Revista pentru Dezvoltare Bazata pe Cunoastere

Anul I, Nr.1/Martie 2015

ISSN-L: 2393-2112ISSN: 2393-2112

Revista pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaștere

Vol. 1. No. 1, 2015

1


Nr. 1/ Martie 2015 ISSN 2393-2112 ISSN-L 2393-2112

BORDUL EDITORIAL Președinte: Ioan Gâf-Deac Revista pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaștere este o publicație înregistrată oficial ISSN 2393-2112 / ISSN-L 2393-2112 în România / București de către Free Mind Publishing în colaborare cu Fundația pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaștere.

FDBC, Fundația pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaștere


Vol. 1. No. 1, 2015

2

Subiectele de interes publicistic RDBC este o publicație științifică orientată pe studiul, cercetarea avansată și comunicarea de înalt nivel și largă reprezentativitate a convingerilor, rezultatelor, ideilor inovative, originale și de ruptură, în legătură cu dezvoltarea bazată pe cunoaștere, la intersecția dintre creșterea folosirii activelor intangibile în lumea contemporană și operaționalizările comune productiv-economice și tehnologice prin active tangibile.

Subiectele principale de interes includ, fără a limita și abordările libere, rețelistice, clusterizate, inter și transdisciplinare, următoarele:

Managementul cunoștințelor, Generarea de cunoștinte, Capitalul intelectual, Capitalul intelectual organizațional, Multiplicarea valorii bazată pe cunoaștere, Acceleararea ritmului inovărilor, Bune practici de dezvotare bazată pe cunoaștere, Echipamente şi produse simbolice, Primordialitatea cunoştinţelor, Demasificarea producţiei, Cunoasterea ca factor de producție, Cunoaşterea ca factor de dezvoltare, Cunoaşterea ca bun public, Cunoaştere şi creştere economică, Cunoasterea și noua economie, Instrumente pentru managementul cunoașterii, Organizațiile bazate pe cunoaștere, Economia cunoașterii si inovația, Cunoasterea și civilizația globală, Cunoașterea și avantajul competitiv, Structuri orizontale și înlăturarea ierarhiilor, Re-ingineria bazată pe cunoaștere, Invesțițiile bazate pe cunoaștere, Modelarea cunoaşterii în organizaţii, Întreprinderea bazată pe cunoştinţe, Cunoașterea doxastică,

Sistemele de asistare a deciziilor, Procese digitale în societatea cunoaşterii, Societatea organizațiilor, Perspectivele societăţii cunoaşterii, Inovarea ca esenţă a creşterii şi competitivităţii, Capitalul intelectual și educația, Metodologii pentru e-government, Tehnologii pentru e-government, Modelarea afacerilor IT, Cloud computing, Managementul cunoașterii pentru decizii, Surse deschise de cunoaștere, Cunoașterea din multisurse, Noi produse, procese și inovatii pentru sustenabilitate, Procese de producție a cunoașterii, Cercetarea cunoașterii, Metacunoaștere, Practici pentru cunoaștere, Modele de infrastructure de cunoaștere Difuzarea tehnologiilor de cunoaștere, Drepturi ale proprietății intelectuale, Modelare și simulare, Cunoașterea și managementul C-D, Optimizarea multiobiectivelor, Măsurarea performanței, Cunoașterea clusterizată.

Notă pentru autori Toate articolele trebuie trimise online, via e-mail, ca attachment în format document Word. ([email protected]) &/([email protected])


Vol. 1. No. 1, 2015

3

Manager Editorial: Ion Iulian Hurloiu, PhD. Misiunea Revistei pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaștere – RDBC. Este o publicație originală, de înaltă calitate științifică. În fapt, Revista promovează cercetările în sfera dezvoltării cunoașterii și prin cunoaștere în lumea contemporană, când telecomunicarea fără frontiere, în timp real, este cvasi-generalizată. Revista poate genera impact semnificativ de orientare și fundamentare a comportamentului teoretic și practic al agenților de schimbare, a agenților economici, sociali și productivi în Noua Economie bazată pe Cunoaștere. În egală măsură, misiunea RDBC este de a identifica, de a trasa noi frontiere de cunoaștere

societală, economico-socială și productivă, prin emergența Cercetării-Dezvoltării în sfera tehnologiilor, a invesțițiilor bazate pe cunoaștere, vizând gestiunea de excelență a operaționalizărilor investiționale intangibile. Articolele care prezintă rezultate ale cercetărilor, rapoarte tehnice, studii de caz, comunicările științifice de la simpozioane și conferințe, alte materiale în domeniu, sunt binevenite și intră în atenție pentru publicare. RDBC este considerată o platformă multidisciplinară pentru soluții, variante, alternative și scenarii de fundamentare teoretică și practică a activităților și proceselor de dezvoltare bazată pe cunoaștere. În acest cadru, se sugerează mediului investițional și de afaceri aliniamente pentru avantaje competitive. Publicația se adresează cercetătorilor interesați de cunoașterea avansată complexă n-dimensională, cadrelor didactice universitare, mediului academic, doctoranzilor și studenților, teoreticienilor și practicienilor din firme, organizații, asociații, companii naționale și multinaționale, corporații ș.a. Totodată, conținutul lucrărilor din RDBC este util elaboratorilor de strategii de dezvoltare, de tactici și programe de lucru din cele mai variate domenii. Subiectele și temele generale de abordare în lucrările supuse intenției de publicare nu sunt exclusive sau limitative.


Vol. 1. No. 1, 2015

4

Consultanți Științifici Editoriali: Theodor Damian, Metropolitan College of New York, USA (PhD, Professor of Philosophy and Ethics, Metropolitan College of New York; President of the American Branch of the Academy of Romanian Scientists; President of the Romanian Institute of Orthodox Theology and Spirituality, New York).

Nicolae Bulz, Victoria University, Melbourne, Australia (Victoria Institute of Strategic Economic Studies - External research associate)

Bordul Academic Editorial: Ion Ciucă, Universitatea Politehnica din București, România, Mihai Pascu Coloja, Universitatea de Petrol și Gaze Ploiesti, România Aron Poantă, Universitatea din Petroșani, România Nicolae Tiberiu Iliaş, Universitatea din Petroșani, România Marin Andreica, Academia de Studii Economice București, România Lucian Curtu, Universitatea Transilvania din Brașov, România Ioan I. Gâf-Deac Universitatea Spiru Haret București, România Lăcrămioara Rodica Hurloiu, Universitatea Spiru Haret București, România Marinică Dobrin, Universitatea Spiru Haret București, România Ion Marin, Universitatea Hyperion București, România Victor Arad, Universitatea din Petroșani, România Emilian M. Dobrescu, Academia Română, București, România Oriana Negulescu, Universitatea Spiru Haret Brașov, România Maria Gâf-Deac, Universitatea Spiru Haret București, România Moise Bojincă, Universitatea Constantin Brâncuși, Tg. Jiu, România Ioana Andreea Marinescu, Universitatea Spiru Haret București, România Corneliu Dinu, Universitatea din București, România Nicolae Paraschiv, Universitatea de Petrol și Gaze Ploiesti, România Vasilica Ciucă, Institutul Naţional CŞDMPS, București, România Alexandru Chiotoroiu, Universitatea de Medicină și Farmacie, București, România Ion Florin Popa, Universitatea Valahia, Târgoviște Sorin Minghiat, Universitatea Spiru Haret București, România Gabriel Nastase, Universitatea D. Cantemir București, România Sorin Pavăl, Dinamic Comp, Universitatea din Petroșani, România Andreea Condurache, Universitatea Tehnică de Construcții București Ioan Jelev, Acad. de Șt. Agr. și Silvice “Gh. I.-Sisesti”, București, România Odi Zărnescu, Universitatea Spiru Haret C-lung Muscel, România Gheorghe Onișoru, Universitatea din Suceava, România Nicolae Cicerone Marinescu, Universitatea din Pitești, România Laurențiu Bogatu, Patromat - SNSH București, România Ilie Răscolean, Universitatea din Petroșani, România Aronel-Ovidiu-Corneliu Matei, Universitatea din Petroşani, Romania Ilie Șimon, Academia de Studii Economice București, România Ioan Copaci, Universitatea Aurel Vlaicu Arad, România Roxana Herbei, Universitatea din Petroșani, România Vasile Țiplea, Universitatea de Nord, Baia Mare, România


Vol. 1. No. 1, 2015

5

Ghid pentru autori: www.e-editura.ro/rdbc Etica publicării: www.e-editura.ro/rdbc Conflicte de interese: Autorilor li se recomandă să evite conflictele de interese publicistice, actuale sau potențiale, financiare, personale, de interrelaționare cu alte persoane, instituții sau organizații. Responsabilitatea asupra conţinutului materialelor publicate revine în exclusivitate autorilor. Materialele nepublicate nu se restituie. Transmiterea artcolului/articolelor și supunerea la etapa de verificare acceptare: Trimiterea unui articol implică situația ca acel material științific să nu mai fi fost publicat anterior (excepțiile se referă la forma de Rezumat/ Abstract sau ca parte prezentată ca lectură din/extrageri din teze de doctorat sau academic, ori în formă de preprint/manuscris electronic). Modificări/schimbări ale autorilor: Politica în acest sens se referă la permisiunea de adăugare, completare, modificare, anulare sau de rearanjare a ordinei autorilor, acestea fiind acceptate doar în faza de manuscris. După publicare nu se mai poate recurge la modificări. Copyright și plagiat: Fiecare autor poartă răspunderea personală asupra veridicității lucrării publicate, garantând evitarea plagiatului și autoplagiatului. Protejarea lucrărilor/articolelelor (copyright) este asigurată implicit de caracterul oficial înregistrat al RDBC. Limba de publicare: Este Limba Română, iar Rezumatul/Abstract este în limba română și în limba engleză, inclusiv Cuvintele și expresiile cheie. Transmiterea materialelor la RDBC: Transmiterea materialelor științifice către RDBC se realizează exclusiv pe cale online ([email protected]) &/([email protected]) sub formă de document word în Attachment. Revizia științifică: Este util să semnalați, indicativ, numele și adresele de e-mail ale unor potențiali revizori științifici pentru lucrările supuse atenției spre publicare. Echipa Editorială își rezervă dreptul de a decide obiectiv în privința acceptului pentru publicare a fiecărei lucrări. Factorul de Impact Intenție finală: Thomson Reuters Journal Citation Reports Cuprinderea articolelor în baza internațională Abstracting and indexing: Intenție finală: CNCSIS, SSRN, Cambridge Scientific Abstracts, Executive Sciences Institute, INSPEC, Social Sciences Citation Index, SciSearch/Science Citation Index Expanded, Information Access Company.


Vol. 1. No. 1, 2015

6

Revista pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaștere– RDBC (www.e-editura.ro/rdbc)

Apel pentru lucrări/ articole pentru publicare

Pentru autori:

Limba de publicare a articolelor în RDBC este Limba Româna. Rezumatul/Abstract-ul trebuie să fie în limba română și în limba engleză, inclusiv Cuvintele și expresiile cheie. Manuscrisele trebuie să fie transmise la Redacția RDBC numai prin e-mail, în format electronic Word.

Conținutul și forma articolelor sunt supuse evaluării preliminare în Consiliul Editorial al Revistei. Perioada de evaluare științifică este de 1-2 luni.

Pregătirea/Elaborarea articolelor:

Autorii sunt rugați să pregătească/să elaboreze articolele luând în considerare următoarele opțiuni: Lungimea articolului ar trebui să fie max. 8 pagini (nu mai mult de 10 de pagini standard, inclusiv referințe, tabele și figuri), la un singur rând, 3,0-2,5 cm margini, cu font Book Antique.

Structura articolului:

Pagina de început trebuie să includă titlul, autorii și afilierea, adresa de e-mail a autorului pentru corespondență și Rezumatul/Abstract.

Rezumatul nu trebuie să depășească 200 de cuvinte și ar trebui să prezinte subiectele și concluziile articolului, respectiv rezultatele de interes general/ cu potențial și interes de generalizare. Maximum zece cuvinte cheie ar trebui să urmeze Rezumatul/Abstract.

Obiectivele articolului: - trebuie să includă remarci scurte și clare care definesc scopul specific al lucrării.

Context / Introducere: - un scurt rezumat al materialului de fond. Experiențele/experimentări: - trebuie să fie suficient de detaliate, dar concise, pentru a facilita

reproductibilitatea lor. Rezultate și discuții: - se indică logica utilizată pentru interpretarea datelor, fără speculații lungi. Concluzii: - scurt rezumat al principalelor realizări ale cercetării. Referințele bibliografice: -trebuie să fie indicate numeric (cifre arabe) cu regăsire în text. Cifre și legende–figuri: trebuie numerotate în succesiune, împreună cu legende. Ilustrațiile trebuie

să se potrivească formatului Revistei și să nu depășească 12 x 18 cm. Tabelele: - fiecare table poartă un scurt titlu și trebuie numerotat în cifre arabe și plasat în ordinea

de menționare a acestuia în text. Toate documentele trebuie depuse prin e-mail, ca fișiere atașate (document Word). Prezentarea în

altă formă electronică poate conduce la întârzierea publicării. Manuscrisele în format PDF nu sunt acceptate. O atenție deosebită trebuie acordată la utilizarea sistemului SI de unități, precum și recomandările privind IUPAC pentru simboluri, unități și terminologie.

Transmiterea manuscriselor:

Manuscrisele trebuie trimise ca fișiere atașate documente Word la următoarea adresă de e-mail: E-mail: ([email protected]) &/([email protected]) http://www.e-editura.ro


Vol. 1. No. 1, 2015

7

CUPRINS

Cuvânt înainte

Ioan Gâf-Deac, Ioan I. Gâf-Deac, Nicolae Bulz, - Relaţii doxastice între creşterea economică şi centralizare /8

Ionel Pîşă, Lucian Mihăescu, Elena Pop,- Valorificarea energetică a salciei în România / 16

Măriuţa Tudor Şerban, Ioan I. Gâf-Deac, Ion Iulian Hurloiu, Gabriel Mihai, Elena Burtea, Ana-Maria Reșetar-Deac - Securizarea reţelelor electronice de comunicaţii prin criptografierea bazelor de date /22

Ion Copaci, Nicolae Iliaş, Ioan Aonofriesei,- Asupra dinamicii trenurilor de mare viteză /30

Tiberiu Leonid Candrea, Ioan I. Gâf-Deac, Lăcrămioara Rodica Hurloiu, Raluca Ștefan, Ioan Petru Scutelnicu, Adrian Bărbulescu, Ana-Maria Reșetar-Deac, Adrian Iordache, Mihai Marius Nedelea,- Caracteristici peisagistice, economice şi cultural-sociale ale zonei industriale Vatra Dornei, România /40

Constantin Sava, Adrian-Bogdan Bădău, Adrian Bărbulescu, Lăcrămioara Rodica Hurloiu, Ionel Cosmin Gagiu, Cezar Cioată, Ana-Maria Reșetar-Deac, Ionuț Pătraș,- Model dinamic liniar al afectărilor din activități industriale în zona costieră a Mării Negre /49

Ioan I. Gâf-Deac, Marin Andreica, Maria Gâf-Deac, Ioana Andreea Marinescu, Daian-Mihai Ceaușu, - Dezvoltarea durabilă în condiții de instabilitate a civilizației și culturii /57

Ioana Cristina Andronie, Viorel Andronie, Ioana Andreea Marinescu,- Serviciile sanitare sub afectări biochimice şi biofizice în neoeconomia de sinteză /61

Bogdan-Peter Tănase, Roxana Claudia Herbei, Laurențiu Bogatu, Raluca Ștefan, Ioan Petru Scutelnicu, Adrian Bărbulescu, Ana-Maria Reșetar-Deac, Mihai Marius Nedelea,- Degradarea terenurilor la suprafaţă pentru obţinerea combustibililor energetici solizi /67

Nicolae Cicerone Marinescu, Ilie Ionel Ciuclea,- Tendinţe şi realizări pentru folosirea energiei solare /73

Moise Bojincă, Ciprian Coandreş,- Exproprierea pentru cauză de utilitate publică - instituţie juridică pentru dezvoltarea industrială /78

Adrian-Bogdan Bădău, - Potenţialul turistic subteran al unităților de extracție din bazinul Valea Jiului /82

Florin Flavius Soica,- Reglementarea corporativă a achizițiilor publice în România /87 Nela Loredana Meiță,- Politica agricolă în țările cu economie performantă /92 Maria Gâf-Deac, Ion Pârgaru, Ioana Andreea Marinescu, Daian-Mihai Ceaușu,-

Modelele manageriale ale instabilității economice și socio-culturale /99 Nicolae Cicerone Marinescu, Ilie Ionel Ciuclea,- Elemente de strategie pentru

valorificarea surselor regenerabile de energie în România /103

Conferințe − Evenimente științifice /109 Noutăți & Informații/114


Vol. 1. No. 1, 2015

8

Cuvânt înainte

La începutul secolului XXI se identifică cel puţin două probleme fundamentale nerezolvate în planul cunoaşterii şi, cu atât mai mult, în cel al experienţelor: 1) noi cunoştinţe pentru teoria universului şi 2) şi noi elemente de descifrare pentru teoria particulelor elementare. Pe cale de consecinţă, nu sunt formulate răspunsuri la întrebări precum „ce este viaţa?“ şi „ce este gândirea?“.

Ştiinţele moderne suferă, deci, de existenţa în sânul lor a unor vizibile defecţiuni, ce vizează incompletitudinea cunoaşterii, nepunând accent, de exemplu, pe compunere. Literatura, arta, cultura par a întreţine aceste decalaje de înfăţişări, mizând pe forme, modelând continuu interdisciplinaritatea (relaţiile, raporturile, faptele imaginare, legăturile), adresându-se întinderilor, cu deosebire celor neangajaţi în efortul cunoaşterii. Epoca mecanică este deja erodată iar sistemele electromecanice şi chimice au intrat în saturare. După 1973 (când pe plan mondial s-a atins cifra însumată cea mai redusă a inovaţiilor şi invenţiilor - semn al imersiunii în criză a cursului vieţii), şi-au manifestat prezenţa incipientă tehnologiile informaţionale.

(În ultimul pătrar al secolului trecut era o mândrie să te numeşti inginer electromecanic sau chimist; astăzi este o mândrie să ai denumirea de inginer informatician, în timp ce apelativul de inginer electronist este în erodare. Mâine, generic vorbind, – va fi o mândrie să fii apelat profesional ca fiind inginer de sistem, biotehnolog sau genetician). Noul orizont al cunoaşterii şi experienţei pentru cursul istoric al vieţii va fi cel al biotehnologiei şi geneticii.

Nu este încă nimic previzibil referitor la ce ar putea urma după epoca biotehnologiei şi geneticii, ceea ce semnifică incapacitate (defecţiune) serioasă şi gravă a ştiinţelor moderne de a se defini sau autodefini evolutiv, în timp. Într-o atare situaţie, răspunsurile la întrebările „ce este viaţa“ şi “ce este gândirea” nu pot fi obţinute mulţumitor, iar perspectiva formalizării lor cognitive cu un astfel de comportament este cert negativă.

Se apreciază că la început de secol XXI nu atât evenimentele istorice, internet-ul sau e-comerţul, ori tehnologiile, în general, sunt cele ce determină influenţe societale şi schimbări, cât mai degrabă managementul cunoaşterii.

S-au petrecut şi se derulează schimbări fără precedent în condiţia umană. A crescut în mod excepţional numărul oamenilor care „caută”, „aleg”, „selectează”, „identifică”.

De aceea, oamenii, în primul rând, se află în situaţia de a-şi formula metode şi tehnici de a se conduce pe ei însăşi, înainte de a conduce alte persoane sau structuri exterioare lor. Se consideră că societatea umană este încă nepregătită pentru a face faţă schimbărilor din condiţia umană.

În societatea post-modernă se asistă la declinul individualismului managerial, urmare a creşterii puterii reţelelor.

RDBC își propune să reunească preocupările celor interesați în promovarea științei românești și creșterea vizibilității acesteia pe plan național și internațional.

Este deja timpul dezvoltării bazate pe cunoaștere.

Prof.univ.dr.ing. Ioan Gâf-Deac International Fellow University of Canberra, Australia


Vol. 1. No. 1, 2015

9

RELAŢII DOXASTICE ÎNTRE CREŞTEREA ECONOMICĂ ŞI CENTRALIZARE

Ioan GÂF-DEAC1, Ioan I. GÂF-DEAC2, Nicolae BULZ3

Rezumat În articol sunt tratate aspecte referitoare la creşterea economică studiată din perspectivă managerială, pe un aliniament al evoluţiilor doxastice pragmatice. Este examinat metabolismul economic şi managementul doxastic în sistemele complexe, fiind evidențiate influenţele teleologice asupra sistemelor manageriale complexe, în raport cu evoluţiile caracteristicilor pentru formalizarea sistemelor manageriale doxastice complexe. Cu această ocazie se introduce conceptul de hiperciclu managerial doxastic, care cuprinde sub-procesele (de regulă, decizionale) ce oferă suportul informaţional net în sistemul managerial doxastic. Articolul se bazează pe informații sistematizate regăsite și reproduse restructuat din lucrările „Bazele managementului doxastic”, (Free Mind Publishing, București, 2013, autor: Ioan Gâf-Deac), și “Noua economie între cunoaștere și risc” (Ed. Infomin, Deva, 2010, autor: Ioan I. Gâf-Deac), fiind generate oportunități complementare pentru discuții și cercetări viitoare. Cuvinte și expresii cheie: management doxastic, sisteme manageriale doxastice, creștere economică, centralizare.

Abstract The article dealt issues related to economic growth from a managerial perspective study, the doxastice pragmatic alignment developments. It examined the economic and management doxastic metabolism in complex systems, highlighting teleological influences on complex management systems in relation to doxastice characteristics developments to formalize complex management systems. On this occasion it introduces the concept of managerial doxastic hipercicle which includes sub-processes (usually the decision) that provides management information support net doxastic system. The article is based on information collated found in "Fundamentals of Doxastic Management " (Free Mind Pbl., Bucharest, 2013 author: Ioan Gaf-Deac) and "The New Economy between knowledge and risk" (Ed. Infomin, Deva, 2010, author: Ioan I. Gaf-Deac) being generated opportunities for discussion and future research. Keywords and phrases: doxastic management, doxastic management system, economic growth, centralization.

1. Introducere Creşterea economică poate fi studiată din perspectivă managerială, apelând la

exemple. În economia franceză, de exemplu, „mega-profiturile” întreprinderilor mari corporative sunt percepute în mediul productiv ca fiind în sine autogenerate de factorul dimensiune. Este avansată teza că nivelul profitului este ridicat în valoare absolută, întrucât provine din mari întreprinderi. Întreprinderile mici realizează profituri situate la niveluri perceptibile medii. Analiştii decidenţi în strategii şi tactici manageriale sunt marcaţi de realitatea decalajelor între cele două categorii de profituri.

Această viziune cercetătoare se situează pe un aliniament al evoluţiilor doxastice pragmatice. În esenţă, profitabilitatea (rata beneficiului raportată la capital) aferentă marilor companii nu este superioară celei specifice întreprinderilor mici şi mijlocii. Managerii cred sau constată că piaţa muncii rămâne încă rigidă (prin afectări sistemice date de salarii, şomaj, calificări ş.a.) în timp ce piaţa capitalului, din contră, devine din ce în ce mai fluidă. Aceste tendinţe reprezintă premise pentru disfuncţii. 1 Profesor universitar, Dr., Universitatea Spiru Haret București, [email protected] 2 Conferențiar universitar, Dr., Universitatea Spiru Haret București, [email protected] 3 Profesor universitar, Dr., Victoria University, Melbourne, Australia (Victoria Institute of Strategic Economic Studies - External Research Associate), [email protected]


Vol. 1. No. 1, 2015

10

În anii 1960-‘70, de exemplu, în Franţa a fost încurajată deţinerea capitalului de către familii, ceea ce a condus la aprecieri referitoare la apariţia consolidată a „patronilor capitalişti”. Figura conducătorului „creator de întreprindere” era bine percepută şi acceptată, în opozanţă cu tendinţa de formare a clasei familiilor de „patroni capitalişti”, ca o contrapondere faţă de polarizare şi diferenţiere socială. O atmosferă doxastică instrumentată prin încredinţarea că „patronii capitalişti“ sunt patronii „creanţelor de/din întreprindei“ a influenţat comportamentul organizatoric şi de conducere în profil macroeconomic în ţara în cauză.

Crearea de întreprinderi avea menirea absorbirii individualităţilor familiale concentratoare de capital şi prin acest proces instituirea noii „familii antreprenoriale” în firme mici şi mijlocii. Acestea erau preocupate de rezultate mai integrate, exprimate reflexiv pentru colectivităţi operaţionale productiv-economice de tipul „companiei”. În anii 2000-2010 discursurile strategice ignoră locaţiile celor ce câştigă, deci ale celor care au profit, indiferent dacă sunt „capitalişti la nivelul de familie”, firme, companii, întreprinderi, asociaţii ş.a. mici, mijlocii, mari sau entităţi corporative tranziţionale /tranzacţionale. Într-un alt aliniament exemplificativ, rezultă că în SUA o parte importantă a populaţiei este deţinătoare de acţiuni. Un bun randament al pieţei bursiere reprezintă pentru deţinători ocazia evoluţiilor pe piaţa acţiunilor. Populaţia americană este contaminată de valenţele doxastice în computerul şi rezultatele ce pot fi obţinute în postura de acţionar.

În Franţa însă, situaţia de mai sus era caracteristică anilor 1920, când existau circa 2,5 milioane de deţinători de titluri de acţiuni, pentru ca în anul 1980 numărul acestora să fie de numai 2 milioane. Explicaţia evoluţiei menţionate se regăseşte în viziunea strategică a perioadei când în Franţa „creşterea economică a fost asociată cu centralizarea”. O astfel de imagine „doxastic”, poate avea un anume cost politic, întrucât se manifestă tentaţia nefastă a creşterii impozitelor la societăţile comerciale.

2. Metabolismul economic şi managementul doxastic în sistemele complexe Dezvoltarea economică generală este un proces care nu are un scop final,

semnificativ concret de atins, de ideal/imuabil, îndeplinit de o colectivitate sau de societate în ansamblu, în baza căruia să se oprească evoluţiile spre noi orizonturi. În permanenţă, desfăşurarea operaţională a sistemului uman, a societăţii umane se întâlneşte între imperativele economice percepute în cereri şi oferta de găzduire inter-relaţionată a existenţei cu mediul înconjurător complex. De exemplu, analizele biofizice ale vieţii sunt exprimate procesual, aşa cum dezvoltarea durabilă (sustenabilă) poate fi înţeleasă în legătură cu niveluri percepute de compatibilitate ecologică, viabilitate economică, fezabilitate tehnologică, toate convenţional acceptabile în plan societal.

Identificarea, respectiv luarea în considerare a cât mai multe variabile determină complexitatea în creştere a sistemului economic şi a oricărui sistem, în general. Examinarea organizatorică a oricărui sistem managerial este raportată nemijlocit rezultatelor (outputs) vizibile după procesările care se petrec în interiorul acestuia. În mod tradiţional, de exemplu, managerii din domeniile biologic şi ecologic se apropie acţional de similitudinile din sistemele naturale, în timp ce economiştii se simt legaţi de sistemele economice.

O astfel de situaţie prezintă avantaje în privinţa accesului mai simplu/simplificat la esenţele din domeniu, pătrunderile în arealele cunoaşterii specifice fiind mai deschise, larg destructurate. Se întâlnesc însă dezavantaje date de limitarea instrumentelor (metode, tehnici ş.a.) de examinare/cercetare. În fond, interdisciplinitatea se obţine prin trecerea peste frontierele disciplinare. Doxastica îndeplineşte rolul instrumental de sprijin pentru transversări disciplinare. Odată cu creşterea convenţională a complexităţii sistemelor e3 organizare şi conducere examinările inter-relaţionale şi interdisciplinare sunt din ce în ce mai necesare. Complexitatea sistemelor economice moderne este înfăţişată de gradul lor de


Vol. 1. No. 1, 2015

11

organizare. În logica organizaţională, cu cât un sistem este mai complex cu atât el este mai organizat, întrucât structurarea sa provine din compuneri organizate previzibile.

Pe de altă parte, este de aşteptat ca un sistem cu cât este sau devine mai complex trebuie să consume/transforme mai multă energie, informaţie şi mai multe materiale/reduse. Sistemul poate fi menţinut cvasi-continuu în lucru, în operare. Într-o astfel de viziune are loc un metabolism economic care, asemenea celui din sistemele umane este mai mult sau mai puţin funcţionabil, eficient sau convenţional acceptabil. Creşterea economică, respectiv dezvoltarea presupun amplificarea „metabolismului economic”. Managementul doxastic marchează oportunităţile explicative ale „metabolismului economic”, în condiţiile creşterii economice „fără sfârşit”.

În principal, se au în vedere următoarele: explicarea relaţiilor organizate între energie şi mediul economic, în contextul imperativ al rolului jucat de sub-sistemele energetice în transformările economice; vizualizarea sistemelor economice/manageriale prezente în formele de „sisteme deschise”; acreditarea tezei că sunt necesare noi formule epistemologice (inclusiv doxastice) pentru elucidarea formei şi conţinutului oricărui sistem complex; captarea datelor empirice referitoare la evoluţia sistemelor economice/manageriale complexe cu ajutorul cărora să se sistematizeze incipient aspecte obiective evolutive referitoare la sustenabilitatea în reţele economice ecologice.

Entropia doxastică şi legile termodinamice în arealul doxastic pot fi de folos în demersurile enunţate mai sus. N. Georgescu-Roegen (1930/ reed. 1976) [9] arată că în economia clasică şi cea neo-clasică nu este necesar să fie blamat faptul că managerii şi economiştii nu au reuşit să conceapă o teorie care să fie aplicabilă în orice circumstanţă. Dimpotrivă, se consideră că o idee economică devenită teorie este dependentă istoriceşte de o anumită circumstanţă.

Prin extensie, managementul doxastic se înscrie în rândul formelor deschise de expansiune a cunoaşterii, în general, şi a ştiinţei manageriale în particular. În acest fel este recunoscut ca existent şi funcţional un anume flux metabolic economic, care cu ajutorul managementului este modelat şi potenţializat prin catalize interactive.

Structurile manageriale disipative aparţin sistemelor deschise. Acestea sunt disponibile la intrări (inputs) de idei, informaţii, energie, materiale ş.a., ceea ce le fac să devină mai complexe. Complexitatea este condiţia necesară dar nu suficientă pentru organizare, deci pentru management în general. Structurile amintite pot intra sub incidenţa similarităţii cu legile termodinamicii, situaţie în care apar „condiţiile de frontieră”. În fapt, se identifică acele „condiţii iniţiale” şi, în continuare, se caută să se ajungă la marginile cât mai îndepărtate ale procesului.Cu această ocazie însă, se asistă la disiparea energiei manageriale şi, ca atare, poate fi pusă în discuţie eficienţa managementului.

Autoorganizarea managerială poate fi considerată limită perceptibilă a mulţimii de influenţe teleologice asupra sistemelor manageriale complexe (fig.1).

Fig.1. Influenţe teleologice asupra sistemelor manageriale complexe [7]


Vol. 1. No. 1, 2015

12

În viziune doxastică se avansează teza modificării felului de a înţelege şi percepe conţinutul noţiunii de „sistem managerial complex”. În concepţia clasică un sistem complex este cel în care atât numărul de componente cât şi interdependenţele, interacţionările între acestea sunt în creştere. În orice situaţie sistemele manageriale complexe de mediu conţin elemente multiple de feed-back-uri, multiplicitate, non-liniaritate/ne-liniaritate şi comportament evolutiv. Acest tip de sistem este de obicei ne-predictibil. Niciodată nu se întâlneşte doar o singură soluţie optimală pentru managementul unui sistem complex.

În managementul doxastic, sistemul complex este definit de ierarhie, reţea, energie/informaţie disipată pe scări n-dimensionale, multi-spaţiale, în care proprietăţi precum: anticiparea, obiectivele-ţinte, unicitatea istorică, adaptarea, auto-regenerarea, evoluţia şi multiplicitatea perspectivelor/orizonturilor se regăsesc în articulări şi osmoze. Diferite discipline sunt mai puternice decât altele pe diferite niveluri ale procesului managerial doxastic. Se pot întâlni certitudini ireductibile, însă acestea sunt secvenţiale, perceptibile pentru stări viitoare vizibile. Un sistem managerial doxastic caracterizat de complexitate se poate manifesta „surprinzător”, în regim novator/de noutate şi intuitiv comportamental. În locul structurii ierarhice din sistemul managerial clasic, pentru sistemul managerial doxastic se introduce cu întâietate noţiunea de structură holarhică (arhitectură n-dimensională complet ierarhizată). (fig.2.)

Fig.2. Evoluţii ale caracteristicilor pentru formalizarea sistemelor manageriale doxastice complexe [7]

Structurile manageriale doxastice disipative pot fi recunoscute ca formule de „tot” sau „întreg”, întrucât formalizarea lor este orientată, respectiv, întotdeauna au „un scop”. Într-o astfel de accepţiune se înregistrează introducerea lor în spaţiul teleologic.

Definiţia telos înseamnă „scop”, „ţel”, „finalitate”, „sfârşit” în context general natural. Însă, pentru fiecare nivel ierarhic al sistemului este posibil să se înregistreze scopuri diferenţiate/diferite. În acest fel, scopul/scopurile joacă roluri doxastice vizibile în sistem.


Vol. 1. No. 1, 2015

13

Întrucât ştiinţa managementului este operaţională prin manageri, ca fiinţe naturale, se apreciază că sistemul managerial doxastic complex este anticipativ şi auto-reflexiv.

O astfel de logică motivează şi existenţa teleologiei sistemelor. Acestea se regăsesc între cel puţin trei aliniamente teleologice în managementul doxastic, şi anume: 1) replica şi reînnoirea permanentă a sistemului managerial doxastic; 2) auto-mentenanţa, dezvoltarea şi auto-realizarea sistemului, şi 3) serviciul sistemului managerial doxastic furnizat altor sisteme şi sub-sisteme umane şi non-umane.

Decizia în managementul doxastic se adresează viitorului. La rândul său, viitorul este cuantificat prin cursul evenimentelor manageriale istorice. Într-o astfel de viziune, sistemul managerial doxastic complex poate fi descris printr-o succesiune de stări care în esenţa lor operaţională nu pot fi planificate.

Aşadar, obiectivele manageriale doxastice au natură intrinsecă în sistemul managerial doxastic complex. De aceea, decizia în arealul doxastic poate avea semnificaţia „realizării viitoare a sfârşitului”, în condiţiile în care se manifestă auto-mentenanţa şi dezvoltarea. O anume „ecologie a managementului” presupune apelul la unele discipline umane şi non-umane prin care să se atenueze căile de evoluţie şi dezvoltare a sistemului managerial doxastic complex, asigurând mentenanţa şi creşterea acestuia faţă de situaţiile ce marchează maximul de resurse de organizare şi conducere, în conflict cu mersul/avansul natural al organizaţiei în mediul productiv-economic cvasi-neutru. În fond, se asistă la o stabilizare a „ciclurilor naturale” în procesul decizional complex. Surplusul informaţional fără densitate participativă la decizie este disipat în întregul sistem managerial doxastic, fenomenul acesta contribuind la slăbirea complexităţii.

Ştiinţa managementului clasic şi neo-clasic (tradiţional) este amplasată în intervale cu niveluri reduse de incertitudine şi slabă consolidare a deciziei. (fig.3.)

Fig. 3. Caracterizarea acţiunilor doxastice post-normate [7]

Descrierile mecanico-deterministice ale sistemelor manageriale doxastice nu afectează rolul datelor/informaţiilor empirice în elaborarea şi aplicarea deciziilor. Se avansează aprecierea că formulele manageriale doxastice regăsite în sistemul societăţii umane şi eco-sistemul general sunt dintre cele mai structurate concepte ierarhice, întrucât managerii, oamenii şi natura se regăsesc în ierarhii, operaţionalizate la scări spaţio-temporale multiple/n-dimensionale.

O componentă a sistemului ierarhic aferentă managementului doxastic este considerată decizia, care are dublă semnificaţie sistemică: a) este parte a sistemului managerial, şi b) ea însăşi este un „întreg” distinct în „întregul” sistem managerial doxastic.


Vol. 1. No. 1, 2015

14

Într-un sistem managerial tradiţional decizia circulă între nivelurile ierarhice. Într-un sistem managerial doxastic complex decizia este obiect de schimb cu exteriorul sistemului general. Dualitatea structurală de mai sus marchează creşterea sau descreşterea complexităţii.

În esenţă, este vorba de o descriere paralelă non-echivalentă a ierarhiilor în structura managerială doxastică. Auto-reînoirea sistemului managerial însoţită de menţinerea structurii manageriale reprezintă fenomenul de autopoesis.

În esenţă, este vorba de auto-producţia sau reproducţia procesului managerial doxastic. Cu această ocazie se introduce conceptul de hiperciclu managerial doxastic, care

cuprinde sub-procesele (de regulă, decizionale) ce oferă suportul informaţional net în sistemul managerial doxastic.

Structura disipativă pură întâlnită în managementul doxastic este cea în care informaţia decizională netă domină procesul mulţimilor de transformări pe care le suferă sistemul managerial doxastic în misiunea sa specifică.

Metabolismul economic trebuie înţeles, reglat şi pus sub incidenţa managementului doxastic, întrucât sistemele complexe sunt n-dimensional reactive la procesele de căutare, şi modificările în organizare şi conducere sunt operate cu decizii în context doxastic.

