Revista Prietenul Din Sertar

Prietenul din sertar

Iunie 2008

Anul III Numarul III

Revista Scolii cu clasele I – VIII Vadu Sapat

1

La şcoală multe întrebări capătă un răspuns dar şi mai multe se nasc...

Te-ai nascut pentru a cunoaste deci intreaba si ti se va raspunde …

Exista mai multe raspunsuri pentru o singura intrebare . Alege-l pe cel ce ti se potriveste …

Inainte de a cunoaste pe cineva cunoaste-te pe tine insuti …

Cristian T.


Cuvant inainte

Orice numar nou al revistei Scolii cu cls. I-VIII din com. Vadu Sapat, intitulata sugestiv “Prietenul din sertar” inseamna un motiv de bucurie si mandrie, nu numai pentru colectivul de redactie, coordonat cu atata pricepere de d-ra institutor Dragu Catalina (instit. Mihai Marieta) ci si pentru toti prietenii si iubitorii acestei publicatii.

Numarandu-ma printre acei buni prieteni ai “Prietenului din sertar”, salut cu bucurie si sinceritate aparitia celui de-al treilea numar al acestei reviste datorita si faptului ca o revista scolara este purtatorul de cuvant al unei generatii si al unei scoli.

Avem certitudinea si increderea ca acest nou numar al revistei ne va obisnui si mai mult cu seriozitatea ce onoreaza statutul de publicatie a unor tineri care se deschid increzatori spre viata, pregatindu-se in acelasi timp, consecvent spre ai strabate cu demnitate si folos drumurile.

Dupa o suita de materiale ce se constituie intr-o reprezentativa oglinda a activitatilor si a diverselor preocupari ale elevilor si cadrelor didactice in domeniile matematicii, literaturii, fizicii, chimiei, geografiei, stiintelor naturii etc., profilul revistei se invioreaza si de arcodurile lirice orchestrate intr-un bogat solfegiu poetic (incepator, poate chiar si stangaci), tiparit sub semnaturile elevilor Biclineru Cristina, Banita Cornel, Colt Loredana, Colt Irinel, Voinea Roxana si altii.

Acest al treilea numar al revistei realizeaza o armonioasa colaborare a elevilor si a cadrelor didactice de la aceasta unitate de invatamant.

Delicatete, poezie, prospetimea spiritului, spontaneitate si vigoare a sentimentelor, gand curat si inaltator, gingasie copilareasca, dar si seriozitate de cadru didactic dedicat meseriei, concretizate in cuvant si imagine si in paginile acestui numar al revistei sunt reperele ce caracterizeaza, printre altele, aceasta publicatie editata de Scoala cu cls. I-VIII din com. Vadu Sapat, unitate de invatamant a carei bogata si frumoasa activitate, consacrata instruirii si educarii copiilor, formarii acestora in spiritul muncii si invataturii, formeaza si pregatesc tanara generatie a acestei comune.

Al treilea numar ne ofera placuta reintalnire in cuget a colectivului de cadre didactice si elevi, care s-au hotarat sa-si consemneze elemente si aspecte semnificative ale muncii si vietii lor in pagini care sa dureze si dincolo de hotarul clipei.

Expresia mintilor agere, ale gandurilor ce-ti trimit mereu imaginatia catre inalt si incununarea succeselor aplicarilor indelungate peste combinatii

2


de cifre si substante, peste textele literare si elemntele de limba, peste notiunile de viata si convietuire sociala si despre victoriile dobandite prin cadenta ordonata a pasilor asezati apasat pe un drum sigur de munca, pe un drum sigur de viata, revista “Prietenul din sertar’’ se vrea o imagine concludenta a scolii de azi si in acelasi timp se constituie intr-un mesaj de la noi si inaintasii nostri pentru cei ce vor urma (de dupa noi).

Avem speranta ca fiecare numar nou al publicatiei de la Scoala Vadu Sapat va constitui o confirmare in plus a faptului ca si “Prietenul din sertar” se va numara cu modestie printre publicatiile scolare valoroase ale judetului Prahova.

Doresc sa le multumesc cadrelor didactice care si-au adus aportul la acesta publicatie, dar si tinerelor vlastare ale scolii, elevilor - lumini ale zborului inalt si frumos prin aerul pur al anilor de zambet si soare.

Director, Prof. Madalin Vladuta

3


BUDUREASCA - vatra stramoseasca

’’Dacia .... - aceasta tara , asezata in Moesia , dincolo de Dunare , este inconjurata de o cununa de munti , avand numai doua intrari , una pe la Bantoc, alta pe la Tapae...’’

(Cassius Dio)Teritoriul Prahoveise aflat in ’’inima’’ statului dac

centralizat si independent din timpul lui Burebista, stat care se intindea de la Muntii Haemus (Balcani) si Carpatii

Nordici si de la Dunarea mijlocie, la vest, pana la Albia.In aceasta ’’inima’’ a Daciei se aflau asezarile

Budureasca, Ghinoaica si Vadu Sapat.Vestigii ale vechilor culturi din paleoliticul mijlociu (cca.

100.000-40.000 i.Hr.) au fost descoperite pe Dealul

4


Budureasca indicand evolutia populatiei stravechi pe aceste meleaguri.

Neoliticul (cca. 6000-2.500 i. Hr.) e reprezentativ pentru teritoriul nostru. Cultivarea plantelor, cresterea animalelor domestice, perfectionarea uneltelor, practicarea mestesugurilor casnice sunt ilustrate de inventarul bogat si diversificat, apartinand culturilor Cris si Boian, scos la lumina de sapaturile arheologice din Buduresca si Ghinoaica .

Exista dovezi din zona localitatii noastre a practicarii metalurgiei cuprului si bronzului (sageti) si a fierului (secera de fier de la Budureasca si rasnita de la Vadu Sapat).

Locuintele cu structuri de lemn descoperite laVadu Sapat (la combinat), aparitia olaritului la roata inca din sec. V-VI i. Hr. (descoperite la Budureasca si apoi a ceramicii pictate (la Vadu Sapat) atesta continuitate a geto-dacilor in zona Subcarpatilor Curburii dar si o infloririre a civilizatiei in aceasta zona.

