Revista Romana a Inovarii

RReevviissttaa rroommâânnãã aa iinnoovvããrriiiiRevistã editatã de A.M.C.S.I.T. – POLITEHNICA

Splaiul Independenþei nr. 313, sector 6, 060024 – BucureºtiTelefon: 021 402 93 43; Fax: 021 402 97 50

E-mail: [email protected]; Site: www.amcsit.ro

IISSSSNN 11884444--88335566RReevviissttaa rroommâânnăă aa iinnoovvăărriiii eessttee mmaarrccăă îînnrreeggiissttrraattăă llaa OOSSIIMM ccuu nnuummăărruull 110000661188

© A.M.C.S.I.T. – POLITEHNICARReepprroodduucceerreeaa tteexxtteelloorr ��şşii aa iilluussttrraaţţiiiilloorr ddiinn rreevviissttăă�� nnuu eessttee ppeerrmmiissăă�� ddeeccââtt ccuu aaccoorrdduull ssccrriiss aall rreeddaaccţţiieeii..

PPrree--pprreessss,, ttiippaarr:: VViissiioonn DDeessiiggnn

CCoolleeggiiuull rreeddaaccþþiioonnaall::

CCoolleeggiiuull ººttiiiinnþþiiffiicc::

AAddrreessaa rreeddaaccþþiieeii

Prof. univ. dr. ing. Cristian ANDREESCUProf. univ. dr. ing. Traian AURITEDr. ec. George BALAProf. univ. dr. ing. Dan MihaiCONSTANTINESCUProf. univ. dr. ec. Horaþiu DRAGOMIRESCUProf. univ. dr. ing. Marin DRÃGULINESCUAcad. Florin Gheorghe FILIPProf. univ. dr. ing. ªtefan IANCUProf. univ. dr. ing. Szabolcs LANYIProf. univ. dr. ing. Neculai MIHÃILESCUCS I dr. ing. Vergil MURARU

Gen. ing. Marcel OPRIªProf. univ. dr. ing. Claudia POPESCUProf. univ. dr. ing. Mihai Octavian POPESCUProf. univ. dr. ec. Roxana SÂRBUDr. ing. Alexandru ªTRENCProf. univ. dr. ing. Florin TÃNÃSESCUCS I dr. ing. Mihai ªtefan TEODORESCUProf. univ. dr. ing. Nicolae VASILEProf. univ. dr. Ing. Daniela VASILIUProf. univ. dr. ing. Nicolae VASILIUDr. ec. Viorel VULTURESCU

DDiirreeccttoorr: prof. univ. dr. ing. Nicolae VASILIUDDiirreeccttoorr eeccoonnoommiicc: ec. ing. Emilia DUMITRAŞ

RReeddaaccttoorr ººeeff: acad. Florin Gheorghe FILIPRReeddaaccttoorr ººeeff aaddjjuunncctt: prof. univ. dr. ing. Cristian ANDREESCU

SSeeccrreettaarr ggeenneerraall ddee rreeddaaccþþiiee: Tudor-George MÃRUNÞELURReeddaaccttoorr: Anca PERªOIU

TTeehhnnoorreeddaaccttoorr: Ana CENUªÃ

RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 55// 22000099

IINNFFOO//EEVVEENNIIMMEENNTT

EEDDIITTOORRIIAALL

AANNAALLIIZZEE -- EEVVAALLUUĂĂRRII

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA IINNOOVVĂĂRRIIII

SSTTUUDDIIII DDEE CCAAZZ

AACCCCEESS LLAA IINNOOVVAARREE

A.M.C.S.I.T.-Politehnica - 10 ani de activitate în slujba cercetării, dezvoltării şi inovării 3NNiiccoollaaee VVAASSIILLIIUU

Primul Summit European al Inovării 4FFlloorriinn GG.. FFIILLIIPP

„Să transformăm Uniunea Europeană într-o Societate a inovării!” 5JJoosséé MMaannuueell DDuurrãoo BBAARRRROOSSOO

În condiţii de criză economică, IBM investeşte în inovare, în România 7AAnnccaa PPEERRŞŞOOIIUU

Un sistem îmbunătăţit de brevete în Europa 8DDaanniieell GGHHIICCUULLEESSCCUU

Proiecte de inovare valorificate economic, prezentate la salonul cercetării, TIB 2009 10

Declaraţia participanţilor la marcarea Zilei cercetătorului şi proiectantului 15din România 19 noiembrie, 2009

Laserul secolului XXI, o şansă uriaşă pentru inovare în România 16

Technology Transfer and Sustainable Development. A new Geometric Model 17PPeetteerr PP.. GGRROOUUMMPPOOSS

Direcţiile României de politică guvernamentală în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării 23IV. Spiritul întreprinzător şi valorificarea acestuia prin politicile publice investiţionale încercetare şi dezvoltare

MMiirrcceeaa SSIIMMIIOONNEESSCCUU,, OOccttaavviiaann SSTTRROOIIEE

Activitatea de inovare şi transfer tehnologic în Republica Moldova 27GGhheeoorrgghhee DDUUCCAA,, GGhheennaaddiiee CCEERRNNEEII

Ajutoarele de stat, instrument de stimulare a inovării în Uniunea Europeană 32VVaalleerriiuu IIOOAANN--FFRRAANNCC,, AAnnddrreeeeaa DDRRĂĂGGOOII

Relaţia dintre brevetul de invenţie şi inovarea tehnologică 38IV. Invenţie, inovaţie, model de utilitate, inovare

AAlleexxaannddrruu CCrriissttiiaann ŞŞTTRREENNCC

Noua directivă 2006/42/CE privind securitatea maşinilor 41MMiihhaaeellaa IIOORRDDĂĂNNEESSCCUU

Analiza juridică a contractului de finanţare în inovare 46IV. Încetarea/rezilierea contractului de finanţare

BBooggddaann SSLLĂĂTTIINNEEAANNUU

„Cercetarea este un instrument de marketing” 49IInterviu cu dl. IIoonn PPOOTTÂÂRRNNIICCHHEE,, Director general ICPE ACTEL

ICPE ACTEL, între tradiţie şi inovare 52CCoorrnneelliiaa PPOOPPEESSCCUU

Produse noi, rezultate în urma participării ICPE ACTEL la Competiţia pe Programul Inovare,iniţiată de A.M.C.S.I.T.-Politehnica 54„Funcţionarea eficace a procesului de îmbunătăţire continuă este măsura creativităţiipersonalului ICPE ACTEL.” 57

Interviu cu dna LLuummiinniiţţaa GGRROOSSOOŞŞIIUU,, Manager SCM, SSM, ICPE ACTEL

Managemetul strategic al Institutului de Bioresurse Alimentare în domeniul siguranţei alimentare 60NNaassttaassiiaa BBEELLCC

CCUUPPRRIINNSS

RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 55//2200009922

33RReevv iiss ttaa rr oommââ nnãã aa ii nnoovvãã rr ii ii -- 55// 22000099

EEDDIITTOORRIIAALL

În anul 1999, un grup de tineri profesori ai Universităţii Politehnica din Bucureşti, receptivi la ideilemoderne ale reputatului profesor IIooaann DDuummiittrraacchhee, a lansat ideea înfiinţării unei entităţi de managemental cercetării, bazată pe libera iniţiativă a cadrelor didactice implicate în cercetarea aplicativă orientatăspre inovare. Sprijinit de regretatul profesor GGhheeoorrgghhee ZZgguurrăă, în calitate de rector, grupul de iniţiativă areuşit să înfiinţeze, prin hotărâre de guvern, Agenţia Managerială de Cercetare Ştiinţifică, Inovare şiTransfer Tehnologic – Politehnica, în subordinea ministerului de resort. Profesorul DDaanniieell BBuunneeaa,prorector al U.P.B., dispărut prematur dintre noi, a contribuit din plin la finalizarea acestei acţiuni.

Un alt profesor vizionar, SSzzaabboollccss LLaannyyii, a îndrumat noua agenţie în câştigarea conduceriiprogramului RReellaannssiinn – primul program naţional de cercetare, inovare şi transfer tehnologic, la careatribuirea proiectelor s-a realizat în regim competiţional. Experienţa dobândită în programul Relansin afost utilă pentru monitorizarea unui mare număr de proiecte ale programului de CCeerrcceettaarree ddee eexxcceelleennţţăă,finalizat în anul 2008.

Ţinând seama de profilul agenţiei şi de maturitatea acesteia în raport cu mediul agenţiloreconomici, profesorul AAnnttoonn AAnnttoonn a decis, în calitate de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentruCercetare Ştiinţifică, să încredinţeze agenţiei conducerea programului IInnoovvaarree din cadrul PlanuluiNaţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare pentru perioada 2007-2013.

A.M.C.S.I.T.- Politehnica a depus un efort deosebit pentru a aşeza pe baze europene cele treiprograme abordate. Acest efort a fost susţinut de Consiliul Ştiinţific al agenţiei, prezidat de acad. FFlloorriinnFFiilliipp, de Consiliile de Administraţie şi de numeroşi specialişti ai forului tutelar, implicaţi în asimilareafilozofiei şi a legislaţiei europene a inovării.

La elaborarea pachetelor de informaţii, a ghidurilor de bună practică, a sistemului informatic şi aaltor componente manageriale au contribuit numeroase personalităţi ştiinţifice şi tehnice din agenţie.Ideile acestora au fost colectate şi ordonate într-o serie de lucrări accesibile tuturor specialiştilor.

Intenţia conducerii agenţiei este de a promova valorile inovative autentice, indiferent de cadrul încare au fost create acestea. Mărturie stă, în acest sens, şi RReevviissttaa rroommâânnăă aa iinnoovvăărriiii, ai cărui autori provindin medii şi entităţi relativ diferite, dar sunt animaţi de dorinţa edificării unei culturi a inovării în ţaranoastră. Sperăm că şi viitoarea editură IInnoovvaarreeaa va contribui, cu lucrări de specialitate, la îndeplinireaaceluiaşi deziderat.

După un deceniu de activitate, A.M.C.S.I.T.- Politehnica se prezintă ca un promotor activ, structuratşi eficient, al inovării în România, ancorat în realităţile naţionale şi europene. Sperăm ca această poziţiesă fie consolidată în anii ce vin, spre binele economiei naţionale. Efectele economice vizibile ale proiectelorde inovare, prezentate cu ocazia Primei Conferinţe Naţionale a Inovării şi a Târgului InternaţionalBucureşti 2009, dovedesc capacitatea agenţiei de a îndruma firmele inovative în valorificarea ajutorului destat pentru cercetare.RRI

Cititorii sunt invitaţi să-şi facă publice opiniile despre activitatea agenţiei prin e-mail, la [email protected]. Orice părere constructivă va fi considerată oportună pentru ameliorarea activităţiiagenţiei, conform misiunii acesteia.

AA..MM..CC..SS..II..TT..-- PPoolliitteehhnniiccaa 1100 aannii ddee aaccttiivviittaattee îînn sslluujjbbaa cceerrcceettăărriiii,,

ddeezzvvoollttăărriiii şşii iinnoovvăărriiii

NNiiccoollaaee VVAASSIILLIIUUDDiirreeccttoorr ggeenneerraall AA..MM..CC..SS..II..TT.. -- PPOOLLIITTEEHHNNIICCAA

44 RReevv ii ss ttaa rroo mmâânnãã aa ii nnoo vvããrr ii ii -- 55//22000099


PPrriimmuull SSuummmmiitt EEuurrooppeeaann aall IInnoovvăărriiii

„Inovarea constituie un ingredient cheie alreţetei europene, care a fost gândită să promovezecompetitivitatea, pentru a susţine creşterea eco-nomică, pentru a găsi o ieşire din criza financiarăşi pentru a aborda provocări societale precum îm-bătrânirea, coeziunea regională şi schimbările cli-matice. Ca membri ai Parlamentului European, noisuntem angajaţi în a furniza cel mai bun cadruposibil de politici pentru a consolida pe termenlung potenţialul inovativ al Europei. Acest lucrueste posibil numai în cooperare cu toţi actorii im-plicaţi în inovare şi, în consecinţă, noi salutăm an-gajarea celor implicaţi care sunt prezenţi laSummitul European al Inovării („European InnovationSummit” – EIS) şi aşteptăm cu nerăbdare să înce-pem munca în cadrul Forumului pentru Lisabona(„Lisbon Forum” – LF)”.

Acestea sunt cuvintele rostite de LLaammbbeerrttvvaann NNiisstteellrrooooiijj, membru în Parlamentul European(MEP) şi primul preşedinte al Comitetului de con-ducere „Governance Board” al Forumului pentruLisabona (GBLF), cu ocazia primului EIS desfăşu-rat la sediul Parlamentului European din Bruxelles,în perioada 13-14 octombrie 2009, în organizareaPlatformei „Cunoaştere pentru inovare” („Know-ledge4innovation platform”:www. knowledge 4innovation.eu).

Forumul pentru Lisabona a fost lansat pedata de 1 decembrie 2008, în scopul facilitării şistimulării abordării problemelor creării societăţiibazate pe cunoaştere în Europa („Europe’sKnowledge-based Society” – EKBS) şi, în special,definirii strategiilor europene viitoare privindinovarea de către oamenii politici şi comunicaţiilecelor din domeniile ştiinţifice şi de afaceri. Sectoa-rele principale („cheie”) pentru inovarea euro-peană au fost definite pe data de 8 aprilie 2008: a) energia şi mediul;b) agricultura şi produsele alimentare;c) sănătatea şi produsele farmaceutice; d) tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor.

Aspectele de preocupare ale LF au fost defi-nite cu aceeaşi ocazie. Printre acestea se numără: a) cultura inovării şi comunicarea;b) resursele pentru inovare;c) finanţarea IMM-urilor;d) protecţia drepturilor intelectuale;e) capitalul uman;

f) programele de cercetare „prietenoase faţă deinovare”;

g) piaţa internă pentru inovare.

Mijloacele întrevăzute cuprind: a) „regiunile cunoaşterii şi oraşele inovative”;b) cooperarea dintre industrie şi universităţi; c) structurile specifice, precum asociaţiile lucra-

tive şi mijlocitorii; d) IMM-urile inovative.

De remarcat faptul că între membrii LFGBse numără doamna SSiillvviiaa--AAddrriiaannaa ŢŢiiccăăuu, euro-parlamentar român.

Summitul European al inovării a reunit circa600 de participanţi din Europa. Printre aceştia s-aunumărat dl. MM.. BBaarroossssoo, preşedintele ComisieiEuropene şi dl. JJ.. BBuuzzeekk, preşedintele Parlamen-tului European. Evenimentul a cuprins secţiunidesfăşurate în cadrul unor paneluri şi mese(dejunuri, prânzuri, recepţii) de lucru, precum: a) „Viitori câştigători europeni ai Premiilor

Nobel”;b) „Către o societate bazată pe cunoaştere în

Europa”;c) „Politicile şi practicile inovative pe cuprinsul

Europei”;d) „Viitorul campaniilor inovative europene”;e) „Redefinirea cercetării şi dezvoltării în scopul

obţinerii excelenţei în inovare”.

În cursul conferinţei, au luat cuvântul apro-ximativ 120 de vorbitori din mediile cele maivariate (guvernamental, ştiinţific, de afaceri).

Principalele rezultate ale EIS vor fi incluseîntr-o Agendă a Inovării, care este în curs deelaborare de către Comisia Europeană.

Concomitent cu conferinţa propriu-zisă, afost organizată o expoziţie, la care au fost prezenţi33 de participanţi: firme (Diehl Group, BMW,Shell), direcţii generale ale Comisiei Europene (DGEnterprise, DG Regio), asociaţii şi instituţii(European School net – EUN, European StandardOrganisation – ESO).

Informaţii detaliate despre lucrările EIS, câtşi activităţile desfăşurate de Forumul pentruLisabona pot fi găsite pe site-ul platformei K4I(www.knowledge4innovation.eu).RRI

F.G. Filip



Doamnelor şi domnilor,Sunt foarte fericit să mă aflu aici, la această

primă ediţie a Summitului European al Inovării. O politică de succes a inovării este una care îi

implică pe toţi actorii din societate. Aşa cum spu-nea recent un autor renumit în legătură cu acestsubiect, inovarea este ceva ce faci cu oamenii, nupentru ei. Aşadar, un eveniment ca acesta, careaduce împreună pe toţi jucătorii semnificativi aidomeniului este extrem de valoros.

Personal, sunt pasionat de inovare. Acestaeste singurul nostru mijloc de a aborda provocă-rile majore cu care ne confruntăm – schimbărileclimatice, diminuarea resurselor naturale, bolile,cum ar fi Alzheimer, şi necesitatea de a oferi maimultă securitate cetăţenilor. Inovarea poate ate-nua impactul schimbărilor demografice şi nepoate ajuta să abordăm problemele comunităţilordefavorizate. La momentul în care consolidarea fi-nanţelor publice va fi necesară, inovarea ne poateajuta să facem mai mult cu mai puţine resurse, însectorul public. Ea poate face posibilă anulareadependenţei noastre de sursele externe de ener-gie şi ne poate ajuta să facem faţă, prin mijloacedurabile, necesităţilor de energie, aflate în creş-tere. Mai mult decât orice, inovarea ne va ajuta săconstruim un model puternic şi durabil al dezvol-tării. Unii afirmă că, odată ce furtuna s-a potolit,noul peisaj economic va fi sumbru. Eu nu sunt deacord cu aceasta. Eu cred că putem merge înainte,spre „crestele limpezi şi însorite”, pentru a folosiuna dintre faimoasele expresii ale lui WinstonChurchill. Şi mă refer aici la inovare, care,împreună cu comerţul, ne va conduce spre aceleculmi.

Aşadar, dacă avem nevoie de mai multă ino-vare, cum putem înfăptui inovarea? Din multepuncte de vedere, desigur, această întrebare nuprea are sens. Nu poţi face ca inovarea să se în-tâmple. Într-adevăr, multă lume ar comenta că celmai bun lucru pe care noi, politicienii, l-am puteaface ar fi să ne dăm deoparte. Dar eu cred căputem ajuta prin educarea mentalităţii şi prin cre-area condiţiilor cadru, care favorizează inovarea.

Preocuparea mea constă în ceea ce putemface la nivel european. Am adăugat deja cel de-alcincilea grad de libertate la cele patru existente –facilitarea liberei circulaţii pentru cercetători, cu-

noştinţe şi tehnologii. Ne-am angajat într-o pro-gramare armonizată a eforturilor de cercetare lanivel naţional, precum şi punerea în comun a re-surselor pentru a finanţa infrastructuri la scarălargă, pe care niciun stat membru nu şi le poatepermite pe cont propriu.

Toate aceste măsuri ne vor permite să obţi-nem masa critică şi impactul, necesare abordăriiprovocărilor majore din societate, pe care le-ammenţionat mai devreme.

În următorii cinci ani, îmi doresc ca obiec-tivul nostru principal să fie cercetarea aplicată.Avem nevoie de aceasta, deoarece, dacă Europa estefoarte prolifică în ceea ce priveşte ideile, nu suntemsuficient de buni în aducerea acestora pe piaţă.

Proiectul EIT – în care sunt foarte implicat –va îmbunătăţi conexiunile dintre comunitatea deafaceri, cercetare şi învăţământul superior. El va fiun pion important în domeniul inovării, în parti-cular, atunci când va veni cu acţiuni concrete deabordare a provocărilor majore ale societăţii. Pri-mele propuneri pentru comunităţile cunoaşterii şiale inovării se află în fază de evaluare în prezent;selecţia va fi făcută în decembrie.

Trebuie, de asemenea, să adoptăm o înţele-gere mai cuprinzătoare a noţiunii de inovare. Sigur,este vorba despre cercetare şi dezvoltare. Dareste vorba şi despre schimbări referitoare la locu-rile de muncă din organizaţii. Şi despre noi proce-se şi modele de business. Mai mult decât atât,aplicarea în business şi în viaţa publică a ino-vaţiilor de tipul web 2.0, de exemplu, schimbă mo-dul în care se face inovare. Aceasta devine maideschisă şi mai cooperatistă. Dacă odată era apa-najul unei elite, inovarea implică în prezent o ariemult mai extinsă de actori.

Ea are tendinţa de a se petrece la inter-secţia dintre mai multe discipline diferite. Este,uneori, perturbatoare, generând prăbuşirea com-paniilor bine poziţionate. Adesea este condusă deconsumator sau de către angajaţi.

Faimosul Henry Ford spunea: „dacă aş în-treba oamenii ce îşi doresc, ei ar răspunde cai mairapizi.” Desigur, el a fost un mare inovator. Darnoţiunile de „crowd sourcing” şi „co-creation” suntacum la ordinea zilei.

Avem nevoie de o nouă politică în stare săreflecte aceste schimbări. Aceasta înseamnă că va

„„SSăă ttrraannssffoorrmmăămm UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannăăîînnttrr--oo SSoocciieettaattee aa iinnoovvăărriiii!!””

Cuvântul domnului José Manuel Durão Barroso, Preşedintele ComisieiEuropene, cu prilejul deschiderii primului Summit European al Inovării Bruxelles, 13 Octombrie 2009



trebui, ei bine, să inovăm!În primăvara anului următor, vom prezenta

o nouă Agendă de reformă a UE, pentru urmă-toarea decadă, având inovarea ca element central.Se află în derulare o consultare publică asuprapoliticii viitoare privind inovarea. Nu vreau săjudec în avans rezultatele acesteia, dar permiteţi-mi să subliniez punctele noastre de vedere.

Ne vom axa priorităţile pe patru domenii:În primul rând, este vorba despre suportul

financiar pentru inovare. În perioada 2007-2013,sunt alocate pentru cercetare şi inovare 86 mili-arde euro din Fondurile structurale, plus fonduridin Programul cadru 7. Trebuie să creştem accesulla finanţările Uniunii Europene şi să simplificămregulile de participare la proiecte. Furnizarea decapital de risc este avută, de asemenea, în vedere.Astfel, noi urmărim modul în care putem dezvoltamodele financiare inovative, bazate pe instru-mente existente, şi construirea de parteneriate cualte instituţii financiare, cum ar fi Banca Euro-peană de Investiţii. Trebuie, de asemenea, să pro-movăm infrastructurile noastre vitale, pentru aconstrui o economie a cunoaşterii durabilă.

Cel de-al doilea sector este reprezentat decondiţiile pieţei, care sunt necesare pentru a faci-lita inovarea. Am realizat mult în acest domeniu,remarcabile fiind Actul Întreprinderilor Mici şi Di-rectiva Serviciilor. Trebuie să fim siguri că regle-mentările pe care le-am propus susţin procesulinovării.

Avem nevoie de o nouă abordare a proprie-tăţii intelectuale. Problema brevetării este de ma-ximă importanţă. Dar sunt, de asemenea, multealte chestiuni care trebuie abordate.

Între timp, noile legi pentru ajutorareastatelor Uniunii Europene privind cercetarea şi ino-varea sunt pe cale de a fi analizate. Aici pot fi mo-dificări pe care le putem introduce – de exemplu,plafoane mai înalte pentru ajutoare în zonele rela-ţionate cu provocări majore ale societăţii.

Cel de-al treilea domeniu de interes sereferă la asimilarea de către piaţă a serviciilor şiproduselor inovative. Vom continua să dezvoltămşi să îmbunătăţim abordarea tip „lead market” însectoare cum ar fi e-sănătate, securitate internă,eco-inovare şi eco-construcţie. Aceasta presupuneo atenţie deosebită acordată standardizării.Aceasta poate ajuta inovarea. Dar, cum ciclurile deviaţă ale produsului sunt tot mai scurte, procesuleste adesea prea lent.

Aceasta înseamnă, de asemenea, valorifi-carea întregului potenţial al contractelor de achi-ziţii publice în scopuri de inovare. În acest sens,doresc să uşurez sarcina autorităţilor publice prinacţiunea comună de a procura noile tehnologii şiinovaţii, care ar fi prea scumpe sau riscante să fiecumpărate în mod individual.

Doresc, de asemenea, să acord o mai mareimportanţă firmelor mici, inovative din Europa. Înacest sens, dezvoltăm un nou program al Uniunii

Europene adresat acestora.Cel de-al patrulea domeniu de interes îl

constituie oamenii. Aşa cum am spus mai devreme, inovarea

este necesară în toate sectoarele vieţii. Astfel, estenecesar să regândim sectorul educaţiei. Acestatrebuie orientat mai puţin către cunoştinţe şi maimult către aptitudinile „soft” – creativitate, orga-nizarea independentă a muncii şi lucrul în echipă.Oamenii simt nevoia „să înveţe pentru a învăţa”.Competenţele Uniunii Europene sunt limitate înaceastă zonă. Ceea ce doresc este să adăugăm va-loare acolo unde putem să facem acest lucru. Deexemplu, explorăm ideea unui sistem Pisatype,capabil să măsoare şi să compare predarea cre-ativă. Aceasta va permite Statelor Membre să în-veţe unele de la altele.

Şi, deoarece tot mai mulţi oameni vor aveanumeroase joburi de-a lungul vieţii, vom continuasă acordăm importanţă sistemului de învăţare per-manentă. Am lansat recent un exerciţiu de pro-porţii, având ca scop estimarea nevoilor pentruviitoarele competenţe. Aceasta ne va permite o maibună orientare a programelor de instruire oferiteoamenilor.

Trebuie, de asemenea, să dezvoltăm o abor-dare inteligentă unanimă a migrării economice,având în vedere faptul că Uniunea Europeană arenevoie să atragă cele mai mari talente din întreagalume.

Doamnelor şi domnilor, Acest eveniment este extrem de bine plasat

în timp – la începutul unui nou Parlament şi înaintede începutul unei noi Comisii. Este o excelentăoportunitate pentru dumneavoastră, inovatorii, săvă întâlniţi cu politicienii şi să ne spuneţi cumputem, în cel mai eficient mod, să va susţinem.

Azi va fi publicat raportul panelului Business,care prevede orientări referitoare la viitoarelepolitici ale inovării. Vă solicit să îl citiţi! Vă solicit, deasemenea, să răspundeţi consultărilor publice,care vor dura până pe 16 noiembrie.

Vă rog să ne ajutaţi să vă ajutăm! La sfârşitul următorului mandat al Comi-

siei, doresc ca Europa să devină nu numai o „so-cietate a cunoaşterii”, ci şi o „societate a inovării”.

Îmi planific să fac din aceasta una dintreprincipalele priorităţi personale.

Într-adevăr, vreau ca acest deziderat săconstituie un element important al mandatuluimeu, deoarece sunt convins că nimic altceva nueste mai important pentru viitorul Europei.

Vă mulţumesc.

Traducere efectuată de Anca Perşoiu, după textulpostat pe site-ul platformei Kowledge4Innnovation (K4I) laadresa http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/files/speech_barroso_en.pdf, cu permisiunea Biroului pentrucomunicare al K4I/Lisbon Forum, din 23 nov 2009.



„Azi este, cred, cea mai importantă investiţiefăcută de IBM în 2009, în România, o dovadă a faptului căIBM investeşte în România atât în timpurile de creştereeconomică, dar şi într-o perioadă mai grea, cum estecea prezentă. Suntem, aşadar, alături de România.”Acesta este mesajul cu care şi-a început domnul MMiihhaaiiTTuuddoorr, Country General Manager, IBM România, dis-cursul susţinut cu prilejul inaugurării în România, la 8decembrie, 2009, a Centrului de inovare IBM.

SSccooppuull iinnaauugguurrăărriiii IIBBMM IInnnnoovvaattiioonn CCeenntteerr îînnRRoommâânniiaa a fost acela de a stimula dezvoltarea com-petenţelor IT şi de business pe plan local şi de a extindeecosistemul clienţilor şi partenerilor IBM din ţară. Noulcentru din Bucureşti va oferi acces la tehnologii şiexperţi IBM, pentru a ajuta companiile locale să profitede oportunităţile oferite de infrastructura digitală îndomenii cheie, cum ar fi servicii bancare, asistenţămedicală, guvern, energie şi telecomunicaţii.

Centrul din Bucureşti se alătură reţelei încontinuă creştere, de peste 40 IBM Innovation Centersdin întreaga lume, acestea reprezentând o parte dininvestiţiile companiei în succesul celor peste 100.000 departeneri de afaceri la nivel mondial.

Centrul din Bucureşti va oferi clienţilor, parte-nerilor de afaceri, companiilor nou înfiinţate, produ-cătorilor independenţi de software, specialiştilor IT,precum şi comunităţii academice, accesul la workshop-uri de instruire şi servicii de consultanţă, punând ladispoziţie o infrastructură complexă şi oferind asistenţanecesară pentru rezolvarea provocărilor de business şipentru implementarea unor noi tehnologii pe piaţă.

Aflat în strânsă colaborare cu IBM TechnicalExploration Center, care prezintă avantajele soluţiilorsoftware IBM pentru utilizatori, noul centru va furnizaclienţilor şi partenerilor accesul către întregul porto-foliu software IBM, în vederea prezentării tehnologiilorinovatoare şi a testării de noi soluţii în domenii tehno-logice emergente, cum ar fi infrastructura dinamică,business analytics şi cloud computing.

Beneficiind de suportul experţilor IBM, centrulva oferi programe de instruire şi acces la tehnologii

emergente bazate pe standarde deschise, cum ar ficloud computing, tehnologii Web 2.0, arhitecturi orien-tate pe servicii (SOA), managementul serviciilor şi mo-dele de calcul care oferă numeroase avantaje în ceea cepriveşte consumul de energie şi protecţia mediului.

IBM Innovation Center va ajuta, de asemenea,companiile IT locale şi clienţii IBM să dezvolte şi săimplementeze noile tehnologii care sprijină viziuneaIBM referitoare la construirea unei planete mai inteli-gente – viziune care presupune implementarea unor noiniveluri de inteligenţă, care ajută la îmbunătăţireamodului în care infrastructura lumii funcţionează.

„România dispune de un puternic spirit inovator,precum şi de excelente aptitudini tehnice”, a afirmatMihai Tudor, Country General Manager, IBM România.„Fiind o ţară în continuă dezvoltare, România oferăoportunităţi vaste pentru companiile locale, cadreuniversitare, studenţi şi profesionişti IT. Ţara noastrădispune de mari rezerve de talent, iar IBM se angajeazăsă contribuie la dezvoltarea comunităţii tehnice locale, ainstituţiilor academice şi a mediului de afaceri.”

„Înfiinţarea acestui nou centru reprezintă un pasimportant în furnizarea de soluţii mai inteligente înRomânia, soluţii care pot contribui la îmbunătăţireainfrastructurilor în domenii cheie pentru comunităţilenoastre locale”, a afirmat Dorin Boabeş, IBM InnovationCenter Manager. „Centrul va asigura faptul că parte-nerii şi clienţii noştri vor beneficia de cea mai bunăinstruire şi de accesul la tehnologii IBM, pentru a ajutala îmbunătăţirea şi dezvoltarea afacerilor lor.”

IBM contribuie la dezvoltarea competenţelorlocale şi în alte moduri. Există un interes deosebit înrândul profesioniştilor IT din România, care profită deavantajele IBM developerWorks, cea mai mare şi maivizitată bază de resurse de instruire în domeniul teh-nologiei pe plan mondial.

IBM continuă să colaboreze îndeaproape cu uni-versităţile locale, pentru a ajuta la dezvoltarea unorprograme de învăţământ mai eficiente şi la crearea uneiforţe de muncă pregătite pentru mediul de afaceri dinRomânia.

„Prin Iniţiativa Academică, IBM susţine dezvol-tarea de competenţe în domenii noi - calcul de înaltăperformanţă, sisteme distribuite, tehnologii softwareavansate integrate în arhitecturi orientate pe servicii,cât şi cercetarea de excelenţă şi inovarea - motoare aleunei societăţi bazate pe cunoaştere, pe sisteme inteli-gente”, a declarat prof. dr. Nicolae Ţăpuş, ProrectorUniversitatea Politehnică din Bucureşti. „Deschiderea IBMInnovation Center reprezintă pentru învăţământul supe-rior românesc oportunităţi de acces la tehnologia infor-maţiei de la IBM, de organizare de noi forme de instruirecontinuă şi de cercetare colaborativă pentru inovare îndomenii vitale: sisteme şi procese inteligente, infra-structură dinamică de calcul şi sustenabilitatea resur-selor”.RRRRII

AAnnccaa PPEERRŞŞOOIIUU

ÎÎnn ccoonnddiiţţiiii ddee ccrriizzăă eeccoonnoommiiccăă,, IIBBMM iinnvveesstteeşşttee îînn iinnoovvaarree,, îînn RRoommâânniiaa

MMiihhaaii TTuuddoorr,, CCoouunnttrryy GGeenneerraall MMaannaaggeerr,, IIBBMM RRoommâânniiaa,, şşiiAAddrriiaann CCuurraajj,, PPrreeşşeeddiinnttee AAuuttoorriittaatteeaa NNaaţţiioonnaallăă ppeennttrruu

CCeerrcceettaarree ŞŞttiiiinnţţiiffiiccăă,, llaa ffeessttiivviittaatteeaa ddee iinnaauugguurraarree aa IIBBMM IInnnnoovvaattiioonn CCeenntteerr,, BBuuccuurreeşşttii,, 88 ddeecceemmbbrriiee,, 22000099..



UUnn ssiisstteemm îîmmbbuunnăăttăăţţiitt ddee bbrreevveettee îînn EEuurrooppaa

DDaanniieell GGHHIICCUULLEESSCCUU**

ÎÎnn 44 ddeecceemmbbrriiee 22000099,, CCoonnssiilliiuull UUEE aa aaddooppttaatt,, îînn uunnaanniimmiittaattee,,ccoonncclluuzziiiillee rreeffeerriittooaarree llaa uunn ssiisstteemm îîmmbbuunnăăttăăţţiitt ddee bbrreevveettee îînn EEuurrooppaa..PPaacchheettuull aapprroobbaatt aaccooppeerrăă eelleemmeenntteellee mmaajjoorree nneecceessaarree ppeennttrruu ccrreeaarreeaauunnuuii bbrreevveett eeuurrooppeeaann uunniicc şşii ppeennttrruu ffoonnddaarreeaa uunnuuii oorrggaanniissmm nnoouu –– CCuurrtteeaaUUEE ppeennttrruu BBrreevveettee.. AAmmbbeellee vvoorr ffii îînn mmăăssuurrăă ssăă ffaaccăă mmaaii ppuuţţiinn ccoossttiissiittooaarreepprrootteeccţţiiaa tteehhnnoollooggiiiilloorr iinnoovvaattiivvee,, iiaarr pprroocceedduurriillee ddee bbrreevveettaarree,, mmaaiiaacccceessiibbiillee şşii pprreeddiiccttiibbiillee.. AAccoorrdduull ddiinn 44 ddeecceemmbbrriiee vvaa nneetteezzii ccaalleeaa sspprree oorreeffoorrmmăă mmaajjoorrăă aa ssiisstteemmuulluuii eeuurrooppeeaann ddee bbrreevveettee,, îînn vviiiittoorruull aapprrooppiiaatt..