2. Concluzii • Informaţia este un concept calitativ care se referă la însuşirea realităţii de a fi

organizată. Realitatea tinde spre organizare, respectiv la conservarea stării sale de organizare. Se dededuce că, în esenţă, informaţia reprezintă o măsură a organizării realităţii. Aspectele manageriale doxastice regăsite în sistemul societăţii umane şi eco-sistemul general sunt dintre cele mai structurate concepte ierarhice, întrucât managerii, oamenii şi natura se regăsesc în ierarhii, operaţionalizate la scări spaţio-temporale multiple/n-dimensionale. Reflectarea subiectivă a calităţii unui proces, fenomen sau obiect se regăseşte la nivel cognitiv prin percepţia diversităţii calitative a diferitelor contexte. Asupra acestora trebuie aşezată/direcţionată/indusă organizarea şi conducerea. O valoare reprezintă o informaţie codificată, însă nu orice informaţie are o valoare culturală.

• Managerul, este prin excelenţă o fiinţă informaţională, cu capacitate de colectare şi prelucrare a datelor prin inter-comunicare. Sub raport informaţional şi comunicaţional, managementul în care se regăseşte şi managerul este un sistem deschis, cu valori neîngrădite integrate şi coerente. Relaţiile doxastice între creşterea economică şi centralizare se pot regăsi în acte manageriale, care contribuie la deschiderea, respectiv descifrarea codului informaţional în entități.

• Managerii sunt preocupaţi de reacţiile pe care le produc prestaţiile lor decizionale. O decizie neînţeleasă este un non-sens. Informaţia managerială dobândită prin receptarea deciziei este superioară informaţiei potenţiale iniţiale, conţinută în decizia proiectată şi emisă. Sporul informaţional se datorează imaginaţiei, sensibilităţii, experienţei şi gândirii receptorului de decizie (executantul).

• Informaţia managerială obiectivă conţinută în decizie este virtuală, intangibilă. Ea devine activă şi actuală prin receptare, integrându-se în universul subiectiv al celor ce asimilează decizia. Nici o decizie nu se comunică de la sine. Decizia nu are valoare dacă nu este receptată. Managementul se exprimă potenţial prin contactul decizional dintre decidenţi şi receptorii de decizii. Acţiunile, inclusiv cele manageriale, ating anumite standarde de vizibilitate şi performanţă datorită activităţii mentale de bază, caracterizată de voliţiune (calităţi voliţionale) care proiectează schimbarea, evidențiind caracterizarea acţiunilor doxastice post-normale.


Vol. 1. No. 1, 2015

15

• În procesul managerial se disting preponderent acţiunile de bază când managerul concepe, declanşează şi derulează activităţi distincte care influenţează direct sistemul de management. Aceleaşi acţiuni de bază pot fi declanşate prin sub-acţiuni, care concentrează iniţializări ale fluxurilor de schimbări.

Referințe bibliografice 1. Audi R., - The Ethics of Belief: Doxastic Self-Control and Intellectual Virtue, Springer Science &

Business Media, B.V., 2006 2. Audi R., - Doxastic Voluntarism and the Ethics of Belief, M. Setup, Ed. NY, Oxford, 2001 3. Barnes, S. (ed).,- Knoweledge management Systems – Theory and Practice. Thomson Learning,

London, 2002 4. Drucker P.F.,- Management Challenges for 21 st Century, Leader to Leader, New York, no.

16/2000 5. Gâf-Deac I., (col.), - Management şi marketing pentru tehnologii moderne – Ed. FRM, Bucureşti,

2000 6. Gâf-Deac I., - Dezvoltarea structurală a tehnologiilor moderne – Ed. All-Beck, Bucureşti, 2001 7. Gâf-Deac I.,- Bazele managementului doxastic, Ed. Free Mind Publishing, București, 2013 8. Gâf-Deac I.I.,- Noua economie între cunoaștere și risc, Editura Infomin, Deva, 2010 9. Georgescu-Roegen N.,- La probleme de la recherche des composantes cycliques d’un phenomene, -

Journal de la Societe de Statistique de Paris, Octobre 1930 (reed). 10. Heil J.,- Doxastic agency, Philosophical Studies, no. 43/1993

„This paper is suported by the Sectorial Operational Programme Human Resources Development (SOP HRD), financed from the European Social Fund and by the Romanian Government under the contract number SOP HRD/159/1.5/S/136077”


Vol. 1. No. 1, 2015

16

VALORIFICAREA ENERGETICĂ A SALCIEI ÎN ROMÂNIA

Ionel PÎŞĂ1, Lucian MIHĂESCU2, Elena POP3

Rezumat Utilizarea biomasei în producerea de energie termică sau/şi electrică capătă o importanţă din ce în ce mai mare. Uniunea Europeană a trasat fiecărei ţări membre un targhet pe care trebuie să-l îndeplinească până în 2020 în ceea ce priveşte aportul producţiei de energie din biomasă din totalul balanţei de energie (faimosul trident 20/20/20). În România biomasa lemnoasă (rumeguş, tocătură, pelete, salcie energetică etc.) şi cea agricolă (paie, tulpini de porumb, corzi de viţă de vie, stuf etc.) reprezintă cele mai atractive surse de enegie, atât din punct de vedere cantitativ/calitativ cât şi din punct de vedere al eficienţei economice. În prezenta lucrare autorii s-au identificat cu salcia energetică sub formă de tocătură şi valorificarea energetică acesteia în cazane de producţie indigenă. Cuvinte și expresii cheie: salcie energetică, ardere, energie, randament, emisii poluante

Abstract Using biomass to produce heat and/or electricity becomes increasingly important higher. The European Union has outlined a target the individual countries that have to meet by 2020 in terms of the contribution of energy from biomass in the total energy balance (the famous trident 20/20/20). In Romania woody biomass (sawdust, chips, pellets, energy willow etc.) and agricultural (straw, corn stalks, vines strings, reeds etc.) are the most attractive sources for energy, both in terms of quantity/quality and from the point of view of economic efficiency. In this paper the authors have identified energy as willow chips and its energy recovery boilers indigenous production.

Keywords and phrases: willow energy, combustion, energy, efficiency, emissions

1. Introducere Cultivarea salciei energetice a început, la nivel european, în anii 1970. Astăzi, prin

utilizarea acesteia în producerea de energie, captează din ce în ce mai mult atenţia specialiştilor. Există mulţi hibrizi (peste 300) din care 12 au rezultate excelente, cu o bună productivitate şi cu o lungă perioadă de regenerare (peste 25-30 ani). România s-a integrat aceastei tendințe, s-au efectuat şi dezvoltat culturi de salcie energetică în conformitate cu posibilitățile investitorilor individuali. Nu există o centralizare a datelor, dar cu certitudine, între 600 şi 2.000 de ha sunt cultivate cu salcie energetică.

Se estimează, totuși, că există la nivel naţional o suprafață propice de aproximativ 500. 000 ha, reprezentată de terenuri cu umiditate ridicată. În momentul de față nu există o legislație care să sprijine efectiv aceste culturi, dar este de așteptat ca un astfel de cadru legal să fie adoptat în curând. Valorificarea energetică directă (sub formă de tocătură) în cazane construite în România permite obţinerea unui preţ al energiei termice (în viitor şi al energiei electrice) la mai puţin de jumătate comparativ cu preţul energiei obţinute la folosirea gazului natural.

2. Cercetări experimentale Există încă unele probleme de rezolvat, legate de dinamica recoltării, a transportului

și a depozitării. Pentru a minimiza costurile de producţie de la recoltare până la beneficiar ar trebui să se ţină seama de următoarele aspecte: recoltarea să se facă direct sub formă de tocătură (20-40 mm); transportul la depozite să fie pe distanţe medii, sub 40-50 km;

1 Prof. univ.dr. ing., Universitatea Politehnica Bucureşti, [email protected] 2 Prof.univ. dr. ing., Universitatea Politehnica Bucureşti, [email protected] 3 Șef Lucr. dr. ing., Universitatea Politehnica Bucureşti, [email protected]


Vol. 1. No. 1, 2015

17

depozitarea nu necesită construcţii speciale. Este necesară o platformă betonată şi / sau nu doar o acoperire uşoară, funcţie de anotimp şi zonă; transportul de la depozit la consumator să se facă direct în containere, care le vor înlocui pe cele goale; este de preferat ca beneficiarul să aibă un loc liber pentru un container, în vederea reducerilor numărului de manevre de înlocuire.

Cu toate acestea, stadiul actual trebuie să răspundă la oportunitățile de valorificare a salciei recoltate. Aceste răspunsuri depind de dezvoltarea ulterioară a producţiilor/recoltelor viitoare. Se remarcă faptul că cercetarea teoretică, experimentală și aplicată pe tehnologii de combustie sunt în stadiu avansat, cu certe realizări. În acest scop, se remarcă, cazanele termice (proiectate și construite) pentru tocătură de salcie (pentru biomasă lemnoasă, în general) cu puteri termice între 40-1000 kW.

Salicina conţinută în salcie este ca un conservant care oferă posibilitatea ca tocătura să fie stocată pentru perioade lungi de timp (luni, chiar ani). Experimentele efectuate au confirmat acest lucru. Recoltarea salciei energetice se face cu diferite mașini. De exemplu, în Poienile - Covasna prima recoltare mecanică (pe o suprafaţă de 22 ha) a fost realizată în februarie 2012 (fig. 1) cu o mașină de tip Jonh Deere (program de autoascuţire automată a cuţitelor orizontale şi verticale).

Fig. 1. Aspecte ale activităţii de recoltare de la Poienile-Covasna

Viteza de recoltă a fost de aproximativ o oră la hectar. Recoltarea se face iarna,

deoarece umiditatea aerului este mai scăzută. Producţia obţinută la recoltare a foat de aprox. 50 t/ha pentru o cultură de 4 ani (înălţime medie 8-9 m). Transportul tocăturii de salcie se poate face cu semiremorci podea și cu remorci de 30-40 m3 pe distanţe mai lungi sau cu containere speciale pentru distanțe mici. Încărcarea se face prin încărcător frontal. Recoltarea din februarie 2012, a dezvăluit importanța binomului recoltare/transport și depozitare [1], [2].

În cazul în care platforma de stocare este canalizată (sau cu scurgere de apă), astfel încât salcia tocată nu se află în apă iar înălţimea haldelor este de 2-3 m s-au constatat următoarele [3]:

• umiditatea la recoltare este de 53-55%; după două luni a fost redusă la 20-21% și după cca. 3 luni a fost stabilizată la 14-16% (fig. 2);

• pe suprafața haldei la o adâncime de 10-15 cm, din cauza pătrunderii apei de ploaie sau din topirea stratului de zăpadă s-a observat schimbarea culorii, aceasta devenind mai închisă. După un timp (câteva zile), fără precipitații, acest strat se usucă în sezonul cald. Iarna stratul umed îngheaţă formând o coajă tare, dar sub acest strat umiditatea se menține la 14-16%;

• analiza puterii calorifice a demonstrat că valoarea acesteia a crescut cu scăderea umidității; mai mult, valoarea se menţine aproape constantă pe toată înălţimea stratului, inclusiv în stratul de sus (fig. 3);


Vol. 1. No. 1, 2015

18

• starea tocăturii de salcie în haldă după perioade diferite nu este deteriorată, cu câteva excepții, atunci când din diferite motive, apa de ploaie nu a putut fi îndepărtată și salcia tocată a rămas mult timp în apă. În aceste cazuri s-a observat un prejudiciu vizibil, dar după uscare, s-au determinat abateri minore ale valorii puterii calorifice (sub 10%).

Fig. 2. Variația umidității în timp

Fig.3. Variația puterii calorifice în funcție de umiditate

Fig. 4-5 prezintă aspecte ale activităţii de depozitare deschisă şi închisă a tocăturii de salcie de la Poienile iar fig. 6 arată transportul şi depozitarea în containere (în cazul prezentat pentru un cazan de 350 kW, montat la o fabrică de mezeluri în Sf. Gheorghe).

Fig. 4.-5. Aspecte ale activităţii de depozitare deschisă/închisă la Poienile-Covasna

Problemele legate de producerea de energie din tocătură de salcie au în vedere următoarele obiective majore: pentru încălzire prin producerea de apă fierbinte în cazane de specialitate; pentru producția de energie electrică, cu sau fără cogenerare (energie și căldură); pentru producerea de pelete, în scopul valorificării pe piaţă (nu face obiectul prelegerii).

Fig. 6. Transportul şi depozitarea în containere


Vol. 1. No. 1, 2015

19

Dacă în primul caz posibilitatea de recuperare este ceva mai mică şi distanţa faţă de zona de recoltare poate fi mai mare, în al doilea caz este evident că locația centralei electrice trebuie să fie în apropierea plantației.

Pentru încălzire, în special pentru cei din mediul urban, a fost dezvoltat sistemul de transport și depozitare în containere de volum mare, care vor fi înlocuite după consum.

Studii de caz și studii de fezabilitate au arătat că centralele electrice mai mici de 250 kWe sunt cele mai economice. Acest lucru implică o dimensiune de plantație puţin peste 100 ha.

Dacă centrala este mai mare, producția de energie este mai eficientă, dar cresc exponențial problemele legate de depozitarea și manipularea salciei energetice.

3. Rezultate În acest capitol s-au efectuat experimente de ardere a tocăturii de salcie energetică pe

cazanele construite de firma ERPEK IND [4], [5]. Cazanele sunt destinate încălzirii caselor de locuit individuale, blocurilor, serelor, atelierelor sau societăţilor comerciale care necesită sistem de încălzire centrală cu apă caldă atât cu funcţionare în sistemul gravitaţional cât şi în sistem forţat cu pompă de recirculare. Combustibilul folosit este deşeul de lemn (rumeguş, talaş, tocătură de salcie energetică) cu umiditate de până la 40%.

Instalaţia este de construcţie sudată din două corpuri distincte, cameră de ardere, respectiv schimbătorul de căldură convectiv. Structura de rezistenţă a focarului este construită din tablă de oţel cu camera de combustie de mare volum. Focarul este îmbrăcată în interior de o mantă refractară rezistentă la temperaturi înalte, soluţie ce permite obţinerea unei temperaturi mari în focar pentru o combustie optimă. În focar este amplasat grătarul mobil. Lângă focar este containerul pentru colectarea cenuşii (opţional) prevăzut cu uşă de vizitare pentru curăţarea materialelor grosiere şi curăţarea periodică .

Schimbătorul de căldură este de tip vertical cu tuburi de oţel imersate in apa cu 2 treceri de gaze de ardere (de fum) pentru un randament maxim şi un schimb optim de căldură. Capetele tuburilor sunt conectate la incintele de fum, care pot fi vizitate şi inspectate pe uşile existente pentru curăţarea periodică şi îndepărtarea reziduurilor de ardere. Pe cazan sunt prevăzute racordurile pentru agentul termic de tur/retur a apei calde şi un ansamblu format din termomanometru, supapă de siguranţă (3 bar) şi aerisire automată. Sistemul de ardere este compus dintr-un grătar mobil confecţionat din fontă rezistentă la temperaturi înalte şi cuplat la un transportor melcat de alimentare acţionat de un ansamblu motor-reductor. Ventilatorul de aer de combustie este conectat la un sistem de tuburi de dirijare a aerului primar şi secundar cu posibilitatea de reglare a cantităţii de aer pentru o ardere optimă.

Rolul instalaţiei antiincendiu este de a preveni întoarcerile de flacără şi este compusă dintr-o valvă termostatică cu gradient pozitiv, conectată la reţeaua de apă cu presiune. Aceasta se deschide automat la creşterea temperaturii la capătul transportorului melcat de alimentare (chiar şi în absenţa curentului electric), stingând sursa de incendiu. Tabloul electric general al cazanului este compus dintr-un controler şi întrerupătoare de comandă aferente părţii de forţă şi conţin toate protecţiile electrice şi termice generale pentru cazan.

Combustibilul din depozit este adus la grătar cu ajutorul unui şnec de alimentare care este controlat de o fotocelulă. Materialul prezent între cele două şnecuri este preluat de şnec care-l introduce pe grătarul mobil inclinat. Combustibilul prin mişcarea alternativă a grătarului înaintează în focar. Ansamblul grătarului poate fi detaşat uşor în vederea întreţinerii şi verificării mecanismului de mişcare a grătarului. Cursa şi timpul de mişcare a grătarului sunt reglabile în funcţie de calitatea combustibilului pentru a se obţine o înaintare optimă, pentru o posibilă variaţie în limite largi a granulaţiei şi umidităţii. Focarul este cu boltă pentru uscarea optimă a combustibilului mai umed. În camera de ardere este introdus


Vol. 1. No. 1, 2015

20

aerul secundar care asigură şi răcirea exteriorul camerei de ardere. Cantitatea de combustibil din focar este introdusă discontinuu, ea fiind reglabilă în funcţie de natura combustibilului, de granulaţie, de umiditate şi de necesarul de căldură.

Când temperatura apei atinge valoarea fixată din automatul de comandă acesta opreşte ventilatorul micşorând astfel cantitatea de aer de combustie iar rumeguşul începe să ardă mocnit. Pentru a menţine flacăra, alimentarea se reduce automat, dar nu se opreşte. Temperatura apei începe să scadă, în secvenţa următoare se porneşte ventilatorul de aer, astfel că focul se revigorează. Acest sistem de reglare asigură un consum raţional de combustibil. Controlul total al procesului de ardere de la 30 la 100% este asigurat de automatizarea cazanului. În fig. 7 se prezintă o schiţă constructivă a cazanului şi 2 cazane de 400 kW construite.

Fig. 7. Schiţa constructivă a cazanului şi realizări concrete

Pentru testarea arderii au fost utilizate următoarele aparate: analiza elementară a fost

determinată cu ajutorul analizorului COSTECH ECS 4010; măsurătorile pentru randament şi emisii poluante s-au efectuat cu un analizor de gaze AFRISO Maxilizer NG seria 11. Combustibilul utilizat a fost salcie energetică sub formă de tocătură. În cele două buncăre de combustibil, acesta a avut umidităţi diferite, analiza elementară variind astfel:

Pentru combustibilul umed: %.2,30%;8,0%;1,2%;4,31%;7,2%;8,32 ====== i

tiiiii WNAOHC

Puterea calorifică a tocăturii de salcie: kgkJH i

i /400.9≈

Pentru combustibil uscat: %.8,14%;2,1%;2%;36%;5%;41 ====== i

tiiiii WNAOHC

Puterea calorifică inferioară a tocăturii uscate:

kgkJH ii /000.15≈

Analiza elementară a fost determinată cu ajutorul analizorului COSTECH ECS 4010. Acest aparat utilizează cromotografia gazoasă pentru produsele combustiei combustibilului analizat. Se determină prin măsurătoarea principală carbonul (Ci), hidrogenul (Hi), azotul (Ni), sulful (Si), iar prin cea secundară oxigenul (Oi), toate la starea iniţială conform analizei de mai sus. Suplimentar, prin ardere, se determină cenuşa (Ai) şi prin încălzire umiditatea totală (Wit). Măsurătorile pentru randament şi emisii poluante s-au efectuat cu un analizor de gaze AFRISO Maxilizer NG seria 11. Probele s-au prelevat de la ieşirea din cazan înainte de filtru ciclon pentru captarea pulberilor. Emisia de pulberi s-a măsurat cu ajutorul unui aparat BACHART amplasat după cicloane.

Randamentul s-a determinat prin metoda indirectă (prin măsurarea pierderilor de căldură). Randamentul s-a determinat la mai multe sarcini termice ale cazanului. Valorile limită ale randamentului cazanului au variat între 52% şi 89,6%. Variaţia randamentului cu sarcina cazanului (încărcarea termică) este prezentată în diagrama din fig 8.


Vol. 1. No. 1, 2015

21

Fig. 8. Variaţia randamentului cu sarcina cazanului

Sarcina cazanului s-a determinat prin măsurarea debitului de apă şi a diferenţei de

temperatură a apei dintre turul şi returul instalaţiei. Măsurătoarele de randament au indicat valori mai mari cu cât diferenţa de temperatură între apa la ieşire din cazan şi la intrarea din cazan tΔ a fost mai mare. Valorile ridicate s-au măsurat pentru tΔ > 200C.

Emisiile poluante au fost: CO = 10 - 98 mg/Nm3, pentru O2 = 11%; NOx = 40 – 120 mg/Nm3 pentru O2 = 11%; pulberi < 47 mg/Nm3.

4. Concluzii • Salcia energetică se cultivă cu rezultate foarte bune pe terenurile umede; există un

potenţial de 500.000 ha în România care pot fi cultivate; • Recoltarea, transportul şi depozitarea tocăturii de salcie influenţează decisiv preţul

acestei biomase; valorificarea directă prin ardere în cazane (pentru energie termică şi/sau electrică) este cea mai ajantajoasă economic;

• Cazanele utilizate funcționează complet automat, respectând toate cerințele impuse. Randamentul acestora variază sensibil cu sarcina; la sarcină nominală valoarea acestuia se apropie de 90%;

• Cazanule au trecut testul de funcționare la sarcina minimă (30%), demonstrând ardere stabilă şi randamente de circa 46-48%; emisile poluante sunt cu mult sub normele naţionale şi internaţionale impuse;

• Este necesară implicarea autorităţilor guvernamentale în sprijinirea tinerilor fermieri care vor să înfiinţeze plantaţii de salcie în scopul valorificării energetice a acesteia.

Referinţe bibliografice 1. Pîşă I., Mihăescu L., Domokos A., Lăzăroiu Gh., Bartha I.S., - Cultivation and exploitation

energetic willow in Romania. The 9th International Conference on“ Biomass for Energy” September 24-25, 2013, Kyiv, Ukraine

2. Mihăescu L., Domokos A., Pîşă I., - Results of the First Energetic Willow Crop in Romania, Fourth International Conference "Research People AND Actual Tasks on Multidisciplinary Sciences", 12-16 June, 2013, Lozenec, Bulgaria

3. Pop E., Mihăescu L., Domokos A., Lăzăroiu Gh., Pîşă I., - Energetic characteristics of willow cultivated in Romania for energy production, 6-Th International Conference on Energy and Environment, CIEM, 7-8 November, 2013, Bucharest, Romania

4. Pîşă I., Mihăescu L., Bharta I.S., - The Romanian boilers endurance in the biomass combustion. Third International Conference on Applied Energy, 16-18 May 2011, Perugia, Italy, 978-889-058-430-5, pp. 1735-1740

5. Negreanu G., Mihăescu L., Pîşă I., - Thermal power plant for energy willow use: design, performances. 3-rd International Conference of Thermal Equipment, Renewable Energy and Rural Development, TE-RE-RD, Mamaia, 12-14 iunie 2014, ISSN 2359-7941, pp. 105-109


Vol. 1. No. 1, 2015

22

SECURIZAREA REŢELELOR ELECTRONICE DE COMUNICAŢII PRIN CRIPTOGRAFIEREA BAZELOR DE DATE

Măriuţa TUDOR ŞERBAN1, Ioan I. GÂF-DEAC2, Ion Iulian HURLOIU3, Gabriel MIHAI4,

Elena BURTEA5, Ana-Maria REȘETAR-DEAC6,

Rezumat În articol sunt redate rezultate din cercetările referitoare la interesul privind responsabilitatea protecţiei informaţionale în raport cu cerințele de creştere economică bazată pe folosirea activelor intangibile. Sunt descriși termenii specifici criptografierii în contextul luptei contra cyber-criminalităţii în bazele de date, aspecte despre criptarea convenţională, aplicarea algoritmilor simetrici în criptografiere, enunțarea unor metode de atac al textelor. Se prezintă, de asemenea, o sinteză a principiilor de criptografiere cu reflexii asupra acţiunilor de combatere a cyber-criminalităţii. Articolul se bazează pe informații sistematizate regăsite și reproduse restructuat din lucrările “Noile orizonturi juridice și globalizarea” (Ed. Infomin, Deva, 2002, autor: Ioan I. Gâf-Deac), și Teza de doctorat “Metode și tehnici pentru securitatea bazelor de date” (Universitatea din Pitești, 2015, autor: Măriuţa Tudor Şerban), fiind generate oportunități pentru discuții și cercetări viitoare.

Cuvinte și expresii cheie: rețea electronică, criptografiere, comunicare, sisteme de baze de date.

Abstract In the article are presented results of research on the responsibility of protecting the interest of information in relation to the requirements of economic growth based on the use of intangible assets. Also, are described specific terms of cryptography in the context of the fight against databases cyber-crime, aspects of conventional encryption, symmetric cryptographic algorithms application, stating the methods of attack texts. It also presents a summary of the principles of cryptography with reflections on the fight against cyber-crime. The article is based on information collated found in "New legal horizons and globalization" (Ed. Infomin, Deva, 2002 Author: Ioan I. Gâf-Deac), and PhD thesis "Methods and techniques for database security” (University of Pitesti, 2015 author: Măriuța Tudor Șerban) being generated opportunities for discussion and future research. Key words and phrases: electronic network, cryptography, communications, database systems.

1. Introducere Civilizaţia informatică se sprijină pe accesibilitatea şi disponibilitatea informaţiei.

Informaţia nu se epuizează. La începutul secolului XXI, pe plan mondial peste 250 milioane de computere sunt interconectate în reţele complexe şi anual afaceri de cca. 12.000 miliarde USD intră sub incidenţa corectitudinii şi rapidităţii operaţiilor electronice.

Într-o astfel de situaţie informaţia a devenit proprietate naţională esenţială a fiecărei ţări, având valoare strategică. Informaţia stocată produce pierdere, în timp ce informaţia vehiculată determină câştig. Distribuţia şi redistribuţia informaţiei, – ca valoare – sunt supuse protejării, însă şi tentaţiei de a fi controlate neautorizat, respectiv asumate pe căi neconvenţionale, ilegale.

Statele, – în condiţiile războiului informaţional formează şi sponsorizează hackeri recunoscând sau nerecunoscând aceste demersuri, iar luptătorul electronic (digital) ştie că în plan juridic încă nu poate suferi consecinţe (urmări) punitive pe măsură, deoarece protecţia

1 Asist.univ.drd., U.Sp. Haret București, Universitatea din Pitești, [email protected] 2 Conf.univ.dr., U.Sp. Haret București, INCE "C.C. Kiriţescu" , Acd. Română, București, [email protected] 3 Lect.univ.dr., U.Sp. Haret București, [email protected] 4 Asist.univ.drd., U.Sp. Haret București, [email protected] 5 Asist.univ.drd., U.Sp. Haret București, [email protected] 6 C. Șt. III, Fac. de Chimie Aplicată și Șt. Materialelor, Univ. Politehnica București, [email protected]


Vol. 1. No. 1, 2015

23

sa faţă de implicarea în criminalitate este încurajată şi rezervată. Companiile, firmele transnaţionale, la rândul lor, - în lupta pentru supravieţuirea din competiţia economică au tentative de a ataca baze de date concurente. Atât sistemul public cât şi cel privat din orice entitate statală au tentaţia protejării actului comunicaţional. Pe de altă parte este recunoscut interesul guvernamental distinct privind responsabilitatea protecţiei informaţionale vizând interesul naţional. In context, una dintre căile de securizare a informaţiei acceptată mutual în mediul naţional şi cel internaţional este criptografierea.

Criptografierea este o activitate ce apelează la suportul matematic generalizat simbolic pentru a închide şi a deschide date. În mod obişnuit criptografierea este acceptată şi încurajată relaţional între state, instituţii, persoane. Se pot astfel stoca şi vehicule date confidenţiale în medii considerate ca fiind nesigure. Datele criptate sunt cunoscute sub denumirea de chiper. La datele criptate dacă se adaugă şi datele necriptate se obţine aşa numita criptogramă. Cuvântul criptografie îşi are originea în denumirea greacă krypte care semnifică ascuns şi care înseamnă scriere. Criptanaliza înseamnă analiza pentru spargerea depozitului de date criptate.

In esenţă, chiper-ul semnifică mesajul vehiculat (oferit) prin apelul la o metodă de criptografiere. În mod uzual obţinerea (formalizarea) unui chiper înseamnă aplicarea unui algoritm. Algoritmul este invariabil iar cheia sa este variabilă. Există o criptare “puternică”, una “medie” şi una “slabă”, iar puterea de criptare este funcţie de timpul şi resursele ce intră în calcul pentru decriptarea textului în cauză.

O sistematizare a activităţii generale de criptare, - ca instrument de securizare contra cyber-crimelor, – se prezintă astfel: este utilă promovarea (încurajarea) criptografierii; se urmăreşte realizarea unei reţele de sisteme care să determine securizarea datelor inclusiv prin criptare; sunt necesare formalizării de reţele şi sisteme criptate care să fie cât mai utilizabile fără a fi sparte cu facilitate; criptografierea trebuie promovată fără a atenta la siguranţa publică, încălcarea legilor sau a eroda securitatea naţională; între politicile de criptografiere şi legislaţie sunt necesare compatibilizării. În context sunt necesare interoperaţionalizări şi instituirea de metode flexibile de criptografiere la nivel naţional şi global în reţelele de informaţii şi comunicare; se simte nevoia promovării cooperării între sistemele publice şi private pentru a formaliza metode, proceduri, politici, măsuri şi practici de criptografiere; instituţiile internaţionale abilitate ar putea asigura asistenţă la nivel de ţări pentru formalizarea şi aplicarea unor politici naţionale coerente în privinţa criptografierii; este imperios necesară promovarea cooperării, internaţionale între guverne, oameni de afaceri şi comunităţile de cercetare pentru folosirea coordonată a criptografierii metodelor aferente acesteia; în ansamblu este utilă facilitarea comerţului internaţional cu sisteme mobile şi flexibile de criptografiere ţinând seama de costul efectiv, interoperabilitate şi eficienţă generală a procedurilor maxim acceptate de codificare a textelor.

Protejarea datelor (informaţiilor) nu poate fi ideală, perfectă. Odată cu programul tehnologiilor informaţionale posibilitatea spargerii codurilor are grad de probabilitate mai mare în înfăptuire. Un algoritm de criptare şi în egală măsură de decriptare este o funcţie matematică. El criptează şi decripetază diferit cu chei diferite. Securitatea informaţiilor criptate, –faţă de potenţiali făptuitori de cyber-crime, este dependentă de puterea algoritmului şi de secretul cu care este păstrată cheia.

2. Termeni specifici criptografierii în contextul luptei contra cyber-criminalităţii în

bazele de date Data (informaţia) reprezintă un conţinut comunicaţional ce poate fi transmis,

depozitat, interpretat sau procesat. Criptarea reprezintă transformarea suferită de data sau informaţia liberă pentru a deveni neinteligibilă (criptată) şi astfel să se inducă starea de


Vol. 1. No. 1, 2015

24

confidenţialitate. Decriptarea este inversul funcţiei de criptare. Autentificarea înseamnă validarea identităţii unui utilizator care să poată avea acces în sistemul de comunicare.

Viabilitatea informaţiei sau datelor este dată de proprietăţile acestora de a fi utilizabile pentru comunicare (transmitere), criptare şi decriptare. Confidenţialitatea înseamnă proprietatea datelor de a nu fi accesibile celor neautorizaţi.

Integritatea reprezintă proprietatea informaţiilor de a nu putea fi modificate sau erodate sub formule neutorizate.

Criptografierea este disciplina care formalizează principii, reguli şi metode de transformare a informaţiilor de la starea liberă la starea rezervată la care nu există acces neautorizat.

Metodele criptografice sunt tehnicile, sistemele, produsele, serviciile şi cheile de management a sistemelor de date folosite pentru rezervarea (secretizarea) informaţiilor.

Cheile de management al sistemelor sunt evidenţiate de elementele de procedură pentru colectare, depozitare, procesare, distribuire, arhivare, ştergere (anulare) certificare, revocare sau aplicaţie a cheilor de criptografiere.

Încălcarea prevederilor legale reprezintă orice abatere neautorizată de la cursul normal al criptării şi decriptării textelor.

Deţinătorul de cheie este o entitate individuală sau de grup care este în posesia controlului activităţilor de criptare şi decriptare.

Accesul generalizat controlat în sistemul criptat înseamnă autorizarea unei terţe persoane (fizice sau juridice) la cheile de criptare şi decriptare, în baza prevederilor legale în materie. Interoperabilitatea metodelor de criptografiere înseamnă capabilitatea tehnică a mulţimii de metode de criptare şi decriptare de a funcţionat interconectate.

Mobilitatea metodelor criptografice se referă la capacitatea acestora de a fi aplicabile mai accentuat de la ţară la ţară.

3.Criptarea convenţională În acest tip de criptografiere o cheie secretă este utilizată atât pentru criptare cât şi

pentru decriptare [5]. Avantajul criptării convenţionale este rapiditatea aplicării. Dacă o persoană terţă intră în posesia cheii ea poate şterge, modifica sau doar citi datele considerate criptate. Dezavantajul criptării convenţionale constă în necesitatea transmiterii (obligatorii) a cheii de la o persoană (emiţător) la cealaltă persoană (receptor).

Criptarea cu cheie publică este un procedeu, devenit şi algoritm asimetric; a fost operaţionalizat de W.Diffie şi M. Hellman (1975) şi constă în folosirea a două chei: cheia publică poate fi anunţată oricui, ea fiind utilizată doar pentru codarea (criptarea) datelor; cheia privată foloseşte doar la decriptarea textelor (mesajelor).Astfel de chei duale se regăsesc în algoritm precum Elmagol, Diffie-Hellman, DSA-Kravitz (Digital Sigrature Algorithm) sau RSA – (Rivest-Shamir-Adlemzin) [5]. Transmisia de date pe Internet este practic neprotejată. Astfel apare necesitatea formulării tehnicilor de criptare automatizate.

Utilizarea unei alte chei decât cea folosită la codificarea mesajului (textului) este uzuală în cript-analiză. Situaţia de mai sus este favorizată de concretizarea procesului simplu de comunicare de la gândire la înţelegere (fig. 1.).

Fig. 1. Proces simplu de comunicare de la gândire la înţelegere [8]


Vol. 1. No. 1, 2015

25

Dimensiunea unei chei de criptare se măsoară în biţi şi ea indică nivelul de securitate

şi rezistenţă a textului cifrat la încercările (tentativele) de descifrare neautorizată. 4. Aplicarea algoritmilor simetrici în criptografiere Algoritmii cu chei secrete se bazează mai nou pe transpoziţie şi substituţie. Folosirea aceleaşi chei secrete pentru criptare şi decriptare semnifică simetria

algoritmică (fig. 2).

Fig. 2. Criptare şi decriptarea unui text electronic liber cu algoritm simetric [7]

C1=criptare cu o cheie unică; C2=decriptare cu o cheie unică Cheile de criptare/decriptare se transmit celor interesaţi pe canale protejate înainte

de a începe criptarea şi decriptarea. Cyber-criminalitatea este localizată preponderent în infrastructura criptografică a algoritmilor simetrici deoarece desecretizarea cheii unice reprezintă avantajul acţiunii concomitente (instantanee) atât la emiţător cât şi la receptor.

Aplicarea algoritmilor asimetrici de criptografiere arată că în acest caz criptarea şi decriptarea sunt supuse folosirii unor chei diferite: cheia publică (general cunoscută, distribuită); cheia privată (utilizată doar de cei interesaţi, rezervaţi).

Decriptarea nu se poate realiza decât cu ajutorul cheii generale. (fig.3)

Fig. 3. Criptarea şi decriptarea unui text liber cu algoritm asimetric [7]

C1=criptare cu cheie publică; C2=decriptare cu cheie privată. Substituţiile şi transpoziţiile sunt operaţionalizate în circuite simple cu viteză ridicată

pentru a complica dependenţa ieşirii (output) de intrare (input). 5. Metode de atac al textelor Algoritmii pentru criptografiere sunt supuşi atacului, cu scopul ulterior de descifrare

a textului protejat. Dintre metodele principale de atac se enumeră: • Atacul în baza textului deschis. Criptoanalistul dispune de o porţiune a textului

deschis, sau a textului deschis pentru o altă criptogramă supusă criptării cu aceeaşi cheie. Se pun în corespondenţă biţii textului deschis cu biţii criptogramei căutându-se o legitate.


Vol. 1. No. 1, 2015

26

• Atacul în baza erorilor de aplicare. Criptoanalistul raportează o eroare şi caută formalizarea unei legităţi în extensie pe această nişă.

• Atacul în baza generării erorilor în hardware. Criptoanalistul aplică reţelei instrumentaţii prin care generează erori, reducând problema căutării la formalizarea legităţii pe o nişă.

• Metoda time-analysis, prin care se analizează timpul de execuţie a unei instrucţiuni, care este folosit ca parametru de dezlegare a algoritmului de criptografiere şi chiar a cheii secrete.

• Metoda Brute-Forcing. Criptoanalistul dispune de algoritm şi caută se afle cheia secretă.

• Metoda Dictionary Attack, utilizează combinaţii de cuvinte din dicţionare într-un algoritm din care se extrage cheia secretă.

6. Sinteza principiilor de criptografiere cu reflexii asupra acţiunilor de combatere a

cyber-criminalităţii • Inducerea încrederii în metodele criptografice Criptografia nu devine aplicabilă dacă utilizatorii nu manifestă încredere în metode,

sistem şi finalitatea proiectată a acţiunilor lor.Căutarea şi alegerea metodelor de criptografiere constituie subiect ce intră sub incidenţa prevederilor legale.

Accesul la anumite date, colectarea lor, depozitarea şi secretizarea acestora sunt validabile prin lege. Interesul public, protecţia datelor personale, problemele de comerţ electronic, politicile guvernamentale ş.a. sunt în lumea reală teme ce intră sub reglementări legale şi ca atare, acapararea problematicii lor şi ascunderea prin criptografiere cu scopuri subversive, sau în general ilegale constituie motive de reţinere a încrederii în criptare şi decriptare.

