajunge la urmåtoareleconcluzii:

– rata de succes a implanturile dentare estede peste 90%;

– în situa¡iile necomplicate, urmåtorii factorinu cresc semnificativ posibilitatea de e¿ec:fumatul, diabetul zaharat tip II bine con-trolat, osteoporoza, postmenopauza, hipo-tiroidismul bine controlat, bolile cardio-vasculare compensate sau vârsta înaintatå asubiectului;

– în edenta¡iile totale nu existå diferen¡e cli-nice semnificative în rata de succes a im-planturilor la mandibulå fa¡å de maxilar;

– este importantå selec¡ia pacientului, evalu-area parafunc¡iilor, precum ¿i examinareariguroaså a ofertei osoase;

– criteriile de excludere privind terapia peimplanturi sunt: os de calitate ¿i voluminsuficient, prezen¡a unei infec¡ii, boala


parodontalå, igienå oralå nesatisfåcåtoare,carii multiple;

– supraprotezele mandibulare pe implanturioferå un grad mai mare de satisfac¡ie com-parativ cu supraprotezele pe din¡i restan¡i;

– implanturile inserate maxilar dupå sinus liftau un grad mai mare de e¿ec;

– protezele conven¡ionale ¿i pun¡ile adezivesunt mult mai ieftine decât lucrårile proteticepe implanturi dentare.

5. CONCLUZII

1. Distribu¡ia lotului studiat:– 20-29 de ani, 17, 39% (13,04% bårba¡i ¿i

4,35% femei);– 30-39 de ani, 17, 39% (13,04% bårba¡i ¿i

4,35% femei);– 40-49 de ani, 34,78% (17,39% bårba¡i ¿i

17,39% femei);– 50-59 de ani, 21,74% (17,39% bårba¡i ¿i

4,35% femei);– 60-69 de ani, 8,70% (4,35% bårba¡i ¿i 4,35%

femei).2. Analiza tipului de edenta¡ie pentru care se

solicitå terapia proteticå pe implanturi:– edenta¡ie lateralå, 69,56% (34,78% la bår-

ba¡i ¿i 34,78% la femei);– edenta¡ie terminalå, 13,05% (4,35% la

bårba¡i ¿i 8,70% la femei);– edenta¡ie frontalå, 8,70% (8,70% la bårba¡i

¿i 0% la femei);

– edenta¡ie totalå, 8,70% (8,70% la bårba¡i ¿i0% la femei).

3. Analiza tipului de edenta¡ie par¡ialå pentrucare se solicitå terapia proteticå pe implanturi:

– edenta¡ie unidentarå, 76,19% (33,33% labårba¡i ¿i 42,86% la femei);

– edenta¡ie pluridentarå 23,81% (19,05% labårba¡i ¿i 4,76% la femei).

4. Etiologia edenta¡iei la lotul studiat:– boalå carioaså, 63,04% (30,43% la bårba¡i

¿i 32,61% la femei);– boalå parodontalå, 21,74% (17,39% la

bårba¡i ¿i 4,35% la femei);– etiologie mixtå, 15,22% (8,70% la bårba¡i

¿i 6,52% la femei).În func¡ie de grupa de vârstå:– boala carioaså, 17, 39% la 20-29 de ani,

13,04% la 30-39 de ani, 23,91% la 40-49de ani, 8,70% la 50-59 de ani ¿i 0% la 60-69 de ani;

– boala parodontalå, 0% la 20-29 de ani, 0%30-39 de ani, 10,87% la 40-49 de ani, 6,52%la 50-59 de ani ¿i 4,35% la 60-69 de ani;

– etiologie mixtå, 0% la 20-29 de ani, 4,35%30-39 de ani, 0% la 40-49 de ani, 6,52% la50-59 de ani ¿i 4,35% la 60-69 de ani.

5. Necesitatea augumentårii ¡esuturilor dure:32,61% dintre pacien¡i (21,74% bårba¡i ¿i 10,87%femei) necesitå interven¡ii de augumentare. Larestul subiec¡ilor (63,39%) implanturile pot fiinserate fårå augumentare.

BIBLIOGRAFIE

1. Albrektsson T, Wennerberg A – The impact of oral implants —past and future, 1966–2042. J Can Dent Assoc 2005; 71(5):327.

2. Ashley ET., Covington LL, Bishop BG, Breault LG – Ailing and& failing endosseous dental implants: A literature review. J ContempDent Pract 2003 May; (4)2:035-050.

3. Larking P – Dental implants: patient selection, patient satisfactionand cost factor. ACC, Evidence based Healthcare Advisory Group2004.

4. Lindhe J, Thorkild K, Lang N – Clinical periodontology andimplant dentistry. 4th Edition. Munksgaard, 2003.

5. Misch C – Contemporary implant dentistry. 2nd Edition. Mosby1998.

6. Schropp L – Radiographic and clinical procedures in single-toothimplant treatment. Phd Thesis. Royal Dental College, Faculty ofHealth Sciences, University of Aarhus, 2002.

7. Tyndall AA, Brooks SL – Selection criteria for dental implant siteimaging: A Position Paper of the American Academy of Oral andMaxillofacial Radiology. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral RadiolEndod 2000;89:630-7.

8. Vartoukian SR, Algraffee H – Does the referral and selection fornhs-funded dental implant treatment in the UK Follow NationalGuidelines? ANN R Coll Surg Engl. 2007 April; 89(3): 247–251.

9. Weinberg LA – CT Scan as a radiologic data base for optimumimplant orientation. J Prosthet Dent 1993; 69:381-5.

10. Zarb GA – The replacement of missing teeth. Can Fam Physician.1988 June; 34: 1435–1440.

11. Zitzmann NU, Schärer P – Oral rehabilitation with dental implants.Clinical compendium. KBM 1997.


ASPECTE PRIVIND PROTEZAREAEDENTAºIEI PARºIALE CU PROTEZEMOBILIZABILE CU BAZÅ ELASTICÅAspects of partially endentulous span rehabilitationwith mobile prosthesis with elastic basis

Ddr. Råzvan Lea¡å1, Prof. Dr. Emilian Hutu2,Gabriela Lea¡å3, Tehnician dentar1,2Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti3C.M.I. Dr. Lea¡å Råzvan, Gala¡i


Adreså de coresponden¡å:Ddr. Råzvan Lea¡å, C.M.I. Dr. Lea¡å Råzvan, Gala¡i


REZUMATLa ora actualå, protezarea edenta¡iilor par¡iale a fost revolu¡ionatå de apari¡ia materialelor elastice careasigurå preluarea ¿i amortizarea presiunilor masticatorii în condi¡ii mult îmbunåtå¡ite. Avantajele ¿i dezavantajeleacestor proteze cu bazå elasticå duc la concluzia cå din punct de vedere biomecanic, fonetic ¿i esteticasiståm la o îmbunåtå¡ire a raportului calitate-pre¡. Protezele elastice par¡iale preiau func¡ia ¡esuturilor pierdute,respectiv pe din¡i-parodon¡iu-os-mucoaså, respectând principiile: profilactic, func¡ional, biomecanic, ergonomic¿i homeostazic. Toleran¡a ¡esuturilor crescutå în timp fa¡å de proteza elasticå acrilicå, reabilitarea esteticå aansamblului protetic elastic, asigurå pacientului protezat un confort sporit ¿i confirmå rezultatul cercetårilor ¿iprogresului realizat în tehnica dentarå.

Cuvinte cheie: protezå cu bazå elasticå, reabilitarea esteticå a ansamblului protetic,confort sporit.

ABSTRACTAt the moment, the prosthesis of the partial edentation was revolutionasied by the appearance of the elasticmaterials that assure the support and the amortization of the masticatory pressure in improved conditions.The advantages and disadvantages of these prosthesis with elastic basis, draw the conclusion that from thebiomechanical, fothetical and esthetical point of view, were are in front of an improvement in what concerns therelation between price and quality. The partial elasthical prosthesis supports the function of the lost tissue,respectively to the teeth-parodont-bone-mucous, respecting the principles some basic principles: profilactic,functional, biomechanical, ergonomical and homeostasical. The ability of the tissues to develop their tolerancein time, in opposition to the acrylical elastical prosthesis, the esthetic rehabilitation of the elasthical prostheticmecanism, assures the prothesised pacient an improved confort and confirms the result of the studies and theprogress in dental technique.

Key words: prosthesis with elastic basis, the esthetic reabilitation of the protetic mecanism,improved confort.

Proteza par¡ialå cu bazå elasticå este o protezåmobilizabilå, la care sprijinul rigid dento-paro-dontal ¿i mucozal este amortizat de elasticitateabazei elastice.