Vicepreşedintele GGüünntteerr VVeerrhheeuuggeenn, Comisarul pentru Între-prinderi şi Industrie, a spus: „Brevetarea mai puţin costisitoare şi maieficientă a fost o prioritate pe agenda politică de mai mulţi ani. De fapt, afost o prioritate pentru reforma Parteneriatului pentru Dezvoltare şiLocuri de Muncă, deoarece este o precondiţie pentru încurajarea inovăriişi a competitivităţii. De aceea, acordul din 4 decembrie nu este supra-estimat. El vine în momentul în care era absolut necesar.”

Comisarul pentru Piaţa Internă şi Servicii, CChhaarrlliiee MMccCCrreeeevvyy, aspus: „Salut această realizare politică, ea fiind un semnal al Consiliului căUniunea Europeană este determinată să creeze o piaţă reală unică pentrubrevete. Un număr de probleme rămâne a fi rezolvat şi ne angajăm sălucrăm îndeaproape cu Consiliul şi Parlamentul pentru a definitiva unpachet final care să dea încredere utilizatorilor.”

SSiisstteemm eeuurrooppeeaann ddee bbrreevveettee îîmmbbuunnăăttăăţţiitt

Acordul Consiliului cuprinde principalele elemente pentru creareaunei viitoare curţi europene pentru brevete. O curte specializată debrevete va permite audierea cazurilor de către judecători cu cea mai mareexpertiză legală şi tehnică în domeniul brevetelor. O curte unificată vaelimina procedurile paralele în ţări diferite, însemnând costuri ridicate.Procedurile paralele pot conduce la sume de cel puţin 500.000 € în cazuriobişnuite, care pot fi reduse drastic de o curte unificată, creând economiipentru companiile europene, care echivalează cu 289 milioane € în fiecarean. Curtea va include camere locale şi centrale sub un apel comun alcurţii. În primele etape, părţile vor putea utiliza curţile naţionale,construindu-se astfel, treptat, încrederea în noul sistem. După acest acordpolitic, Consiliul va aştepta opinia Curţii Europene de Justiţie asupra noiiCurţi de Brevete.

Miniştrii au agreat, de asemenea, o nouă abordare privindRegulamentul European al Brevetelor. Regulamentul iniţial a fost propusde către Comisie în anul 2000, în condiţiile strategiei de la Lisabona, darnegocierile s-au blocat în 2004. Crearea Brevetului UE ar ajuta laîmbunătăţirea situaţiei actuale, în care obţinerea unui brevet în numai 13

**DDaanniieell GGhhiiccuulleessccuu eesstteeeexxppeerrtt aall AAMMCCSSIITT--PPoolliitteehhnniiccaa îînn ddoommeenniiuullpprroopprriieettăăţţiiii iinntteelleeccttuuaallee..



state membre UE este deja de 11 ori maicostisitoare decât obţinerea brevetului în SUA.Totuşi, crearea brevetului UE va depinde de soluţiaprivind aranjamentele traducerii, care va fisubiectul unui regulament separat. O înţelegerecomună a fost obţinută privind reînnoirea taxelorşi cooperarea dintre oficiile de invenţii. Taxele dereînnoire vor fi fixate la un nivel care să facilitezeinovarea europeană şi creşterea competitivităţii.Mai mult, brevetul UE va presupune parteneriateîntre oficiile de invenţii, permiţând creareasinergiilor pentru obţinerea mai rapidă abrevetelor şi creşterea vitezei de acces pe piaţă aproduselor şi a serviciilor inovative. ParlamentulEuropean va avea acum oportunitatea să dezbatăRegulamentul Brevetelor UE.

CCaaddrruull lleeggiissllaattiivv aanntteerriioorr

Comisia a propus un Regulament pentruBrevetul Comunităţii, în august 2000 (cunoscutacum ca Brevetul UE sub Tratatul de la Lisabona).După Abordarea Politică Comună a Consiliului, în2003, negocierile s-au blocat şi nu s-a ajuns la oînţelegere finală. Pe baza unei consultări extinsece a avut loc în 2006, Comisia a adoptat, în aprilie2007, comunicatul, „Îmbunătăţirea sistemului debrevete în Europa”. Acesta a relansat dezbatereareformei brevetului în cadrul Consiliului. Înparticular, s-au sugerat noi căi de explorat privindrealizarea Curţii Brevetelor şi aranjamentele tra-ducerii pentru brevetul UE.

Ca urmare a progresului Consiliului privindsistemul procedurilor, din care a rezultatProiectul de Înţelegere referitor la curtea comunăpentru brevetele UE actual şi viitor, Comisia aadoptat o Recomandare pentru mandatul denegociere din partea Consiliului. Curtea ar putea fistabilită de un „aranjament mixt” dintre UniuneaEuropeană, statele sale membre şi ţările terţecare sunt ţări contractante ale Convenţiei Euro-pene a Brevetelor. În iunie 2009, Consiliul a trimiso cerere către Curtea Europeană de Justiţiereferitoare la analiza compatibilităţii dintreProiectul de Înţelegere şi Tratatele UE. OpiniaCurţii este în aşteptare.

CCoommeennttaarriiii

Actualele brevete europene, emise deEuropean Patent Office (EPO) din München, nureprezintă, totuşi, brevete comunitare. EPO esteunul dintre cele două organe ale OrganizaţieiEuropene a Brevetelor, celălalt fiind ConsiliulAdministrativ. EPO reprezintă organul executivpentru Organizaţie, în timp ce Consiliul Admi-

nistrativ acţionează ca un organ de supervizare.Brevetul european, tradus în cele trei limbi oficialeale EPO – germană, franceză şi engleză –, poate fivalidat prin transformarea în oricâte brevetenaţionale doreşte solicitantul. Orice litigiu înaceastă materie este rezolvat conform legilornaţionale. Complexitatea sistemului european debrevete se explică prin istoria sa. EPO este oinstituţie interguvernamentală (nu comunitară),care a crescut de la şapte ţări fondatoare, la 31(Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Repu-blica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa,Germania, Grecia, Hungaria, Islanda, Irlanda,Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxem-bourg, Macedonia, Malta, Monaco, Olanda,Norvegia, Polonia, Portugalia, România, SanMarino, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia,Turcia şi Marea Britanie), dintre care unele nusunt membre ale Uniunii Europene.

Costul traducerii descrierii invenţiei în optlimbi reprezintă o treime din suma necesarăînregistrării cererii de brevet în 13 ţări dezvoltatedin zona EPO (unele dintre cele 13 ţări au limbicomune). Acest cost creşte spectaculos dacă sedoreşte protecţie în toate cele 31 de ţări, cărora lecorespund cele 23 de limbi oficiale. Mai mult,soluţionarea disputelor în tribunale ce opereazăsub sisteme legislative diferite reprezintă o sursăgeneratoare de dificultăţi suplimentare.

Un indicator relevant pentru capacitatea deinovare este numărul de brevete triadice (valide înEuropa, Statele Unite şi Japonia) la un milion delocuitori. Din păcate, acest indicator arată undecalaj al Uniunii Europene, cu 33 de brevetetriadice, comparativ cu 48 în Statele Unite şi 102 înJaponia. Performanţa scăzută a UE privindcererile de brevete este reflectată şi de faptul căJaponia şi Statele Unite înregistrează mai multebrevete la EPO decât propriile ţări membre.Această slăbiciune a inovării europene are maimulte cauze, care includ şi un sistem european debrevete neadecvat. Fără o reformă profundă aacestui sistem, Strategia de la Lisabona, dejaameninţată de cheltuieli prea mici pentrucercetare-dezvoltare în unele state membre, esteîn pericol serios de a rămâne doar la stadiul deproiect.RRRRII

BBiibblliiooggrraaffiiee

[1]http://ec.europa.eu/internal_market/indprop/patent/index_en.htm

[2] http://www.epo.org

[3] http://ec.europa.eu/research/research-eu/previous_en.html



Proiecte de inovare valorificate economic, prezentate la Salonul Cercetării, TIB 2009

Sistem de inspecţie neintrusivă cu radiaţie gama(S.C. MB Telecom LTD S.R.L.)

Scaun electric telecomandat(S.C. ICPE ACTEL S.A.)

Casa pasivă monitorizată pe WEB - machetaconstrucţiei din U.P.B. (S.C. ISPE S.A.)

Grădiniţa modulară din panouri termoizolante(GRUP ROMET BUZĂU)

Locomotivă de manevră telecomandată (S.C. Integral Consulting R&D S.R.L.)

Instalaţie de obţinere a apei ultrapure din surseprimare (S.C. ICPE Bistriţa S.A.)

„Contribuţia A.M.C.S.I.T.-Politehnica, la succesul Salonului Cercetării 2009 este remarcabilă: din cele160 de produse expuse, 120 au fost realizate în cadrul programului INOVARE. Dintre acestea, 91 suntprotejate prin cereri de brevete depuse la OSIM.”

Prof. Dr. rer. nat. MMaarriiuuss EEnnăăcchheessccuu - Vicepreşedinte A.N.C.S.



Sistem de măsurare în timp real a potenţialuluieolian în Dobrogea (S.C. C-TECH S.R.L.)

Produse lactate simbiotice(S.C. LACTIS S.R.L.)

Pompă cu pistoane axiale cu ax înclinat la 40o

(S.C. Hidraulica Plopeni S.A.)Pompe şi motoare cu angrenaje bidirecţionale

(S.C. HESPER S.A.)

Motor asincron trifazat antideflagrant(S.C. UME Bucureşti S.A.)

Turbocompresor cu turbomotor de aviaţie (I.N.C.D.T. COMOTI)



Sistem de CAD-CAM pentru matriţe modulate(S.C. HESPER S.A.)

Focos de proximitate(S.C. UM Plopeni S.A.)

Sistem automat de acţionare electrică pentruproducerea cablelor (S.C. CIT Automatizări S.R.L.)

Baterie sanitară cu control digital(S.C. OPTOTEHNOLOGIES S.A.)

Cheie hidraulică pentru agregate energetice(S.C. HIDRAMOLD S.R.L.)

Poliesteri şi polieteri-polioli pentru spumepoliuretanice (I.N.C.D. ICECHIM)



Generator sincron pentru cogenerare de energie(S.C. ICPE ME S.A.)

Unitate de translaţie cu motor liniar(S.C. ICPE S.A.)

Modul energetic autonom(I.N.C.D. ICPE-CA)

Piese forjate în matriţe de precizie(S.C. METAV S.A.)

Dispozitive hidraulice pentru interveţii în conducte(I.N.C.D. INOE 2000 - IHP)

Sistem de identificare a zgomotelorautomobilelelor (S.C. LMS ROM S.R.L.)



Componente microelectronice(S.C. SITEX 45 S.R.L.)

Sistem de identificare holografică(S.C. OPTOELETRONICA S.A.)

Microturbină eoliană pentru agricultură(S.C. CYROM INVESTMENTS S.R.L.)

Sistem automat de furajare caprine(S.C. VTC S.R.L.)

Sistem de avertizare împotriva armamentuluidirijat electromagnetic (S.C. Pro Optica S.A.)

Echipament complex pentru pregătirea solului(S.C. MAT Craiova S.A.)



În lumea de azi, ştiinţa poate oferi soluţiidurabile pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării.Componentele oricărei întreprinderi de succes suntastăzi banii şi „cunoaşterea”. Dinamica investiţiei încercetare conduce la rezultate şi dezvoltări tehnologicecu impact major, inclusiv în schimbarea componentelorşi atitudinilor umane. În acest context, ne adresămParlamentului României şi responsabililor guverna-mentali cu finanţarea cercetării, precum şi mediuluieconomic.

Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şiInovare pentru perioada 2007-2013 susţine, ca principalobiectiv, recuperarea decalajelor existente faţă denivelul ţărilor europene şi pregăteşte Sistemul deCercetare, Dezvoltare şi Inovare (C-D şi I) din Româniapentru a identifica şi consolida, prin deschidere inter-naţională, parteneriat şi competiţie, acele zone în careRomânia poate să exceleze.

În acest scop, investiţia publică în activităţi de C-D şi I trebuie să crească către 1% din Produsul InternBrut (PIB) la nivelul anului 2010, concomitent cu dez-voltarea resurselor sistemului, asigurându-se şi stimu-larea activităţilor de C-D şi I desfăşurate de către sec-torul privat, prin corelarea politicilor de C-D şi I cumăsuri de stimulare complementare, realizate prinpolitica industrială, politica fiscală, politicile financiareşi politica în domeniul concurenţei, astfel încât, lanivelul anului 2013, investiţia privată în activităţi de C-Dşi I să atragă 2% din PIB.

În condiţiile crizei economice, în marea majo-ritate a statelor europene, fondurile publice pentru fi-nanţarea activităţilor de C-D şi I au crescut, în timp ce înRomânia procentul din PIB alocat acestei finanţări s-aredus de la 0,61% în 2008, la 0,33% în 2009, introducândsistemul de C-D şi I în cercul vicios al investiţiilor în re-producţie, ceea ce pe termen mediu şi lung va constituio risipă.

Este necesară perfecţionarea guvernanţei Siste-mului, o eficienţă şi eficacitate sporite în utilizarea re-surselor, dar nu reducerea fondurilor este soluţia .

Ca urmare, Parlamentul României, PreşedinţiaRomâniei, Guvernul României, sunt invitate să dispunămăsuri imediate pentru:� creşterea fondurilor publice alocate C-D şi I, atât ca

valoare absolută, cât şi ca procent din PIB în acordcu obiectivele Strategiei Lisabona, revizuită, pentrua putea susţine finanţarea normală, conform anga-jamentelor asumate, a proiectelor şi programelor înderulare, în vederea implementării Strategiei Naţio-nale, ceea ce reprezintă pentru anul 2009 o valoarede 4 miliarde lei;

� susţinerea importanţei domeniului şi asigurareacoerenţei politicilor şi programelor, prin consti-

tuirea Consiliului pentru Politica Ştiinţei şi Tehno-logiei, ca organism strategic de importanţă majoră,constituit la nivelul Primului Ministru;

� întărirea rolului, responsabilităţii şi autorităţii încoordonarea politicilor guvernamentale, prin inclu-derea în cadrul Guvernului a Ministrului responsabilpentru activitatea de C-D şi I şi alocarea distinctăprin Bugetul de Stat a fondurilor destinate finanţăriiacestei activităţi;

� racordarea la propunerile Uniunii Europene referi-toare la legislaţia europeană a C-D şi I în ceea cepriveşte ajutorul de stat, proprietatea intelectualăetc.;

� implementarea prevederilor „Cartei europene acercetătorului”, adoptată la nivel european.

Agenţiile de finanţare sunt invitate să simplificeprocedurile de acordare a finanţării, să asigure dez-voltarea resurselor sistemului public, dar şi deschi-derea Sistemului C-D şi I şi mobilitatea internă şi inter-naţională a cercetătorilor.

Cel mai important efect al creşterii investiţieipublice în C-D şi I este creşterea competitivităţii eco-nomice. Numărul de întreprinderi mici şi mijlocii careau accesat fonduri publice de C-D şi I a crescut, iar lanivel naţional, impactul este confirmat de creştereacheltuielilor pentru inovare ale întreprinderilor, de la4589 milioane lei la 6421 milioane lei, din care cheltuielicu C-D, de la 890 milioane lei la 1456,6 milioane lei,precum şi creşterea ponderii întreprinderilor cu acti-vitate de inovare, în total întreprinderi active, de la19,3% la 21,2%, şi a ponderii angajaţilor în servicii cuaport intensiv de cunoaştere, de la 1,5% la 14,5%.

Nu poate exista o dezvoltare a producţiei debunuri şi servicii fără Cercetare, Dezvoltare şi Inovare.Parteneriatul social şi public privat al mediului eco-nomic, în triunghiul cunoaştere-educaţie-inovare estecrucial pentru dezvoltarea economică şi socială aRomâniei. Prin urmare, Mediul economic este invitat săjoace un rol mult mai important în stabilirea viziunii şipriorităţilor în finanţarea publică a educaţiei şi cer-cetării.

Prezenta Declaraţie va fi difuzată de către Orga-nizatorii Manifestării, tuturor autorităţilor şi organis-melor cărora le este adresată, precum şi Mass-Media.

OOrrggaanniizzaattoorrii,,MMiinniisstteerruull EEdduuccaaţţiieeii CCeerrcceettăărriiii şşii IInnoovvăărriiiiAAccaaddeemmiiaa RRoommâânnăăAAuuttoorriittaatteeaa NNaaţţiioonnaallăă ppeennttrruu CCeerrcceettaarree ŞŞttiiiinnţţiiffiiccăăPPaattrroonnaattuull RRoommâânn aall LLuuccrrăăttoorriilloorr ddiinn CCeerrcceettaarree şşii

PPrrooiieeccttaarreeFFeeddeerraaţţiiaa SSiinnddiiccaatteelloorr ddiinn CCeerrcceettaarree şşii PPrrooiieeccttaarree ddiinn

RRoommâânniiaa

DDeeccllaarraaţţiiaappaarrttiicciippaannţţiilloorr llaa mmaarrccaarreeaa

ZZiilleeii cceerrcceettăăttoorruulluuii şşii pprrooiieeccttaannttuulluuii ddiinn RRoommâânniiaa1199 nnooiieemmbbrriiee,, 22000099



LLaasseerruull sseeccoolluulluuii XXXXII,,oo şşaannssăă uurriiaaşşăă ppeennttrruu iinnoovvaarree îînn RRoommâânniiaa

În ziua de 1 octombrie2009, a avut loc la Pragareuniunea Comitetului deCoordonare a ProiectuluiEuropean ELI – EExtremeLLight IInfrastructure. Lareuniune au participatdelegaţiile ţărilor membreale Consorţiului ELI, înalţireprezentanţi ai ComisieiEuropene, precum şi echipade coordonare a Proiectu-lui, formată din profesorii

Gerard Mourou, Georg Korn, Jean-Paul Chambaretşi Sandro de Silvestri. Delegaţia României a fostcondusă de reprezentantul plenipotenţiar pentruELI, prof. dr. rer. nat. Marius Enăchescu, vice-preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cerce-tare Ştiinţifică, din Ministerul Educaţiei, Cercetăriişi Inovării. Depunerea candidaturii României pen-tru a găzdui ELI este susţinută de Guvern şi dePreşedintele României.

Cu această ocazie, cele trei ţări candidate laconstruirea ELI – RRoommâânniiaa ((RROO)),, RReeppuubblliiccaa CCeehhăă((CCZZ)) şşii UUnnggaarriiaa ((HHUU)) – au primit mandatul de agăzdui, dezvolta şi construi, fiecare, structurilecomponente care le revin pentru realizarea, pânăîn anul 2015, a infrastructurii ELI integrate.

Conform informaţiilor oferite de către prof.Marius Enăchescu, ELI (Infrastructura de LuminăExtremă) reprezintă cel mai amplu proiect ima-ginat şi pus în operă vreodată în domeniul lase-relor. El vizează obţinerea unor fascicule laser cuintensităţi de peste 1.000 ori mai mari decât celemai mari valori disponibile astăzi. Aceasta poateoferi, în timpi extrem de scurţi (attosecunde – mi-liardimi de miliardimi de secundă), o putere echi-valentă de peste 10.000 de ori mai mare decâtputerea produsă de toate facilităţile planetei pro-ducătoare de energie. Astfel, devine posibilă ex-plorarea unor zone inaccesibile până acum,precum interacţiunea laser cu materia la energiiunde legile relativiste ar putea să nu mai fiesuficiente, investigaţii temporale ale dinamiciielectronilor în atomi, molecule, plasme şi solide,mergând până la crearea de perechi particulă-antiparticulă din vid. Vor fi, de asemenea, posibileaplicaţii cu mare impact ştiinţific, economic şi so-cial, de la realizarea de acceleratoare de particulede dimensiuni reduse şi parametri comparabili cucei ai marilor acceleratoare existente, terapieanticancer şi până la reducerea dramatică a tim-pilor de viaţă ai deşeurilor radioactive.

În rezoluţia adoptată în unanimitate, Comi-tetul de Coordonare îşi exprimă satisfacţia pentruprogresul realizat de Consorţiul ELI – Faza Pregă-titoare şi realizarea unei propuneri integrate decătre RO, CZ, HU, toate trei cu un statut egal înrealizarea şi implementarea ELI.

României îi revine sarcina construirii, încadrul campusului ştiinţific de pe PlatformaMăgurele-Bucureşti, a unei infrastructuri pan-europeane, prima de acest fel din ţara noastră, unadevărat complex de lasere de mare putere şiacceleratoare de particule, oferind posibilităţi uni-ce de a explora, pentru prima dată în istorie, onouă frontieră a ştiinţei – cea la care fizica nucle-ară se întâlneşte cu fizica laserelor şi cu fizica ma-terialelor. Pentru construirea şi operarea infra-structurii ELI din România, intitulată „EELLII NNuucclleeaarrPPhhyyssiiccss”, vor coopera toate forţele de cercetare-dezvoltare-inovare din România, coagulate în jurulinstitutelor de specialitate de pe Platforma Măgu-rele-Bucureşti: Institutul Naţional de Fizică şiInginerie Nucleară „Horia Hulubei”, InstitutulNaţional de Fizica Laserelor, Plasmei şi Radiaţiei,Institutul Naţional de Fizica Materialelor, Institu-tul de Fizică Atomică.

Discuţiile din cadrul Comitetului de Coor-donare au relevat faptul că, pe lângă extraor-dinarul interes ştiinţific al cercetărilor legate deELI şi pe lângă aplicaţiile lor revoluţionare, caresunt aşteptate în următorii 10-20 de ani, proiectulELI va atrage un număr din ce în ce mai mare detineri, devenind o motivaţie de mult aşteptatăpentru un nou avânt al alegerii unei cariereştiinţifice-inginereşti, într-o Europă care îşipropune ca prioritate absolută realizareasocietăţii bazate pe cunoaştere.RRRRII

(Sursa: comunicat de presă ANCS)

MMaarriiuuss EENNĂĂCCHHEESSCCUUVViicceepprreeşşeeddiinnttee AA..NN..CC..SS..

MMaacchheettaa pprrooiieeccttuulluuii EELLII ((IInnffrraassttrruuccttuurraa ddee LLuummiinnăă EExxttrreemmăă))



TTeecchhnnoollooggyy TTrraannssffeerr aanndd SSuussttaaiinnaabblleeDDeevveellooppmmeenntt

AA nneeww GGeeoommeettrriicc MMooddeell

PPeetteerr PP.. GGrroouummppooss **

SScciieennccee aanndd TTeecchhnnoollooggyy aarree vviittaall nnoott oonnllyy ffoorr tthhee pprrooggrreessssaanndd tthhee eexxppllooiittaattiioonn ooff kknnoowwlleeddggee,, bbuutt aallssoo ffoorr tthheeaacchhiieevveemmeenntt ooff vviiaabbllee aanndd bbaallaanncceedd ggrroowwtthh,, ssttaabbiilliittyy aannddpprroossppeerriittyy ooff aa ccoouunnttrryy.. TThhee ccoonnttrriibbuuttiioonn ooff tteecchhnnoollooggyy ttooeeccoonnoommiicc ggrroowwtthh aanndd pprroossppeerriittyy iiss ooff nnoo ddoouubbtt,, mmaaiinnllyybbeeccaauussee ooff tthhee rreeccooggnniittiioonn ooff tthhee iimmppoorrttaannccee ooff tthhee iinnnnoovvaattiioonnwwiitthhiinn aann eeccoonnoommyy.. BByy uunnddeerrttaakkiinngg mmaatthheemmaattiiccaall ccaallccuullaattiioonnssaanndd ggeeoommeettrriiccaall aaxxiioommss,, tthhiiss ssttuuddyy sshhoowwss ddiiffffeerreennttaapppprrooaacchheess iinn rreeggiioonnaall ddeevveellooppmmeenntt bbaasseedd oonn vvaarriioouusssseettttiinnggss bbeettwweeeenn tthheessee tthhrreeee ffuunnddaammeennttaall ccoonncceeppttss::EE dd uu cc aa tt ii oo nn -- KK nn oo ww ll ee dd gg ee ++ RR ee ss ee aa rr cc hh -- II nn nn oo vv aa tt ii oo nn ++EEnnttrreepprreenneeuurrsshhiipp.. PPaarrttiiccuullaarr ccoonnttrriibbuuttiioonn ttoo tthhee kknnoowwlleeddggeeiiss aatttteemmpptteedd tthhrroouugghh tthhee iinnttrroodduuccttiioonn ooff EExxcceelllleennccee wwiitthhiinn tthheepprrooppoosseedd EEqquuiillaatteerraall TTrriiaanngguullaarr MMooddeell AApppprrooaacchh ((EETTMMAA)).. TThheeTTrriiaannggllee ooff KKNNoowwlleeddggee ((TTooKKNN)) iiss ddeeffiinneedd uussiinngg tthhee aabboovveetthhrreeee ffuunnddaammeennttaall ccoonncceeppttss..

KKeeyywwoorrddss:: sustainable development, research, innovation,Triangle of Knowledge

11.. IInnttrroodduuccttiioonn

Nowadays it can be recognized that we are immersed in aKnowledge - Based Society (KBS) in which the knowledge generation isbecoming an added value to the economy and the society of a country. It isnot strange to say that the greater the capacity of a country has ingenerating new knowledge the more advantageous its economic andsocial respect for other competitors. In fact a country’s economic growthis largely been driven by the pursuit of scientific understanding andcontinuous technological innovation.

As technological and new industries are becoming moresophisticated, universities, research centers and scientific – technologicalparks are playing an ever more important role in the processes ofresearch, invention, innovation and commercialization. A major part of astrategy for all countries, regardless of geographic borders must be thedevelopment of regions, through initiatives which will eliminate in-equalities in the periphery and will provide citizens and communities witha satisfactory level of welfare. To mention a few strategic perspectives:

1. The development of effective Strategic Business Networks (notindividual Strategic Business units);

2. Encourage collaborative advantage (not competitive). Competitive

*PPeetteerr PP.. GGrroouummppooss isProfessor in the Departmentof Electrical and ComputerEngineering of theUniversity of [email protected] he is thePresident and CEO of PatrasScience [email protected] he is the NationalRepresentative to the EUICT programme, consultantto a number of companies inEurope and Greece. He has published over 250book chapters, journal andconference papers andtechnical reports. Prof. Groumpos has a vastexperience in leading anumber of EC and Greekresearch projects as well asin assisting and monitoringindustry oriented R&Dprojects. His main research interestsare: modeling complexsystems, intelligentmanufacturing systems,supervisory hybrid control,soft computing controlmethods, technologytransfer and innovation,simulation and applicationof Informatics in a numberof areas (health, agriculture,process industries,transportation, energy andenvironment).



strategies create win-lose scenarios, oftencompeting for a share of the same pie.Collaborative Strategies encourage win-winsituations through symbiotic relationships.Knowledge grows and the pie gets bigger for all;

3. Collaboration between companies and publicresearch and academic institutions, throughthe formation of regional and intra-regionalclusters of excellence;

4. Support and enhancement of research andinnovation within SMEs and access to researchand technology outcomes of public institutions;

5. Regional, trans-national or inter-regionalforms of co-operation that aim to introducepartnerships within research fields of highpriority;

6. Support of research capabilities, such asresearch infrastructure, human capital, IT andTelecommunications and others within scientificareas that boost development.

This short paper will begin its elaborationby examining the field of economic development.By addressing some key concepts and considera-tions regarding economic growth and development,it will also identify the trends within regionalpolicy and its main directions. Further on,sustainable development will be investigated, interms of social, economic and environmentalsustainability. A geometric approach to sus-tainable economic growth will be proposed andthe reader will be introduced to the concept of theEquilateral Triangular Model Approach (ETMA).Particular emphasis will be given onto the drivingforces of research-innovation, knowledge-education and entrepreneurship and their inter-relationships within a developmental perspective.The ETMA approach will be then linked with theconcept of Excellence (Aristia, in Greek), wherespecific examples will be analyzed and presentedthrough geometrical axioms and mathematicalcalculations. The concept of the Triangle ofKNowledge (ToKN) having excellence as the mainingredient is given.

22.. SSuussttaaiinnaabbllee ddeevveellooppmmeenntt

In the academic literature, sustainabledevelopment is characterised as development inwhich total “welfare” is not decreasing over time.Just as economic development is sustainableprovided economic (man-made) capital is non-decreasing, sustainable development requirestotal capital – that is, economic capital, human andsocial capital and environmental capital – to benon-decreasing. In this context, capital is refer-ring to both the stock and to the quality of the

resources (e.g. the skills, health and knowledge ofthe population or the quality of air and othernatural resources).

Sustainable development does not focussolely on environmental issues. Moreover,sustainable development policies include threemajor areas: economic, environmental and socialsustainability. In support of this, several UnitedNations texts, most recently the 2005 WorldSummit Outcome Document [1], refer to the“interdependent and mutually reinforcing pillars”of sustainable development as economic develop-ment, social development, and environmentalprotection.

One should also not forget the culturaldimension of sustainability as well. The UniversalDeclaration on Cultural Diversity (UNESCO, 2001)[2] elaborates the concept by stating that“...cultural diversity is as necessary for human-kind as biodiversity is for nature”. It becomes “oneof the roots of development understood not simplyin terms of economic growth, but also as a meansto achieve a more satisfactory intellectual,emotional, moral and spiritual existence”. In thelight of the previous statement, cultural diversityis the fourth policy area of sustainable development.

Economic Sustainability: AAggeennddaa 2211 clearlyidentified information, integration, and participationas key building blocks to help countries achievedevelopment that recognizes these inter-dependent pillars. AAggeennddaa 2211 is a programme runby the United Nations (UN) related to sustainabledevelopment. It is a comprehensive blueprint ofaction to be taken globally, nationally and locallyby organizations of the UN governments, andmajor groups in every area in which humansimpact on the environment.

It emphasizes that in sustainable develop-ment everyone is a user and provider ofinformation. It stresses the need to change fromold sector-centered ways of doing business to newapproaches that involve cross-sectoral co-ordination and the integration of environmentaland social concerns into all developmentprocesses. Furthermore, AAggeennddaa 2211 emphasizesthat broad public participation in decision makingis a fundamental prerequisite for achievingsustainable development.

Green development is generally differentiatedfrom sustainable development in that Greendevelopment prioritizes what its proponentsconsider to be environmental sustainability overeconomic and cultural considerations. Sustainabledevelopment argue that it provides a context inwhich to improve overall sustainability wherecutting edge Green development is unattainable.



To present an example, a cutting edge treatmentplant with extremely high maintenance costs maynot be sustainable in regions of the world with lessfinancial resources. An environmentally idealplant that is shut down due to bankruptcy isobviously less sustainable than one that ismaintainable by the indigenous community, even ifit is somewhat less effective from an environmentalstandpoint.

Some research activities start from thisdefinition to argue that the environment is acombination of nature and culture. The Network ofExcellence “Sustainable Development in a DiverseWorld”[3], sponsored by the European Union,integrates multidisciplinary capacities andinterprets cultural diversity as a key element of anew strategy for sustainable development. Stillother researchers regard environmental andsocial challenges as potential opportunities fordevelopment action. This is particularly valid inthe concept of sustainable enterprise that framesthese global needs as opportunities for privateenterprise to provide innovative and entrepreneurialsolutions, FFiigguurree 11.

FFiigguurree 11: Scheme of sustainable development: at theconfluence of three preoccupations.

Development on all levels, but moreimportantly, development on a regional basis thatwill accelerate national growth appears as the keyto success. It is therefore becoming apparent thatthe application of a developmental model, whichwill sustain economic self reliance, is a truenecessity. The latest is ensured with the “treatment”of the feeble business parts, the exploitation ofcollaborations, the increase of competitiveness, andthe cleansing of all the things that, in the past,created and raised ineffectual systems.

Thus the challenging question here is whichnew and innovative models can be developed andused effectively to address the sustainabledevelopment problem of a country and/or a regionkeeping in mind Figure 1. Such an approach is the

following mathematical model.

33.. TThhee EEqquuiillaatteerraall TTrriiaanngguullaarr MMooddeellAApppprrooaacchh ((EETTMMAA))

Geometry is one of the oldest sciences, partof the major of Mathematics. Plato has said -which means “Let no one ignorant of geometryenter”. Tradition has it that this phrase wasengraved at the door of Plato’s Academy; theschool was founded in Ancient Athens.

Depending of the model and of theeconomic conditions three different factors areoften used to define mathematically simpleeconomic models. In this section, the concept ofan Equilateral Triangular Model Approach (ETMA)for sustainable development is presentedmathematically using the three factors: Education-Knowledge+Research-Innovation+Entrepreneur-ship. A first approach to Equilateral TriangularModel Approach (ETMA) for control theories waspresented by the author of this paper at aninternational scientific–technical workshop inRussia, in 1999 [4] and for sustainable economicdevelopment [5].

The triangle is been proposed as the basicconcept for the mathematical development ofETMA. Figure 2 shows an equilateral triangle,using the triptych and linking it to theDevelopment. A number of significances (in otherwords the key points, for the achievement ofgrowth) arise from Figure 2 and are discussedfurther on. The triangle of Figure 2 is referred asthe “Triangle of Knowledge”

FFiigguurree 22: The Equilateral Triangular Model Approach(ETMA) based on Excellence.

1st: Education- Knowledge Knowledge does not constitute luxury or

property of the few. What kind of knowledgeshould transfer the education? The Knowledge of

the 21st century is the combination of the rapiddevelopment of science and technology, which will



form the basic component of the future society.Biotechnology, Genetics, Information technology,Nanotechnology, Energy, etc., are the obvioussources of the scientific knowledge which areproduced and will continue to be produced inlaboratories. These sources result in theconversion of this knowledge into “product” andservices disposal for transaction. Education is acomplex term that transfers the Science and theempirical Knowledge that involves the questioningand the percolation of cognitive data, the study ofphilosophy and the ideologies and achievementsof the art. In other words, Education encompassesthe culture which “gives birth” to visions as wellas targets for achievement.

Education constitutes a major necessity forthe 21st century’s society, concerning thedevelopment and the predominance of a human-centered developmental model. An educationalsystem, which secures the transfer of knowledgeand at the same time, shows to students thenecessity of research. It also introduces peopleinto the world of ideas, visions, and values(freedom, justice, self-respect, respect for theothers, altruism, charity) that leads them to thePlatonic virtue and provides the Education.

2nd: Research - Innovation Traditionally, one of the major purposes of

academic research has been to add to the body ofknowledge and understanding in a particulardomain. Increasingly, investment in researchwhich can be commercially exploited, and inparticular in engineering and applied sciences, isalso a key priority at institutional and national/regional levels.

The term science research refers to theorganized and systematic search for new scienceknowledge. Research is traditionally distinguishedinto basic research, which aims at increasing theknowledge of science, applied research that isexecuted by specific applications and finally,industrial research that deals with the conversionof applied research into industrial products.Innovation, as a source of competitive advantagefor national economies, is setting the path forenhanced productivity, but is fundamentallyconnected with research which appears as anintegral part of entrepreneurship.