• Piaţa metodelor de criptografiere În mediul deschis şi competitiv al informaţiei, criptografierea intră sub incidenţa

pieţei, respectiv a cererii şi ofertei de metode mai rafinate, mai puternice, mai eficiente. Autorităţile statale, în contemporaneitate, aflate sub fluxul irezistibil al redundanţei şi

suprastructurii informaţionale încurajează comunităţile de cercetători şi aplicanţi ai criptografierii, aceasta fiind o posibilă cale de decantare pentru sensuri impuse, proiectate de avans al societăţii gestionate politic, economic şi juridic.

Standardele de natură tehnică, criteriile şi protocoalele aferente metodelor de criptografiere sunt tot mai frecvent dezvoltate şi oficializate la nivelurile naţionale şi internaţionale.

• Problema protocoalelor de autentificare Este necesar ca printr-un parc complex de căutare să existe posibilitatea de verificare

a partenerilor de comunicare, validând presupuşii emiţători şi receptori ca fiind autentici şi autorizaţi. Verificarea de la distanţă a identităţii este un proces complex, deoarece în numeroase cazuri infractorii simulează partenerii oficiali de comunicare.

În prezent este posibilă stabilirea unei „chei secrete de sesiune” între partenerii autentici.

Sistemul Kerberos operează în timp real controlul în corecţia securizată la un server aflat la distanţă, folosind pentru verificarea autenticităţii partenerilor un protocol bazat pe algoritmul cu cheie publică RSA (Rivest-Shamir-Adleman). În context se identifică un corespondent electronic pentru semnăturile autorizate de pe documentele aflate în comunicare, care se numeşte „semnătură digitală”.

Cu acest procedeu receptorul poate verifica identitatea pe care susţine că o are emiţătorul. La rândul său emiţătorul nu poate renega ulterior mesajul transmis, iar


Vol. 1. No. 1, 2015

27

receptorul nu poate pregăti el însuşi conţinutul mesajului respectiv. Standardul de e-mail nu presupune funcţionarea vre-unui sistem de verificare a identităţii celor ce manevrează mesaje deoarece se bazează pe încredere reciprocă, deschisă şi liberă între utilizatori.

Totuşi pe reţeaua Internet există surse care oferă serviciul de transmitere anonimă a mesajelor (anonymous remailers). Mesajele sunt expediate din server în server înainte de a fi direcţionate către destinaţiile finale, adevărate. Astfel, este încă aproape imposibilă identificarea unei persoane care a transmis un mesaj într-o astfel de manieră.

Un protocol de autentificare (fig.4) prevede alăturarea semnăturii digitale în procesul de transmisie.

Fig. 4. Protocol de autentificare prin semnătura digitală criptată şi decriptată [7] Cpv= cheie privată; Cp= cheie publică

În esenţă, potrivit [48], este vorba de o aplicaţie bijectivă (Ab) între mulţimea

perechilor Mp (a,d) formată din „autor” (a) şi „document” (d) şi mulţimea semnăturilor Si obţinute în acest mod:

( ){ } ( ) { }i

Abp SdaM ⎯⎯ →←,

Relaţia de mai sus presupune utilizarea unei combinaţii între cheia privată şi un

rezumat al conţinutului documentului care va determina o semnătură unică aferentă unui anumit autor pentru un anumit document.

Semnătura electronică de autentificare se rezumă în principal la poşta electronică (e-mail) însă din punct de vedere al incidenţei criminalităţii în cyber-spaţiu ea poate fi întâlnită şi atacată pe unele tipuri de documente precum: ordine de cumpărare (achiziţii), confirmări de plăţi, formulare electronice, rapoarte de cheltuieli, contracte ş.a. În principiu, actualmente semnătura digitală pare a fi neatacabilă. Totuşi, tentative de imitare se produc şi astfel este posibilă identificarea încercărilor de fraudare.

Este acreditată teza că folosirea semnăturii digitale este „mai tare” decât apelul la „semnătura clasică”, originală (olografă) care este mai frecvent atacată în autenticitatea sa. O extensie importantă a aplicaţiei semnăturii digitale în protocoalele de autentificare se referă la faptul că aceasta are capacitatea de a detecta modificări în structura fişierului în care este plasată sau urmează a fi plasată fiind astfel sesizate acţiunile de virusare.

Concluziv, problema actualizată a semnăturii digitale este recunoaşterea sa ca probă într-un proces juridic. În principiu, pentru recunoaştere, operatorii juridici apelează la validarea prealabilă prin „mecanisme” a autenticităţii semnăturii respective. De altfel, atunci când într-un proces se apelează la expertiza autentificării originalităţii semnăturii clasice se apelează la un mecanism (tradiţional) de examinare şi recunoaştere.

O semnătură digitală trebuie să se supună condiţiilor următoare: destinatarul va putea verifica identitatea pe care susţine că o are expeditorul; expeditorul nu poate ulterior

(1)


Vol. 1. No. 1, 2015

28

să renege conţinutul mesajului; destinatarul nu poate să-şi trimită lui însuşi mesaje semnate ca fiind „altcineva” (deci nu poate falsifica o semnătură). Tot astfel, pentru semnătura digitală, examinarea şi recunoaşterea autenticităţii sale înseamnă apelul la un mecanism (modern, actualizat) de desluşire a caracteristicilor ce folosesc autentificării originalităţii (în sens electronic).

7. Sinteza condiţiilor de asigurare a securităţii reţelelor

În mod obişnuit categoriile de măsuri şi probleme ce vizează asigurarea (creşterea) securităţii reţelelor computerizate se referă la: autentificare – care reprezintă determinarea identităţii cu care se comunică înainte de a dezvălui conţinutul informaţiilor deţinute de un expeditor; confidenţialitatea – care semnifică „depărtarea” informaţiilor de utilizatorii nedoriţi (neautorizaţi); controlul integrităţii – care oferă siguranţa că mesajul recepţionat este cel real (neînlocuit pe traseu sau transmis în numele expeditorului de către o persoană terţă); nerepudierea – care presupune implicarea obligatorie a semnăturilor pe valori reale (nedenaturarea valorilor certificate prin semnătură) [15].

8. Concluzii ● Mediul comunicaţional nou este depozitarul elementelor favorizante şi potenţiale

de ilegalitate informaţională, în măsura în care persoane, grupuri entităţi ş.a. care nu sunt angrenate în comunicarea rezervată, dedicată, doresc să pătrundă neautorizat în fluxul de cunoaștere, în bazele de date.

● În mod uzual, categoriile de măsuri şi probleme ce vizează asigurarea (creşterea) securităţii reţelelor computerizae se referă la autentificare, confidenţialitate, controlul integrităţii şi nerepudiere- care presupun implicarea obligatorie a semnăturilor pe valori reale.

● Într-o viziune integrată, esenţializată, rezultă că apar aliniamentele unei noi stări de dezvoltare, respectiv apare un nou orizont în actualitatea cunoașterii, definit de rezultatele “tranziţiei la economia informatizată”, care este favorizant pentru insecuritatea bazelor de date.

● Se ajunge la concluzia că măsurile de protejare a bazelor de date vizează: stabiliea unei autorităţi de supraveghere a protejării; definirea ofensei a limitelor şi conţinutului acesteia; idenificarea dimensiunii şi conţinutului raportului între baza propriuzisă de date şi ofensa faţă de care trebuie protejată; stabilirea nivelului de protejare a bazelor de date în cyber-spaţiu; elaborarea criteriilor pe care să se sprijine asistenţa între părţi atunci când este necesar accesul la procedurile de căutare în bazele de date cu scop de investigaţie reciprocă faţă de fraude.

● Realitatea în mediul cibernetic (cyber-environment) aproape că nu are limite dimensionale şi, cu certitudine, parcurge un proces de lărgire continuă. În interiorul său, trasarea şi menţinerea de frontiere pentru „entităţi cyber” specifice sunt demersuri încă nestăpânite în totalitate. De aceea, securitatea bazelor de date înseamnă regăsirea acestora în propria lor arie şi stabilirea regulilor de acces sau transfer permis pentru informaţii rezervate.

● Cyber-crima este o formă distinctă de „crimă”, întrucât o faptă „criminală”, intră sub incidenţa unei legi atunci când este luată în analiză pentru categorisire ca atare. În context, se precizează că este necesar ca orice descriere a unor fapte drept „cyber-crime” în bazele de date să se realizeze sub conţinutul formal, procedural şi principial al legii. Consecinţa imediată a raţionamentului de mai sus este apariţia necesităţii existenţei şi funcţionării legii în domeniul cyber-criminalităţii.

● În acest cadru sunt sistematizate tipurile de atacuri primare, simplificate, de natură criminală în domeniu prin spargerea confidenţialității reţelelor de computere şi a bazelor de date, a integrităţii. Sunt descrise contributiv formele de acces în sistemele de computere,


Vol. 1. No. 1, 2015

29

generarea de utilizări greşite, eronate a sistemelor, afectarea în conţinut (inducere de erori) a reţelelor şi în bazele de date.

● Se avansează ideea nouă că există deja o „geografie a cyber-spaţiului”, precum şi de o „comunitate a cyber-spaţiului” (cyber-spaţială), care arată modul de populare cu date a mediului comunicaţional global și disfuncţiile sale de securitate.

● Se concluzionează că degradarea, frauda, infestarea (afectarea) datelor sau a bazelor de date, complicitatea la determinarea vătămării, vandalismul, determinarea de pierderi şi alte tipuri de fraude se ragăsesc cu intensitate din ce în ce mai mare în spaţiul virtual general.

Referințe bibliografice 1. Amza T., Amza C.P., - Crimitalitatea informatică, Ed. Lumina Lex, Bucure;ști, 2003 2. Date C.J., - An introduction to database systems, Eight ed., Pearson Education, 2004 3. Florescu V., Năstase P., - Baze de date. Fundamente teoretice şi practice, Ed. Infomega,

Bucureşti, 2002 4. Fumy W., Rietenspiess M., - Open systems security standards, A. Kent and J.G. Williams,

edts., Encyclopedia of Computer Science and Technology, 34, 301–334, Marcel Dekker, 1996 5. Fusaru D., Șerban M. - Algoritmi de criptare a bazelor de date/ Encryption algorithms to

computer databases, Volumul sesiunii de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională, mai 2010, Indexat în baze de date internaţionale, Annals of Spiru Hart University, Economic Series, Volumul 1(nr. 10), Issuse 2, B+, pag. 207-215, ISSN 2068-6900, 2010.

6. Georgescu H.I., Bălănescu T. - A New Cooperation Protocol for Grammar Systems, Analele Univ. București, Seria Informatică, anul XLVI, pp. 80-90, 1997

7. Gâf-Deac I.I., - Criminalitatea informatică; elemente moderne de investigație științifică, Simpozionul Armonizarea legislației române cu legislația europeană, USH București, 5-6 aprilie 2006

8. Gâf-Deac I.I., – Noile orizonturi juridice și globalizarea, Ed. Infomin, Deva, 2002 9. Gâf-Deac I.I., –Protejarea juridică a bazei de date stocate în computere, Interdisciplinaery

Scientific Simposion, Universitaria Simpro 2005, Ed. Universitară, Petroșani, pp.33-36, 2005 10. Hurloiu L., Burtea E., Hurloiu I.I., Meruță A., Preda B.F., Șerban M., Ștefan R.M., -

Documentele financiar contabile – Management, control, audit, clasificare și securitate, ISBN 978-9975-56-143-3, Chișinău, 2014

11. Hurloiu L., Șerban M., Ștefan R.M. - Security of Data Used in Financial Management and Control, Revista Management, Accounting and Management Information Systems 2014, p. 137-141, ISSN 2344-3367, 2014

12. Oprea D., - Protecţia și securitatea Informaţiilor, Ed. Polirom, Iași, 2003 13. Șerban M., - Methods To Increase Search Performance For Encrypted Databases, International

Conference Emerging Markets Queries in Finance and Business, Tg. Mureș, 24-27 October 2012, ISI Proceedings, Procedia Economics and Finance Elsevier, ISSN 2212-5671, index ISI Web of Knowledge, Volume 3, p.1063-1068, 2012

14. Șerban M., - Principles Of Security And Integrity Of Databases, International Conference Emerging Markets Queries in Finance And Business, Tg. Mureș, 24-27 October 2013, ISI Proceedings, 2013

15. Șerban M., - Database security: monitoring and access control, Arad Academic Days 21-st Edition, Universitatea de Vest Vasile Goldiş, May 20-22, 2011

16. Șerban M., - Frequently Used Methods for Securing Databases, International Journal Of Education And Research, Published by Contemporary Research Center (CRC), Australia, Vol. 1, No. 4 April 2013, p. 201-208, ISSN 2201-6333 Print, 2201-6740 Online, 2013

17. Şerban M., Ştefan R.M., - Project Management Software, Papers of the Sibiu Alma Mater University Conference, 24-26 March 2011, Volum 1, pp. 195-199, ISSN 2067-1423, 2011



Vol. 1. No. 1, 2015

30

ASUPRA DINAMICII TRENURILOR DE MARE VITEZĂ Ion COPACI1, Nicolae ILIAŞ2, Ioan AONOFRIESEI3

Rezumat Lucrarea conţine un studiu experimental (bazat pe studii existente) şi teoretic al problemelor majore care constituie provocări ale rezolvărilor necesare atunci când există şansa şi perspectiva abordării cercetării, proiectării, realizării unui prototip şi, în consecinţă, a unei producţii de serie (care să fie lansată în fabricaţie) şi, implicit, în exploatarea vehiculelor de mare viteză. În articol a fost analizată interacţiunea aerodinamică dintre un tren de mare viteză trecând pe lângă un tren convenţional şi efectele pe care acesta le exercită asupra integrităţii structurale amijlocului de transport. Cuvinte și expresii cheie: tren de mare viteză, sarcini aerodinamice, nivel de zgomot, uzura componentelor de rulare şi captare curent, opere feroviare.

Abstract The paper contains an experimental study (based on existing studies) and theoretical issues that constitute major challenges of the solutions needed when there is a chance and the approach of research, design, producing a prototype and therefore a production series (which is launched in manufacturing) and thus the high speed operation of vehicles. The article was analyzed aerodynamic interaction between a high-speed train passing by a conventional train and the effects this had on the structural integrity amijlocului transport.

Keywords and phrases: high speed train, aerodynamic loads, noise, wear and capture components running current railway works.

1. Introducere. Problemele pe care le ridică trenurile de mare viteză ȋn exploatare. Etapa actuală pe care o parcurgem se caracterizează prin acţiunile de modernizare a

căilor ferate. Acest program ambiţios de modernizare readuce în atenţia specialiştilor aspecte fundamentale ale problemelor feroviare, printre acestea regăsindu-se şi chestiunile privitoare la aerodinamica trenurilor. La circulaţia cu viteze mari pe liniile de cale ferată apar următoarele probleme [4] [5]:

Zgomotul foarte mare: acesta apare la viteze foarte mari şi se datorează în primul rând greutăţii mari a trenului. Majoritatea locurilor foarte înguste sunt prevăzute cu ziduri de protecţie împotriva zgomotului. Chiar şi spaţiile de izolare de pe partea stângă şi dreaptă a căii ferate au fost experimentate. În Germania de exemplu, pentru fixarea liniilor de cale se utilizează pietriş printre alte materiale, ca beton cu absorbitori de sunet, etc. Zgomotul nu este produs numai de rularea roţii pe şină, ci şi de pantografe. Pentru trenurile de mare viteză au fost proiectate şi montate pantografe aerodinamice optimizate. Pe de altă parte în Japonia normele de protecţie a mediului înconjurător sunt atât de severe, încât pentru o perioadă lungă de timp trenurile nu au avut voie să circule cu o viteză mai mare de 270 Km/h. Seria de fabricaţie 500, a fost lăsată însă să circule cu 300 Km/h, datorită faptului că acest tren circulă cu un nivel de zgomot foarte scăzut.

Rezistenţa mare la înaintare datorată curenţilor de aer: creşte cu pătratul vitezei. Deci când viteza se dublează rezistenţa la înaintare creşte de patru ori. Acest lucru se manifestă printr-un consum mare de energie şi un zgomotul perceput negativ. În aşa numitele „canale de vânt” la proiectarea unui tren de mare viteză, se vor testa diferite forme şi modele ale capului motor pentru a diminua cât mai mult această rezistenţă la înaintare. Cu toate că s-au

1Prof.univ.dr.ing., Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, România, [email protected] 2 Prof.univ.dr.ing., Universitatea din Petroșani, România, [email protected] 3 Drd.ing., Universitatea din Petroșani, România, [email protected]


Vol. 1. No. 1, 2015

31

efectuat multe încercări, nu există o regulă fixă pentru a obţine cea mai bună formă a capului motor. Este suficient să se arunce doar o privire la diferitele forme ale nasurilor trenurilor ICE3, TGV-Réseau, Shinkansen JR 500 şi altele. Oamenii de ştiinţă din Japonia au descoperit că la intrarea în tunel dea-lungul părţilor exterioare ale trenului se formează microunde de presiune. Pentru a le înlătura, aceştia au dat firmelor constructoare profilul unui nas ce se aseamănă cu cel al unei raţe. Pe viitor urmează ca toate fabricile din Japonia să primească acest profil „Cap de raţă“.

Uzura mare: în special roţile, şinele şi pantografele sunt atacate de această problemă. În timp roţile devin tot mai mici. Din cauza vitezei mari un tren parcurge distanţe mari în perioade de timp relativ mici. Ceea ce înseamnă că roţile trebuie schimbate la intervale de timp mici. În plus de fiecare dată se schimbă împreună cu osia, datorită faptului că roţile au suferit o contracţie volumică pe osie şi nu mai pot fi separate de aceasta. Suprafeţele de rulare ale roţilor şi şinelor în stare nouă sunt puţin rotunjite. Cu timpul i-a naştere planeitatea suprafeţei de rulare a roţilor şi a şinelor şi forţele laterale preluate de tren, dau naştere unei mişcări de şerpuire a acestuia. Pentru a amortiza această mişcare de şerpuire au fost montate amortizoare speciale. O altă problema apare la roată, care pe parcursul utilizării ei devine tot mai plană. Prin urmare roata nu mai este complet rotundă şi începe să bată, la viteză mare se aude un răpăit. Vinovate sunt rămăşiţele de praf, care se depun neregulat pe partea interioară a roţii şi pe şine, care au fost deja încărcate de alte roţi mai puţin rotunde şi care transmit acest “amestec” din nou şi altor roţi.

Şinele nu se deformează numai la partea superioară, ci şi acolo unde forţele laterale sunt prea mari. Acesta este cazul, când un tren circulă cu viteză prea mare în curbe. La viteze mari, trenurile încep să patineze, dacă nu au încorporat un amortizor de înaltă calitate. În majoritatea cazurilor sun amortizoare pasive, administraţia japoneză JR 500 folosind chiar amortizoare active. Forţele care solicită vehiculul se transmit în mică măsură la şine, ceea ce le măreşte durata de exploatare. Micile defecte de linie nu afectează sub nici o formă confortul călătorilor pe durata călătoriei.

O altă problemă o reprezintă terasamentul căii. Terasamentul din pietriş este răspândit în plan internaţional şi potrivit pentru trenurile de mare viteză. Trenurile rapide şi grele lasă liniile şi le dilată, producând vibraţii în timpul mersului. Cu timpul se formează o fixare între dilatarea şinelor şi compactarea pietrelor, strivite regulat. Strângerea reală a şinelor, atât de importantă se pierde în timp. Ca urmare: liniile încep să se “onduleze” şi să se deplaseze lateral. O astfel de eroare de linie măreşte riscul de separare a linilor şi atenuează confortul călătorilor. Ele trebuie foarte bine întreţinute. Mulţi specialişti în întreţinerea căi ferate sunt împotriva unei căi de rulare fixe. Şinele vor fi montate pe traverse din beton şi nu vor mai fi deviate de la locul lor. Posibilitatea de absorbţie a sunetului, şi existenţa acestei metode de fixare a linilor între ele, dau un confort maxim şi o reducere considerabilă a costurilor de întreţinere a acestora.

Probleme la captarea curentului: la circulaţia cu viteză mare este greu să se menţină permanent un contact bun între pantograf şi catenară. Datorită forţei de apăsare a pantografului de 100N până la 120N pe catenară, aceasta începe să oscileze. Datorită undelor oscilatorii care se propagă prin catenară cu o viteză aproximativ egală cu a trenului, pantograful pierde contactul permanent. În cel mai rău caz pantograful poate rupe firul de contact. Cu cât se exercită o forţă mai mare asupra firului de contact, cu atât viteza de propagare a undelor în catenară variază mai mult. Cu cât forţa mecanică de apăsare este mai mare cu atât mai mult creşte posibilitatea de rupere a catenarei. Trenurile care circulă în regim de tracţiune dublu (ICE 2) nu trebuie să aibă ridicate pantografele aflate în vecinătate unul faţă de celălalt, pentru a nu creşte prea mult presiunea de contact. Acest lucru înseamnă că niciodată nu trebuie cuplate două capete motoare de ICE 2 între ele, care să aibă pantografele ridicate în acelaşi timp. Firul de contact deviază întotdeauna în zigzag peste


Vol. 1. No. 1, 2015

32

pantograf. Prin acesta se evită formarea striurilor în contactul alunecător de cărbune al pantografului. În ciuda tehnicii moderne, trebuie amintită linia Tokkaido-Sanyo foarte frecventată, unde catenara este înnoită tot la o perioadă de 3 ani. Porţiunea alunecătoare a unui pantograf are o durată de viaţă de numai 3 zile.

Reducerea greutăţii: Se încearcă pe cât posibil reducerea greutăţii trenului. Aşa cum am descris anterior, la circulaţia cu viteze mari se reduc forţele mecanice asupra şinelor la un nivel acceptabil. Decisivă este însă limitarea sarcinii pe osie, care trebuie să rămână sub 18 tone. Cele mai grele componente în cadrul unui tren sunt întotdeauna locomotiva sau capetele motoare. Din acest motiv, Italia şi în parte şi Germania au construit aşa numitele autotrenuri, la care componentele de acţionare sunt răspândite pe întregul tren. În Japonia sarcina pe osie a putut fi redusă chiar la 11,5 tone. O observaţie interesantă este faptul că deşi sarcina statică pe osie a trenurilor franceze TGV este mai redusă decât la trenul german ICE 1, ICE-ul solicită prin forţele sale dinamice mai puţin linia de cale decât TGV-ul.

Construcţii de nivel înalt şi costuri de întreţinere: Liniile nou construite în Germania sunt printre cele mai scumpe din lume, datorită numărului mare de tuneluri şi poduri. Liniile de mare viteză trebuie pe cât posibil să se găsească în aliniament şi palier, să posede puţine rampe, pentru a putea fi posibilă utilizarea lor şi de către trenurile de marfă. În majoritatea ţărilor pe liniile nou construite au dreptul să circule numai trenuri de persoane. Acest lucru şi l-au propus şi germanii pentru linia Frankfurt (Main)-Köln, mai potrivită împrejurărilor. În mod paradoxal această linie prin pădurea apuseană este unul din cele mai scumpe trasee ICE. Desigur o contribuţie deosebită aici au avut-o politicienii prin cererea de menţinere pe traseu a localităţilor Montabaur, Limburg şi Siegburg. Dar şi apărătorii mediului înconjurător, au cerut construcţii de protecţie acolo unde acestea nu erau neapărat necesare, ca de exemplu un tunel tip „canion” de 198 m lungime. Liniile pe care circulă Shinkansen în Japonia sunt puţin ridicate şi protejate de pereţi de protecţie. În interiorul oraşului, liniile convenţionale se găsesc de cele mai multe ori dedesubtul acestuia. Această problemă a locului conduce de asemenea la o creştere a preţului de cost pentru construcţia unei linii. În plus în Japonia sunt deseori cutremure. Pentru ca pasagerii din trenuri să fie în siguranţă, de-a lungul căii de mare viteză au fost amplasaţi senzori, care înregistrează orice activitate tectonică şi în caz de pericol frânează trenul. Lucrările la linie pot fi efectuate numai într-un interval de câteva ore. Chiar şi o schimbare de linie trebuie efectuată în acest timp extrem de scurt. Datorită succesiunii mari de trenuri Shinkansen, nici o linie nu poate fi pusă în pericol, fără a lua în considerare întârzieri foarte mari.

Semnale complexe şi tehnica siguranţei: la viteze de peste 160 Km/h este obligatorie prezenţa unui sistem de siguranţă. Astfel pe lângă tehnica semnalelor vizuale este necesară şi instalarea unei posibilităţi computerizate de informare, care să-i ofere conducătorului pe un display informaţii despre starea liniilor şi a semnalelor care urmează. În Germania se utilizează sistemul LZB (influenţa linie-tren).

Probleme în circulaţia internaţională: Fiecare ţară are propriile sale particularităţi în ceea ce priveşte linia de cale. De exemplu, pentru a circula din Germania până în Franţa, trenul trebuie să fie echipat cu un sistem de captare a curentului atât de la o reţea de 15kV / 16 2/3Hz, cât şi de la o reţea de 25kV / 50Hz. În plus trenul trebuie echipat şi cu sistemele de siguranţă şi semnalizare specifice Franţei. Mai dificil ar fi dacă, s-ar modifica şi ecartamentul. Acest lucru se întâmplă la trenurile care trec graniţa de la francezi la spanioli, trecând de la ecartamentul normal la ecartamentul lărgit al spaniolilor. Japonezii încearcă să realizeze toate capetele motoare pe acelaşi ecartament. Tehnica este mult mai complicată decât la vagoane, deoarece la capetele motoare o parte din osii sunt acţionate. Lungimile, înălţimile şi distanţa până la şină diferite ale peroanelor constituie una din problemele de bază ale circulaţiei internaţionale.


Vol. 1. No. 1, 2015

33

Probleme politice: În Franţa sunt aprobate construcţiile de linii de mare viteză mult mai repede decât în Germania. În Franţa aceasta este considerată o problemă de „interes public” nici un cetăţean nu poate să se pună împotrivă sau să i-a măsuri. De exemplu, dacă, în fapt, casa acestuia se află pe viitorul traseu al liniei, acesta va primi valoarea locuinţei / despăgubirea proprietăţii şi trebuie să plece. În Germania acesta poate depune o plângere la tribunal pe acest motiv. Pe de-o parte, acest lucru înseamnă protecţia dreptului individual şi este folosit de fiecare dată fără speranţă, costând bani şi timp. Pentru a putea trece, trebuie ca de cele mai multe ori să se adopte soluţii costisitoare, ca de exemplu construcţia unor tuneluri.

Aşa cum se poate observa de cele mai multe ori construcţia unei artere de mare viteză pe şine este nu numai un sistem de cale rapid ci şi un lux, pe care numai puţine state şi-l pot permite. Pentru a rezolva toate problemele mai sus menţionate, trebuie investită o sumă foarte mare de bani în linii şi vehicule. Însă, nici liniile construite anterior nu trebuie neglijate din punct de vedere financiar.

2. Efecte aerodinamice ale trenurilor de mare viteză [1], [2], [3] 2.1. Generalităţi Ȋn SUA a fost întreprins un studiu pentru a determina posibilele efecte aerodinamice

pe care aceste trenuri le au asupra mediului înconjurător. La circulaţia unui tren cu viteză sporită, în jurul său se formează un curent de aer de a cărui existenţă sunt legate o serie de fenomene specifice care se pot clasifica în funcţie de regimul curgerii, respectiv fenomene staţionare şi fenomene nestaţionare. Dintre fenomenele aerodinamice staţionare un loc central îl ocupă rezistenţa aerodinamică la înaintare. În ceea ce priveşte fenomenele nestaţionare, trebuie amintite cele care apar la încrucişare trenurilor în timpul circulaţie în câmp deschis, la traversarea tunelurilor, precum şi influenţa asupra unui obstacol aflat în apropierea căii.

În acest studiu au fost analizată interacţiunea aerodinamică dintre un tren de mare viteză trecând pe lângă un tren convenţional şi efectele pe care acesta le exercită asupra integrităţii structurale a ferestrelor, precum şi efectele pe care acesta le exercită asupra vagoanelor container goale, cu greutate specifică mică, aflate pe o linie adiacentă (fig. 1). Un alt domeniu de cercetare şi-a concentrat atenţia asupra efectelor aerodinamice ale presiunii şi curenţilor de aer generate de trecerea trenurilor de mare viteză asupra călătorilor de pe peroane (fig. 2).

Fig. 1. Pregătirea testului pentru

un tren de mare viteză ce trece pe lângă un vagon container

Fig. 2. Un tren de mare viteză trecând printr-o gară cu 241,4 Km/h

Analizele CFD, modelele de simulare a dinamicii şinei şi măsurătorile executate pe

teren folosind tuburi pilot şi modele aerodinamice, dezvoltate de Compania Naţională a Căilor Ferate Franceze (SNCF) au fost utilizate pentru a studia aceste efecte. Rezultatele preliminare au arătat că efectul aerodinamic produs de un tren de mare viteză (Acela Expres)


Vol. 1. No. 1, 2015

34

rulând cu 241,4 Km/h este mai mic decât cel produs de un tren convenţional rulând cu 201,2 Km/h.

2.2. Acela Expres Primul tren de mare viteză din America de Nord, Acela Expres (fig. 3) a fost construit

de doi dintre cei mai buni manufacturieri din lume Bombardier şi Alstom. Acest tren circulă cu o viteză de aproximativ 241,4 Km/h, parcurgând ruta Boston-Massachusetts-New York City în 3 ore şi 23 de minute, şi ruta New York City-Washington DC în 2 ore şi 44 de minute. Fiecare tren Acela Expres se compune din două capete motoare (locomotive) şi şase vagoane de pasageri între acestea.

Fig. 3. Acela Expres

Acela Expres produce 12500 CP folosind propulsia electrică proiectată de Alstom pentru TGV. Alstom a furnizat de asemenea părţile electromecanice şi boghiurile, în timp ce Bombardier s-a ocupat de forma carcasei şi asamblarea acesteia, (fig. 4 și fig. 5) în uzinele din La Pocatiere (Quebec), Plattsburgh (New York), şi Barre (Vermont). Tehnologia avansată de înclinare, a fost dezvoltată tot de Bombardier şi a îmbunătăţit foarte mult posibilitate circulaţie cu viteze mari în curbe.

Fig. 4. Asamblarea carcaselor. Fig. 5. Designul interior al vagoanelor

Nasul acestui tren măsoară aproximativ 3,6m în înălţime; 3,2m lăţime şi 4,6m

lungime, fiind netezit manual cu fibră de sticlă şi răşină poliesterică, pentru a proteja trenul în timpul unei ciocniri şi a obţine o formă a nasului cât mai bună. Deoarece acest tren circulă cu o viteză de 241,4 Km/h, pentru a asigura un nivel maxim de siguranţă a circulaţiei a fost necesară o îmbunătăţire a sistemului de semnalizare. Acest sistem a fost furnizat de Alstom în colaborare cu firma nord americană, specializată în sisteme GRS. Garniturile sunt


Vol. 1. No. 1, 2015

35

prevăzute cu două frecvenţe, un sistem nou de semnalizare în cabină, care primeşte informaţiile transmise prin şina de cale sub forma unor semnale electrice. Mecanicul este supravegheat printr-un sistem ATC, iar trenurile sunt controlate de Amtrack printr-un sistem propriu ACSES care reglează în mod automat viteza trenului în limitele restricţiilor de viteză.

2.3. Amfleet Este un tren convenţional de pasageri, cu vagoane Amfleet (fig. 6 și fig. 7), remorcate de o locomotivă electrică AEM-7. Acest tren circulă cu o viteză de aproximativ 201,2 Km/h, într-o compunere variabilă. Fiecare vagon Amfleet de călători dispune de 82 sau 84 de locuri, depinzând de configuraţia acestora.

Fig. 6. Amfleet

Fiecare loc din vagon este dotat cu o măsuţă, lămpi deasupra capului, loc pentru depozitarea bagajelor, loc pentru picioare de 96,5 cm şi un spaţiu restrâns de întindere (fig. 8).

Fig. 7. Vagonul Amfleet Fig. 8. Interiorul unui vagon Amfleet de clasa a II-a

Pasagerii au acces în orice parte a trenului cu excepţia vagoanelor de casa a I, Pacific,

Carolina Club sau vagoane de dormit, în cazul în care acestea sun disponibile ele putând fi ocupate prin rezervări sau chiar prin procurarea unui bilet din tren în cazul în care mai sunt locuri disponibile.

2.4. Vagonul de marfă etajat Este bine cunoscut faptul că trenurile aflate în mers pot exercita sarcini aerodinamice

unul asupra celuilalt. Aceste sarcini pot produce solicitări asupra ferestrelor vagoanelor de călători şi de asemenea pot produce o reducere a sarcinilor asupra trenului depăşit. Aceste efecte au o legătură directă cu vitezele mari ale trenului. În fig. 9 este prezentat un vagon de


Vol. 1. No. 1, 2015

36

marfă etajat, echipat pentru măsurarea efectelor pe care trenul Acela Expres le produce la trecerea pe lângă acesta cu diferite viteze.

Fig. 9. Vagonul de marfă echipat pentru măsurători

2.5. Configurarea testelor O trecere în revistă la nivel înalt pe subiectul problemelor aerodinamice create de

trenurile de mare viteză a fost condusă şi prezentată anterior. Această trecere în revistă relevă potenţiale domenii de preocupare, care necesită studii în plus, în special în ceea ce priveşte trecerea trenurilor de mare viteză pe lângă pasagerii de pe peroanele gărilor precum şi pe lângă marile vagoane container goale. Cinci studii în aceste două domenii au fost conduse pentru a rezolva aceste probleme.

Primul a fost un calcul de dinamica fluidelor (CFD), analiza rezultatelor pentru forţele aerodinamice create de viteza mare la trecerea pe lângă peroanele aflate la nivel înalt şi de bază.

Al doilea a fost reprezentat de măsurătorile pe teren, folosind tuburi pilot pentru a determina viteza vântului creată de trenurile de mare viteză şi pentru a compara rezultatele cu cele ale analizei CFD.

Cel de-al treilea studiu a folosit analiza CFD şi programe de simulare dinamică a căi, pentru a evalua efectele trenurilor de mare viteză asupra greutăţii specifice a echipamentelor de pe liniile adiacente. Diferitele scenarii ale sarcinii aerodinamice şi configuraţii ale trenului au fost evaluate pentru a determina potenţialele condiţii de deraiere.

Al patrulea studiu constă în măsurători pe teren folosind traductori de presiune pentru a determina forţele aerodinamice asupra unui vagon container gol, etajat în timp ce este depăşit de un tren de mare viteză.

Ultimul studiu a constat în măsurători executate pe teren ale forţelor aerodinamice create de diferite configuraţii ale trenurilor de mare viteză la trecerea pe lângă un peron. Datele au fost culese folosind dispozitive instrumentale dezvoltate de SNCF.

2.6. Programul de încercări Primul domeniu de studiu a examinat efectele aerodinamice pe care trenurile de

mare viteză le prezintă la trecerea pe lângă peroanele din gări. Folosind modelul de analiză CFD, rezultatele au fost obţinute pentru garnitura de tren Acela Express constând din 6 vagoane şi 2 capete motoare la 241,4 Km/h şi un tren Amfleet constând dintr-o locomotivă electrică AEM-7 cu 6 vagoane la 201,2 Km/h. O comparaţie între configuraţiile trenurilor arată că trenul Amfleet induce un curent de aer mai puternic decât trenul Acela Expres, cu excepţia veghii unde garnitura de tren Acela Expres a fost în general superioară.

Măsurătorile pe teren au fost efectuate pentru a obţine date de comparaţie cu rezultatele obţinute în urma calculului matematic. Primele serii de teste pe teren, au folosit


Vol. 1. No. 1, 2015

37

tuburi pilot statice, dispozitive pentru măsurarea curenţilor de aer paralele cu linia de cale ferată şi pe direcţi trecerii trenului, aşa cum se observă în fig. 10. Cea de a doua serie de încercări pe teren, a folosit modele aerodinamice cilindrice proiectate şi puse în funcţiune de SNCF aşa cum se vede în fig. 11. Aceste marionete au fost proiectate şi construite pentru a măsura forţa aerodinamică rezultată în urma dezechilibrului provocat de acţiunea presiunilor aerodinamice.

Fig. 10. Tuburi pilot statice montate pe stand pentru a

măsura viteza curentului de aer

Fig. 11. Marionetă cilindrică proiectată pentru a măsura forţa

rezultantă aplicată cilindrului

Rezultatele ambelor încercări de pe teren comparate cu rezultatele obţinute matematic, indică faptul că un nas subţire ca şi cel al trenului de mare viteză Acela Express creează mai puţine forţe aerodinamice, decât nasul bluf corespunzător locomotivei electrice AEM-7.

Partea a doua a domeniul de studiu este strict legată de proiectele aerodinamice referitoare la posibilitatea ca o suprafaţă mare, cu o greutate specifică mică, ca de exemplu un container gol să fie scos din echilibru, datorită sarcinilor aerodinamice generate de trecerea unui tren de mare viteză. Analize CFD şi programe de simulare a dinamicii căi au fost dirijate pentru a determina mişcarea rezultantă şi riscul de deraiere la trecerea trenului. Doisprezece scenarii de test diferite au fost efectuate variind viteza trenului de mare viteză şi pe cea a trenului de marfă, direcţionate asemenea vitezei şi direcţie vântului.