La Budureasca intr-un complex geto-dacic databil in jurul anului 400 i.Hr. , a fost descoperit fragmentul unei cesti de lut, pe care a fost desenat in pasta cruda stindardul dacic : balaurul cu cap de lup si coada penata. Lupul reprezinta un simbol propriu tinuturilor daco-getice, unii savanti legandu-l de numele dacilor.

Imaginea stindardului dacic de la Budureasca - prima si

cea mai veche aflata pana azi in Dacia precede cu cinci secole

reprezentarea stindardelor dacice de pe Columna lui Traian din

Roma (113 d.Hr.)

5


Marea vechime a stindardului reflecta continuitatea in spatiul nostru a unui popor daco-getic care a stiut sa-si

apere cu darzenie pamanturile. Producatorii de bunuri, mestesugarii si agricultorii, au

aparat trainicia si unitatea obstei locale,facand fata valurilor de migratii ale pecinegilor (sec. IX-XI) , cumanilor (sec. XI-XIII) si distrugerilor considerabile al invaziei tatarilor (1241),si-au continuat viata dupacum atesta vestigiile ceramice datand din sec. XII-XIII descoperite la Vadu Sapat-Cotul Malului,unde in locuinte vechi apar chipuri pline cu fier brut si zgura.

Cursul istoriei inainta accelerat pe fagasul noii oranduiri feudale.

Istoria localitatii Vadu Sapat se impleteste cu istoria judetului si este marcata de evolutia ecou a localitatii situata pe drumul comercial ’’sarii’’ ce lega ocnele de sare din Transilvania, pe valea Telejanului cu portul Braila.

Aceast privire de ansamblu asupra originilor localitatii noastre nedezvaluie adevarul ca, inca din antichitate si pana in zilele noastre, in tampla dealurilor Subcarpatice au trait aici un neam de geto-daci,care sunt stramosii nostri.

Prof. Bojina Tudora

6


POLITIA - un factor important in educatia elevilor

Postul de Politie Vadu Sapat s-a infiintat in luna mai 2004 si are in componenta urmatorii lucratori :

-Agent sef Tanase Ilie - sef post ;-Agent sef Necula Viorel - ajutor de sef de post ;-Agent de politie Gavrila Cosmin Mihai- ajutor de sef de

post.Lucratorii Postului de politie desfasoara activitati de

prevenire si combatere a evenimentelor rutiere si faptelor antisociale in care au fost implicati minori, scolari, pentru care se aduc la cunostinta urmatorele :

-Sa fiti responsabili pentru cum traversati strada.-Ceea ce faceti ii afecteaza si pe altii pentru ca :

1. Neatentia in traversare2. Traversarea prin locuri nepermise.3. Traversarea in fuga.4. Traversarea pe culorea rosie a semaforului.5. Traversarea prin fata sau spatele mijloacelor de

transport...Sunt principalele cauze generatoare de accidente cu victime

din randul vostru.Analiza pe primele noua luni ale anului 2005, se prezinta

astfel 57 de accidente cu 20 de morti si 37 de raniti grav. De asemenea, cei dintre voi cu varsta implinita de 14 ani pot

conduce biciclete care trebuie prevazute si dotate cu sonerie, lumina alba (in fata) si lumina rosie si element reflectorizant ( in spate) si frana eficace ; iar la schimbarea directiei de mers semnalizati prin intinderea orizontala a bratului.

Nu inseamna ca daca folositi bicicleta nu trebuie sa respectati regulile de circulatie aplicabile tuturor categoriilor de vehicule

7


(prioritate, depasire, semafor, acces interzis, semnalele agentului de politei rutiera)...pentru ca :

1. Neatentia2. Varsta sub 14 ani pentru conducerea bicicletei si 16 ani

pentru conducerea ciclomotoarelor 3. Slalomul printre masini4. Circulatia in spatele autovehiculelor 5. Circulatia pe sectoarele de drum unde este interzis accesul

acestora si intens circulate...Au provocat in primele 9 luni ale anului 2005: 22 accidente,

din care 5 morti si 17 raniti.Pe linia respectarii normelor privind ordinea si linistea

publica voi elevii, aveti urmatoarele obligatii:-sa nu intrati in conflict cu alte persoane;-sa nu adresati injurii, expresii jicnitoare sau amenintari cu

acte de violenta;-sa nu purtati asupra voastra arme albe (cutit sau alte obiecte

ascutite);-sa nu savarsiti acte ilicite intrucat in caz contrar, riscati

sanctiune contraventionala de la 100 la 500 RON sau dosar penal in cazul infractiunii de furt calificat.

Avand in vedere ca se apropie vacanta de vara va dorim o vacanta cat mai placuta fara evenimente negative si un examen de capacitate cat mai usor pe care sa il treceti cu brio.

8


Despre pedepse si recompense

Luam cunostinta aproape in fiecare zi, din mijloacele de informare, de diferite acte de indisciplina savarsite in institutii de invatamant. Ca urmare, se impune gasirea unor solutii de rezolvare a problemelor legate de disciplina in scoala, solutii acceptate de sistemul de invatamant(in contextual iminentei integrari in marea familie europeana), de parinti si de elevii insisi.

O prima solutie ar fi elaborarea unui regulament de ordine interioara, specific fiecarei unitati de invatamant.Regulile acestuia trebuie aprobate de catre conducerea scolii, dupa ce, in prealabil, au fost supuse analizei parintilor(in cadrul sedintelor cu parintii) si elevilor(la orele de dirigentie).

Odata aprobat, regulamentul se afiseaza in salile de clasa si se urmareste, cu strictete, respectarea lui.

O alta solutie este sanctionarea, cu promptitudine, a oricarei abateri de la normele stabilite prin regulament(indiferent de persoana care trebuie “pedepsita”).Sanctiunea este adusa la cunostinta”vinovatului” si familiei acestuia.

Exista sceptici care pun la indoiala legitimitatea pedepselor in procesul educational. Se sustine ca prea multi profesori apeleaza la pedepse in virtutea traditiei, considerandu-le indispensabile si indreptatite.