Innovation is a necessary condition for theapplication of new technologies in the laborenvironment of enterprise, in the import of newproducts and in the adoption of pioneer methodsconcerning the administration and the promotionof the enterprise. The scientific research and thetechnological development lead to innovation,

which is resulting in the increase of competi-tiveness as a matter of concern for business andemployment.

Innovation is not independent, but isdetermined by specific factors, like the consumerdemand for new products, the availability ofscientists and executives and their ability toproduce and to develop the innovation, theavailability of resources in the suitable conditionsand the appropriateness of material and technicalsupplies to support the needs of creation and ofpromotion of innovative products. The competitiveadvantage of an economy lies within its ability toinnovate and, as a result, to get upgraded.

3rd: Entrepreneurship In economic theory, entrepreneurship is the

main element of production, accompanied by land,labor and capital. The term derives from the verb“attempt” that means “I make efforts for some-thing new”. Therefore the term already contains thesignificance of innovation. Thus, the conversion ofan idea into a commercial, new or improved product,service, and method of production or distribution,constitute the innovation in the grounds of theentrepreneurship.

Innovation as a competitive advantage of anational economy is closely related with entre-preneurship and productivity. Productivity on theother hand deals with the value that is beingproduced by the elaboration of one labor or capitalunit. A potential source of competitive advantagecan be also resulted by a weaknesses of a givenproduction element. More specifically, when thereis a certain weakness within

44.. TThhee EEqquuiillaatteerraall TTrriiaanngguullaarr MMooddeellAApppprrooaacchh ((EETTMMAA)) bbaasseedd oonn eexxcceelllleennccee

In our case here we need to be aware of thefollowing geometric axioms regarding triangles.

Axiom 1Given the perimeter of a triangle p=a+b+c

then the maximum area of it, is when the triangleis equilateral or when a=b=c.

Axiom 2 (Theorem of Heron)The area (E) of a triangle, given its three

sides a, b and c is given by the equation

E = √τ(τ−a)(τ−b)(τ−c) (1)

where τ is the semi-perimeter

1τ = (α+b+c)2

Axiom 3Given a triangle there always exist an in-



circle which is tangent to all the three sides and italways has its center at the intercept point of theangle bisectors.

Axiom 4 (Theorem of Archimedes)Given the three sides of a triangle, a, b and

c there always exists a in-circle of radius r and is Eequal to r = τ

Axiom 5 Given the three sides a, b and c of a triangle

ABC, the area of the in-circle (A= πr2) is maximumwhen the triangle is equilateral, in other wordswhen a=b=c.

A formal study of complex dynamicinnovation systems has evolved over the past fewdecades from common observations made byresearchers from many fields. Complex innovationsystems are dynamic and many of their propertiesemerge from the interactions among the entitiesin them. They also have a propensity to exhibitpower law or scaling correlations betweenprimary measures used to characterize them. Acomplex dynamic innovation system is composedof individuals and organizations that directly andindirectly invest time and energy in the creation ofnew scientific and technical knowledge. This“knowledge” flows and recombines in complexways.

Observers of complex dynamic innovationsystems, for example, national systems of innovation,frequently make comparisons. Invariably theyaggregate individuals into groups or collectiveentities such as countries, institutions, departments,and companies. They use quantitative and qualitativemeasures of the inputs, outputs and processes ofthese “entities” to construct performance indicatorsthat are used to inform governments and/ordecision makers.

For example, performance indicators suchas national wealth (GDP per capita), R&D intensity(GERD/GDP) and scientific impact (citations/paper) are used to compare innovation systems.These indicators are derived from the ratio ofprimary measures such as population, GDP, GERDand pares. Frequently they are used to rankmembers of an innovation system and to informdecision makers.

Considering as a performance indicator thearea of a triangle, we showed from a theoreticalperspective, that the maximum benefit is obtainedwhen the triptych (Education-Knowledge +Research – Innovation + Entrepreneurship) isformulated in an equilateral triangle balance.Now, one more notion is added, that of Excellence(Aristia, in Greek) as an in-circle within thetriangle presented earlier on Figure 2 is used tofurther formulate ETMA. Furthermore, we providethe following geometric axiom which isfundamental for the ETMA methodology.

Axiom 6Given the three sides a, b and c of a triangle,

the ratio of the area (A) of the in-circle to the area(E) of the triangle is the largest only when thetriangle is equilateral, when a=b=c.

Now, let us decline, as the ExcellencePerformance Indicator (EPI), the ratio of the areaof the in circle to the area of the triangle or inequation form

Area of incircle (A)P = (2)Area of triangle (E)

Given the above axioms and the ETMAmethodology as a simulation study is performedwhen a=b=c=50 meters. TTaabbllee 11 gives thesimulation results.

TTaabbllee 11: Excellence Performance Indicator (P) based on the concept of the In-circle of a triangle and the ETMA methodology.



Based on the above simulation results oftable 1, a number of interesting observations canbe made:

1. The Excellence Performance indicator P=A/E ismaximum=1 when the triangle is equilateral(case 1: a = b = c = 50 units each)

2. The Excellence Performance Indicator [P] isalways less than 1 for all other cases.

3. The Excellence Performance Indicator [P] isdecreasing drastically when the triangle isbased in only 1 (one) of the side components(eg. case 4, P=0.0784, when a=50, b=74 andc=26 and case 9, when P=0.0876, when a=74,b=38 and c=38)

55.. CCoonncclluussiioonnss

Basic issues of sustainable development ofa country were considered. The need for newmathematical models for addressing problems ofthe economy of a country was identified. A newgeometric approach was developed using as abase the Education- Knowledge on an equilateraltriangle to maximize its area. The triptych ofEducation - Knowledge + Research - Innovation +Entrepreneurship is used in the new geometricapproach to Sustainable Development and

Technology Transfer. Introducing a new ExcellencePerformance Indicator (P) and based on knowngeometric axioms, a number of simulation runswere performed and a number of interestingresults were obtained and discussed. Theseresults clearly show that in order to havemaximum performance of a complex dynamicinnovation system, the balance of the three factorsof the “Triangle of Knowledge” must be formulatedon an equilateral triangular fashion. This approachis referred as the Equilateral Triangular ModelApproach (ETMA) for sustainable development of aregion.

In order to further analyze and explore theusefulness of the ETMA concept, more simulationstudies must be performed especially byemploying sets of real data from economies ofdifferent countries. In addition, the ETMA economicmodel needs further theoretical developments andcomparisons with other models, such as the TripleHelix, the Mobius Triangle approach and perhapsother economic models been used by governments.It is hoped that this new mathematical approachbeen proposed here will initiate a fruitful dialogueas to how the dependence of many economic factorscan be analyzed with the help of geometry.RRI

RReeffeerreenncceess

[1] World Summit Outcome (2005) http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N05/487/60/PDF/N0548760.pdf?OpenElement

[2] UNESCO (2001) A universal declaration on cultural diversity, http://unesdoc.unesco.org/images/0012/001271/127160m.pdf

[3] http://www.hwwi.org/EU_Network_of_Excell.2359.0.html?&L=1[4] Groumpos, P. P. (1999) The role of Innovation and Technology Transfer in Economic and Social

Development, International Scientific – Technical Workshop on Problems of Technology Transfer,Ufa, Russia, September 30 – October 1, pp. 11-25.

[5] Groumpos, P.P. (2008) An Equilateral Triangular Model Approach for the Sustainable Development ofa Region: the Role of Science Parks, IASP World Conference on Science and Technology Park,Johannesburg, May 30


1MMiirrcceeaa SSiimmiioonneessccuu esteconferenţiar universitardoctor la Universitatea„Dimitrie Cantemir” din Tg. Mureş.

2 OOccttaavviiaann SSttrrooiiee esteinginer, doctorand îneconomie, auditor superiorla Ministerul EducaţieiCercetării şi Inovării,Autoritatea Naţională pentruCercetare Ştiinţifică,nominalizat „DynamicEntrepreneurs from centraland Eastern Europe” încadrul unui studiu PHARE,EFER şi EVCA, membruconsultant Europe`s 500 –Bruxelles, Belgia.


CCee nnee ttrreebbuuiiee nnoouuăă,, rroommâânniilloorr,, eessttee oo ssoocciieettaattee bbaazzaattăă ppeevvaalloorriiffiiccaarreeaa ssppiirriittuulluuii îînnttrreepprriinnzzăăttoorr,, îînn ccaarree iinnoovvaarreeaa şşii ssppii--rriittuull îînnttrreepprriinnzzăăttoorr ssuunntt nnoorrmmaallee,, ccoonnssttaannttee şşii ssee bbuuccuurrăă ddeeccoonnttiinnuuiittaattee.. AAşşaa ccuumm mmaannaaggeemmeennttuull aa ddeevveenniitt mmeeccaanniissmmuullssppeecciiffiicc ttuuttuurroorr iinnssttiittuuţţiiiilloorr ccoonntteemmppoorraannee şşii mmeeccaanniissmmuull iinn--tteeggrraattoorr aall ssoocciieettăăţţiiii nnooaassttrree,, llaa ffeell iinnoovvaaţţiiaa şşii ssppiirriittuull îînnttrree--pprriinnzzăăttoorr ttrreebbuuiiee ssăă ddeevviinnăă oo aaccttiivviittaattee eesseennţţiiaallăă,, ccaarree ssăăssuussţţiinnăă eexxiisstteennţţaa oorrggaanniizzaaţţiiiilloorr nnooaassttrree,, aa eeccoonnoommiieeii şşii aassoocciieettăăţţiiii nnooaassttrree.. PPeennttrruu aacceeaassttaa,, ccaaddrreellee ddee ccoonndduucceerree ddiinnttooaattee iinnssttiittuuţţiiiillee ttrreebbuuiiee ssăă ffaaccăă ddiinn iinnoovvaarree şşii ddiinn ssppiirriittuullîînnttrreepprriinnzzăăttoorr oo aaccttiivviittaattee nnoorrmmaallăă,, ccoonnttiinnuuăă,, ddee ffiieeccaarree zzii,, oopprraaccttiiccăă îînn pprroopprriiaa lloorr mmuunnccăă şşii îînn aacceeeeaa aa oorrggaanniizzaaţţiieeii lloorr.. AAooffeerrii ccoonncceepptteellee şşii iinnssttrruummeenntteellee nneecceessaarree ppeennttrruu îînnddee--pplliinniirreeaa aacceesstteeii ssaarrcciinnii -- aacceessttaa aarr ffii,, ppooaattee,, ddeezziiddeerraattuull PPllaa--nnuulluuii NNaaţţiioonnaall ddee CCeerrcceettaarree,, DDeezzvvoollttaarree şşii IInnoovvaarree –– IIII

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: priorităţi, investiţie; inovare; direcţii strategice.

RRoommaanniiaa’’ss GGoovveerrnnmmeennttaall PPoolliittiiccss RReeggaarrddiinngg RReesseeaarrcchh,,DDeevveellooppmmeenntt aanndd IInnnnoovvaattiioonnIIVV.. EEnnttrreepprreenneeuurrsshhiipp aanndd iittss RReeccoovveerryy tthhrroouugghh PPuubblliicc PPoolliiccyyRReesseeaarrcchh aanndd DDeevveellooppmmeenntt IInnvveessttmmeenntt

AAbbssttrraacctt:: What we need is a society based on the appreciation of thespirit of entrepreneurship, in which innovation and entre-preneurship spirit are normal, stable and enjoy the continuity. Asmanagement has become the specific mechanism of allcontemporary institutions and integrating mechanism of oursociety organizations, the innovation and entrepreneurship spirithave also become an essential activity to support the existence ofour organizations, our economy, and our society. For this thegoverning persons from all institutions must make from innovationand entrepreneurship a normal activity, continue, for daily practicein their own work and that of their organization. To provide theconcepts and the tools for accomplishing this task -this may be thedesire of the National Plan for Research, Development andInnovation – II

KKeeyywwoorrddss:: priorities, investment, innovation, strategic directions.

DDiirreeccţţiiiillee RRoommâânniieeii ddee ppoolliittiiccăăgguuvveerrnnaammeennttaallăă îînn ddoommeenniiuull cceerrcceettăărriiii,,

ddeezzvvoollttăărriiii şşii iinnoovvăărriiiiIIVV.. SSppiirriittuull îînnttrreepprriinnzzăăttoorr şşii vvaalloorriiffiiccaarreeaa aacceessttuuiiaa pprriinn ppoolliittiicciillee

ppuubblliiccee iinnvveessttiiţţiioonnaallee îînn cceerrcceettaarree şşii ddeezzvvoollttaarree

MMiirrcceeaa SSIIMMIIOONNEESSCCUU11,, OOccttaavviiaann SSTTRROOIIEE

22



DDeesspprree iinnoovvaarree

Inovarea este instrumentul specific al spi-ritului de ini ţiativă. Este actul care înzestrează re-sursele cu o nouă capacitate de a crea avuţie. Ino-varea, într-adevăr, creează resurse. O „resursă”nu există până când omul nu găseşte ceva util înnatură căruia îi atribuie o valoare economică.Instituţiile, sistemele, politicile devin, în cele dinurmă, depăşite, aşa cum se întâmplă şi cu pro-dusele, procesele şi serviciile. Devin depăşite cândîşi îndeplinesc obiectivele, dar şi când nu reuşescsă-şi îndeplinească obiectivele. Mecanismul poateîncă să funcţioneze, dar ipotezele după care a fostproiectat nu mai sunt valabile (aşa s-a întâmplatcu ipotezele privind evoluţia demografică, pe bazacărora au fost întocmite planurile din domeniulmedical şi schemele de pensionare în toate ţăriledezvoltate pe parcursul ultimilor o sută de ani).

Economia bazată pe spiritul întreprinzătoreste, în egală măsură, un eveniment cultural şipsihologic, economic sau tehnologic. Oricare ar ficauzele, însă, efectele înainte de toate au conotaţiieconomice. Vehiculul acestei modificări profundea atitudinilor, valorilor şi, înainte de toate, a com-portamentului este o „tehnologie” numită mana-gement. Ceea ce a făcut posibilă apariţia econo-miei bazate pe spiritul întreprinzător în Americasunt noile aplicaţii ale managementului[1]:� în noile instituţii, lucrative sau nu, cu toate că

mulţi oameni au considerat până acum căştiinţa managementului poate fi aplicată doarîn instituţiile existente;

� în întreprinderile mici, cu toate că, acum doarcâţiva ani, oamenii erau foarte siguri că mana-gementul era rezervat numai „celor mari”;

� în organizaţiile nelucrative (ocrotirea sănătăţii,educaţie etc.), cu toate că cei mai mulţi oameniîncă aud „afacere” atunci când întâlnesc cu-vântul „management”;

� în activităţi care pur şi simplu nu erau consi-derate „întreprinderi”;

� în inovarea sistematică: în căutarea şi exploa-tarea noilor oportunităţi de satisfacere a dorin-ţelor şi nevoilor omeneşti.

PPoolliittiicciillee ppuubblliiccee îînn ssttiimmuullaarreeaa iinnoovvaaţţiieeii

Prima prioritate atunci când se vorbeştedespre politici publice şi măsuri guvernamentalenecesare în societatea bazată pe valorificarea spi-ritului întreprinzător este definirea a ceea ce vafuncţiona, în special, pentru că politicile care nuvor funcţiona sunt atât de populare în ziua deastăzi.

Inovaţia trebuie, într-adevăr, să fie orien-tată către un scop şi spiritul întreprinzător trebuie

direcţionat. Dar inovaţia, aproape prin definiţie,trebuie să fie descentralizată, ad hoc, autonomă,concretă şi să ţină de domeniul microeconomic.Unii afirmă că este mai bine ca la început să fiede mici dimensiuni, experimentală, flexibilă.Într-adevăr, ocaziile de inovare se găsesc, în ge-neral, numai în mijlocul evenimentelor. „Ocaziilede inovare nu vin odată cu furtuna, ci cu freamătulbrizei.”- afirmă Drücker.

În zilele noastre, predilect în Europa, existăopinia conform căreia o ţară poate avea „spiritîntreprinzător în domeniul tehnologiei avansate”de una singură. Franţa, Germania, Anglia îşi ba-zează politicile naţionale pe această premisă. Esteoare corectă abordarea?

România dispune încă de resurse umane şide o anumită tradiţie în unele domenii ale ştiinţeişi tehnologiei, iar strategia în domeniul cercetării,dezvoltării şi inovării pentru etapa 2007-2013 cre-ează premisele recunoaşterii şi stimulează dez-voltarea acestora. Chiar dacă sistemul cercetării,dezvoltării şi inovării nu a reuşit până în prezent săofere exemple de succes de amploare întransferul rezultatelor în practica socioecono-mică, aceasta a reuşit să menţină sau să dezvolteşi colective care au recunoaştere internaţională şicare pot deveni poli de excelenţă.

DDiirreeccţţiiiillee ddee aaccţţiiuunnee aallee RRoommâânniieeii

Direcţiile strategice de acţiune ale Românieiîn domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării, înacest moment şi în perspectiva următorilor ani,sunt sintetizate de către Autoritatea Naţionalăpentru Cercetare Ştiinţifică, după cum urmează:� focalizarea eforturilor de cercetare spre pro-

bleme clar identificate, prin implicarea înproiectele CDI (cercetare, dezvoltare, inovare)a reprezentanţilor cererii, în special a celeivenite din partea firmelor, dar şi a autorităţilorpublice naţionale sau regionale;

� susţinerea concentrării resurselor CDI (uma-ne, de infrastructură şi organizaţionale) în polide excelenţă, capabili să concureze interna-ţional şi să antreneze colaborarea cu firmeledin România;

� stimularea menţinerii structurilor de colabo-rare dincolo de orizontul unui proiect, prin cre-area de entităţi dedicate.

Au fost localizate nouă domenii prioritare,cu un mare potenţial de a conduce la progres eco-nomic şi social, fiecare subsumând priorităţi te-matice.

Dezvoltarea facilităţilor experimentale caresă susţină cercetarea aplicativă se va concentra înacele zone în care se poate asigura colaborareadintre entităţile de cercetare şi beneficiari.


Investiţia în echipamente, în special a celorde valoare mare, va trebui să aibă în vedere poten-ţialul de utilizare, de dezvoltare a resurselorumane, precum şi complementaritatea cu facili-tăţile existente pe plan european.

Dezvoltarea resursei umane în contextulpriorităţilor naţionale va viza atingerea unui nivelde expertiză care să permită corelarea cunoştin-ţelor despre evoluţiile tehnice pe plan global şiposibilităţile de particularizare la nivel naţional.Proiectele de cercetare va trebui să asigurecondiţiile de valorificare a performanţei aferentestadiului carierei în cercetare a participanţilor,asigurând dezvoltarea în continuare a acestora, înspecial prin stagii de pregătire interne şi interna-ţionale.

OObbiieeccttiivveellee cceerrcceettăărriiii

Obiectivele cercetării vor avea în vedereddeezzvvoollttaarreeaa tteehhnnoollooggiiiilloorr şşii aa iinnssttrruummeenntteelloorr,, înscopul realizării unor sisteme şi aplicaţii infor-matice performante, deschise, eterogene, scala-bile, tolerante la defectări şi cu o bună conecti-vitate între utilizatori şi resurse, dezvoltarea teh-nologiilor suport necesare creării unei infrastruc-turi naţionale integrate de comunicaţii, dezvolta-rea unor metode şi sisteme de inteligenţă artifi-cială, realizarea de produse bazate pe cercetări înnanoelectronică, fotonică, micro- şi nanosisteme,din gama componentelor şi a sistemelor inteli-gente.

România dispune de un potenţial importantde rreessuurrssee rreeggeenneerraabbiillee: energie hidroelectrică,biomasă, energie solară, eoliană şi geotermală.Racordarea la obiectivele europene, dar şi inte-resul direct în rezolvarea acestor probleme com-plexe reclamă un efort de CDI, efort complemen-tar direcţiei de acţiune „îmbunătăţirea eficienţeienergetice şi dezvoltarea sustenabilă a sistemelorenergetice”, inclusă în Cadrul Strategic Naţionalde Referinţă 2007-2013.

Obiectivele cercetării pentru perioada 2007- 2013 vizează elaborarea de concepte, tehnologii,produse care să contribuie la ssaattiissffaacceerreeaa nneecceessaa--rruulluuii ddee eenneerrggiiee llaa uunn pprreeţţ ccââtt mmaaii ssccăăzzuutt, inclusivprin utilizarea de noi surse energetice şi îmbună-tăţirea procesului decizional, creşterea compe-tenţei tehnologice şi promovarea transferului decunoştinţe şi tehnologii în domeniul energetic,vizând satisfacerea necesarului energetic al uneieconomii moderne şi al unui standard de viaţăcivilizat, în condiţii de calitate şi siguranţă înalimentare, cu respectarea principiului dezvoltăriidurabile.

Obiectivele cercetării şi dezvoltării pentru

perioada 2007 - 2013 vizează: � crearea de tteehhnnoollooggiiii ccuurraattee ddee pprroodduuss şşii

pprroocceess, cu aplicare în mod special în con-strucţii, transporturi şi producerea energiei,precum şi a mecanismelor economice şisociale de implementare a acestora;

� crearea unor nnooii tteehhnnoollooggiiii eeccoo--eeffiicciieennttee ddeevvaalloorriiffiiccaarree aa ddeeşşeeuurriilloorr, prin utilizarea anali-zei ciclului de viaţă a produselor în evaluareaimpactului asupra mediului;

� crearea suportului ştiinţific şi tehnologicpentru ccoonnsseerrvvaarreeaa,, rreeccoonnssttrruuccţţiiaa şşii ccoonnssoollii--ddaarreeaa ddiivveerrssiittăăţţiiii bbiioollooggiiccee şşii eeccoollooggiiccee;

� ssttiimmuullaarreeaa aammeennaajjăărriiii tteerriittoorriiaallee dduurraabbiillee înscopul asigurării unui suport activ al dezvol-tării economico-sociale corelate şi coerente;

� verificarea aplicabilităţii diferitelor politici şistrategii, prin crearea de scenarii spaţialenaţionale şi regionale, având ca obiectivcoeziunea teritorială europeană.

Pentru perioada 2007-2013, cercetarea se vaorienta către: � dezvoltarea cunoaşterii ssiisstteemmeelloorr bbiioollooggiiccee

iinntteeggrraattiivvee aallee ffiiiinnţţeeii uummaannee; � mecanisme de aaddaappttaarree aallee oorrggaanniissmmuulluuii

uummaann la dinamica factorilor de mediu biologicşi psihosocial;

� metode de investigaţie şi intervenţionale ba-zate pe mmeeddiicciinnaa mmoolleeccuullaarrăă şşii cceelluullaarrăă,, ggeennoo--mmiiccăă şşii pprrootteeoommiiccăă;

� terapii moderne orientate spre suportul chi-mic, genetic şi celular şi ssttaannddaarrddiizzaarreeaa aacceess--ttoorraa ccoonnffoorrmm nnoorrmmeelloorr bbiiooeettiiccee;

� ddeezzvvoollttaarreeaa iinntteerrffeeţţeeii ccrreeiieerr--mmaaşşiinnăă, în scopulinvestigaţiei şi recuperării în afecţiunile neuro-logice;

� iimmpplleemmeennttaarreeaa ddee nnooii mmeettooddee ddee pprreevveennţţiiee şşiiiinntteerrvveennţţiioonnaallee, la nivel naţional, arondate laspaţiul european de operare.

CCeerrcceettaarreeaa şşttiiiinnţţiiffiiccăă aaggrriiccoollăă,, prin naturaobiectului de cercetare – sol, plantă, animal – tre-buie să ofere produse biologice de înaltă valoare,materii prime, tehnologii, cunoştinţe adecvate,care să contribuie la pprroommoovvaarreeaa aaggrriiccuullttuurriiiidduurraabbiillee şşii ddeezzvvoollttăărriiii rruurraallee,, llaa ccrreeşştteerreeaa sseeccuu--rriittăăţţiiii aalliimmeennttaarree şşii aa ssiigguurraannţţeeii aalliimmeennttuulluuii, înconcordanţă cu cerinţele generale şi specifice alepieţei.

În aceste condiţii, obiectivul cercetării estede a dezvolta tehnologii care să acopere întregullanţ alimentar (de la sol până la consumator -„from farm to fork”) şi de a răspunde cerinţelorspecifice ale consumatorilor („from fork to farm”),prin soluţii şi concepte ştiinţifice conformeprincipiilor agriculturii durabile şi asigurării




[1] Drücker F.P., (2000), Innovation and Entrepreneurship, Edit. Teora, Bucureşti.[2] A.N.C.S., „Strategia naţională în domeniul C.D.I. pentru perioada 2007-2013”

1Peter F. Drücker, Innovation and Entrepreneurship, Edit. Teora, Bucureşti, 2000, pg. 18;

nutriţiei corespunzătoare şi siguranţei alimentare.Principalele domenii de cercetare în

bbiiootteehhnnoollooggiiee, la nivelul actual al cunoaşterii,vizează:� conceperea şi dezvoltarea de noi medicamente,

cu maximă eficienţă şi efecte secundareminimale;

� elaborarea unor protocoale de diagnostic şitratamente medicale, cu impact asupra stăriide sănătate şi a creşterii speranţei de viaţă;

� crearea unor noi tehnologii pentru producţia dealimente, cu siguranţă maximă asupra sănă-tăţii umane;

� conceperea şi dezvoltarea unor tehnologiiavansate în domeniul produselor farmaceutice,grupurilor biocatalitice şi de obţinere a unornoi enzime şi microorganisme;

� cercetarea şi dezvoltarea de sisteme bioin-formatice pentru modelarea şi monitorizareaactivităţii celulare, a mecanismelor de proce-sare a informaţiilor la nivel biologic, inclusivcognitiv.

Cercetările şi dezvoltarea tehnologică îndomeniul ssppaaţţiiaall şi cel al sseeccuurriittăăţţiiii sunt domeniinoi, cu profund caracter multidisciplinar, a cărordezvoltare şi apropiere sunt generate atât deevoluţiile tehnologice, cât şi de reconfigurareasecurităţii globale în ultimele decenii. Obiectivelecercetării cuprind realizarea de cercetări deexplorare, aplicaţii şi tehnologii spaţiale, aero-spaţiale şi de securitate, generate de programeleinternaţionale majore, de necesităţi specifice deutilizare la nivel naţional şi de dezvoltarea de nişetehnologice identificate. Obiectivele specifice alecercetării multidisciplinare conduc spre realizareade produse ştiinţifice, tehnologice şi socioecono-mice, prin explorarea şi utilizarea spaţiului şi dez-voltarea tehnologiilor spaţiale, aerospaţiale şi desecuritate, orientate spre domeniile cu rele-vanţăcuprinse în strategiile naţionale şi europene.

România şi-a propus un traiect rapid spreasigurarea convergenţei socioeconomice cuUniunea Europeană, are nevoie de contribuţia

şşttiiiinnţţeelloorr ssoocciiaallee şi eeccoonnoommiiccee pentru a-şi asiguraadaptarea rapidă a sistemului de educaţie, acalităţii locurilor de munca, a ocupării forţei demuncă, a capacităţii de absorbţie adecvată atehnologiei, simultan cu asigurarea egalităţi deşanse. În această perioadă, cercetarea în domeniuva trebui să aibă în vedere: � identificarea şi soluţionarea principalelor pro-

bleme sociale din educaţie, locuire şi ocupare aforţei de muncă, în vederea elaborării, imple-mentării şi evaluării unor proiecte de dezvol-tare locală, comunitară, regională sau naţiona-lă, centrate pe creşterea bunăstării indivizilor;

� elaborarea de modele de diminuare a inegali-tăţilor socio-umane şi a disparităţilor regiona-le;

� valorificarea şi dezvoltarea patrimoniului cul-tural naţional, cu impact, în special, asupraturismului cultural şi a industriilor creative;

� analiza impactului social şi cultural altehnologiilor, în special al celor de comunicare;

� elaborarea de noi metode manageriale, demarketing şi dezvoltare antreprenorială pentrucompetitivitatea organizaţională;

� identificarea principalelor probleme micro,mezo şi macroeconomice cu care se confruntăRomânia, în contextul internaţionalizării şi ela-borarea de modele şi metode pentru solu-ţionarea lor.

CCoonncclluuzziiii

Inovaţia şi spiritul întreprinzător sunt nece-sare în societate la fel de mult ca şi în economie,în instituţiile prestatoare de servicii publice, ca şiîn organizaţiile lucrative. Aceasta se întâmplă toc-mai pentru că inovaţia şi spiritul întreprinzător nusunt „cauză şi efect”, ci „ceva izolat”, un produsaici, un serviciu public colo, o pilitică dincolo;pentru că ele nu sunt planificate, ci concentrate peo anumită ocazie şi pe o anumită nevoie; pentru căsunt experimentale şi vor dispărea dacă nu producrezultatul aşteptat.RRI




AAccttiivviittaatteeaa ddee iinnoovvaarree şşii ttrraannssffeerrtteehhnnoollooggiicc îînn RReeppuubblliiccaa MMoollddoovvaa

GGhheeoorrgghhee DDUUCCAA,, GGhheennaaddiiee CCEERRNNEEII

În prezent, când inovaţiile şi transferul tehnologic dictează înmare măsură creşterea economică durabilă a oricărei ţări şicontribuie la ridicarea nivelului de trai al populaţiei, în Repu-blica Moldova se pune accent pe cercetare şi inovare, ca fiinddouă imperative de interes public major pentru dezvoltareaţării. O atenţie deosebită se acordă creării sistemului inova-ţional eficient şi promovării cercetării-dezvoltării în calitatede producător al inovaţiilor. Elaborarea şi implementarea ino-vaţiilor în economie şi societate este tot mai actuală, iareforturile depuse încep a da rezultate. Activitatea parcurilorştiinţifico-tehnologice şi a incubatorului de inovare, cazurilede succes, interesul, încă fragil, al cercetătorilor faţă de acestproces relevă faptul că, pentru a putea fi realizat cu succesprocesul de inovare, trebuie să ne creăm obiective realepentru viitor, să fim receptivi la provocările atât prezente, câtşi cele viitoare, să avem ca ţintă nevoia de inovare perma-nentă a economiei, să stimulăm crearea noilor IMM-uri ino-vative, să asigurăm saturarea pieţei cu produse, tehnologii şiservicii noi sau modernizate etc. Realizarea cu succes aobiectivelor şi scopurilor propuse, pe lângă toate beneficiilescontate în domeniul inovării şi transferului tehnologic, ne vapermite să consolidăm eforturile pentru a putea face faţă si-tuaţiei de criză financiar-economică, în care se află toată lumea,inclusiv Republica Moldova, precum şi pentru dezvoltareasocial-economică a ţării şi trecerea de la economia tradiţio-nală la cea bazată pe cunoaştere.

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: transfer tehnologic, cercetare-inovare, parcuriştiinţifico-tehnologice, incubator de inovare, oportunităţi deinovare, economie bazată pe cunoaştere.

IInnnnoovvaattiioonn aanndd TTeecchhnnoollooggiiccaall TTrraannssffeerr AAccttiivviittyy iinn RReeppuubblliicc ooffMMoollddoovvaa

AAbbssttrraacctt:: At the present time, when innovation and technologicaltransfer dictate the sustainable economic growth of each countryand contribute to the improvement of human living standards, theRepublic of Moldova focuses on research and innovation,

GGhheeoorrgghhee DDUUCCAAPreşedintele Academiei deŞtiinţe a Republicii Moldova

GGhheennaaddiiee CCEERRNNEEII Director al Agenţiei pentruInovare şi TransferTehnologic a Academiei deŞtiinţe a Republicii Moldova



considering these domains as two overridingimperatives of public interest concerning thedevelopment of the country. There is paid aspecial attention to the creation of an efficientinnovative system and to the promotion ofresearch and development as a producer ofinnovations. The process of developing andimplementing innovations in economy andsociety is ever present, the efforts in thesedomain beginning to prove results. Theactivity of Scientific-Technological Parks andInnovational Incubator, the success stories,the still fragile interest of researchersconcerning this activity show that in order totransform the process of innovation in asuccessful activity, we must establishconcrete and real aims regarding our future,we must be receptive towards current andfuture challenges; we must draw as our maingoal the constant infiltration of innovation ineconomy; we must stimulate the creation ofnew innovative SMEs; we must ensuremarket saturation with products, technologiesand new or upgraded services. The successfulaccomplishment of the established objectivesand goals, besides all the expected benefits inthe field of innovation and technologytransfer, will allow us to strengthen ourefforts in order to cope with economic andfinancial crisis which affected the wholeworld, including the Republic of Moldova andwill permit a socio-economic development ofthe country together with its simultaneoustransition from traditional economy to onebeing based on knowledge.

KKeeyywwoorrddss:: technological transfer, research-innovation, scientific-technological parks,innovational incubator, opportunities forinnovation, economy based on knowledge.

În prezent, inovaţiile şi transferul tehnologicdictează, în mare măsură, creşterea economicădurabilă a oricărei ţări şi contribuie la ridicareanivelului de trai al populaţiei. Pornind de la ideeacă pentru a asigura progresul economic al uneisocietăţi nu este de ajuns doar să importăm masivtehnologie din ţările dezvoltate, ci trebuie să ajun-gem şi noi la o tradiţie, prin care să dobândim unanumit grad de independenţă faţă de aceste ţări,considerăm că elaborarea şi implementarea ino-vaţiilor în industrie este tot mai actuală. Omenirea

se află în etapa în care tehnologiile tradiţionale numai pot face faţă cerinţelor şi standardelor mon-diale, de aceea avem nevoie de inovaţii şi tehno-logii noi. Bogăţia este creată acolo unde acţionea-ză în forţă noile tehnologii.

În Republica Moldova cercetarea şi inovareasunt două imperative de interes public major pentrudezvoltarea ţării. De aceea o atenţie deosebită seacordă creării sistemului inovaţional eficient şipromovării cercetării-dezvoltării în calitate deproducător al inovaţiilor.

În acest context, iniţiativele cercurilorştiinţifice, ale mediului de afaceri, ale altor par-ticipanţi la procesul de inovare şi transfer teh-nologic sunt susţinute la toate nivelurile de admi-nistrare. Astfel, efortul de inovare şi transfer teh-nologic şi de absorbţie a inovării în economie şisocietate este argumentat prin crearea unui cadrujuridic, care include 3 componente importante:

�� CCoodduull ccuu pprriivviirree llaa şşttiiiinnţţăă şşii iinnoovvaarree aallRReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa,, care a avut un rol crucial însensul că nu numai că a stopat degradarea şti-inţei, dar a şi definit formule noi de dezvoltarea ştiinţei şi de implementare a rezultatelorcercetării.