Rezultatele indică faptul că amplitudinea sarcinilor depinde în special de viteza trenului de mare viteză şi de prezenţa unui vânt din faţă. Au fost determinate forţele aerodinamice maxime, care apar asupra trenurilor container când acestea se deplasează în sens opus trenurilor de mare viteză. Impulsul maxim este generat în momentul în care două trenuri se deplasează în aceeaşi direcţie cu viteze intermediare, în felul acesta producând o durată mai mare a impulsului care tinde spre maximizarea răspunsului şi apariţia pericolului de deraiere.

Pentru a verifica analizele CFD şi modelele de simulare a dinamicii căi, un test pe teren a fost condus în scopul strângerii evoluţiilor în timp ale presiunii asupra unui vagon de marfă staţionar în timpul trecerii unui tren de mare viteză. Nouă traductoare de presiune au fost amplasate pe faţa containerului dinspre trenul în trecere şi două pe partea opusă (fig. 9, respectiv fig. 12). Unde laser au fost utilizate pentru a determina poziţiile trenului. Un potenţiometru a fost conectat la vagonul container pentru a măsura gradul de înclinare


Vol. 1. No. 1, 2015

38

produs. Informaţiile despre vreme au fost de asemenea strânse pentru a stabilii criteriile de bază.

Fig. 12. Amplasarea traductorilor pe partea îndepărtată

a vagonului container Rezultatele datelor de presiune pentru toate trecerile au fost în concordanţă cu rezultatele matematice prezise. Vârful răspunsului de ruliu este prezentat în tabelul 1. Unghiurile de ruliu nu sunt semnificative, răspunsul cel mai mare apare când trenul de mare viteză trece cu 177 Km/h.

Tabel 1. Răspuns de ruliu Viteza trenului de

mare viteză aflat în trecere Km/h

Unghiul maxim de ruliu al vagonului container zero la

vârf (grade)

Deplasarea maximă laterală a părţii de sus a containerului

zero la vârf (mm) 96,6 0,055 5,257

128,7 0,117 11,277 160,9 0,218 21,056 177 0,312

(cel mai mare răspuns) 30,073

193,1 0,281 27,051 109,2 0,281 27,051

2.7. Concluzii preliminare Rezultatele preliminare ale studiului în ceea ce priveşte efectele produse de cele două

trenuri asupra peronului gării indică faptul că efectele aerodinamice produse de garnitura de tren Acela Express circulând cu 241,4 Km/h sunt mai mici decât cele produse de garnitura de tren Amfleet circulând cu 201,2 Km/h. De asemenea curenţii de aer de pe un peron situat la nivelul de bază sunt mai puternici decât cei de pe un peron situat la un nivel înalt.

Rezultatele studiului efectuat asupra vagonului de marfă etajat au indicat faptul că posibilitatea de deraiere este mai mare în cazul vagoanelor cu containere goale, iar înălţarea roţii a fost eliminată şi forţele de contact roată şină, lateral verticale au fost mult mai mici atunci când containerele au fost complet încărcate. Mişcarea de ruliu a corpului vagonului faţă de vagonul container a fost nesemnificativă.

3. Consideraţii și concluzii finale • Ȋn sistemul mecanic cale-vehicul există o relaţie biunivocă. Excitaţiile căii datorate

neregularităţilor, respectiv imperfecţiunilor geometriei căii, sunt generatoare de vibraţii ale vehiculului. Totodată, vibraţiile vehiculului sub imperiul legilor mecanice newtoniene (forţă


Vol. 1. No. 1, 2015

39

existentă numai în condiţiile existenţei reacţiunii) provoacă un grad de deteriorare a căii. Creşterea vitezelor de deplasare amplifică, în consistenţa desfăşurării, cele semnalate.

• Vitezele mari ale vehiculelor creează o serie de probleme tehnice care se impun a fi însuşite şi rezolvate tehnic şi economic în aceeaşi măsură.

• Lucrarea a tratat o parte (de fapt subliniată) a aspectelor tehnice ale circulaţiei trenurilor de mare viteză.

Referințe bibliografice 1. Lee H., - Aprecieri ale potenţialelor efecte aerodinamice asupra persoanelor şi echipamentelor aflate

în apropierea unui tren de mare viteză, DOT/FRA/ORD-99/11,Decembrie 1999 2. Liao S., Mosier P., Kennedy W., Andrus D., -Efectele aerodinamice ale trenurilor de mare viteză

asupra persoanelor şi accesoriilor staţiilor din Coridorul Nord-Estic, DOT/FRA/ORD- 99/12, Noiembrie 1999

3. Holmes S., Schroeder M., - Efectele aerodinamice ale trenurilor de pasageri de mare viteză asupra altor trenuri, DOT/FRA/ORD-01/12, Aprilie 2002

4. Copaci I., Fişmaister M., Tornea G., Mandics Z., - Aerodinamica şi siguranţa în circulaţie a trenurilor de mare viteză, Ed. Mirton, Timişoara, 2006

5. Sebeşan I., Copaci I., - Teoria sistemelor elastice la vehiculele feroviare, Ed. Matrix Rom, Bucureşti 2008


Vol. 1. No. 1, 2015

40

CARACTERISTICI PEISAGISTICE, ECONOMICE ŞI CULTURAL-SOCIALE ALE ZONEI INDUSTRIALE VATRA DORNEI, ROMÂNIA

Tiberiu Leonid CANDREA1, Ioan I. GÂF-DEAC2, Lăcrămioara Rodica HURLOIU3,

Raluca ȘTEFAN4, Ioan Petru SCUTELNICU5, Adrian BĂRBULESCU6, Ana-Maria REȘETAR-DEAC7, Adrian IORDACHE8, Mihai Marius NEDELEA9

Rezumat

În articol se arată că prin activitatea de valorificare a resurselor naturale desfăşurată de peste 230 de ani în zona de nord-est a României s-au emis în mediu considerabile cantităţi de substanţe toxice şi deşeuri, care au modificat ciclul bio-geo-chimic al elementelor de mediu, cu efecte uneori distrugătoare asupra verigilor trofice ale biocenozelor. Cunoaşterea gradului de afectare permite formularea de măsuri şi asupra factorilor de mediu, inclusiv creşterea nivelului de organizare a sistemelor ecologice şi a resurselor naturale, prin stabilirea politicii care să asigure armonia între natură şi om. Articolul se bazează pe informații sistematizate regăsite și reproduse restructuat din lucrările“Conversia sistemelor de exploatare minieră” (Ed. Infomin, Deva, 2009, autor: Tiberiu Leonid Candrea), și Teza de doctorat „Studiul conversiei sistemelor de exploatare în concordanţă cu cerinţele de protejare a mediului în zona minieră Vatra Dornei”, (Universitatea din Petroșani, 2009, autor: Tiberiu Leonid Candrea), fiind generate oportunități pentru discuții și cercetări viitoare.

Cuvinte și expresii cheie: economie, mediu, peisaj, caracteristică social-culturală, industrie, poluare.

Abstract The article shows that the mining activity carried out by over 230 years in the North-Eastern Romania were issued in significant waste quantities of toxic minerals that have changed bio-geo-chemical cycle of environmental elements with sometimes devastating effects on trophic links biocenosis. Knowing the degree of impairment is enable the measures formulation and on environmental factors, including increased organization of ecological natural systems resources by establishing policy to ensure harmony between nature and man. The article is based on information collated found in "Converting mining systems" (Ed. Infomin, Deva, 2009, Author: Tiberiu Leonid Candrea), and PhD thesis "Study of conversion systems operating in accordance with the requirements of environmental protection in mining area" (University of Petrosani, 2009, Author: Tiberiu Leonid Candrea) being generated opportunities for discussion and future research. Keywords and phrases: economy, environment, landscape, social and cultural characteristic, industry, pollution.

1. Introducere Poluarea şi afectarea mediului înconjurător, în general, constituie cea mai gravă

ameninţare pentru ecosistemele arealelor sociale, economice şi de habitat, atingându-se praguri de afectare peste care sunt declanşate pierderi imprevizibile.

Protecţia mediului înconjurător este una dintre problemele actuale ale omenirii, datorită faptului că afectarea industrială şi, în particular, cea extractivă a devenit un pericol major pentru viaţă. În gândirea ştiinţifică este acceptată afirmaţia că pământul nu este o

1 Dr.Ing.,Director P. Română Suceava, România, tcandrea @yahoo.com 2 Conf.univ.dr., USH București, INCE "C.C. Kiriţescu", București, România, [email protected] 3 Lect.univ.dr., USH București, România, [email protected] 4 Asist.univ.drd., USH București, Romania, [email protected] 5 Geol., IGR București, Romania, [email protected] 6 Drd, Ing.Ec., Universitatea din Petroșani, [email protected] 7 C. Șt. III, Fac. de Chimie Aplicată și Șt. Materiale, Univ. Politehnica București, România, [email protected] 8 Drd., Dir. Gen. Xannat, Universitatea din Petroșani, România, [email protected] 9 Drd. Ec.,Universitatea din Petroșani, România, [email protected]


Vol. 1. No. 1, 2015

41

moştenire de la generaţiile trecute, ci un împrumut de la generaţiile viitoare. În context metodologic, pragmatic s-au instituit principii acţionale în privinţa protejării mediului, precum: acţiunea de prevenire este mai eficientă decât măsurile de remediere; daunele mediului trebuie să fie remediate la sursă; poluatorul să plătească în fapt costul măsurilor pentru protecţia mediului.

Procesul de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător are un rol semnificativ în formalizarea măsurilor de prevenire sau eliminare a daunelor cauzate de activităţile extractive. Colectivităţile umane din vecinătatea arealelor industriale extractive din zona Vatra Dornei (Ciocăneşti, Cârlibaba, Iacobeni, Călimani, Crucea ş.a.), resimt din plin influenţa degradării factorilor de mediu. Din acest motiv se impune, culegerea de informaţii şi evaluarea efectelor activităţilor extractive asupra mediului înconjurător.

Activitatea industrială generală desfăşurată în zonă a avut ca efect deteriorarea ecosistemelor, atât în perioada activă cât şi după sistarea parțială a acesteia. Datorită reziduurilor toxice emise în mediu cu ocazia exploatării resurselor naturale, arealul general este afectat, fiind erodat exogen şi endogen.

Degradarea este favorizată şi de factorii climatici, edafici respectiv orografici, care contribuie la propagarea poluanţilor în mediu.

2. Model pentru determinarea influenţelor asupra organizării spaţiului geografic

în zona Vatra Dornei Organizarea spaţiului geografic (Osg) din cadrul subunităţilor care compun zona

Vatra Dornei, se află sub influenţa factorilor ecologici, în care rolul prioritar îl au condiţiile energetice şi hidrice, astfel: 1) descreşterea potenţialului caloric (Pc) odată cu creşterea altitudinii (ΔA) suprafeţelor de impact, 2) creşterea cantităţii medii multianuale a precipitaţiilor (Qmpm), odată cu altitudinea, 3) creşterea progresivă a consumului energetic (Ce) odată cu ridicarea cotelor altitudinale, 4) creşterea potenţialului de modelare a precipitaţiilor (Pmp), paralel cu descreşterea altitudinii şi 5) descreşterea gradului de favorabilitate a consolidării habitatelor umane (Chm), odată cu creşterea altitudinii.

În acest context analitic, pe baza cercetărilor, s-a formulat un model corelativ pentru determinarea influenţelor asupra organizării spaţiului geografic în zona industrială Vatra Dornei (Osgm):

{F1}: min (Pc) = f(max ΔA) {F2}: max (med Qmpm) = f{max (ΔA)} {F3}: max (Ce) = f {max (+ΔA)} { Qsgm } (1) {F4}: max (Pmp) = f{min ΔA } {F5}: min (Chm) = f {max (+ΔA)} Se apreciază că, etalarea pe verticală a suprafeţelor modifică şi generează

conversiunile posibile, stimulând astfel entropia sistemului fizico-geografic al perimetrelor în care se derulează exploatarea resurselor naturale. Expresia grafică a evoluţiilor compuse ale mărimilor cercetate în zona afectată de exploatarea resurselor naturale este reprezentată în fig.1.

În zona Vatra Dornei, altitudinile contrastante apărute pe fondul unei mari fragmentări a reliefului şi a intervenţiei timpurii a factorului antropic (explorări forestiere şi miniere), au generat o relativă „dezordine” în cadrul ecosistemului.


Vol. 1. No. 1, 2015

42

Fig. 1. Evoluţiile compuse ale mărimilor de influenţă asupra organizării spaţiului geografic în zona Vatra Dornei la exploatare a resurselor naturale

{a1-a2-a3-a4-a5-a6} = rezultatul compus al influenţelor factorilor ecologici

Se observă că, presiunea antropică a impus o intensivă utilizare a terenurilor. Gospodăriile existente în vetrele vechi au format puncte de susţinere a unităților de exploatare, fiind caracteristice localităţii Iacobeni. S-au descoperit vectori ai sistemului de exploatare antropică “de tip extractiv”, în care s-a dezvoltat o conturare spaţială a liniilor de transport a energiei electrice, reţeaua secundară a căilor de acces, a platformelor, incintelor industriale, spaţiile de stocare şi depozitare a minereurilor, hălzilor de steril şi iazurilor de decantare.

Din aceast motiv, transformările şi modificările produse peisajului geografic din cauze industriale sunt mult mai tranşante în comparaţie cu alte afectări în unităţi montane. Ele se datorează deschiderii carierelor pentru exploatarea minereului de mangan, polimetalic, sulf şi a rocilor de construcţie, precum şi a construcţiei haldelor de depozitare a rocilor sterile, provenite atât din exploatarea subterană cât şi din cea de la suprafaţă.

Se apreciază că, se poate distinge în zonă o categorie de peisaje, numită peisaj extractiv, cu subtipul peisajului de carieră de extracție prin prezenţa, bazinelor şi a iazurilor de decantare, încadrate de spaţii predominant forestiere. Aceste tipuri de peisaje au structuri mai simple, însă relevă fizionomii mai spectaculoase, determinate de tipul de exploatare practicată în perimetrele de interes industrial, care elimină atât covorul forestier cât şi cel ierbos, şi concomitent, o parte a suportului morfologic pe care acestea s-au amplasat. Efectele proiectate în peisaj sunt amplificate prin poluarea cursurilor de apă, ca urmare a tehnologiei de preparare a minereurilor şi a acidităţii apelor, ori a celor provenite din cariere şi hălzi.

Modelul economic al gospodăriilor din zonele unde sectorul extractiv a rezistat, este cel extractiv zootehnic-forestier. În prezent, se pune în evidenţă regresul accentuat al activităţii extractive din cadrul regiunii Vatra Dornei, din raţiuni de competiţie economică pe piaţă. Valorificarea forestieră a arealului Vatra Dornei, mai intens împădurit, asociată cu caracterul intensiv al exploatării forestiere, prezintă aspecte îngrijorătoare, iar declinul demografic al localităţilor componente zonei miniere este generalizat.

Zonele dezafectate (Mestecăniş, Tolovan, Arşiţa) induc în peisaj imagini aparte, datorită destructurării şi recesiunii economice industriale, respectiv sociale, culturale şi spirituale, prin restrângerea câmpului de manifestare a valorilor operaţionale productiv-economice. Valorificarea turistică a zonei este încă sporadică, datorită lipsei unei strategii globale de exploatare a fondului turistic local, apariţia altor activităţi industriale agresive, lipsa infrastructurii de ansamblu (căi de acces modernizate), declin economic şi social.


Vol. 1. No. 1, 2015

43

3. Cercetarea condiţiilor poluante din arealul cu resurse naturale Vatra Dornei În zona extractivă Vatra Dornei, impunerea nivelurilor ridicate de producţie

industrială şi neglijarea impactului ecologic produs a determinat, în timp, acumularea unor daune considerabile, înregistrate în contul mediului înconjurător. Se apreciază că, ieşirea din această situaţie critică se poate face cu ajutorul tehnologiilor industriale moderne, curate şi eficiente. Exploatarea zăcămintelor, impune manipularea şi depozitarea unor enorme cantităţi de material „rezidual”, care constituie şi cea mai mare provocare de mediu pe mondial.

Activitatea productivă până în prezent s-a remarcat prin următoarele aliniamente globale de degradare a mediului înconjurător: Modificarea esenţială a configuraţiei reliefului, care de regulă nu s-a mai refăcut după încheierea activităţii industriale (impact vizual neplăcut); Afectarea semnificativă a condiţiilor de viaţă, atât ale muncitorilor, cât şi ale locuitorilor din zonele extractive, prin poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol ş.a.).

În general, impactul ecologic a fost şi este local transjudeţean, generate cu prioritate de valorificarea zăcământului de sulf din Masivul Călimani, atât până la sistarea activităţii, cât şi după aceasta. Activităţile desfăşurate în zonă au exercitat şi încă mai exercită asupra mediului înconjurător, influenţe vizibile, manifestate în toate fazele fluxului tehnologic (exploatare şi preparare). Se constată că indiferent de metodele aplicate pentru industrializarea şi valorificarea zăcămintelor, rezultă atât substanţă utilă cât şi materie sterilă, aceasta din urmă aflându-se în diferite proporţii în masa extrasă.

Conversia sistemelor, metodelor de exploatare, reprezintă pasul acţional pragmatic, imediat, pentru determinarea nivelurilor mai scăzute (în descreştere) de afectare a zonei cercetate. Pentru eliminarea impactului de ansamblul produs de activitatea industrială în zona cercetată se supun atenţiei programe de introducere de noi tehnologii de stocare a deşeurilor minerale (a sterilului provenit în fluxul tehnologic de preparare) într-o primă fază la cariera Oiţa, unde zăcământul de mangan a fost epuizat.

Influenţa activităţilor industriale asupra mediului înconjurător din zona Vatra Dornei este diferită, deoarece intensităţile cu care acţionează factorii poluanţi în mine şi cariere sunt în funcţie de substanţa minerală utilă care se exploatează, mărimea şi dispunerea zăcămintelor.

Din colectarea şi prelucrarea valorilor măsurate rezultă că, în majoritatea lor, sursele de poluare sunt caracterizate imediat, direct, printr-un grad convenţional scăzut de toxicitate şi radioactivitate, neconstituind factori de risc major, respectiv imediat, direct asupra stării generale de sănătate a muncitorilor şi populaţiei din perimetrele lor extractive. Totuşi, factorii poluanţi sunt prezenţi în mărimi relativ controlate deşi frecvent variabile, cu afectări produse în manieră accidentală. În egală măsură, afectarea pe tremen lung este prezentă efectiv.

Ca atare, sunt necesare eforturi de conservare cvasi-completă a mediului, care depind de elaborarea de tehnologii nepoluante sau de reţinerea şi centralizarea impurificatorilor. Se deduce că, beneficiile sociale ale zonei sunt în funcţie de influenţa negativă asupra mediului înconjurător, amplificate de condiţiile specifice de climă şi mediu geografic, care în lipsa unor măsuri de prevedere, determină afectarea întregului ecosistem (aer-apă-sol).

Deoarece activitatea industrială din zonă implică procese ciclice interdependente, reprezentate de materii prime minerale şi ecosferă, este necesară conştientizarea pericolelor ecologice. Reziduurile solide produse în zona cercetată au reclamat, în timp, suprafeţe mari de teren pentru depozitare şi amplasare prin cariere şi halde, acestea fiind sustrase definitiv, sau pentru o perioadă lungă de timp, folosirii lor curente în agricultură şi silvicultură.

Suprafaţa compromisă, fie datorită ocupării, fie poluării, reduce direct/indirect potenţialul nivelului de trai al locuitorilor zonei, şi în egală măsură testează alte activităti şi servicii (de exemplu, cele turistice). Industria a generat cantităţi impresionante de deşeuri lichide sau gazoase (ape reziduale şi gaze afectate). Acestea persista în mediu perioade lungi


Vol. 1. No. 1, 2015

44

de timp, în mod accentuat în Masivul Călimani şi în zăcământul de minereuri neferoase Mestecăniş până ajung, în final, la structuri mai puţin stabile şi reactive.

Indiferent de starea lor de agregare, reziduurile industriei afectează toate componentele mediului înconjurător: apă, aer, sol şi subsol, vegetaţie, aşezări umane ş.a. Impactul este 1) direct (extragerea propriu-zisă a zăcămintelor de substanţe minerale utile) şi 2) indirect (preparare, prelucrare). Atunci când, activităţile sunt concentrate, influenţele se produc prin cumularea impactelor.

Poluarea produsă în zonă este a) fizică şi 2) chimică, acestea având efecte dăunătoare mai importante asupra mediului (compuşii provin direct, sau sunt adăugaţi în fluxul tehnologic), faţă de afectarea din faza extractivă. Exploatarea, în general, şi cea realizată la suprafaţă în special la Mănăila, Oiţa, Ulm, Călimani, prezintă impact vizual puternic (peisagistic), de cele mai multe ori defavorabil zonei unde se desfăşoară activităţile de extracție, prin distrugerea fizică a terenului (apariţia de halde, cariere, drumuri de exploatare).

O categorie aparte de factori poluanţi care influenţează nefavorabil mediul înconjurător este reprezentată de zgomote (efectuarea împuşcăturilor) şi vibraţii (şocuri seismice), care răspândite în mediu au o puternică acţiune negativă asupra sănătăţii, contribuind la apariţia poluării acustice, a radiaţiilor (existentă în zona Argestru, în care se încarcă minereul radioactiv provenit de la Crucea). Activitatea, prin reziduurile pe care le produce, cauzează modificarea artificială a mediului înconjurător, prin dezechilibre biosferice.

Se apreciază că, problema reziduurilor trebuie tratată unitar prin: a) alegerea neafectantă a locului pentru depozitarea reziduurilor; b) transportul sigur al reziduurilor, de la punctele de producere la cele de depozitare; c) prelucrarea unor reziduuri pentru industrializare intermediară în vederea obţinerii unor compuşi utili, inclusiv folosirea unora în industria materialelor de construcţii; d) studiul pentru cunoaşterea gradului de nocivitate al reziduurilor depozitate şi cuantificarea măsurilor de protecţie.

4. Afectarea reliefului antropic Prezenţa minereului de sulf în masivul Călimani a ocazionat efectuarea lucrărilor de

explorare şi exploatare, al căror impact asupra mediului înconjurător este evidenţiat prin generarea unor forme de relief antropic, care reprezintă modificarea reliefului preexistent.

Relieful antropic din această zonă este, ilustrat în fig. 2.

Fig. 2. Situaţia parţială a carierei Călimani (înălţime, trepte şi forme

în zona Negoiu Românesc) (afectări) În principal, se indentifică areale cu procese de afectare ce vizează: Geomorfologia

puternică influenţată de factorul antropic; Geomorfologia slab influenţată de factorul


Vol. 1. No. 1, 2015

45

antropic; Dezagregarea-alterarea şi rostogolirea pe treptele de decapare şi exploatare; Tasarea, surparea şi alunecarea: a) pe halde şi b) pe alte suprafeţe de versant; Transportul în suspensie şi chimic, depuneri de aluviuni; Formarea grohotişurilor, solifluxiunilor, creep-ului pe platourile înalte; Transformări de versant pe fond morfogenetic moştenit; Baraje antropice; Limitele platoului vulcanic Călimani.

În acest masiv, datorită condiţiilor climatului temperat continental montan (precipitaţii medii anuale cuprinse între 650-1000 mm, temperatura medie anuală 0-6°C şi amplitudini termice medii de 15-17°C), intensitatea ridicată a proceselor de dezagregare-alterare mecanică a rocilor se datorează scoaterii la zi a rocilor (excavare-haldare), în condiţii de variaţii termice şi gelivaţie.

În general, haldele indiferent de dimensiunea lor sunt afectate de procese geomorfologice active, reprezentate prin eroziuni areolare şi liniare, ravenări şi alunecări, prezentate ilustrativ în fig. 3.

Fig. 3. Situaţia generală a haldei Pinu (afectări)

Iazul de decantare Dumitrelu reprezintă o categorie de relief antropic, rezultat prin

depunerea sterilului provenit de la prepararea rocii cu sulf, conţinând apă acidă şi particule fine de sulf, care ridicate în atmosferă produc o afectare importantă a zonelor limitrofe (prin ploi acide).

5. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane (emisii în apă) Activitatea minieră din zona Vatra Dornei este consumatoare de apă tehnologică, şi

ca atare, acesta dupa folosire devine un impurificator al emisarilor în zona perimetrelor de exploatare. Din cercetările efectuate în zonă rezultă că, factorul de mediu “apă” este afectat de următoarele surse de poluare: haldele de steril, situate în general pe versanţii văilor, sunt spălate de ploi şi ape provenite din topirea zăpezilor, care antrenează cantităţi însemnate de suspensii, cu un conţinut mărit de metale grele, sulf şi săruri; suprafeţele descopertate situate în zona zăcămintelor atrase în circuitul economic; galeriile de coastă, din care provin ape de mină foarte acide, ce impurifică şi afectează calitatea apelor în care acestea se deversează; carierele, din care se scurg ape puternic acide, încărcate cu metale grele şi suspensii; iazurile de decantare, din care sunt deversate prin aliniamente direct sau prin exfiltraţii ape impurificate şi foarte acide (iazurile Dumitrelu, Straja şi Tărnicioara); incintele industriale, din care provin ape menajere şi industriale; incintele sociale, din care provin ape menajere.

Impurificatorii apelor sunt reprezentaţi prin: suspensii solide, pH-uri modificate, mineralizare şi conţinuturi foarte mari de ioni metalici (Cu, Pb, Zn, Fe) care în zonă prezintă următoarele valori medii: Cu=0.005 ÷ 2.6 mg/l; Pb=0.1 ÷ 0.3 mg/l; Zn=14.8 ÷ 96 mg/l; Mn=10.8 ÷ 40 mg/l; Cloruri=7.7 ÷ 30 mg/l; Sulfaţi=932 ÷ 1411 mg/l; Suspensii =55 ÷ 160 mg/l; Reziduuri fixe =1700 ÷ 2100 mg/l.


Vol. 1. No. 1, 2015

46

Receptorii naturali ai apelor şi zonele limitrofe lor suferă degradări importante. Pericolele potenţiale pe care le prezintă deversările sunt diferite, deoarece în cantităţi chiar reduse substanţele toxice pot modifica structura celulară a organismelor sau le impiedică procesele metabolice. La concentraţii mari pot distruge biocenozele în totalitate. S-a observat că acţiunea toxică a unei substanţe, intensitatea acţiunii şi rapiditatea cu care se manifestă, variază în funcţie de factorii externi şi cei interni ai zonei în care este localizat perimetrul minier.

Factorii externi afectanţi cei mai importanţi sunt: a) temperatura; b) pH-ul scăzut al apei; c) conţinutul apei în oxigen dizolvat; d) lumina; e) viteza curentului de apă; f) turbiditatea; g) sărurile minerale.

Factorii interni, influenţează intensitatea acţiunii toxice a unor substanţe prin: h) acidul sulfuric; prezent în apă, conduce la scăderea pH-ului la valori incompatibile cu viaţa, astfel: limitele letale pentru peşti sunt cuprinse între 5 şi 6,4 , pentru ciliaţi şi rotifere între 4,5 şi 4,9, iar la un pH < 4, trăiesc numai gamaridele şi larve de insecte; i) metalele grele; reduc numărul de specii şi indivizi, datorită toxicităţii sărurilor, prin cationi, anioni şi presiune osmotică, demonstrându-se că acţiunea toxică a ionilor acestor metale este determinată în mare măsură de persistenţa cu care formează compuşi cu substanţele protoplasmatice (proteine). Unele afectări provin din apele meteorice, care spală suprafeteţele carierelor şi haldelor de steril, dizolvând şi antrenând în cursurile de apă ioni metalici şi suspensii. Deoarece apele pluviale nu sunt drenate prin canale distincte, executate în acest scop, ele se infiltrează în pânza freatică, devenind cea mai semnificativă sursă de poluare.

În prezent, apa freatică din zona obiectivelor industriale nu este utilizată pentru alimentarea localităţilor şi incintelor industriale. Pentru determinarea poluanţilor apelor freatice din zonele limitrofe perimetrelor miniere active se consideră că este necesar să fie executate foraje de depoluare, în care se pot efectua măsurători şi observaţii cvasi-continue asupra impactului exogen (chiar dacă în ultima perioadă s-a produs o reducere a volumului producţiei industriale, deci o micşorare a substanţelor poluante evacuate).

Modificările calitative ale apelor subterane, datorate poluărilor cu substanţe impurificatoare, alterează calităţile fizico-chimice şi bacteriologice, producând o contaminare de tip insular. Această concluzie este lansată în context contributiv original în prezenta teză de doctorat. Poluarea freaticului este un fenomen aproape ireversibil. Ca atare, depoluarea acestuia este extrem de anevoioasă, sau chiar imposibilă, consecinţele fiind grave pentru folosirea apei în alimentaţie.

Se apreciază că, protecţia calităţii apelor se poate realiza prin executarea unor construcţii specifice şi aplicarea următoarelor măsuri tehnologice: neutralizarea cu lapte de var a apelor industriale impurificate (iazul Dumitrelu şi cele provenite de la flotaţiile pentru minereurile neferoase); decantarea sterilului şi depozitarea acestuia în cariera Oiţa (provenit de la viitoarea staţie de preparare a minereului neferos de la Iacobeni); epurarea apelor menajere de la incintele sociale Mănăila, Oiţa, Ulm şi Iacobeni, prin următoarele instalaţii: separator de grăsimi (decantor vertical şi staţie de clorinare); fose septice şi staţie de clorinare pentru incintele industriale menţionate.

Totuşi, se consideră că se impun studii de toxicologie acvatică, care să indice cele mai facile şi adecvate căi de combatere a poluării, inclusiv introducerea unor metode moderne de epurare, conform N.T.P.A. 001 şi 002/2002 pentru verificarea indicatorilor de calitate ai apelor. În intervalul operaţional extractiv minier din zonă, apa industrială era captată din râul Neagra Şarului, şi pompată prin staţia Reţitiş (cota +1278m) în 4 rezervoare situate la cota +1570 m, având fiecare un volum util de 2000 mc. Debitul captat ajungea la 120mc/h, dar pentru eficientizare se utiliza şi apa recirculată din iazul de decantare Dumitrelu (10mc/h), deoarece la prepararea unei tone de minereu brut se consuma 20-25 mc. Apa este


Vol. 1. No. 1, 2015

47

produsă la un cost foarte ridicat (1m³ apă pompată în rezervor, necesită consum de 12.000Kwh).

În baza cercetărilor efectuate, în sub-zona în cauză sistematizarea principalelor surse de poluare ale apelor de suprafaţă sunt următoarele: haldele de steril, amplasate pe afluenţii râului Neagra Şarului, şi spălate de apele rezultate din ploi sau topirea zăpezilor, care antrenează cantităti înseminate de steril (suspensii cu un conţinut mare de sulf); suprafeţele decopertate, inclusiv treptele de carieră sunt spălate de apa precipitaţiilor, care antrenează gravitaţional cantităţi însemnate de steril şi rocă cu sulf; galeriile de cercetare geologică alimentează cu ape acide pârâul Puturosu; iazul de decantare Dumitrelu care deversează fie direct, fie prin exfiltraţii ape acide în pârâul cu acelaşi nume.

Alte obiective care produc poluanţi au fost închise odată cu sistarea activităţii economice (instalaţia de flotare şi autoclavizare, conductele pentru transportul sterilului, staţia de spălare auto, incinta socială, industrială şi cariera). Apa utilizată în faza tehnologică de preparare şi autoclavizare este impurificată cu material solid, săruri solubile şi reactivi chimici, utilizaţi în diferite faze tehnologice (compuşi prezenţi în sterilul iazului de decantare Dumitrelu), care au influenţată sub aspect calitativ şi cantitativ prin tulbureala apoasă. Această apă, actualmente în contact cu sterilul încărcat cu sulf, se acidulează, iar în prezenţa luminii şi a oxigenului se produc reacţii de oxido-reducere, când SO este oxidat la S4+ şi apoi la S6+ (sub formă de H2SO3 şi H2SO4).

Ca studiu de caz, pentru situaţia enunţată s-a ales râul Neagra Şarului (afluent poluat). Contactul apelor pluviale cu roca mineralizată, determină o puternică acidulare. Acestea se scurg gravitaţional în afluenţii râului Neagra Şarului, care din pârâie ale căror ape aveau caracteristici fizico-chimice şi biologice normale, s-au transformat în aval de zona minieră în cursuri de ape degradate (situaţie prezentată exemplificativ în fig.4.).

Fig. 4. Valea Pârâului Dumitrelu, afectată de apele acide ale iazului de decantare

Rezultă că, ambele substanţe poluante depăşesc pragul de alertă la distanţa menţionată, din care cauză se impun măsuri pentru prevenirea poluării apelor de suprafaţă, prin întreţinerea iazului de decantare, şi cel puţin inerbarea/plantarea treptelor de carieră şi a haldelor de steril.

6. Concluzii • Calitatea factorului de mediu apă din perimetrele aflate în exploatare este în prezent

nesemnificativ afectată, deoarece activităţile directe şi conexe le poluează minor. • Pe parcursul cercetărilor, s-a observat că biocenozele cele mai afectate sunt cele

existente în arealul extractiv Călimani, datorită poluării apelor cu sulf, acid sulfuric şi metale grele. S-a constatat că au dispărut organismele acvatice pe cursurile pârâielor afluente râului


Vol. 1. No. 1, 2015

48

Neagra Şarului şi chiar pe cursul acestuia, fiind constatată inclusiv afectarea unor specii din râul Bistriţa.

• Din cercetări rezultă că pericolele potenţiale datorate deversării apelor industriale sau a celor provenite din cariere şi haldele de steril sunt datorate: contaminării surselor de apă potabilă prin creşterea vulnerabilităţii la poluare a acviferelor freatice (infiltrare până la pânza freatică de suprafaţă); impactului direct asupra sănătăţii populaţiei, prin ape care conţin substanţe cu toxicitate avansată şi deversate în mediul acvatic; degradării florei şi faunei acvatice din apele de suprafaţă, inclusiv favorizarea dezvoltării unor microorganisme parazite (virusuri, bacterii, germeni patogeni ş.a.); introducerii în mediul natural a unor compuşi chimici stabili şi cu efect toxic pe termen lung, care se acumulează şi modifică compoziţia chimică a organismelor vii sau se concentrează de-a lungul unor lanţuri trofice.

• Pentru biocenozele acvatice ale fostului areal extractiv, problema de disfuncţie o constituie încă poluarea cu sulf şi formarea de acid sulfuric, dar şi cea cu metale grele. Acesta are ca efect dispariţia organismelor acvatice (în afluenţii din zonă ai râului Neagra Şarului), afectând şi unele specii din râul Bistriţa.

• Concluziv, impactul calitativ produs în prezent asupra apelor de suprafaţă şi subterane, de către activitatea extractivă în arealul de Nord-Est a României se manifestă printr-un impact local şi zonal de lungă durată, referindu-se la: dezechilibrare fizico-chimică asupra apelor de suprafaţă şi freatice, produse prin excavări, haldări, deversări ale apelor provenite din cariere sau hălzi, inclusiv a infiltrării diferitelor substanţe; afectarea florei şi faunei acvatice, până la dispariţia ei in totalitate, deoarece pH-ul acid şi metalele grele au o acţiune toxică asupra formelor de viaţă.

Referințe bibliografice 1. Băbuţ G., Moraru R., - Cadrul general al managementului riscului de mediu, Buletinul Agir, nr.

3/2006 2. Candrea T.L., - Conversia sistemelor de exploatare minieră, Ed. Infomin,Deva, 2009 3. Darabont Al., Pece St., Dăscălescu A., - Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă (vol. I şi

II) Editura AGIR, Bucureşti, 2001 4. Gâf-Deac M ., - Managementul modelării structurilor tehnologice, Editura Infomin, 2002 5. Grossman G.M.; Krueger, A.B., - Economic Growth and the Environment, Quarterly Journal of

Economics, May 1995 6. Ianoş I., - Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2000 7. Ionescu C., - Cum să construim şi să implementăm un sistem de management de mediu în

conformitate cu ISO 14001, Ed. Economică, Bucureşti, 2000 8. Măciucă A., - Ecologie cu elemente de metodologie şi climatologie, vol. I,-II, Ed. Univ. Ştefan cel

Mare, Suceava, 2003 9. Moraru R.; Băbuţ G., - Analiza de risc, Ed. Universitas, Petroşani, 2001 10. Platon V.,- Protecţia mediului şi dezvoltarea economică durabilă, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti,1997 11. Soroceanu V., - Creşterea economică şi mediul natural, Ed. Economică, Bucureşti, 2000



Vol. 1. No. 1, 2015

49

MODEL DINAMIC LINIAR AL AFECTĂRILOR DIN ACTIVITĂȚI INDUSTRIALE ÎN ZONA COSTIERĂ A MĂRII NEGRE

Constantin SAVA1, Adrian-Bogdan BĂDĂU2, Adrian BĂRBULESCU3,

Lăcrămioara Rodica HURLOIU 4, Ionel Cosmin GAGIU5, Cezar CIOATĂ6, Ana-Maria REȘETAR-DEAC7, Ionuț PĂTRAȘ8

Rezumat

În articol sunt relatate aspecte referitoare la reprezentarea spaţială a stărilor de afectare/degradare a mediului costier marin. Se recurge, în premieră, la formalizarea unui sistem dinamic liniar continuu de monitoring în zona cercetată. De asemenea, în lucrare se regăsește reprezentarea procesuală a sistemului liniar simbolic pentru formalizarea modelului stărilor de afectare în zona costieră a Mării Negre. Articolul se bazează pe informații sistematizate regăsite și reproduse restructuat din lucrarea Teză de doctorat „Soluţii pentru conservarea şi protejarea ţărmului marin afectat de exploatarea substanţelor minerale utile în Dobrogea de Nord”, (Universitatea din Petroșani, 2012, autor: Constantin Sava), fiind generate oportunități pentru discuții și cercetări viitoare. Cuvinte și expresii cheie: model dinamic, ţărm marin, poluare, riscuri, ecologie.

