6 ¦ DECEMBRIE 2014

Creştere de 14% pentru divizia de curierat

Sucursala Servicii Express (SSE), divizia de curierat a PoşteiRomâne, a înregistrat o creştere de 13,4% în primele unspre-zece luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară aanului trecut. Până la finalul lui 2014 se estimează un avansal veniturilor de 14%, datorat în special serviciului Prioripost.În acelaşi interval, cheltuielile SSE au scăzut cu 11%. În pre-zent, la nivel naţional, Sucursala Servicii Express are înche-iate peste 1.100 de contracte, iar 95% din clienţii SSEfolosesc serviciul Prioripost. Traficul total înregistrat în pe-rioada ianuarie-noiembrie 2014 este de peste 2,5 milioanede trimiteri, generând un venit de aproximativ 19 milioanede lei (4,2 milioane de euro).

„În cursul anului 2014, divizia de curierat a Poştei Româneşi-a extins prezenţa activă în piaţă prin dezvoltarea şi imple-mentarea mai multor proiecte. Acestea au vizat dezvoltareade aplicaţii IT, eficientizarea procesului de distribuire a cole-telor pe segmentul express, reorganizarea serviciului CallCenter sau echiparea autovehiculelor cu sisteme de moni-torizare GPS. Proiectele au avut rezultate imediate, respectivcâştigarea unor licitaţii importante în faţa celor mai marioperatori din piaţa privată sau înregistrarea celui mai micgrad de retur prin implementarea produsului Prioripost cuColectare Cont Client”, a declarat Georgeta Budeanu, Direc-tor Sucursala Servicii Express.

Cei mai importanţi clienţi ai SSE sunt reprezentaţi de com-paniile din sectorul serviciilor financiare, bănci, dar şi retail.Aproximativ jumătate din vânzările diviziei de curierat a Poş-tei Române este generată de clienţi persoane fizice sau deIMM-uri.

Sucursala Servicii Express are ca prioritate, în perioada ur-mătoare, orientarea către comerţul electronic, respectiv im-plementarea a două proiecte e-commerce şi e-cip, caprincipale motoare în atingerea unei cote de piaţă supe-rioare. De asemenea, ţinta principală a SSE pentru 2015 estecreşterea veniturilor cu 10% faţă de 2014. Sucursala ServiciiExpress a Poştei Române este activă la nivel naţional prin in-termediul unei reţele formate din 41 de puncte de poştă ra-pidă. SSE are în componenţă 657 de angajaţi, din carepersonalul operativ reprezintă 90%.

E.ON revine la Poşta Română

Compania E.ON a reziliat contractul cu Total Post, după cefirma privată de curierat nu şi-a respectat obligaţia de a livrafacturile către clienţi la timp. Începând cu prima lună a iernii,poştaşii trec, din nou, pe la clienţii furnizorului de gaze pen-tru distribuirea facturilor. Compania care furnizează energiaelectrică şi gazele naturale a decis să reia colaborarea cuPoşta Română, după numeroase reclamaţii primite de laconsumatori. Noul contract dintre CNPR şi E.ON este valabilpentru o perioadă de 18 luni şi presupune livrarea a 2 mi-lioane de plicuri/lună pentru 1 milion de lei/lună. „E.ONEnergie România a decis încetarea colaborării cu Total Post,iar la momentul de faţă serviciul de distribuire a facturiloremise de companiile E.ON se realizează prin intermediulPoştei Române. Apreciem preocuparea clienţilor noştri faţăde primirea şi plata facturilor de gaze naturale şi energieelectrică şi le cerem scuze pentru disfuncţionalităţile apă-rute în distribuirea facturilor”, se arată într-un comunicat alE.ON România, remis presei la începutul lunii decembrie.