�� LLeeggeeaa ccuu pprriivviirree llaa ppaarrccuurriillee şşttiiiinnţţiiffiiccoo--tteehhnnoollooggiiccee şşii iinnccuubbaattooaarreellee ddee iinnoovvaarree,, caredefineşte regimul juridic de organizare şifuncţionare a parcurilor ştiinţifico-tehnologiceşi a incubatoarelor de inovare, având dreptscop stimularea activităţilor de inovare şi detransfer tehnologic, menite să transformerezultatele cercetărilor ştiinţifice şi inovaţiile înproduse, servicii, procese noi sau perfec-ţionate.

�� AAccoorrdduull ddee ppaarrtteenneerriiaatt îînnttrree GGuuvveerrnn şşiiAAccaaddeemmiiaa ddee ŞŞttiiiinnţţee aa MMoollddoovveeii, care defineştemodalităţile de organizare a relaţiilor întreGuvern şi Academie pentru perioada definită.

În contextul cadrului legal sunt identificatemai multe elemente, care împreună formează infra-structura inovaţională a Republicii Moldova şi careeste în continuă dezvoltare.

Aparte enumerate, aceste elemente sunturmătoarele:�� AAggeennţţiiaa ppeennttrruu IInnoovvaarree şşii TTrraannssffeerr TTeehhnnoollooggiicc

((AAIITTTT)) -- element central, cu rol de coordonare;; �� PPaarrccuurriillee şşttiiiinnţţiiffiiccoo--tteehhnnoollooggiiccee;;�� IInnccuubbaattooaarreellee ddee iinnoovvaarree..

Creată într-un timp al marilor restructurăridin ţară, la 29 octombrie 2004, în conformitate cuCodul cu privire la ştiinţă şi inovare al RepubliciiMoldova, în scopul coordonării, stimulării şiimplementării mecanismelor activităţii de inovare



şi transfer tehnologic în R.Moldova, Agenţiapentru Inovare şi Transfer Tehnologic are rolulunui Centru de legătură pragmatică între oameniide ştiinţă, pe de o parte, şi autorităţile publice,oamenii de afaceri, pe de altă parte, colaborareaacestora fiind dictată de provocările lumii mo-derne şi de angajamentele asumate de R.Moldovaîn faţa comunităţii internaţionale.

În vederea accelerării procesului de apro-piere a R. Moldova de standardele Uniunii Europe-ne, spaţiu în care anume inovaţiile stau la bazaperformanţelor socioeconomice, AITT şi-a propusimplementarea rapidă a inovaţiilor şi transferareatehnologiilor avansate în producţie, conform siste-mului occidental, contribuind astfel atât la moder-nizarea statului R. Moldova, cât şi la creştereasocioeconomică a ţării şi ridicarea nivelului de traial populaţiei.

Astfel, sporirea impactului activităţilor dinsfera ştiinţei şi inovării asupra dezvoltării econo-mice şi sociale este foarte importantă la oraactuală. Dar, şi mai importantă în acest contextdevine problema finanţării activităţilor de inovareşi transfer tehnologic. Statul, ţinând cont deimportanţa acestui proces, susţine activitatea dinsfera ştiinţei şi inovării, contribuind cu 50 la sutădin volumul total al costului unui proiect. UUnnaaddiinnttrree ccoonnddiiţţiiiillee pprriinncciippaallee ppeennttrruu ssuussţţiinneerreeaaffiinnaanncciiaarrăă ddiinn bbuuggeettuull ssttaattuulluuii eessttee ccooffiinnaannţţaarreeaaaacceessttuuiiaa ddiinn ssuurrssee pprriivvaattee..

În cadrul Agenţiei pentru Inovare şi TransferTehnologic se efectuează o activitate largă, însensul realizării proiectelor de inovare şi transfertehnologic, impulsionării implementării rezultate-lor ştiinţifice ale sferei ştiinţei şi inovării. În cei 5ani de activitate, AITT a finanţat şi monitorizatimplementarea a peste 120 de proiecte de inovareşi transfer tehnologic, cu finanţare bugetară şicofinanţate din business. Aceste proiecte au vizatdomenii strategice, precum: valorificarea resur-selor umane, naturale şi informaţionale, pentrudezvoltarea durabilă a economiei ţării; biome-dicina, farmaceutica, menţinerea şi fortificareasănătăţii; biotehnologii agricole, fertilitateasolului şi securitatea alimentară; nanotehnologii,inginerie industrială, produse şi materiale noi; efi-cientizarea complexului energetic şi asigurareasecurităţii energetice, inclusiv prin folosireasurselor renovabile.

Spre exemplu, alocările bugetare direc-ţionate sferei inovare şi transfer tehnologic doar înanul 2009, aprobate prin Legea bugetului de stat,constituie 17,7 mil. lei, dintre care 9,6 mil.lei suntdestinate pentru realizarea proiectelor de transfertehnologic şi 7,8 mil.lei, pentru dezvoltarea infra-structurii inovaţionale.

PPrrooiieecctteellee ddee ttrraannssffeerr tteehhnnoollooggiicc ssuunnttproiectele prezentate la concurs, a cărorexaminare şi selectare preventivă se efectuează laAITT, apoi se prezintă pentru expertizareConsiliului Consultativ de Experţi şi se aprobăpentru finanţare de către Consiliul Suprem pentruŞtiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei deŞtiinţe a Moldovei.

Decizia de finanţare înseamnă un semnalpentru mediul de afaceri (potenţiali investori), căstatul conştientizează riscurile care există, leacceptă, şi doreşte să dezvolte această afacereinovaţională, considerind-o una importantă. Acestsemnal este unul foarte important atât pentrupotenţialii investori, precum şi pentru fonduri desusţinere a inovaţiilor, care pot veni cu o cofi-nanţare de 50 la sută din costul proiectului.

Creşterea capacităţii de inovare, dezvoltaretehnologică şi asimilare în producţie a rezultatelorştiinţifico-tehnologice este esenţială pentru îmbu-nătăţirea competitivităţii economiei naţionale şipentru creşterea calităţii vieţi. În acest sens, sseeooffeerrăă pprriioorriittaattee pprrooiieecctteelloorr::

�� care dispun de potenţial înalt de implemen-tare;

�� ce presupun dezvoltarea IMM-urilor inova-ţionale;

�� care preconizează obţinerea rezultatelorvaloroase şi bine determinate;

�� care prevăd acţiuni concrete şi realizabile prinutilizarea optimă a mijloacelor financiare.

Analizând rezultatele cercetărilor ştiinţificeefectuate în ultimii ani, observăm că în RepublicaMoldova se fac cercetări în cele mai diverse do-menii, iar numărul proiectelor cu potenţial deimplementare este impunător. Însă, pe de altăparte, implementarea acestora este la un nivelrelativ scăzut, deoarece identificarea unui cofi-nanţator pentru realizarea proiectelor de transfertehnologic şi implementarea inovaţiilor rămâne afi o problemă pentru cercurile de cercetare. Înprimul rând, companiile nu se grăbesc să imple-menteze, deoarece inovaţiile implică mereuriscuri. Sectorul IMM-urilor este orientat relativslab către activităţi de risc, mai cu seamă avândacces redus la capital, deoarece băncile evită săfinanţeze/crediteze costurile acestora.

O metodă eficientă pentru ameliorareamediului financiar este acordarea de către stat agranturilor pentru crearea de noi întreprinderiinovative, precum şi subvenţionarea anumitorgenuri de activitate, considerate de o importanţămajoră pentru economia ţării. În acest sens,important devine cultivarea spiritului antrepre-norial în rândul populaţiei apte de muncă, inclusiv



în rândul savanţilor moldoveni. Educaţia în acestspirit trebuie să cultive acele competenţe caregenerează un comportament de întreprinzător,precum: creativitatea, spiritul de iniţiativă, accep-tarea riscurilor, încrederea în sine, capacitatea dea lucra în echipă etc.

Un rol important în asigurarea rezultatelorscontate de la implementarea proiectelor detransfer tehnologic o va avea instruirea tinerilor şia altor categorii de populaţie, precum şi apersonalului întreprinderilor mici şi mijlocii cufuncţii de decizie şi/sau de execuţie, pe tematiciprioritare: management, marketing, strategii deplanificare, contabilitate, surse si metode definanţare a investiţiilor.

Dezvoltarea serviciilor de consultanţă acor-date întreprinderilor mici şi mijlocii pentru ela-borarea planurilor de afaceri şi de marketing,inclusiv pentru obţinerea finanţărilor din fondurileeuropene, a studiilor de piaţă şi de fezabilitate,trebuie să devină o parte componentă a procesuluide promovare a culturii antreprenoriale.

Atât pentru mediul de afaceri cât şi pentrucel de cercetare este foarte important să cunoascăparticularităţile finanţărilor din fonduri europene,precum şi modalităţile prin care ele pot fi accesateîn vederea creşterii competitivităţii economice.Prin accesarea şi câştigarea fondurilor europene,ar fi posibilă eeccoonnoommiissiirreeaa ddee rreessuurrssee iinnvveessttii--ţţiioonnaallee iinntteerrnnee, totodată realizând obiective stra-tegice de creştere a durabilităţii economieinaţionale.

Eforturile Agenţiei pentru Inovare şi TransferTehnologic, în comun cu eforturile celorlalţi repre-zentanţi ai sferei cercetare-dezvoltare, contribuie,pe de o parte, la implementarea unor soluţii promi-ţătoare de obţinere a biodieselului, bioetanolului,de producere a materialului semincer, a mate-rialelor de construcţie etc., iar pe de altă parte, lacreşterea capacităţii de inovare, dezvoltare tehno-logică şi asimilare în producţie a rezultatelorştiinţifico-tehnologice pentru îmbunătăţirea com-petitivităţii economiei naţionale şi creştereacalităţii vieţii.

Conform funcţiilor şi sarcinilor sale directe,AITT în comun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei,în conformitate cu LLeeggeeaa ccuu pprriivviirree llaa ppaarrccuurriilleeşşttiiiinnţţiiffiiccoo--tteehhnnoollooggiiccee şşii iinnccuubbaattooaarreellee ddee iinnoovvaarree,,au creat parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incu-batorul de inovare, care reprezintă cea mai bunăsoluţie pentru firmele moldave, deoarece acesteapun la dispoziţia firmelor o serie de servicii stra-tegice şi logistice pentru a se dezvolta.

În prezent, în Republica Moldova există 3Parcuri ştiinţifico-tehnologice şi un incubator deinovare:

�� PPaarrccuull şşttiiiinnţţiiffiiccoo--tteehhnnoollooggiicc „„AAccaaddeemmiiccaa””,, cuspecializare universală, 27 de rezidenţi;

�� PPaarrccuull şşttiiiinnţţiiffiiccoo--tteehhnnoollooggiicc „„IInnaaggrroo””,, specializatîn agricultură intensivă şi ecologică, 8 rezidenţi;

�� PPaarrccuull şşttiiiinnţţiiffiiccoo--tteehhnnoollooggiicc „„MMiiccrroonnaannootteehh””,,specializat în microelectronică şi nanotehno-logii, este anunţat concursul pentru selectarearezidenţilor;

�� IInnccuubbaattoorruull ddee iinnoovvaarree „„IInnoovvaattoorruull””,, cu specia-lizare universală, 4 rezidenţi.

PPaarrccuull şşttiiiinnţţiiffiiccoo--tteehhnnoollooggiicc „„AACCAADDEEMMIICCAA””�� Creat în anul 2007, prin Hotărârea Consiliului

Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehno-logică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei nr.173 din 30 august 2007. Este dotat cu cca. 1400metri pătraţi de oficii, situate pe strada Mioriţa,nr. 5, mun. Chişinău.

�� Specializarea universală.�� Cazuri de succes

••„VAPTOS” SRL, specializată pe produ-cerea utilajului electronic de înaltă şi joasătensiune.

••„Anstec-Mec” SRL, specializată în recon-diţionarea şi protecţia anticorosivă/ abra-zivă a construcţiilor metalice.

PPaarrccuull şşttiiiinnţţiiffiiccoo--tteehhnnoollooggiicc „„IINNAAGGRROO””�� Creat în 2008, prin Hotărârea Consiliului

Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnolo-gică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, nr. 155din 17 iulie 2008.

�� Specializare - agricultura intensivă şi ecologică�� PST „INAGRO” este creat în baza activelor la

adresa: mun. Chişinău, bd. Dacia, 58, careinclud:

••peste 100 ha terenuri arabile••peste 12000 m2 spaţii/oficii••peste 5000 m2 terenuri/procesare

IInnccuubbaattoorruull ddee iinnoovvaarree „„IINNOOVVAATTOORRUULL””�� Creat în 2007, prin Hotărârea Consiliului

Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnolo-gică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, nr. 173din 30 august 2007, pentru a asigura dezvolta-rea afacerilor inovaţionale de la etapa apariţieiideii. Este dotat cu cca. 730 m2 de oficii, situatepe strada Mioriţa, nr. 5, mun. Chişinău.

�� Nu are o specializare anume, fiind posibil de afi incubate proiecte dintre cele mai diversedomenii şi direcţii prioritare de dezvoltare.

�� Cazuri de succes:••„AVANTCHIM” SRL, specializată în fabri-

carea produselor chimice, principalulprodus fiind un fungicid pe bază de cupru,produs în baza formulei elaborate decercetătorii din Moldova.



În consecinţă, făcând o retrospectivă asituaţiei actuale, putem spune, că în RepublicaMoldova procesul de inovare şi transfer tehnologica început să dea rezultate, ţinând cont deeforturile depuse. Activitatea parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi a incubatorului de inovare, cazurilede succes, interesul, încă fragil, al cercetătorilorfaţă de acest proces relevă faptul că, pentru aputea fi realizat cu succes acest proces, trebuie săne creăm obiective reale pentru viitor, să fimreceptivi la provocările prezente, cât şi la celeviitoare, să avem ca ţintă nevoia de inovare perma-nentă a economiei, să stimulăm crearea noilorIMM-uri inovaţionale, să asigurăm saturareapieţei cu produse, tehnologii şi servicii noi saumodernizate, precum şi să existe următoarelepremize esenţiale:

�� ppootteennţţiiaalliiii uuttiilliizzaattoorrii ddee ttrraannssffeerr tteehhnnoollooggiicc ssăăffiiee llaa ccuurreenntt ccuu nniivveelluull ddee ddeezzvvoollttaarree aall şşttiiiinnţţeeiişşii tteehhnniicciiii şşii,, iinnvveerrss,, şşttiiiinnţţaa ssăă ţţiinnăă ccoonntt ddeenneevvooiillee ddee iinnoovvaarree aallee aacceessttoorraa,, aassttffeell ccoonnssoollii--ddâânndd lleeggăăttuurraa ddiinnttrree şşttiiiinnţţăă şşii mmeeddiiuull ddeeaaffaacceerrii;;

�� ssăă eexxiissttee eecchhiippee ccoommppeetteennttee ppeennttrruu eeffeeccttuuaarreeaattrraannssffeerruulluuii tteehhnnoollooggiicc;;

�� ssăă eexxiissttee aannttrreepprreennoorrii ccaarree ssăă--şşii aassuummee rriissccuulliinneerreenntt ddeezzvvoollttăărriiii tteehhnnoollooggiiccee;;

�� ssăă nnee oorriieennttăămm aassuupprraa ccrreeăărriiii şşii ddeezzvvoollttăărriiiiaaffaacceerriilloorr iinnoovvaattiivvee,, mmiizzâânndd mmaaii ppuuţţiinn ppee ffiinnaann--ţţăărriillee bbuuggeettaarree;;

�� ssăă aassiigguurrăămm iinntteeggrraarreeaa cceerrcceettăărriiii ddiinn RReeppuu--bblliiccaa MMoollddoovvaa îînn cceerrcceettaarreeaa mmoonnddiiaallăă;;

�� ssăă aassiigguurrăămm ddeezzvvoollttaarreeaa ccoonnttiinnuuăă aa iinnffrraassttrruucc--ttuurriiii ddee iinnoovvaarree,, ccoonnttrriibbuuiinndd aassttffeell llaa ccrreeaarreeaaSSiissiitteemmuulluuii nnaaţţiioonnaall ddee iinnoovvaarree îînn RReeppuubblliiccaaMMoollddoovvaa;;

�� ssăă ffaacciilliittăămm iimmpplleemmeennttaarreeaa rreezzuullttaatteelloorr cceerrccee--ttăărriiii şşii aa ttrraannssffeerruulluuii tteehhnnoollooggiicc;;

�� ssăă aassiigguurrăămm ccoonnddiiţţiiii ffaavvoorraabbiillee ppeennttrruu iinnoovvaarreeşşii iinnvveessttiirreeaa eeffiicciieennttăă aa mmiijjllooaacceelloorr ffiinnaanncciiaarree;;

�� ssăă ssttaabbiilliimm ppaarrtteenneerriiaattee ccuu ssttrruuccttuurrii ddeecceerrcceettaarree--iinnoovvaarree,, ppaarrccuurrii şşttiiiinnţţiiffiiccoo--tteehhnnoolloo--ggiiccee şşii iinnccuubbaattooaarree ddee iinnoovvaarree ddiinn aallttee ţţăărrii;;

�� ssăă pprreelluuăămm cceellee mmaaii bbuunnee eexxppeerriieennţţee aallee aallttoorrţţăărrii îînn ssffeerraa iinnoovvăărriiii şşii ttrraannssffeerruulluuii tteehhnnoollooggiicceettcc..

Realizarea cu succes a obiectivelor pro-puse, pe lângă toate beneficiile scontate în dome-niul inovării şi transferului tehnologic, ne va per-mite să consolidăm eforturile pentru a putea facefaţă situaţiei de criză financiar-economică, în carese află toată lumea, inclusiv Republica Moldova.Recunoaşterea cercetării-inovării drept prioritatepentru dezvoltare, încurajarea unui dialog con-structiv între instituţiile publice şi private decercetare, universităţi, firme, sfera de afaceri,utilizarea oportunităţilor oferite de parcurile teh-nico-ştiinţifice şi incubatoarele de inovare, susţi-nerea întreprinderilor mici şi mijlocii inovaţionale,promovarea investiţiilor pentru sporirea capaci-tăţii de absorbţie a noilor tehnologii pot contribuila ieşirea din criză a Republicii Moldova, dezvolta-rea social-economică a ţării şi trecerea de la eco-nomia tradiţională la cea bazată pe cunoaştere.

Se spune că în faţa crizei sunt posibile douăreacţii: „fiecare pentru sine” sau o cooperare con-solidată şi pragmatică în beneficiul tuturor.Desigur, pledăm pentru cooperare. Aşadar, tre-buie nu numai să ne apărăm de crize, ci şi să acţio-năm, să făurim o nouă economie bazată pe cu-noaştere, pe inovare şi transferul de tehnologii. RRI



AAjjuuttooaarreellee ddee ssttaatt,,iinnssttrruummeenntt ddee ssttiimmuullaarree aa iinnoovvăărriiii

îînn UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannăă

VVaalleerriiuu IIOOAANN--FFRRAANNCC11,, AAnnddrreeeeaa DDRRĂĂGGOOII22

LLuuccrraarreeaa pprreezziinnttăă llooccuull şşii rroolluull ppoolliittiicciiii aajjuuttooaarreelloorr ddee ssttaatt îînnUUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannăă,, ddiinn ppeerrssppeeccttiivvaa ccoonnttrriibbuuţţiieeii aacceessttoorraa llaarreeaalliizzaarreeaa pprriioorriittăăţţiilloorr mmaajjoorree eeuurrooppeennee îînn ddoommeenniiuull iinnoovvăărriiii::ccoorreeccttaarreeaa „„eeşşeeccuurriilloorr ppiieeţţeeii””,, pprroommoovvaarreeaa ccooooppeerrăărriiii ttrraannss--ffrroonnttaalliieerree,, ccrreeaarreeaa ppaarrtteenneerriiaatteelloorr ppuubblliicc--pprriivvaattee,, ddiisseemmiinnaa--rreeaa rreezzuullttaatteelloorr cceerrcceettăărriiii şşii rreeaalliizzaarreeaa uunnoorr pprrooiieeccttee iimmppoorr--ttaannttee îînn ddoommeenniiuull eeuurrooppeeaann.. DDee aasseemmeenneeaa,, aannaalliizzaa îînnttrree--pprriinnssăă eevviiddeennţţiiaazzăă pprroovvooccăărriillee pprriivviinndd aapplliiccaarreeaa ccoonnttrroolluulluuiiaajjuuttooaarreelloorr ddee ssttaatt îînn îîmmbbuunnăăttăăţţiirreeaa ccoommppeettiittiivviittăăţţiiii eeuurrooppeenneepprriinn ccrreeşştteerreeaa iinnvveessttiiţţiiiilloorr îînn iinnoovvaarree..

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: ajutoare de stat, inovare, competitivitate, „eşecuride piaţă”.

SSttaattee AAiidd –– IInnssttrruummeenntt ffoorr SSttiimmuullaattiinngg IInnnnoovvaattiioonn iinn EEuurrooppeeaannUUnniioonn

AAbbssttrraacctt:: This study proposes to present the role of state aid policyin European Union, from the perspective of their contribution inachieving the most important European priorities in the innovationfield: stimulation of cross-border cooperation, public – privatepartnerships, dissemination of the research results and achievingimportant European projects. This analysis highlights thechallenges for the improvement of EU state aid policy, accordingwith the Lisbon strategy objectives, focused on the role of state aidsin the improvement of the competitiveness of European industry,by increasing the investments in the innovation process.

KKeeyy wwoorrddss:: state aids, innovation, competitiveness, “marketfailure”

CCaaddrruull lleeggiissllaattiivv pprriivviinndd aajjuuttooaarreellee ddee ssttaatt şşii iinnoovvaarreeaa îînnUUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannăă

Sprijinirea dezvoltării economiei bazate pe cunoaştere este unobiectiv european comun, investiţiile in inovare reprezentând, aşa cum afost asumat prin intermediul Strategiei de la Lisabona, principalul mijlocde atingere a acestui deziderat. Finanţarea inovării reprezintă un factorcheie de dezvoltare a unei economii intensive in cunoaştere, dar inves-tiţiile în inovare nu sunt întotdeauna privite ca profitabile pentru mediulprivat, reprezentând un domeniu în care se înregistrează adesea „eşecuride piaţă”. În acest context, rolul statului apare ca definitoriu, el având

1 VVaalleerriiuu IIooaann--FFrraanncc esteprofesor universitar dr. laInstitutul Naţional deCercetări Economice „CostinC. Kiriţescu”, Bucureş[email protected]

2 AAnnddrreeeeaa DDrrăăggooii este doctor,Institutul de EconomieMondială „Costin Murgescu”, Bucureş[email protected]



capacitatea, prin politica ajutoarelor de stat, săcorecteze aceste eşecuri şi să contribuie lacreşterea investiţiilor în proiecte inovative.

În prezent, politica ajutoarelor de stat,aplicată în cadrul Uniunii Europene, reprezintă uninstrument eficient de inhibare a protecţionis-mului şi de impulsionare a unei dezvoltări econo-mice pe baze concurenţiale. Dacă ajutoarele destat pentru restructurare şi salvare, acordate îndomenii sensibile, cum este cel energetic, suntconsiderate a avea potenţial de distorsionare aliberei concurenţe pe piaţa internă a UniuniiEuropene, la nivel comunitar este încurajatăacordarea ajutoarelor de stat pentru aşa-numitele„obiective orizontale”: protecţia mediului, cer-cetarea-dezvoltarea-inovarea, sprijinirea antre-prenoriatului şi a IMM-urilor. Ajutoarele de statpentru cercetare-dezvoltare-inovare au reprezen-tat, începând cu anul 20051, o „prioritate a politiciieuropene, care îşi propune acordarea de ajutoarede stat mai puţine, dar mai bine ţintite”2.

Pentru realizarea acestui obiectiv, ComisiaEuropeană a adoptat un act legislativ special -Cadrul de reglementare privind ajutoarele de statpentru cercetare–dezvoltare–inovare. Reglemen-tările comunitare, expuse în cuprinsul său, aumenirea să faciliteze acordarea de ajutoare de statpentru stimularea IMM-urilor inovative, a cen-trelor tehnologice, a clusterelor inovative şipentru atragerea în domeniul inovării a cercetă-torilor de înaltă calificare3. Prin acest demers seurmăreşte creşterea eficacităţii ajutoarelor destat prin orientarea către întreprinderile dinamiceşi nu către marile companii naţionale, aflate îndificultate, precum şi concentrarea ajutoarelor destat pe domenii care au o contribuţie majoră lacreşterea competitivităţii economiei europene:capitalul de risc, inovarea, investiţiile în înaltetehnologii inovative. Toate aceste tipuri de aju-toare de stat sunt permise şi chiar încurajate decătre prevederile legislative europene, deoarecepermit ţărilor membre să folosească resursepublice pentru sprijinirea sectoarelor inovative,acest tip de suport fiind mai puţin probabil să dis-torsioneze concurenţa, comparativ cu ajutoarelede stat sectoriale4.

AAjjuuttooaarree ddee ssttaatt ppeennttrruu sspprriijjiinniirreeaaIIMMMM--uurriilloorr iinnoovvaattiivvee

În Uniunea Europeană există în derulare, înprezent, Programul cadru UE pentru Competitivi-tate şi Inovare, prin intermediul căruia, în pe-rioada 2007-2013, IMM-urile europene au acces lafonduri pentru a promova eficienţa energetică şisursele alternative de energie, tehnologiile ecolo-gice, precum şi o mai bună utilizare a tehnologiei

informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC). Una dintreproblemele des întâlnite în domeniul finanţăriiIMM-urilor inovative este cea a accesului la finan-ţare prin ajutoare de stat pentru capital de risc.Studiile întreprinse până în prezent demonstreazăcă, în medie, fiecare firmă susţinută de un fondpentru capital de risc menţine sau creează peste50 de locuri de muncă. Cazurile de succes, precumSkype Technologies SA, au atras atenţia asupraimpactului sprijinului UE asupra fondurilor cu ca-pital de risc. Pentru a creşte accesul IMM-urilor lafinanţarea pentru capitaluri de risc, este nevoie deo cooperare mai strânsă între Banca Europeană deInvestiţii şi Fondul European de Investiţii pentruimplementarea instrumentelor financiare ale UE.

OObbiieeccttiivvee ppeennttrruu ccrreeşştteerreeaa aacccceessuulluuii llaaffiinnaannţţaarree pprriinn ffoonndduurrii ddee ccaappiittaall ddee rriissccaa IIMMMM--uurriilloorr::

� reducerea birocraţiei, în condiţiile în care demulte ori investitorii care sprijină dezvoltareaIMM-urilor provin din ţări diferite;

� o mai bună reglementare a cadrului legal şipolitic privind asociaţiile naţionale pentrudezvoltarea afacerilor, care le va permite aces-tora să devină actori reprezentativi în socie-tatea civilă;

� eliminarea, pe cât posibil, a barierelorfinanciare şi tehnice, care îngreunează accesulIMM-urilor la fondurile pentru capital de risc;

� optimizarea implementării instrumentelorfinanciare europene existente, cum ar fi CIP,Programul pentru Competitivitate şi Inovare,fondurile structurale şi Iniţiativa ResurselorEuropene Reunite pentru Microîntreprinderi(JEREMIE).

SSttiimmuullaarreeaa IIMMMM--uurriilloorr iinnoovvaattiivvee îînn ccoonn--tteexxttuull ccrriizzeeii eeccoonnoommiiccee şşii ffiinnaanncciiaarreeiinntteerrnnaaţţiioonnaallee

Orientările comunitare privind ajutorul destat în vederea promovării investiţiilor de capitalde risc în întreprinderile mici şi mijlocii stabilesccondiţiile în care ajutoarele de stat, care sprijinăinvestiţiile de capital de risc, pot fi consideratecompatibile cu piaţa comună, în conformitate cuarticolul 87 alineatul (3) din Tratatul CE. PentruIMM–uri este însă dificil să investească în activităţiinovative, având în vedere fluctuaţiile constanteale pieţei de capital de risc şi deficitul de capitalpropriu, precum şi gradul diferit în care între-prinderile sunt afectate de disfuncţionalitateapieţei, în funcţie de dimensiunea lor, de etapa dedezvoltare şi de sectorul lor economic. Ca urmarea acestui fapt, în contextul actualei crize econo-



mice internaţionale, Comisia Europeană a adoptato Comunicare5 menită să permită acordarea deajutoare de stat pentru capital de risc, respectivfurnizarea unor tranşe de investiţii ce depăşescpragul de 1,5 milioane euro pe întreprindere pean, investiţii compatibile cu piaţa comună, cucondiţia să fie prezentate toate dovezile necesareprivind existenţa unei disfuncţionalităţi de piaţă.

Tulburările de pe piaţa financiară a UE auafectat în mod negativ piaţa de capital de risc aIMM-urilor aflate în fază incipientă de dezvoltare,prin restrângerea disponibilităţii capitalului derisc. De aceea, la nivel comunitar, s-a consideratcă este adecvat să fie majorat temporar pragul desiguranţă pentru investiţiile de capital de risc,pentru a atenua deficitul mai mare de capitalpropriu şi să se diminueze temporar procentulparticipaţiei minime a investitorilor privaţi la 30 %şi în cazul măsurilor care vizează IMM-urile carenu îşi au sediul în zonele asistate. Plafoanele aju-toarelor de stat acordate se vor aplica indiferentdacă sprijinul pentru proiectul pentru care seacordă asistenţă este finanţat integral din resursede stat sau este finanţat parţial de Comunitate.Măsurile de ajutor pentru capital de risc sepoziţionează şi în funcţie de ajutoarele care facobiectul Regulamentului „de minimis” pentruaceleaşi costuri eligibile. În cazul în care între-prinderea a primit deja ajutor „de minimis”6,valoarea noului ajutor primit şi a ajutorului „deminimis” nu trebuie să depăşească 500 000 euro.Mai mult, ajutorul „de minimis” primit trebuie săse deducă din valoarea ajutorului compatibilacordat. Aceste măsuri de ajutor de stat, pentruIMM-uri inovative, pot fi cumulate cu alte tipuri deajutor compatibil sau cu alte forme de finanţarecomunitară, cu condiţia să fie respectate inten-sităţile maxime ale ajutorului indicate în orien-tările sau regulamentele de exceptare pe categoriide ajutoare relevante.

AAjjuuttooaarreellee ddee ssttaatt -- mmiijjlloocc ddee ccoorreeccttaarreeaa „„eeşşeeccuurriilloorr ppiieeţţeeii”” îînn ddoommeenniiuull iinnoovvăărriiii

Ajutoarele de stat pentru inovare se potacorda pentru crearea şi promovarea inovaţiilor înmediul privat, dar şi în institutele de cercetare şiuniversităţile publice, un principiu esenţial consti-tuindu-l generarea inovării prin parteneriatepublic-private. Activităţile inovative sunt susţinuteîn mod proporţional cu depărtarea lor de piaţă: cucât inovarea întreprinsă este mai aproape de piaţă,generând invenţii ce urmează a fi comercializate,este considerată ca având potenţial mai ridicat dedistorsionare a concurenţei şi, ca atare, cuantu-mul ajutorului permis este mai mic. Un principiude care statul comunitar, care acordă ajutorul,

trebuie să ţină seama este acela referitor lanecesitatea ca ajutorul de stat să nu favorizezeanumite firme în detrimentul principalilor com-petitori, conferindu-le un avantaj neloial, ci să seorienteze spre susţinerea unei întregi categorii debeneficiari7 şi a clusterelor pentru inovare.

În condiţiile globalizării tot mai accentuate aeconomiei, inovarea devine un domeniu de impor-tanţă crucială pentru Uniunea Europeană, iarefectele tot mai evidente ale concurenţei interna-ţionale, cum ar fi relocalizarea activităţilor econo-mice în afara Uniunii Europene, chiar şi în dome-niul cercetării-dezvoltării-inovării, impun atrage-rea mai agresivă a investiţiilor în acest domeniu.

Ajutoarele de stat pot reprezenta acel tip deinvestiţie care nu urmează regulile pieţei, dar careeste eficientă numai însoţită de un mediu econo-mico-social favorabil, de un cadru legislativpropice pentru inovare şi de pieţe financiare sti-mulative. De aceea, se impune o elaborare atentăa schemelor şi a măsurilor de ajutor de stat,pentru a nu crea beneficiarului un avantaj neloialşi a nu produce astfel efecte negative mai maridecât cele pozitive. Stimularea reală a inovării seproduce atunci şi numai atunci când acordareaajutoarelor de stat ţine seama de zonele în care seînregistrează eşecuri ale pieţei în furnizarea ser-viciilor inovative. Pentru fiecare dintre aceste zonetrebuie evaluată oportunitatea intervenţiei statu-lui, ţinând seama de faptul că „ajutorul de stat re-prezintă întotdeauna a doua cea mai bună opţiuneposibilă.”8

De asemenea, trebuie evaluată măsura încare intervenţia publică va crea efectele stimu-lative necesare corectării eşecului identificat.Măsura de ajutor de stat trebuie să fie proporţio-nală cu problema căreia i se adresează, pentru ase evita irosirea fondurilor publice. Într-un raportal Comisiei Europene privind justificarea acordăriide ajutoare de stat, care să corecteze eşecurilepieţei privind inovarea9, se explicitează că existădouă criterii fundamentale de care trebuie să seţină seama în acordarea acestui tip de ajutor destat:� gradul în care măsura sau schema de ajutor, ce

urmează a fi acordată de statul membru, areşanse va conduce la realizarea unei inovaţii cuimpact în economie;

� posibilitatea ca, în absenţa acestei „investiţiipublice”, care este ajutorul de stat, respectivainovaţie să se mai producă.

Dacă din analiza condiţiilor oferite demediul economic se ajunge la concluzia că o astfelde decizie de investiţie ar fi considerată preariscantă de către mediul privat, atunci intervenţia



publică prin ajutorul de stat este consideratăjustificată.

EEşşeeccuurrii ddee ppiiaaţţăă lleeggaattee ddee iinnoovvaarree

În literatura de specialitate10 au fost identifi-cate 4 tipuri de eşecuri de piaţă legate de inovare:� Efectul de „spillovers”;� Efectul de „bun public”;� Efectul „informaţiei imperfecte”;� Efectul de „coordonare a eşecurilor de piaţă”.

EEffeeccttuull ddee „„ssppiilllloovveerrss”” se referă la faptulcă, cel mai adesea, inovarea sau rezultatul săufinal – inovaţia – generează beneficii pentru o ca-tegorie mai largă de actori economici decât ceicare investesc efectiv în ea. În acest context, anu-mite proiecte care, din perspectiva mediuluiprivat, sunt privite ca neprofitabile, dar care arputea genera beneficii sociale imense, ar putea sănu fie realizate în absenţa ajutorului de stat.

EEffeeccttuull ddee „„bbuunn ppuubblliicc”” priveşte faptul căinovarea generează adesea bunuri de folosinţă pu-blică, dar este dificil să îi faci să plătească pe toţicei care beneficiază, într-un fel sau altul, de peurma inovării. Din acest motiv, în absenţa ajutoru-lui de stat, multe firme ar renunţa la proiecte cos-tisitoare, care implică investiţii în inovare, consi-

derându-le nerentabile prin prisma analizei cost-beneficiu.