Ca o parere personala, as justifica acest gen de interventii(pedepsele) ca pe un mod de responsabilizare a elevilor, pe termen scurt, in raport cu datoria lor de a invata- si pe termen lung, ii pregateste pe scolari sa fie buni

9


cetateni- stiut fiind faptul ca societatea functioneaza pe baza unor norme unanim acceptate si respectate de toti membrii societatii.

Este limpede ca pentru a obtine rezultate vizibile si de durata nu numai aplicarea de pedepse este suficienta. Psihologii educatiei amintesc rolul semnificativ al recompenselor in formarea si intarirea motivatiei elevilor in procesul educational.

Recompensa trebuie sa fie intotdeauna meritata si premiul acordat nu foarte usor de castigat, incurajand performanta.

Premierea se poate face:intre patru ochi(o metoda mai putin folosita) si in public(in fata clasei sau in cadrul unei ceremonii aparte in prezenta copiilor din intreaga scoala).

Ca si sistemul de pedepse si cel de recompense se stabileste in colaborare cu toate partile implicate in procesul instructiv-educativ.

Am precizat mai devreme ca pedepsele au un rol de responsabilizare.Si acordarea de premii(recompense)urmareste cultivarea demnitatii fiintei umane in calitate de cetatean. Trebuie sa facem din elevii nostri oameni capabili sa se conduca pe ei insisi, ca apoi(cand societatea le-o va cere) sa poata conduce sau chiar guverna pe altii.

Instit. Marieta Mihai

10


ALBINELE SI NOI

Programul de granturi Scoala – comunitate are ca obiectiv general imbunatatirea accesului elevilor din scolile din mediul rural la un invatamant de calitate prin stimularea parteneriatului intre scoala si comunitatea locala.

In cadrul acestui program, Scoala cu clasele I-VIII din comuna Vadu Sapat a participat cu subproiectul ‘’Albinele si noi’’, care a intrunit un punctaj final de 95 de puncte obtinute in urma procesului de evaluare, clasandu-se pe locul I in judet, la egalitate cu subproiectul scolii din Galmea si finantat cu suma de 16.970 RON.

Obiectivul general urmareste motivarea elevilor in vederea pregatirii fortei de munca locala in perspectiva viitoare de dezvoltare a micilor intreprinzatori, creand la nivelul scolii un suport de invatare practica , accesibila care sa le asigure elevilor o pregatire adecvata a deprinderilor de munca in domeniul unei meserii cu traditie locala – apicultura.

Obiectivele specifice ale subproiectului sunt :- flexibilitatea ofertei educationale in vederea pregatirii fortei

de munca calificata in directia reanvierii unei mai vechi traditii locale.

- Motivarea elevilor pentru formarea unor abilitati practice de munca in domeniul cresterii si ingrijirii albinelor.

- Promovarea resurselor locale in domeniul apiculturii , prin initierea la nivelul scolii a unui cerc de apicultura.

In cadrul subproiectului sunt antrenati 40 de elevi din clasele I-VIII selectati in urma unor testari in baza unor chestionare.

Pentru implementarea subproiectului au fost propuse 10 activitati de promovare si informare a meseriei de apicultor, dar si

11


activitati practice de plantare de plante si arbori nectaro-meliferi, de initiere si ingrijire a unei stupine , de consolidare a vechilor cunostinte si dobandirea unor noi cunostinte stiintifice.

Ca modalitatti de realizare sunt cuprinse intalniri cu apicultorii locali , vizite la stupine, drumetii in orizontul local pentru identificarea potentialului nectaro-melifer al zonelor, activitati practice de ingrijire a albinelor, de plantare de arbori in zone degradate, realizarea unui ghid cu plante melifere din zona locala, concursuri stiintifice in domeniul apicol. Dealtfel , scoala din Vadu Sapat a incheiat un parteneriat cu Grupul Scolar ‘’Tase Dumitrescu’’ din Mizil in acest domeniu.

Pana in acest moment s-au realizat 4 activitati si este aproape de finalizare si cea de-a cincea. Acestea au fost promovate si mediatizate prin intermediul revistei scolare ‘’Prietenul din sertar’’, numarul 2 si 3 , publicatie a elevilor scolii Vadu Sapat, prin intermediul statiei de amplificare locala, a gazetelor stradale locale, prin distribuirea in scoala si localitate de fluturasi, discutii cu apicultorii de pe raza localitatii in vederea asigurarii consultatiei de specialitate.

Rezultatele obtinute prin derularea subproiectului sunt deprinderi practice ale elevilor : abilitati de lucru in echipa, implicarea parintilor in activitatile scolii, realizarea unei stupine, realizarea unui ghid al plantelor , a unui ierbar din flora locala, dobandirea de noi cunostinte in domeniul biologiei.

Prin derularea subproiectului, in conformitate cu devizul de cheltuieli au fost achizitionate echipamente ( calculator, multifunctional, aparat foto digital, 7 stupi complet dotati), bunuri, si s-au desfasurat lucrari mici de reparare si amenajare a spatiului de depozitare si a laboratorului de biologie in valoare de aproximativ 700 ron, din care contributia locala este de 590 ron.

In acord cu specificul obiectivelor si activitatilor subproiectului au fost antrenati ca parteneri :

1)-Primaria comunei Vadu Sapat- primar Zamfirescu Vasile. Parteneriatul consta in : asigurarea spatiului de depozitare, asigurarea igienizarii si dotarii spatiului amenajat pentru

12


desfasurarea activitatii cercului, asigurarea mijlocului de transport necesar deplasarii elevilor ,asigura terenul pentru amplasarea stupinei.

2)-20 de parinti care au sprijinit scoala in actiunile de plantare si de ingrijire pe lotul scolar si in zonele degradate, au sprijinit mediatizarea subproiectului in comunitate.

3)- Grupul Scolar ‘’Tase Dumitrescu’’ din Mizil , care asigura sprijin logistic si material pentru documentare si dotare a laboratorului de biologie.