În luna august a acestui an, compania E.ON anunţa că aînceput o colaborare cu firma Total Post pentru distribuireafacturilor. Contractul era anunţat pentru doi ani şi promitea„o reducere a timpului de livrare a corespondenţei cătreclienţi”. Acest lucru nu doar că nu s-a întâmplat, dar repre-zentanţii firmei Total Post au fost complet depăşiţi de situa-ţie. Conform numeroaselor relatări din publicaţiile locale,mai ales din zona Moldovei, dar şi din presa centrală, în nu-meroase situaţii facturile nu au ajuns la domiciliul clienţilor,fiind lăsate la barul din localitate, la magazinul mixt sau, mairău, aruncate la gunoi ori pe câmp. Unul dintre incidentelecare au decis deznodământul contractului cu Total Post afost sesizat de un cititor al publicaţiei «Ziarul de Roman», laînceputul lunii noiembrie. Atunci, zeci de facturi au fost gă-site pe un câmp de lângă localitatea nemţeană Săbăoani,de mai mulţi copii care se jucau în zonă. Facturile au fost dis-tribuite localnicilor de reprezentanţii administraţiei publicelocale. Cazul de la Săbăoani s-a adăugat celorlalte cazuri si-miliare din ţară, astfel că reprezentanţii companiei E.ON auhotărât rezilierea contractului cu firma Total Post.

Actualitate

POªTAªUL432 ¦ 7

Ministru nou la Societatea Informaţională

Deputatul PSD Sorin Grindeanu (foto) a preluat, din 17 de-cembrie, portofoliul de ministru al Societăţii Informaţionale,înlocuindu-l pe Răzvan Cotovelea, care a deţinut acest man-dat din martie 2014. Sorin Grindeanu s-a născut pe 5 decem-brie 1973, la Caransebeş (judeţul Caraş-Severin), şi esteabsolvent al Universităţii de Vest din Timişoara, oraş în cares-a stabilit după ce a terminat studiile. Între 1992 şi 1997 astudiat la această instituţie de învăţământ, la secţia de Infor-matică din cadrul Facultăţii de Matematică, iar ulterior, în pe-rioada 1997-1998, a urmat studii aprofundate, specializareaBaze de Date, la aceeaşi universitate. A primit apoi o bursăla Universitatea Bologna, în domeniul statisticii sociale, şi amai studiat şi în Germania, Portugalia şi Marea Britanie. Şi-aînceput cariera profesională în 1998, ca preparator şi apoiasistent la Facultatea de Sociologie şi Psihologie din cadrulUniversităţii de Vest din Timişoara. În perioada 2001-2004 aocupat postul de director al Direcţiei pentru Tineret şi Sporta Judeţului Timiş, iar între ianuarie 2005 şi iunie 2008 a lucratîn mediul privat, ca director. Între 2004 şi 2008, precum şiîntre 2008 şi 2012, Sorin Grindeanu a fost consilier local laTimişoara, iar în ultimul său mandat a ocupat şi funcţia deviceprimar. În toamna anului 2012 a fost ales deputat. Pânăîn februarie 2013 a făcut parte din Comisia permanentă pen-tru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera De-putaţilor, iar apoi a fost membru în Comisia pentru Apărare,Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Sorin Grindeanu estecăsătorit şi are doi copii.

În 17 decembrie, 11 miniştri au depus jurământul de înves-titură în funcție: Liviu Dragnea - ministrul Dezvoltării Regio-nale şi Administraţiei Publice, Darius Vâlcov - ministrulFinanţelor Publice, Daniel Constantin - ministrul Agriculturiişi Dezvoltării Rurale, Graţiela Gavrilescu - ministrul Mediului,Apelor şi Pădurilor, Mihai Tudose - ministrul Economiei, Co-merţului şi Turismului, Andrei Gerea - ministrul Energiei, În-treprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, SorinGrindeanu - ministrul pentru Societatea Informaţională, SorinMihai Cîmpeanu - ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,Ioan Vulpescu - ministrul Culturii, Angel Tîlvăr - ministrul de-legat pentru Relaţiile cu Românii de peste hotare şi Liviu-Marian Pop - ministrul delegat pentru Dialog Social.