Indica¡ia majorå a acestor tipuri de protezeapårute relativ nou pe pia¡å este pentru câmpurile

protetice, unde este necesarå o transmitere a pre-siunii amortizatå asupra ¡esuturilor adiacenterespectiv mucoaså – os – parodon¡iu – din¡i restan¡i.

Având în vedere faptul cå rolul acestor protezeeste de a înlocui ¡esuturile lipså în vederearestaurårii func¡iilor modificate, protejând în


acela¿i timp toate celelalte ¡esuturi cu care vin încontact a apårut necesitatea ca proteza elasticåmobilizabilå så întruneascå o serie de calitå¡i, ¿ianume:

1. Så aibå o înaltå rezisten¡å mecanicå, la îm-båtrânire ¿i abraziune;

2. Så fie biocompatibilå ¿i så nu traumatizezedin¡ii restan¡i;

3. Så aibå bune proprietå¡i fizice ¿i chimice ¿iså treacå toate testele alergologice ¿i toxice;

4. Så nu producå leziuni de decubit ¿i så nuatrofieze osul alveolar;

5. Så nu permitå depunerea plåcii dentare ¿iså nu formeze anfractuozitå¡i de suprafa¡å;

6. Så creeze confort pacientului ¿i o fizionomieplåcutå;

7. Så nu con¡inå cadmiu ¿i så poatå fi cåptu¿itsau reparat în laboratorul dentar.

finisat de cåldurå (fårå schimbåri chimice) ¿iinjectat dupå, a deschis un nou capitol în realizareadin¡ilor.

Echipamentul termoplastic este compact ¿iune¿te o unitate de preîncålzire cu temperaturåînaltå, cu o preså pneumaticå, oferind o presiuneindependentå. Finisarea plasticului are loc acumîntr-un mod controlat, injectarea este rapidå câttimp continuå presarea materialului ¿i compen-seazå contrac¡ia din timpul råcirii. Acest echipa-ment este controlat de un microcomputer u¿or demanevrat ¿i poate fi utilizat pentru toate materialeledentare termoplastice.Figura 1

Se observå elasticitatea protezei maxilare

Figura 2Aspect al unei proteze maxilare

Toate aceste calitå¡i ¿i multe altele au trebuit såfie întrunite de o protezå cu un concept nou derealizare din punct de vedere tehnic, cu totul noufa¡å de tehnicile cunoscute.

Aceastå nouå procedurå, în timpul cåreia unmaterial de bazå în întregime polimerizat este

Figura 3Proteza par¡ialå mandibularå

Protezele par¡iale sunt ob¡inute în laboratoareledentare din rå¿inå Flexiplast, Polyan sauBiodentaplast, materiale termoplastice pe bazå depoliamid.

Flexiplast este o rå¿inå acrilicå pe bazå de nay-lon, un poliamid dipolicondensat din hexadiamid¿i adipinacid. Rå¿ina este comercializatå în cartu¿e

Figura 4Diferite tipuri de proteze elastice

a b

c d


¿i se prezintå sub formå de granule, iar la tempe-ratura de 200°C se lichefiazå. Prezentarea în granulecapsulate are avantajul cå nu conduce la gre¿elideterminate de propor¡ia componentelor ¿i deac¡iunea altor substan¡e din mediul exterior care aravea efecte nefavorabile asupra structurii protezelor.

Polyan ¿i Flexiplast sunt douå denumiri demateriale din multitudinea celor care sunt comer-cializate.

zabile elastice decât cu proteze fixe, deoarece esteposibil så se individualizeze din¡ii artificiali.

De asemenea, o indica¡ie majorå o reprezintåbolnavii cu afec¡iuni grave, cei nervo¿i sau cei carenu au suficient timp så suporte un tratament delungå duratå, proteza cu bazå elasticå reprezentândidealul de protezare.

Dezavantaje

Existå multe dovezi care atestå cå protezeleelastice prezintå ¿i multe dezavantaje în privin¡aprofilaxiei ¡esuturilor subiacente a¿a cum sunt eleconcepute ¿i executate în practica curentå.

Dezavantajele cele mai mari sunt de ordinfunc¡ional, biologic ¿i de confort, deoarece pot pro-voca:

1. Accelerarea atrofiei osului maxilar, de-oarece sprijinul mucozal este totu¿i pregnant¿i se pot înfunda cu trecerea timpului, daracest dezavantaj este totu¿i mult mai redusdecât în cazul protezei acrilice clasice underigiditatea era mult crescutå.

2. Imposibilitatea de a percepe excita¡iile ter-mice ¿i gustatice din cauza acoperirii întinsea mucoasei de cåtre baza protezei.

3. Irita¡ii frecvente ale mucoasei campului pro-tetic cauzate de contactul ei cu o suprafa¡åporoaså ¿i nelustruitå, impregnatå cu micro-oraganisme ¿i resturi alimentare. Sunt des-crise stomatitele sau contaminarea cu ciu-perci de tipul Candida, care pot duce la dis-confortul pacientului purtåtor. În schimb,sunt delimitate avantajele create de intoleran¡ala compu¿ii acrilatului, în special la coloran¡isau la monomerul incomplet polimerizat.

4. Restrângerea spa¡iului oral din cauza grosimiiplåcii bazei elastice de aproximativ 1,5-2 mm,ceea ce incomodeazå mi¿cårile limbii, dar ¿iale obrajilor în timpul mastica¡iei sau fona¡iei.

5. Mobilizarea din¡ilor stâlpi ¿i ai parodon¡iuluidacå sunt concepute ¿i utilizate incorect înfunc¡ie de retentivitatea anatomicå a coroa-nelor. Aceastå mobilizare este încå mult maireduså decât în cazul protezei acrilice par-¡iale clasice unde rigiditatea provoacå marineajunsuri.

6. Între¡inerea halenei bucale din cauza aderen-¡ei resturilor alimentare pe suprafa¡a rugoasåa protezei, a tartrului ¿i a florei microbiene.

Fåcând un raport între avantajele ¿i deza-vantajele protezårii cu proteza elasticå, acesta vafi net în favoarea multiplelor avantaje din punct devedere biologic, biomecanic, fonetic ¿i fizionomic.

Figura 5Protezå par¡ialå mandibularå. Se observå cro¿etelefizionomice

Indica¡ii

Indica¡iile protezei par¡iale mobilizabile sunt înprimul rând edenta¡iile subtotale, apoi edenta¡iileterminale molare, în edenta¡iile frontale ¿i în uneleedenta¡ii mixte.

Edenta¡iile frontale cu pierdere de substan¡åalveolarå, cum ar fi cele rezolvate prin atrofiiexagerate sau prin despicåturi maxilare se rezolvåmai bine cu proteze mobilizabile, cu bazå elasticå,decât cu proteze fixe. De asemenea, imitarea unoranomalii de pozi¡ie ale din¡ilor frontali se ob¡inemai u¿or ¿i mai sigur cu ajutorul protezei mobili-

Figura 6Proteza poate fi deformatå ¿i revine, prin elasticitate, laaspectul ini¡ial


Costul ceva mai ridicat al procesului tehnologicnu va constitui un impediment pentru o protezarede calitate din toate punctele de vedere.

Toleran¡a ¡esuturilor

Datoritå amortizårii presiunilor exercitate întimpul mastica¡iei asupra din¡ilor protezei ¿i implicitasupra ¡esuturilor adiacente, toleran¡a suportuluimuco-osos în raport cu proteza elasticå este multcrescutå. Efectul de pernå elasticå, de elasticitate¿i nu de rigiditate face din proteza elasticå, în timp,un accesoriu uman indispensabil.

CONCLUZII

1. Adaptarea din punct de vedere biomecanic,func¡ional ¿i estetic este net superioarå fa¡åde proteza acrilicå clasicå.

2. Pre¡ul de cost reflectå ¿i calitatea superioaråa protezei elastice.

3. Confortul în degluti¡ie, mastica¡ie ¿i fona¡ie,este incomparabil mai ridicat.

4. Igiena corectå, zilnicå, a cavitå¡ii bucale lapurtåtorul de protezå elasticå reduce neajun-surile legate de impregnarea sau contami-narea cu diferite reziduuri existente în cavi-tatea bucalå.