4)- 2 apicultori locali, care ajuta in asigurarea instruirii practice a elevilor

5) Ocolul silvic din Varbila, care a asigurat necesarul de puieti de salcam si tei si a asigurat asistenta de specialitate in actiunile de protectie a mediului inconjurator.

Deasemeni, am colaborat si cu postul local de politie, de radio si cu dispensarul local.Cu toate ca , procesul de achizitie a fost si este unul sinuos, ca si activitatile desfasurate, care,desi amplasate cu toata grija afecteaza procesul instructiv-educativ al unitatii intr-o buna masura, tot ce s-a facut pana in prezent a starnit interesul elevilor, profesorilor si parintilor si speram ca rezultatul final sa fie cel scontat si incununat de calificativul ‘’foarte bine’’.

13


MIEREA

Originile apiculturii se pierd in negura timpurilor. Din legende aflam ca Aristeu este primul care-i invata pe oameni arta de a organizaun stup, de a ingriji albinele si de a recolta mierea.

In antichitate , albina era emblema artei de a vorbi. O foarte veche legenda indiana spune ca zeii, cand au modelat pamantul din pulberea stelelor, s-au hotarat sad ea in dar omenirii doua comori : bobul de grau si gaza care face miere.

Documentul cel mai vechi referitor la albina este desenat pe peretele unei grote spaniole si reprezinta doi oameni care recolteaza mierea intr-o colonie instalata in pestera unei stanci abrupte.

In scierea egipteana veche, gasim albina ca simbol al reinvierii sufletului. Muzeul din localitatea Saint-Germain (Franta) poseda un colier egiptean impodobit cu albine de aur.

Egiptenii sunt , fara indoiala, primii care s-au gandit sa recolteze in mod rational mierea albinelor. Corabiile urcau in fiecare zi pe Valea Nilului. Pe fiecare corabie se aflau asezati 200 de stupi. Dupa ce navele parcurgeau circa 5000 de ’’pasi’’ (cam 7,5 km) si se scufundau bine in apa, aratand ca stupii erau plini, apicultorul revenea acasa si recolta mierea.

Mult mai tarziu, prin anul 600 i.e.n. , Solon , un grec, se duce in Egipt ca sa se perfectioneze in cresterea albinelor, consumul de miere fiind foarte mare in Grecia. Hipocrate (cel mai mare medic al antichitatii) , cunoscand calitatile

14


mierii, o recomanda bolnavilor sai si in mod deosebit varstnicilor.

In localitatea Pompei (Italia) au fost descoperiti stupi de bronz cu mai multe comparetimente. Aceste exemple ne arata locul pe care-l ocupa mierea in alimentatie, caci pana in Evul Mediu nu exista masa pe care mierea sa nu figureze fie ca fagure, fie in stare lichida.

Exista si miere mai mult sau mai putin amara ; astfel este mierea de pelin, cam neplacuta la gust, dar faptul ca albinele culeg mierea din florile considerate veninoase nu inseamna ca mierea este toxica, deoarece nectarul cules din respectivele plante este amestecat cu cel din alte plante ; o planta poate fi veninoasa fara ca nectarul florilor sale sa fie la fel.

15


EXPERIENTE DISTRACTIVE

’’O experienta pe zi’’’’Floarea de argint’’

O sarma de cupru curatita in prealabil cu hartie de smirghel se indoaie sub forma unei flori sau a unei figuri geometrice si se introduce intr-un pahar mic umplut cu solutie de azotat de argint 5% . Dupa 20-30 minute apare ’’floarea de argint’’. Cuprul fiind mai activ decat argintul, il scoate din solutia de azotat de argint. Azotatul de cupru format in reactie coloreaza solutia in albastru.

Glume :

In ora de fizica :Profesorul : Constat ca stii sa deosebesti diferitele lentile de lumina. Cum ai proceda insa pe intuneric ?Gigel : Pe intuneric ?... as… aprinde un chibrit.

Profesorul : Cine-mi poate da un exemplu de lichid care nu ingheata niciodata ?Gigel. Apa fierbinte.

La chimie :

Profesorul : Cine stie din ce cauza este sarata apa marilor ?Gigel : Din cauza… sardelelor.

Prof. Palos Georgeta

16


FA-TI TIMP

In trecerea grabita prin lume, catre veci, Fa-ti timp macar o clipa sa vezi pe unde treci !Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzand, Fa-ti timp cu mila blanda sa le alini trecand.Fa-ti timp sa vezi padurea, s-asculti langa izvor, Fa-ti timp s-auzi ce spune o floare, un cocor.Fa-ti timp s-astepti din urma cand mergi cu slabanogi, Fa-ti timp pe-un munte, seara, stand singur sa te rogi.Fa-ti timp sa stai cu mama si tatal tau batrani, Fa-ti timp sa gusti frumosul din tot ce e curat, Fa-ti timp, ca esti de taine si lumi inconjurat.Fa-ti timp si-aduna-ti zilnic de toate cate un pic, Fa-ti timp caci viata trece si cand nu faci nimic !Fa-ti timp s-asculti la toate, din toate sa inveti, Fa-ti timp sa-i dai vietii si mortii tale prêt.Fa-ti timp acum, ca-n urma zadarnic ai sa plangi.Comoara risipita a vietii n-o mai strangi.

Instit. Banarescu Monica

17


Matematica

1. Un patrat este magic daca suma numerelor inscrise in casute pe fiecare linie, pe fiecare coloana si pe fiecare diagonala este aceeasi.In figura laturata este un careu magic incomplet. Care este numarul care trebuie pus in locul lui x ?

2. Inscrieti in casutele libere semne

aritmetice, astfel incat sa obtineti rezultatul final mentionat in grila.

x

2 28

52 26

18


4 1 5

6 60

2 7 3

19

3. Impartiti grila prezenta in sase zone a cate cinci casute, astfel incat, prin insumarea cifrelor din fiecare zona, sa se obtina un rezultat unic. Mentionam ca nu exista doua formatiuni de cifre identice si nici de doua ori un numar intr-o formatie.