Promoţii de Sărbători la Poşta Română

Clienţii Poştei Române pot trimite, pe tot parcursul luniidecembrie, bani şi cadouri la costuri mult mai mici decât înrestul anului. Operatorul naţional de servicii poştale a lansatpromoţii consistente pentru persoanele fizice, care benefi-ciază de discount-uri între 5% şi 50%. Este vorba despre re-duceri de tarife la cele mai accesate servicii în perioadasărbătorilor: transferul în lei (mandatul online), transferul învalută (MoneyPost), curieratul rapid intern (Prioripost) şi că-suţele poştale. Trimiterile prin mandat online vor beneficiade o reducere de 5%, aplicată atât la taxa fixă, cât şi la pro-centul aplicat la valoarea sumei expediate. Acelaşi sistemde discount se va aplica şi la transferul de valută prin Mo-neyPost, însă cu o reducere de 50%. Această promoţie vi-zează clienţii Poştei Române care au transmis, până acum,sume cumulate de minimum 1.000 de euro. De pildă, la untransfer de 100 de euro făcut în luna decembrie, expedito-rul inclus în categoria de mai sus va suporta un cost totalde numai 14,75 lei, faţă de 26,5 lei, cât achită în restul anu-lui. Un alt serviciu din promoţia lunii decembrie a Poştei Ro-mâne este curieratul rapid prin Prioripost, unde se va operao reducere de 10 lei la orice colet de sub 2 kilograme. Astfel,în locul unei taxe de 15,6 lei pentru un astfel de colet, ex-peditorul va achita doar 10 lei. De asemenea, cei care do-resc să închirieze căsuţe poştale vor beneficia de o reducerea abonamentului anual echivalentă costului pe o lună. Ast-fel, clienţii pot achita doar 165 de lei pentru chiria unei că-suţe poştale pe 12 luni, în loc de 180 de lei, condiţia fiindca suma să fie achitată integral.

„Pe piaţa serviciilor, dinamismul şi orientarea către ne-voile clienţilor se măsoară şi prin implementarea de cam-panii promoţionale sezoniere, care se adaptează spe-cificului perioadei vizate. Compania Naţională Poşta Ro-mână a decis să lanseze promoţii extrem de competitivepentru Luna Cadourilor. Serviciile incluse în oferta din de-cembrie sunt cele mai utilizate de români în această pe-rioadă şi sperăm ca toţi clienţii noştri să profite de ea lamaximum, mai ales că ea le va aduce economii consis-tente într-o perioadă cu vârf de consum”, a declarat IrinaPurcaru, director Operaţiuni şi Relaţii Comerciale, PoştaRomână.

8 ¦ DECEMBRIE 2014

Cu o cifră de afaceri de 1,15 miliardede lei, Poşta Română este singurul ope-rator poştal din acest top. Dacia, Petrom,Rompetrol, Romgaz şi Dedeman alcătu-iesc “Top 5”, după cifra de afaceri a gru-pului din care fac parte. Ziarul Financiara realizat clasamentul pe baza topuluicelor mai mari 300 de companii din Ro-mânia după cifra de afaceri, în top fiindincluse doar companii care au în porto-foliu branduri cu care interacţionează

consumatorul final. Doar 55 dintre celemai puternice 300 de companii din eco-nomie au în portofoliu un brand româ-nesc, acestea având cumulate afaceri depeste 96,2 miliarde de lei (21,7 miliardede euro). Spre exemplu, Arctic are în por-tofoliu şi brandul cu acelaşi nume, şibrandurile internaţionale Beko şi Grun-dig. Pe de altă parte, Romaqua are înportofoliu doar branduri româneşti, pre-cum Borsec sau Albacher.

În top intră atât companii ale căror bran-duri au fost create acum zeci de ani, cânderau încă deţinute de stat, cât şi companii ti-nere. Şi aici Poşta Română se detaşează, fiindcea mai veche companie din această listă,cu peste 152 de ani de tradiţie în spate. Înprima categorie intră nume precum Petrom,Dacia, Arctic sau Dero. Companiile tinere -cu o istorie de sub 25 de ani - care au creatbranduri româneşti de top sunt RCS-RDS,Altex, Untdelemn de la Bunica sau Sensiblu.

Poşta Română ocupă un remarcabil loc 15în topul celor mai puternice branduri româ-

neşti, realizat de publicaţia economică „Zia-rul Financiar”. Mai mult, Poşta Română esteprima în rândul celor şase companii de stat

prezente în clasamentul celor mai puternicenume din industria românească. Topul ţine

cont de cifra de afaceri în 2013, conform da-telor depuse la Registrul Comerţului.