EEffeeccttuull ddee „„ccoooorrddoonnaarree aa eeşşeeccuurriilloorr ddeeppiiaaţţăă”” este legat de faptul că firmele se implică rarîntr-un domeniu considerat neatractiv, din punctulde vedere al investiţiilor în inovare, de către com-petitori. Totuşi, în unele cazuri pot apărea proble-me privind coordonarea activităţilor de inovare şiaccesul IMM la sistemul inovării. Ajutoarele destat pentru IMM-uri inovative se adresează tocmaiacestui tip de probleme.

EEffeeccttuull „„iinnffoorrmmaaţţiieeii iimmppeerrffeeccttee”” afecteazămai ales pieţele financiare. Datorită insuficienteiinformări, IMM-urile angajate în proiecte inova-tive, cum sunt cele din sectorul tehnologiilor mo-derne, pot întâmpina dificultăţi, fiindu-le refuzataccesul la finanţare. În acest caz, rolul ajutoarelorde stat poate fi providenţial, putând contribui larealizarea unor proiecte tehnologice cu impactsemnificativ pe termen mediu şi lung. Dacă unproiect inovativ este posibil să fie afectat de unuldintre aceste tipuri de eşecuri de piaţă, se menţineca oportună necesitatea intervenţiei statului subformă de ajutoare de stat, pentru a creşte nivelulinovării în mediul privat.

RReegglleemmeennttăărriillee pprriivviinndd aajjuuttooaarreellee ddee ssttaatt îînn UUEE şşii aapplliiccaabbiilliittaatteeaa lloorr pprriivviinndd eeşşeeccuurriillee ddee ppiiaaţţăă lleeggaattee ddee iinnoovvaarree

Notă: Figura de mai sus nu acoperă toate categoriile de beneficiari de ajutor de stat,evidenţiind doar aplicabilitatea ajutoarelor de stat la diferite proiecte inovative in funcţie de tipulfirmei beneficiare.

În Uniunea Europeană s-a remarcat o creştere a ajutoarelor de stat pentru cercetare-dezvoltare-inovare, ca pondere din totalul ajutoarelor de stat. Potrivit datelor furnizate de ComisiaEuropeană în ultimul Tablou de Bord, din primăvara lui 2009, se constată o scădere a lor, capondere din PIB-ul statelor membre. În acest context, exceptarea de la notificare a ajutoarelor destat pentru inovare şi încurajarea acordării lor de către statele membre ar putea reprezenta unprogres semnificativ pe calea atingerii obiectivului de la Lisabona: alocarea a 3% din PIB pentrucercetare-dezvoltare-inovare.



AAjjuuttooaarreellee ddee ssttaatt ppeennttrruu iinnoovvaarree aaccoorrddaattee ddee ssttaatteellee mmeemmbbrree aallee UUEE îînn 22000088 ((îînn %%))

CCoonncclluuzziiii

Inovarea, considerată forţa directoare aoricărei economii intensive în cunoaştere, estecatalizatorul indispensabil al creşterii economicesustenabile. Plasând competitivitatea în centrulagendei sale economice, Uniunea Europeană s-aangajat pe drumul unei dezvoltări bazate peinovare şi investiţii în cercetare-dezvoltare. Rolulajutoarelor de stat poate fi unul crucial în cadrulstrategiei europene de creştere a finanţăriiactivităţilor inovative, însă numai în măsura în

care stimularea acestui domeniu se face având învedere „eşecurile pieţei” şi evitarea distorsionăriiconcurenţei pe piaţa internă.

Dacă în perioade de stabilitate şiexpansiune economică rolul statului este doar dearbitru, actuala criză economică internaţională ademonstrat, mai mult decât oricând, necesitateaintervenţiei, prin finanţare publică, pentru arealiza acele investiţii inovative, privite ca riscanteîn prezent, dar care se pot dovedi fundamentulunei dezvoltări economice durabile în viitor. RRI

Statul membruPonderea ajutoarelor de stat

pentru inovare în totalulajutoarelor de stat

Ponderea ajutoarelor de statpentru inovare, % din PIB

UE-27 1133,,33 00,,0066

Belgia 23 0,08

Bulgaria 10,85 0,03

Cehia 24,34 0,14

Danemarca 6,36 0,04

Germania 11,87 0,09

Estonia 24,74 0,02

Irlanda 11,87 0,04

Grecia 1,85 0

Spania 12,64 0,07

Franţa 23,74 0,11

Italia 15,14 0,03

Cipru 3,58 0,01

Letonia 0,45 0

Lituania 6,15 0

Luxemburg 21,03 0,05

Ungaria 4,3 0,01

Malta 0,05 0

Olanda 20,21 0,05

Austria 14,59 0,08

Polonia 3,39 0,01

Portugalia 0,44 0

România 55,,33 00,,0033

Slovenia 16,45 0,06

Slovacia 1,73 0,01

Finlanda 26,39 0,09

Suedia 3,44 0,03

Marea Britanie 13,08 0,02

Sursa: Eurostat, EU –Yearbook, Brussels, 2008.



1 Anul în care a fost elaborat Planul de Acţiune privind Ajutoarele de Stat în Uniunea Europeană pentru perioada 2005 – 2009.2 Michael Blauberger (April 2008) From negative to positive integration? European State Aid Control through soft and hard law,

MPifG Discussion Paper, Max Planck Institute for the Study of Societies, Köln.3 Andreea Drăgoi (2007) Ajutoarele de stat şi finanţarea cercetării - dezvoltării, în Probleme economice, INCE, CIDE, Colecţia

Biblioteca economică, vol. 263-264.4 Constantin Ciutacu, Luminiţa Chivu ((2005)) Analize şi evaluări economice ale ajutoarelor de stat,, CIDE, Editura Expert,,

Bucureşti.5 Communication from the European Commission — The application of State aid rules to measures taken in relation to financial

institutions in the context of the current global financial crisis, publicată în Official Journal of EU, 25.10.2008.6 Ajutoarele de stat « de minimis » sunt acele ajutoare de stat de până la 200 000 de euro, pentru a căror acordare statul membru

nu este obligat să notifice Comisia Europeană.7 Prin aşa-numitele “scheme de ajutor de stat”, care stabilesc o serie de criterii ce trebuie întrunite de potenţialii beneficiari ai

ajutorului de stat, numărul celor ce pot primi ajutor nefiind limitat.8 Mario Monti (April 2004) State Aid Enforcement in context: Competitiveness, economic reforms and enlargement, The Mentor

Group, Forum for EU/US Legal-Economic Affairs, Bruxelles.9 European Commission (November 2005) Innovation market failures and state aid: developing criteria, Brussels.10Giuseppe Abbamonte (1996) Market Economy Investor Principle: A Legal Analysis of an Economic Problem, în European

Competition LawReview, nr.4.


[1] Abbamonte, Giuseppe (1996) – Market Economy Investor Principle: A Legal Analysis of an EconomicProblem, în European Competition LawReview, nr. 4.

[2] Blauberger, Michael (April, 2008)– From negative to positive integration? European State AidControl through soft and hard law, MPifG Discussion Paper, Max Planck Institute for the Study ofSocieties, Köln.

[3] Ciutacu, Constantin; Chivu, Luminiţa (2005)- Analize şi evaluări economice ale ajutoarelor de stat,,CIDE, Editura Expert,, Bucureşti.

[4] Communication from the European Commission - The application of State aid rules to measurestaken in relation to financial institutions in the context of the current global financial crisis, publicatăîn Official Journal of EU, 25.10.2008

[5] Drăgoi, Andreea (2007) - Ajutoarele de stat şi finanţarea cercetării - dezvoltării, în Problemeeconomice, INCE, CIDE, Colecţia Biblioteca economică, vol. 263-264.

[6] European Commission – Innovation market failures and state aid: developing criteria, Brussels,November 2005

[7] Ioan–Franc, Valeriu (2007) – Managementul cunoaşterii în economia conversaţiei, în Marketing –Management, studii, cercetări, nr. 5-6, p. 328 -343.

[8] Monti, Mario - State Aid Enforcement in context: Competitiveness, economic reforms andenlargement, The Mentor Group, Forum for EU/US Legal-Economic Affairs, Bruxelles, 27 aprilie2004

[9] Sandu, Steliana (2000) – Inovare, competenţă tehnologică şi creştere economică, Editura Expert,Bucureşti.


LLuuccrraarreeaa ddee ffaaţţăă pprreezziinnttăă,, ppee ppaarrccuurrssuull aa ccââttoorrvvaa nnuummeerree ddeerreevviissttăă,, pprriinncciippaalleellee eelleemmeennttee ccaarree ccoonnccuurrăă llaa eexxiisstteennţţaa uunneeiirreellaaţţiiii ddiirreeccttee îînnttrree pprroocceessuull ddee iinnoovvaarree tteehhnnoollooggiiccăă şşiibbrreevveettuull ddee iinnvveennţţiiee.. EEssttee oo lleeggăăttuurrăă ddiirreeccttăă şşii llooggiiccăă cceettrreebbuuiiee nnuu nnuummaaii aaffiirrmmaattăă,, ccii şşii ccoonnssttrruuiittăă îînn RRoommâânniiaa,, îînnccoonnddiiţţiiiillee îînn ccaarree eexxiissttăă aattââtt oo nneeîînnţţeelleeggeerree aa nnooţţiiuunniilloorr ddeepprroocceess ddee iinnoovvaarree şşii iinnoovvaaţţiiee ddaarr,, şşii mmaaii sseerriiooss,, aa iimmppoorrttaannţţeeiipprrootteejjăărriiii pprriinn ddrreeppttuurrii ddee pprroopprriieettaattee iinntteelleeccttuuaallăă şşii,, îînnppaarrttiiccuullaarr,, pprriinn bbrreevveett ddee iinnvveennţţiiee,, aa rreezzuullttaatteelloorr pprroocceessuulluuiiddee cceerrcceettaarree--ddeezzvvoollttaarree--iinnoovvaarree.. DDuuppăă oo ccllaarriiffiiccaarree ddeennooţţiiuunnii şşii oo ssccuurrttăă pprreezzeennttaarree ddee aabboorrddăărrii eeuurrooppeennee îînnmmaatteerriiee,, lluuccrraarreeaa iinnvveessttiigghheeaazzăă pprriinncciippaalleellee ccoooorrddoonnaattee aalleerreellaaţţiieeii bbrreevveett--iinnoovvaarree,, pprreeccuumm şşii ccăăii şşii mmiijjllooaaccee pprriinn ccaarreerreellaaţţiiaa ssăă ffiiee vvaalloorriiffiiccaattăă ssuuppeerriioorr.. OO aatteennţţiiee ppaarrttiiccuullaarrăă eesstteeaaccoorrddaattăă pprroobblleemmeelloorr ffiinnaalliizzăărriiii pprriinn bbrreevveett aa rreezzuullttaatteelloorriinnoovvăărriiii tteehhnnoollooggiiccee ddiinn iinnssttiittuutteellee ddee cceerrcceettaarree,, ddiinnîînnvvăăţţăămmâânnttuull ssuuppeerriioorr şşii IIMMMM--uurrii,, îînn ccaarree iinniiţţiiaattiivveellee bbuunneeîînncceeppuuttee ssee cceerr iinntteennss ccoonnttiinnuuaattee şşii ddiivveerrssiiffiiccaattee,, aattââtt ppee ppllaannvveerrttiiccaall,, ccââtt şşii oorriizzoonnttaall..

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: brevet, invenţie, inovare, drepturi de proprietateintelectuală.

TThhee RReellaattiioonnsshhiipp bbeettwweeeenn PPaatteenntt ffoorr IInnvveennttiioonn aannddTTeecchhnnoollooggiiccaall IInnnnoovvaattiioonnIIVV. IInnvveennttiioonn,, IInnnnoovvaattiioonn,, UUttiilliittyy MMooddeell

AAbbssttrraacctt:: This paper aims at presenting, within a couple of issues,main elements which contributes to the existence of a directrelationship between the process of technological innovation andthe patent for invention. There is a direct and logical connectionwhich deserves not only to be asserted but also to be built inRomania, having in mind the misunderstanding of both theconcepts of innovation and innovative process, but also of theimportance of IP rights protection, in particular of patents ofinvention, of the results of the research-development-innovationprocess. After a clarification of notions and a short presentation ofEuropean approaches in this respect, this paper investigates themain coordinates of the relationship between patent and

RReellaaţţiiaa ddiinnttrree bbrreevveettuull ddee iinnvveennţţiiee şşiiiinnoovvaarreeaa tteehhnnoollooggiiccăă

IIVV.. IInnvveennţţiiee,, iinnoovvaaţţiiee,, mmooddeell ddee uuttiilliittaattee,, iinnoovvaarree

AAlleexxaannddrruu CCrriissttiiaann ŞŞTTRREENNCC**

*AAlleexxaannddrruu CCrriissttiiaann ŞŞttrreenncceste doctor inginer, Directorgeneral adjunct al Oficiuluide Stat pentru Invenţii şiMărci – [email protected]

Proprietate industrială



innovation, as well as some ways and meansby which the relationship should be improved. Aparticular attention is given to the problemsencountered at finalization by patents of theresults of technological innovation from researchinstitutes, technical Universities and SME’s, inwhich the good already started initiatives shouldbe continued at a larger scale and intensified atboth vertical and horizontal planes.

KKeeyywwoorrddss:: patent, invention, innovation,intellectual property rights.

PPrreelliimmiinnaarriiii

Am constatat faptul că, destul de des, se facconfuzii evidente între cel puţin patru concepte debază în ceea ce priveşte proprietatea intelectuală,în general, şi cea industrială, în particular, şi anu-me între: invenţie, inovaţie, model de utilitate şiinovare.

Explicaţia are mai multe surse:i) noţiunile utilizate în legislaţia de brevete de tip

comunist, de până în 1991, „Legea invenţiilor şiinovaţiilor”;

ii) traducerea inadecvată, prin inovaţie, atermenului internaţional „innovation”;

iii) apariţia relativ târzie în România, în anul 2008,a unei legi privind protecţia modelelor deutilitate, ceea ce nu a permis, încă, cunoaş-terea adecvată a acestui concept;

iv) abordarea parţială, insuficientă şi uneori vădittrunchiată a conceptului de inovare.

În consecinţă, am considerat oportun săprezentăm o clarificare, nu în mod necesar denatură semantică, ci, în special, sub aspect practicşi lucrativ, a conceptelor şi noţiunilor avute învedere.

IInnvveennţţiiaa pprrootteejjaabbiillăă pprriinn bbrreevveettaarreeşşii//ssaauu îînnrreeggiissttrraarreeaa mmooddeelluulluuii ddeeuuttiilliittaattee

În primul rând, vom pleca de la premisa,care, la limită, poate părea nefirească sauincorectă, că atât brevetul de invenţie, numit încontinuare BI, cât şi modelul de utilitate înre-gistrat, numit în continuare MU, protejează acelaşiconcept, şi anume invenţia, deşi sunt două obiectediferite ale proprietăţii industriale.

Diferenţa specifică pleacă, în esenţă, de la„activitatea inventivă” sau, poate mai exact, de la„nivelul inventiv” între invenţia căreia i se poateacorda brevet şi invenţia căreia i se poate acordaprotecţie prin înregistrarea modelului de utilitate.

Deşi în subsidiar mai există cel puţin odiferenţă importantă între BI şi MU, şi anume

faptul că, spre deosebire de BI, MU înregistrat nupoate avea ca obiect un produs constând într-osubstanţă chimică sau farmaceutică sau invenţiileavând ca obiect un procedeu sau o metodă, pentruabordarea subiectului propus ne vom concentraexclusiv pe primul aspect.

În consecinţă, se acordă brevet pentruinvenţiile din toate domeniile tehnologice având caobiect un produs sau procedeu şi care îndeplinesccondiţiile de noutate, activitate inventivă şiaplicabilitate industrială.

Însă, se înregistrează ca MU invenţiile dintoate domeniile tehnologice – mai puţin cel chimicşi farmaceutic – care au ca obiect un produs şicare îndeplinesc condiţiile de noutate, depăşireasimplei îndemnări profesionale şi aplicabilitateindustrială.

Deoarece condiţia de înregistrare a MU,numită în legea română, după inspiraţie germană,„simpla îndemnare profesională” (există şi altedenumiri echivalente în legislaţia altor ţări),reprezintă un nivel inventiv mai scăzut decât„activitatea inventivă”, MU este denumit uneori, înlimbaj colocvial, „brevetul mic”.

Sensul nu trebuie considerat în nici un cazpeiorativ, pentru că MU este recunoscut ca ataredrept un obiect de proprietate industrială de oimportanţă deosebită, în special pentru protecţiaprin înregistrare a creaţiilor tehnice având casolicitanţi persoane fizice şi IMM-uri.

Solicitanţii protecţiei invenţiilor trebuie săaibă în vedere faptul că, dacă brevetul se „acordă”urmare a unui proces complex de examinare înfond, MU se „înregistrează” urmare a unui procesde examinare în formă a cererii, urmând catitularul să decidă asupra exploatării sale, în bazaconcluziilor ce le poate trage din Raportul decercetare documentară elaborat de OSIM.

IInnvveennţţiiaa,, iinnoovvaaţţiiaa şşii iinnoovvaarreeaa

În „Legea 62/1974 privind invenţiile şiinovaţiile”, invenţia brevetabilă era considerată aavea noutate la nivel mondial, iar inovaţia eraconsiderată a avea noutate la nivel naţional. Esteevident că, în condiţiile exploziei informaţionaledin perioada actuală, în care internetul şi bazelede date online reprezintă surse informaţionale„fără graniţe”, noţiunea de noutate a informaţieilimitată la o zonă geografică este lipsită de sens.

Noţiunea de „inovaţie” în accepţiunea legiicomuniste nu mai este relevantă şi, în cazulutilizării sale – pe care nu o mai recomandăm, darnici nu o putem interzice – ar trebui ridicată lajusta sa valoare, aceea de „creaţie intelectualăutilă”.



În orice caz, inovaţia trebuie să fie consi-derată ca rezultat al unui proces de inovare şi nuca fiind eventual acea invenţie mai neînsemnată,care nu are decât noutate locală, pe plan naţionalsau chiar la nivelul firmei.

În acest sens, reamintim că, pentru a lăsaposibilitatea evidenţierii şi protecţiei (dar nu prinbrevet) a unor soluţii tehnice cu caracter denoutate le nivelul unei întreprinderi, Legea 64/1991 republicată prevede, la art. 73: Drepturilebăneşti ale autorului unei realizări care este nouăla nivelul unei unităţi şi utilă acesteia se stabilescprin contract încheiat între autor şi unitate.Unitatea care aplică această realizare tehnică areobligaţia să ateste calitatea de autor. Încălcareaacestor prevederi atrage obligaţia unităţii de aplăti despăgubiri autorului, potrivit dreptuluicomun. Despăgubirile se determină în funcţie derezultatele economice obţinute de unitate.

În niciun caz nu ar trebui să se facă oanalogie între încă actuala prevedere legală cuprivire la „realizarea nouă la nivelul întreprin-derii” şi vechea noţiune de „inovaţie”.

Dacă însă dorim să ne referim, aşa cum esteşi firesc, la conceptul larg uzitat, definit înterminologia anglo-saxonă prin „innovation” şi,similar în cea franceză, credem că este mult maiclar, productiv şi neambiguu să îl considerăm cafiind exprimat prin „inovare”, deci ca un conceptce are valenţa unui proces (de inovare).

Construind logica în acest sens şi având învedere că cea mai importantă dintre ramurileinovării este inovarea tehnologică (mai sunt evi-denţiabile inovarea prezentaţională, inovarea or-ganizaţională etc.), rezultă că, de fapt, invenţiabrevetabilă sau înregistrabilă ca model de utilitateeste chiar rezultatul inovării tehnologice.

De altfel, practic toate documentele euro-pene cu privire la inovare şi, în mod special, „Stra-tegia Lisabona”, au în vedere aşa-numita „in-novation policy”, care face referire, în modevident, la politica în domeniul unui proces –procesul de inovare – şi nu la o politică îndomeniul inovaţiei.

CCoonncclluuzziiii ddee ffoonndd

Sperând că argumentaţia în favoareautilizării adecvate şi predilecte a termenului deinovare în detrimentul celui de inovaţie a fostelocventă, apreciez că se impun însă eliminarea şia consecinţelor confuziei existente.

Astfel, trebuie eliminate sechelele faptuluică inovaţia era pe vremuri considerată o invenţiemai mică, „naţională” şi deci că, dacă „innovation”s-ar traduce ca inovaţie, ea ar fi de fapt un fel derealizare de importanţă „locală”.

Dimpotrivă, „inovarea” trebuie văzută ca unproces ale cărui rezultate se exprimă eexxcclluussiivv întermenii competiţiei inventatorului/solicitantuluicu noutatea mondială care este dată de solicitareaunui brevet, eventual model de utilitate.

Trebuie accentuat cu fermitate şi luatemăsuri în consecinţă, în legătură cu faptul cănebrevetarea soluţiilor tehnice rezultate în urmaunui proces de cercetare-dezvoltare nu sedatorează numai necunoaşterii importanţeibrevetului sau eventual dificultăţilor adminis-trative sau financiare ale brevetării, ci, ppooaattee cceellmmaaii mmuulltt,, ffrriicciiii ddee ccoommppeettiiţţiiaa dduurrăă ccuu ssttaaddiiuulltteehhnniicciiii mmoonnddiiaallee..

A concluziona că, de fapt, s-a cercetat cevace alţii au realizat de mult şi chiar protejat prinbrevet, este trist dar nici nu poate dura, dacăRomânia doreşte să reclădească industria şitehnologia bazate pe creativitate românească.RRI


[1] AA..CC.. ŞŞttrreenncc,, BB.. IIoonneessccuu,, GG.. GGhheeoorrgghhiiuu (2005,2007) – Dreptul brevetului – Tratat – Vol. 1 şi 2,Lumina Lex.

[2] WIPO - Intellectual Property Reading Material,WIPO 1998.

[3] Innovation Scorebord 2008.



NNoouuaa ddiirreeccttiivvăă 22000066//4422//CCEE -- MMaaşşiinnii iinnttrrăă îînn vviiggooaarree ppee 2299ddeecceemmbbrriiee 22000099,, aabbrrooggâânndd ddiirreeccttiivvaa ccuurreennttăă,, 9988//3377//CCEE.. DDee llaaaacceeaassttăă ddaattăă,, cceerriinnţţeellee ddiirreeccttiivveeii 22000066//4422//EECC ccoonnssttiittuuiiee cceerriinn--ţţeellee lleeggaallee ppeennttrruu mmaaşşiinnii şşii ssuunntt aapplliiccaabbiillee ttuuttuurroorr pprroodduusseelloorrccaarree ssee iinntteennţţiioonneeaazzăă aa ffii iinnttrroodduussee//ppuussee îînn ffuunnccţţiiuunnee ppeennttrruupprriimmaa ddaattăă ppee ppiiaaţţaa uunniiccăă eeuurrooppeeaannăă.. AArrttiiccoolluull pprreezziinnttăă pprriinn--cciippaalleellee sscchhiimmbbăărrii aadduussee ddee nnoouuaa ddiirreeccttiivvăă,, ppeennttrruu aa vveennii îînnsspprriijjiinnuull pprroodduuccăăttoorriilloorr,, îînn ssppeecciiaall IIMMMM--uurriilloorr..

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: piaţa internă, libera circulaţie a mărfurilor, directiva2006/42/CE, maşini.

TThhee NNeeww MMaacchhiinneerryy DDiirreeccttiivvee 22000066//4422//EECC

AAbbssttrraacctt:: The new Machinery Directive 2006/42/EC will come intoforce on December 2009, replacing the current Machinery Directive98/37/EC. From that date forward the requirements of 2006/42/ECDirective are a legal requirement for machinery and it applies to allproducts which are intended to be placed, or put into service, on theEU single market for the first time. The article presents the mainchanges provided by this new directive in order to help manufac-turers, in particular small and medium enterprises.

KKeeyywwoorrddss:: internal market, free mouvement of goods, 2006/42/ECDirective, Machinery.

După cum se ştie, din data de 29 decembrie 2009 directiva98/37/CE-Maşini este abrogată, fiind înlocuită de noua directivă2006/42/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.157 din 9.06.2006.

Dispoziţiile art.1-23 şi art.25-28 din Directiva 2006/42/CE au fosttranspuse în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 1029 din 3septembrie 2008, care, de asemenea, intră în vigoare la data de 29decembrie 2009, abrogând HG 119/2004, care transpunea vechea directivă98/37/CE, iar art.24 a fost transpus prin HG 294/2008 pentru modificareaşi completarea HG 439/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pepiaţă a ascensoarelor.

Ca urmare, toate maşinile introduse pe piaţă sau puse în funcţiunepe teritoriul Spaţiului Economic European, după data de 29 decembrie2009, trebuie să satisfacă integral cerinţele noii directive 2006/42/CE, săfie evaluate de organisme notificate pe această directivă, iar declaraţia CEde conformitate se emite, de asemenea, cu referire la conformitatea

NNoouuaa ddiirreeccttiivvăă 22000066//4422//CCEE pprriivviinndd sseeccuurriittaatteeaa mmaaşşiinniilloorr

MMiihhaaeellaa IIOORRDDĂĂNNEESSCCUU**

*MMiihhaaeellaa IIoorrddăănneessccuu estedoctor inginer, Directortehnic al RENAR.• 2000-2006 – directorulprogramului naţional de CDIINFRAS - „Infrastructurilestandardizării şi calităţii”; • 2005-2008 – coordonatortehnico-ştiinţific al modululuiIV - „Dezvoltareainfrastructurii de evaluare şicertificare a conformităţii” alprogramului CEEX -„Cercetare de excelenţă”; • 2004-2006 – expert naţionalla SOGS ad-hoc WorkingGroup for Accreditation andNotified Bodies, CE Markingand Modules-DG Enterprise-European Comission. [email protected]

Ghid pentru IMM-uri



maşinii cu cerinţele noii directive.Având în vedere gama largă a produselor

reglementate de directiva de maşini, o trecere înrevistă a principalelor elemente de noutate şi mo-dificări introduse de noua directivă poate fi bine-venită, atât pentru producătorii, cât şi pentru utili-zatorii şi importatorii acestor produse. Menţionezcă toate referinţele din prezentul articol sunt făcu-te în raport cu textul directivei, deoarece repre-zintă referinţele comune pe piaţa internă a UE.

DDoommeenniiuull ddee aapplliiccaarree

În primul rând, au apărut modificări îndomeniul de aplicare al directivei. Grupele de pro-duse care intră sub incidenţa directivei, precum şicele excluse, sunt definite explicit. Astfel, directivase aplică unei game extinse de produse, respectivmaşini, echipamente interschimbabile, compo-nente de securitate, dispozitive de prindere pentruridicarea sarcinii, lanţuri, cabluri şi chingi, arboride transmisie cu articulaţii cardanice şi cvasi-maşini.

Conform definiţiei date în HG1029/ 2008, ocvasimaşină este „o maşină parţial finalizată; unansamblu care se constituie ca o maşină, dar carenu poate să asigure el însuşi un scop definit. Unsistem de acţionare este o cvasimaşină”. Compo-nentele de securitate sunt detaliate în lista indi-cativă din Anexa 5 a directivei, care este actua-lizată periodic.

Noua directivă extinde şi gama produselorexcluse din domeniul ei de aplicare, cum ar ficomponentele de securitate destinate a fi utilizateca piese de schimb pentru înlocuirea pieseloridentice şi furnizate de către producătorul maşiniioriginale, maşinile special proiectate şi construitepentru a fi utilizate temporar pentru cercetare înlaboratoare etc.

Un alt aspect de remarcat constă în clari-ficarea domeniului de aplicare al directivei demaşini, în raport cu alte directive de armonizare.Astfel, se stabileşte o demarcaţie clară în raportcu directiva de joasă tensiune, 2006/95/CE, fiindprecizate produsele electrice şi electronice careintră sub incidenţa acestei directive, dar suntexcluse din domeniul de aplicare al directivei demaşini, respectiv aparatele electrocasnice, echi-pamentele audio şi video, echipamentele pentrutehnologia informaţiei, echipamentele pentrubirouri, mecanismele de joasă tensiune pentruconexiuni şi control şi motoarele electrice.

De asemenea, după cum este menţionat şiîn denumirea sa, directiva 2006/42/CE constituie şio amendare a directivei 95/16/CE-Ascensoare, înprincipal prin art. 24, prin care se dă o nouă defini-ţie ascensoarelor şi se enumeră produsele exclu-

se din domeniul de aplicare al directivei de ascen-soare. După cum am menţionat anterior, acestarticol al directivei 2006/42/CE a fost transpus se-parat de celelalte, în HG 294/2008. În acest sens,trebuie avute în vedere produsele excluse de subdirectiva ascensoare, deoarece pot intra în dome-niul de aplicare al directivei maşini, în temeiul de-finiţiei termenului „maşini” (de exemplu, aparate-le de ridicat a căror viteză nu excede 0,15 m/s).

Şi categoriile de maşini incluse în Anexa IV,cărora li se aplică proceduri de evaluare a con-formităţii de terţă parte, au suferit o serie demodificări. Astfel, au fost introduse maşinile por-tabile prevăzute cu cartuşe de fixare a încărcăturiiexplozive şi alte maşini de impact, dar au fost ex-cluse motoarele cu ardere internă destinate săechipeze maşinile pentru lucrări subterane (devincvasimaşini) şi maşinile pentru fabricarea artico-lelor pirotehnice.

CCeerriinnţţeellee eesseennţţiiaallee ddee ssăănnăăttaattee şşiisseeccuurriittaattee

În privinţa cerinţelor esenţiale de sănătateşi securitate, enunţate în Anexa I a directivei 2006/42/CE, nu apar modificări majore în raport cu anexasimilară a vechii directive. Sunt introduse amen-damente în scopul clarificării unor prevederi, darapar şi unele cerinţe complet noi.

Astfel, în capitolul introductiv care enunţăprincipiile generale, există o prevedere nouă carestipulează obligaţia producătorului sau a repre-zentantului său autorizat de a determina cerinţeleprivind sănătatea şi securitatea care se aplicămaşinii pe baza evaluării riscurilor şi de a proiectaşi construi maşina ţinând cont de rezultateleacestei evaluări, printr-un proces iterativ careconţine:� determinarea limitelor maşinii, având în

vedere atât utilizarea sa normală, cât şi oricealtă utilizare previzibilă;

� identificarea pericolelor generate de maşină şia situaţiilor periculoase asociate;

� estimarea riscurilor, având în vedere posi-bilitatea şi gravitatea accidentărilor ori deafectare a sănătăţii;

� evaluarea riscurilor pentru a se determinadacă este solicitată reducerea lor prin preve-derile directivei;

� eliminarea pericolelor sau reducerea riscurilorasociate acestora, prin aplicarea unor măsuride protecţie, în ordinea priorităţilor stabilite dedirectivă.

Corelat cu noua prevedere menţionatăanterior, dosarul tehnic al maşinii întocmit deproducător trebuie să conţină documentaţiareferitoare la evaluarea riscurilor, care descrie



procedura urmată şi include atât lista cerinţeloresenţiale aplicabile maşinii, cât şi descriereamăsurilor de protecţie prevăzute în vederea elimi-nării pericolelor identificate sau a reducerii riscu-rilor şi, după caz, indicarea riscurilor rezidualeasociate maşinii.

Alte prevederi noi se referă la principiileergonomice şi emisiile maşinilor. Un număr limitatde cerinţe noi au apărut ca urmare a riscurilorgenerate de tipurile de maşini din domeniul deaplicare al directivei, cum ar fi extinderea cerin-ţelor actual aplicabile numai maşinilor mobile şide ridicat la toate tipurile de maşini care gene-rează riscuri similare.

SSttaannddaarrddeellee aarrmmoonniizzaattee

Nici în privinţa standardelor armonizateasociate directivei nu sunt schimbări majore. Pe19 decembrie 2006, Comisia a emis un mandat(M/396) adresat CEN şi CENELEC, referitor lalucrările de standardizare în domeniul maşinilor,prin care le solicită să reexamineze standardeledin acest domeniu şi, în măsura în care estenecesar, să elaboreze standarde noi sau să lerevizuiască pe cele existente, astfel încât săacopere integral directiva nouă, 2006/42/CE,garantând conformitatea cu cerinţele de sănătateşi securitate reglementate de aceasta.

Privind prezumţia de conformitate cucerinţele esenţiale de sănătate şi securitate aproduselor fabricate cu respectarea standardelorarmonizate, trebuie făcute două menţiuni:

� standardele armonizate în cauză trebuie săfacă trimitere la toate cerinţele esenţialeaplicabile produsului respectiv;

� publicarea referinţelor standardelor naţionalecare adoptă standardele europene armonizatenu mai constituie o condiţie prealabilă.

Astfel, dacă o maşină este construită con-form standardelor armonizate, ale căror referinţeau fost publicate în Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene, este prezumat conform cu cerinţeleesenţiale de sănătate şi securitate ale directiveinumai în cazul în care respectivele standardeacoperă integral aceste cerinţe.

După cum se ştie, standardele armonizateîn temeiul directivei de maşini sunt clasificate întrei mari categorii:

SSttaannddaarrddee ttiipp AA -- SSttaannddaarrddee ffuunnddaammeennttaallee,care sunt aplicabile tuturor maşinilor, cum ar fiEN ISO 14121- 1:2007 Partea 1 „Securitateamaşinilor. Aprecierea riscului. Principii”;

SSttaannddaarrddee ddee ttiipp BB -- SSttaannddaarrddee ddee ggrruupp,care sunt aplicabile unor anumite grupe de

maşini, la rândul lor subdivizate în standarde detip B1, care vizează aspecte generale de secu-ritate, cum ar fi distanţe de securitate, principiiergonomice etc., de exemplu, EN ISO 13857:2008„Securitatea maşinilor. Distanţe de securitatepentru a preveni atingerea zonelor periculoase cumembrele superioare sau inferioare”, şi stan-darde tip B2, care se referă la echipamentele desiguranţă sau protecţie, cum ar fi, de exemplu, EN574:1996 „Securitatea maşinilor. Dispozitive decomandă bimanuală. Aspecte funcţionale. Princi-pii de proiectare”;

SSttaannddaarrddee ddee ttiipp CC -- SSttaannddaarrddee ddee pprroodduuss,care definesc cerinţele de securitate specificeunei anumite maşini aparţinând unui grup, deexemplu, EN 289:2004 „Maşini materiale plasticeşi cauciuc. Prese – Cerinţe de securitate”.

Prima publicare a titlurilor şi referinţelorstandardelor armonizate în temeiul directivei2006/42/CE a fost făcută de Comisie în data de 8septembrie 20091.