Abstract The article described aspects related to spatial representation of the states of damage /degradation of the marine coastal environment. It is used for the first time a linear dynamic system continuously monitoring the studied area. Also, the paper finds procedural representation of symbolic linear system model formalization of damage states in the Black Sea coast. The article is based on systematized information found in Doctoral Thesis "Solutions to preserve and protect the marine shoreline affected by minerals exploitation in North Dobrogea", (University of Petrosani, 2012 Author: Constantin Sava) being generated opportunities for discussion and future research. Key words and phrases: dynamic model, marine shore, pollution, risks, ecology.

1. Introducere Stările de afectare/degradare a mediului costier marin în urma activităţii/post-

activitate industrială intră sub incidenţa vizuală a evaluărilor când se înlătură anumite caracteristici de nedeterminare. În schimb, parametrizarea expresiei de afectări pentru cuantificare dimensională se dovedeşte a fi dificilă. De aceea, apreciem că este util apelul la modelare şi implicit la simularea procesului de afectare/degradare a mediului în cauză.

Ținând seama de evoluţia tehnologiilor informaţionale şi de continua adaptare metodologică a abordărilor de mediu în raport cu cerinţele practicii industriale generale, moderne, modelarea factorilor de mediu trebuie derulată la frontierele dintre economia organizaţiei, matematică şi informatică aplicativă în domeniu. În cazul de faţă, modelarea stărilor de mediu în zona cercetată este o reprezentare izomorfă a realităţii industriale, obţinându-se astfel o imagine intuitivă, însă structurată logic, a fenomenului degradării mediului din cauze productive/reproductive. Astfel, se facilitează descoperirea de legături şi legităţi referitoare la factorii de mediu zonali.

1 Dr.Ec.Jr., A.R. Constanța, [email protected] 2 Drd.Ec., Lic. Retezat, Uricani, [email protected] 3 Drd.Ing.Ec., E.M. Lupeni, Universitatea din Petroșani, [email protected] 4 Conf.univ.dr., Universitatea Spiru Haret, București, [email protected] 5 Drd.Jr., Universitatea din Petroșani, [email protected] 6 Drd. Ing., Universitatea din Petroșani, [email protected] 7 C. Șt. III, Fac. de Chimie Aplicată și Șt. Materialelor, Univ. Politehnica București, [email protected] 8 Drd. Ing., Dinamic Company, Universitatea din Petroșani, [email protected]


Vol. 1. No. 1, 2015

50

2. Iniţializarea exprimării stărilor de deranjamente ale mediului Problema de bază pentru iniţializarea exprimării stărilor de deranjamente ale

mediului se referă la metodele de culegere şi prelucrare a datelor. Vizând precizia datelor/informaţiilor de mediu, mărimile ce caracterizează procesele de afectare din activități industriale pot fi: a) deterministice (stabilite cu o valoare unică), b) aleatoare (valorilor li se alocă o probabilitate) şi c) fuzzy (vagi), (valorilor li se alocă un grad de apartenenţă la o anumită proprietate). Metodele de prelucrare pot fi la rândul lor: deterministe, aleatoare sau fuzzy. Criteriile vizând exactitatea datelor se referă la folosirea metodelor precise, a celor aproximative sau euristice.

Se poate constata faptul că metodele exacte permit formularea cadrului unei probleme de decizie de mediu. Trebuie, în fapt, să se obţină cel puţin o soluţie {S} a imaginii stărilor de mediu costier marin care îndeplineşte restricţiile impuse şi/sau condiţiile de optim cerute de criteriile de expresivitate. Dacă {S} este soluţia de imagine a stărilor efectiv asumate pentru cunoaştere, atunci există şi o soluţie {S}R reală, adevărată. În cazul metodei exacte de formalizare a imaginii stărilor se manifestă relaţia:

{S} – {S} R = 0 (1) Metodele aproximative oferă varianta de obţinere a soluţiei {S} diferită de soluţia

adevărată {S} R printr-un vector ε, caracterizat de un factor de eroare ε a predefinit:

{S}- {S} R = ε ≤ε a (2)

Metodele euristice sunt aplicabile situaţiilor complexe, într-un timp relativ scurt, în comparaţie cu celelalte metode, soluţia {S} neavând însă rigoarea rezolvării cvasi-complete a exprimării.

3. Formalizarea unui sistem dinamic liniar continuu de monitoring în zona cercetată

Modelarea imaginii stărilor poate fi asociată, în cazul exprimării afectării arealului costier marin din Dobrogea prin încercarea de formalizare a unui sistem dinamic liniar continuu pentru zona cercetată. Valorile recomandabile sunt intrările în modelul procesual al stărilor de afectare, respectiv sunt valorile factorilor de mediu, comparate cu nivelurile admisibile pentru asigurarea neafectărilor. (fig.1).

Fig. 1. Reprezentarea procesuală a sistemului liniar (simbolic) pentru formalizarea modelului stărilor de afectare în zona costieră a Mării Negre [CS]

În particular, un sistem dinamic liniar continuu de monitoring pentru zona costieră a

Mării Negre este, în fapt, o reţea de mediu cu un număr finit de receptori care servesc intrărilor. Receptorii captează semnale externe din mediul costier afectat de activități industriale. Numărul finit de terminale de ieşire oferă valori comandabile (rezultate). Reţeaua are un număr finit de componente primare interconectate. Trecute printr-un


Vol. 1. No. 1, 2015

51

procesator (prin model) valorile comandabile se regăsesc inserate ca influenţă în valorile comandabile (în rezultate). În fapt, se recurge la întocmirea unei liste cu factorii de mediu operanţi pe aliniamentul costier marin pe care se regăsesc sau au fost localizate unităţi industriale care au avut activităţi productiv-economice.

Deranjamentele date de activitățile industriale influenţează valorile parametrice ale factorilor de mediu. Ca atare, aceste date intră în procesare cu ajutorul componentelor sistemului “intrări-ieşiri”. Componentele/elementele primare, topologic pot fi: a) totalizatoare (sumator), b) amplificatoare (multiplicatoare) şi c) interogatoare. În fapt, sumatorul/ totalizatorul poate articula cvasi-totlitatea valorilor factorilor de mediu; multiplicatorul poate asigura amplificările la scară a unor valori pentru factorii de mediu spre a le da comparabilitate în calcule şi aprecieri.

Componentul integrator este cel care compatibilizează, compune, în ultimă instanţă integrează, mulţimea de valori ale factorilor de mediu, obţinându-se cel puţin un vector rezultant, ca expresie a stării esenţiale, de bază ce reflectă tendinţele şi studiul degradării/ofertării mediului înconjurător. De exemplu, elementele totalizatoare (sumatoare) sunt dependente operaţional de intrări (fig.2).

Fig. 2. Reprezentarea sumatorului (totalizatorului) de valori de factori de mediu cu potenţial de afectări antropice în zona cercetată, [CS]

Intrările în mediul costier marin cercetat sunt în număr de n:

ν 1 (t); ν 2 (t), …, ν n (t) (3)

şi cu ajutorul acestora se identifică o singură ieşire rezultantă: y(t) = ί 1 (t) + ί 2 (t) + ,..., + ί j (t) (4)

În cazul amplificatoruluil/multiplicatorului în sistem se introduce o funcţie Δ(t) multiplicată cu produsul, cu intrările ν i (t). Funcţia în cauză oferă în ieşire (outputs) expresia

ponderii multiplicatorului. Atunci când Δ(t) = ct. sistemul este invariant în timp, respectiv staţionar. Integratorul asigură relaţia între funcţia de intrare şi cea de ieşire, expresia matematică fiind:

+=t

t

dssvtyty0

)()()( 0 (5)

Integratorul

t

t0

reprezintă variabila de stare.

Dacă în mediul costier marin se resimte necesitatea manifestării unui număr de n integratoare, este posibilă formalizarea vectorului de stare. Ca atare, se evidenţiază starea sistemului la momentul t. Numărul de integratoare conferă dimensiune specifică sistemului.

Vectorul de stare x(t) este în fapt intrarea în sistem şi are forma:

m

n

R

tx

tx

tx ∈

=

)(

)(

)(1

(6)

Vectorul de stare y(t) este, în fapt, ieşirea din sistem şi are forma:


Vol. 1. No. 1, 2015

52

p

n

R

ty

ty

ty ∈

=

)(

)(

)(1

(7)

Ca atare, se obţin formalizări pentru spaţiul a) spaţiul stărilor, b) spaţiul intrărilor şi c) spaţiul ieşirilor.

4. Aplicaţie a analizei discriminante în evaluarea afectărilor post-activități

industriale Analiza discriminantă se regăseşte în grupa metodelor explicative de analiză a datelor.

În context, se propune aplicaţia exemplificativă a acesteia spre a evidenţia afectările post-activități industriale în zona costieră a Mării Negre.

În principal, se recurge la o variabilă de explicat (Z) şi mai multe variabile explicative ),...,,( 21 pXXX considerate cantitative sau binare. În cazul de faţă, Z este variabila

compusă/articulată, exprimând afectarea zonei costiere marine de către situaţiile procesuale ale activităților post-industriale în regiunea Dobrogei de Nord. Variabilele explicative luate în calcul, din investigaţiile efectuate pe teren, sunt în număr de 12 şi se referă la: =1X afectări date de dislocări masive de roci şi substanţă utilă (crearea de goluri); =2X afectări date de ocuparea suprafeţelor cu incinte şi infrastructură industrială; =3X afectări date de

operaţiunile de dislocare cu explozivi industriali; =4X afectări date de operaţiunile de transport; =5X afectări date de prepararea substanţelor utile; =6X afectări date de depozitare

(haldare); =7X afectări ale solului; =8X afectări ale apei; =9X afectări ale aerului; =10X afectări

ale florei şi faunei terestre şi costiere maritime; =11X afectări ale apei marine; =12X afectări ale sănătăţii oamenilor.

Problema de rezolvat în situaţia exemplificativă de faţă poate fi formulată după cum urmează: fiind dată o variabilă de explicat (Y), având k stări şi p variabile explicative

),...,,( 21 pXXX se impune identificarea/formalizarea unuia sau a mai multor combinaţii liniare

variabile explicative de forma:

=

=p

iii XaZ

1

(8)

Se constată că în cazul cercetat variabilele explicative X sunt regăsite în mulţimea: 12

112}{}{ == iXP (9)

Totodată, din observaţii pentru variabila de explicat (Z), pe teritoriul regiunii

Dobrogei (în judeţele Constanţa şi Tulcea) respectiv în zona costieră a Mării Negre, se regăsesc 4 stări cvasi-formalizate:

414}{}{ == jKK (10)

Acestea se referă la: =1K afectări nesemnificative (scara ponderilor alocate pentru

această categorie de afectări este 0-2); =2K afectări slabe (intervalul de scară pentru

ponderile alocate acestei categorii are valorile 2-4); =3K afectări mari/ accentuate

(segmentul valoric al ponderilor pentru această categorie este între 4-6); =4K afectări foarte mari/foarte accentuate (mărimea scării finale/extreme a afectărilor are ponderile pe intervale 7-10).

În esenţă, cele 4 grupe/stări se diferenţiază cu relevanţă/semnificaţie prin raportări la cele 12 variabile explicative, având forme câte una sau mai multe ,,stări de variabile” (Tabelul 1).


Vol. 1. No. 1, 2015

53

Tabelul 1. Tabelul matricial total al variabilelor de afectare a zonei costiere a Dobrogei urmare a activităţilor industrial, [CS]

Datele de mai sus se regăsesc într-o matrice de varianţă-covarianţă totală, notată

{ }vcTM − Această matrice poate fi delimitată în părţi (două, cel puţin în cazul de faţă), şi

anume: I: Sub-matricea de varianţă-covarianţă între grupe (ΔG); II: Sub-matricea de varianţă-covarianţă în intervalul grupelor )( G∇ .

Ca atare, se obţine: )()(}{ GGM vc

T ∇+Δ=− (11) Se constată că sub-matricea )( G∇ este rezultatul sumei de k matrici de varianţă-

covarianţă din intervalul grupei.(fig.3). S-a dedus că, în fapt, fiecare variabilă luată în considerare/examinare (calcul) are un potenţial/o putere de discriminare. Aceasta trebuie evidenţiată şi se recurge la analiza variaţiei spre a obţine înfăţişările corespunzătoare în domeniu. Se observă că variaţia totală )(VT este dată de suma dintre variaţia dintre grupe

)(V GΔ şi variaţia din grupe(din interiorul grupelor) )(V G∇ :

)(V)(V)(V GGT ∇Δ += (12)

Fig. 3. Reprezentarea logică-bloc a relaţionărilor matriciale privind preliminările aferente analizei discriminante pentru afectarea post-industrială în zona Dobrogei, [CS]


Vol. 1. No. 1, 2015

54

Ordonarea matricială a variabilelor de deranjament arată că variaţia 12x (afectări ale sănătăţii oamenilor din colectivităţile de pe arealul costier masiv) este cu semnificaţia negativă cea mai redusă.(tabelul 2).

Tabelul 2. Ordonarea matricială a variabilelor de afectare în sens descrescător pe gama de

ponderi/pe scara ponderilor, [CS]

În schimb, variabila 5x (afectări date de prepararea substanţelor utile în zonă) este

participativă cu semnificaţia negativă cea mai mare la deranjamentele din arealul cercetat. Formalizarea unei soluţii de protejare a ţărmului afectat de activitățile industriale

necesită analiza matricială secvenţială şi integrată, pentru a obţine datele de modelare procesuală a delimitării pozitivităţii de mediu. Modalitatea de rezolvare a cerinţelor de mai

sus se bazează pe faptul că matricea de varianţă-covarianţă totală }{M vcT− poate fi

descompusă în două părţi: 1) matricea de varianţă-covarianţă între grupe )(M1 ; 2) matricea de varianţă- covarianţă din interiorul din interiorul grupelor (M2) obţinută din sumă de k matrici (fiecare matrice este cea de varianţă-covarianţă din cadrul grupei). Se recurge la analiza varianţei pentru a examina puterea de discriminare a variabilelor.

În contextul apreciativ de mai sus s-a alcătuit graficul variaţional al variabilelor de afectare în zonă (fig.4).

Fig. 4. Graficul variaţional al variabilelor de afectare în raport cu ponderile din scara de aprecieri, [CS]


Vol. 1. No. 1, 2015

55

Se consideră că: )Φ(MΦΦ 1,2Mt 1,2

+= (13)

în care: tΦ = în care varianţa totală; 1,2MΦ = varianţa dintre grupe; )Φ(M1,2 = variaţia

din interiorul grupelor. Este necesar să se calculeze raportul de determinaţie pentru a măsura puterea de

discriminare a unei variabile X din cele 12 variabile reţinute pentru examinarea protecţiei şi conservării ţărmului marin. Raportul are forma:

t

M1,2Y)(X,RΦ

Φ=Φ

(14)

Se observă că expresiile variaţilor sunt:

−=

−=

−=

==

=

==

h

1,2

h

N

1j

2ihijh

k

1h1,2

n

1h

2iihhM

N

1j

2iijh

k

1ht

)X(X)Φ(M

)XX(NΦ

)X(XΦ

(15)

în care i,h,j reprezintă indici de identificare /nominalizare a tipurilor de variabile în matrice, iar hN = numărul indicilor variabilelor de bază.

Cu cât raportul Y)(X,RΦtinde spre 1, cu atât se constată că puterea de discriminare a

variabilei iX este mai mare. (fig.5).

Fig. 5. Graficul-monogramă a valorilor raporturilor de determinaţie pentru a stabili puterea de discriminare a unei variabile X în soluţiile de protejare/conservare a ţărmului marin, [CS]

Graficul monogramă elaborat în premieră metodologică și valorică pentru zona

cercetată evidenţiază că variaţia puterii de discriminare (δ) este situată în intervalul (0,19-0,88). Totodată, se confirmă că aceeaşi variabilă x (influenţe negative din prepararea substanţelor minerale utile extrase) are puterea de discriminare cea mai mare (0,88).

Variabilele explicative nu necesită să fie corelate între ele sau să fie puţin corelate. Acest aspect este luat în considerare în cercetarea de faţă întrucât variabilele explicative iniţiale sunt corelate între. De aceea, s-a recurs la aplicarea în prealabil a analizei


Vol. 1. No. 1, 2015

56

componentelor principale şi la folosirea noilor variabile ca variabile explicative. Analiza discriminantă în concepţia noastră constă în a identifica o direcţie sau mai multe în care varianţa totală }{M vc

T− se descompune în cele două componente. În context, se urmăreşte să se

minimizeze )Φ(M1,2şi să se maximizeze

1,2MΦ .

Variabilele discriminante pot fi folosite pentru repartizarea unităţilor în grupe, pe baza unei reguli de decizie stabilită de decidenţii colectivi implicaţi în căutarea de soluţii pentru protejarea şi conservarea ţărmului marin. Regula de decizie este stabilită atunci când axele discriminante sunt cel mult două, în celelalte situaţii, elaborarea ei dovedindu-se dificilă. Dacă sunt identificate mai multe direcţii se recomandă calcularea probabilităţilor de apartenenţă la diferitele grupe de variabile.

Totodată, se calculează un aşa numit “scor discriminant”. Acesta se obţine din raportarea numărului de unităţi (elemente diferenţiate de variabile) ce coincid în ambele grupări )}(M şi{Φ 1,2M1,2

Φ la numărul total de unităţi de grupat )(din tΦ . Cu scorul în cauză este

mai aproape de valoarea 1 cu atât gruparea unităţilor recurgând la utilizarea funcţiilor discriminante poate fi considerată mai eficientă. Este util să se determine şi variabile explicative care contribuie cel mai semnificativ la diferenţierea claselor definite de variabila de explicat. Ca atare, se identifică ponderea influenţei variabilelor explicative în variaţia variabilei de explicat. În acest fel se obţin diferite combinaţii liniare şi se recurge la alegerea celei considerate convenţional ,, cea mai bună”. Procesul explicativ de mai sus necesită, în reţea identificarea variabilelor ce determină diferenţele.

5. Concluzii • Obținerea unei soluţii de protejare a ţărmului afectat de activitățile industriale

impune analiza matricială secvenţială şi integrată, pentru a identifica datele de modelare procesuală a delimitării pozitivităţii de mediu.

• O matrice de varianţă-covarianţă totală poate fi descompusă în matricea de varianţă-covarianţă între grupe și matricea de varianţă-covarianţă din interiorul din interiorul grupelor obţinută din sumă de matrici. În context, se recurge la analiza varianţei pentru a examina puterea de discriminare a variabilelor.

• Este util apelul la modelare şi implicit la simularea procesului de afectare/degradare a mediului în zona cercetată.

• Ordonarea matricială a variabilelor de deranjament arată că variaţia “afectări ale

sănătăţii oamenilor din colectivităţile de pe arealul costier masiv” este cu semnificaţia negativă cea mai redusă.

Referințe bibliografice 1. Bavaru A., (col.) - Biodiversitatea şi ocrotirea naturii, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2007 2. Bălteanu D., - Natural hazards in Romania, Rev. Roum. de Géogr., Bucharest, nr. 36/1992 3. Bologa A.S., - Recent changes in the Black Sea ecosystem, Ocean Yearbook, nr.15, 2001 4. Chapman J. L., Reiss M.J., - Ecology. Cambridge University Press, 2007 5. Diţoiu V.; Holban N., - Modificări antropice ale mediului, Editura Orizonturi Universitare,

Timişoara, 2005 6. Ion G., (col) - Stabilitatea pantei continentale de NV a Mării Negre în zona acumulărilor de hidraţi

de metan, Revista Geo-Eco-Marina, Supliment nr.1, Bucureşti, nr.14/2008 7. Mihăilescu I.F., (col) - Fenomene climatice de risc din Dobrogea. Implicaţii ecopedologice şi

economice, Revista Geografică, Institutul de Geografie, Academia Română, T VII, 2000-Serie Nouă, Bucureşti, 2001

8. Spătaru A., - Date asupra morfologiei litoralului românesc al Mării Negre, Revista Studii de hidraulică, Bucureşti, vol. XXXII, 1991


Vol. 1. No. 1, 2015

57

DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN CONDIȚII DE INSTABILITATE A CIVILIZAȚIEI ȘI CULTURII

Ioan I. GÂF-DEAC1, Marin ANDREICA2, Maria GÂF-DEAC3,

Ioana Andreea MARINESCU4, Daian-Mihai CEAUȘU5

Rezumat În articol sunt redate aspecte referitoare la concepţia de „structură de dezvoltare durabilă în condiții de instabilitate economică”, respeciv de „instabilitate a civilizației și culturii”. Sunt prezentate abordări de natură congnitivă şi practică a structurilor de dezvoltare durabilă în condiții de instabilitate general societală. Este avnsată concepţia privind auto-integrarea culturală, socială, economico-financiară în structurile civilizației moderne. Se ajunge la concluzia că este posibilă chiar ajustarea conţinuturilor unor teorii economice, care ar trebui să fie dominate de căutarea ultra-raţională din structurile globale evolutive. Cuvinte şi expresii cheie: management, structură, dezvoltare durabilă, instabilitate economică, instabilitate culturală, instabilitatea civilizației.

Abstract In the article are presented aspects related to the concept of "sustainable development structure in terms of economic instability" that had been read the "instability of civilization and culture." Such approaches are presented in theory and practice of sustainable development structures under general societal instability. It show the self-conception of cultural integration, social, economic and financial structures of modern civilization. It concludes that it is possible even adjust the content of economic theories, which should be dominated by ultra-rational search of evolutionary global structures. Keywords and phrases: management, structure, sustainable development, economic instability, cultural instability, instability of civilization.

1. Introducere În contemporaneitate, constatăm că structurile social-economice, mai ales în condiții

de instabilitate economică, respectiv de instabilitate a civilizației și culturii, se supun unor desfăşurări, deplasări/mutații prin mişcări circulare, ciclice sau pe direcţii după tendinţe liniare ori nonconfigurate.

Obiectivele dezvoltării durabile, ale societăţii informaţionale, ale economiei viitorului, în context societal general, pot fi realizate într-o anumită formulă structurală de organizare globală, care să răspundă cerinţelor cvasi-totale de mediu şi aspirațiilor umane intriseci, implicite.

Ca atare, sunt necesare evaluări epistemologice şi conceptuale ale problemelor ridicate de modul cum se stabilesc „obiectivele explicite ale civilizației și culturii”, şi cum se poate formaliza o „strategie a umanismului practic al civilizației” în condiții de instabilitate generic, de ansamblu în lumea contemporană care, declarativ, operaționalizează dezvoltarea durabilă.

2. Dezvoltarea durabilă în condiții de instabilitate economică Structura, inclusiv cea economică, este un mod de organizare internă, de alcătuire a

unui sistem, iar în plan economic general, reflectă modul de aşezare şi asamblare a părţilor 1 Conf.univ.dr., Univ. Sp. Haret București, INCE "C.C. Kiriţescu", București, [email protected] 2 Prof.univ.dr., Academia de Studii Economice București, [email protected] 3 Conf.univ.dr., Univ. Sp. Haret București, [email protected] 4 Șef Lucr.dr. fiz.-chim., Univ. Sp. Haret București, [email protected] 5 Drd., Univ. Valahia din Târgoviște, INCE "C.C. Kiriţescu", București, [email protected]


Vol. 1. No. 1, 2015

58

ansamblului productiv/reproductiv, alcătuirea şi conformaţia acestuia. [1] Se observă că teoriile economice pozitive sunt asociate cu problemele normative ale sistemului de producţie/reproducţie în lumea contemporană complexă, hipertextualizată comunicațional. [4] Comportamentele micro şi macro-economice sunt regăsite într-un cadru al civilizației moderne și într-n model cultural indicativ, ocazie cu care se pot revendica dintr-o econometrie a structurilor socio- economice dinamice.

Caracteristicile culturii contemporane sunt dominate de cvasi-noutatea continuă, subordonată inovativității procedurale pentru dezvoltarea durabilă. (fig.1).

Fig. 1. Cvasi-noutatea culturii contemporane

Comunicațiilșe și transporturile „distrug” distanțele. Fluxurile transnaționale ale culturii generale urmează/ însoțesc fluxurile economice. (fig.2).

Fig. 2. Constituirea fluxului transnațional al culturilor

În științele moderne au loc căutări generalizate de metode, modalităţi, tehnici și procedee de maximizare a utilităţii, în raport cu noile preferinţele ori cerinţele de consum şi


Vol. 1. No. 1, 2015

59

producţie sau reproducţie, în condiții de instabilitate economic și de de instabilitate a civilizației și culturii. Este posibilă chiar ajustarea conţinuturilor unor teorii economice, care ar trebui să fie dominate de căutare ultra-raţională din structurile globale evolutive.

În astfel de situaţii, angajamentele individuale, respectiv asumările operaţionale ale oamenilor în structurile economice, în condiții de instabilitate economică se subordonează comportamentelor empirice, iar lipsa predicţiei consfinţeşte „idealul” sau „idealizarea”. [1]

Este vizibil faptul că se asistă la maximizarea preferinţelor ori cerinţelor societale, care la rândul lor determină noi comportamente economico-productive, respectiv atitudini culturale și practici ale civilizației.

3. Dezvoltarea durabilă și instabilitatea civilizației și culturii În condiții de instabilitate economică, structurile economice dominate de obiective

care ţin de „egalizări ale celei mai mari utilităţi, din care să se obţină o anumită bunăstare”, trebuie să fie supuse examinării din perspectivă politică şi morală, cuantificând efective din instabilitatea civilizației și culturii.[1] Civilizația servește producerii culturii, vizată fiind atingerea unui echilibru între dezvoltarea intelectuală și organizarea socială.(fig.3).

Fig. 3. Elemente de sinonimie semantică și opoziții între cultură și civilizație

Valorile comandabile (ieşiri) şi cele necomandabile (intrări) se regăsesc în mulţimi

redefinite parametric, întrucât cvasi-continuitatea măsurării performanţelor şi reacţiile (corecţiile) sunt multi-bucle, respectiv infinitezimal acţionale. [1] Economia slab structurată se caracterizează printr-o stabilitate expectată redusă, iar comportamental se caracterizează printr-o atrofiere a demarcaţiei dintre partea sa oficial înregistrată (economia contabilizată) şi acompaniamentul său neinclus în conturile naţionale.

Relativizarea acestei demarcaţii îngreunează vizibil managementul macroeconomic. Structurile economice nu pot funcţiona în condiţii autarhice, întrucât articulările inter-structurale date de contracarările instabilității civilizației și culturii permit fluidizarea fluxurilor de producţie şi consum în pieţele dominate de globalitate. În context, apare fenomenul integrării financiare.

În Uniunea Europeană (inclusiv în România) procesul de integrare financiară parcurge următoarele faze: 1) erodarea monedelor naţionale; 2) dez-dolarizarea economiilor naţionale şi 3) euronizarea (introducerea monedă Euro).[1] Prin exrensie, rezultă că auto-integrarea culturală, socială, economico-financiară în structurile civilizației moderne


Vol. 1. No. 1, 2015

60

influenţează comportamentul din interiorul structurilor economice, determinând permisivitate şi unitate de acţiune.

4. Concluzii • Libertatea de căutare a oportunităţilor economice catalizează puterea structurii

economice, vizând acomodarea la instabilitatea civilizației și culturii. Arealele cu entităţi productiv-economice bine configurate determină sub-structuri ale structurii economice de ansamblu.

• Capacitatea de ajustare a instabilității civilizației și culturii depinde de structură şi de conţinutul cerinţelor de ajustare.

• Structura economică fiinţează în măsura în care alocarea şi realocarea de resurse (capital) sunt convenţional acceptate/accepetabile..

• În context, în condiții de instabilitate a civilizației și culturii se manifestă vehicularea resurselor structurale. Acestea se referă la constrângeri (restricţii), limite ale cererilor externe mobiliare şi non-mobiliare, substituţii masive forţate (materiale şi financiare), la care se adaugă „zgomotul informaţional” perturbator din structurile socio-economice.

Bibliografie 1. Gâf-Deac I.I.,- Noua economie între cunoaştere şi risc, Ed. Infomin, Deva, 2010 2. Gâf-Deac I.I., - Strategii naţionale şi regionale privind utilizarea resurselor naturale în Europa şi

Asia Centrală, Lucr. Şt. Intl. Interdisciplinary Scientific Sym. Universitaria Simpro 2005, Integrare în aria europeană a cercetării, Vol. Ecologie şi reabilitarea zonelor afectate de procesarea resurselor şi materialelor, Ed. Universitas, Petroşani, 2005

3. Gâf-Deac I.I., - The Integrated Sense of Social-Economic Transformation on Primary Phase of Glogalization in Romania,-Ses. Intl. de Com. Şt. ”Provocări ale securităţii şi strategiei la începutul secolului XXI”, Ministerul Ap. Naţionale, Univ. Naţ. de Apărare, Secţ. „Istorie, Geopolitică şi Geostrategie”, Bucureşti, 14-15 aprilie 2005

4. Haoran P.,- The Evolution of Economic Structure under Technological Development – DAE, University of Cambridge, 2004

5. Lafferty W.M, Langhelle O.,- Towards Sustainable Development: On the Goals of Development and the Conditions of Sustainability, St. Martin's Press. 1999: 30-4l

6. Roşca P., Marinescu I.A.,- The Management of Macro Balances in the Transition to the Knowledge-Based Economy; Sci. Journal: Annals of Free Intil University of Moldova. Economy Series. Chişinău: ULIM, 2012, vol.12, pp. 58-66 „This paper is suported by the Sectorial Operational Programme Human Resources Development (SOP HRD), financed from the European Social Fund and by the Romanian Government under the contract number SOP HRD/159/1.5/S/136077”/ „This work was done within the project Romanian culture and European cultural models: research, timing, sustainability, co-financed by the European Union and the Romanian Government through the European Social Fund Operational Programme Human Resources Development 2007-2013, the financing contract no. POSDRU / 159 / 1.5 / S / 136077.”


Vol. 1. No. 1, 2015

61

SERVICIILE SANITARE SUB AFECTĂRI BIOCHIMICE ŞI BIOFIZICE ÎN NEOECONOMIA DE SINTEZĂ

Ioana Cristina ANDRONIE1, Viorel ANDRONIE2, Ioana Andreea MARINESCU3

Rezumat

În articol este tratată problematica referitoare la contracararea influenţelor negative ale serviciilor sanitare asupra biologiei populaţiei, fiind descrise elemente ale sustenabilității sanitare şi edificarea/conservarea fondului genetic uman erodat de leziuni biofizice şi biochimice tardive. De asemenea, sunt redate aspecte privind extensia aplicativă a structurilor biochimice în neo-economia de sinteză. Articolul se bazează pe informațiile sistematizate regăsite și reproduce restructurat din Teza de doctorat “Economic and management organization of biochemistry and biophysics control to ensure the health sustainability” (ULIM, 2015, autor: Ioana Andreea Marinescu), fiind generate oportunități pentru discuții și cercetări viitoare. Cuvinte și expresii cheie: biochimie, biofizică, sustenabilitate, stare sanitară, neoeconomia de sinteză, organizare.

Abstract

The article dealt with issues related to counter the negative influences of health services on population biology, as described elements of sustainability and building health/human gene pool conservation, eroded biophysical and biochemical lesions late. They also played aspects of applicative extension structures in modern biochemical synthesis economy. The article is the result of considered discussions by authors and contain synthetic selected, interpreted and processed elements in the new vision of the Doctoral Thesis entitled "Economic and management organization of biochemistry and biophysics control to ensure the health sustainability", author: Ioana Andreea Marinescu (ULIM, 2015), by adding new scientific conclusions and updated recommendations. Keywords and phrases: biochemistry, biophysics, sustainability, health status, new economy, synthesis organization.

1. Introducere Protecţia omului şi mediului au avut, în istorie, caracter natural, însă în ultimii zeci de

ani se constată eforturi depuse pentru a determina ieşirea, cel puţin a omului, din raportul static cu natura. S-a modificat procesul de asistenţă medicală, s-a dezvoltat sistemul de investigaţie de sănătate sanitară, iar serviciile medicale/sanitare intră sub incidenţă managerială modernă.

Din observaţiile primare efectuate în mediul economico-social, cel medical şi sanitar din România (investigaţii socio-sanitare în instituţii/entităţi din judeţele Argeş, Hunedoara şi Vâlcea, în perioada 2012-2014) pentru a obţine concluzii, de prim ordin ca generalitate pentru lucrarea de faţă, se constată că în rândul membrilor colectivităţilor zonale se manifestă nemulţumiri şi insatisfacţii faţă de nivelul de operaţionalitate şi eficienţă în faţa riscurilor sanitare.

2. Contracararea influenţelor negative ale serviciilor sanitare asupra biologiei

populaţiei În principal, se desprind următoarele constatări:

1 Conf.univ.dr., Fac. Med.Veterinară, Univ. Sp. Haret București, [email protected] 2 Conf.univ.dr., Fac. Med.Veterinară, Univ. Sp. Haret București, [email protected] 3 Șef Lucr.dr. fiz.-chim., Fac. Med.Vet., Univ. Sp. Haret București, [email protected]


Vol. 1. No. 1, 2015

62

- este recunoscută şi asumată teoretic, ştiinţific şi practic influenţa cantităţii şi calităţii serviciilor sanitare asupra populaţiei umane;

- se constată că se înregistrează creşterea capacităţii de erodare a sănătăţii umane urmare a serviciilor sanitare inadecvate;

- are loc proliferarea erodării, respectiv extinderea orizontului de afectare a sănătăţii umane în colectivităţi din ce în ce mai mari;

- în fapt, se petrece scăderea pozitivităţii indicilor biologici, respectiv are loc perturbarea dezvoltării din cauza serviciilor sanitare convenţional necorespunzătoare (sub-standard) cu o intensitate relativ crescândă şi într-o vizibilă extensiune în mulţimea valorilor comandabile (outputs) neaşteptate, de neasumat;

- problematica slabului control/management a stărilor de securitate sanitară din influenţe biofizice/biochimice în rândul oamenilor are drept efect tot mai frecvente cazuri de traumatisme mentale, leziuni somatice din efecte biofizice, mutaţii genetice recesive ş.a.

- agenţii biofizici mutageni sunt operatorii negativi ai translocaţiilor cromozomiale, ajungându-se în perioade viitoare lungi de timp, la diminuarea calitativă a distribuţiei fondului genetic uman.

Cea mai frustantă disfuncţie, observată sintetic, se referă la menţinerea comportamentului managerial caracterizat de ezitări decizionale în privinţa stăpânirii influenţelor convenţional negative ale serviciilor sanitare necorespunzătoare asupra biologiei populaţiei umane (fig.1).

Fig. 1. Consecinţe ale ezitării decizionale în privinţa contracarării influenţelor negative ale serviciilor sanitare umane asupra biologiei populaţiei


Vol. 1. No. 1, 2015

63

O apreciere de maximă generalitate, conotațiile fiind teoretico-etrapolative se referă la faptul că pericolul de fond pentru apariţia de disfuncţii, cu aparentă necontrolabilitate, pe termen foarte lung, din neadecvările operaţionale structurale biofizice/biochimice în mediul societal general, se referă la posibila depărtare de media normală a speciei umane, concomitent cu abaterile/oscilaţiile indicilor trofici biologici.

De aceea, în context practice, de efectivitate operațională medical-sanitară este important să fie sesizată relaţia între sustenabilitatea sanitară şi edificarea/conservarea fondului genetic uman erodat de leziuni biofizice şi biochimice tardive (fig. 2).

Fig. 2. Sustenabilitatea sanitară şi edificarea/conservarea fondului genetic uman erodat de leziuni biofizice şi biochimice tardive

Fondul genetic uman beneficiază de acumulări succesive, însă au loc şi eliminări

succesive pe traiectoria transmiterii sale de-a lungul a peste 500 de generaţii. În opinia noastră, managementul sustenabilităţii sanitare trebuie operaţionalizat sub cerinţa strictă a unui progres selectiv bazat pe nealterarea fondului genetic uman.

Pe de altă parte, focalizând atenţia investigaţională asupra influenţelor date de structurile biochimice în sfera de cunoaştere managerial, pentru asigurarea sustenabilităţii sanitare, se observă că acestea manifestă extensii aplicative în neo-economia de sinteză, care începe să câştige teren poziţional din ce în ce mai important în noua economie europeană, în România şi în ţările din regiune.

De exemplu, macrostructura biologică şi microstructura particulelor din fizica energiilor înalte sunt articulate contributiv în slujba asigurării resurselor de hrană, apă şi energie (fig.3).

Se observă, de exemplu, că îngrăşămintele chimice, într-un interval de 4 decenii, prin folosire au condus la creşterea de peste 8 ori a producţiei agricole pe plan global. Pesticidele şi îngrăşămintele, aparent se dovedesc operatori de pozitivitate (Δ+), însă contracararea pierderilor în agricultură provocate de acţiunea agenţilor nocivi, a bolilor, a buruienilor ş.a., ori asigurarea zootehniei cu medicamente, vitamine ş.a. nu intră sub incidenţa concluzivă rezolutivă de sustenabilitate generală, deoarece toate acestea provoacă depărtări de ciclurile naturale ale vieţii.

Sustenabilitatea sanitară se situează ca supra-operator de pozitivitate durabilă { }, care asigură echilibrul acţional între nevoia/cerinţa/necesitatea de reîntoarcere a vieţii la ciclurile naturale şi impunerile existenţiale de subzistenţă referitoare la securitatea hranei, apei, energiei.