BRANDURI DE MILIARDE

Automobile Dacia Dacia auto 18.402

OMV Petrom Petrom energie 18.071

Rompetrol Rafinare Rompetrol energie 11.748

Romgaz Romgaz gaze naturale 3.894

Dedeman Dedeman bricolaj 2.679

Mega Image Mega Image retail 2.340

RCS-RDS RCS-RDS, digi telecom 2.102

Coca-Cola HBC România Dorna, Izvorul Alb, Poiana Negri băuturi răcoritoare 1.811

Azomureş Azomureş îngrăşăminte 1.599

Arabesque Arabesque bricolaj 1.501

Ursus Breweries Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Azuga bere 1.429

Arctic Arctic electrocasnice 1.421

Sensiblu Sensiblu farmacii 1.299

Agrana România Zahăr Mărgăritar, Zahăr Coroniţa zahăr 1.223

Poşta Română Poşta Română poştă 1.153

Altex România Altex retail electro IT 1.142

Heineken România Bucegi, Ciuc, Silva bere 1.119

Expur Untdelemn de la Bunica ulei 1.110

Tarom Tarom companii aeriene 1.085

Loteria Română Loto 6 din 49 loterie 1.066

Cele mai puternice branduri româneşti, după cifra de afaceri

Companie Brand românesc sector Cifră de afaceri2013 (mil. lei)

POşta ROMâNă,în topul celormai puternicebranduriromâneşti

Actualitate

POªTAªUL432 ¦ 9

Premiile revistei Comunica@ţii Mo-bile s-au decernat la hotelul RadissonBlu din Bucureşti. Alexandru Petrescu(foto) a fost chiar primul premiat alserii, primind diploma şi trofeul cuve-nit câştigătorului la categoria „BestCEO”. „Vreau să mulţumesc revistei Co-munic@ţii Mobile pentru acest premiu,acordat în cadrul unei gale cu o tradi-ţie de mai bine de un deceniu. Vorbimde un eveniment prestigios pentru in-dustria IT&C din România. Dedic acestpremiu tuturor celor care înţeleg ne-voia de schimbare. Cred că astăzi, în in-dustria poştală europeană, singuracertitudine este schimbarea. Sper caanul 2015 să fie pentru Poşta Românăanul diversităţii în servicii”, a subliniatAlexandru Petrescu. La acelaşi eveni-ment, organizatorii au acordat alte 16categorii de premii, printre laureaţi nu-

mărându-se companii sau personali-tăţi de marcă de pe piaţa autohtonă:Intel, Vodafone, MasterCard, Telekom,Orange, Felix Tătaru (GMP Advertising)sau Ionuţ Budişteanu.

Premiile industriei româneşti

Performanţa economică a PoşteiRomâne din acest an a mai primit oconfirmare în 17 decembrie, prin pre-miile pe care Alexandru Petrescu le-aprimit la Galele de Excelenţă în Indus-tria Românească, eveniment ce a avutloc la hotelul Athenee Palace Hiltondin Capitală. Directorul General alCNPR a primit atât Premiul de Exce-lenţă pentru Cea Mai Bună Redresare aunei Companii cât şi Premiul de Exce-lenţă pentru Cel Mai Bun Lider Inspira-ţional. „Mulţumesc celor peste 27.000de colegi din Poşta Română, mai ales

acelora care au înţeles că ingredientulpentru succes este schimbarea. Schim-barea aşteptată mai mult ca orice, într-ocompanie care era renumită pentruconservatorismul său. Încă avem raftulcu lucruri de făcut mai mare decât celcu lucruri deja făcute, însă sper ca în2015 să aveţi motive întemeiate pen-tru a ne remarca din nou”, a apreciatDirectorul General al CNPR. Aflată laprima ediţie, Gala de la Athenee PalaceHilton şi-a propus să premieze compa-nii din diverse sectoare industriale,companii care au înregistrat o creştereeconomică constantă în domeniul lorde activitate. Galele de Excelenţă în In-dustria Românească s-au organizatsub egida Centrului European pentruEducaţie, Cercetare şi Dezvoltare - SIN-TESIS. Juriul a fost alcătuit din repre-zentanţi ai Guvernului, ai Camerei deComerţ a României şi din domeniulprivat.