PPrroocceedduurriillee ddee eevvaalluuaarree aa ccoonnffoorrmmiittăăţţiiii

În cazul procedurilor de evaluare a con-formităţii s-au produs unele modificări impor-tante, care vin în sprijinul producătorilor.

Astfel, noua directivă 2006/42/CE pune ladispoziţia producătorului trei tipuri de proceduride evaluare a conformităţii, două care existau dejaşi una nouă. Acestea sunt:

EEvvaalluuaarreeaa ccoonnffoorrmmiittăăţţiiii ccuu ccoonnttrroolluull iinntteerrnnaall pprroodduuccţţiieeii ((ddeessccrriissăă îînn AAnneexxaa VVIIIIII)),,ccuunnoossccuuttăă şşii ssuubb ddeennuummiirreeaa ggeenneerriiccăă ddeemmoodduull AA..

Nu a suferit modificări importante înconţinut. Este o procedură aplicată de producătorpentru maşinile care nu sunt incluse în lista dinAnexa IV şi reprezintă, de asemenea, una dintreposibilele opţiuni ale producătorului în cazulmaşinilor incluse în Anexa IV, care au fost fabri-cate în conformitate cu standardele armonizate.Singura observaţie se poate referi la conţinutuldosarului tehnic pe care trebuie să-l întocmeascăproducătorul, care nu mai diferă în funcţie de pro-cedura de evaluare a conformităţii, ci este acelaşişi este detaliat în Anexa VII.

EExxaammiinnaarree CCEE ddee ttiipp ((ddeessccrriissăă îînn AAnneexxaa IIXX)),,pprroocceedduurrăă ccuunnoossccuuttăă şşii ssuubb ddeennuummiirreeaaggeenneerriiccăă ddee mmoodduull BB..

Nici această procedură nu a suferit modi-ficări importante. Se aplică, la alegereaproducătorului, atât pentru maşinile din Anexa IVfabricate în conformitate cu standardele armo-




nizate, cât şi pentru maşinile din Anexa IV, caresunt parţial conforme cu standardele armonizatesau pentru care nu există asemenea standarde.Este o procedură de terţă parte, realizată de unorganism notificat, prin care acesta constată şiatestă că un model reprezentativ al unei maşinidin Anexa IV este conform cu prevederile direc-tivei. Apar precizări privind valabilitatea certifica-tului de examinare CE de tip, în sensul că, lasolicitarea producătorului, organismul notificatreexaminează menţinerea valabilităţii certifica-tului din 5 în 5 ani, astfel încât acesta să poată fiprelungit pentru următorii 5 ani numai în situaţiaîn care maşina este conformă cu nivelul progre-sului tehnic. De asemenea, perioada de păstrare acertificatului şi a documentelor care au stat labaza atestării va fi de cel puţin 15 ani de la dataeliberării certificatului de examinare CE de tip.

AAssiigguurraarree ttoottaallăă aa ccaalliittăăţţiiii ((AAnneexxaa XX)),,ccuunnoossccuuttăă şşii ssuubb ddeennuummiirreeaa ggeenneerriiccăă ddee mmoodduull HH,este o procedură nou introdusă, de asemenearealizată cu intervenţia unui organism notificat.Procedura se poate aplica, ca şi în cazul modulului

anterior, atât pentru maşinile din Anexa IV fabri-cate în conformitate cu standardele armonizate,cât şi pentru maşinile din Anexa IV, care suntparţial conforme cu standardele armonizate saupentru care nu există asemenea standarde, darcare sunt fabricate sub un sistem de asiguraretotală a calităţii, sistem care este evaluat şiaprobat de un organism notificat.

Sistemul calităţii implementat de producă-tor trebuie să acopere proiectarea, fabricarea,inspecţia şi încercările finale ale maşinii şi trebuiesă asigure conformitatea maşinii cu toate preve-derile aplicabile ale directivei.

Procedurile prevăzute de vechea directivă,cea privind confirmarea şi păstrarea dosaruluitehnic şi cea privind verificarea dosarului tehnicnu mai sunt prevăzute de noua directivă.

În figura 1 sunt prezentate procedurile deevaluare a conformităţii maşinilor, în care hENsreprezintă o prescurtare pentru standardeleeuropene armonizate.

OOrrggaanniissmmeellee nnoottiiffiiccaattee

Ca şi până acum, organismele de terţă

Figura 1 - Procedurile de evaluare a conformităţii maşinilor, conform directivei 2006/42/CE

parte, care efectuează evaluarea conformităţii învederea introducerii pe piaţă a maşinilor potrivitprevederilor directivei, sunt desemnate de fiecarestat membru şi sunt notificate Comisiei. În vede-rea acestui lucru, atât organismele noi care solici-tă desemnarea, cât şi cele deja notificate pevechea directivă trebuie evaluate în raport cucriteriile noii directive.

În România, Ministerul Muncii, Familiei şiEgalităţii de Şanse este autoritatea de desemnareşi notificare, pe baza acreditărilor efectuate deorganismul naţional de acreditare-RENAR. Demenţionat că, pentru directiva 98/37/CE, Româniaa notificat cinci organisme: CEPROM S.A., Institu-tul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentruMaşini şi Instalaţii destinate Agriculturii şi Indus-



triei Alimentare, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii „AlexandruDarabonţ”, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi ProtecţieAntiexplozivă. Până la data intrării în vigoare a noiidirective, probabil se vor face şi notificările pentrunoua directivă.

Pe 5 noiembrie 2009, pentru directiva2006/42/CE erau deja notificate de statele mem-bre şi incluse în baza de date NANDO peste 60 deorganisme.

RRăăssppuunnddeerrii şşii ssaannccţţiiuunnii

În temeiul art. 23 al directivei 2006/42/CE,prin HG 1029/2008 sunt stabilite sancţiunile apli-cabile în cazul încălcării prevederilor naţionaleadoptate pentru aplicarea directivei. Acestea suntcontravenţii, sancţionate prin amenzi între 2500-10000 lei, retragerea de pe piaţă, interzicereaintroducerii pe piaţă, a punerii în funcţiune şi autilizării produselor neconforme sau interzicereacomercializării până la o dată stabilită de organulde control, de comun acord cu producătorul,pentru eliminarea neconformităţilor, în funcţie denatura şi gravitatea contravenţiei. Constatareacontravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac decătre inspectorii de muncă, cei care asigură su-

pravegherea pieţei.Trebuie menţionat şi faptul că pe 22 aprilie

2009, Parlamentul European a adoptat un amen-dament la directiva 2006/42/CE, vizând maşinilepentru aplicarea pesticidelor, iar pe 24 septembrie2009 s-a obţinut şi aprobarea Consiliului la primalectură. Amendamentul implică introducerea unorcerinţe esenţiale suplimentare aplicabile maşinilorde aplicare a pesticidelor noi pentru reducereaefectelor adverse ale pesticidelor asupra sănătăţiiumane si asupra mediului, precum şi prevederireferitoare la inspecţia şi întreţinerea maşinilor deaplicare a pesticidelor care sunt deja utilizate deprofesionişti.

În concluzie, noua directivă de maşini,2006/42/CE, introduce o serie de elemente noi saumodificări în raport cu directiva anterioară. Arti-colul a semnalat o serie dintre aspectele impor-tante, dar revine fiecărui producător responsa-bilitatea de a asigura conformitatea produselornou introduse pe piaţa comunitară cu toatecerinţele aplicabile ale acestei noi directive, careabrogă şi înlocuieşte vechea directivă 98/37/CE îndata de 29 decembrie 2009.RRI


[1] JO L 157, 9.6.2006 Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006privind echipamentele tehnice şi de modificare a Directivei 95/16/CE

[2] JO C 214, 8.9.2009 Comunicare a Comisiei în cadrul implementării Directivei 2006/42/CE (referinţelestandardelor armonizate)

[3] JO C 182, 4.8.2009 Avizul Comitetului Economic şi Social European privind propunerea de directivă aParlamentului European şi a Consiliului privind echipamentele tehnice de aplicare a pesticidelor, demodificare a Directivei 2006/42/CE

[4] Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 674/30.IX.2008 Hotărârea Guvernului nr.1029/ 2008privind condiţiile introducerii pe piaţă a maşinilor

[5] CEN-European Committee for Standardization The new Machinery Directive 2006/42/EC. Changes tothe Essential Health and Safety Requirements and their possible consequences for (draft)harmonised European Standards, 01.03.2007, http://www.cen.eu/cenorm/workarea/sectorfora/machinery/n280allchangesin200642ec20070301.pdf

1 JOUE, C 214



** BBooggddaann SSllăăttiinneeaannuu estedoctorand, avocat, membru alBaroului Bucureşti, aflat subjurisdicţia Uniunii Naţionale aBarourilor din România, dinanul 2000;• membru cu drepturi deplineal International BarsAssociation, din anul 2004;• practician în insolvenţă,membru al Uniunii Naţionalea Practicienilor în Insolvenţădin România;• consultant juridic al AMCSIT• POLITEHNICA, începând cuanul 2006. e-mail: [email protected]

AAnnaalliizzaa jjuurriiddiiccăă aa ccoonnttrraaccttuulluuii ddee ffiinnaannţţaarree îînn iinnoovvaarree

IIVV.. ÎÎnncceettaarreeaa//rreezziilliieerreeaa ccoonnttrraaccttuulluuii ddee ffiinnaannţţaarree

BBooggddaann SSLLĂĂTTIINNEEAANNUU**

CCoonnttrraaccttuull ddee ffiinnaannţţaarree îînncceetteeaazzăă,, ppoottrriivviitt CCoodduulluuii CCiivviill,, aattââttpprriinn mmiijjllooaaccee ddee ssttiinnggeerree ccoommuunnee ttuuttuurroorr ccoonnttrraacctteelloorr,, ccââtt şşiipprriinn cceellee ssppeecciiffiiccee lluuii.. ÎÎnn pprriinncciippiiuu,, ccoonnttrraaccttuull ddee ffiinnaannţţaarree îînn--cceetteeaazzăă îînn ccaazzuurriillee şşii ccoonnddiiţţiiiillee ddrreeppttuulluuii ccoommuunn îînn mmaatteerriiee ddeeccoonnttrraaccttee ssiinnaallaaggmmaattiiccee.. AAssttffeell,, ccoonnttrraaccttuull ddee ffiinnaannţţaarree ppooaatteessăă îînncceetteezzee pprriinn eexxeeccuuttaarreeaa lluuii ddee ccăăttrree ppăărrţţiillee ccoonnttrraaccttaannttee,,eeppuuiizzâânndduu--ssee îînn aacceesstt mmoodd eeffeecctteellee ssaallee.. RReeiitteerrăămm ffaappttuullppoottrriivviitt ccăărruuiiaa pprriinn eeffeecctteellee ccoonnttrraaccttuulluuii ddee ffiinnaannţţaarree ssee îînnţţee--lleegg oobblliiggaaţţiiiillee ppee ccaarree ccoonnttrraaccttuull llee ccrreeeeaazzăă îînn ssaarrcciinnaa ppăărrţţiilloorrccoonnttrraaccttaannttee.. AAcceessttee oobblliiggaaţţiiii ssuunntt pprreevvăăzzuuttee îînn CCoonnttrraaccttuull ddeeFFiinnaannţţaarree,, CCoodduull CCiivviill,, pprreeccuumm şşii îînn ccaaddrruull rreegglleemmeennttăărriilloorrlleeggaallee iinncciiddeennttee îînn mmaatteerriiee,, eennuummeerraattee şşii pprreezzeennttaattee îînn ccaaddrruullaarrttiiccoolluulluuii nnuummăărruull 11 aall sseerriiaalluulluuii „„AAnnaalliizzaa jjuurriiddiiccăă aa ccoonnttrraacc--ttuulluuii ddee ffiinnaannţţaarree îînn iinnoovvaarree”” ppuubblliiccaatt îînn RReevviissttaa RRoommâânnăă aaIInnoovvăărriiii,, mmaarrttiiee 22000099,, aannuull 22,, nnuummăărruull 22.. CCuu aallttee ccuuvviinnttee,, ccoonn--ttrraaccttuull ddee ffiinnaannţţaarree îînncceetteeaazzăă pprriinn eexxeeccuuttaarreeaa oobblliiggaaţţiiiilloorr ddeeccăăttrree ppăărrţţii ooddaattăă ccuu eexxppiirraarreeaa ppeerriiooaaddeeii ppeennttrruu ccaarree aa ffoossttîînncchheeiiaatt.. CCaa oorriiccee ccoonnttrraacctt ssiinnaallaaggmmaattiicc,, ccoonnttrraaccttuull ddee ffiinnaann--ţţaarree ppooaattee ffii rreezzoollvvaatt llaa cceerreerreeaa uunneeiiaa ddiinnttrree ppăărrţţiillee ccoonnttrraacc--ttaannttee ppeennttrruu nneeeexxeeccuuttaarreeaa şşii//ssaauu eexxeeccuuttaarreeaa ddeeffeeccttuuooaassăăccuullppaabbiillăă aa oobblliiggaaţţiiiilloorr ddee ccăăttrree cceeaallaallttăă ppaarrttee.. CCaa oo ppaarrttiiccuu--llaarriittaattee aa aacceessttuuii ttiipp ddee ccoonnttrraacctt ttrreebbuuiiee aammiinnttiitt ffaappttuull ppoottrriivviittccăărruuiiaa,, îînncceettaarreeaa ssaa mmaaii ppooaattee ooppeerraa îînn ssiittuuaaţţiiaa rreezziilliieerriiii ddeeccăăttrree aauuttoorriittaatteeaa ccoonnttrraaccttaannttăă ccuu ttiittlluull ddee ssaannccţţiiuunnee,, ddaarr şşii îînnîîmmpprreejjuurraarreeaa rreezziilliieerriiii ccoonnttrraaccttuulluuii ddee ffiinnaannţţaarree ddee ccăăttrree ooiinnssttaannţţăă jjuuddeeccăăttoorreeaassccăă.. CCoonnttrraaccttuull ddee ffiinnaannţţaarree eessttee gguuvveerr--nnaatt,, îînn cceeeeaa ccee pprriivveeşşttee ssaannccţţiiuunniillee,, rreezziilliieerreeaa şşii ddeeccăăddeerriillee,,ddee rreegguullii ssppeecciiaallee,, ddeeoosseebbiittee ddee ddrreeppttuull ccoommuunn,, mmuullttee ddiinnttrreeeellee ppuuttâânndd ffii pprroonnuunnţţaattee îînn mmoodd ddiirreecctt ddee ccăăttrree aauuttoorriittaatteeaaccoonnttrraaccttaanntt,, ffăărrăă aa ffii nneevvooiiee ssăă ssee aappeelleezzee llaa iinntteerrvveennţţiiaajjuussttiiţţiieeii..CCuuvviinnttee cchheeiiee:: contract de finanţare, autoritate contractantă,efectele contractului de finanţare, contractor, drepturi şi obligaţiicontractuale, contract aleatoriu, rezilierea contractului definanţare, neexecutarea obligaţiilor, activităţi de inovare.

LLeeggaall AAnnaallyyssiiss ooff tthhee FFiinnaanncciinngg CCoonnttrraacctt iinn IInnnnoovvaattiioonnIIVV.. CCeessssaattiioonn//RReesscciissssiioonn ooff tthhee FFiinnaanncciinngg CCoonnttrraacctt

In compliance with the Civil Code, the financing contract ceases bothby termination means, common to all agreements, and by those specificthere to. In principle, the financing contract ceases in the cases and underthe conditions of the common right in the field of synallagmatic contracts.

Ghid juridic



Consequently, the financing contract may cease byits execution by the contracting parties, thus itseffects being finished.We review the fact that byeffects of the financing agreement it is understoodthe obligations enforced upon the contractingparties. These obligations are stipulated in theFinancing Agreement, the Civil Code and in thelegal regulations related to the matter, as specifiedand represented within article no.1 of series „LegalAnalysis of the Financing Agreement in Innovation”published in the Romanian Review of Innovation(Revista Română a Inovării) of March 2009, year 2nd,issue 2. In other words, the financing contractceases by the execution of the obligations by theparties along with the expiry of the period it wasconcluded for. As any synallagmatic contract, thefinancing contract may be resolved upon therequest of any of the contracting parties for non-execution and/or culpable deficient execution of theobligations by the other party. As a characteristic ofthis type of contract, we have to mention the factthat, the cessation thereof may be operated in thesituation of cancellation by the contracting authorityas sanction but also in the situation of cancellationof the financing contract by a law court. Regardingsanctions, cancellation and lapses, the financingcontract is governed by distinct special laws ofcommon right, many of them being pronounceddirectly by the contracting authority, withoutrequiring the appeal to justice.

KKeeyywwoorrddss:: Financing Contract, ContractingParty, Effects of Financing Contract, Contrac-tor, Contractual Rights and Obligations,Aleatory Contract, Cancellation of FinancingContract, Non-Performance of Obligations,Innovation Activities.

Dezvoltând particularitatea acestui tip decontract, trebuie subliniat faptul că încetarea samai poate opera şi în următoarele situaţii: � rezilierea de către autoritatea contractantă cu

titlu de sancţiune în caz de culpă, fără a fi vorbade culpa contractorului atunci când interesulgeneral o cere; contractele încheiate se rezili-ază fie printr-o decizie, fie printr-un act nor-mativ.

� rezilierea de către instanţa judecătorească;aceasta poate interveni la cererea contrac-torului, în caz de culpă gravă a autorităţiicontractante sau când modificările contrac-tului de finanţare care i-au fost impuse în modunilateral nu sunt justificate de necesitateaadaptării serviciului public la o situaţie nouăsau nu există un caz de forţă majoră

� rezilierea la cererea autorităţii contractante,când aceasta renunţă în mod voluntar să sefolosească de dreptul său de reziliere şi

preferă să sesizeze instanţele judecătoreşti. Un alt aspect important de tratat în econo-

mia instituţiei rezilierii contractului de finanţare întemeiul neexecutării obligaţiilor contractuale îlreprezintă forţa majoră, aşa cum este definită delege. În acest sens, contractul de finanţare pre-vede că niciuna dintre părţile contractante nu răs-punde de neexecutarea la termen şi/sau de exe-cutarea în mod necorespunzător – total sau parţial– a oricărei obligaţii care îi revine în baza prezen-tului contract, dacă neexecutarea sau executareanecorespunzătoare a obligaţiei respective a fostcauzată de forţă majoră, aşa cum este definită delege. De asemenea, partea care invocă forţă ma-joră este obligată să notifice celeilalte părţi, întermen de 48 ore, producerea evenimentului şi săia toate măsurile posibile în vederea limitării con-secinţelor lui. Iar, dacă în termen de 5 (cinci) zilede la producere, evenimentul respectiv nu înce-tează, părţile au dreptul să-şi notifice încetarea deplin drept a prezentului contract şi/sau repunereaîn situaţia anterioară, fără ca vreuna dintre ele săpretindă daune/ interese.

Menţionăm că, în cadrul său, contractul definanţare tratează la capitolul dedicat „Reziliereacontractului” condiţiile, împrejurările şi circum-stanţele în care această instituţie de drept inter-vine: 1. Autoritatea contractantă poate suspenda, în

sensul rezilierii, contractul cu efect imediat, încazul în care unul dintre participanţii la con-tract şi anexele sale de tip agent economic abeneficiat de ajutor de stat ilegal, declarat in-compatibil prin Decizie a Comisiei Europene,până în momentul în care agentul economic încauză a rambursat sau plătit într-un cont spe-cial tot ajutorul ilegal şi incompatibil şi dobân-zile aferente.

2. Autoritatea contractantă poate rezilia con-tractul cu efect imediat, în cazul în care Con-tractorul angajează, în termen de 6 luni de lasemnarea contractului, persoane fizice şi ju-ridice care au participat la evaluarea şi selec-tarea proiectului care face obiectul prezentuluicontract.

3. Autoritatea contractantă poate rezilia con-tractul, dacă Contractorul este în lichidare vo-luntară, se află în stare de faliment ori dacăvinde sau cedează partea cea mai importantă aactivelor sale. În acest context, facem câtevaprecizări, în sensul că, după cum precizeazăCodul Comercial, la art. 695, Comerciantulcare a încetat plăţile pentru datoriile salecomerciale este în stare de faliment. Pro-cedura falimentului este o procedură de exe-cutare silită unitară, colectivă şi egalitară, pen-tru că: este unică şi simultană pentru toate



creanţele care grevează patrimoniul persoaneifizice aflate în incapacitate de plată; reprezintăo apărare comună a intereselor şi drepturilortuturor creditorilor acestui comerciant; reali-zează stingerea tuturor creanţelor într-o pro-porţie directă cu ponderea pe care fiecare cre-anţă o deţine în pasivul patrimoniului falitului.Procedura falimentului poate fi iniţiată pe treicăi, toate acoperite sub aspectul contractuluide finanţare, şi anume: prin declaraţia debi-torului (art. 703 Cod Comercial); la cerereaoricărui creditor a cărui creanţă are o cauză co-mercială (art. 704 Cod Comercial) şi din oficiu,de către instanţă, potrivit art.705 Cod Comercial.

4. Autoritatea contractantă mai poate reziliacontractul şi în cazul în care contractorul nudemarează realizarea contractului în termenulstipulat la art. 4 din contractul de finanţare(AArrtt.. 44 prevede faptul potrivit căruia “Contrac-torul începe execuţia activităţilor prevăzute înprezentul contract în termen de maximum 7zile calendaristice de la data intrării în vi-goare.”).

5. Autoritatea contractantă poate rezilia con-tractul în condiţiile în care se constată necon-cordanţă între starea de fapt dovedită şideclaraţia pe propria răspundere a contrac-torului, că proiectul propus pentru finanţare nuface obiectul unei finanţări din fonduri publicesau că nu a beneficiat de finanţare din alteprograme naţionale. În acest caz, precum şi înalte cazuri în care a fost atribuit prin încălcareaprincipiilor de etică sau prin furnizarea de in-formaţii inexacte către Autoritatea contrac-tantă la atribuirea contractului de finanţare saupe parcursul derulării contractului, există unaspect extrem de sensibil, în sensul că, Con-tractorul trebuie să restituie integral sumeleprimite, la care se adaugă, după caz, dobândade refinanţare a Băncii Naţionale a României.De la această prevedere sunt exceptate situa-ţiile şi împrejurările acceptate pentru conti-nuarea unor activităţi de cercetare-dezvoltaremenţionate în anexa ,,Informaţii financiare ge-nerale despre propunerea de proiect’’.

6. Autoritatea contractantă poate rezilia con-tractul şi în cazul în care Contractorul nu predăAutorităţii contractante documentele dovedi-toare privind respectarea obligaţiilor prevăzutela art. 6, lit. o, p, din contractul de finanţare. (o.În termen de 15 zile de la efectuarea plăţiiexecutate de către Autoritatea contractantă,contractorul se obligă să transmită la Auto-ritatea contractantă dovada efectuării plăţilorcătre partenerii din Acordul ferm de colabo-rare, parte integrantă la contractul de finan-ţare; p. să organizeze sistemul propriu de pro-tecţie a informaţiilor clasificate, în confor-

mitate cu ,,Standardele naţionale de protecţiea informaţiilor clasificate, aprobate prin Hotă-rârea Guvernului nr. 585 /2002’’ şi a dispo-ziţiilor legale în vigoare, în cazul în care, pedurata derulării contractului, contractorul de-ţine şi/sau utilizează informaţii clasificate denatura celor prevăzute în conformitate cu H. G.nr. 337/2003, precum şi cu art. 17 - lit. a), i), k)si l) din Legea nr. 182/2002;).

7. Conform contractului de finanţare, Autoritateacontractantă poate rezilia contractul şi în cazulîn care penalităţile cauzate de nerealizarea ac-tivităţilor asumate de Contractor (prevăzute laart. 55, alin. 1) depăşesc 15% din valoarea con-tractului.

8. Autoritatea contractantă mai poate reziliacontractul din proprie voinţă, utilizând un pre-aviz cu confirmare de primire după şase săp-tămâni calendaristice. În aceeaşi direcţie, con-tractul de finanţare prevede că, din momentulrezilierii contractului sau atunci când s-a făcuto notificare privind rezilierea acestuia, con-tractorul trebuie să întreprindă imediat măsu-rile necesare pentru încheierea executării acti-vităţilor, la termen şi fără întârzieri, în vedereareducerii la minimum a cheltuielilor. În acestecondiţii, Contractorul va fi îndreptăţit la platacorespunzătoare părţii din contract realizatepână în acel moment şi a eventualelor costuriprivind demobilizarea, precum şi a altor costurirezonabile ce nu pot fi evitate.

În final, dar nu în cele din urmă, şi Con-tractorul poate proceda la rezilierea contractuluide finanţare, cu un preaviz prealabil scris, de celpuţin 30 de zile, în cazul în care Autoritatea con-tractantă se sustrage în mod sistematic de laobligaţiile sale contractuale.RRI


[[11]] IIoonn DDooggaarruu,, EEddmmoonndd GGaabbrriieell OOlltteeaannuu,, LLuucciiaannBBeerrnndd SSăăuulleeaannuu (2009), Bazele Dreptului Civil,Volumul IV. Contracte speciale, Editura C.H.Beck, Bucureşti.

[[22]] FFrraanncciisscc DDeeaakk (2007), Tratat de Drept Civil.Contracte Speciale, Editura Actami, Bucureşti.

[[33]] AAnnttoonniiee IIoorrggoovvaann (2006), Tratat de dreptadministrativ, Volumul II, Editura C.H. Beck,Bucureşti.

[[44]] DDaann CChhiirriiccăă (2009), Tratat de drept civil,Volumul I, Editura C.H. Beck, Bucureşti.

[[55]] IIoonn TTuurrccuu (2009), Tratat teoretic şi practic deinsolvenţă, Editura C.H. Beck, Bucureşti.



RReevviissttaa rroommâânnăă aa iinnoovvăărriiii:: ICPE ACTEL esteun nume cu rezonanţă în domeniul acţionărilorelectrice de mare putere, fiind considerat ctitorulşcolii româneşti în domeniu. Şi-a păstrat acestrenume de mai bine de 50 de ani. Care estesecretul acestei longevităţi viguroase?

IIoonn PPOOTTÂÂRRNNIICCHHEE:: Secret? Pentru cercetă-tori nu există secrete!

Condiţia cercetătorului înseamnă o perma-nentă căutare, o stare aproape continuă de medi-taţie, întreruptă numai de o scurtă şi îngăduită bu-curie a descoperirii. Celebrul „evrika”, ale căruirezonanţe lingvistice este posibil să fi inspirat nu-mele EUREKA al Salonului Mondial al Invenţiilor şiInovaţiilor de la Bruxelles, încununează mereueforturile, uneori nebănuite, din sfera activităţii decercetare.

Succesul în cercetare este condiţionat demodul în care întrebările ştiu să ţintească dincolode limitele unor domenii cu adevărat utile, ale căror

răspunsuri, de multe ori peste măsura aşteptări-lor, se sedimentează într-o bază de cunoaştere.

“A cunoaşte înseamnă împlinire, a cunoaş-te înseamnă a fi!”

Faptul că ICPE ACTEL a ajuns astăzi la 59ani de existenţă, trecând printr-o metamorfozăinteresantă, dintr-o secţie de acţionări electricedin ICPE devenind societate pe acţiuni cu capitalintegral românesc, după procesul de privatizaredin perioada 1992- 1999, înseamnă că a existat untezaur de cunoaştere bine administrat de un co-lectiv mic, dar puternic, pe care profesionalismulşi entuziasmul l-au călăuzit într-un mediu acade-mic cultivat cu meticulozitate de dl. prof. dr. ing.Florin Teodor Tănăsescu, directorul ICPE până în1989, şi susţinut cu abile competenţe de şefii desecţie ing. Romulus Zăroni, dr. ing. Dan Micu, ing.Elena Lapedatu. Le datorăm recunoştinţă pentrudomeniile îndrăzneţe pe care le-au abordat, deve-nite pentru noi tradiţionale - forajul marin şi te-restru, energie, transportul feroviar şi naval, do-menii în care s-au realizat pionierate chiar mon-diale, şi, nu în ultimul rând, un gând bun celor carenu mai sunt.

RRRRII:: Dumneavoastră, domnule director, aţirămas fidel ICPE-ului de-a lungul câtorva zeci deani, cum au făcut-o, de altfel, mulţi dintre actualiidvs. coechipieri. Puteţi să faceţi, vă rog, o com-paraţie, cu bune şi rele, între „mersul lucrurilor”în întreprindere înainte de 1990 şi după acest ande răscruce?

II..PP..:: ICPE a fost pentru tinerii ingineri sta-giari de atunci superlativul pentru nivelul cerce-tării româneşti din electrotehnică. Pasiunea co-mună pentru optimizarea sistemelor de acţionărielectrice de mare putere, desfăşurată într-oadevărată arenă a cercetării, cu rezultate de ex-cepţie, a fost liantul, forţa principală de coeziune acolectivului de atunci, din care astăzi încă maiexistăm câţiva, alcătuind echipa de seniori a ICPEACTEL.

Fidelitate? Idealuri comune şi satisfacţiiîmplinite…!

O tinereţe dăruită în condiţii dificile, culmi-nând cu cele din delegaţii; lipsuri ale unei econo-mii socialiste, dar care avea, totuşi, un plan naţio-nal de dezvoltare care nu accepta decât inteli-genţa românească; proiecte abia născute – prototi-puri cu tehnologii indigene şi componente româ-neşti de tip IPRS, Electroaparataj, Contactorul-Buzău, Fabrica de Relee-Mediaş etc., perfor-

„„CCeerrcceettaarreeaa eessttee uunn iinnssttrruummeenntt ddeemmaarrkkeettiinngg..””

DDrr.. iinngg.. IIoonn PPOOTTÂÂRRNNIICCHHEEDirector general ICPE [email protected]

Companii de succes



mante; responsabilitate la punerea în funcţiune şila asistenţa tehnică la terţi pentru produsele exe-cutate în serie de către fabricile în care se realizatransferul tehnologic. Performanţă? Cu siguranţă,da!

Brevete de invenţii, articole la Revista EEA,editată de ICPE, comunicări ştiinţifice la eveni-mente naţionale de specialitate, redactate în mi-cile colective de studiu …

Toate acestea nu le-am uitat şi le-am trans-format în etalonul pe care în 1994, atunci când amfost numit director general al ICPE ACTEL, mi-ampropus să-l depăşesc împreună cu echipa, colegiimei, cu care am scris împreună o pagină în istoriaacţionărilor electrice româneşti.

Noua situaţie creată, postrevoluţionară,urmată de perioada tranzitorie de privatizare de 7ani, încheiată în 1999, a impus de fiecare dată oreconsiderare a forţelor. „Averea” noastră consta în:colectivul de 11 cercetători, know-how-ul amintit,clădirea şi hala de încercări prototipuri şi, în modipotetic, domenii de tradiţie, căci prin transferul teh-nologic socialist inevitabil, acestea nu ne erau acce-sibile nouă, ci fabricilor care ne preluau proiectele.

Păstrând domeniul de cercetare ca activi-tate de bază, pentru a exista am realizat şi pro-ducţie de echipamente şi, treptat, am recâştigatpieţele pierdute, având mereu ca atu moderni-tatea şi necesitatea soluţiei.

Am restructurat societatea după principiileunei economii moderne, adăugând un departa-ment de marketing şi unul dedicat unui sistemintegrat al calităţii.

După aderarea României la U.E., am profitatde noi oportunităţi pentru parteneriate şi dezvol-tarea exportului.

În cadrul activităţii de cercetare, partici-parea ICPE ACTEL la programele naţionale de tipCEEX şi PNCDI, sub autoritatea AMCSIT, a avut carezultate produse mereu inovative şi performante,pe care le-am transferat în propria producţie,multe dintre ele regăsindu-se la export.

O condiţie absolut necesară cercetării oconstituie resursele financiare. Prin politica demanagement, prin investirea unui procent consi-derabil din profitul societăţii, acoperim circa 96%din necesarul pentru cercetare cu forţe proprii.

RRRRII:: Acţionările electrice fac parte dintr-undomeniu economic de maximă importanţă. Cumeste susţinut acesta prin politica economică lanivel naţional?

II..PP..:: Din păcate, nu există o politică coerentăşi unitară la nivel naţional, motiv pentru carefirmele româneşti îşi fac propriile politici, strânslegate de interesele de moment, de pieţe, con-juncturi etc.

În ceea ce ne priveşte, pornind de la ele-

mentul statistic că 30% din consumatorii electricisunt motoarele electrice, considerăm că aceastaeste măsura minimă în care trebuie acordatăatenţie acţionărilor electrice.

Există proiecte de strategii energetice na-ţionale întocmite periodic de Ministerul Econo-miei, departamentul de politici, în colaborare cuCNR-CME şi patronatele de specialitate, în care seoferă direcţii de dezvoltare, utilizând statistici şiprognoze.

Colaborarea ICPE ACTEL cu C.E.R. aduce înprim plan necesitatea abordării problemelor destandardizare şi a compatibilizării cu documenteleC.E.I. şi C.E.N.E.L.E.C.

Participarea la competiţia organizată deAMCSIT este o ocazie de a armoniza direcţiileproprii de acţiune cu domeniile de dezvoltareprioritară europeană.

Poate că nu în mod special dirijat spre do-meniul acţionărilor electrice, dar politica de spri-jinire a I.M.M.-urilor cu fonduri bugetare de cătreMinisterul Economiei pentru dezvoltare şi pentrucreşterea competitivităţii, implicarea Camerei deComerţ şi Industrie a Bucureştiului în realizareade contacte şi misiuni economice internaţionalecontribuie şi la dezvoltarea domeniului acţionări-lor electrice.

RRRRII:: ICPE ACTEL este o companie care aajuns la performanţe remarcabile bazându-seatât pe capacitatea propriului colectiv, cât şi pecea a partenerilor. Cum apreciaţi relaţia cupartenerii? Care este rolul acestora în evoluţiacompaniei?

II..PP..:: Activitatea ICPE ACTEL, cu cele douăcomponente majore, cercetarea şi producţia, ar fiimposibilă fără existenţa unor parteneriate, multedintre ele deja tradiţionale.

În cadrul cercetării, parteneriatele se reali-zează cu specialişti de elită, reprezentanţi ai învă-ţământului universitar, ai altor firme de cercetarepentru derularea contractelor din Cadrul PNCDI,iar în domeniul producţiei, cu categorii de furni-zori, constructori de echipamente complexe şibeneficiari.

Parteneriatele tradiţionale de tip integrat cufirme de renume precum Siemens şi SchneiderElectric, furnizori de componente profesionale,conferă produselor noastre un raport optimcalitate/preţ.

Parteneriatele, de asemenea tradiţionale, cuproducători generali de echipamente de forajterestru, de talia UPETROM 1 Mai Ploieşti şi UPETTârgovişte, proprietari de platforme de forajmarin precum GSP Constanţa, cu constructori decentrale electrice ca U.C.M. Reşiţa ne-au stimulatpentru elaborarea de soluţii la cerere, moderne,competitive şi necesare pentru integrarea în



echipamente complexe cu livrare la export.