Pe acest fond, se avansează teza/propunerea de imersiune a economiilor naţionale şi a celei regionale în bio-economie, areal în care sustenabilitatea sanitară, ca supra-operator de pozitivitate durabilă, este pe deplin funcţională.


Vol. 1. No. 1, 2015

64

Fig. 3. Extensia aplicativă a structurilor biochimice în neo-economia de sinteză (Δ+) operator de pozitivitate

În apreciere concluzivă, este necesar să se treacă la dezvoltarea proceselor bazate pe

valorificarea sustenabilă a resurselor naturale (fig.4), ceea ce presupune înlocuirea insecticidelor organo-clorurate şi a celor oragono-mercurice, creşterea chimiei sintezelor fine vizând microbiologia industrială curată ţi stereochimia molecular dirijată.

Fig. 4. Aliniamente biochimice/biofizice de dezvoltare a proceselor bazate pe valorificarea resurselor naturale


Vol. 1. No. 1, 2015

65

În fond, sustenabilitatea sanitară înfăptuită în urma controlului managerial al structurilor biofizice şi biochimice se va baza pe noi tehnologii bio-economice.

Ca atare, se avansează propunerea de a se formaliza noi modele decizionale biochimice/ biofizice complete şi a celor fundamentate pe baze analitice.

Generalitatea ultimă pentru aserţiunile de mai sus se referă la obţinerea de concluzii, variante şi/sau alternative pentru algoritmarea evolutivă a apariţiei armei geofizice, formalizarea armei genetice şi producerea războiului biologic (fig.5), context în care situaţiile, serviciile şi produsele sanitare nu numai că nu se regăsesc în stări caracterizate de sustenabilitate, ci chiar se manifestă în niveluri de re-activitate negativă.

Fig. 5. Algoritmarea evolutivă a traseului AGEO-AGEN-AB În situaţia complexă descrisă mai sus se contată că factorii patogeni care induc

disfuncţii în organismele umane sunt însoţiţi de oscilaţii patologice sau dizarmonice. Acestea contribuie la starea deteriorativă fiziologică, afectând sistemul cbernetic de

reglare. În fapt, oscilaţiile patologice trebuie reduse/eliminate până la nivelul minim posibil. Numai astfel, securitatea sanitară din exterioritatea omului, are în areal agenţi (oameni) fără incidenţe afecţionale biofizice/biochimice.

Se constată că dezvoltarea proceselor patologige şi deteriorarea echilibrului dinamic revin din supra-sarcinile dificile fizice, nervoase şi psihice, ecologice sau de altă natură, aplicate fiinţei umane în mediul bio-complex contemporan.

Exemplificativ, pentru un mediu sanitar/medical “curat”, procesul terapeutic presupune că între pacient şi aparat se formează un sistem/mediu închis de reglare adaptivă, ceea ce managerial înseamnă că oscilaţiile corectate se întorc din aparat la pacient.

Din perspectiva imersiunii sale într-un mediul sanitar sustenabil, omul este un obiect biologic care reprezintă prin sine un complex organizat al unităţilor legate funcţional, iar interacţiunea determină consolidarea viabilităţii vieţii sale în condiţii transformabile.

3. Concluzii • În context, managerial sanitar/medical, fiecare sistem funcţional cuprinde elemente

receptive, care sunt dirijatoare în sens analtic, determinând realizare şi control biofizic prin intermediul mulţimii de legături directe, respectiv a celor contrare.


Vol. 1. No. 1, 2015

66

• Întrucât în mediul biofizic/biochimic omul este un sistem biologic deschis, se constată că între acesta şi exterioritate are loc schimb continuu de materie, energie şi informaţii.

• Transmiterea informaţiei se înfăptuieşte biochimic prin AND-ARN (proteine şi hormoni), pe cale fizică (semnale luminoase, acustice, impulsuri de camp pe cale electromagnetică, electrică ş.a.), respectiv pe cale biofizică-chimică (preparate homeopatice).

• Formula esenţializată de investigare a sistemului sanitar sustenabil integrativ este dată de combinarea studierii diferenţiate a subsistemelor de evaluare comportamentală integrată.

• Prin diferenţieri se pun în evidenţă părţi separate ale obiectului (omul în mediul biofizic/biochimic), fiind reţinute informaţii vizând mecanismele vitalităţii, de la nivelul psiho-fizic până la cel molecular.

• Propunerea de alternativă managerială avansată mai sus oferă oportunitatea/posibilitatea evitării rezultatelor unipolare, fiind obţinut un clişeu/tablou cu o mulţime cvasi-finită de fenomene/sub-fenomene biochimice/biofizice identificate/cercetate, puse în slujba instaurării sustenabilităţii sanitare.

Referințe bibliografice 1. Marinescu I.A., - Dimensiunea intergeneraţională a sustenabilităţii sanitare conceptualizată cu

ajutorul învăţării superioare, inclusiv la distanţă. –Univ. L. Blaga Sibiu/ USAMV Banatului-Timişoara/ USAMV Bucureşti/ Univ."1 Decembrie 1918" Alba-Iulia –Conf. Naţ. Noi abordări ale calitaţii în învăţământul superior, 12 dec. 2012, pp. 39-48

2. Marinescu I.A., - Comportamentul managerial bazat pe cunoaştere în sistemul educaţional de sănătate dominat de telecomunicarea modernă. În vol.: „Strategii de dezvoltare socio-economică a societăţii în condiţiile globalizării”. Conf. Şt.-practică Intl., Chişinău, ULIM, 2012, pp.287-290

3. Marinescu I.A., - Amprenta ecologică şi managementul pentru asigurarea modului de viaţă sustenabil. (col. Roşca P.), În: Rev. Şt.: Analele ULIM, Ser. Economie. Chişinău: ULIM, 2012, vol.13, pp. 81-88

4. Marinescu I.A.,- Învăţământul superior şi tehnologiile informaţionale contributive la creşterea capacităţii ecosistemice de suport în mediul înconjurător. –Univ. L. Blaga Sibiu/ USAMV Banatului-Timişoara/ USAMV Bucureşti/Univ."1 Decembrie 1918" Alba-Iulia –Conf. Naţ. Noi abordări ale calitaţii în învăţământul superior, 12 dec. 2012, pp.32-41

5. Marinescu I.A.,- Sustenabilitatea sanitară în cadrul general pentru dezvoltarea durabilă. În: Analele Univ. Sp. Haret-F. Med. Vet. Bucureşti, 2012, p.54-58

6. Marinescu I.A.,- Sustenabilitatea sanitară în structurile de asigurare a subzistenţei/ existenţei biosociale în colectivităţile umane. În: Rev. şt. Analele Univ. Sp. Haret-F. Med. Vet. Bucureşti, 2012, p.21-26

7. Poenaru M.,- Un nou tip de abordare a factorilor de risc pentru sănătatea publică. În: Rev. şt. Management în sănătate, Bucureşti, 2011, nr. 3/206, pp. 23-29

8. Poenaru M.,- Aspecte teoretico-metodologice privind rolul şi implicaţiile sănătăţii populaţiei pentru dezvoltarea durabilă. În: Revista Română de Economie. Bucureşti, 2006, vol. 23, nr. 2, p.41-43

9. Poenaru M.,- Determinanţi şi factori de risc pentru sănătatea publică. Indicatori de evaluare. În: Gh. Zaman, Valentina V. (coord.): Elemente de analiză multidimensională a dezvoltării durabile. Abordare problematic, Ed. Expert, Bucureşti, 2006

10. Popescu Al.,- Management şi marketing sanitar. Ed. Medicală, Bucureşti, 1994 11. ***, -Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniul

sănătăţii publice din România, Bucureşti, 2011 http://www.presidency.ro/static/ordine /.pdf 12. Stoina C.N.,- Managementul reformării sistemului de sănătăţii publice. În: Revista Management

in Health, Bucureşti, 2012, Vol.16/ No.1, pp.10-13


Vol. 1. No. 1, 2015

67

DEGRADAREA TERENURILOR LA SUPRAFAŢĂ PENTRU OBŢINEREA COMBUSTIBILILOR ENERGETICI SOLIZI

Bogdan P. TĂNASE1, Roxana Claudia HERBEI2, Laurențiu BOGATU3, Raluca ȘTEFAN4, Ioan Petru SCUTELNICU5, Adrian BĂRBULESCU6,

Ana-Maria REȘETAR-DEAC7, Mihai Marius NEDELEA8

Rezumat Afectarea mediului ambiant a început odată cu extragerea lignitului, prin scoaterea din circuitul agricol sau silvic a unor mari suprafeţe de teren, prin realizarea de noi căi de acces, prin strămutări de aşezări omeneşti, devieri ale cursurilor de apă, construirea de noi obiective industrial-productive. În articol se arată exemplificativ că terenurile afectate de activitatea extractivă în vestul Podişului Getic sunt semnificativ dez-ecologizate, înfățișând deranjamente de mediu în România. Articolul se bazează pe informațiile sistematizate regăsite și reproduse restructurat din lucrările “Restructurarea tehnologică şi refacerea mediului” (Ed. Oscar Print, București, 2011, autor: B.P. Tănase), și Teza de doctorat “Optimizarea interacţiunii între restructurarea tehnologică şi refacerea terenurilor afectate de exploatarea lignitului în Bazinul Minier Oltenia” (Universitatea din Petroșani, 2012, autor: B.P. Tănase), fiind generate oportunități pentru discuții și cercetări viitoare. Cuvinte și expresii cheie: teren, mediu, restructurare, refacerea mediului, tehnologii.

Abstract Environmental damage began with the extraction of lignite, by removing from agricultural or forest of large tracts of land, by building new roadways, by displacement of human settlements, diversion of rivers, construction of new industrial-productive infrastructures. The article shows an example that the land affected by mining activity in western Piedmont Plateau significantly un-rehabilitated, portraying environmental disturbances in Romania. The article is based on information collated found in "Restructuring technological and environmental restoration" (Ed. Oscar Print, Bucharest, 2011, author: B.P. Tănase), and PhD thesis "Optimization of interaction between technological restructuring and restoration of land affected by exploitation of lignite in Oltenia Mining Basin" (University of Petrosani, 2012, author: B.P. Tănase) being generated opportunities for discussion and future research. Key words and phrases: land, environment, restructuring, environmental remediation, technologies.

1. Introducere Fenomenele care duc la diminuarea sau anularea fertilităţii solului, respectiv a

capacităţii productive a terenului încărcat cu sarcini industriale sunt considerate procese de degradare, iar suprafețle rezultate în urma afectărilor sunt terenuri degradate. Exemplificativ, terenurile afectate de activitatea extractivă în vestul Podişului Getic sunt semnificativ dez-ecologizate, înfățișând deranjamente de mediu în România.

Terenurile în cauză au suferit modificări pedologice calitative esenţiale. Posibilităţile de folosinţă ale acestora sunt diminuate, fiind observată necesitatea

aplicării de tehnologii complexe de reabilitare. Bazinul extractiv al Olteniei este dominat de un climat temperat-continental cu influenţe mediteraneene, cu o medie anuală a temperaturii

1 Dr.Ing.Ec., ILP București, [email protected] 2 Lect.univ.dr., Universitatea din Petroșani, [email protected] 3 Dr. Geol., SNSH, Patromat București, [email protected] 4 Asist.univ.drd., USH București, [email protected] 5 Geol.Ing., Institutul de Geologie al României, București, [email protected] 6 Drd.Ing., Universitatea din Petroșani, [email protected] 7 C. Șt. III, Fac. de Chimie Aplicată și Șt. Materialelor, Univ. Politehnica București, [email protected] 8 Drd.Ec., Universitatea din Petroșani, [email protected]


Vol. 1. No. 1, 2015

68

de 10,30C şi un nivel mediu anual de precipitaţii de 753 mm. Regimul eolian este influenţat de vecinătatea munţilor şi dealurilor din zonă, vânturile predominante fiind cele din direcţia N-NV.

Refacerea mediului ambiant are în vedere datele de mai sus, mizând pe lucrările complexe de readucere în circuitul productiv a suprafeţelor disponibilizate de activitatea extractivă.

Defrişarea în zonă a celor cca. 3000 ha de păduri, a pajiştilor, devierea unor cursuri de apă, reapariţia unor lacuri artificiale, prezenţa unor bălţi temporare sau permanente au creat mutaţii la nivel de microclimat.

Sistematizând problematica în domeniu, se constată că principalele forme de relief afectate de activităţi extractive de suprafaţă sunt: 489 ha coame şi platouri, 7020 ha versanţi, 5881 ha lunci şi terase.

Formele de relief afectate de activităţi extractive subterane de obținere a lignitului sunt: 450 ha coame şi platouri, 3027 ha versanţi, 388 ha lunci şi terase. În timp, împădurirea haldelor s-a executat în raza Ocoalelor Silvice Târgu Jiu, Peşteana, Motru, Cărbuneşti şi Hurezani, utilizându-se cele mai potrivite specii forestiere.

Acestea au fost alese astfel încât să se valorifice cât mai bine potenţialul productiv al depozitelor de steril, să se realizeze indici de reuşită normali ai culturilor instalate şi să se asigure închiderea stării de masiv în termen şi cu costuri mici.

2. Aspecte eco-situaționale specifice în perimetre afectate de extracție În primii ani după exploatare, împăduririle au fost executate cu salcâm şi pin negru,

datorită rezistenţei sporite şi pretenţiilor reduse ale acestor specii faţă de condiţiile staţionare neprielnice.

În localitatea Bilceşti din nordul judeţului Argeş s-au efectuat cercetări de către ICPA Bucureşti şi SCDP-S.A. Târgu-Jiu în privinţa stabilirii potenţialului de cultivare a afinului cu tufa înaltă ca alternativă de rectificare a terenurilor degradate de exploatările miniere de suprafaţă. S-au obţinut rezultate notabile în situaţia cultivării acestei plante pe terenurilr acide cu fertilitate scăzută, prin aplicarea de tehnologii de cultură cu aport ridicat de fertilizanţi organici.

Sunt necesare însă cercetări, în continuare, referitoare la determinări chimice, biochimice de diagnoză foliară şi monitorizare a proceselor metabolice spre a stimula condiţiile ecopedologice din locaţiile ce intră sub incidenţa reabilitării ecologice. Analizele de sol oferă baza pentru stabilirea amestecurilor de plantare.

Prin determinări biometrice de diagnoză foliară se obţin informaţii referitoare la influenţa substratului asupra compoziţiei fructelor. Pentru haldele de steril, de exemplu sunt necesare variante de plantare adecvate condiţiilor ecopedologice specifice. Ulterior, pe suprafeţe mai mici, în afară de speciile tipice terenurilor degradate, s-a încercat introducerea speciilor care vegetează bine în condiţii naturale învecinate (cer, gorun, plop, frasin, nuc, mojdrean, castan porcesc, glădiţă ş.a.).

Amplasarea, caracterizarea morfologică şi analitică a entiantrosolurilor sau a materialelor parentale de pe haldele rezultate din exploatările miniere de suprafaţă reprezintă, în context, reprezintă un demers operaţional complex. S-au amplasat profile de cercetare a solului în mai multe halde aflate în diferite stadii de solidificare.

De exemplu, Halda Hotăroasa, situată în UPI Urdari, a fost plantată cu salcâm în anul 2007. S-au amplasat 4 profile începând de la baza versantului până la platou. Totodată, s-au amplasat 2 sonde pe o haldă plantată cu salcâm în primăvara anului 2008 de către Societatea Minieră a Lignitului. Pentru comparaţie s-au efectuat 2 profile de sol pe halda Peşteana Sud, care a fost plantată cu salcâm în anii 1995 şi 1996 şi 2 profile de sol pe halda Moi, plantată cu salcâm în anul 1990.


Vol. 1. No. 1, 2015

69

S-au recoltat probe de sol din halda Roşia Nord plantată cu salcâm în anul 1995 şi în halda Roşia Sud, care încă nu este stabilizată cu vegetaţie forestieră. În total, s-au recoltat 23 probe de sol ale căror proprietăţi fizice şi chimice au fost determinate în laborator. Constatările examinării cazuistice arată că la începerea exploatării nu s-a realizat o excavare selectivă a materialelor acoperitoare zăcământului de combustibili fosiliferi, în aşa fel încât orizontul de humus de la suprafaţa solului să fie folosit la copertarea haldei.

Solurile de sub arboretele învecinate prezintă reacţii slabe la moderat acidă datorită procesului de levigare a carbonaţilor şi a prezenţei humusului de tip mull, slab acid.

Solul natural de sub pădure are un conţinut mijlociu de humus de tip mull forestier. În haldele fără vegetaţie forestieră sau plantate recent, conţinutul de humus este foarte redus pe întreaga secţiune, datorită materialului haldat extrem de eterogen, rezultat în urma excavărilor şi depunerii neselective a orizonturilor genetice de sol. La haldele împădurite de 10-20 de ani se constată o declanşare a procesului de bioacumulare şi humificare, însoţit de o uşoară scădere a pH-ului.

Compoziţia granulometrică a materialului din halde este variată, de la o zonă la alta, astfel că la distanţe reduse textura variază de la nisipo-lutoase la argiloasă. Cauza o reprezintă amestecarea materialelor în procesul de construire şi nivelare a haldelor.

Măsurile de ameliorare a condiţiilor staţionare de pe haldele rezultate din activitatea de extracţie a lignitului sunt în raport cu factorii principali de caracterizare şi clasificare a haldelor miniere, din rândul cărora se reţin: compoziţia granulometrică a depozitelor (bolovani, pietre, nisip, pietriş, praf, argilă); natura petrografică a fragmentelor; nivelul pH-ului.

De asemenea, la caracterizarea haldelor se ţine cont de: microrelieful haldelor (versanţi sau taluzuri şi panta acestora, platforme); compoziţia granulometrică şi mineralogică a depozitelor; stabilitatea terenului, predispunerea la eroziune, prezenţa eventuală a unor substanţe nocive.

Pentru ameliorarea solurilor alcaline pot fi folosite tehnici ameliorative precum: măsuri hidrotehnice (ameliorarea prin spălare, irigaţii, inundaţii periodice la suprafaţă şi evacuarea treptată a apei prin drenaj şi canale deschise); măsuri agrotehnice; măsuri agrochimice; măsuri agrobiologice; măsuri electrolitice şi termice.

Pe de altă parte, desecarea terenurilor cu exces de apă se face prin vegetaţie mixtă, prin vegetaţie şi rigole, respectiv prin vegetaţie şi drenuri.

Desecarea excesului de apă prin folosirea vegetaţiei poate fi considerată metoda cea mai simplă şi mai ieftină. Această metodă se bazează pe capacitatea de transpiraţie a unor specii iubitoare de umezeală, precum: salcia, plopul, aninul, frasinul, care absorb apa prin rădăcinile lor şi o elimină în atmosferă prin frunzişul lor.

Când excesul de apă este ridicat, încât vegetaţia tânără introdusă artificial nu-l poate elimina singură de la început se apelează, după caz, la rigole sau drenuri. Reţeaua de rigole poate avea o formă palmată.

Drenurile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să permită intrarea şi scurgerea uşoară a apelor; să aibă fundul impermeabil şi rezistent pentru ca apele să nu se infiltreze în sol sau să nu-l degradeze prin eroziune; să fie suficient de adânci pentru a absorbi tot volumul de apă; să asigure o funcţionare permanentă, pe orice vreme.

3. Riscuri şi soluţii generale privind contracararea afectării terenurilor de

exploatare în subteran a lignitului În context analitic sistemic, se impune conturarea unui flux procedural de rezolvare a

problemelor de mediu în legătură cu exploatarea lignitului în Bazinul Olteniei. (fig 1.).


Vol. 1. No. 1, 2015

70

Fig.1. Algoritmul reoperaţionalizării reacţiilor inverse în problematica soluţionării protecţiei şi refacerii factorilor de mediu în Bazinul Carbonifer al Olteniei

Algoritmul specific se bazează pe reoperaţionalizarea buclelor de reglare (a feed-back-

ului), respectiv a reacţiilor inverse. În cadrul enunţat, efectele negative produse asupra mediului la exploatarea lignitului sunt urmate/însoţite de riscurile de ordin ecologic (fig 2).

Fig.2. Apariţia riscurilor de ordin ecologicca urmare a efectelor negative pruduse asupra mediului de exploatare a lignitului în Oltenia

Soluţiile pentru protecţia şi refacerea factorilor de mediu rezidă din situaţiile

antropice generate de dislocarea masei de roci sterile (rocile înconjurătoare) cât şi a utilului (stratele de lignit).

În literatura de specialitate (2008) confirmă faptul că se manifestă caracterul distructiv şi impactul negativ al exploatărilor la zi asupra factorilor de mediu în timpul activităţilor de extracție şi, mai ales, la încetarea acestora. De aceea, se impun măsuri de diminuare a impactului, de reabilitare şi de reconstrucţie ecologică a suprafeţelor afectate.

Totodată, se consideră că în timpul activităţilor de exploatare măsurile de reabilitare a terenurilor trebuie să fie caracterizate de rol anticipativ, fiind urmărită diminuarea efectelor şi reducerea activităţilor post-închidere. (fig. 3).


Vol. 1. No. 1, 2015

71

Fig. 3. Corelaţii operaţionale între închiderea fronturilor din carierele de lignit şi hălzilor aferente

(P) = închiderea în paralel/concomitent a carierei şi hălzilor; ( F) = închiderea prioritară a carierei; (H) = închiderea prioritară a hălzilor.

Lucrările de reabilitare a suprafeţelor nu se pot reţine într-un inventar acţional

convenţional acceptat, în manieră universală, generală, deoarece apare ca necesară înscrierea lor pe direcţii/aliniamente strategice şi tactice formalizate de decidenţii din activitatea de exploatare/post-exploatare. În egală măsură, se inventariază necesităţile de dezvoltare locală, zonală, regională, fiind deduse laturile contributive ale reabilitării la dezvoltarea globală.

4. Concluzii • Se consideră că legătura biunivocă între „efecte şi riscuri” este preponderentă ca

semnificaţie în procesul de refacere a terenurilor miniere. • Lucrările efectuate şi rezultatele obţinute în reconstrucţia ecologică a haldelor de

steril din sud-vestul Podişului Getic nu pot fi considerate ca fundamental semnificative. • Preluarea unei părţi din halde, în special a taluzelor acestora, în patrimoniul silvic a

însemnat acţiunea de tendinţă în vederea redării în circuitul productiv a zonelor respective prin plantaţii.

• Concomitent, se urmăreşte stoparea fenomenelor de eroziune, de alunecare de suprafaţă, de poluare şi de îmbunătăţire a aspectului peisagistic, vizând producerea de masă lemnoasă necesară satisfacerii în primul rând a nevoilor populaţiilor din zonă.

• Comparând datele analitice ale eutricambosolurilor rezultate în urma exploatărilor la zi pentru lignit, cu cele ale solurilor învecinate, se observă modificarea principalelor proprietăţi fizice şi chimice ale solului. În principal, conţinutul în humus şi azot total este mult mai scăzut decât al solurilor obişnuite din zonă.

• Reacţia materialelor din halde este slab alcalină, ajungând la moderat alcalină datorită amestecului eterogen de marnă, argilă, pulberi şi nisip.

• Având în vedere rezultatele obţinute până în prezent în urma împăduririi, preluate în fondul forestier, se apreciază că salcâmul se adaptează cel mai bine în majoritatea


Vol. 1. No. 1, 2015

72

situaţiilor existente pe halde. Ca atare, se îndeplinesc mai bine condiţiile necesare reintroducerii în circuitul silvic productiv a terenurilor, salcâmul fiind specia recomandată a fi utilizată cu preponderenţă pe viitor.

Referințe bibliografice 1. Aurelian F., Bădulescu C., Georgescu D., Ciocan V.,- Biotehnologie minerală, Ed. Matrix Rom,

Bucureşti, 2007 2. Baican G., Boldor C., Ianc I., - Reabilitarea haldelor de steril rezultate în urma extragerii

lignitului în carierele din bazinul minier al Olteniei, Al IV-lea Congres Mondial de Mediu Minier, Băile Felix, 25-30 iunie 2001

3. Bănică S., (col.), -Sisteme informaţionale geografice şi prelucrarea datelor geografice, Ed. FRM, Bucureşti, 2008

4. Berca M., - Teoria gestiunii mediului şi a resurselor naturale, Ed. Grand, Bucureşti, 1998 5. Florea M.N., - Degradarea, protecţia şi ameliorarea solurilor şi terenurilor, Ed. Tehnică,

Bucureşti, 2003 6. Gâf-Deac I., - Management şi marketing pentru resurse minerale, Ed. Tehnică, Bucureşti. 1997 7. Gâf-Deac I.I.,- Analitcal Measurement Techniques in the Natural Resources Field, Buletinul

Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, Vol. LVII, Seria Şt. Ec., Ploieşti, Nr. 1A/2005 8. Kleans J., -Governance for Industrial Transformation, Proceedings of the 2003, Berlin

Conference HDGEC, Environmental Policy Research Centre, Berlin, 2004 9. Onica I.,- Introducere în metode numerice utilizate în analiza stabilităţii excavaţiilor miniere, Ed.

Universitas, Petroşani, 2001 10. Tănase B.P., - Restructurarea tehnologică şi refacerea mediului, Ed. Oscar Print, București,

2011 11. Tănase B.P., - Evaluarea cumulativă a impactului şi expunerea disponibilităţii critice a afectării

terenurilor miniere, Revista Minelor, București, octombrie, 2010 12. Walker L., Del Moral R.,- Primary Succesion and Ecosystem Rehabilitation, Cambridge

University Press, 2003 13. Young St.,- The Emergence of Ecological Modernisation. Integrating the Environment and the

Economy, Poutledge, Ed. London, 2000


Vol. 1. No. 1, 2015

73

TENDINŢE ŞI REALIZĂRI PENTRU FOLOSIREA ENERGIEI SOLARE

Nicolae Cicerone MARINESCU1, Ilie Ionel CIUCLEA2,

Rezumat În articol sunt descrise aspecte ale auto-asigurării energiei de către clădiri. Autorii consideră acest demers ca fiind imperativ şi aplicabil tuturor clădirilor, indiferent de tipul de proprietate, privată sau publică. Se consideră că în România, în prezent, reabilitarea termică şi prin lucrări de consolidare structurală a clădirilor sunt insuficiente, având preponderent caracter demonstrativ–experienţial. În prezent, în esenţă, este vorba de o adevărată „revoluţie energetică a clădirilor”. În lucrare sunt reluate date și relatate motivații pentru îmbunătăţirea regimului termic al clădirilor folosind energie solară. Cuvinte și expresii cheie: energie, sustenabilitate, energie regenerabilă, energia solară.

Abstract

The article describes aspects of self-insurance energy in building. The authors consider this as being mandatory and applicable to all buildings, regardless of the type of property, public or private. It is considered that in Romania, currently thermal rehabilitating and structural consolidation works of buildings are inadequate, mainly with demonstration-experiential. Currently, in essence, it is a real "building energy revolution". The paper reported motivations for improving the thermal regime of buildings using solar energy. Keywords and phrases: energy, sustainability, renewable energy, solar energy.

1. Introducere UE este cel mai mare importator de energie de pe plan mondial, importa un cost de

cca. 400 de mld. Euro/an peste 53 % din energia sa. Un număr de 12 din 28 state membre ale UE, inclusiv România, nu îndeplinesc condițiile minim de interconectare europeană (minim 10% din capacitatea de producţie de energie electrică instalată să poată fi disponibilă la export). În spațiul comun european sunt în operare 137 proiecte pentru energia electric (35 vizând interconectarea). Reţeaua energetică europeană interconectată ocazionează economii la consumatori de cca. 40 mld. Euro/an. În anul 2015, în UE cca 75% din locuinţe sunt ineficiente din punct de vedere energetic, iar 94% din transporturi se bazează pe produse petroliere, dintre care 90% sunt importate.

Dealtfel, în Europa, preţurile pentru energia electrică sunt cu 30%, iar cele pentru gaze, cu peste 100 % mai mari decât în SUA. Aliniamentele preconizate de Comisia Europeană în Strategia pentru o Uniune energetică (Jean-Claude Juncker, preşedintele CE, 25 ianuarie 2015) confirm angajamentul ca până în 2030, UE să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (cu cel puţin 40%), să impulsioneze generarea de energie din surse regenerabile (cu cel puţin 27%), şi să îmbunătăţească eficienţa energetică (cu cel puţin 27%).

În România, conform recensământului populaţiei şi locuinţelor (2002, 2012) există peste 4,84 milioane clădiri, în care se află peste 8,1 milioane locuinţe (23,5% din clădiri şi 52,5% din locuinţe sunt situate în mediul urban). O locuinţă echivalentă (medie) are 37,5 m2 şi este ocupată de 2,6 persoane. Creşterea medie a numărului locuinţelor pe parcursul unui deceniu este de 5,9–6,5%.

Ponderea locuinţelor proprietate privată este 97% iar din total 25% sunt mai vechi de 55 de ani (28% între 40–55 ani şi 37% între 20–40 ani). Blocurile de apartamente sunt în număr de peste 80,6 mii (2,98 milioane aprtamente) şi adăpostesc cca 39% din populaţie.

1 Lect.univ.dr., Universitatea din Pitești, [email protected] 2 Drd, Ec., General Manager, Supercom, București, [email protected]


Vol. 1. No. 1, 2015

74

Apreciem că în România, în prezent, reabilitarea termică şi prin lucrări de consolidare structurală a clădirilor sunt insuficiente, având preponderent caracter demonstrativ–experienţial. În UE, la începutul anilor 2012 existau cca 115 milioane de locuinţe rezidenţiale, din care 32% având vechime sub 45%, 40% între 30 – 45 ani şi 28% sub 30 de ani. Comisia Europeană impune realizarea a cca 7 milioane de verificări ale sistemelor de încălzire–răcire şi a cca. 2 milioane de certificări de performanţă energetică în clădirile existente. Aplicaţiile solar–termice (ST) şi cele solar–fotovoltaice (SF) marchează contributiv prezenţa energiei solare în total energie consumată pentru asigrarea regimului termic în clădiri.

Diferite analize [80] subliniază că energia fotovoltaică este catalogată ca având potenţial remarcabil pentru a contribui pe termen lung (2050) la furnizarea de energie în Europa.

2. Tendinţe şi realizări pentru folosirea energiei solare Unul din cele mai ambiţioase proiecte, denumit Desertec, de folosire a energiei solare

pe plan mondial îl reprezintă câmpul de oglinzi din Deşertul Sahara (4 mld. Euro). Razele de soare captate de mii de oglinzi vor fi folosite la punerea în operaţionalitate a turbinelor cu aburi, care la rândul lor produc energie electrică transportată printr-o reţea complexă în Europa, Orientul Mijlociu şi Nordul Africii.

Grupul de companii din Germania – iniţiator al proiectului, mizează pe poziţionarea Europei pe locul întâi în lupta împotriva încălzirii globale, evitându-se emisiile de gaze cu efect de seră. Acest proiect poate asigura 15% din energia necesară Europei, termenul său de ajungere la capacitatea propusă fiind anul 2050. În august 2009 în Germania a fost inaugurat la Sud de Berlin cel mai mare parc solar din această ţară (pe 162 ha) şi al doilea din lume. Complexul Lieberose produce 53 MW pe an energie de provenienţă solară.

În SUA este în funcţiune, în premieră, o centrală solară cu turn (Lancaster, California, dezvoltată de compania eSolar), aceasta reprezentând un pas semnificativ în introducerea tehnologiei termale performante cu ajutorul energiei solare. Centrala solară foloseşte 24000 de oglinzi care captează energia solară şi o direcţionează către un turn, încălzind apa pentru crearea aburului şi, în continuare, procedându-se la generarea a 5 MW energie verde care alimentează 4000 de locuinţe urbane. În tabelul 1 este redată poziţionarea (clasamentul) diferitelor ţări pe tipuri de energie regenerabilă.

Tabelul 1. Poziţionarea ierarhică a ţărilor lumii în raport cu mărimea în valoare absolută a

energiei regenerabile utilizată în anul 2007 [2] Nr. crt.

Tip energie Solară Eoliană Geotermală Hidro

1 Japonia Germania SUA Canada 2 Germania SUA Philipine SUA 3 SUA Spania Italia Brazilia 4 India Danemarca Mexic China 5 Australia India Indonezia Rusia

În India se preconizează investirea în următorii 30 de ani a sumei de cca 13 mld. Euro

în sectorul energiei solare. În anul 2009 în India s-au produs 51 MW din surse solare, în anul 2050 se va ajunge la nivelul de 200.000 MW. Producţia de celule solare a crescut în anul 2010 cu 56%, ajungând la 17 GW şi va depăşi 42GW în anul 2016 (creştere cu o rată de 49%/an).

Pe plan mondial, în medie se instalează 22–25 GW/an în sisteme de obţinere a energiei solare.


Vol. 1. No. 1, 2015

75

Islanda este lider mondial în privinţa folosirii energiei regenerabile. Resursele sale abundente din categoria celor hidro şi geotermale determină ca 99% din energia electrică a ţării să revină din surse regenerabile.

Danemarca are întâietate în privinţa utilizării energiei eoliene, având cea mai ridicată producţie de energie pe cap de locuitor din folosirea vântului.

Israel deţine locul întâi în lume la folosirea instalaţiilor solare pentru asigurarea apei încălzite în locuinţe.

3. Îmbunătăţirea regimului termic al clădirilor folosind energie solară În luna aprilie 2009 Consiliul Uniunii Europene a primit raportul legislativului

european potrivit căruia în termen de 10 ani (până în 2019) toate clădirile nou costruite vor trebui să producă atâta energie cât consumă.

Aspectul auto-asigurării energiei de către clădiri este imperativ şi aplicabil tuturor clădirilor, indiferent de tipul de proprietate (privată sau publică).

Apreciem că, în esenţă, este vorba de o adevărată „revoluţie energetică a clădirilor” (fig.2.).

Certificat de performanţă energetică

Revoluţia energetică a

clădirilor Izolarea termică a pereţilor exteriori

Utilizarea energiei solare

Optimizare

Necesităţi de energie ale clădirii

Consumul de energie primară al

clădirii

Impact asupra necesităţilor

dat de încălzire

Impact asupra necesităţilor

dat de răcire

Impact asupra emisiilor de dioxid de carbon

Fig. 2. Introducerea certificatului de performanţă energetică în urma efectelor revoluţiei energetice a clădirilor

Statisticile concrete arată că din consumul total de energie al UE clădirile operaţiona-

lizează 40%. Un astfel de nivel de consum impune, prioritar a) reducerea sau b) înlocuirea

cantităţii energetice din surse definitiv consumabile ce cele din categoria resurselor regenerabile, din rândul cărora energia solară are întâietate.

Acţionând asupra energeticii sistemului clădirilor se înfăptuieşte transpunerea în practică a componentei strategice de reducere generală a dependenţei energetice a UE, inclusiv a României.

Cadrul legislativ şi sistemul de ansamblu de funcţionare a demersului strategic de mai sus vizează operaţionalizări pe durata a 10 ani (2009/10 – 2019/20).

Aspectul pragmatic al declanşării şi derulării revoluţiei energetice a clădirilor este legat de modalităţile de susţinere financiară a demersurilor tehnice, tehnologice şi conceptuale efective în privinţa atingerii dezideratului ca fiecare clădire să producă cel puţin atâta energie cât consumă.

Din analizele corelative efectuate, se desprinde constatarea că pe intervalul 200910– 2019/20 se întrevăd aplicaţii ale unui Fond European pentru Eficienţa Energetică şi Energii Regenerabile (fig.1.3).


Vol. 1. No. 1, 2015

76

Aplicaţii ale Fondului European pentru Eficienţa Energetică şi Energii Regenerabile

(mobilizarea de capital public şi privat)

Plan naţional (pentru România)

Instrumente financiare

suplimentare

Crearea Fondului de

Eficienţă Energetică

(BC) (BEi) (SM)

>(TVA) (FEDER)

2009 2011 2014 2019 (An)

(Δm)

(CDR)

(SF)

Fig. 3. Sprijinirea revoluţiei energetice a clădirilor în UE şi România (BC) = bugetul comunitar; >(TVA) = reduceri ale taxei pe valoare adăugată; (BEI) = Banca Europeană de Investiţii; (CDR) = credite cu dobândă redusă; (SM) = finanţare din partea statelor membre; (SF) = stimulente financiare; (FEDER) = Fondul European de Dezvoltare Regională; (Δm) = măsuri pe intervale de timp.

Este esenţială sarcina ca fiecare stat, inclusiv România, să finalizeze un Plan naţional

pentru mijloacele/sursele financiare vizând susţinerea efectivă, directă a procesului de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirilor.

La acesta se adaugă măsuri comunitare, de ansamblu, în principal fiind vorba de crearea unui Fond de Eficienţă Energetică

De importanţă covârşitoare se dovedeşte instituirea certificatului de performanţă energetică a clădirii. Rata de construcţie a clădirilor noi în UE este de cca. 1,5–2% anual.

În Uniunea Europeană există peste 160 milioane de clădiri. Cercetarea pentru tehnologii cheie asigură dezvoltarea industriei competitive în sistemul construcţiilor, bazată pe eficientizarea energetică (fig.4).

Confort

şi mediu interior favorabil

Dezvoltarea industriei

competitive în sectorul

construcţiilor

Integrarea sistemelor de energie din surse regenerabile

Dezvoltarea IT&CD pentru clădiri inteligente energetic

Eficienţa energetică a

clădirilor

Utilizarea şi integrarea în clădiri eficiente

energetic a: - nanotehnologiilor; - materialelor; - componentelor; - sistemelor moderne de construcţii.