BIBLIOGRAFIE

1. Bratu D – Materiale dentare. Editura Helicon, 19992. Bratu ¿i colab. – Edenta¡ia totalå – Clinicå ¿i tratament. Editura

Sigma, 20033. Donciu V, David Patrascu – Tehnologia protezei totale, curs

pentru tehnicieni dentari. Editura Didacticå ¿i Pedagogicå, Bucure¿ti,1995

4. Dumitrescu S – Restaurarea proteticå mobilizabilå în edenta¡iapar¡ialå. Editura Medicalå, Bucure¿ti, 1973

5. Ene L – Edenta¡ia par¡ialå – Curs I.M.F., Bucure¿ti, 19946. Ene L – Ocluzia func¡ionalå7. Gaucan C – Cartea tehnicianului dentar. Editura Medicalå,

Bucure¿ti, 19998. Hutu E ¿i colab. – Edenta¡ia totalå. Editura Na¡ionalå, Bucure¿ti,

2000

9. Ionescu A – Tratamentul edenta¡iei par¡iale cu proteze mobile.Editura Na¡ional, 1999

10. Ioni¡å S – Ocluzia dentarå. Editura Didacticå ¿i Pedagogicå,Bucure¿ti, 1993

11. Lejoyeux J – Traitement de l’edentation totale. Cours dequatrieme anne. Paris, 1980

12. Preoteasa E – Examinarea pacientului edentat în vederea protezåriitotale. Editura Cerna, 1999

13. Rânda¿u I – Proteze dentare, volumul II. Editura Medicalå, 199814. Rânda¿u I, Despa G – Reabilitåri oro-dentare. Editura Universitå¡ii

Titu Maiorescu, Bucure¿ti, 200515. Rânda¿u I, Rânda¿u OV, Slåvescu DA, Chiru D – Materiale

pentru proteze dentare. Editura Universitå¡ii Titu Maiorescu,Bucure¿ti, 2000


12 BIOCHIMIE

EFECTUL ASPIRINEI ªI PIROXICAMULUIASUPRA VIABILITÅºII CELULARE AUNOR SPECII DE CANDIDAAspirin and piroxicam effect on cellularviability of some Candida strais

Asist. Univ. Dr. Elena Rusu1, Prof. Univ. Dr. Tatiana Vassu2,Asist. Univ. Dr. Simona Enache-Soare2

1Disciplina de Biochimie, Facultatea de Medicinå Dentarå,Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti2Facultatea de Biologie, Universitatea Bucure¿ti

REZUMATStudiul este dedicat investigårii efectului pe care îl au aspirina ¿i piroxicamul asupra unor tulpini diferite careapar¡in genului Candida. Candida albicans este o specie fungicå ce prezintå dimorphism ¿i se gåse¿te lanivelul mucoaselor. Ea poate cauza infec¡ii superficiale sau sistemice ¿i este recunoscut ca un agent importantal infec¡iilor dobândite în spital. Prostaglandinele sunt molecule lipidice mici ¿i pot avea un rol important încolonizarea fungicå. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (aspirinå ¿i piroxicam) sunt inhibitori aiizoenzimelor ciclooxigenaze (COX). Aceste medicamente blocheazå specific biosinteza prostaglandinelormamiferelor prin inhibi¡ia unei izoenzime sau a ambelor izoenzime COX. Piroxicamul reduce drastic viabilitateacelularå a suspensiei pânå la 0,94%, iar aspirina a diminuat-o pânå la 4,45% fa¡å de celulele martor netratate.Utilizarea aspirinei ¿i piroxicamului în infec¡iile produse de speciile genului Candida pot reprezenta un avantajîn terapia antifungicå.

Cuvinte cheie: aspirinå, piroxicam, Candida

ABSTRACTThe study was dedicated to investigate the effect of aspirin and piroxicam on suspension cells of differentCandida albicans strais. Candida albicans is an opportunistic dimorphic fungus that inhabits various hostmucosal sites. It can cause both superficial and serious systemic diseases and are now widely recognized asimportant agents of hospital-acquired infection. Prostaglandins are small lipid molecules and may play animportant rol in fungal colonization. Nonsteroidal anti-inflammatory drugs (aspirin and piroxicam) are inhibitorsof the cyclooxygenase isoenzymes. These drugs specifically block the biosynthesis of mammalianprostaglandins by inhibiting one or both of COX isoenzymes. Piroxicam drastically reduced the viability ofplanktonic cells to 0,94% and aspirin had reduced to the 4,45% of that of untreated control cells. Aspirin andpiroxicam might improve the traditional antifungic therapies against Candida albicans.

Key words: aspirin, piroxicam, Candida

INTRODUCERE

Candida albicans este un microorganismcomensal, componentå a microbiotei normale atractului digestiv, a zonei urogenitale, care, înanumite condi¡ii, poate deveni patogen. Aceastå

specie prezintå douå forme morfologice: o formåde drojdie ¿i o formå filamentoaså. Formafilamentoaså este corelatå adesea cu patogenitatea.

Dintre factorii care predispun la apari¡iainfec¡iilor cauzate de specia Candida albicans facparte tratamentul cu antibiotice cu spectru larg,

Adreså de coresponden¡å:Asist. Univ. Dr. Elena Rusu, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Strada Gheorghe Petra¿cu, Nr. 67A,Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593



slåbirea sistemului imunitar la pacien¡i cu diferiteforme de cancer, ca urmare a tratamentului agresivchemoterapic specific, precum ¿i a tratamentelorimunosupresive în cazul transplantelor de organe.De asemenea, tratamentul antifungic, atât profilac-tic, cât ¿i curativ are ca efect apari¡ia rezisten¡ei C.albicans la tratamentele specifice antifungice.

Prostaglandinele sunt lipide care îndeplinescdiferite func¡ii biologice care includ modularea rås-punsului imun [6]. Prostaglandinele sunt sintetizatede celulele umane, dar ¿i de celulele fungilor pato-geni. Candida albicans sintetizeazå eicosanoide(atât prostaglandine, cât ¿i leucotriene) „de novo“sau prin conversia acidului arahidonic exogen [2].Studiile care s-au realizat folosind inhibitori aiciclooxigenazei (COX), au aråtat cå prezen¡aacestor inhibitori are o toxicitate crescutå „in vitro“asupra cre¿terii ¿i dezvoltårii speciilor Candidaalbicans ¿i Creptococcus neoformans [7]. Deasemenea, s-a demonstrat interac¡iunea „in vitro“¿i activitatea sinergicå a fluconazolului cu o seriede medicamente antiinflamatoare nesteroidiene(salicilat de sodiu, piroxicam, tenoxicam ¿i diclofe-nac) asupra unor tulpini de Candida albicans [10].Aceste rezultate indicå faptul cå sinteza eicosanoi-delor este necesarå pentru cre¿terea ¿i dezvoltareafungilor patogeni. În organismul uman, acidularahidonic este metabolizat în prezen¡a a douåizoenzime COX (COX-1 ¿i COX-2) la prostaglan-dine. Enzima COX-1 se gåse¿te în majoritatea¡esuturilor organismului uman, iar enzima COX-2 este principala enzimå implicatå în procesulinflamator [5]. Se cunosc foarte pu¡ine aspectereferitoare la rolul prostaglandinelor în biologiafungilor. Cunoscând rolul fiziologic al prostaglan-dinelor în organismul uman, se poate avea învedere cå prostaglandinele sintetizate de cåtrefungii patogeni promoveazå colonizarea acestormicroorganisme la ¡esuturile gazdei, precum ¿iinfec¡ia cronicå.

Tema acestui studiu este investigarea efectuluipe care îl au aspirina ¿i piroxicamul asupra celu-lelor în suspensie a unor tulpini diferite de Candida.

Aspirina ¿i piroxicamul sunt medicamente anti-inflamatoare, nesteroidiene, care au utilizåri frec-vente în terapeuticå, în primul rând în tratamentuldurerii ¿i inflama¡iei, în special în artrite. Acestemedicamente sunt inhibitori ai izoenzimelor COX,blocând biosinteza prostaglandinelor în organis-mul uman.

MATERIALE ªI METODE

Tulpini studiate:

Experimentul s-a realizat pe 3 tulpini de drojdiiizolate de la pacien¡i cu orofaringitå ¿i afec¡iunipulmonare. Probele de analizat au fost recoltateîn cadrul laboratorului de bacteriologie al Spitaluluide Boli Infec¡ioase „Matei Bal¿“. Microorganis-mele au fost izolate ¿i purificate din exudat farin-gian (C8’, ¿i C11’) ¿i sputå (C5’), prin treceri suc-cesive pe mediu cu YPG (1% extract de drojdie,2% peptonå ¿i 2% glucozå).

Identificarea preliminarå a izolatelor a debutatprin analizarea aspectelor morfologice care au vizatcaracterele de culturå, precum ¿i caracterele micro-scopice. Identificarea biochimicå a microorganis-melor s-a realizat cu ajutorul testului de identificareAPI 20 Caux (bioMerieux, Fran¡a), conform in-struc¡iunilor producåtorului. Ca tulpinå de referin¡ås-a utilizat tulpina Candida albicans ATCC 10231.