RRRRII:: ICPE ACTEL furnizează echipamentede acţionări electrice atât pe piaţa internă, cât şipe mapamond. Unde vă regăsiţi pe piaţaromânească şi care este ponderea exportului?

II..PP..:: Situaţia pe piaţa internă referitoare laprodusele ICPE ACTEL este îmbucurătoare pentrufiecare dintre acestea. Deoarece fiecare tip deechipament este bazat pe câte un brevet de in-venţie şi realizat cu comandă numerică şi de ladistanţă, cu componente performante şi având unraport calitate preţ/optim, cu caracteristici puter-nic personalizate şi opţionale, acestea de multeori sunt în topul preferinţelor utilizatorilor.

Astfel, redresorul universal numeric de tipRUN şi sistemul de excitaţie numeric de tip SRATNpentru generatoare sincrone sunt utilizate în circa90% din centralele electrice, de tip hidro şi termo,în cadrul S.E.N.

De asemenea, toate echipamentele destinateforajului marin şi terestru realizate de construc-torii români includ sistemele electrice complexe,de alimentare, comandă, reglare, protecţie şidistribuţie dedicate, de tip SDACRN, de tip DEA/EA, DEC/EC, cu VFD sau SCR realizate de ICPEACTEL, al căror producător este unic în România.

Pe piaţa externă a forajului, ICPE ACTELconcurează cu alte 4 firme europene şi circa 10 dinlume.

Alături de constructorii generali amintiţi,ICPE ACTEL exportă echipamentele destinateforajului în zone de pe mapamond cu condiţii demediu diferite: Rusia, Ucraina, Kazahstan, Franţa,Emiratele Arabe Unite, Republica Moldova.

În urma parteneriatului cu UCM Reşiţa,echipamentele de tip SRATN funcţionează înhidrocentralele construite de acesta în Franţa,Kenya, India, Indonezia, Irak, Republica Moldova,Thailanda, Turcia, Vietnam etc.

Datorită ponderii însemnate a exportului,cifra de afaceri a ICPE ACTEL a avut în ultimii ani oevoluţie pozitivă.

RRRRII:: Imaginea unei companii este dată, fărăîndoială, de valoarea intrinsecă a acesteia, dar eaeste transmisă şi percepută ca atare printr-oactivitate competentă de marketing. Care esteimportanţa pe care o acordaţi acestui aspect?

II..PP..:: Într-o economie internaţionalizată,comunicarea este o condiţie sine qua non. Marke-tingul este una dintre căile de comunicare, cu atâtmai necesară cu cât domeniul nostru nu are niciolegătură cu bunurile de larg consum.

Într-o lume a unei concurenţe acerbe,trebuie să cultivi calitatea şi încrederea bene-ficiarilor. Din această perspectivă, departamentulde marketing se preocupă în permanenţă de

relaţia cu clientul şi feed-back-ul acesteia. Înţelepciunea populară, surprinsă simplu în

formula „ce semeni, aceea culegi” este o prefi-gurare pentru imaginea de firmă la care neaşteptăm: ICPE ACTEL, un brand cunoscut în ţarăşi în lume, cu tradiţie, dedicat domeniului deacţionări electrice de mare putere, susţinut printradiţie, calitate, noutate şi servicii aferente.

Trebuie să subliniem că în viziunea noastră,cercetarea este un instrument de marketing, înlipsa căruia ar fi inexistente soluţiile noi, inova-toare, deschizătoare de noi nişe şi pieţe.

RRRRII:: ICPE ACTEL este considerat ca fiindcontractorul de proiecte de inovare cel maieficient! Ce ne puteţi spune despre valorificarea,eficienţa activităţii de inovare, pornind de lafinanţarea proiectelor de inovare în bazaProgramului INOVARE?

II..PP..:: Programul INOVARE a fost o provocareşi, în acelaşi timp, o oportunitate pe care nu amneglijat-o. Din acest punct de vedere, poate ficonsiderat, în cadrul punctului de mai sus, un altinstrument de marketing.

Asumându-şi riscurile generate de coefi-cienţii de finanţare/cofinanţare din elaborateledevize corespunzătoare contractelor conform Pro-gramului Inovare, ICPE ACTEL a întrezărit în fina-litatea contractelor soluţia inovatoare, necesarăşi, uneori, chiar cerută de beneficiari.

Acesta fiind mobilul, a utilizat toate resur-sele şi a întreprins toate eforturile pentru reali-zarea responsabilă şi cât mai performantă aobiectivelor contractelor, pe care le-a inclus înplanuri de afaceri.

În acest fel, prin transfer tehnologic înpropriul departament de producţie, a fost posibilărealizarea unor echipamente performante, cucalităţi aşteptate de beneficiari şi apreciate şi laexport.

Valorificarea activităţii de inovare, în cifre,este la fel de încurajatoare pentru viitor: în do-meniul forajului, coroborat cu rezultatele contrac-telor cu AMCSIT, s-au vândut produse de peste15,5 milioane de EUR; în domeniul energiei,similar, prin valorificarea cercetărilor din contrac-tele cu AMCSIT, s-au vândut echipamente de circa2 milioane de EUR, majoritatea, şi într-un caz şi înaltul, la export.

Sperăm ca efectele crizei să ne perturbe câtmai puţin şi să putem vorbi în anii viitori deperformanţe noi.RRI

IInntteerrvviiuu rreeaalliizzaatt ddee AAnnccaa PPeerrşşooiiuu



IICCPPEE AACCTTEELL,, îînnttrree ttrraaddiiţţiiee şşii iinnoovvaarree

IICCPPEE AACCTTEELL este un bbrraanndd bbiinneeccuunnoossccuutt îînnRRoommâânniiaa şi în lume, al cărui istoric a fost remarcat înnenumărate ocazii ca fiind o ppoovveessttee ddee ssuucccceess, pe oscenă unde domenii ca cercetarea şi economicul se po-tenţează reciproc, conducând la generarea de perfor-manţe deosebite.

IICCPPEE AACCTTEELL reprezintă astăzi chintesenţa uneissiinneerrggiiii îînnttrree ttrraaddiiţţiiee,, ccuunnooaaşştteerree,, eexxppeerriieennţţăă,, cceerrccee--ttaarree,, pprroodduuccţţiiee,, ccaalliittaattee,, mmaarrkkeettiinngg,, în fapt, compo-nentele administrate cu măiestrie, în ponderi optime,într-un management matur şi susţinut cu entuziasm deconducerea societăţii.

Astăzi, ICPE ACTEL este o societate pe acţiunicomplet privatizată, cu capital integral românesc, de tipIMM, ce îşi extrage esenţa din binecunoscutul ICPE, cucare împarte actul iniţial de constituire din 1950 şi oistorie comună până în 1992, când demarează procesulde privatizare, încheiat în 1999.

Evoluţia societăţii ICPE ACTEL în cei 60 de ani deexistenţă se identifică cu o ppaaggiinnăă ddiinn iissttoorriiaa aaccţţiioo--nnăărriilloorr eelleeccttrriiccee rroommâânneeşşttii,, domeniu căruia se poatespune că i-a fost şi îi este şi în prezent ctitor. De-a lun-gul timpului, s-au sedimentat ddoommeenniiii care au devenitttrraaddiiţţiioonnaallee, precum eenneerrggiiaa,, ffoorraajjuull mmaarriinn şşii tteerreessttrruu,,ttrraannssppoorrttuurriillee, în care s-au înregistrat ppiioonniieerraattee dem-ne de a fi amintite:� 1975 – primele echipamente de acţionare pentru

forajul marin şi terestru din România, unele chiar înpremieră mondială;

� 1976 – echipamente de excitaţie pentru toatăsalba de hidrocentrale de pe Valea Bistriţei;

� 1976 – platforma de foraj marin GLORIA; � 1985 – echipament de acţionare electrică cu con-

vertoare de frecvenţă pentru încălzire tren, exportGermania şi Polonia (LDH 2400 CP);

� 1987 – prima acţionare electrică din Româniapentru propulsie nave (nava PHOENIX);

� 1988 – primele echipamente de acţionare elec-trică pentru protecţie catodică activă a navelor dinRomânia;

� 1989 – prima locomotivă tiristorizată dinRomânia.

AAbboorrddaarreeaa iinnoovvaattiivvăă a tuturor proiectelor, înparalel cu brevetarea soluţiilor, a fost elementul motormajor care a stat la baza întregii activităţi evolutive asocietăţii. Cele câteva zeci de brevete de invenţii în-registrate la OSIM al căror titular este ICPE ACTELconstituie un veritabil tezaur de cunoaştere.

ÎÎnn ccoonntteexxtt ppoossttrreevvoolluuţţiioonnaarr, care a marcat oruptură pentru întreaga economie naţională, ICPEACTEL a ştiut să-şi păstreze echilibrul tocmai datorităbunelor sale jaloane: un colectiv bine format decercetători specialişti, know-how-ul acumulat, dome-niile tradiţionale puternic ancorate în necesităţileeconomice, la care s-a adăugat preponderent impli-carea în contracte de cercetare din PNCDI pe diferiteprograme: AMTRANS, CALIST, RELANSIN, SECURI-TATE; CEEX.

Momentul 11 iiaannuuaarriiee 22000077, care a marcat ade-rarea României la U.E., a reprezentat o nouă provocarepentru ICPE ACTEL, dar şi noi oportunităţi de intrare penoi pieţe de profil. Continuarea participării cu rol decoordonator, dar şi de partener la proiecte din PNCDI2007-2013, concretizate în contracte de cercetareîncheiate cu autoritatea de management AMCSIT şi cuimplicarea unor parteneri tradiţionali de talia U.P.B.,CER, ICPE, ICPE SAERP, DASON ELECTRO şi alţii a fosto soluţie de succes pentru elaborarea de noi concepţii lacheie, cu materializare imediată ca modele experimen-tale şi prototipuri, verificate şi încercate cu metode şiechipamente de specialitate.

Activitatea de cercetare a ICPE ACTEL esteatestată prin Anexa 1 la Decizia ANCS 9634, Instituţii şiunităţi de cercetare-dezvoltare atestate, conform HG Nr.551/2007

În cadrul acestei activităţi creatore s-au întrunitcondiţiile pentru apariţia şi depunerea de noi cereri debrevet de invenţie la OSIM, care, în 2006, a apreciatcalitatea de entitate inventatoare a ICPE ACTEL princonferirea Diplomei cu locul X în Competiţia: Trofeulcreativităţii/ Municipiul Bucureşti/ ediţia a V-a/secţiunea: Cercetare – Învăţământ.

Într-o situaţie de cuantificare a ggeenneerraattoorriilloorr ddeeiinnoovvaarree pprroopprriiii IICCPPEE AACCTTEELL, între cerinţele exprese alebeneficiarilor (26%), atitudinea necesară adoptării

CCoorrnneelliiaa PPOOPPEESSCCUUCercetător principal III, ICPE [email protected]



modelului de succes (17%), identificarea cerinţelorpieţei (10%), cursuri de specialitate (5%), un loc aparteîl ocupă, într-un procent important de 2244%%,, sspprriijjiinniirreeaa şşiiiimmpplliiccaarreeaa aaccttiivvăă îînn îînnddeepplliinniirreeaa oobbiieeccttiivveelloorr pprrooggrraa--mmeelloorr nnaaţţiioonnaallee ddee cceerrcceettaarree..

AAssiigguurraarreeaa rreessuurrsseelloorr uummaannee pentru eficienţacercetării la ICPE ACTEL a fost o condiţie necesară,înţeleasă de managerul societăţii, astfel încât pondereaspecialiştilor este de 33% din total resurse umane.Atragerea tinerilor specialişti este în atenţia perma-nentă a managementului.

AAssiigguurraarreeaa rreessuurrsseelloorr mmaatteerriiaallee pentru activita-tea de cercetare proprie ICPE ACTEL se face cu ponderidiferite, conform graficului, de la bugetul de stat, prinprogramul PNCDI - AMCSIT şi prin investirea unei părţiînsemnate din profitul ICPE ACTEL.

Se poate concluziona că, prriinn ppoolliittiiccaa ddee ffiirrmmăă,,aallee ccăărreeii oobbiieeccttiivvee aammbbiiţţiiooaassee îîii ddeetteerrmmiinnăă aaccţţiiuunniissppeecciiffiiccee,, aaccttiivviittaatteeaa ddee cceerrcceettaarree iinnoovvaattiivvăă,, aapplliiccaattiivvăă şşiiccuu ttrraannssffeerr tteehhnnoollooggiicc ddeevviinnee ppeennttrruu IICCPPEE AACCTTEELL uunniinnssttrruummeenntt iimmppoorrttaanntt ddee mmaarrkkeettiinngg.. Astfel, cceerrcceettaarreeaa,,un domeniu tributar mai ales resurselor materiale,poate să se transforme într-un ppuutteerrnniicc aattuu pentru oactivitate economică profitabilă şi chiar reprezentată laexport.

DDiisseemmiinnaarreeaa rreezzuullttaatteelloorr cceerrcceettăărriiii reprezintăun aspect important, chiar o componentă importantădin politica de marketing a firmei.

Pe lângă participarea la Salonul de InovareAMCSIT (2009), Salonul Cercetării organizat la ROM-EXPO simultan cu TIB (2009), participări la diferitesimpozioane, prezentări în web-situl propriu www.icpe-actel.ro, o cale importantă în acest scop este realizareaşi susţinerea anuală a propriului Simpozion de comu-nicări ştiinţifice, axat pe teme de acţionări electrice, lacare sunt invitaţi specialişti din industrie, instituţii deînvăţământ superior, asociaţii patronale, beneficiari,oameni de afaceri, din ţară şi străinătate. Anul acesta aavut loc la Căciulata cea de-a şasea ediţie anuală, cu oparticipare de peste 100 persoane din mediile amintite,cu tema axată pe cuvintele cheie propuse de U.E. pentruanul 2009, tocmai pentru a evidenţia rolul inovării, şianume: „„EEffiicciieennţţaa eenneerrggeettiiccăă:: iinnoovvaarree şşii ccrreeaattiivviittaattee îînnddoommeenniiuull aaccţţiioonnăărriilloorr eelleeccttrriiccee””.. Discuţiile în acestcadru cu invitaţii şi cu beneficiarii sunt foarte apreciatepentru aducerea în prim plan a elementelor denecesitate care aşteaptă soluţii.

IICCPPEE AACCTTEELL,, eellaabboorraattoorr ddee ssoolluuţţiiii llaa cchheeiiee,,ppuutteerrnniicc ppeerrssoonnaalliizzaattee,, eessttee ttoottooddaattăă pprroodduuccăăttoorr şşiieexxppoorrttaattoorr de echipamente de acţionări electrice demare putere pentru domeniile deja tradiţionale:energie, foraj, industrie.

Echipamentele dedicate domeniului energetic seregăsesc în 90% din centralele S.E.N. din România,precum şi la export, în ţări ca: Franţa, Kenya, India,Indonezia, Irak,Republica Moldova, Thailanda, Turcia,Vietnam.

Sistemele complexe elaborate pentru forajulmarin şi terestru sunt integrate pe toate platformeleromâneşti de foraj marin (Gloria, Fortuna, Orizont,Prometeu, Atlas, Jupiter, Saturn), cât şi pe instalaţii deforaj terestre fixe şi mobile din ţară şi din lume(Emiratele Arabe Unite, Franţa, Kazahstan, Rusia,Republica Moldova, Ucraina).

Este demn de reţinut faptul că IICCPPEE AACCTTEELL eesstteeuunnuull ddiinnttrree cceeii 55 mmaarrii pprroodduuccăăttoorrii eeuurrooppeennii,, uunniicc îînnRRoommâânniiaa,, şşii cceeii 1100 ddiinn lluummee ddee eecchhiippaammeennttee eelleeccttrriicceeccoommpplleexxee ppeennttrruu iinnssttaallaaţţiiii ddee ffoorraajj..

NNoommeennccllaattoorruull ddee pprroodduussee ICPE ACTEL se ba-zează numai pe soluţii cu comandă numerică şi de ladistanţă, realizate cu componente şi tehnici profe-sionale.

PPaarrtteenneerriiaatteellee ttrraaddiiţţiioonnaallee de tip integrat cufurnizori ca Siemens şi Schneider Electric asigurăperformanţe deosebite produselor şi de asemenearaporturi optime calitate-preţ.RRRRII



PPrroodduussee nnooii,, rreezzuullttaattee îînn uurrmmaa ppaarrttiicciippăărriiii IICCPPEE AACCTTEELL llaa CCoommppeettiiţţiiaa ppee PPrrooggrraammuull IInnoovvaarree,,

iinniiţţiiaattăă ddee AAMMCCSSIITT -- PPoolliitteehhnniiccaa

ICPE ACTEL, în calitate de coordonator, are în derulare, la momentul actualICPE ACTEL, în calitate de coordonator, are în derulare, la momentul actual,, 4 contracte4 contracteîncheiate cu Autoritatea de Management-AMCSIT–Politehnica pe programul Inovare,încheiate cu Autoritatea de Management-AMCSIT–Politehnica pe programul Inovare,contracte aflate în diferite etape de evoluţie.contracte aflate în diferite etape de evoluţie.

Instalaţiile de foraj terestre şi marine suntechipamente complexe, care funcţionează în con-diţii deosebite, specifice, cu grad ridicat de risc.ICPE ACTEL realizează pentru aceste instalaţiisisteme de alimentare de la reţea sau grupurimotor-generator, sisteme de acţionare motoareelectrice, de distribuţie si alimentare consumatoriauxiliari. Proiectul asigură, printr-un softwareperformant, integrarea unitară a controlului,comenzilor şi monitorizării acţionărilor din foraj.

Hardware-ul aplicaţiei constă în:� panou operator pentru comandă şi monitori-

zare parametri electrici ai motoarelor princi-pale din instalaţia de foraj (troliu, pompe denoroi, masă rotativă);

� display pentru monitorizare şi analiză valoriparametri proces foraj;

� scaun de comandă dotat cu joy-stick-uri şitastatură pentru selectarea ecranelor de pedisplay;

� software-uri aferente pentru comanda şi moni-torizarea proceselor de foraj;

Cabina, realizată cu dispozitive digitaleperformante, prezintă avantaje mult superioaresoluţiei clasice analogice existentă în majoritateainstalaţiilor de foraj, avantaje care rezidă în totatâtea eelleemmeennttee ddee iinnoovvaarree::� gradul mare de integrare şi centralizare a uni-

tăţilor de monitorizare şi control din întreagainstalaţie, printr-un software specific, care

permite accesul în timp real la parametrii elec-trici ai procesului;

� scalarea soluţiei în funcţie de cerinţele bene-ficiarului;

� accesul mult mai prietenos (imagini sinopticepe monitoare) al operatorului sondor şef lacomanda proceselor instalaţiei de foraj;

� punere în funcţiune şi mentenanţă facile;� flexibilitatea sistemului permite reducerea şi

simplificarea costurilor şi operaţiilor de fabri-caţie; produsul final poate răspunde la even-tuale cerinţe suplimentare, lărgind aria decompatibilitate cu diferite zone geografice.

Reglementările şi standardele evaluate înraportul performanţelor UE privind calitatea, pro-tecţia mediului şi riscul (Dir. Nr. 89/391/CEE, SREN 60079-0/2004; SR EN 60204-1/1998) sunt înde-plinite, având în vedere că sistemul este orientatcătre lucrul în condiţii de mediu ostil, exploziv şipentru procese cu mare potenţial de risc.

Unul dintre principalele avantaje ale nouluiprodus constau în raportul optim preţ/calitate.Complexul noilor funcţii pe care le realizeazăcabina de comandă asigură condiţiile ergonomiceoperatorului şef al instalaţiei foraj şi totodatăelimină pericolul factorilor de risc specifici dome-niului. În câţiva ani de la utilizare, produsul condu-ce la o creştere substanţială a cifrei de afaceri aconstructorilor de instalaţii de foraj şi a contrac-torilor de foraj.

Pentru utilizatori, efectele produsului seapreciază astfel:� soluţia tehnică este realizată cu cele mai noi

echipamente digitale din domeniu;� conduce la utilizarea eficientă de resurse (umane,

energie, costuri); � operare foarte rapidă într-o zonă cu risc maxim;� economii pe seama renunţării la posibile im-

porturi pentru astfel de echipamente;� creştere a duratei de viaţă a infrastructurii din

domeniul de foraj, datorate diagnozei încorpo-rate;

Durata de viaţă a produsului, asigurând

CCaabbiinnăă ddee ccoommaannddăă ppeennttrruu mmoonniittoorriizzaarreeaa şşii ccoonnttrroolluull pprroocceesseelloorr ddee ffoorraajj ssaauu iinndduussttrriiaallee ccuu ggrraadd rriiddiiccaatt ddee rriisscc



Proiectul reali-zează eficientizareaalimentării cu ener-gie electrică a in-stalaţiilor de forajmarin şi terestru dinzone izolate dereţeaua electrică,prin utilizarea uneimicrocentrale elec-trice cu soluţie decoalimentare distri-buită, cu grupuriDiesel-generator şimotoare cu gaz.

M i c ro c e n t r a l aelectrică este con-

stituită dintr-o staţie de comandă şi sincronizaregeneratoare inter-conectată cu până la 5 grupurimotor-generator (3x660 V, 1500A).

Echipamentul electric amplasat în staţierealizează comanda, controlul, protecţia, sincroni-zarea şi cuplarea în paralel a diverselor tipuri degrupuri cu motoare Diesel şi motoare cu gaz, careantrenează generatoarele.

Comanda regimurilor de funcţionare, con-trolul şi protecţia fiecărui grup se realizează, înprincipal, cu ajutorul unui controler cu logică pro-gramată PLC, cu grad mare de flexibilitate deconfigurare software pentru o adaptare facilă ladiverse tipuri de grupuri motor-generator şi lacerinţele de exploatare din staţiile de forajterestre, platforme de foraj marin.

Soluţia realizează egalizarea încărcării înputere activă şi reactivă a grupurilor conectate înparalel, eliminarea şocurilor de putere activă şireactivă, protecţiile specifice pentru motor şigenerator, sincronizarea manuală sau automată,

power magementul, reglarea puterii disponibilefuncţie de sarcină, egalizarea timpilor de funcţio-nare a grupurilor motor-generator.

Nivelul de competitivitate este similar cunivelul de competitivitate de pe piaţa europeană.

În ceea ce priveşte efectele la producătorale produsului, raportul calitate/preţ este com-petitiv pe piaţă deoarece componentele importante(controler cu logica programată, regulatoareWoodward, autosincronizator etc.) sunt profesio-nale. Fabricarea produsului determină creştereacompetitivităţii firmei producătoare pe piaţaconstructorilor şi a contractorilor de foraj.

Pentru utilizatori, avantajele constau înconfigurarea optimă şi facilă a parametrilordiferitelor tipuri de grupuri motor-generator,,creşterea siguranţei şi eliminarea riscurilor înexploatare, calificarea personalului şi crearea denoi locuri de muncă.

Ca avantaje tehnice, se evidenţiază asigu-rarea unei securităţi şi fiabilităţi sporite, utilizareaeficientă în zone izolate a unor surse de alimen-tare alternative cu motoare Diesel, motoare cu gaz,reducerea costurilor mentenanţei, monitorizareaşi eliminarea riscurilor în exploatare, creştereaduratei de exploatare a grupurilor electrogeneprin optimizarea regimurilor de suprasarcină şi aşocurilor de sarcină.

Utilizatorii interni ai produsului sunt firmeconstructoare de echipamente şi instalaţii de foraj((UPETROM 1 Mai-Ploieşti, IPCUP - Ploieşti, UPET-Târgovişte, UZTEL - Ploieşti)),, firme contractoarede foraj: DAFORA Mediaş, FOSERCO Târgu-Ocna,GSP Constanţa, Foraj Sonde Târgu-Mureş, Asocia-ţia Contractorilor de Foraj din România.

Principalii utilizatori externi sunt contracto-rii de foraj din Rusia, Kazahstan, Emiratele ArabeUnite, Indonezia, Irak etc.

calitate şi fiabilitate, este garantată minimum 10ani, cca. 3 ani reprezentând durata de recuperarea investiţiei de cercetare – dezvoltare.

Clienţii potenţiali ai produsului sunt firmeconstructoare de echipamente şi instalaţii de foraj(UPETROM – Ploieşti, IPCUP - Ploieşti, UPET-Târgovişte, UZTEL - Ploieşti) şi firme contractoare

de foraj: DAFORA Mediaş, FOSERCO Târgu-Ocna,GSP Constanţa, Foraj Sonde Târgu-Mureş, Asocia-ţia Contractorilor de Foraj din România (care reu-neşte cel puţin 25 societăţi de foraj din România),care au contracte în diferite zone ale lumii, pre-cum şi alte asociaţii contractoare de foraj similaredin lume.

MMiiccrroocceennttrraallăă eelleeccttrriiccăă ccuu ssoolluuţţiiii ddee aalliimmeennttaarree aalltteerrnnaattiivvee,,ddeessttiinnaattăă iinnssttaallaaţţiiiilloorr ddee ffoorraajj iizzoollaatt

SSiisstteemm ppeerrffoorrmmaanntt ddee eexxcciittaaţţiiee ssttaattiiccăă ccuu rreeggllaarree nnuummeerriiccăă ppeennttrruu ggeenneerraattooaarreellee ssiinnccrroonnee uuttiilliizzaattee îînn uunniittăăţţiillee ddee pprroodduucceerree aa eenneerrggiieeii eelleeccttrriiccee

Produsul este utilizat pentru excitarea excita-tricei generatoarelor sincrone, în scopul reglăriiautomate a tensiunii la bare în hidro-centrale şitermocentrale electrice.

AAvvaannttaajjee tteehhnnoollooggiiccee oobbţţiinnuuttee pprriinn uuttiilliizzaarreeaa

pprroodduussuulluuii ssee rreeffeerrăă llaa::�stabilitatea funcţionării maşinii, în cazul unor

perturbaţii pe reţea determinate de scurt-circuite, de cuplarea sau decuplarea unor mariconsumatori inductivi sau capacitivi;

� timp de răspuns relativ mic al sistemului de



reglare, deci răspuns imediat almaşinii electrice în ceea ce pri-veşte reglarea tensiunii, reglareacurentului de excitaţie, reglareaputerii reactive în funcţie de pute-rea activă şi reglarea factorului deputere;

� siguranţă crescută în funcţionare;� reducerea perioadelor de între-

ţinere şi reparaţie, prin evitareaapariţiei defectelor majore dato-rită monitorizării în timp real aparametrilor funcţionali; la depă-şirea pragului iniţial de alarmare,se afişează un mesaj de averti-zare, iar la depăşirea praguluisecund de alarmare, se dimi-

nuează în limite şi pe o durată detimp prestabilite parametrii defuncţionare;

� lipsa necesităţii corecţiei perio-dice a parametrilor procesului deexcitaţie.

Potenţialii utilizatori ai produ-sului sunt centrale din S.E.N., cupondere însemnată hidro-centralele,care alocă investiţii pentru moderni-zări, precum şi constructori impor-tanţi de centrale electrice, precumU.C.M. Reşiţa, care contracteazălucrări complexe în ţară şi străi-nătate.

SSiisstteemm iinnffoorrmmaattiizzaatt ddee aalliimmeennttaarree şşii pprrootteeccţţiiee iinntteeggrraatt ddeessttiinnaatt iinnssttaallaaţţiiiilloorr ddee aauuttoommaattiizzaarreeşşii tteelleeccoonndduucceerree ddiinn ssttaaţţiiiillee ddee ttrraannssffoorrmmaarree şşii ddiissttrriibbuuţţiiee aa eenneerrggiieeii eelleeccttrriiccee

Echipamentul este compatibil cu cerinţeleinternaţionale cu privire la managementul siste-melor de putere, asigurând alimentarea şi pro-tecţia integrată a instalaţiilor de automatizare şiteleconducere din staţiile de transformare şidistribuţie a energiei electrice, precum şi monito-rizarea on-line a stării de alimentare şi a istori-cului acesteia, printr-un sistem integrabil SSCCAADDAAcu echipamentele deja prezente în staţie.

Sistemul informatizat este conceput dintr-ounitate cu convertoare de putere şi un sistem deanaliză informatizat, de protecţie, monitorizare şicontrol, asistat de calculator, care asigură un ma-nagement electric cu un risc diminuat al consu-matorilor electrici.

PPrrooggrraammeellee ddeeddiiccaattee ssiisstteemmuulluuii aassiigguurrăă::� controlul în timp real al sistemului de alimen-

tare fără întrerupere;� protecţia sistemului de alimentare şi a bateriei

de acumulatoare;� înregistrarea evoluţiei în timp a tuturor mări-

milor monitorizate;

� managementul situaţiilor de alarmare şi ava-riilor în sistem SCADA;

� estimarea perioadei echivalente de funcţionarea bateriei şi a duratei de viaţă rămase;

� setarea valorilor curente sau minime/maximepentru mărimile de control şi cele de atenţio-nare şi avarie;

� protecţie cu parolă pentru accesul la controlulsistemului sau inspectarea bazei de date;

� accesul prin internet, prin sistem protejat, laindicatorii de stare ai sistemului;

� proceduri software de alarmare pentru ca-zurile în care parametrii monitorizaţi depăşescvalorile limită.

AAvvaannttaajjeellee ssppeecciiffiiccee sistemului constau îndurabilitatea şi fiabilitatea echipamentului, imple-mentarea sistemului predictiv de mentenanţă,creşterea duratei de viaţă a bateriei.

Produsul este deja solicitat de un numărmare de utilizatori economici, printre care: socie-tăţile de profil energetic, societăţile RomTelecom,societăţile de îmbunătăţiri funciare, societăţile deforaj terestru şi marin etc.

Produsul, prin caracteristicile funcţionale,tehnice, fiabilitate şi o mentenabilitate ridicată,oferă utilizatorului siguranţă în exploatare, redu-cerea costurilor de exploatare, reducerea costu-rilor de montaj şi punere în funcţiune.

Pe baza unui studiu de piaţă şi a planului deafaceri, se determină noi efecte precum: creştereacompetitivităţii, consolidarea producătorului pe pia-ţă, creşterea productivităţii, crearea de noi locuride muncă, calificarea personalului de execuţie.RRI



RReevviissttaa rroommâânnăă aa iinnoovvăărriiii:: ICPE ACTELeste o companie certificată de SRAC pentrusistemele de management al calităţii, almediului, al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.Care a fost motivaţia acestor certificări?

LLuummiinniiţţaa GGrroossooşşiiuu:: Aderarea, în mod plasticspus înregimentarea „benevol”, a ICPE-ACTEL lastandarde de management, a parcurs etapelenecesare, etape care au coincis cu maturizarea,dezvoltarea şi atingerea succesului în afaceri,pentru societatea ICPE ACTEL S.A.

Astfel, în 1999, previzionând pozitivitateadirecţiei României, cu ţinta efectivă intrarea înUE, ICPE ACTEL, prin conducătorii săi a luatdecizia strategică de a implementa un sistem deasigurarea calităţii, conform ISO 9001:1994, dinnecesitatea de a câştiga şi menţine încredereaclienţilor existenţi şi potenţiali că produsele ICPEACTEL sunt comparabile ca performanţe cuproduse similare existente pe piaţa internă, darşi internaţională.

În 2003, s-a implementat şi certificat unnou sistem de management al calităţii, de dataaceasta, conform ISO 9001:2000, care promovaprincipiile managementului modern şi tratareaactivităţilor ca procese.

Integrarea României în Uniunea Euro-peană a ridicat stacheta cerinţelor de pe piaţa demărfuri la niveluri noi, ceea ce a devenit o provo-care şi pentru conducătorii ICPE ACTEL. Aceştiaau răspuns prompt, în anul 2006, prin implemen-tarea în organizaţie a unui sistem integrat demanagement pentru calitate, mediu, sănătate şisecuritate ocupaţională – SIMCMSSO, sistem

„„FFuunnccţţiioonnaarreeaa eeffiiccaaccee aa pprroocceessuulluuii ddee

îîmmbbuunnăăttăăţţiirree ccoonnttiinnuuăă eessttee mmăăssuurraa

ccrreeaattiivviittăăţţiiii ppeerrssoonnaalluulluuii IICCPPEE AACCTTEELL..””

LLuummiinniiţţaa GGRROOSSOOŞŞIIUUCercetător principal III,Manager Sistem integrat Calitate, Mediu, SSMICPE [email protected]


recertificat în iunie 2009, în conformitate cu

standardele actualizate.

RRRRII:: Satisfacerea cerinţelor clientului esteo sintagmă care face apel la bun simţ, respect,corectitudine. Care este aportul unui SMC laatingerea unui nivel optim de satisfacţie aclienţilor, dar şi a furnizorilor?

LL..GG..:: În SIMCMSSO, satisfacerea clienţilor

nu este lăsată la nivelul bunului simţ. Dacă s-ar

urma doar acest deziderat, ICPE ACTEL s-ar

mulţumi să respecte cerinţele contractuale cu

clientul, în contextul legislativ impus de autorităţi.

„Orientarea către client” este mult mai

mult. Este o cerinţă ISO 9001, în baza căreia ICPE

ACTEL cercetează, proiectează, produce, livrează

şi oferă servicii, pentru a satisface nu numai

cerinţele, dar şi nevoile, năzuinţele, aspiraţiile

clientului existent sau potenţial, pe piaţa internă

sau externă, în contextul protejării mediului şi

ţinând sub control riscul de incidente şi de

îmbolnăviri profesionale. Pentru acestea, deter-

minăm cerinţe implicite, menţinem canale per-

manente de comunicare a feedbackului, moni-

torizăm gradul de mulţumire, analizăm periodic

aceste date pentru a depista permanent domenii

de îmbunătăţire a relaţiei noastre cu clienţii.

În ceea ce priveşte furnizorii, relaţiile şi

cerinţele sunt diametral opuse tratării relaţiei cu

clienţii.

Prin SIMSMSSO, suntem pregătiţi să

aplicăm furnizorului controlul necesar, pentru ca

produsul aprovizionat să fie conform cu cerinţele

de aprovizionare determinate; să evaluăm şi să

selectăm furnizorii, pentru a determina capabi-

litatea acestora de a furniza produsele solicitate;

să practicăm verificarea produsului aprovizionat,

pentru a ne asigura că acesta este în conformitate

cu cerinţele de aprovizionare specificate, în care

includem cerinţe de mediu şi cerinţe privind SSO;

să analizăm datele rezultate în urma controlului şi

a verificărilor aplicate asupra furnizorilor şi

asupra produsului aprovizionat, pentru a evalua

eficacitatea sistemului integrat de management şi

a depista domenii de îmbunătăţire.