4 6 7 6 5 2

2 7 9 5 1 7

9 2 7 3 5 8

4 7 4 6 7 6

6 8 3 9 4 9

1234

5678

1. Un triunghi dreptunghic are 2 catete si o …….2. Trapezul care are un unghi de 90o se numeste trapez ….3. Un triunghi are 3 ….4. ………….are 4 laturi de masuri egale.5. Rombul este o figura ………6. Orice triunghi are 3 …..7. Numerele 0,1,2,3,4,.. sunt numere ………8. Sapte plus ( + ) doi este egal cu …..

Prof. Emilia Stoian

Stim ce este prietenia adevarata ?

MOTO : „ Un prieten este un alt eu „

Cu cine esti prietena ? Ai vreun prieten ? Toti copiii au prieteni impreuna cu care isi petrec orele libere ! Dar oare stiti ce este un prieten adevarat si cum sa intretinem o prietenie ?

O relatie de prietenie este o relatie care se stabileste intre doua persoane . Relatia de prietenie este insa o legatura care dureaza mai mult si care se realizeaza intre persoane care au aceleasi interese , carora le place sa desfasoare aceleasi activitati .

Prietenia inseamna si discutarea si impartasirea unor preocupari comune.

Majoritatea copiilor de scoala au prieteni , dar de ce oare unii sunt inconjurati intotdeauna de mai multi prieteni decat altii ?Prin anumite caracteristici pe care le are copilul „sociabil” : este vesel si ii place sa vorbeasca mereu cu ceilalti , sa spuna glume , sa faca el primul pas in stabilirea legaturii de prietenie , sa fie el organizatorul activitatilor si jocurilor de grup …

Pe de alta parte , exista „timizii” copii retrasi , care vorbesc putin , care nu au curajul sa intre ei primii in vorba cu alti copii , cei care mai mult raspund la intrebarile altora decat le pun ei , care se lasa antrenati in actiunile grupului si se supun regulilor stabilite de catre altii .

Adevarata legatura de prietenie NU depinde de faptul ca esti sociabil sau timid ci de anumite reguli pe care trebuie sa le tineti minte :

1. Prietenul trebuie sa va semene , adica sa aiba aceleasi interese , sa-i placa aceleasi activitati , sa aiba atitudini si comportamente asemanatoare cu ale tale .

2. Trebuie sa aveti incredere in prietenul vostru si sa faceti astfel incat si el ( sau ea ) sa aiba incredere in tine .

3. Prietenii trebuie sa se respecte unul pe celalalt . 4. Este foarte important ca intr-o prietenie copiii sa fie egali ,

adica sa poata hotari impreuna .5. Un prieten trebuie sa fie intotdeauna pregatit sa te asculte

si sa te sfatuiasca ori de cate ori ai un necaz sau o bucurie. Comunicarea este extrem de importanta si nu poate exista

comunicare adevarata atunci cand nu asculti cu atentie ce a spus prietenul si vorbesti urmarind numai ideile tale .

Dragi copii ,sper ca aceste randuri sa le fi parcurs cu atentie si sa va ajute sa intelegeti mai bine o prietenie adevarata , sa va foloseasca in legaturile voastre inter-personale cu alti copii!

Va doresc succes !

Instit. Dragu Catalina

DIALOGUL VIU, PERMANENT ÎNTRE PĂRINŢI ŞI COPII

De la cele mai mici vârste pâna la anii tineretii si chiar dupa aceea, copiii vor sa impartaseasca parintilor, in primul rand, bucuriile, nedumeririle, necazurile, intamplarile prin care au trecut.

Daca dorim sa aflam si sa intelegem framantarile lui de la gradinita sau de la scoala, daca dorim sa fim prietenul si tovarasul copilului nostru nu este suficient sa ne interesam numai de aprecierile si notele copilului, chiar daca uneori nu le intelegem, chiar criticam uneori invatatorii si profesorii, se cere imperios ca relatia dintre parinti-scoala-parinti sa fie mai complexa, iar colaborarea dintre acesti doi factori sa fie mult mai temeinica.

De obicei, interesul parintilor se manifesta exagerat doar in primele zile de gradinita si de scoala, dupa care se diminueaza, ei crezand ca acomodarea copilului s-a realizat, copilul se descurca, fiind in grija educatorului sau invatatorului lui. Stim cu totii, teoretic, insa, ca e bine sa asculte cu rabdare ceea ce vrea sa comunice copilului, mai ales ca la o varsta mica este foarte greu pentru el sa isi formuleze ce ar vrea sa spuna, e bine sa te straduiesti sa-i vorbesti pe inteles, sa il critici cu argumente sau sa il lauzi cu masura, sa te simta de partea lui in mod deschis singur.

La baza unei relatii omenesti, cu adevarat sincere si de fond, dintre parinte si copil sta tocmai obnisnuinta acestuia, de mic, de a comunica fara retineri cdu incredere si cu suflet.

In relatiile parinti -copii, dialogul, comunicarea umana trebuie sa poarte in sine virtutile inteligentei si ale capacitatii sufletesti de sanatate si intelegere ceea ce va duce in final la formarea personalitatii copilului.

Ma bucur ca pot scrie cateva ganduri ale mele, aici, in aceasta revista pentru ca stiu ca ea va fi citita cu mult interes atat de elevii scolii noastre, de parintii acestora, dar si ceilalti cetateni ai com. Vadu Sapat.

Instit. Gheorghe Spatarelu

DOOM – noua editie

Editia Dictionarului ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane (DOOM), aparuta in 2005 la Editura Univers Enciclopedic, elaborata de colectivul Institutului de lingvistica « Iorgu Iordan-Al. Rossetti » al Academiei Romane reprezinta un instrument necesar cultivarii limbii romane.

Noua editie cuprinde, in plus, cuvinte nou intrate in limba, dar prezinta si alte forme corecte ale unor cuvinte ce existau si in DOOM anterior.

Prima modificare este introducerea solutiei variantelor literare libere.