Tehnologii inovative în construcţia

clădirilor

Materiale de izolare,

ferestre şi faţade

inteligente

Design şi comportament nou al întreprinderilor

Introducerea pilelor de combustie în

clădiri

Eficientizarea energetică a clădirilor

Cercetarea pentru tehnologii cheie

Fig. 4. Factorii asiguratori pentru dezvoltarea competitivă a construcţiei clădirilor


Vol. 1. No. 1, 2015

77

Alte măsuri, precum reduceri de TVA, stimulente fiscale (reduceri de impozite ş.a.), în contextul complementar al folosirii unor sume din Fondul European de Dezvoltare Regională, se înscriu în efortul concret de transpunere în practică a imperativului strategic şi tactic în domeniu.

Clădirea autonomă din punct de vedere energetic marchează procupările generale de cercetare–dezvoltare pentru înscrierea în transpunerile practice ale strategiei de introducere pe scară largă a utilizării surselor de energie regenerabilă, inclusiv a surselor solare.

4. Concluzii Se dovedește importantă sarcina ca fiecare stat, inclusiv România, să finalizeze un

Plan naţional pentru mijloacele/sursele financiare vizând susţinerea efectivă, directă a procesului de îmbunătăţire a eficienţei energetice a clădirilor.

Se consideră că în România, în prezent, reabilitarea termică şi prin lucrări de consolidare structurală a clădirilor sunt insuficiente, având preponderent caracter demonstrativ–experienţial.

Este utilă sistematizarea actualizată a factorilor asiguratori pentru dezvoltarea competitivă a construcţiei clădirilor.

Se recomandă definirea modalităţilor de susţinere financiară a demersurilor tehnice, tehnologice şi conceptuale efective în privinţa atingerii dezideratului ca fiecare clădire să producă cel puţin atâta energie cât consumă.

Referințe bibliografice 1. Câmpeanu V., (coord.),- Energia şi Dezvoltarea Durabilă a României, Ed. Academiei Române,

IEM, Bucureşti, 2007 2. Chiraș D.D., - The Solar House: Passive Heating and Cooling, Chelsea Green Publishing

Company, 2002 3. Chisăliţă D., - Locul clădirilor în contextul dezvoltării durabile, BCISME, Ed. Risoprint, Cluj-

Napoca, 2006 4. Everett B., Boyle C., - Solar Thermal Energy. Renewable Energy. Power for Sustainable Future,

Oxford Press University, 2004 5. Finat G.A., - Sustainable Energy in Europe-The Current EU Policy Context, Conference on

Sustainable Energy in Europe, Brussels, 22 june 2004 6. Herbont J-B., -Financing the Regenerable Energy Sector: Wich European Challengs?,-ING,

Belgium, conference of renewable Energy World Europe, Amsterdam, 8 june, 2010 7. Ionescu C., - Performanţa energetică a clădirilor, Revista Măsurări şi Automatizări, nr.5/2005,

Bucureşti 8. Marinescu C.N., (col), - Securitatea mediului şi mediul de securitate, Ed. Printech, Bucureşti,

2008 9. Mladin E.C. (col), - Tehnica auditului energetic pentu clădiri, Ed. MatrixRom, Bucureşti, 2001 10. Paulescu M., - Modelarea şi estimarea energiei solare, Ed. MatrixROM, Bucureşti, 2005


Vol. 1. No. 1, 2015

78

EXPROPRIEREA PENTRU CAUZĂ DE UTILITATE PUBLICĂ - INSTITUŢIE JURIDICĂ PENTRU DEZVOLTAREA INDUSTRIALĂ

Moise BOJINCĂ1, Ciprian COANDREŞ2

Rezumat

Dezvoltarea infrastructurii industriale de interes naţional (industrie extractivă, prelucrătoare, infrastructură stradală etc.) este condiţionată de existenţa unei forme de proprietate cu privire la terenurile pe care sunt amplasate supraedificatele necesare în procesele industriale propriu zise. În privinţa proiectelor industriale de interes naţional, instituţia uzitată este exproprierea pentru cauză de utilitate publică. În articol se analizează acestă instituţie juridică având în vedere următoarele: istoricul legiferării, conţinutul normei de drept şi particularităţi decurgând din aplicarea cerințelor juridice în industria extractivă a cărbunelui. Cuvinte și expresii cheie: expropriere, dezvoltare industrială , reglementări legislative, terenuri.

Abstract

The development of industrial infrastructure of national interest (mining, manufacturing, road infrastructure etc.) is subject to the existence of a form of property on land on which are located in industrial processes necessary for buildings itself. Regarding industrial projects of national interest, the institution is commonly used expropriation for public utility. The article analyzes this legal institution in view of the following: history enactment, rule of law and special content resulting from the application of legal requirements in the coal mining industry. Keywords and phrases: expropriation, industrial development, legislative regulations, land.

1. Introducere Regimul juridic actual al exproprierii pentru cauză de utilitate publică este dat în

prezent de Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, publicată în M. Of nr. 139/02.06.1994 şi republicată în M. Of nr. 472/05.07.2011.

De asemenea, exproprierea pentru cauză de utilitate publică este reglementată şi în conţinutul Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în M. Of. nr. 853/20 dec. 2010.

2. Abordări teoretice ale exproprierii pentru cauză de utilitate publică Cele două acte normative menţionate, instituie în conţinutul lor legal concepte,

abordări şi proceduri diferite cu privire la realizarea exproprierii pe care le vom dezvolta comparativ în cele ce urmează. În lumina Legii nr. 33/1994, exproprierea este condiţionată de îndeplinirea a 3 exigenţe legale enunţate în dispoziţiile art. 1 din lege, astfel: existenţa unei cauze de utilitate publică în realizarea lucrărilor ce determină exproprierea terenurilor sau construcţiilor, despăgubirea în prelabil şi în mod just a celor afectaţi şi intervenţia instanţelor de judecată care să se pronunţe cu privire la expropriere.

Pot face obiectul exproprierii “bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice cu sau fără scop lucrativ, precum şi cele aflate în proprietatea privată a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor”3.

1 Prof.univ.dr., Universitatea Constantin Brâncuși Tg.Jiu, [email protected] 2 Drd.Jr., Universitatea din Petroșani, [email protected]

3 Art. 2 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică


Vol. 1. No. 1, 2015

79

Procedura prevăzută de lege presupune parcurgerea următorului formalism juridic enunţat în mod sintetic: analiza oportunităţii/necesităţii şi declararea utilităţii publice de către decidenţii administrativi locali sau centrali, identificarea imobilelor afectate şi a proprietarilor, stabilirea/comunicarea propunerilor de despăgubire şi soluţionarea cererilor de expropriere de către instanţele judecatoreşti (prin art. 21 din lege se stabileşte competenţa materială exclusivă a Tribunalului ca instanţă de fond). Spre deosebire de norma cadru, Legea nr. 255/2010 aşează instituţia juridică a exproprierii într-o altă paradigmă, caracterizată prin elasticitatea demersului juridic şi celeritatea procedurilor de expropriere, chiar şi în cazul în care nu este identificat în mod cert un proprietar al imobilului.

Potrivit dispoziţiilor art. 4 din lege, etapele expoprierii sunt următoarele: aprobarea indicatorilor tehnico-economici cu privire la lucrările de interes naţional, judeţean sau local pentru realizarea cărora este necesară exproprierea; consemnarea sumei reprezentând plata despăgubirii pentru imobilele care fac parte din coridorul de expropriere şi afişarea listei proprietarilor imobilelor; transferul dreptului de proprietate; finalizarea formalităţilor aferente procedurii de expropriere.

Dispoziţiile Legii nr. 255/2010 păstrează aceleaşi principii cu privire la decizia şi decidenţii administrativi îndrituiţi să verifice existenţa utilităţii publice şi să declanşeze procedura de expropriere, dar subsumat principiului celerităţii procedurii de expropriere, legea se detaşează net de norma cadru în ceea ce priveşte modalitatea de realizare a despăgubirii1, caracterul necontencios şi unilateral al emiterii deciziei de expropriere şi transferul dreptului de proprietate către expropriator2.

Astfel, în ceea ce priveşte justa şi prealabila despăgubire aceasta se realizează prin simplul fapt al consemnării sumelor de bani rezultate în urma evaluării imobilelor într-un cont la dispoziţia proprietarilor de imobile, înscrişi în evidenţele de Carte Funciară ale Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Din punct de veder legal, justa despăgubire se consideră realizată şi în condiţiile în care nu se cunosc titluarii drepturilor reale înscrise în Cartea Funciară sau cand aceştia sunt decedaţi, în aceste cazuri sumele cu titlu de despăgubire vor fi consemnate pe numele titularului dreptului de proprietate/defunctului urmând să fie distribuite către moştenitori în baza documentelor legale (certificat de moştenitor, hotărâre judecătorească) care atestă calitatea de moştenitor .

În ceea ce priveşte decizia de expropriere, aceasta este atributul legal al expropriatorului şi se realizează fără intervenţia instanţelor de judecată, după parcurgerea etapelor privitoare la identificare/notificarea titularilor de drepturi reale şi stabilirea/realizarea despăgubirii.

De asemenea, modalitatea prin care se realizează transferul dreptului de proprietate către expropriator reprezintă un alt element de noutate şi diferenţiere faţă de norma cadru.

Astfel, potrivit dispoziţilor art. 9 alin. 4, transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea expropriatorului, se realizeză “ope legis”la data emiterii actului administrativ de expropriere.

3. Particularităţile exproprierii pentru cauză de utilitate publică în industria

extractivă a cărbunelui În ceea ce priveşte industria extractivă, dispoziţiile Legii nr. 255/2010 sunt aplicabile

în cazul extracţiei de gaze naturale şi a lucrărilor miniere de interes naţional pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licenţe de exploatare.

1 Art. 7 din Legea nr. 255/2010 2 Art. 9 alin. 2 şi alin. 4 din Legea nr. 255/2010


Vol. 1. No. 1, 2015

80

Per a contrario, în bazinul carbonifer al Văii Jiului şi cu privire la extracţia huilei, textul de lege aplicabil în cazul unei exproprieri pentru cauză de utilitate publică este dat de Legea nr. 33/1994.

Dată fiind restrângere activităţii de exploatare şi dificultăţile cu care se confruntă activitatea minieră este puţin probabil ca în viitorul apropiat să existe oportunitatea deschiderii unor perimetre exploatabile noi şi implicit intervenţia statului pentru efectuarea unor exproprieri inerente în procesul de dezvoltare.

Totuşi, procesul tehnic de închidere a minelor cu cele două componente - închiderea şi refacerea mediului pentru minele şi facilităţile auxiliare, precum şi monitorizare şi întreţinere postînchidere a exploatărilor miniere închise - presupune la nivel de potenţialitate apariţia unor situaţii care pot genera intervenţia statutului şi în acest sens amintim existenţa şi/sau amplificarea fenomenului de subsidenţă1.

Potrivit literaturii de specialitate, golurile din subteran pot determina efecte care se manifestă în timp, ulterior exploatării, la momentul când sunt atinse condiţii noi de echilibru ale formaţiilor de roci acoperitoare şi implicit se generează afectarea infrastructurii de la suprafaţă(construcţii civile sau industriale, zone agricole etc).

La nivelul bazinului carbonifer al Văii Jiului s-au putut constata în timp ruperi şi alunecări de teren urmate de scufundări constante în zona Petroşani şi Lupeni (afectarea a 70 de gospodării individuale şi a 20 ha teren în zona bazinului Petroşani şi demolarea unui microcartier de case particulare în zona Lupeni2).

Prin urmare acest fenomen există şi apreciem că va spori în intensitate odată cu procesul de închidere al minelor, fiind necesar ca decidenţii să acţioneze pe două paliere: sub aspect tehnic să existe măsuri laboriase şi severe cu privire la monitorizarea postînchidere a perimetrelor exploatate şi sub aspect legal să adapteze mijloacele juridice existente – Legea nr. 33/1994 - potrivit fenomenelor şi consecinţelor particulare generate de procesul de închidere al exploatărilor miniere.

Cu privire la acest al doilea aspect, al consecinţelor şi adaptării mijloacelor legislative, opinăm că legiuitorul într-o viitoare reglementare a instituţiei exproprierii trebuie să aibă în vedere clarificarea aspectelor contradictorii rezultate la nivelul aplicării în practică a normei de drept, astfel: lămurirea calităţii procesual active cu privire la titularul acţiunii civile ce vizează exproprierea şi despăgubirea; lămurirea noţiunii de despăgubire cu cele două componente ale sale valoarea imobilului şi prejudiciul cauzat proprietarului.

Apreciem, în consonanţă cu practica recentă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie3, că în ceea ce priveşte promovarea acţiunii civile cu privire la stabilirea şi realizarea despăgubirilor aferente exproprierii, calitate procesual activă poate avea şi persoana expropriată, în această situaţie preîntâmpinându-se o eventuală stare de pasivitate a expropriatorului.

Cu referire la conturarea juridică a noţiunii de despăgubire apreciem că legiuitorul ar trebui să aibă în vedere şi prejudiciul rezultat din lipsa de folosinţă a imobilului ulterior exproprierii şi astfel să se aibă în vedere la momentul evaluării un mecanism de cuantificarea al despăgubirii raportat la categoria de folosinţă a imobilului, durata de viaţă şi regenerare a culturii existe pe terenurile agricole, valori rezultate din posibile închirieri etc.

4. Concluzii Prezentarea de mai sus a exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi interferenţa

acestei instituţii juridice cu activitatea de exploatare a minereurilorr utile, respectiv

1 A se vedea “Influenţa industriei miniere asupra mediului”,- D. Fodor, Buletinul AGIR, 3/2006 2 idem 3 DC 254/2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în DC 1523/2010


Vol. 1. No. 1, 2015

81

exploatarea cărbunelui în bazinul carbonifer al Văii Jiului, degajă, în principiu, câteva evidenţe:

• există certitudinea că în timp, golurile realizate în subteran prin exploatarea cărbunelui, chiar ulterior închiderii perimetrelor exploatabile, pot genera influenţe negative asupra infrastructurii de suprafaţă şi implicit pot afecta arealul urban şi social.

• în prezent la nivelul mijloacelor legislative există neclarităţi şi/sau contradicţii pe care legiuitorul într-o viitoare reglementare trebuie să le aibă în vedere pentru a realiza o normare utilă şi cuprinzătoare.

Cu privire la această concluzie, în opina noastră, se impune edicarea unui act normativ care să răspundă specificităţilor impuse de activitatea de exploatare a minereurilor utile şi să răspundă provocărilor postînchidere a perimetrelor exploatabile

Înţelegând realitatea postulatului că orice abordare nu poate fi exhaustivă, nu poate răspunde şi nu poate preîntâmpina “ab initio”toate aspectele factuale, încheiem prezenta analiză apreciind că pentru înţelegerea şi dezvoltarea unor măsuri adecvate este necesară o cercetare multidiscplinară, aptă să determine în urma confruntării ideilor şi a variantelor de lucru, rezultate valoroase şi oportune la nivel social şi să genereze mijloace utile în pocesul decizional.

Referințe bibliografice 1. Fodor D., Baican G., - Impactul industriei miniere asupra mediului, Editura Infomin, Deva,

2001 2. Onica I., - Impactul exploatării zăcămintelor de substanţe minerale utile asupra mediului, Editura

Universitas, Petroşani, 2001 3. Fodor D., - Influenţa industriei miniere asupra mediului –Buletinul AGIR, București, nr.,

3/2006 4. ***; - Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, publicată în

MOF nr. 139/02.06.1994 şi republicată în M. Of. nr. 472/05.07.2011 5. ***; - Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară

realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în M. Of. nr. 853/20 dec. 2010


Vol. 1. No. 1, 2015

82

POTENŢIALUL TURISTIC SUBTERAN AL UNITĂȚILOR DE EXTRACȚIE DIN BAZINUL VALEA JIULUI

Adrian-Bogdan BĂDĂU1

Rezumat

În articol sunt tratate aspecte referitoare la dezvoltarea de noi cunoştiinţe în domeniul revalorificării şi reutilizării spaţiilor miniere subterane din cadrul Bazinului Carbonifer Valea Jiului, prin reproiectarea acestora în obiective turistice subterane. În cadrul programelor de închidere şi ecologizare a unităţilor de exploatare minieră din Bazinul Carbonifer Valea Jiului, sunt incluse 3 unităţi de exploatare (minele Uricani, Proşeni şi Petrila). Dintre cele 3 unităţi Mina Paroşeni este singura unitate tehnologizată, astfel încât se avansează recomandarea reproiectării spaţiului subteran aferent perimetrului de exploatare, după programul de închidere şi ecologizare din anul 2018, într-un spaţiu turistic minier subteran. Cuvinte și expresii cheie: reproiectare tehnologică, turism, galerie turistică subterană, laborator de simulare a extracţiei.

Abstract The researches’ aim is to develop new knowledge in the field of revaluation and reuse of underground mine spaces in the Jiu Valley Coal Basin, by redesigning their underground sights. The closure and rehabilitation programs of mining units in the Jiu Valley Coal Basin includes three operating units (Uricani, Paroşeni and Petrila Mines). Also, only Paroşeni Mine is the only modern technological coal unit. So it recommends, starting from 2018, to underground space redesign for the exploitation after closure and rehabilitation program and to transform this space in an underground tourist sight. Keywords and phrases: technological redesign, tourist issue, turist underground shaft, simulation laboratory for extracted coal.

1. Introducere Rocile ce aparţin perimetrelor de exploatare din cadrul Bazinului Carbonifer

Petroşani sunt marnele, gresiile compacte silicioase, marnele grezoase, gresiile intercalate cu cărbune, microconglomeratele şi bancurile de cărbune ce ajung până la 3 m grosime. În masa acestor roci se întâlnesc concreţiuni sideritice calcaroase. Ponderea este deţinută de gresii, prezentând gradul cel mai ridicat de stabilitate. Ele se regăsesc în proporţie de peste 75%, în totalul rocilor. Pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice, au fost recoltate eşantioane de gresie, iar rezultatele obţinute sunt prezentate în Tabelul 1.

Tabelul 1.Caracteristicile gresiilor regăsite în componenţa rocilor din Bazinului Carbonifer

Valea Jiului Specificaţie Valoarea încercărilor Media

încercărilor 1 2 3 4 5 1. Rezistenţa de rupere la compresiune (σrupc, MPa)

45,3 47 42,6 48 43,4 45,2

2. Coeficientul lui Poisson (μ) 0,034 0,026 0,061 0,019 0,052 0,038 3. Greutatea specifică aparentă (γsa * 104, N/m3)

2,548 2,553 2,531 2,556 2,537 2,545

4. Modulul de elasticitate (Me * 103, MPa)

73,614 77,412 65,728 80,706 68,257 73,143

5. Rezistenţa limită de lungă durată (σRld, MPa)

35,3 37,1 33,8 37,6 34,7 35,7

1Profesor, Drd. Ec., Liceul Tehnologic „Retezat” Uricani, [email protected]


Vol. 1. No. 1, 2015

83

Rocile din acumularea geologic general prezintă stabilitate medie spre ridicată, observându-se că în componenţa lor se întâlneşte o substanţă de legătură silicioasă a cărui calitate conduce la întărirea şi omogenizarea structurii cristaline.

Perimetrul minier Paroşeni, din punct de vedere administrativ, este situat în Municipiul Vulcan, judeţul Hunedoara, amplasat în centrul bazinului.

Unitatea de exploatare minieră Paroşeni (fig. 1) este delimitată astfel: în partea vest, în subteran, de perimetrul unităţii miniere Lupeni, iar la suprafaţă de proprietăţi private; în partea de est de perimetrul unităţii miniere Vulcan în subteran, iar în nord, la suprafaţă, de Munţii Retezat cu Vârful Oboroca; în partea sudică, atât în subteran cât şi la suprafaţă este delimitată de Jiul de Vest.

Fig.1. Delimitarea perimetrală a Unităţii de exploatare minieră Paroşeni

Accesul turiştiilor în subteran, în accepțiune proiectivă, poate fi asigurat prin

intermediul turnului de extracţie al puţului auxiliar numărul 2, care transportă personalul în subteranul exploatării miniere.

2. Complexul turistic minier subteran Obiectivul turistic minier subteran, în acceași accepțiune proiectivă, va fi compus din

două tronsoane. Tronsonul 1 (de galerie) este aferent puţului auxiliar numărul 2, orizontul 250m şi puţului principal.

Fig.2. Tronsonul 1 al traseului turistic subteran în cadrul Unităţii de exploatare minieră Paroşeni


Vol. 1. No. 1, 2015

84

La extremitatea primului tronson turiştii au posibilitatea să observe modul în care, în formulă tradițională, funcţiona încărcarea din siloz a cărbunelui, operaţiile cu instalația de tip schip cu capacitatea de 8 tone şi funcționarea benzilor transportoare care deservesc schipul (fig.2). În rampa puţului auxiliar numărul 2 al orizontului 250 m turiştii au acces în regim de vizitatori pe Tronsonul 1 al circuitului turistic subteran cu lungimea de 110 m.

După vizitarea silozului de încărcare a schipului de 8 tone şi a benzilor transportoare care deserveau această instalaţie, turiştii au rută inversă de 75 m şi intră în galeria transversală Nord, orizontul 250 m care reprezintă Tronsonul 2 al circuitului minier subteran. Acest tronson din circuitul subteran (fig.3) se întinde de-alungul galeriei transversale Nord, orizont 250 m, pe distanţa de 278 m.

Fig.3. Tronsonul 2 al traseului turistic în cadrul Unităţii de exploatare minieră Paroşeni

Al doilea tronson al circuitului turistic minier subteran este reprezentat de 2 laboratoare de simulare a extracţiei cărbunelui şi un muzeu minier subteran. Construcţia celor 2 laboratoare, a muzeului şi a amfiteatrului subteran vor fi realizate în fund de sac. Încăperea numărul 1 (fig. 4) poate fi o galerie diagonală, orientată Nord, orizontul 250 m, cu destinaţie de laborator de simulare tehnico-economică şi procesuală.

Fig. 4. Laboratorul minier subteran numărul 1

Aceasta va avea următoarele dimensiuni: lungime: 25 m, lăţime: 4,5 m, înălţime: 3,70

m şi va fi amplasată la distanţa de 140 m faţă de intrarea în galeria transversală Nord a orizontului 250 m.

În cadrul laboratorului se execută următoarele lucrări: Montarea unui tronson de cale ferată îngustă minieră, lung de 15 m, format din două sectoare (principal şi auxiliar); Amenajarea la extremitatea galeriei diagonale a unui front de lucru perforat- împuşcat;

208 m


Vol. 1. No. 1, 2015

85

Montarea unui maşini de încărcat cu cupe, care să simuleze încărcarea materialului derocat în vagoneţii de mină; Prezenţa a 3 vagoneţi de mină, dintre care 2 vor fi încărcaţi cu materialul derocat şi poziţionaţi pe calea ferată auxiliară, simulând evacuarea acestuia, iar al treilea la front, în zona posterioară maşinii de încărcat.

Încăperea numărul 2 (fig. 5) va avea următoarele caracteristici: lungime: 30 m, lăţime: 4,5 m, înălţime: 4,4 m, iar amplasarea este la 30 m faţă de încăperea numărul 2, la 70 m faţă de încăperea numărul 1 şi la 210 m faţă intrarea în galeria transversală Nord, orizontul 250 m.

Fig. 5. Laboratorul minier subteran numărul 2

În cadrul acestui laborator va fi prezentat procesul de exploatare a cărbunelui cu

ajutorul unui complex mecanizat de abataj, întrucât în prezent, Mina Paroşeni este singura unitate mecanizată a Bazinului Carbonifer Valea Jiului. Pentru acest laborator sunt necesare următoarele amenajări: montarea a 20 secţii de susţinere mecanizată tip SMA – 5H; montarea unui transportor cu raclete tip TR – 5 cu lungimea de 30 m; montarea unei combine de abataj tip KGS 460S/2BP4,2-4,5.

Muzeul minier subteran (fig. 6) are următoarele caracteristici: lungime: 15 m, lăţime: 4,5 m; înălţime 3,70 m şi amplasare la distanţa de 40 m faţă de încăperea numărul 1 şi la 180 m faţă de intrarea în galeria transversală Nord, orizontul 250 m.

Fig. 6. Muzeul minier subteran

Muzeul minier subteran prezintă turiştilor diferite exponate, machete de formaţiuni geologice, panouri, macheta infrastructurii subterane a Minei Paroşeni şi instrumente de lucru utilizate în procesul de extracţie.


Vol. 1. No. 1, 2015

86

1. Concluzii Din punct de vedere socio-economic, se apreciază că realizarea unui obiectiv turistic

minier subteran pe teritoriul Bazinului Carbonifer Valea Jiului reprezintă un factor de dezvoltare micro-regională durabilă. Pentru realizarea obiectivului se recomandă să se aibă în vedere adoptarea următoarelor măsuri:

• Închiderea în anul 2018 a activităţii de exploatare a Minei Paroşeni, conform programului apobat;

• Închiderea fronturilor de lucru (galeriile de pregătire şi abataje); • Închiderea galeriilor de mină şi securizarea acestora; • Păstrarea şi reconstrucţia porţiunii de galerie transversală Nord, orizontul 250 m,

care urmează a fi transformată în circuit turistic minier subteran; • Realizarea Laboratoarelor miniere subterane de simulare a extracţiei cărbunelui şi a

unui Muzeu minier subteran; • Reabilitarea mediului şi a terenurilor afectate de activitatea de exploatare; • Ecologizarea zonelor aferente perimetrului minier Paroşeni; • Redirecţionarea fondurilor destinate închiderii structurale miniere spre realizarea

obiectivului turistic minier subteran; • Promovarea obiectivului la nivel local, regional, naţional şi intenaţional. Referințe bibliografice 1. Leiper P.N., - Tourist Attraction Systems, Annals of Tourism Research,17, 1990 2. *** http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/geologie 3. Popa A., Rotunjanu I., Arad V., Gâf-Deac I., - Exploatări miniere, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1993 4. Arad V., Goldan T.,- Geomechanics and Underground Mining Technologies, Ed. Focus,

Petroşani, 2009 5. *** Planul de încetare a activităţii pentru E.M. Lonea, E.M. Petrila, E.M. Livezeni, E.M.

Vulcan, E.M. Paroşeni, E.M. Lupeni, E.M. Uricani, E.P.C.V.J. Vulcan, Vol. II. Programul tehnic de închidere, 2011


Vol. 1. No. 1, 2015

87

REGLEMENTAREA CORPORATIVĂ A ACHIZIȚIILOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA

Florin Flavius SOICA1

Rezumat Lucrarea de față tratează problematica creări unui cadru legislativ general care să reglementeze sistemul achizițiilor publice din România în conformitate cu normele Uniunii Europene în acest domeniu. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană și , implicit, intrarea pe Piața Comună Europeană, se impune corelarea legislației naționale cu cea europeană , având în vedere exigențele concurențiale ale unei asemenea piețe și principiile fundamentale ce guvernează achizițiile publice în Uniunea Europeană (nediscriminarea, recunoaşterea reciprocă, tratamentul egal, transparenţa, proporţionalitatea, eficienţa utilizării fondurilor, asumarea răspunderii). Cuvinte și expresii cheie: achiziții publice, contract de achiziție , reglementări legislative, corporativ.

Abstract This paper deals with the issue of creating a general legal framework for governing public procurement system in Romania in accordance with EU rules. With the accession of Romania to the European Union and thus entering the European Common Market, it is necessary a correlation of national legislation with the European one, given the competitive requirements of such markets and the fundamental principles for governing public procurement in the EU (non-discrimination, mutual recognition, equal treatment, transparency, proportionality, efficiency funds, accountability). Keywords and phrases: procurement, contract procurement, regulatory order, corporate.

1. Introducere În orice întreprindere vom întâlni conceptul de achiziție sau aprovizionare, însă nu

toate societățile acordă aceeași importanță achizițiilor. Astfel, atenția acordată achizițiilor este, în principiu, direct proporțională cu raportul dintre cheltuielile efectuate pentru aprovizionarea cu materii prime, materiale, servicii etc. și totalul cheltuielilor societății.

Achizițiile sunt în strânsă legătură cu funcțiile întreprinderii precum: marketingul, funcția comercială și funcția juridică, având ca scop organizarea aprovizionării cu bunuri și servicii de care întreprinderea are nevoie pentru a-și realiza obiectul de activitate. Putem spune că, în prisma dezvoltării din ultimii 15 ani, achizițiile reprezintă o funcție strategică a întreprinderii, contribuind la creșterea competitivității fiecărei entități.

Principalii factorii care au dus la dezvoltarea achizițiilor sunt : calitatea foarte ridicată a produselor și asigurarea unor servicii de nivel înalt; reducerea ciclurilor de viață al produselor de la proiectare până la livrarea către client (conceptul de ”time to market”); asigurarea perenității aprovizionării; căutarea competitivității.

Achizițiile publice reprezintă un caz particular al achizițiilor dintr-o întreprindere, aplicabile administrației, respectiv instituțiilor și întreprinderilor care funcționează în sectorul public. Cheltuirea ”banilor publici” a reprezentat întotdeauna o problema sensibilă, de interes public, prin care, practic, se utilizează sumele provenite din contribuțiile cetățenilor pentru achiziția diverselor produse sau servicii (mulți ar spune că se risipesc banii publici).

Printre obiectivele pe care și le propune o instituție publică se numără și asigurarea resurselor necesare, dintre care cele materiale ocupă pondere importantă, achizițiile publice reprezentând doar o etapă a unui proces de asigurare a resurselor fizice în domeniul public.

1 Drd. Ing., Universitatea din Petroșani, [email protected]


Vol. 1. No. 1, 2015

88

Resursele materiale necesare pot fi de natura: produselor, a materiilor prime, a utilajelor și echipamentelor, dar și a serviciilor: de transport, construcții, de consultanță și studii ș.a.

2. Reglementarea achizițiilor publice în România Înainte de anul 2001 în România nu exista o reglementare unitară a achizițiilor

publice. Odată cu creșterea economică și dezvoltarea regională, pentru asigurarea transparenței si eficienței utilizării banilor publici au început să apară primele reglementări legale ale sistemului achizițiilor publice în România.

Astfel, în anul 2001, Guvernul României adoptă Ordonanța de Urgență nr. 60 care are drept scop stabilirea principiilor, cadrului general și a procedurilor pentru atribuirea contractului de achiziție publică, precum și a căilor de atac al actului sau deciziei autorității contractante care aplică una dintre procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică.

În sensul și conținutul acestei Ordonanțe prin achiziție publică se înțelege dobândirea, definitivă sau temporară, de către o persoană juridică definită ca autoritate contractantă, a unor produse, lucrări sau servicii, prin atribuirea unui contract de achiziție publică.

De asemenea se definește, pentru prima dată, și conceptul de autoritate contractantă: oricare autoritate publică, așa cum este aceasta definită în Constituția României, inclusiv autoritatea judecătorească; oricare instituție publică, de interes general sau local, autonomă ori aflată în subordinea sau sub controlul unei autorități publice; Academia Română și instituțiile subordonate acesteia; oricare persoană juridică ce desfășoară activități relevante în unul dintre sectoarele de utilități publice - apă, energie, transporturi si telecomunicații - și care beneficiază de drepturi speciale sau exclusive pentru desfășurarea unor astfel de activități, în sensul că nu are piață concurențială datorita existenței unei poziții de monopol sau prin efectul unui act normativ ori administrativ. (O.U.G nr. 60 / 25.04.2001).

Tot prin O.U.G. nr. 60/2001 se stabilesc și primele principii fundamentale , care guvernează achizițiile publice: libera concurență; eficiența utilizării fondurilor publice; transparența; tratamentul egal; confidențialitatea. În perioada următoare sunt emise o serie de acte normative care aduc completări și modificări în ceea ce privește reglementarea achizițiilor publice la nivel național. Astfel, amintim următoarele :

- H.G. nr. 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a O.U.G. nr. 60/2001- normele de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 60/2001 privind achizițiile publice asigură cadrul organizatoric și metodologia unitară pentru organizarea și desfășurarea procedurilor pentru atribuirea contractului de achiziție publică, precum și o mai mare flexibilitate în luarea deciziei de către autoritatea contractantă atunci când stabilește cerințele și criteriile pe baza cărora se stabilește oferta câștigătoare. (Art. 1 alin. (1) H.G. 461 / 2001).

- Ordinul M.F.P. 1012/2001 privind aprobarea conţinutului, structurii şi modului de utilizare a documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziția publicăde produse.

- Ordinul comun al M.F.P. şi al M.L.P.T.L. nr. 1013/2001 privind aprobarea conţinutului, structurii şi modului de utilizare a documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii.

- Ordinul comun al M.F.P. şi al M.L.P.T.L. nr. 1014/2001 privind aprobarea conţinutului, structurii şi modului de utilizare a documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de lucrări.

- Legea nr. 212/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 60/2001 privind achiziţiile publice. - O.U.G. nr. 20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice. - Legea nr. 468/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2002 privind

achizițiile publice prin licitații electronice, pe care o modifică și o completează și care are


Vol. 1. No. 1, 2015

89

drept scop stabilirea principiilor, a cadrului general și a condițiilor de utilizare a procedurii electronice pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, precum și a regulilor generale de asigurare prin utilizarea mijloacelor electronice a unei mai mari transparențe în domeniul achizițiilor publice. (Art. 1 Legea 468 / 2002).

- H.G. nr. 608/2002 pentru completarea anexelor nr. 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 182/2002 privind lista autorităţilor contractante care au obligaţia de a aplica prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice şi produsele care urmează să fie achiziţionate prin procedura de licitaţie electronică.

- H.G. nr. 843/2002 pentru completarea anexelor nr. 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 182/2002 privind lista autorităţilor contractante care au obligaţia de a aplica prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 20/2002 privind achiziţiile publice prin licitaţii electronice şi produsele care urmează să fie achiziţionate prin procedura de licitaţie electronică.

- Legea nr. 386/2003 pentru modificarea si completarea art. 41 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 60/2001 privind achizițiile publice .

- Legea nr. 528/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, precum şi a Legii nr. 219/ 1998 privind regimul concesiunilor.

- Ordonanța nr. 75/2004 pentru modificarea Ordonanței de Urgență nr. 60 /2001 privind achizițiile publice .

- O.U.G. nr. 40/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, stabilește in regim de urgenta masurilor care sa permită desfășurarea in condiții de transparenta, corectitudine si eficienta a achizițiilor publice de servicii de publicitate, precum si respectarea angajamentelor asumate in acest sens de Guvern, prin crearea Grupului de lucru pentru reglementarea publicității de stat.

Modificarea frecventă a reglementărilor în domeniu a creat un sentiment de nesiguranță în rândul autorităților contractante din instituțiile publice printr-un nivel ridicat de confuzie care a condus la numeroase greșeli, interpretări eronate ale legii, și adesea la nerespectarea reglementărilor în vigoare pe motiv că acestea sunt neclare.

De asemenea, în perspectiva integrării României în UE, se poate observa că legislația națională privind achizițiile publice nu era armonizată cu legislația europeană, sistemul românesc prezentând o serie de deficiențe. Astfel, ținând cont de angajamentele asumate în vederea integrării, dar și a adaptării continue la realitățile economiei de piață românești se impune reformarea sistemului achizițiilor publice.

Reforma sistemului achiziţiilor publice este un angajament esenţial asumat de Guvern în procesul de aderare la Uniunea Europeană, implicând restructurarea instituţională, reformarea mentalităţilor care au stat la baza sistemului de achiziţii publice precum şi eforturi susţinute din partea tuturor instituţiilor publice care au obligaţia de a respecta prevederile cadrului legislativ în domeniu.

Reforma sistemului achiziţiilor publice a fost şi este o prioritate a Guvernului, care s-a angajat să furnizeze resursele necesare în desfăşurarea acestui proces. În contextul respectării angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană, Autoritatea Națională pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizițiilor Publice (A.N.R.M.A.P.) s-a înființat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 74/2005 aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2006, ca instituție publică, în subordinea Guvernului și coordonarea directă a Primului Ministru și reprezintă elementul pivot pe care s-a bazat implementarea Strategiei de reforma a sistemului achizițiilor publice din Romania, adoptat prin H.G. nr.901/2005.

Pachetul legislativ privind atribuirea contractelor de achiziții publice, respectiv Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006 , aprobată cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr.925/2006 și Hotărârea Guvernului nr. 1660/2007, prin care a fost adoptat aquis-ul comunitar în domeniu, ține seama de diversitatea și complexitatea


Vol. 1. No. 1, 2015

90

contractelor de achiziție publică ce sunt atribuite de autoritățile contractante, dar și de facilitățile puse la dispoziție de noile tehnologii informaționale.

Ordonanța de Urgență nr. 34 /2006 reglementează regimul juridic al contractului de achiziţie publică, al contractului de concesiune de lucrări publice şi al contractului de concesiune de servicii, procedurile de atribuire a acestor contracte, precum şi modalităţile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva actelor emise în legătură cu aceste proceduri. (Art. 1 O.U.G.34/2006).

Scopul Ordonanței de Urgență nr. 34/2006, conform art. 2, este: a) promovarea concurenţei între operatorii economici; b) garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici; c) asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică; d)asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autorităţile contractante. (Art. 2alin (1) O.U.G.34/2006).

Observăm că față de O.U.G. 60 /2001, noua lege aduce modificări substanțiale și în ceea ce privește principiile fundamentale care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică. Astfel, conform art. 2 alin (2) din O.U.G. 34 /2006, noile principii sunt: nediscriminarea; tratamentul egal; recunoaşterea reciprocă; transparenţa; proporţionalitatea; eficienţa utilizării fondurilor; asumarea răspunderii. (Art. 2 alin (2) O.U.G.34/2006).