Compania Naţională PoştaRomână a câştigat la final dean trei premii importante,prin Directorul GeneralAlexandru Petrescu. În 10 de-cembrie, şeful Poştei a primitpremiul pentru „Cel mai bunmanager de companie” lacea de-a 11-a ediţie a GaleiComunic@ţii Mobile. Motivula fost revenirea pe profit acelei mai mari companii dinRomânia, după şase ani depierderi. Conform prognoze-lor, Poşta Română va încheiaanul 2014 cu un profit opera-țional de 74,3 milioane de lei(16,7 milioane de euro).

Premii importante pentru POşta ROMâNă

18 ¦ DECEMBRIE 2014

Pe o ploaie mocănească, la început de decembrie, am ajunsla Târgovişte, prima Cetate de Scaun a Ţării Româneşti. Tocmaice aflasem că acolo lucrează un poştaş care apelează la adevă-rate strategii de marketing în activitatea zilnică. Aşa că primaoprire a fost la Gheboaia, un sat din comuna Finta. Localitatea,asemeni vestitului Horezu în zilele noastre, era cândva renu-mită pentru olărit. Din cei 2.200 de locuitori aproape jumătatesunt pensionari, iar o mare parte este plecată peste hotare.Stând de vorbă cu câţiva săteni am aflat că una dintre cele maimari bucurii pentru ei este ziua în care poştăriţa le aduce pen-sia. Tot ei ne-au spus că pentru nimic în lume nu ar renunţa laserviciile Poştei Române. Iar asta se datorează, în mare parte,Georgianei Chiuţu (foto), poştaşul satului Gheboaia.

un plan dejucat Am găsit-o pe Georgiana (32 de ani) la sediul agenţiei din

propria locuinţă. „Ghişeul” se află în locul în care, înainte, erasufrageria. Deşi programul începe la 8 dimineaţa, sunt cazuriîn care „oamenii vin la agenţie şi seara târziu”. „Am cum să-irefuz? Doar aşa pot să-mi păstrez clienţi. Până la 11:30 lucrez

Minte deinginer înhaine de

poştaş

Poşta Română are angajaţi de totsoiul: de la poeţi şi pictori, până lasportivi, doctori în domenii diverse şichiar inventatori. Georgiana Chiuţunu e artistă, deşi genul ar reco-manda-o. Femeia are o minte brici,de... inginer. A inventat o chestieatât de grozavă, încât ar putea în-chide gura multora care pozează încreativi, originali şi inventivi. Poştaşla Gheboaia (Dâmboviţa), Georgianaa inventat payzone-ul mobil şi facebanii să curgă.

Georgiana Chiuţuşi invenţia care oajută să „aspire”banii din comună

Oamenii Poºtei

Ada Cojan

POªTAªUL432 ¦ 19

la agenţie, apoi plec pe teren. Dar dacă cineva are nevoie demine, mă sună şi mă întreabă când mă găseşte la agenţie”, ne-a spus aceasta.

Primul lucru pe care ni l-a povestit a fost planul ei de a de-juca insistenţa unei bănci care încerca să racoleze clienţi dinrândul sătenilor din Gheboaia. „Într-o dimineaţă, pe când mer-geam să împart corespondenţa, am văzut câţiva oameni carebăteau la toate porţile şi vorbeau cu sătenii. De la o bătrânăam aflat că aceştia erau reprezentanţii unei bănci şi că ofereauoamenilor zahăr şi ulei, dacă ar fi fost de acord să primeascăpensiile pe card. M-a luat prin surprindere că vecina mea ac-ceptase deja trocul şi, fără să mai stau pe gânduri, i-am spus:«Mamaie, când va fi să nu mai poţi merge să iei pensia de pecard, să-l rogi pe nepotul matale să te ajute şi, dacă ai noroc, osă ţi-o aducă ... atât cât mai rămâne din ea». A stat puţin pegânduri şi, nici una, nici două, s-a dus după ei şi le-a spus:«Rupe hârtiile alea, maică, în faţa mea, că cine ştie dacă maiajung banii la mine». După ce am răspândit vorba în tot satul,nimeni nu a mai plecat la bancă”, ne povesteşte Georgiana.