Viabilitatea celularå

Pentru determinarea viabilitå¡ii celulare ¿icalcularea CFU s-a utilizat metoda dilu¡iilor serialea suspensiei celulare pe mediu YPG agar.Densitatea celularå utilizatå în experiment a fostde 0,5 McFarland. S-au realizat solu¡ii stoc (100mM) de aspirinå (acid acetilsalicilic) în etanol ¿ipiroxicam în dimetilsulfoxid. Inhibitorii COX aufost utiliza¡i în experiment în concentra¡ii finalede 1mM. S-au analizat tulpinile de Candida netra-tate (martor) precum ¿i tulpini tratate în prezen¡acelor doi inhibitori COX (aspirinå ¿i piroxicam).Numårarea coloniilor s-a fåcut dupå ce probelede analizat au stat la 37ΟC, timp de 24h.

Rezultate ¿i discu¡iiÎn ultimii ani a fost eviden¡iat efectul antimi-

crobian al unor medicamente care nu fac parte dinclasa antibioticelor (de exemplu unele antidiu-retice, β-blocantele ¿i anti-inflamatoarele nesteroi-diene) [3]. Biosinteza prostaglandinelor (PG) esteblocatå de inhibitori ai izoenzimelor COX, deexemplu aspirina, care poate diminua cre¿tereadrojdiei Candida albicans ¿i poate impiedicatranzi¡ia de la forma de drojdie la forma de hifå.Formarea tubilor germinativi este amplificatå deprezen¡ta PGE

2 (exogenå sau endogenå), ceea ce

face ca eicosanoidele produse de fungi så devinåunul dintre factorii morfogenetici [8]. Tranzi¡ia dela forma de drojdie la forma hifalå a speciei Candidaalbicans este asociatå adesea cu progresia infec¡iei.Din cauza acestui fapt, reglarea morfogenezei prin


sinteza de eicosanoide poate fi consideratå unmecanism de virulen¡å.

Identificarea microorganismelor studiate s-arealizat ini¡ial prin analizarea caracterelor deculturå, macroscopice ¿i microscopice. Analizamacroscopicå a avut în vedere aspectul, forma,culoarea ¿i consisten¡a coloniilor de drojdiedezvoltate pe mediu YPG solid. Toate acestecaracteristici sunt determinate de forma celulelorcare duc la apari¡ia coloniilor. Speciile genuluiCandida pot prezenta douå tipuri de colonii: formaR (rugoaså, zbârcitå) ¿i forma S (finå, måtåsoaså).În urma examinårii caracterelor de culturå laspeciile studiate s-a observat cå tulpinile C8’ ¿iC11’ formeazå colonii rotunde, bombate, cre-moase, de culoare crem, la fel ca ¿i tulpina dereferin¡å Candida albicans ATCC 10231. TulpinaC5’ prezintå colonii cu aceea¿i structurå (fig. 1.)

Formarea celulelor reprezintå un criteriu detaxonomie ¿i este un aspect frecvent utilizat încaracterizarea ¿i identificarea microorganismelor.Forma celulelor, mårimea acestora ¿i modul dereproducere este observat în mod normal princultivarea acestora în mediu de culturå lichid.Toate celulele analizate prezentau celule ovale cuînmugurire bipolarå (fig. 2).

Figura 1Identificarea macroscopicå a tulpinilor C11’, C8’, C5’ ¿i C.albicans ATCC 10231

Figura 2Aspecte microscopice ale tulpinilor C8’, C11’, C5’.

Testarea capacitå¡ilor biochimice a tulpinilorstudiate s-a realizat cu ajutorul kitului API 20 Cauxcare presupune prezen¡a sau absen¡a (dupå caz)cre¿terii drojdiilor într-un mediu de culturåsuplimentat cu diferi¡i compu¿i. Aceastå cre¿tereeste corelatå cu capacitatea celulelor de drojdiede a asimila sau nu compusul pentru care estetestat. Analizând rezultatele ob¡inute, s-a constatatcå tulpinile C8’ ¿i C11’ au aråtat profile bio-chimice asemånåtoare cu ale tulpinii de referin¡åC.albicans ATCC 10231 ¿i diferite fa¡å de profileleob¡inute pentru tulpina C5’ (tabelul 1). Având învedere rezultatele testului API 20 Caux, tulpinileanalizate au fost încadrate ca apar¡inând specieiCandida albicans, iar tulpina C5’, speciei Candidaglabrata.

Viabilitatea celulelor de drojdie a fost testatåpentru toate cele patru tulpini. Determinareaviabilitå¡ii celulare s-a calculat dupå incubareatulpinilor în prezen¡a aspirinei ¿i piroxicamului(1mM). Studii de cercetare au aråtat cå aspirinaare activitate antifungicå, inhibând formareabiofilmului fungic la concentra¡ii mai mici de 1mM[1]. Rezultatele CFU sunt prezentate în tabelul 2(CFU au fost determinate prin metoda standard a


dilu¡iilor serice urmatå de însåmân¡area pe mediusolid YPG).

Piroxicamul a înregistrat cel mai mare efect deinhibi¡ie asupra celulelor aflate în suspensie deCandida albicans. Viabilitatea celularå a fostreduså pânå la 0,94% pentru tulpina de referin¡åC. albicans ATCC. Viabilitatea celularå aînregistrat procente diferite în func¡ie de tulpinatestatå (fig. 3).

Tabelul 1Rezultatele testului API 20 Caux ale tulpinilor C8’,C11’, C5’ ¿i C. albicans ATCC

Tabelul 2.Valoarea CFU a speciilor Candida dupå cre¿terea 24hîn prezen¡a ¿i absen¡a inhibitorilor aspirinå ¿i piroxicam(1mM)

Viabilitatea celularå este reduså drastic înprezen¡a piroxicamului (45,4% – 0,94%), în timpce aspirina scade viabilitatea celularå pânå la 88%-4,45% (tabelul 3). Viabilitatea celularå este expri-matå în procente fa¡å de celulele martor incubateîn acelea¿i condi¡ii, dar în absen¡a inhibitorilor COX.

Tabelul 3.Viabilitatea (%) celulelor de Candida în suspensiecelularå în prezen¡a aspirinei ¿i piroxicamului (1mM)

Figura 3Efectul aspirinei ¿i piroxicamului asupra viabilitå¡iicelulare (%) a diferitelor tulpini de Candida

În celulele umane toate antiinflamatoarelenesteroidiene, cum ar fi aspirinå, diclofenac ¿ipiroxicam, inhibå ambele izoenzime COX-1 ¿iCOX-2. Situsul activ al izoenzimelor COX estereprezentat de un canal hidrofob lung. Elreprezintå ¿i situsul de legare al acestor inhibitori.În acest experiment am aråtat cå piroxicamul, careare o selectivitate COX-2 mai ridicatå decâtselectivitatea COX-1 [9], scade viabilitatea celulelordrojdiei Candida albicans cu aproximativ 99%.Unele antiinflamatoare nesteroidiene au o selec-tivitate mai mare pentru COX-1 decât pentru COX-2 înså acestea sunt adesea asociate cu o toxicitategastrointestinalå [4].

CONCLUZIE

Aspirina ¿i piroxicamul (inhibitori ai enzimelorCOX-1 ¿i COX-2) reduc viabilitatea celularå aspeciei Candida albicans cu peste 90%. Utilizareaantiinflamatoarelor nesteroidiene, care blocheazåbiosinteza prostaglandinelor fungice, poate fieficientå în terapia antifungicå specificå, princombaterea procesului de colonizare fungicå ¿i ainfec¡iei organismului uman. Proprietå¡ile antiin-flamatoare ¿i analgezice ale aspirinei ¿i


piroxicamului asupra organismului uman repre-zintå un avantaj în plus care le recomandå înpreven¡ia ¿i tratamentul infec¡iilor produse de C.albicans.

BIBLIOGRAFIE:

1. Alem MA, Douglas LJ – Effects of aspirin and other nonsteroidalanti-inflammatory drugs on biofilms and planktonic cells of Candidaalbicans. Antimicrob Agents Chemother 2004; 48

2. Alem MA, Douglas LJ – Prostaglandins production during growthof Candida albicans biofilms. J Med Microbiol 2005; 54

3. Cedurlund H, Mardh P-A – Antibacterial activities of non-antibioticdrugs. J Antimicrob Chemother 1993; 32

4. Dannhardt G, Kiefer W – Cyclooxygenase inhibitors- current statusand future prospects. Eur J Chem 2001; 36

5. Dutta KN, Annadurai S, Mazumdar K, Dastidar S, KristiansenJ, Molnar J, Martins M, Amaral L – Potential management ofresistant microbial infections with a novel non-antibiotic: the anti-inflammatory drug diclofenac sodium. Int J Antimicrobial Agents2007; 30 (30)

Din cauza virulen¡ei ¿i patogenitå¡ii crescute aacestor specii, se încearcå deslu¿irea mecanismelormoleculare implicate în aceste procese ¿i dez-voltarea unei terapii antifungice de succes.