Urmatoarele perechi contin amandoua variantele corecte : -corijent/corigent; analoaga/analoga;-filozof/filosof; a frectiona/ a frictiona;-acont/aconto; adineaori/adineauri;-Hristos/Cristos; incarna/incarna;-lacas/ locas; balegar/baligar;-chimono/chimonou; el chinuie/ el chinuieste;-cirese/ciresi; muschetar/muşchetar;-perchezitie/ perchizitie; pieptan/pieptene;-pocher/poker; pricopseala/procopseala;-rom/rrom; standby/stand-by;-votca/vodca; topogan/ tobogan;-tumoare/tumora.O a doua modificare vizeaza impunerea altor forme corecte fata

de vechea editie a dictionarului.Formele de mai jos sunt cele corecte :-aragaze (nu aragazuri) ; absolva (nu absolveste) ; carnat (nu

carnati); clesti (nu cleste); decerneaza (nu decerna); pricomigdala (picromigdala); prim-ministru (nu primi-ministru); cardasie (nu cardasie); odata ce (locutiune conjunctionala); odata cu (locutiune prepozitionala) ; odata (adverb) ; a fonda (nu a funda) ; niciun /nicio (nu nici un/ nici o).

Este propusa o alta ordine de preferinta a celor douamodalitati de despartire in silabe a cuvintelor cea fonetica si cea morfologica. Este preferata despartirea in silabe bazata pe pronuntare sieste plasata in raport de variatie libera cu cea morfologica, in cazul in care structura cuvantului este analizabila in elemente constitutitive.

O alta noutate este introducerea unor neologisme de data recenta si prezentarea grafiei, pronuntiei si formelor flexionare corecte ale acestora. Amintim cateva :

-aviar, adjectiv cu patru forme (aviar / aviara / aviari / aviare);-brec (la tenis) - (pl.) brecuri;-charisma (pronunta fara h ) ;-babysitter subs. mobil cu doua forme de plural - babysittere

(fem.), babysitteri (masc.) ;In ceea ce priveste grafia acestor cuvinte, DOOM recomanda

atasarea fara cratima a articolului sau a desinenetei de plural atunci cand cuvantul se termina intr-o litera din alfabetul limbii romane pronuntate ca in limba romana: ex. boardul, staffuri.

In limba vorbita acestea se vor impune treptat, insa este imperios necesara cultivarea lor in scoala pentru a avea in elevii nostri vorbitori de limba romana corecta.

Instit. Gheorghe Spatarelu

English page

Which of the following things can be: a)thin, b)thick, c)sour, d)sweet, e)sticky, f)salty, g)dirty?chewing gum, chocolate cake, paper, candies, honey, a winter jacket, a dictionary, muddy boots, sea water, lemons, green apples.a)thin:b)thick:c)sour:d)sweet:e)sticky:f)salty:g)dirty:

What's wrong with this letter? Replace the underlined words by one of the following: flowers, orchard, my friend, my grandfather, boys, our neighbours' daughter.

Hello Ann,

As you know, I'm in the countryside right now. Every day I go fishing with 1) my horse, Victor. In the afternoons I play football with the other 2)dogs in the village. In the evenings, when Louise, 3)our cat, does not ride the bicycle, I borrow her bike and I cross the village. Louise loves watering the 4)chickens. Sometimes, I remain at home and watch TV with 5)my donkey. He's old and he likes resting on the sofa. Our grandparents have many fruit trees in the 6)schoolyard and I eat many cherries, plums and apples every day. I'm having a lovely time there.

See you soon, Mike.

1 = my friend; 2 = ; 3 = ; 4 = ;5 = ; 6 = .

Find 12 animals in the wordsearch:

L E O P A R D N D SI L A U F A O E H PZ E Z M J B L Q T IA P C A O B P D N DR H W E N I H O B ED A O A Q T I G E RY N Y D H K N X A WP T K G N E Q G R OM I O H K T S N X LN O S T R I C H T F

LIMERICKS

De la o forma de poezie pentru copii, limerick-ul, pare-se de origine irlandeza, a facut voga la inceputul secolului trecut prin productia lui Edward Lear, voga pe care si-a pastrat-o intacta pana in zilele noastre.

Un limerick se compune din cinci versuri, bazate pe doua rime (aabba). Versurile al treilea si al patrulea au un picior mai putin decat celelalte trei.

La origine bazat exclusiv pe absurd, limerick-ul a evoluat considerabil, ajungand azi sa cuprinda o gama larga

de teme: ironie, poanta anecdotica, joc de cuvinte, grotesc, ironizarea ortografiei engleze, etc.

Limerick-ul este o manifestare atat de specifica a umorului englez (asa cum este epigrama la noi), incat autori de mare prestigiu ca Arnold Benett, Rudyard Kipling, T.S. Eliot si altii si-au incercat maiestria in acest gen.

There is an old man who says, "Why There was a young lady of CreweCan't I look in my ear with my eye? Who wanted to catch the 2:2.I think I can do it Said a porter, "Don't worry,If I put my mind to it. Or hurry, or scurry,You never can tell till you try!" It's a minute or two to 2:2."

There was a young man of Herne Bay There once were two cats of Kilkenny;Who was making explosives one day; Each thought there was one cat too many;But he dropped his cigar So they fought and they fit,In the gunpowder jar. And they scratched and they bit,There was a young man of Herne Bay. Till instead of two cats there weren't any.

CRISTEA VERONICA

La belle de nuitQuand je m'endors et quand je reve La belle de nuit se releve.Elle entre dans la maisonEn escaladant le balcon, Un rayon de lune la suitBelle-de-nuit, fleur de minuit.

Robert Desnos

La maison de l'escargotUn matin, l'escargot gris,Las de trainer son logis,S'en va chercher un macon,Pour construire une maison.Il va trouver le pivert,L',,atelier" n'est pas ouvert.Il frappe chez le lievre,Le lievre a de la fievre.Il sonne chez l'ecureuil,L'ecureuil a mal a l'oeil.Il s'en va chez le serpent,Le serpent a mal aux dents.

,,Tant pis, dit l'escargot gris,Je garderai mon logis!" Suzanne Cramoussel

*Le chasseur sachant chasser doit savoir chasser sans son chien.

*Je parie que Paris n'a pas de riz de Paris.