Deşi modul de tratare este diferit pentru

furnizori şi clienţi, totuşi există indicatori comuni

ai acestor relaţii, printre care tratarea cu profe-

sionalism şi seriozitate a tuturor problemelor,

stabilirea şi clarificarea cerinţelor, inclusiv eva-

luarea posibilităţilor, aplicarea controlului, dar şi

monitorizarea rezultatelor controlului şi analiza

rezultatelor controlului.

Principalul nostru obiectiv este îmbună-

tăţirea relaţiilor şi depistarea posibilităţii de par-

teneriat atât cu clienţii, cât şi cu furnizorii.

RRRRII:: ÎÎnn ccee ssee ttrraadduuccee,, ccoonnccrreett,, îîmmbbuu--nnăăttăăţţiirreeaa ccoonnttiinnuuăă aa ffuunnccţţiioonnăărriiii pprroocceesseelloorr??

LL..GG..:: Îmbunătăţirea continuă este o cerinţă

concretă a standardelor de referinţă, aplicată

diferenţiat în sistemul calităţii, pe de o parte, şi în

sistemele de mediu, SSO, pe de altă parte.

În cele trei sisteme de management, îmbu-

nătăţirea continuă se asigură prin politica şi

obiectivele specifice, se aplică prin programul de

implementare, se supune controlului operaţional

al proceselor şi se analizează în etape inter-

mediare şi la final.

Domeniile de îmbunătăţire se determină,

însă în mod diferenţiat în cele trei sisteme.

Pentru procesele din sistemul calităţii,

îmbunătăţirea continuă este rezultatul analizelor.

Pentru fiecare proces în parte, domeniile de îmbu-

nătăţire se depistează prin analizele efectuate

asupra neconformităţilor, reclamaţiilor de la clienţi,

acţiunilor corective (AC) şi acţiunilor preventive

(AP).

Pentru mediu şi SSO, îmbunătăţirea continuă

se realizează prin angajamentul conducerii la vârf,

căreia la noi în organizaţie i se alătură întreaga

echipă de conducere pe niveluri relevante. Proce-

sul de îmbunătăţire continuă se aplică în preve-

nirea poluării, prevenirea apariţiei incidentelor şi

a îmbolnăvirilor profesionale, prin angajarea

continuă a conducătorilor de activităţi.

Recomandări pentru îmbunătăţire sunt

făcute de responsabilii de mediu şi SSM, prin ra-

poarte periodice privind performanţa de mediu şi

SSM, dar pot veni şi de la angajaţi, prin aplicarea




procesului de participare şi consultare.

Prin analiza periodică asupra funcţionării

SIMCMSSO, conducerea la vârf este cea care de-

termină oportunităţile de îmbunătăţire continuă.

RRRRII:: Am văzut, în halele de lucru alecompaniei, oameni dedicaţi activităţii prestate;calmi, cooperanţi, cu conştiinţa împlinită a lucru-lui bine făcut. Care sunt jaloanele politicii depersonal a companiei pentru a crea oamenilorsatisfacţie în muncă şi în carieră?

LL..GG..:: Politica de personal este corelată cu

scopul societăţii, cu legislaţia şi reglementările

aplicabile şi cu cerinţele sistemelor de manage-

ment pentru calitate, mediu, SSM, aşa cum sunt

ele descrise de standardele de referinţă.

Personalul, care influenţează conformi-

tatea produselor cu cerinţele, este selectat în con-

formitate cu studiile, instruirea, abilităţile şi expe-

rienţa sa profesională. Lucrăm deci cu oameni al

căror profesionalism şi a căror competenţă sunt

verificate şi testate încă de la primii paşi în

această societate, iar faptul că provenim dintr-un

institut de cercetare pentru industria electro-

tehnică ne conferă norocul moştenirii unui

personal care pune pasiune şi suflet în activitatea

pe care o prestează. Aceşti oameni, cercetători

sau muncitori, stăpânesc secretele meseriei lor şi

sunt, în acelaşi timp, instructori şi exemple pentru

tinerii angajaţi.

În politica de personal un loc important îl

ocupă, de asemenea, preocuparea pentru instru-

ire şi perfecţionare profesională, pentru angajaţii

tineri şi nu numai.

O altă caracteristică importantă a politicii

de personal este responsabilizarea şi comuni-

carea acestor responsabilităţi către personalul

angajat. Comunicarea responsabilităţilor se asi-

gură prin fişa postului, procedurile aplicabile

locurilor de muncă, deciziile punctuale etc.

Un element foarte important în manage-

mentul SSO este participarea şi consultarea

angajaţilor. Această cerinţă de standard se asigură

prin implicarea angajaţilor în evaluarea perico-

lelor, evaluarea riscurilor şi stabilirea controa-

lelor; prin implicarea în investigarea incidentelor,

prin participare la dezvoltarea şi analiza politicilor

şi a obiectivelor SSO.

Prin această participare, angajatul ICPE

ACTEL conştientizează şi beneficiază de rolul său

determinant în luarea deciziilor privind reducerea

riscurilor la care se expune în timpul activităţilor

sale.

RRRRII:: Cum este stimulată creativitatea

personalului?

LL..GG..:: Creativitatea este sarcină de serviciu

în compartimente cum sunt Cercetare, Proiectare

– Dezvoltare şi este permisă în zona productivă,

pentru construirea de SDV-istică, fără a se

interveni în proiectul de execuţie.

Pentru a estima măsura creativităţii

personalului ICPE ACTEL, trebuie să revenim la

conceptul de îmbunătăţire continuă, pentru că

acest concept se bazează pe creativitatea, pe forţa

de a găsi soluţii noi, pe experienţa generatoare de

care dau dovadă angajaţii unei organizaţii.

Funcţionarea eficace a procesului de

îmbunătăţire continuă este, în cele din urmă,

măsura creativităţii personalului ICPE ACTEL.

În urma analizei privind evoluţia SIMCMSSO,

din anul 2000 şi până în anul 2008, s-a determinat

că, deşi numărul neconformităţilor, al acţiunilor

corective, al acţiunilor preventive este aleator,

legea de evoluţie fiind dată de factori interni şi

externi, uzuali sau critici, între 85% şi 100% din

aceste acţiuni s-au dovedit a fi îmbunătăţiri ale

sistemului integrat de management.

Aceste îmbunătăţiri sunt, în mod incon-

testabil, rodul creativităţii manifestate fără con-

strângere de personalul ICPE ACTEL, creativitate

aplicată asupra activităţilor desfăşurate şi având

ca rezultat produsele şi serviciile pe care organi-

zaţia le eliberează pe piaţă, pentru a da satisfacţie

clienţilor săi.RRI

IInntteerrvviiuu rreeaalliizzaatt ddee AAnnccaa PPeerrşşooiiuu


SSTTUUDDIIII DDEE CCAAZZCompanii de succes

Institutul de Bioresurse Alimentare (I.B.A.) a fost înfiinţat în anul2000, ca institut de cercetări în industria alimentară, în subordinea Minis-terului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu venituri integralextrabugetare obţinute din: � proiecte în programe naţionale şi internaţionale de cercetare-dezvol-

tare-inovare obţinute prin competiţie;� proiecte în programe de cercetare prioritare prin licitaţie;� comenzi şi contracte de prestări servicii în domeniile de activitate spe-

cifice: analize de laborator, consultanţă, pregătire profesională, asis-tenţă tehnică etc.

Activitatea I.B.A. (http://www.bioresurse.ro/) este orientată sprecercetarea fundamentală, aplicativă şi demonstrativă şi spre servicii: ana-lize de laborator pentru terţi, teste acreditate la nivel naţional, notificareasuplimentelor alimentare în vederea comercializării lor. În cadrul I.B.A. sedesfăşoară activităţi originale de utilitate naţională:� realizarea de produse alimentare pentru intoleranţe şi alergii

alimentare;� detectarea Organismelor Modificate Genetic prin 2 metode alternative

(Elisa şi RT-PCR), I.B.A. participând la controlul oficial organizat deMinisterul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru semin-ţele de soia;

� detectarea micotoxinelor din produse agroalimentare prin metodaElisa (ochratoxină, aflatoxine totale, deoxinivalenol, zearalenonă) şiprin metoda HPLC (patulină din sucul de mere – metodă acreditată);

� studii de migrări ale componentelor din ambalaje în alimente utilizândsimulanţi alimentari;

� detectarea unei game largi de metale grele şi contaminanţi chimici înambalaje şi produse alimentare;

� determinarea calităţii grâului din recolta anuală;� organizarea şi întreţinerea punctului naţional de contact BioNCP

pentru tema 2 din cadrul Programului European de Cercetare FP7 şireprezentarea prin 2 experţi în Comitetul de Program al FP7.

În cadrul I.B.A. se derulează proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare la nivel naţional şi internaţional. Valorificarea rezultatelor cerce-tărilor s-a făcut în funcţie de tematica fiecărui proiect, prin:� transferul de tehnologii şi produse noi la agenţii economici beneficiari;� îmbunătăţirea infrastructurii proprii prin realizarea unor noi labo-

ratoare pentru evaluarea ambalajelor, determinarea micotoxinelor dinproduse agroalimentare, detectarea organismelor modificate geneticOMG si participarea la controlul oficial organizat de Ministerul Agri-culturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, precum şi organizarea func-ţională a organismului de certificare HACCP, OCS.HACCP I.B.A.;

� elaborarea, validarea şi acreditarea de metode pentru controlul

MMaannaaggeemmeettuull ssttrraatteeggiicc aall IInnssttiittuuttuulluuii ddee BBiioorreessuurrssee AAlliimmeennttaarree

îînn ddoommeenniiuull ssiigguurraannţţeeii aalliimmeennttaarree

NNaassttaassiiaa BBEELLCC**

**NNaassttaassiiaa BBeellcc estedr.ing., cercetător ştiinţificprincipal gradul I, Director General alInstitutului de BioresurseAlimentare, Bucureşti;• Conferenţiar laU.A.S.M.V. Bucureşti,Facultatea deBiotehnologii;• Membru asociat alAcademiei de ŞtiinţeAgricole şi Silvice;• Ordinul Meritul Agricolîn Grad de Cavaler, în2007;• Diploma de Excelenţăpentru participarea laprogramul Cadru deCercetare European,acordată de ANCS, în2006;• Medalie de argint laSalonul Inventika,Bruxelles, 2000, pentrubrevetele referitoare latehnologiile de elaborare aproduselor fără gluten;• Delegat naţional alRomâniei la AsociaţiaInternaţional� a Chimiei şiTehnologiei Cerealelor,[email protected]



calităţii produselor agroalimentare şi al amba-lajelor de uz alimentar;

� publicarea rezultatelor parţiale şi finale înreviste de specialitate;

� prezentarea rezultatelor la comunicări ştiin-ţifice naţionale şi internaţionale;

� prezentarea proiectelor pe site-ul institutului;� elaborarea de manuale de prezentare a produ-

selor realizate în proiecte;

� elaborarea de ghiduri de bune practici înfuncţie de tipul de proiect;

� elaborarea de broşuri informative privindsubiecte de interes;

� participarea la târguri şi expoziţii naţionale.

I.B.A. are o intensă activitate internaţională.Astfel,, în cei nouă ani de activitate, I.B.A. a fostimplicată în 17 proiecte europene:

PPrrooggrraamm PPrrooiieecctt

PC5 Flair Flow 4 Europe - Disseminating the results of EU food research projects to small andmedium sized food industries, health professionals and consumer groups through a 24-country dynamic system, Contract QLK1-CT-2000-00040

PC6 Food Link - Linking Associated Candidate Countries and EU Member States food sectorswith a view to higher level of participation in the FP6 projects, 003321/2004TrainNet Future - Training network for National Contact Points and support organisationwith a focus on Candidate Countries in areas of food quality and safety, project506518/2004 CEC Animal Science – Support to Animal Science Organisation from Central EuropeCandidate Countries, project 506087/2003EU AGRIMAPPING - Mapping and foresight of the EU agricultural research policy, project022801/2006HENVINET - Health and Environment Network, project 037019/2006MEDA GO TO EUROPE - Enhancing the participation of Mediterranean countries in the areaof Food, Agriculture and Biotechnology in Framework Programme 7, project 031713/2006 FunctionalFoodNet - Exploitation of functional food science by creating a Europeannetwork of food industries.

PC7 BIO Network NCP - A Network of National Contact Points providing cutting-edge NCPservices to the knowledge Based Bio-Economy research community, 2113637/2008.AgriFoodResults - European initiative for a better use of the results of agri-food research

EUREKA EUREKA, E!3038-EUROAGRI+ Umbrella: Innovative and Advanced Technologies ForAgriculture, Food And Feed Industries, 2003-2009 E! 4914-EUROAGRI FOODCHAIN Umbrella, 2009-2013

Bilaterale Introduction of advanced technology for continuous production of multi grain products fornutrition of children, project PSOO/RM/1/27Breadmaking of gluten-free rice bread using hydrophobically substituted cellulosederivatives and barley b-glucan, project C18313/10.12.2002

Leonardoda Vinci

Sensorial - Eurocompetences transfer in vocational guidance for specialists in foodsensorial analysis field, project RO/2004/93046/EXFoodSafe – Food Safety for teachers: training package, project PT/04/B/F/PP-159055/2004

Socrates(ERASMUS 3)ThematicNetwork

ISEKI_Food 2 - Integrating Safety and Environment Knowledge In Food towards EuropeanSustainable Development, project 226032-CP-1-2005-1-PT-TN ISEKI_Food 3 – Innovative Developments and Sustainability of ISEKI_Food, project 142822-LLP-1-2008-PT-ERASMUS-ENW



Program Proiect

RREELLAANNSSIINN Tehnologie de obţinere a cărnii de porc în sistem ecologic

AAGGRRAALL

Proiectarea tehnologiilor de obţinere a legumelor în condiţii ecologice în spaţiuprotejat în contextul unei dezvoltări durabile a ecosistemului agricolSiguranţa alimentară pe filiera grâuluiStabilitatea sistemului produs-ambalaj la conservarea produselor alimentare înambalaje metalice lăcuiteAplicarea sistemului de management al siguranţei alimentului, pe baza principiilorHACCP – studiu de caz pentru industria cărniiReducerea conţinutului de micotoxine la porumb prin aplicarea mai multor strategiide protecţie a culturiiInstituirea managementului tehnic şi economic al calităţii pe filiera produseloragricole în condiţiile asigurării eficienţei economice şi alinierii la reglementările U.E.

BBIIOOTTEECCHH

Crearea unui laborator pentru controlul micotoxinelor din produsele agroalimentareStudiul efectelor iradierii cu electroni acceleraţi şi microunde asupra unor produse cuutilizare alimentară şi terapeuticăMetodă alternativă de determinare a unei micotoxine (DON) cu risc crescut pentrusiguranţa alimentarăControlul analitic al proteinelor CP4 EPSPS din soia şi Cry1Ab din porumb utilizândmetode imunoenzimatice

IINNFFRRAASS

Organizarea structurală şi funcţională a unui organism de certificare HACCP pentruindustria alimentarăOrganism de inspecţie şi certificare pentru produse agroalimentare ecologice sauconvenţionale

CCEEEEXX--AAMMCCSSIITT

Materiale micro şi nanostructurate pentru producţii noi în construcţii, siguranţă agro-alimentară şi bioinginerieSiguranţa alimentară pe filiera producerii şi procesării legumelor şi fructelor

CCEEEEXX--CCNNMMPP

Impactul micotoxinelor produse de specii de fungi ale genului Fusarium, asupralanţului alimentar; investigarea unor metode de contracarare a toxicităţii acestora înscopul îmbunătăţirii calităţii şi securităţii alimentare la nivelul standardelor impusede aderarea la UECercetări privind siguranţa alimentară prin utilizarea de sisteme de ambalareinteligentă a produselorStudiul utilizării unor metode şi tehnici de combatere a agenţilor patogeni şidăunătorilor plantelor cultivate în agricultura cu input-uri reduse, în scopul diminuăriipoluării mediului ambiant şi integrării cercetării româneşti în programele europeneSistem integrat de management al riscului contaminării porumbului cu aflatoxine întimpul vegetaţieiTehnologii şi instalaţii performante pentru uscarea convectivă a legumelor şi fructelorspecifice României, în vederea obţinerii de produse deshidratate conform normelorUEModularea apoptozei induse de micotoxine în linii celulareDezvoltarea unui sistem de prevenire a contaminării cu fungi toxinogeni a produseloragro-alimentare prin intermediul microbiologiei previzionale şi a tehnicilor de biologie

11.. AAccttiivviittaatteeaa îînn ddoommeenniiuull ssiigguurraannţţeeiiaalliimmeennttaarree

11..11.. OOrriieennttaarreeaa aaccttiivviittăăţţiiii ddee cceerrcceettaarree–– ddeezz--vvoollttaarree--iinnoovvaarree îînn ddoommeenniiuull ssiigguurraannţţeeii aalliimmeennttaarree

În ultimii 5 ani, I.B.A. a participat laelaborarea a 39 proiecte de cercetare în domeniulsiguranţei alimentare, coordonând 19 dintreacestea:



Program ProiectmolecularăModel de monitorizare a contaminării cu metale grele a alimentelor pe bază de peşteşi a riscului asupra sănătăţii consumatorului

CCEEEEXX--MMoodduull IIVV

Implementarea unei metode performante de determinare a patulinei din sucul demere, în scopul asigurării siguranţei alimentareValidarea şi acreditarea metodelor de analiză prin AAS a metalelor grele, din ambalajede uz alimentar, cu impact asupra mediuluiEvaluarea conformităţii produselor tradiţionale din România faţă de cerinţelelegislative de siguranţă alimentară, în vederea certificării pe baza principiilor HACCPImplementarea metodelor analitice calitative şi cantitative prin tehnologia ADN-PCRpentru detectarea OMG autorizate/ neautorizate în alimente, ingrediente, seminţe

PPNNCCDDII IIII--PPaarrtteenneerriiaatt

Materiale termoplastice biodegradabile din resurse regenerabile pentru ambalajeecologice în scopul reducerii poluării şi a impactului negativ asupra mediuluiSistem integrat pentru reducerea contaminării cu fungi şi micotoxine în industriapanificaţiei, în scopul creşterii siguranţei alimentare Reducerea nivelului de microelemente minerale din dejecţiile de porc prin înlocuireapremixurilor chimice cu aditivi fitogenici şi preparate enzimatice, cale de promovare aagriculturii sustenabileImplementarea unor metode performante pentru determinarea reziduurilor de nitraţi,dioxine (dibenzo-p-dioxine policlorurate PCDD) şi furani (dibenzofurani policloruraţiPCDF) din alimente, în conformitate cu exigenţele UE Cercetări privind dezvoltarea unui sistem informatizat pentru controlul ambalajelorutilizate în industria alimentară, în vederea creşterii siguranţei alimentare aconsumatoruluiEvaluare a condiţiilor de producţie din fermele româneşti de acvacultură în sistem desiguranţă alimentară prin abordarea principiilor HACCPNanocompozite bioactive pentru ambalaje alimentare ecologiceCercetări complexe privind stabilirea de markeri biochimici specifici pentru produselactate regionale în vederea îmbunătăţirii trasabilităţii acestora pe lanţul alimentartotalDezvoltarea şi modernizarea foliilor alimentare pe bază de biopolimeri şi agenţiantimicrobieni naturali pentru creşterea securităţii alimentareAmbalaje speciale din fibre celulozice – o alternativă viabilă pentru protecţia şisecuritatea alimentelor

PPLLAANNSSEECCTTOORRIIAALLMMAAPPDDRR

Elaborarea sistemului trasabilităţii siguranţei produselor agroalimentare şialimentare în cadrul lanţului alimentar total

SSAAPPAARRDD--MMăăssuurraa 11..22

Modernizarea spaţiilor existente şi dotarea cu aparatură a laboratoarelor Institutuluide Bioresurse Alimentare pentru controlul siguranţei şi calităţii produseloralimentare şi a ambalajelor acestora

Activitatea de cercetare se desfăşoară încadrul compartimentului CCoonnttrroolluull CCaalliittăăţţiiiiPPrroodduusseelloorr AAggrrooaalliimmeennttaarree şşii aa AAmmbbaallaajjeelloorr ddee uuzzAAlliimmeennttaarr,, prin 4 colective: Fizico-chimice;Microbiologie–ELISA; Ambalaje de uz alimentar;Analize moleculare, precum şi în statia pilot decare institutul dispune.

Pe langă activităţile de cercetare, în cadrullaboratoarelor se efectuează şi analize de labora-tor pentru terţi, consultanţă şi pregătire profesională.

Analizele de laborator sunt în mare parteacreditate la nivel naţional de catre RENAR şiautorizate de către ANSVSA. (http://www.bioresurse.ro/servicii.php).


11..22.. SSttrraatteeggiiaa ddee ddeezzvvoollttaarree aa IInnssttiittuuttuulluuii ddeeBBiioorreessuurrssee AAlliimmeennttaarree îînn ddoommeenniiuull ssiigguurraannţţeeiiaalliimmeennttaarree

Calitatea alimentelor este reprezentată atâtde calitatea materiilor prime şi a ingredientelor,cât şi a modulului de operare şi procesare peîntreg lanţul alimentar. Pe lângă aceste aspecte,ambalarea întregeşte această calitate, făcând caalimentul să fie protejat, uşor de manipulat. Cere-rea de produse alimentare care se consumă directtinde să crească, datorită mobilităţii oamenilor,ceea ce creşte importanţa ambalajului în asigu-rarea siguranţei alimentului.

Cercetarea trebuie să găsească soluţiipentru producerea de alimente procesate, care seconsumă ca atare, ambalate, sigure.

Cerinţele alimentare situează pe primulplan, menţinerea stării de sănătate a organismuluiuman şi prevenirea apariţiei bolilor.

S-a demonstrat că 2/3 dintre boli suntcauzate de alimentaţie (calitate, cantitate, com-portament alimentar etc.). Studii realizate în maitoate ţările occidentale au arătat că sume foartemari alocate pentru menţinerea sănătăţii ar puteafi economisite dacă s-ar investi mai mult în pre-venirea îmbolnăvirilor şi, mai specific, în cerce-tările din domeniul alimentar.

Percepţia consumatorului s-a schimbatsubstanţial în ultimii ani şi tinde către un nivel maiînalt de conştientizare în ceea ce priveşte încre-derea în alimente. Consumatorii români au înce-put să fie tot mai interesaţi de calitatea alimen-telor, modul în care sunt produse, punându-şi totmai des întrebări referitoare la igiena produseloralimentare existente pe piaţă.

Igiena alimentului arată că produsul nuconţine microorganisme, contaminanţi şi reziduurisau substanţe otrăvitoare care să cauzeze boli.

Una dintre cerinţele cele mai importante aleconsumatorilor este diminuarea reziduurilor şicontaminanţilor pe care cercetarea este obligatăsă o ia în considerare.

Sunt necesare cercetări privind metode deanaliză şi testare de acurateţe înaltă, fezabile,senzitive, rapide în vederea asigurării siguranţeialimentare.

Sunt, de asemenea, necesare cercetări caresă identifice riscurile la care este supus orga-nismul uman din cauza alimentelor: noi patogeni,zoonoze, agenţi toxici, iradiere, posibile efecte aleingineriei genetice sau ale noilor tehnici deprocesare, precum şi cercetări privind potenţialul,pe termen lung, teratogenic, mutagenic şioncologic al contaminanţilor alimentari.

În esenţă, luarea deciziei de a consuma un

aliment se bazează pe sintagma „aliment în carepot avea încredere”. Această sintagmă este legatăde anumite elemente: nevoi, cultură, religie,tradiţii, obiceiuri alimentare, marcă, producător,compoziţie, ambalaj etc.

Siguranţa alimentară este, totuşi, garantatănu numai prin fabricarea sigură a produselor, ciprin luarea în considerare a întregulului lanţalimentar, prin abordarea conceptului „from farmto fork”, dar şi având în vedere trasabilitateaproduselor alimentare „from fork to farm”.

Trebuie avută în vedere, totodată, şi oabordare de sisteme, gen „Siguranţă prin pro-iectare” (Safety by design), care se bazează peevaluarea riscului, managementul de risc şiinstrumentele de detecţie şi anticipare aleacestora.

Siguranţa alimentară, prin siguranţaproduselor alimentare, ca şi a ingredientelor lor,este susţinută, în prezent, prin date şi informaţiirezultate din testele pe animale; acest mod deabordare constituie o problemă de etică profe-sională mult discutată şi o preocupare a consu-matorilor, care nu agreează acest mod de abor-dare a cercetărilor.

Descoperirile recente făcute în genetică,sprijinite de ştiinţele matematice şi de infor-matică, au avut ca rezultat dezvoltarea rapidă agenomicii, metabolomicii şi proteomicii. Aceastăsituaţie, împreună cu abordarea sistemului „sigu-ranţă prin proiectare” ar putea contribui, în viitor,la rezolvarea preocupărilor consumatorului,pentru o reducere a numărului de animale folositeîn experimentări sau chiar la eliminarea acestormetodologii.

Aceste noi tehnologii şi aplicaţii vor servi lasatisfacerea cererilor şi aşteptărilor societăţii şi,de asemenea, la îmbunătăţirea calităţii evaluăriigenerale risc/beneficiu.

Societatea trebuie să fie informată asupraschimbării eventualelor scenarii. Educarea consu-matorilor şi comunicarea eficientă a pericolelor lacare aceştia se pot expune vor fi necesare pentrua da consumatorilor o explicaţie mai clară asuprariscurilor legate de siguranţa alimentară şi a încu-raja modificarea comportamentului acestora, acolounde este nevoie.

Implementarea sistemelor de siguranţăalimentară se va face pe produs (grupă de pro-duse), iar noile metode de evaluare a riscului vorfurniza informaţii asupra nivelului acestuia. Înfuncţie de nivelul de risc, alimentele se pot clasi-fica în clase de siguranţă şi vor fi etichetate cores-punzător.

Promovarea cercetării şi dezvoltarea cu-




noaşterii în acest amplu domeniu reprezintăobiective importante ale strategiei privind sigu-ranţa alimentară. Acestea vor permite industrieialimentare să-şi dezvolte propriile instrumente dereducere a riscului.

22.. DDeezzvvoollttaarreeaa iinnffrraassttrruuccttuurriiii şşiiccrreeşştteerreeaa ccoommppeetteennţţeeii îînn ddoommeenniiuullddee aaccttiivviittaattee aall IInnssttiittuuttuulluuii ddeeBBiioorreessuurrssee AAlliimmeennttaarree

Strategia de dezvoltare a I.B.A are ca obiec-tiv general dezvoltarea şi creşterea competiti-vităţii şi calităţii activităţii de cercetare-dezvoltareşi extensie pe lanţul alimentar, astfel încât, pepiaţa României să existe alimente sigure, în careconsumatorii să poată avea încredere.

În vederea îmbunătăţirii infrastructurii şi acreşterii competenţei activităţii de cercetare aleI.B.A., se derulează în cadrul institutului, con-tractul de finanţare nr. 15/01.03.2009, pentruacordarea de fonduri nerambursabile, în cadrulProgramului Operaţional Sectorial „CreştereaCompetitivităţii Economice”, POS-CCE, Axa prio-ritară 2 Competitivitate prin Cercetare, DezvoltareTehnologică şi Inovare, Domeniul major deintervenţie 2.2, Operaţiunea 2.2.1, în valoare de37.100.157 lei, pentru implementarea proiectuluinr.139/2664 cu titlul „Creşterea calităţii şicompetitivităţii activităţii de cercetare-dezvoltarea Institutului de Bioresurse Alimentare”, acronimBBIIOOCCAALLIITT. Proiectul este finanţat prin FondulEuropean de Dezvoltare Regională. (http://www.biocalit.bioresurse.ro/). Obiectivul general al pro-iectului îl reprezintă organizarea structurală şifuncţională ale Institutului de Bioresurse Ali-mentare, prin dezvoltarea activităţii de cercetare-dezvoltare.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:� construcţia şi dotarea a 5 laboratoare pe

subdomenii noi: analiză senzorială, biochimiecoloidală, rezonanţă magnetică nucleară(RMN), nutriţie şi cromatografie;

� construcţia şi echiparea a 3 staţii pilot decercetare în domenii noi: procesare legume –fructe, procesare carne, respectiv, procesarecereale şi făinuri, în cadrul compartimentuluide încercări pilot şi producţie;

� organizarea structurală şi funcţională a unuicompartiment, nou, de cercetări interdis-ciplinare (în domeniile economic, social şi demediu - termen consacrat în UE: “consumersciences”);

� construcţia şi dotarea unui serviciu de docu-mentare şi diseminare informaţii: sală de con-

ferinţe, bibliotecă şi activitate de informare şidiseminarea informaţiilor.

� construcţia de laboratoare şi alte încăperipentru activităţi deja existente: laboratorfizico-chimice, laborator microbiologie, labo-rator analize moleculare (PCRs – PCR şielectroforeză), laborator ambalaje, laboratorElisa, organism de certificare OCS.HACCP/IBA,centru de diseminare Organisme ModificateGenetic şi centru de nutriţie, administrativ.

Obiectivele strategice ale proiectului sunt:1. Creşterea calităţii şi eficienţei activităţii

de cercetare-dezvoltare desfăşurată în I.B.A. sevor realiza prin:� ccrreeaarreeaa uunnuuii mmeeddiiuu ddee cceerrcceettaarree ddee eexxcceelleennţţăă

llaa nniivveell eeuurrooppeeaann, în vederea participării înconsorţii internaţionale de cercetare, prinddeezzvvoollttaarreeaa uunnoorr llaabboorraattooaarree ppee ssuubbddoommeenniiiinnooii:: analiză senzorială, biochimie coloidală,rezonanţă magnetică nucleară (RMN), nutriţie,cromatografie; pe de altă parte, cercetărileinterdisciplinare, în care „consumatorul” joacăun rol central reprezintă o noutate în Europacentrală şi de est. Pentru zona europeană deest şi balcanică sunt oportune organizareastructurală şi funcţională ale Institutului deBioresurse Alimentare, în a crea un ppooll ddeerreeffeerriinnţţăă, în această zonă, în domeniul in-dustriei alimentare;

� ccrreeaarreeaa uunnuuii mmeeddiiuu ddee cceerrcceettaarree aattrraaccttiivv şşiissttiimmuullaattiivv ppeennttrruu ssttuuddeennţţii şşii ddooccttoorraannzzii,,rroommâânnii şşii ssttrrăăiinnii, obiectiv îndeplinit prin toateobiectivele specifice descrise mai sus.Participarea I.B.A. în cadrul proiectelor demobilităţi (People), înseamnă, pe lângă o sursăde venit şi creşterea calităţii activităţii decercetare şi creşterea recunoaşterii pe planinternaţional a activităţii institutului. Instruireateoretică şi practică ale viitorilor specialişti(studenţi, masteranzi, doctoranzi) din domeniu,prin organizarea de cursuri, seminarii, şcoli devara, workshop-uri, vor putea fi realizate prinServiciul de documentare şi diseminare infor-maţii. În cadrul acestui serviciu se vor des-făşura activităţile de comunicare, pregătireprofesională şi transfer tehnologic, care voravea în vedere: pregătirea profesională astudenţilor, masteranzilor, doctoranzilor şicercetătorilor din institut şi îmbunătăţireaschemelor de mobilitate pentru cercetători.

2. Creşterea competenţei profesionale şi acolaborării cu partenerii industriali prin con-strucţia şi echiparea a 3 staţii pilot de cercetare îndomenii noi: procesare legume – fructe, proce-sare carne, respectiv procesare cereale şi făinuri,



în cadrul compartimentului de încercări pilot şiproducţie.

Cu ajutorul staţiilor pilot nou construite, allaboratoarelor de analiză senzorială şi nutriţie,dar şi al celorlalte laboratoare existente îninstitut, subiectele de cercetare viitoare vorinclude 2 direcţii:� cercetări de obţinere de noi produse alimen-

tare cu calităţi nutriţionale dorite şi cu pro-prietăţi senzoriale acceptate şi cerute deconsumatori;

� cercetări privind stabilirea de tehnologii ino-vative de procesare.

33.. CCrreeşştteerreeaa ccoommppeettiittiivviittăăţţiiii iinndduussttrriieeiiaalliimmeennttaarree rroommâânneeşşttii pprriinn cceerrcceettaarreeşşii iinnoovvaarree

Rezultatele unora dintre proiectele decercetare ale I.B.A. se concretizează în crearea deproduse alimentare noi, funcţionale, cu destinaţiespecială, care necesită cercetări aprofundate, şicare sunt testate la nivel pilot şi clinic, rezultândtehnologii, care, apoi, sunt transferate la nivelindustrial; aceste etape pot fi parcurse doar decătre cercetători din domeniul industriei alimen-tare şi doar în staţii pilot bine echipate.

Prin cercetarea realizată în staţiile pilot sevor avea în vedere, cu prioritate, 2 obiective::� îmbunătăţirea calităţii produselor alimentare

româneşti şi,� creşterea competitivităţii industriei alimentare

româneşti prin obţinerea de produse ali-mentare cu preţuri atractive.

Creşterea competitivităţii industriei alimen-tare se bazează şi pe transpunerea în practică arezultatelor cercetării, transferul eficient alcunoştinţelor obţinute prin:

Instruirea teoretică şi practică a specia-liştilor din industria alimentară, care vor putea firealizate prin Serviciul de documentare şi dise-minarea informaţiilor. În cadrul acestui serviciu sevor desfăşura activităţi de comunicare, pregătire

profesională şi transfer tehnologic, care vor aveaîn vedere:� pregătirea profesională şi servicii de disemi-

nare pentru profesionişti din industrie şiasociaţii;

� diseminarea rezultatelor obţinute din cer-cetarea de interes public către industrie şiconsumatori;

� implicarea institutului în asociaţii de proce-satori;

� stabilirea de baze de date pentru comunicare,pregătire profesională şi transfer tehnologic.

Rezultatele anticipate avute în vedere a seobţine în urma implementării proiectului şi cuan-tificate după 2 ani de la terminarea proiectuluisunt: � elaborarea unor publicaţii periodice semes-

triale şi anuale;� mărirea numărului de materiale ştiinţifice

publicate (articole, cărţi, capitole de cărţi,broşuri), în publicaţii recunoscute la nivelnaţional şi internaţional;

� organizarea unei conferinţe la finalulproiectului, organizarea de workshop-uri cuparticipare internaţională, cursuri, meserotunde şi seminarii pe domenii de industriealimentară;

� mărirea numărului de participări în PogramulCadru de Cercetare şi în alte programe aleUniunii Europene (FP7, bilaterale);

� mărirea numărului de participări în compe-tiţiile naţionale, pentru proiecte de cercetare;

� mărirea numărului de patente şi înregistrăriOSIM pentru produse sau tehnologii noi;

� participarea activă la evenimente ştiinţificenaţionale şi internaţionale;

� colaborarea strânsă cu universităţi cu specia-lizări în domeniu;

� extinderea numărului de teste acreditate înlaboratoare;

� crearea a 10 locuri de muncă noi în domeniulbiotehnologie, chimie şi ştiinţe sociale.RRI

Documents

Revista Romana a Inovarii