6. Harris SG, Padilla J, Koumas L, Ray D, Phipps RP –Prostaglandins as modulators of immunity. Trends Immunol 2002;23

7. Noverr MC, Phare SM, Toews GB, Coffey MJ, Huffnagle GB –Pathogenic yeasts Cryptococcus neoformans and Candida albicansproduce immunomodulatory prostaglandins. Infect Immun 2001; 69

8. Noverr MC, Erb-Downward JR, Huffnagle GB – Production ofeicosanoids and other oxylipins by pathogenic eukaryotic microbes.Clinic Microbiol Reviews 2003; 16 (3)

9. Warner DT, Mitchell J – Cyclooxygenases: new forms, newinhibitors, and lessons from the clinic. FASEB J 2004; 18

10. Yucesoy M, Oktem IMA, Gulay Z – In vitro synergistic effect offluconazole with nonsteroidal anti-inflammatory agents againsCandida albicans strain. J Chemotherapy 2000; 12


BOALA RECKLINGHAUSEN PRINADENOM PARATIROIDIAN GIGANT –

PREZENTARE DE CAZRecklinghausen disease through giant

parathyroid adenoma

Conf. Dr. V. Bâtcå1; Dr. O. Albi¡a2; Dr. T. Bîtcå3;Dr. T. Rogin2; Dr. R. Bulata4

1Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“,ªef Sec¡ie Chirurgie 2, Spitalul Clinic de Urgen¡å Militar Central, Bucure¿ti

2Sec¡ia Chirurgie 2, Spitalul Clinic de Urgen¡å Militar Central, Bucure¿ti3Medic generalist, Bucure¿ti

4Laboratorul de Anatomie Patologicå,Spitalul Clinic de Urgen¡å Militar Central, Bucure¿ti

13CHIRURGIE BMF

REZUMATHiperparatiroidia primarå este o afec¡iune rarå, tardiv diagnosticatå din cauza heterogenitå¡ii simptomelor.Adenomul paratiroidian reprezintå cauza cea mai frecventå de hiperparatiroidie primarå. Lucrarea prezintåtabloul clinic variat al afec¡iunii, pa¿ii exploratori necesari, precum ¿i cazul unui pacient tânår la care evolu¡iarelativ îndelungatå a bolii a produs modificåri severe la nivelul scheletului osos. Chirurgia reprezintå tratamentulnecesar ¿i suficient al acestei boli.

Cuvinte cheie: hiperparatiroidie primarå, adenom paratiroidian, tratament chirurgical.

ABSTRACTPrimary hyperparathyroidism is an uncommon disease, with late diagnosis due to insidious and varioussymptoms. Parathyroid adenoma is the most frequent cause of primary hyperparathyroidism. This paperpresents the clinic of disease, the necessary exams to perform in order to obtain a positive diagnose also thecase of young man with long evolution period prior to diagnosis and with severe complications at bones.Surgery represents the only valid option resulting complete healing.

Key words: primary hyperparathyroidism, parathyroid adenoma, surgical treatment.

Adreså de coresponden¡å:Conf. Dr. Viorel Bâtcå, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr. 67A, Sector3, Bucure¿ti, Cod 031593


INTRODUCERE

Paratiroidele sunt glande endocrine esen¡ialepentru via¡å, având rol determinant în metabolismulcalciului. Ele sunt cele din urmå glande endocrinedescoperite, din cauza dimensiunilor reduse (2-7/2-4/1-2 mm, circa 40 mg) ¿i situårii profunde,retrotiroidiene.

De¿i nu este o afec¡iune foarte rarå, hetero-genitatea simptomelor permite o evolu¡ie înde-

lungatå, pânå la stabilirea diagnosticului decertitudine.

PREZENTARE DE CAZ

Pacientul C.P., în vîrstå de 41 de ani, se interneazåîn martie 2006 pentru impoten¡å func¡ionalå amembrului pelvin stâng, cu scurtarea cu 7 cm, aacestuia ¿i scådere ponderalå de 12 kg, în ultimulan. Simptomatologia pacientului a debutat cu un


an în urmå, când a fost operat pentru o tumorå lanivelul humerusului drept, cu examen anatomo-patologic de chist anevrismal osos. Examenul fiziceviden¡iazå un pacient practic imobilizat la pat,din cauza impoten¡ei func¡ionale a membruluipelvin stâng, scurtat, rotat în exterior ¿i intensdureros la nivelul 1/3 medii unde se palpeazå oforma¡iune tumoralå a osului. La nivelul hume-rusului drept ¿i a claviculei se palpeazå o for-ma¡iune tumoralå durå, fixatå.

Explorarea paraclinicå hematologicå ¿i biochi-micå eviden¡iazå o anemie feriprivå cu Hb. 10,3 g/dl.,dar cu valori ale calcemiei totale de 13,28 mg/dl.(normal sub 10) ¿i fosfatazå alcalinå de 803,94ui/l. (normal sub 126). Restul investiga¡iilor biolo-gice în limite normale.

Examinarea radiologicå eviden¡iazå modificåriale structurii osoase la nivelul humerusului, omo-platului drept, claviculei drepte, cu diminuareaintensitå¡ii structurii osoase ¿i sub¡ierea corticalei;fracturå veche a colului humeral drept pe ospatologic; leziuni osteolitice la nivelul femuruluistâng.

Examenul CT confirmå prezen¡a forma¡iunilortumorale de la nivelul humerusului drept, lafemurul stâng, a scapulei drepte, precum ¿i a uneiforma¡iuni tumorale în regiunea cervicalå ante-rioarå stângå.

Examenul scintigrafic „whole body“ cu Tc99m

constatå aspectul de „super scan” al întregului

Figura 1Reconstruc¡ie CT a distruc¡iei capului humeral drept

Figura 2Prezen¡a forma¡iunii tumorale cervicale anterioare

stângi

Figura 3Tumora posterioarå a scapulei drepte

schelet osos (care sugereazå o tulburare a metabo-lismului osos), modificåri focale la nivelul trohan-terului stâng, a 1/3 medii a femurului stâng, a hu-merusului drept, precum ¿i prezen¡a unei forma-¡iuni tumorale hipercaptante la nivelul poluluiinferior al lobului tiroidian stâng, cu „wash-out“rapid al radiotrasorului.


Figura 4Tumora pa fa¡a anterioarå a scapulei

Figura 5Scintigramå osoaså

Figura 6Scintigramå osoaså (detaliu-centurå scapularå)

Rezonan¡a magneticå nuclearå a regiuniisuperioare a corpului confirmå prezen¡a forma-¡iunii ocupatoare de spa¡iu în regiunea cervicalåanterioarå, între trahee, pachetul vascular al gâtului¿i mu¿chiul sternocleidomastoidian, în contact cupolul inferior al lobului tiroidian stâng, dar cu ca-racter de benignitate.

Figura 7RMN – prezen¡a forma¡iunii latero-cervicale (sec¡iunecoronalå)

Testul la cortizon este negativ (nu se producescåderea calcemiei).

Dozarea parathormonului (care relevå valori de1248 pg/ml, fa¡å de 15-65 pg/ml normal), stabile¿te


Figura 8Sec¡iune sagitalå

diagnosticul definitiv de hiperparatiroidie primaråprin adenom unic paratiroidian.

În data de 09.05.2006 se intervine chirurgicalcu anestezie generalå prin IOT ¿i se efectueazå ocervicotomie anterioarå tip Kocher. Se eviden¡iazåforma¡iunea tumoralå de cca 6/4/3 cm situatå înafara lobului tiroidian inferior, cu extensia sprelateral ¿i plonjatå în mediastin care se extirpå.Restul tiroidei ¿i paratiroidele sunt de aspectnormal. Dupå hemostaza amånun¡itå a câmpuluioperator, plaga se sutureazå în planuri anatomice.

Figura 11Piesa de rezec¡ie

Fiura 9Aspectul tumorii dupå cervicotomie

Figura 10Eviden¡ierea raportului cu lobul tiroidian

Postoperator, evolu¡ia este favorabilå din punctulde vedere al plågii operatorii, dar caracterizatå descåderea rapidå a calcemiei (9,36 mg/dl→8,9 mg/dl→7,43 mg/dl), determinând chiar apari¡ia decrize de tetanie cu råspuns prompt dupå adminis-trarea de doze mari de calciu gluconic.