*-Ton the t'a-t-il ote ta toux?Disait la tortue au tatou

-Mais pas du tout, dit le tatou,Je tousse tant,

Que l'on m'entend De Tahiti

A Tombouctou

Corinne Albaut

PROF. CRISTEA VERONICA

Oglinda

,,D-le Papaderos, care este rostul vietii?''A urmat hohotul de ras obisnuit si tati au inceput sa se foiasca, pragatindu-se de plecare.

Papaderos ridica o mana ca sa-i potoleasca si ma privi indelung, intrebandu-ma din ochi daca eram serios si vazand in ochii mei ca eram, spuse:

,,Iti voi raspunde la intrebare".Isi scoase portmoneul din buzunarul din spate, scormoni intr-o

despartitura de piele si scoase o oglinda foarte mica, de dimensiunile unei monezi de un sfert de dolar.

Si iata ce mi-a spus:,,Cand eram mic, pe vremea razboiului, eram tare saraci si triam intr-

un sat indepertat. Intr-o zi am gasit pe drum niste cioburi de oglinda. In acel loc fusese un accident cu o motocicleta germana.

,,Am incercat sa gasesc toate cioburile si sa le pun la un loc, dar nu s-a putut, asa ca am pastrat doar ciobul cel mai mare. Pe acesta. Si frecandu-l de o piatra l-am rotunjit. Am inceput sa ma joc cu el si a inceput sa ma fascineze faptul ca puteam reflecta cu el lumina in locuri intunecoase, acolo unde soarele nu patrundea niciodata - in gauri si crapaturi adanci si in dulapuri intunecoase. Devenise jocul meu preferat sa aduc lumina in cele mai inaccesibile locuri pe care le gaseam.

Am pastrat oglinjoara si chiar cand ma facusem mai mare, in momentele de ragaz jocul continua sa ma fascineze. Devenind barbat in toata firea, am ajuns sa inteleg ca acesta nu era doar un joc copii ci o metafora pentru rostul pe care-l dadeam eu vietii. Am ajuns sa inteleg ca eu nu sunt lumina si nici sursa acestei lumini. Dar lumina - adevarul, intelegerea, cunoasterea - se afla acolo si va straluci oricand multe cotloane intunecoase numai daca o fac eu sa se reflecte.

Eu sunt doar un ciob de oglinda al carui model si forma nu le cunosc. Totusi, ceea ce am pot reflecta in colturile intunecoase ale acestei lumi - in locurile intunecoase din inimile oamenilor - schimband astfel cate ceva in ei. Poate mai vad si altii si fac la fel. Acesta este rostul meu. Acesta este rostul vietii mele.'' (Robert Fulghum)

,, LĂSAŢI COPIII SĂ VINĂ LA MINE, CĂ A UNORA CA ACEŞTIA ESTE ÎMPĂRĂŢIA LUI DUMNEZEU!”

Cuvinte ce ne fac să ne gândim mai mult la sufletele noastre şi să mai lăsăm deoparte acest trup, prin care diavolul îşi cere tributul în fiecare zi. Dar oare câţi dintre noi mai putem să ne asemănăm sufletul cu al unor copii, sau şi

mai grav, caţi copii mai au sufletul atât de curat încât să fie daţi exemplu, celor păcătoşi, de către Mântuitorul Iisus Hristos.

Trăiesc aproape în fiecare zi în mijlocul copiilor şi observ cum puritatea şi valorile lor dispar. Copiii sunt din ce în ce mai necăjiţi, mai neputincioşi in faţa problemelor părinţilor, mai dezinteresaţi de învăţătură şi şcoala, indiferenţi la îndemnurile învăţătorilor. Observ cum singura lor plăcere e aceea de a se transforma cât mai repede în oameni mari. Acest lucru îl fac însă din păcate prin imitarea acestora. De ce din păcate? Pentru că tot mai putini oameni mari mai ştiu să transmită urmaşilor învăţături valoroase, învăţături morale, care să-i transforme pe aceştia în creştini, în oameni.

Astfel, plăcerile şi valorile copiilor se reduc în fiecare zi la înjurături şi bătăi cu alţi copii, la speranţa unor câştiguri obţinute fără muncă, la indiferenţă şi ignoranţă. Aceştia vrem să fie copiii noştri mâine? Nişte oameni mari ce-şi îneacă amarul într-o speluncă în care se asculta manele? Nişte oameni mari care la rândul lor nu au ce oferi copiilor, pentru că singura sursa de venit e munca cu ziua? Şi de ce? Pentru că în timpul cursurilor au visat la plecări în Spania şi au uitat să înveţe, iar mai târziu nici în Spania nu au plecat?

Toţi visăm la binele copiilor noştri. De ce nu punem în practică aceste vise? De ce nu avem mai multă grijă de ei şi de sufletele lor, pe care odinioară Mântuitorul Iisus Hristos le dădea exemplu tuturor?

Aş vrea să trag un semnal de alarmă în acest sens. Dar cui să mă adresez mai întâi? Părinţilor? Oare nu e prea târziu? Copiilor? Mă tem că în entuziasmul lor nu vor avea timp să mă asculte. Şi atunci, ca un om mare plin de defecte şi fără copii, mă spăl pe mâini asemenea lui Ponţiu Pilat, dar arunc aceste cuvinte dintr-o dâră de conştiinţă şi strig ,,CINE ARE URECHI DE AUZIT SĂ AUDĂ!”

Prof. Stejaru Daniel George

Despre conflictul dintre generaţii

Ne purtăm cu timpul ca nişte nemuritori...

Printre fenomenele marilor izolări devine obsedantă ruptura dintre generaţii.Fiecare generaţie este purtată de timpul său, iluminată de alte traiectorii. Vine o vreme când ne dăm seama că tot ceea ce facem va deveni, la vremea sa, amintire.E timpul maturităţii. Soarele răsare în fiecare zi,clipele duc cu ele orele, o zi o anulează pe alta,nu

există nici o pauză. Şi astfel trec lunile şi anii şi te trezeşti dintr-odată bătrân.Din momentul în care am început să vorbim,a intervenit o modificare şi, în clipa în care am rostit prima silabă, s-a scurs o parte din viaţă.