Strategii de promovareGeorgiana s-a angajat la Poştă în urmă cu cinci ani, la doar trei

zile după ce a născut. Postul de agent rămăsese vacant după ple-carea cumnatei sale în străinătate. Nu ştia mai nimic despre acestjob. A învăţat însă foarte repede şi, în scurt timp, a ţesut propriilestrategii de promovare. „Prima idee am avut-o atunci când amprimit la vânzare cărţi de poveşti pentru copii. Cu pachetele subbraţ, m-am dus la grădiniţă încercând să conving educatoarelesă le cumpere. M-am gândit: de ce să cumpere din librărie? Lafel s-a întâmplat şi când aveau nevoie de plicuri deoarece diri-ginta trebuia să îi înştiinţeze pe părinţi despre absenţele copiilor.Eu le-am dat plicurile cu timbre cu tot”, a spus ea, încântată.

Georgiana s-a dovedit inventivă şi în alte rânduri. Ceea ce laînceput i s-a părut a fi o problemă – împărţirea cardurilor de să-nătate - s-a dovedit, până la urmă, pentru mintea ingenioasă aGeorgianei, un lucru uşor de rezolvat. „Când veniseră cardurilede sănătate erau mulţi clienţi cu acelaşi nume, dar fără adresascrisă pe plic. Nu ştiam ce să fac. Dacă greşeam şi inversam car-durile? M-am prezentat la medicul de familie din sat şi l-am

întrebat dacă poate identifica fiecare persoană. I-am adus lao-laltă pe toţi cu acelaşi nume şi le-am dat câte un card, spu-nându-le să meargă, a doua zi, la clinică pentru a fi identificaţi.Totul s-a rezolvat datorită numărului unic înscris pe fişa fiecăruipacient”, spune Georgiana.

Inventivitate şi originalitateCea mai importantă strategie de promovare a Georgianei

este însă, de departe, un Payzone mobil pentru plata facturilor.Este tocmai ideea care a făcut vâlvă în comunitate şi care aajuns până la urechile noastre, determinându-ne să ne depla-săm la Gheboaia. „La o baterie de maşină, dar merge şi la unscuter, am ataşat un acumulator cu un buton care opreşte ieşi-rea volţilor. Dacă îl ţineam deschis mereu, bateria se consumafoarte repede. Dar m-am gândit să îl deschid numai atunci cândse face plata. Astfel, bateria rezistă în jur de două ore, exact câtam nevoie. De ce să mint? E o invenţie la care a contribuit şisoţul meu”, se destăinuie Georgiana. Cum i-a venit ideea? „Amtot întâlnit bătrâni care au nevoie de medicamente de la far-macie şi, neputându-se deplasa, mă roagă să-i ajut. Atuncim-am întrebat cum aş putea veni în sprijinul oamenilor, maiales atunci când au nevoie de serviciile poştale. Aşa m-am gân-dit la un dispozitiv portabil cu care să mă duc la domiciliul clien-tului pentru efectuarea plăţilor”, se destăinuie Georgiana. Aşacă a ataşat payzone-ul la acumulatorul conectat, la rându-i, labateria de maşină. „Când m-au văzut clienţii au început să râdă.Mi-au spus: «Pe asta n-ai mai făcut-o»”. Fără această invenţie,nu aş mai fi avut încasările pe care le am acum. Un lucru estesigur: cu payzone-ul mobil încasez banii direct la poartă. Astfel,oamenii nu mai sunt nevoiţi să meargă la magazin să-şi plă-tească utilităţile”, ne-a explicat poştaşul.

Georgiana are antecedente în ceea ce priveşte crearea unorobiecte noi din lucruri care, pentru unii, nu mai prezintă niciuninteres. „De felul meu, am idei. De exemplu, tatăl meu a avut oDacie şi nu l-am lăsat să arunce bateria. Am luat-o să o folosescîn casă, atunci când se întrerupea curentul. Avea un bec mic depoziţie de maşină. M-a ajutat foarte mult”, ne informează celmai inventiv poştaş găsit până acum de „Poştaşul”. Dacă sunteţimai inventivi decât Georgiana, scrieţi-ne pe adresa redacţiei,spuneţi-ne povestea voastră şi puteţi apărea în revistă sau pu-teţi să primiţi un premiu pe măsura originalităţii.

Georgiana este prietenăcu toţi bătrânii comunei