Examenul anatomopatologic al piesei rezecateconfirmå diagnosticul de adenom secretant deparatiroidå (colora¡ie de hematoxilin-eozinå).

Pacientul se externeazå dupå 7 zile, echilibratbiologic, intrând într-o lungå perioadå de con-valescen¡å ¿i de refacere a capitalului calcic alorganismului.


DISCUºII

Hiperparatiroidismul sever a fost descris în urmåcu 80 de ani, în 1926, Mandl de la Viena, efectuândprima rezec¡ia de paratiroide. Activitateaparatiroidianå excesivå primarå este determinatåcel mai frecvent de adenom unic(80-85%),adenoame multiple(2-3%), de hiperplazie glan-dularå (10-15%) ¿i, mai rar, de neoplasm (sub 1%).Hiperparatiroidismul secundar se întâlne¿te încazuri de insuficien¡å renalå sau malabsorb¡ieintestinalå când se produce scåderea calciuluiseric, iar hipersecre¡ia PTH este reactivå prinfeedback pozitiv.

Un studiu statistic din SUA, 2007, eviden¡iazåo inciden¡å de 1 bolnav la 500-1000 persoane, cupredominan¡a femeilor(2-4/1), în special dupåvârsta de 40 de ani.

Numårul glandelor variazå între 2,4 (80%) ¿i12, fiind situate la nivelul polilor tiroidieni, dar au

fost identificate ¿i retrofaringian, retroesofagian,lateral de laringe, ba chiar ¿i în peretele vaginal.

Hormonul paratiroidian (PTH) este un poli-peptid de 84 aminoacizi care are ca ac¡iune cre¿-terea concentra¡iei calciului sanguin prin urmå-toarele mecanisme:

– la nivelul oaselor favorizeazå eliberareacalciului prin stimularea osteoclastelor;

– la nivel renal stimuleazå resorb¡ia calciuluidin tubii distali;

– la nivelul intestinului, unde favorizeazåabsorb¡ia de calciu din intestin prin cre¿tereaproduc¡iei de vitamina D.

Din punct de vedere al fosfa¡ilor, PTH-ul sti-muleazå eliminarea acestora prin urinå, ca urmarea scåderii absorb¡iei la nivelul tubilor proximali,dar men¡ine constant nivelul sanguin prin cre¿tereaabsorb¡iei din intestin ¿i oase ¿i trecerea în cir-cula¡ie.

Clinica hiperparatiroidismului primar (boalaRecklinghausen) depinde de severitatea procesului¿i de stadiul de evolu¡ie în care este surprins bol-navul. Uneori se asociazå ¿i alte afec¡iuni endocrineadenomatoase: acromegalia (exces STH), sindromCushing (exces de cortizol), hiperinsulinism,tumori tiroidiene, sindrom Zollinger-Ellison (excesde gastrinå cu apari¡ia de ulcere gastroduodenalemultiple, refractare la tratament). Simptomatologiaeste reprezentatå de intricarea simptomelor osoase,musculare, digestive ¿i renale într-o propor¡ie carevariazå la fiecare individ.

Tulburårile osoase constau în dureri (la nivelulmembrelor inferioare ¿i al pelvisului), tumefac¡ii(la nivelul oaselor lungi ¿i maxilarului), fracturispontane cu deformåri consecutive.

Tulburårile musculare sunt reprezentate deastenie, dureri difuze ¿i scåderea excitabilitå¡iimusculare care, împreunå cu modificårile osoase,duc la infirmitå¡i ale mersului, pînå la imobilizarela pat.

Afectarea renalå este determinatå de apari¡ianefrocalcinozei, cu crize repetate de colicå renalå,cu hematurie, disurie, infec¡ii urinare ¿i febrå fri-soane.

Afectarea digestivå constå în grea¡å, anorexie,vårsåturi, colici abdominale, episoade de pan-creatitå.

În cazuri avansate de boalå s-au descris tulbu-råri ale cavitå¡ii bucale cu sialoree, litiazå ale cana-lelor salivare, cåderea din¡ilor prin liza marginiialveolei dentare (lamina dura). Mai pot apåreatulburåri psihice (somnolen¡å, comå, idei delirantede persecu¡ie), tulburåri cardiace, pânå la aritmii¿i stop cardiac.

Figura 12Aspectul histologic al forma¡iunii tumorale (colora¡ieHE)


Explorarea paraclinicå optimå se realizeazåprin:

– determinåri de laborator:1. calcemia totalå ¿i ionicå, hipercalcemia peste

11 mg% este patognomonicå;2. calciuria peste 400 mg%;3. fosforemia scåzutå sub 2,5 mg%;4. hidroxiprolina urinarå constant crescutå,

peste 30 mg/zi/m2;5. fosfataza alcalinå crescutå;6. dozarea PTHului(normal 0,6 ng/ml).– explorare dinamicå:1. testul de încårcare cu calciu, pentru a

compara scåderea secre¡iei de PTH;2. testul la cortizon, care în mod normal duce

la scåderea calcemie;3. testul hipocalcemiei cu agen¡i chelatori.

(EDTA);4. electromiogramå;5. electrocardiogramå.– explorare imagisticå:1. echografie paratiroidianå care poate identi-

ca noduli de 10-12 mm;2. scintigrafie paratiroidianå cu metioninå;3. examen CT sau RMN;4. radiografii osoase, scintigrafii osoase sau

biopsie;5. echografie renalå, urografie.Tratamentul hiperparatiroidismului primar este

reprezentat de abla¡ia chirurgicalå a structuriiglandulare hipersecretante. Interven¡ia chirur-gicalå se efectueazå de preferat cu anestezie gene-ralå prin IOT; se realizeazå o incizie de 5-10 cmla douå degete de furculi¡a sternalå, se sec¡ioneazå

treptat straturile cervicale pânå se påtrunderetrotiroidian, unde se impune explorarea vizualåbilateralå a celor 4 glande paratiroide. Dacå estedoar una afectatå, atunci aceasta este ablatå, dardacå se constatå hiperplazia tuturor glandelor, sevor elimina 3 sau 3 ¿i 1/2, påstrând deci un restglandular care så permitå men¡inerea homeostazieicalcice.

Postoperator, pacientul necesitå o urmårire decâteva zile, deoarece pot apårea crize de tetanie,ceea ce impune administrarea de doze mari degluconat de calciu.

CONCLUZII

1. Hiperfunc¡ia paratiroidianå determinåtulburåri severe ale metabolismului calcic,cu alteråri structurale grave ale scheletuluiosos, dar ¿i ale altor aparate ¿i sisteme.

2. Diagnosticul afectårii paratiroidiene este deobicei tardiv, din cauza heterogenitå¡ii simp-tomatologiei.

3. Adenomul paratiroidian reprezintå cauza ceamai frecventå de hiperparatiroidie primarå.

4. Sexul feminin ¿i grupa de vârstå de peste40 de ani reprezintå majoritatea cazurilor.

5. Diagnosticul se stabile¿te prin coroborareaexplorårilor biologice cu cele imagistice,depistarea valorilor crescute ale PTH-uluiconstituind elementul patognomonic alafec¡iunii.