Nimic nu este mai efemer ca tinereţea, dar şi bătrâneţea este vicleană. Tinereţea te face să-i cazi în plasă şi pleacă pe un drum fără cale de întors. Bătrânul poartă pe umeri cea mai importantă şcoală: a vieţii. Experienţa lor le dă dreptul de a da sfaturi tinerilor. în maxima francezului Rochefoucauld se defineşte o idee importantă despre bătrâneţe:"Puţini oameni ştiu să fie bătrâni"". Aceasta reprezintă esenţa unui mare adevăr: doar cei care şi-au trăit viaţa îndrumaţi de raţiune se pot bucura de o bătrâneţe liniştită. Doar când ajungi în această nouă etapă a vieţii se poate spune cine eşti cu adevărat.Când frumuseţea a pălit, puterea fizică dispare,bătrânul trebuie să răzbată printr-o forţă mai mare: frumuseţea spirituală, morală. El începe acum să nu mai pună preţ pe bucuriile efemere.Bătrâneţea este cu atât mai demnă de respectat la cei care ne-au suportat supărările copilăriei şi pe cele ale adolescenţei noastre, la cei care au contribuit esenţial să ne formeze mintea şi caracterul.Tot mai des auzim expresia separatoare"noi"şi 'Voi". Adică noi-tinerii şi voi-bătrânii. Graniţa pare de netrecut. Este adevărat că bătrânii resping noul,devenind opaci la idei noi. Orizontul gândirii şi sensibilităţii lor se reduce, probabil. Ca şi cel al vieţii.Trebuie spus însă că este vorba despre un destin absolut comun,pe care toţi trebuie să-I conştientizăm,ca şi moartea, lată una dintre legăturile dintre generaţii. Dar viaţa, evoluţia bătrâneţii, depind enorm de atitudinea societăţii, de generaţiile care vin cu forţă din urmă.Şi care sunt aceste generaţii? Noi, cu siguranţă!Prin definiţie, noi, tinerii, suntem întrebători, piini de aşteptări şi proiecte, dornici de aventură de avânt şi căutări,de răspunsuri la nenumărate întrebări mistuitoare. Ne purtăm cu timpul ca nişte nemuritori, pentru că timpul, însăşi ea, viaţa, sunt de partea noastră.Oricât de mari ar fi diferenţele dintre tineri şi bătrâni,dintre "noi" şi "voi", construirea, ridicarea de ziduri despărţitoare între NOI produce o extraordinară risipă de energie, atomizare socială, o imensă degradare morala care nu aduce decât deservicii ambelor "tabere". Amestecul de generaţii este binefăcător omenirii. Pentru fiecare dintre noi.

Majoritatea am fost şi suntem înconjuraţi de iubirea protectoare a bunicilor.Azi sunt ei, mai târziu vor fi părinţii. Noi urmăm... Nu putem să sperăm decât că.într-o bună zi,vom avea măcar jumătate din înţelepciunea lor.Dar până atunci soarele răsare în fiecare zi, zăpezile sunt veşnice pe Kilimanjaro, clipele duc cu ele orele...

A MURIT COPILĂRIA?Uimirea copiilor naşte întrebări pentru că întrebările maturilor nasc

uimire.

Copilăria...Poate o umbră a sufletului,poate o haină a adevărului. Au rămas doar amintirile: soarele curat, mătasea aurie. Toate însemnau speranţa! Cândva nu îi era teamă să privească îngerii, să ducă în palme bucuria, să zboare spre hotarele surâsului, să urce în vârful lunii şi să vadă viaţa în oglinda stelelor. Acea lume... acolo era liberă ca o pasăre a cerului şi trăia fără să i se ceară

nimic în schimbul acestei libertăţi. Avea dreptul să-şi bea zâmbetele fără să ameţească; avea aripi cu care să înalţe inocenţa cât mai aproape de văzduh, să surprindă liniştea dormind şi să o trezească cu un surâs. Rupea dimineaţa cu fluturi, gălăgie, flacără de viaţă... Dispărea chiar şi ce era rău. Era însăşi ea şi avea de toate. Nu făcea greşeli, însă era iertată de prea multă puritate. Destinul o azvârlise acolo sus şi se simţea bine. Şi, dintr-o dată, lumina s-a mutat în casa alăturată. Copilăria s-a speriat de atâta prospeţime şi, cu sfială, a fugit către un nou fruct.

Acum totu-i diferit. De parte-s toate... Cuvintele şi le ascunde pe buze şi nu mai are curajul să privească aştri râzând. Trecutul se face că nu o cunoaşte. Ascultă cu răsuflarea tăiată.. Sunt paşii memoriei şi ea este singură, desculţă-n timp şi în noapte. Fără vise! Sau poate visează, dar nu mai crede în ele. Nu ştie încotro să se ducă. Porţile libertăţii s-au închis şi fanteziile s-au dăruit realităţii. A murit copilăria?

Cristian Timaru

Motto:

«Nu cunosc un drum sigur care să ducă la succes, cunosc însă unul care duce în mod sigur la insucces - acela de a încerca să-i fac fiecăruia pe plac » (Platon)

Cuprins : Cuvant inainte – pag. 1Budureasca – pag. 3Politia - pag. 5Pedepse – pag. 7Albinele – pag. 9Mierea – pag. 12

Distractiv – pag. 14Fa-ti timp – pag. 15Matematica – pag. 16Prietenia – pag. 19Dialogul viu – pag. 21DOOM – pag. 22English – pag. 24Limericks – pag. 26Francais – pag. 28Oglinda – pag. 29Lasati copiii – pag. 30Conflict – pag. 31Copilaria – pag. 33

Colectivul de redactie : Redactori : Instit. Dragu CatalinaColaboratori:

Prof. Madalin Vladuta Prof. Bojina Tudora Instit. Marieta Mihai Prof. Palos Georgeta Instit. Banarescu Monica Prof. Emilia Stoian Instit. Gheorghe Spatarelu Prof. Cristea Veronica Prof. Stejaru Daniel

Tehnoredactare : Cristian T.

Documents

Revista Prietenul Din Sertar