6. Tratamentul chirurgical este atitudinea tera-peuticå necesarå ¿i suficientå.

BIBLIOGRAFIE

1. Borda A, Berger N, Jung J – Glandele paratiroide- Actualitå¡i dehistologie ¿i patologie UMF Târgu-Mure¿

2. Taillefer R – 99m Tc–sestamibi parathyroid scintigraphy. In: NuclearMedicine Annual 1995. 51-75

3. Khan A, Samtani S, Varma VM et al – Preoperative parathyroidlocalization: prospective evaluation of technetium 99m sestamibi.Otolaryngol Head Neck Surg. Oct 1994;111(4):467-72

4. Clark OH, Duh QY – Primary hyperparathyroidism. A surgicalperspective. Endocrinol Metab Clin North Am. Sep 1989;18(3):701-14. Akerstrom G, Malmaeus J, Bergstrom R. Surgical anatomy ofhuman parathyroid glands. Surgery. Jan 1984;95(1):14-21

5. Salti GI, Fedorak I, Yashiro T et al – Continuing evolution in theoperative management of primary hyperparathyroidism. Arch Surg.Jul 1992;127(7):831-6; discussion 836-7

6. Shaha AR, LaRosa CA, Jaffe BM – Parathyroid localization priorto primary exploration. Am J Surg. Sep 1993;166(3):289-93

7. Levin KE, Clark OH – The reasons for failure in parathyroidoperations. Arch Surg. Aug 1989;124(8):911-4; discussion 914-5

8. Cates JD, Thorsen MK, Lawson TL et al – CT evaluation ofparathyroid adenomas: diagnostic criteria and pitfalls. J ComputAssist Tomogr. Jul-Aug 1988;12(4):626-9

9. McDermott VG, Spritzer CE – Parathyroid and thyroid glands. In:Stark DS, Bradley WG, eds. Magnetic Resonance Imaging. Vol 3.3rd ed. Mosby-Year Book;1999:1807-20

10. Seelos KC, DeMarco R, Clark OH, Higgins CB – Persistent andrecurrent hyperparathyroidism: assessment with gadopentetatedimeglumine-enhanced MR imaging. Radiology. Nov1990;177(2):373-8

11. Auffermann W, Guis M, Tavares NJ et al – MR signal intensity ofparathyroid adenomas: correlation with histopathology. AJR Am JRoentgenol. Oct 1989;153(4):873-6

12. Hopkins CR, Reading CC – Thyroid, parathyroid, and otherglands. In: McGahan JP, Goldberg BB, eds. Diagnostic Ultrasound:A Logical Approach. Lippincott Williams & Wilkins;1998:1087-114

13. Gooding GA – Sonography of the thyroid and parathyroid. RadiolClin North Am. Sep 1993;31(5):967-89. Randel SB, Gooding GA,Clark OH, et al. Parathyroid variants: US evaluation. Radiology. Oct1987;165(1):191-4

14. Lane MJ, Desser TS, Weigel RJ, Jeffrey RB Jr – Use of colorand power Doppler sonography to identify feeding arteriesassociated with parathyroid adenomas. AJR Am J Roentgenol. Sep1998;171(3):819-23


15. Rodriquez JM, Tezelman S, Siperstein AE et al – Localizationprocedures in patients with persistent or recurrenthyperparathyroidism. Arch Surg. Aug 1994;129(8):870-5

16. Coakley AJ, Kettle AG, Wells CP et al – 99Tcm sestamibi—anew agent for parathyroid imaging. Nucl Med Commun. Nov1989;10(11):791-4

17. Ferlin G, Borsato N, Camerani M et al – New perspectives inlocalizing enlarged parathyroids by technetium- thallium subtractionscan. J Nucl Med. May 1983;24(5):438-41

18. Taillefer R, Boucher Y, Potvin C, Lambert R – Detection andlocalization of parathyroid adenomas in patients withhyperparathyroidism using a single radionuclide imaging procedurewith technetium-99m-sestamibi (double-phase study). J Nucl Med.Oct 1992;33(10):1801-7

19. Ishibashi M, Nishida H, Hiromatsu Y et al – Localization ofectopic parathyroid glands using technetium-99m sestamibi imaging:comparison with magnetic resonance and computed tomographicimaging. Eur J Nucl Med. Feb 1997;24(2):197-201

20. Zwas ST, Czerniak A – The parathyroids. In: Wagner HN, SzaboZ, Buchanan JW, eds. Principles of Nuclear Medicine. 2nd ed. WBSaunders Co;1995:639-51

21. Chen CC, Holder LE, Scovill WA et al – Comparison ofparathyroid imaging with technetium-99m- pertechnetate/sestamibisubtraction, double-phase technetium-99m- sestamibi andtechnetium-99m-sestamibi SPECT. J Nucl Med. Jun 1997;38(6):834-9

22. Lind P – Parathyroid imaging with technetium-99m labelled cationiccomplexes: which tracer and which technique should be used?. Eur JNucl Med. Mar 1997;24(3):243-5

23. Vallejos V, Martin-Comin J, Gonzalez MT et al – The usefulnessof Tc-99m tetrofosmin scintigraphy in the diagnosis and localization

of hyperfunctioning parathyroid glands. Clin Nucl Med. Dec1999;24(12):959-64

24. Hauty M, Swartz K, McClung M, Lowe DK – Technetium-thalliumscintiscanning for localization of parathyroid adenomas andhyperplasia. A reappraisal. Am J Surg. May 1987;153(5):479-86

25. Gordon BM, Gordon L, Hoang K, Spicer KM – Parathyroidimaging with 99m Tc-sestamibi. AJR Am J Roentgenol. Dec1996;167(6):1563-8

26. Miller DL – Endocrine angiography and venous sampling. RadiolClin North Am. Sep 1993;31(5):1051-67

27. Karstrup S, Holm HH, Glenthoj A, Hegedus L – Nonsurgicaltreatment of primary hyperparathyroidism with sonographicallyguided percutaneous injection of ethanol: results in a selected seriesof patients. AJR Am J Roentgenol. May 1990;154(5):1087-90

28. Benard F, Lefebvre B, Beuvon F, et al – Rapid washout oftechnetium-99m-MIBI from a large parathyroid adenoma. J NuclMed. Feb 1995;36(2):241-3

29. Doppman JL, Miller DL – Localization of parathyroid tumors inpatients with asymptomatic hyperparathyroidism and no previoussurgery. J Bone Miner Res. Oct 1991;6 Suppl 2:S153-8; discussionS159

30. Fjeld JG, Erichsen K, Pfeffer PF et al – Technetium-99m-tetrofosmin for parathyroid scintigraphy: a comparison withsestamibi. J Nucl Med. Jun 1997;38(6):831-4

31. Geatti O, Shapiro B, Orsolon PG et al – Localization ofparathyroid enlargement: experience with technetium-99mmethoxyisobutylisonitrile and thallium-201 scintigraphy,ultrasonography and computed tomography. Eur J Nucl Med. Jan1994;21(1):17-22

32. Higgins CB – Role of magnetic resonance imaging inhyperparathyroidism. Radiol Clin North Am. Sep 1993;31(5):1017-28


14 REVISTA REVISTELOR

METODA SIMPLIFICATÅ PENTRUÎNREGISTRAREA RELAºIILORINTERMAXILARE LA PACIENºIIEDENTAºI TOTALSimplified method for recording maxillomandibular rela-tions in complete dentures, Paul J. Bouleos, D.D.S, din NYSDJ,April. 2007

ªef Lucr. Dr. Elena-Gabriela Despa, Ddr. Gabriela MoiseCatedra de Proteticå Dentarå, Facultatea de Medicinå Dentarå,Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti

Adreså de coresponden¡å:ªef Lucr. Dr. Elena-Gabriela Despa, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Str. Gheorghe Petra¿cu, Nr.67A, Sector 3, Bucure¿ti, Cod 031593


Aceastå tehnicå se bazeazå pe metodele con-ven¡ionale de înregistrare a rela¡iilor intermaxilarela edentatul total, oferå avantaje de timp, încredere¿i simplitate, spre deosebire de celelalte tehnici.

Aplicarea acestei metode este relativ simplå ¿inu necesitå aptitudini speciale. Potrivit acesteitehnici, rela¡iile intermaxilare sunt înregistrate cudouå materiale diferite, compatibile cu fiecarecomponent al acestei rela¡ii: cearå pentru dimen-siunea verticalå de ocluzie ¿i material plasticpentru rela¡ia centricå.

ªablonul de ocluzie superior este folosit pentrudeterminarea curburii vestibulare, a înål¡imii ¿idirec¡iei planului de ocluzie dupå metodele con-ven¡ionale.

ªablonul inferior (fig. 1) are modelat val deocluzie numai pe zona frontalå, cel mult pânå lazona premolarilor (în cazuri clinice clasa a II-aAngle).

Cu ambele ¿abloane se determinå dimensiuneaverticalå de ocluzie dupå metodele conven¡ionale.Apoi se pozi¡ioneazå mandibula în rela¡ie centricå(fig. 2), se traseazå liniile medianå ¿i canine (fig. 3).

Aceastå metodå folose¿te, pentru înregistrareapozi¡iei de rela¡ie centricå, un material de

Figura 1Modelarea valului de cearå pe ¿ablonul inferior în zona

anterioarå

amprentare cu prizå rapidå care va fi introdus distalde valul de ocluzie a ¿ablonului inferior (fig. 4),iar prin priza materialului cele douå ¿abloane suntsolidarizate în rela¡ie centricå (fig. 5).


Figura 2Determinarea pozi¡iei de rela¡ie centricå

Figura 3Trasarea liniei mediene ¿i a liniilor canine

Figura 4Introducerea materialului de amprentå pentrusolidarizarea ¿abloanelor

Figura 5Solidarizarea ¿abloanelor în pozi¡ia de rela¡ie centricå


15 TERMINOLOGIE MEDICALÅ

TEACHER’S ROLE IN TEACHING ENGLISHFOR MEDICAL PURPOSES (EMP)

Mirela Radu, MDMedicine Faculty, “Titu Maiorescu” University, Bucharest, Romania

Adreså de coresponden¡å:Mirela, Radu, MD, „Titu Maiorescu“ University, 67A Gheorghe Petrascu, District 3, Bucharest, Romania, Zip Cod 031593


ABSTRACTThis paper has addressed key notions about ESP and examined issues in ESP curriculum design. It has madethe difference between ESP and EMP and pointed out the student-centered approach of teaching. In thislearning process, the teacher acts as manager, organizer, monitor and helper.

Key words: English for Specific Purposes (ESP); English for Medical Purposes (EMP);students-centered.

1. INTRODUCTION

ESP/EMP instruction was limited to training inspecial medical terms and translating numeroustexts. Of course, such methods did not reflectstudents’ interests and resulted in low learnermotivation and poor participation.

2. ESP VS. EMP

To talk about the teacher’s role in teaching EMP,we need to begin with the definition of ESP or EMP.

Pauline Robinson (1980) states that the termof ESP itself has changed its signification duringthe past years.

Mackay states that ESP is generally used to referto the teaching/learning of a foreign language forclearly utilitarian purpose of which there is no doubt.

Brumfit says, “First, it is clear that an ESP courseis directly concerned with the purposes for whichlearners need English, purposes which are usuallyexpressed in functional terms.” ESP thus fits firmlywithin the general movement towards“communicative” teaching of the last decades orso. It is based on a rigorous analysis of students’needs and should be “tailor-made.”

We notice that attention to learners’ needs is akey element in any definitions of ESP. Therefore,EMP is intended to help the medical student whois planning to study medicine in English.

3. STUDENTS’ NEEDS ANALYSIS

3.1 Students’ needs analysis

It is very important to start the course-designingprocess with an analysis of the target group ofstudents.

Many problems in EFL classes are the result ofteachers not paying attention to learners’ interestsand ignoring students as a source of essentialinformation. Students’ analysis can give two kindsof information. The first reflects learners’“possession”—their current level. The secondrepresents what learners want to achieve—whattraditionally has been called “ESP needs.” Thisinformation is very helpful for the teacher to fulfillhis roles as the EMP teacher.

Allen (1974) states that “an EST programshould aim to give effect to a communicative viewof language.”

And Winddowson supports this by stating that“a concern with ESP/EST necessarily entails aconcern with communicative competence.”

3.2 Students’ interests and motivations

Allen (1974) thinks that students’ interests aremaintained because he can readily appreciate therelationship which is established between theEnglish class and what goes on in the engineeringworkshop or physics lab.


4. THE EXTENT TEACHERS SHOULD KNOWABOUT THE SPECIAL SUBJECTS

Unlike English for general purposes, EMP, likeother areas of ESP, is very much content-related orcontent-based. Therefore, there must be a startingpoint as to what extent teachers should haveknowledge of the subjects that their students takeso as to narrow the gap between the knowledgelevel in English of the teachers and the students.

An EMP teacher have some general knowledgeof the students’ specialist subjects, take advantageof his/her language background and thoroughlytip the well of students’ experience in both theirspecialist subjects and their language background.

5. A STUDENT-CENTERED APPROACH

Understood properly, ESP is an approach tolanguage learning, which is based on learners’needs. The foundation of all ESP is the simplequestion: Why does this learner need to learn aforeign language? From this question will appeara whole host of further questions, some of whichwill relate to the learners themselves, some to thenature of the language the learners will need tooperate, some to the given learning context. Butthis whole analysis derives from an initialidentified approach to language teaching in whichall decisions as to content and method are basedon the learner’s reason for learning. With thisunderstanding, we have designed a student-centered EMP course. There are designed activitiesthat best express students learning behavior,subject knowledge, and English competence:

5.1 Pre-reading activities

To explore the cultural backgroundinformation, the students are organized to formstudy groups, select culture-related topics, andmake sure to avoid repetition of topics, preparepresentations and give oral presentation in class.

5.2 While-reading activities

For a reading course, while reading activitiesmainly involve lectures by the teacher as well asby students (volunteers or pointed by the teacher).Other while-reading tasks include individualassignments and class discussions. These activitiesare meant to be creative and communicative.

5.3 Post-reading activities

This part of learning involves productive skills.Actually, post-reading activities are closely relatedto before-reading and while-reading events.

6. TEACHER’S ROLES IN TEACHING EMP

A teacher that already has experience inteaching English as a Second/Foreign Language(ES/FL) can exploit his background in languageteaching. A student-centered approach wellexpresses how the teacher explores into his/herlanguage experience and that of the students.

Based on the basic conceptions of what ESP islike and what role the teacher is supposed to play,we found in teaching practice that what we do inEMP teaching is actually similar to that in EFLteaching. That is, the teacher should be the organizer,manager or teacher, monitor, adviser or helper.

6.1 As organizer

The teacher’s job involves: setting up the objectiveof the course and making a practical syllabus.

6.2 As manager

The teacher needs to: explore students’potential for learning specialized medical

knowledge through reading in English owingto their high knowledge level; organize discussionsin class: grouping them according to their wills;mark students’ papers; comment on students’works; run lectures and error correction sessions.

6.3 As monitor (also as participant)

The teacher also participates in students’discussion, encouraging students to talk in caseof a silent group, and check attendance as a meansof following up students’ performance in school.

6.4 As adviser or helper

The teacher is very often more like an adviseror helper and speaks typical classroom teacherlanguage, which should always be encouraging,building a more comfortable learning environment.

7. CONCLUSION

The approaches that are appropriate for EFLteaching is also appropriate for EMP. On the basesof student need analysis, the teacher motivatesstudents, designs tailor-made curriculum, givesstudents the opportunity to express themselves andhave a sense of achievements.

REFERENCES:

1. Hutchinson T, Waters A – English for specific purposes.Cambridge University Press. 1981

2. Widdowson HG – Teaching language as communication.Cambridge University Press. 1974

3. Brumfit C – Common sense about ESP: Problems and principles inEnglish teaching. Oxford: Pergamon Press. 1979

Revista Românå de Stomatologie se ob¡ine prin achitarea cotiza¡iei demembru al Societå¡ii Române de Stomatologie sau printr-un abonament anualpentru cele patru apari¡ii ale revistei, al cårui cost este de 80 RON pentrupersoane fizice sau 120 RON pentru institu¡ii.

Suma se depune direct sau prin mandat po¿tal în contul nr. RO97 RZBR0000 0600 0500 8115, Raiffeisen Bank Mo¿ilor, pentru Editura MedicalåAMALTEA, CIF RO-2378593.

Copia dovezii plå¡ii împreunå cu datele personale, adresa po¿talå ¿i numelerevistei solicitate trebuie trimise:

– prin fax, la numårul 031 / 815 30 70 sau– prin e-mail, la adresa: [email protected] sau– prin po¿tå, la adresa Str Spåtarului, nr. 31, sector 2, Bucure¿tiExpedierea revistei se face prin po¿tå, la adresa indicatå de dvs.

IMPORTANT:Pentru abonamentul anual la Revista Românå de Stomatologie se vor

acorda 5 credite EMC, în urma eliberårii, la sfâr¿it de an, a unui certificatacreditat de CMR.

„CUM DEVII AUTOR“

Manuscrisele pot fi trimise pe e-mail-ul [email protected] ¿i/sau la adresaStr. Iancu Cåpitanu Nr. 42, Sector 2, Bucure¿ti sau Str. Spåtarului Nr. 31, Sector2, Bucure¿ti.

Condi¡ii care trebuie îndeplinite pentru publicarea articolelor:Fiecare articol (în afara editorialului) trebuie sa con¡inå:– titlul sec¡iunii la care se încadreazå articolul;– titlul articolului;– numele autorilor;– titulatura autorilor;– institu¡ia la care profeseazå autorii;– adresa de coresponden¡å (adresa institu¡iei unde profeseazå ¿i adresa de e-

mail) a unuia dintre autori;– rezumat / abstract;– cuvinte cheie / key words;– bibliografie.Este de preferat ca articolele trimise în format electronic så fie tehnoredactate

cu diacritice.Prelucrårile foto profesionale, scanårile, refacerea graficelor (dacå este cazul)

revin în sarcina redac¡iei.

IMPORTANTÎn urma acreditårii CMR, pentru un articol publicat se vor acorda 30 de

credite EMC.

Documents

Revista Romana de Stomatologie - 2009 - Nr.1