3. Concluzii • Piața achizițiilor publice reprezintă mai mult de 16% din PIB-ul Uniunii Europene.

O piață ce rulează reguli stricte, cunoașterea, stăpânirea și utilizarea corectă a acestora făcând diferența între accesul la piațăși percepția că piața este inaccesibilă. Astfel achizițiile publice reprezintă una din principalele surse care alimentează procesul continuu de dezvoltare economică și socială a statelor membre ale Uniunii Europene.

• Procesul de achiziţii publice este unul dinamic, în permanentă modificare şi completare. Și, pentru că procesul are aceste caracteristici, utilizatoriiși practicienii, deopotrivă autorități contractante și ofertanți, trebuie să se raporteze în permanență la schimbare.

• Menținerea unui cadru corespunzător de aplicare a legislației în domeniul achizițiilor publice și responsabilizarea autorităților contractante și/sau a persoanelor fizice/juridice care au obligația de a aplica procedurile de atribuire este singura modalitate prin care se poate garanta eficiența utilizării fondurilor publice.

• Realizarea unui sistem al achizițiilor publice eficient și credibil reprezintă unul din elementele fundamentale ale procesului de integrare in Uniunea Europeană, cu impact asupra tuturor celorlalte arii de interes ale aquis-ului comunitar aferent „Pieței interne”.

• Procesul de achiziții publice există cu scopul de a crea cadrul necesar cheltuirii fondurilor alocate autorităților contractante. Acestea trebuie sa gestioneze aceste fonduri în așa fel încât, pe parcursul anului, să-și poată desfășura activitatea în condiții optime.

• În prezent, cadrul legislativ care reglementează aceste reguli este stabilit de următoarele acte normative: Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii aprobată prin Legea nr. 337/2006, modificată şi completată prin Legea nr. 128/2007, OUG nr. 94/2007, HG nr. 942/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 30/2006, Ordinul nr. 155/2006 privind aprobarea Ghidului pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, Directiva Europeană 17 / 2004 / CE, Directiva Europeană 18 / 2004 / CE, Directiva Europeana 66/2007/CE .

• Unul din principiile importante care stau la baza acestor reglementări, priveşte înlăturarea barierelor comerciale, astfel încât să se asigure libertatea de mişcare a bunurilor şi serviciilor în Uniunea Europeană, iar decizia de achiziţii în sectorul public să se ia în mod


Vol. 1. No. 1, 2015

91

nediscriminatoriu, respectându-se tratamentul egal, transparenţa şi proporţionalitatea, a corelaţiei între necesitate, obiectul contractului şi cerinţele solicitate.

• Unul din impedimentele pentru desfăşurarea cvasi-normală a procesului de achiziţii publice îl reprezintă înscrierea în documentaţiile tehnice a unor specificaţii tehnice discriminatorii, de natură să favorizeze un agent economic sau altul. Această practică, în fapt, contravine principiului nediscriminării, enunţat de cadrul normativ european cât şi de cel naţional, care prevede asigurarea unei concurenţe reale, astfel încât toţi operatorii economici să aibă şansa de a depune oferte şi de participa la procedura de atribuire.

• Soluţia optimă identificată de către Uniunea Europeană şi Organizaţia Mondială a Comerţului pentru combaterea acestor practici a fost în utilizarea standardelor ca modalitate de definire a specificaţiilor tehnice cuprinse în caietul de sarcini, cât şi raportarea la standarde în situaţia inversă, când autoritatea contractantă nu inserează referiri la standarde în documentaţia de atribuire, dar operatorul economic alege să facă dovada îndeplinirii specificaţiilor tehnice prin raportare la un standard.

• Astfel, în acest mod, operatorul economic are deplină libertate de a opta între modalităţile de îndeplinire a cerinţelor tehnice solicitate de autoritatea contractantă, neputându-i-se impune urmarea a unei căi anume, atât timp cât face dovada că respectarea specificaţiilor tehnice s-a făcut prin referire la următoarele documente: un standard naţional care adoptă un standard european, o omologare tehnică europeană, o specificaţie tehnică comună utilizată în Comunitatea Europeană, un standard internaţional.

• Altă obligaţie a autorităţilor contractante este să precizeze în documentaţia de atribuire regulile obligatorii referitoare la condiţiile de muncă şi de protecţie a muncii, care sunt în vigoare la nivel naţional şi care trebuie respectate pe tot parcursul îndeplinirii contractului de lucrări ori de servicii, sau să indice instituţiile competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii detaliate privind reglementările respective.

• In contextul economico-financiar actual, în care resursele financiare sunt tot mai limitate, recurgerea la standarde în scopul de a defini cât mai exact specificaţiile tehnice şi cerinţele esenţiale din caietul de sarcini, reprezintă o pârghie importantă în mecanismul de optimizare a costurilor de achiziţie şi o modalitate importantă prin care cu aceleaşi resurse materiale se pot achiziţiona produse şi servicii de un înalt grad calitativ care să corespundă cerinţelor pieţei care devin tot mai restrictive din acest punct de vedere.

Referințe bibliografice 1. Trăilă C., Burada C., Cojoacă E., - Manual Operațional pentru Atribuirea Contractelor de

Achiziție Publică – Vol. I, Ed. A.N.R.M.A.P. București, 2009 2. Trăilă C., Burada C., Cojoacă E., - Manual Operațional pentru Atribuirea Contractelor de

Achiziție Publică – Vol. II, Ed. A.N.R.M.A.P. București, 2009 3. Leaua M., - Necesitatea utilizării standardelor în achiziţiile publice, ASRO, București, iunie 2009


Vol. 1. No. 1, 2015

92

POLITICA AGRICOLĂ ÎN ȚĂRILE CU ECONOMIE PERFORMANTĂ

Nela Loredana MEIȚĂ1

Rezumat În această lucrare este prezentată evoluția agriculturii în țările cu economie performantă precum America de Nord și China, prezentând evoluția producției la principalele produse cerealiere, precum și nivelul de sprijin financiar pentru agricultură, aferent politicilor agricole.Evoluția producției de grâu pentru țările prezentate ne poate da, prin dimensionare, o imagine asupra impactului pe care criza economică mondială a generat-o în ceea ce privește capacitatea de absorbție a piețelor tradiționale. Cuvinte și expresii cheie: politica agricolă, producția agricolă, producția de grâu, PIB, produse agricole.

Abstract This paper presents the development of agriculture in economic performance countries such as North America and China, showing the evolution of production to main cereal products and the level of financial support for related agricultural policies. Evolution wheat production can give in the presented countries, by sizing, an image on the impact of the global economic crisis concerning absorption capacity of traditional markets. Keywords and phrases: agricultural policy, agricultural production, wheat production, GDP, agricultural products.

1. Introducere Diferite țări, precum SUA, Mexic şi Canada, au recurs la modificări importante în

cadrul politicilor lor agricole din ultimii câțiva ani. În cele 3 țări, resursele fiscale din ultimii ani au fost suficiente pentru a permite în domeniul agricol să se acționeze într-o direcție care nu este cu totul diferită de acțiunile din perioada de timp anterioară, de dinaintea reformării.

Pe de altă parte, în ultimii douăzeci şi cinci de ani, - de exemplu, China a realizat progrese semnificative în atingerea obiectivelor politicii agricole pe nivel comparativ în plan global. În fapt, producția agricolă a crescut brusc, industriile rurale au absorbit o mare parte din forța de muncă, sărăcia a scăzut relativ, iar nivelul de calitate a vieții şi consumul de alimente a fost sensibil îmbunătățit.

În prezent, China deține cca. 200 de milioane de gospodării de tip fermă, însă cu o medie de alocare a terenului de doar 0,65 ha/fermă. Având teren arabil limitat şi o numeroasă forță de muncă rurală, în general, China tinde să aibă avantaj comparativ în producția de culturi intensive pentru fructe şi legume. Dezavantajele se înregistrează în producția pe terenuri pentru culturi intensive de boabe şi semințe oleaginoase.

2. Politici agricole și realizări curente În America de Nord un nou acord agricol multilateral în cadrul Organizației

Mondiale a Comerțului (OMC) ar putea să afecteze dimensiunea şi conținutul programelor de fermă.

În august 2004 Consiliul General al OMC a adoptat cadrul de negociere a normelor care se referă la acordarea sprijinului financiar intern şi de export pentru producția agricolă şi negocierea de angajamente pentru îmbunătățirea accesului pe piețe în scopul creşterii exportului.

1 Drd.Ec., Universitatea din Craiova, [email protected]


Vol. 1. No. 1, 2015

93

Până când membrii OMC vor ajunge la o înțelegere asupra unui nou acord de reglementare a măsurilor interne de sprijin, nu se poate cunoaşte în totalitate extensia care vizează limitele de cheltuieli ce vor marca programele agricole.

Evoluția producției de grâu în Canada, de exemplu, poate oferi, prin dimensionare, o imagine asupra impactului pe care criza economică mondială a generat-o în ceea ce privește capacitatea de absorbție a piețelor tradiționale. În fapt, consumul intern a indicat rămânerea în aceeași parametrii în ceea ce privește produsele de panificație, care au drept materie primă grâul.

A avut loc scăderea drastică a volumului cererii de pe principalele piețe pentru export ale Canadei, adică America de Sud, Europa și Rusia, coroborată cu scăderea volumului de lichidități generate de criza la nivel mondial. Toate acestea au dus la o ajustare a producției canadiene în domeniu în concordanță cu cerințele pieței.

Evoluția producției de grâu în Canada este prezentată în fig. 1. Considerând ca an de bază anul 2008, producția de grâu a Canadei se diminuează în

2009 cu 6%, iar în 2010 față de 2008 cu 19%, producția totală de 23,3 mil. tone reprezentând 81% din producția realizată în anul 2008.

Existența unei poziționări de lungă durată pe piețele tradiționale și adoptarea unor modalități de plată a contravalorii produselor exportate care să permită achitarea în tranșe și eșalonat a produselor vehiculate (lipsa de lichidități s-a făcut simțită încă din 2011 și următorii ani, până în prezent), prefigurează un reviriment în ceea ce privește producția de crereale în zona exemplificată.

Se face precizarea că în cazul agriculturii canadiene cerealele sunt cultivate, de obicei, la o latitudine situată în jurul nivelurilor Marilor Lacuri și pe cele două coaste marine, respectiv într-un singur ciclu de producție.

Totuși, prin aplicarea de metode intensive și tehnologii de mare randament, costurile reduse legate de producția de cereale (de grâu, dar și de orz, orzoaică și secară) face ca produsul să fie atractiv pe piețele emergente, prețurile practicate fiind mai ușor de ajustat în funcție de fluctuațiile de la bursa cerealelor.

Evoluția producției de grâu în Mexic este prezentată în fig. 2.

Fig. 1. Producția de grâu în Canada Sursa: Prelucrare după OCDE-FAO Agricultural

Outlook: Best of 2013, OCDE Agricultură Statistică

Fig. 2. Producția de grâu în Mexic Sursa: Prelucrare după OCDE-FAO Agricultural

Outlook: Best of 2013, OCDE Agricultură Statistică

Mexicul prezintă specificul unei producții cerealiere orientate, în principal, către consumul intern, ceea ce explică în bună parte gradul de afectare mai scăzut pe care criza economică îl are asupra producției de grâu, comparativ cu celelalte țări producătoare din emisfera Nord-Americană.

Totuși, producția de grâu a Mexicului reprezintă în anul 2009 nivelul de 97% din producția obținută în anul 2008, în scădere cu 3% față de perioada de bază. Acest aspect reprezintă scăderea producției mult mai redusă în comparație cu diminuarea cu 6%în cazul Canadei sau cu 11% în cazul SUA (grâu în 2009 față de anul 2008). Cantitatea brută de


Vol. 1. No. 1, 2015

94

cereale (în anul 2008 Mexicul realizează 4.214 mii. tone, față de 28.619 cât realizează Canada, sau 68.013 SUA) este mai redusă, fapt explicat prin zona înaltă de platouri pe care se practică agricultura mexicană, lipsa de precipitații din atmosferă și, în consecință, un conținut mai scăzut de gluten, ceea ce face ca produsul să fie mai puțin cerut pe alte piețe. Importantă, în acest caz, este constatarea că lipsa unei cereri adecvate pe alte piețe ca deși, într-o primă fază producția să se diminueze cu doar 3%, piața cerealelor din Mexic, - cel mai probabil din cauza scăderii puterii de cumpărare,- să facă imposibilă o redresare mai rapidă a producției de grâu, comparativ cu celelalte două state Nord Americane.

Pentru exemplificare, reținem că anul cel mai defavorabil producției de grâu în Mexic este 2012, când se realizează 3.300 mii tone, în timp ce Canada și SUA înregistrează creșteri substanțiale ale producției de grâu după anul 2009.

Evoluția producției de grâu în SUA este prezentată în fig. 3.

Fig. 3. Producția de grâu în SUA Sursa: Prelucrare după OCDE-FAO Agricultural Outlook: Best of 2013, OCDE Agricultură Statistică

În cazul SUA reținem existența unor factori care favorizează obținerea de producții

foarte ridicate (în fond, SUA este primul producător mondial de cereale), precum existența unor suprafețe întinse și comasate de exploatații agricole formate din soluri fertile și de mare randament biologic, în special de-a lungul fluviilor Mississippi și Missouri, ca și de-a lungul Coastelor Estice și în California de-a lungul coastei Oceanului Pacific.

Condițiile naturale, de climă și sol, determină ca pe suprafețe extinse de teren din imediata vecinătate a Deltei Fluviului Mississippi să se obțină în mod obișnuit două sau chiar trei producții/ciclu anual, ceea ce explică în parte nivelul producției globale atât de mari.

Suportul financiar și logistic pus la dispoziție de statul american și economia sa puternică fac posibilă realizarea unei agriculturi de mare eficacitate și randament (aspectul este valabil pentru toate sectoarele agricole americane), ceeea ce determină ca agricultura SUA să fie pe primul loc în lume.

Așadar, disponibilitățile existente la nivelul producției globale de grâu a SUA pot fi valorificate pe piețele din Europa, Asia și America de Sud. Ca și în cazul Canadei, scăderea cu 11% a producție de grâu în anul 2009 față de anul 2008 are ca explicație efectele crizei economice mondiale, care pentru o structură a destinației producției agricole orientate spre export are de suferit diminuări. De altfel, deși constatăm în anul 2012 o revenire a nivelului producției, chiar dacă nu spectaculoasă, prognozele pentru anul 2015 și apoi pentru orizontul de timp de până în anul 2022 indică o păstrare a nivelului producției, care reprezintă 83-84% din nivelul producției de grâu obținute în anul 2008.

Explicația acestui fenomen rezidă din modificările ce urmează a se produce la nivelul centrelor de putere agricolă, prin preluarea efortului de satisfacere a nevoilor de consum intern din țările Uniunii Europene din producție proprie, laolaltă cu realizarea de disponibilități pentru export în cadrul acestor țări.


Vol. 1. No. 1, 2015

95

O altă explicație rezidă în aceea că SUA intenționează să reorienteze producția agricolă primară, din zona cerealieră spre alte culturi cerealiere (un exemplu, ar fi porumbul), care oferă posibilități mai bune de valorificare atât pe piața internă a SUA, - având în vedere o previzibilă creștere a producției de carne, în special de carne de vită, de porc, - și pentru valorificarea acestei culturi pe piețe ale Americii de Sud, în special în țări ca Argentina și Brazilia, producătoare la rândul lor de carne de vită.

3. China: Exemplificare cazuistică În contextul corelativ de mai sus, se constată că nivelul de sprijin financiar pentru

agricultură, aferent politicilor din anii 1990 a fluctuat la niveluri scăzute, fiind urmate de o creştere cu 10% în anul 2013, însă mult sub media OECD de 34% (fig. 4).

4 10 5 10 10 23 24 23 24

01020304050607080

Fig. 4. Sprijin acordat producătorilor în China şi în țările selectate, (media anilor 2005-2013), ca

procent din veniturile brute pe fermă Sursa: OECD, PSE/CSE, din baza de date aferentă anului 2013

De remarcat, este faptul că nivelul suportului financiar acordat pentru produsele

concurente provenite din import, precum zahărul şi laptele şi pentru exportul de porumb, este mult mai ridicat. Cerealele rămân cu prețuri distorsionate pe piețe, de cele mai multe ori cauza politicilor de comercializare aplicată de state, care produc decalaje între prețurile interne şi cele în afara granițelor.

Valoarea totală a sprijinului estimat (EST) este relativ ridicată (3,7% din PIB), ceea ce reflectă totuşi mari cheltuieli pentru serviciile generale, în special agricole, dar şi investițiile în infrastructură pentru a îmbunătății productivitatea.

De exemplu, principalele măsuri de politică agricolă adoptate în China se referă la: • subvențiile directe (efectuarea de plăți către agricultori pentru achiziționarea de

semințe de înaltă calitate şi maşini agricole); • reducerile fiscale în sectorul agricol (eliminarea taxelor prelevate din veniturile

agricultorilor); • îmbunătățirea infrastructurii pieței (crearea şi susținerea piețelor agroalimentare,

bursa de mărfuri şi piețele futures; promovarea e-commerce, îmbunătățirea facilităților de depozitare şi transport);

• îmbunătățirea infrastructurii rurale de investiții (crearea fondului de apă şi eficientizarea sistemelor de irigare; asigurarea cu apă potabilă şi extinderea rețelelor de electrificare; realizarea rețelei de drumuri rurale şi dezvoltarea bazei de producție pentru cereale);

• creditele pentru agricultori şi sectorul agribusiness (extinderea acordării de credite, de tip fermă, oferite de cooperativele de credit pentru gospodării; acordarea de împrumuturi bancare preferențiale sectorului agribusiness);

• protejarea terenului destinat agriculturii (respectarea regulilor stricte cu privire la conversia sau vânzarea terenului pe care se cultivă, pentru a nu fi utilizat în scop non-agricol);


Vol. 1. No. 1, 2015

96

• cercetarea şi dezvoltarea (consolidarea şi creşterea finanțării acordate instituțiilor de cercetare-dezvoltare, în scopul aplicării studiilor de cercetare ştiințifică cu privire la îmbunătățirea culturilor cu soiuri şi a efectivelor de animale pentru ameliorarea calității şi a randamentelor);

• standardele de siguranță alimentară (înființarea şi punerea în aplicare a standardelor de reziduri chimice şi substanțe nocive în produsele alimentare; siguranța bolilor la animale, sistemelor de monitorizare şi control).

Potrivit unui studiu (Guoqiang Ch., 2014)[6], variațiile subvențiilor au impact asupra producției de cereale. Așa-numitele subvenții de intrare nu au însă efect. Drept urmare, în ultimii ani, Chinaa lansat un program bazat pe o țintă politică alternativă: creșterea bunăstării rurale, cu efecte asupra perspectivelor de creștere agricolă și asupra economiei interne.

Creșterea economică rapidă a agriculturii autohtone și industriei alimentare a fost evidențiată prin intermediul mai multor indicatori cheie (de exemplu, auto–suficiență, importuri, exporturi, exporturile nete și acțiuni comerciale). Previziunile de bază arată că auto-suficiența va scădea, dar va fi una moderată, acest lucru însemnând că ar trebui să ne așteptăm că mai multe culturi din China nu vor mai fi avantajate pe piețele mondiale. În conformitate cu scenariul de bază, importurile de oleaginoase vor înregistra cea mai mare creștere. Creșterea importurilor de semințe oleaginoase se datorează creșterii cererii interne, atât pentru uleiuri comestibile cât și pentru furaje.

După ce China a liberalizat comerțul cu soia prin eliminarea distorsiunilor sale comerciale, importul anual la acest produs agricol a crescut începând cu anii 1990 la mai mult de 30 mil. tone în 2007. Cele mai multe importuri sunt la cerealele furajere Până în 2020, China va importa cereale, aproape 20%, în principal porumb, pentru a satisface extinderea din sectorul creșterii animalelor domestice. Importul de grâu va fi minim, deoarece cererea pe cap de locuitor la grâu va scădea în viitorul apropiat. Orezul va mări exporturile pe perioada 2001-2020.

Pe de altă parte, China va exporta produse ca: legume, fructe, pește și alimente prelucrate. Cel mai mare export va fi înregistrat la alimentele procesate. China ar putea importa produse horticole, iar exporturile vor depăși importurile. Simulările arată că o creștere mai mare a economiei Chinei nu va avea efecte semnificative asupra produselor alimentare globale și a economiei agricole din China. Deși o mare creștere a economiei Chinei este asociată cu o rată mai scăzută de auto-suficiență la aproape toate produse alimentare, modificările nu vor fi semnificative (Tabelul 1).

Tabelul 1. Nivelul de auto-suficiență (%), în diferite scenarii în 2020

Specificații Bază PIB Orez 103 102 Grâu 95 92 Boabe grosier 86 84 Semințe oleaginoase 45 43 Zahăr 72 71 Fibre 93 92 Horticultură 102 100 Carne de vită și de oaie 94 93 Carne de porc și de pasăre 100 99 Lapte 81 80 Pește 102 101 Alimente procesate 101 100

Sursa: OECD, 2009


Vol. 1. No. 1, 2015

97

Creșterea cererii interne, ca urmare a creșterii veniturilor suplimentare, va fi mai mică în viitor decât cea din trecut. Veniturile alimentare au fost în scădere și vor continua, odată cu creșterea rapidă a economiei Chinei.

După 2010, toate cerealele boabe vor înregistra venituri negative. Tabelul 1 arată, prin compararea coloanele 1 și 2, că ratele de declin și auto-suficiență au scăzut numai cu 1 sau 2 procente pentru aproape toate produsele agricole și alimentare.

Cu o creștere mai mare a PIB-ului, China își va restructura economia produselor agricole și alimentare în favoarea unor mărfuri cu un avantaj comparativ mai mare. De exemplu, acțiunile de export de produse alimentare și furajele sectoarelor de culturi de teren-intensive din comerțul mondial vor scădea și cotele de import vor crește (tabelul 2).

Tabelul 2. Acțiunile comerciale ale Chinei (%) pe plan mondial în 2020, în baza unor diferite

scenarii Specificații

Cota de export. Cota de import Ponderea exportului net

Baza PIB Baza PIB Baza PIB

Alimente + hrana

3.9 3.7 9.8 10.3 -5.9 -6.6

Alimente prelucrate

4.9 5 2.7 2.7 2.2 2.3

Produse animale 6.1 5.5 6.7 7.5 -0.6 -1.9 Fibre 0.1 0.1 9.2 11.4 -9.1 -11.3 Energie 0.2 0.2 7.1 9.0 -6.9 -8.8 Minerale 2 1.6 23.4 29.4 -21.4 -27.8 Textile / îmbrăcăminte

34.3 37 7.5 7.4 26.8 29.6

Produse prelucrate 8.9 9.5 6.9 7.4 2.1 2.1 Servicii 2 2.2 6.2 6.2 -4.2 -4 Total 8.5 9 6.9 7.4 1.5 1.6

Sursa: OECD, 2009

Scenariul de creștere a PIB-ului reduce ponderea exportului de produse de origine

animală (6,1 % în scenariul de creștere a PIB-ului, comparat la 5,5% în linia de bază), datorită elasticității lor pozitive. În ansamblu, în 2020 exportul net (sau importul net) de alimente și furaje va scădea (sau crește) la 4 mld. USD comparativ cu valoarea inițială.

4. Concluzii Evoluția producției de grâu în Canada oferă o imagine asupra impactului pe care

criza economică mondială a generat-o în ceea ce privește capacitatea de absorbție a piețelor tradiționale.

Chiar dacă, în fapt, consumul intern a indicat rămânerea în aceeași parametrii în ceea ce privește produsele de panificație care au drept materie primă grâul, scăderea drastică a volumului cererii de pe principalele piețe pentru export ale Canadei, adică America de Sud, Europa și Rusia, coroborată cu scăderea volumului de lichidități generate de criza lichidităților de la nivel mondial, au dus la o ajustare a producției în concordanță cu cerințele pieței

Firesc, deci, ca disponibilitățile existente la nivelul producției globale de grâu a SUA să poată fi valorificate pe piețele din Europa, Asia și America de Sud.

Prognozele pentru anul 2015 și apoi pentru orizontul de timp de până în anul 2022 indică o păstrare a nivelului producției, care reprezintă 83-84% din nivelul producției de grâu obținute în anul 2008.


Vol. 1. No. 1, 2015

98

În ceea ce privește produsele alimentare și agricultura, exemplificativ, creșterea economică a Chinei la nivel global se va liberaliza.

Experiența Chinei arată importanța pe plan intern și extern a politicilor în realizarea unei creșteri durabile. Creșterea rapidă a Chinei nu ar fi fost posibilă, fără reformele economice interne și fără politica "ușilor deschise", însă perspectivele, în valoare absolută, nu pot fi „liniștitoare” dacă este eludată sustenabilitatea.

Referințe bibliografice 1. Anderson L., - Mexico’s Agricultural Amor Package., U.S. Departament of Agriculture,

Foreign Agricultural, Service, Global, Agricultural Information Network Report No. MX2173, December 2, 2002

2. Abraham L., - Os Estados Unidos e a America Latina na virada do seculo, Politica Externa, Ed. Paz e Terra, Rio de Janeiro; vol. 9-no.3- dez/jan/fev. 2000

3. *** , -North American Free Agreement, signed in the 1st January 1994 between USA, Canada and Mexico

4. *** , - Agriculture in China: Between self-sufficiency and global integration, Published by Asienstiftung/German Asia Foundation in cooperation with the EU-China, www.asienhaus.de/Agriculture_in_China, 2014

5. Colin A.C., -China’s Agriculture: Achievements and Challenges Giannini Foundation of Agricultural Economics, University of California, www.ids.ac.uk, 2014

6. Guoqiang Ch., - China’s Agriculture within the World Trading System, Institute of Market Economy Development Research Center of the State Council of China, China's Agricultural Trade: Issues and Prospects, http://ageconsearch.umn.ed/, 2014

7. Alston J.M., etal., - Persistence Pays: U.S. Agricultural Productivity Growth and the Benefits from Public R&D Spending, Natural Resource Management and Policy 34, 9 DOI 10.1007/978-1-4419-0658-8_2, © Springer Science + Business Media, LLC 2010

“Lucrarea a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul „Studii doctorale şi postdoctorale Orizont 2020: promovarea interesului naţional prin excelenţă, competitivitate şi responsabilitate în cercetarea ştiinţifică fundamentală şi aplicată românească”, număr de identificare contract POSDRU/159/1.5/S/140106. Programul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în Oameni!”


Vol. 1. No. 1, 2015

99

MODELELE MANAGERIALE ALE INSTABILITĂȚII ECONOMICE ȘI SOCIO-CULTURALE

Maria GÂF-DEAC1, Ion PÂRGARU2, Ioana Andreea MARINESCU3,

Daian-Mihai CEAUȘU4

Rezumat În articol sunt redate aspecte vizând sursele de iraţionalitate în organizare şi conducere în condiții de instabilitate economică, organizațională sau conceptuală, fiind subliniat faptul că ştiinţa managementului instabilităţii constă în studierea, sistematizarea, generalizarea experienţei practice, căutarea de noi idei, formularea de principii, reguli privind cele mai bune căi de conducere, care să permită obţinerea de rezultate maxime de sustenabilitate cu minim de efort managerial acţional clasic, tradiţional. Este avansată inovativ concepţia privind modelele manageriale cu superfluiditate decizională. Cuvinte şi expresii cheie: management, model, decizie, fluiditate decizională, superfluiditate decizională.

Abstract In the article are presented aspects regarding the sources of irrationality in organization and management in terms of economic instability, organizational or conceptual knowledge management. Ss emphasized that instability is to study, systematization, generalization of practical experience, looking for new ideas, formulation of principles, rules the best driving routes, which gives the maximum results with minimum effort for sustainability management in action, - in classic, traditional style. It is advanced innovative concepts on management models with super-fluid decision. Keywords and phrases: management, model, decision, decision flow, super-fluid decision.

1. Introducere În contemporaneitate, nonliniaritatea dinamicii evoluţiilor şi activităţilor firmelor/

instituțiilor cultural-sportive se regăseşte în planul gândirii managerului ca o variaţie de flux a configurărilor de stări.

O astfel de situație conduce la posibila matematizare simbolică a modelelor “emoţiei” manageriale/ decizionale în procesul decizional complex. [3]. Fluiditatea, respectiv superfluiditatea decizională rezultă din posibile determinări cauzale de fond, esențiale, specific aferente mentalităţilor diferiţilor manageri. [1]. Contextual, un astfel de sistem epistemologic primar pentru management este de natură a găzdui contururile incipiente, de start evolutiv a procesărilor decizionale sub noua manieră holistică din economia și cultura contemporană supusă sustenabilizării.

În egală măsură, se pot ivi “fluidităţii scenariste/de scenariu” pentru alternative, variante, formule ori soluții de organizare şi conducere “mai rapidă” a activităţilor firmelor/instituțiilor cultural-sportive.

Ştiinţa managementului instabilităţii economice, de exemplu, ar consta în cercetarea, investigarea științifică, studierea, sistematizarea, generalizarea experienţei practice, căutarea de noi idei, formularea de principii sau reguli privind cele mai bune căi de conducere, care să permită obţinerea de rezultate maxime, cu grad ridicat de sustenabilitate, cu minim de efort managerial acţional clasic, tradiţional.

1 Conf.univ.dr., Universitatea Spiru Haret București, [email protected] 2 Prof.univ.dr., Universitatea Politehnica București, pargaruion&yahoo.com 3 Șef Lucr.dr. fiz.-chim., Fac. Med.Vet., Univ. Sp. Haret București, [email protected] 4 Drd., Univ. Valahia din Târgoviște, INCE București, , [email protected]


Vol. 1. No. 1, 2015

100

2. Iraţionalitatea privind organizarea şi conducerea în condiții de instabilitate organizațională în entitățile cultural-sportive

Pentru a construi un sistem generic, mathematic, al ştiinţei manageriale este necesar startul la un număr de postulate plauzibile referitoare la interacţiunile dintre manageri, cei conduşi şi mediul economic-social/ cultural-sportiv caracterizat cvasi-permanent de instabilitate. Postulatele sunt identificate din „matematica biologiei”, în care posibilele ecuaţii ale sistemului nervos central se transpun, prin efect instanțial de similitudine, în planul organizării şi conducerii.

Ca atare, 1) sociologia, 2) atitudinea şi 3) o anume ştiinţă comportamentală, respectiv 4) intenţia colectivă, - toate marchează forţele manageriale în măsura în care atomizarea din natură îşi află similitudinea în atomizarea social, în mediul economic-social/cultural-sportiv. În mediul ambiant al organizației cultural- sportive, al firmei ș.a. aceste separaţii şi aliniamente de influenţe sunt purtătoare de „confuzii”. [1].

O anume „fizică a confuziilor” are nevoie, în sfera organizării și conducerii, în condiții de instabilitate economic ori social/cultural-sportivă etc., de o „ştiinţă a clarificărilor”. Această știință “așteptată” este managementul, cu ramurile sale, care să operaţionalizeze „analogii atractive” în domeniul organizării şi conducerii sustenabile.[1].

În economia bazată pe cunoaştere, concepţiile managerial cu efect instanțial de similitudine urmează etapei agregate a procesărilor practice, în viziune contrară situaţiilor în care chiar ele, - conceptele, în mediul economic/social sau cultural-sportiv clasic generau procesări applicative tradiționale. De exemplu, articularea binomială „reacţie–difuziune”, „morfogeneza organizării–originea formării” şi alte asemenea conexiuni, contribuieextensional la dinamica “formării opiniilor” în management. [1]. Pe aceeași linie a extrapolării și similitudinii conceptual, putem aprecia că tehnicile fizicii neliniare sunt acum, prin similitudine conceptual efectivă, folosite la construirea modelelor atitudinilor manageriale individual.

În egală măsură, pe același aliniament aserțional, se apreciază că uniformitatea opiniilor managerilor este propagată/ indusă în colectivele entităţii organizate şi conduse (inclusiv în entități cultural-sportive), folosind „majoritatea” sau „votul” pre-orientat.

De aceea, considerăm că noile modele managerial vizând sustenabilizarea activităţilor firmelor/instituțiilor cultural-sportive sunt purtătoare de „implicit”, „interacţiune globală” răsfrântă asupra individului, - manager sau executant.

Complexitatea organizațională a instituțiilor, asociațiilor, entităților economice, sociale, cultural-sportive etc., determină aprecierea că noua generaţie de modele manageriale pentru acestea este caracterizată de dinamica opiniilor în spaţiu şi timp, mai ales în condițiile în care telecomunicarea fără frontiere este cvasi-generalizată. [1]. O anume fluiditate și, în continuare, chiar o superfluiditate decizională este prezentă osmotic în conţinutul managementului modern și în cadrul firmelor/ instituțiilor cultural-sportive.

Superfluiditatea decizională rezultă din posibile determinări cauzale, aferente mentalităţilor diferiţilor manageri. Pe acest fundament examinativ se poate spune că pasivitatea managerial, starea managerială activată, starea managerială refractară trebuie associate cu indicatori dimensionali, cantitativi pentru mulţimea de manageri din cadrul firmelor/instituțiilor cultural-sportive.

Se urmărește astfel relaţionarea determinativă a transformării managerului refractar într-un tip de manager pasiv însă pozitiv, fiind astfel închis circuitul „fizic al mentalităţii modelate”. Dez-individualizarea, contagiunea şi sugestibilitatea decizională sunt elemente de erodare managerială. De aceea, paradoxal, în situaţii limită, de instabilitate economică exagerată, schimbarea radicală a atitudinii din partea managerului poate fi sursă de iraţionalitate în organizare şi conducere. [1].


Vol. 1. No. 1, 2015

101

Nonliniaritatea dinamicii evoluţiilor şi activităţilor firmelor/ instituțiilor cultural-sportive se regăseşte în planul gândirii managerului ca o variaţie de flux a configurărilor de stări, care conduce chiar la posibila matematizare a modelelor emoţiei în procesul decizional complex. [2]. În egală măsură, se consideră că ideile manageriale complexe provin din sisteme închise, din „propria lume a ideilor” autarhizate. Pierderea sau erodarea raţionalităţii manageriale conduce la „deraţionalizare”.

3. Aspecte evolutive Prin „dominaţia economicului” gândirea pentru decizii este matematizată, mai

cuantificatoare, analitică, materială, fiind căutate și măsurate legăturile cauzale liniare, unice.Teoria sistemelor şi ecologia, cibernetica sunt acum instrumente explicative, folositoare în procesul luării deciziilor în cadrul firmelor/ instituțiilor cultural-sportive.

Ca atare, a apărut un nivel ştiinţific nou, supra-disciplinar, care a condus la complicarea metodelor de organizare şi conducere a sistemelor productiv-economice, sociale și cultural-sportive, în ansamblu. În context, apare necesitatea formulării unor metode de colectare, prelucrare şi stocare a informaţiilor pentru decizii. Deciziile se supun gândirii globale, disciplinate, cu referire la: 1) întregul şi părţile sale; 2) reţeaua; 3) sistemul şi mediul său ambiant (înconjurător); 4) complexitatea; 5) ordinea; 6) direcţia de avans (orientarea) şi 7) dezvoltarea (evoluţia). (fig. 1.). [2].

Fig. 1. Organizarea şi conducerea în condiții de instabilitate economică, socială, cultural-sportivă [2]

„Întreg”-ul ca sistem poate fi caracterizat ca o „entitate dinamică” (timpul este

dimensiune exterioară, provenită din gândire), iar organizarea şi conducerea în condiții de instabilitate economică, socială, cultural-sportivă ș.a. este pusă în evidenţă de manifestarea legăturilor între părţi. Comportamentul sistemului este dat de interacţiunea între părţi.

Între complexitate şi grad (nivel) de complicare (complicaţie) în cadrul firmelor/ instituțiilor cultural-sportive se înregistrează diferenţe în plan decisional la un număr sporit de stări diferite, într-un interval de timp dat. În cadrul firmelor/ instituțiilor cultural-sportive un sistem este trivial (fig. 2.a) când este caracterizat de o funcţie f, determinată, invariantă. [2].

Sistemul este non-trivial (fig.2.b) când funcţia f poate suferi modificări, având în cadrul firmelor/ instituțiilor cultural-sportive o dinamică proprie.

Fig. 2. Sistem global decizional trivial (a) şi non-trivial (b) în cadrul firmelor/ instituțiilor

cultural-sportive [2]. unde: i = imput; a = output; R= un rezultat; ΣRi= rezultate multiple.


Vol. 1. No. 1, 2015

102

Ca atare, în contemporaneitatea economică bazată pe multicunoaştere se resimte nevoia de fluiditate decizională sporită soluționată pe baza următoarele aspecte (cerinţe): care este ordinea sistemului asupra căreia se intenţionează intervenţia; care sunt regulile pe care le dovedeşte sistemul în comportamentul său; ce mecanisme sunt proprii şi considerate operaţionale sistemului respectiv.

O. Nicolescu şi I. Verboncu [4] consideră că “managementul firmelor subzistă în studierea proceselor şi relaţiilor de management din cadrul lor, în vederea descoperirii legităţilor şi principiilor care le guvernează, a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici şi modalităţi de conducere, de natură să asigure obţinerea şi creşterea competitivităţii lor”.

Ştiinţa managementului instabilităţii economice ar consta în studierea, sistematizarea, generalizarea, experienţei practice, căutare de noi idei, formulare de principii, reguli privind cele mai bune căi de conducere, care să permită obţinerea de rezultate maxime de sustenabilitate cu minim de efort acţional clasic, tradiţional.

În contextul de mai sus, pentru manageri este necesară o nouă educaţie managerială. Consecinţa cea mai importantă a modificării tipului de societate este trecerea, în plan managerial, de la statutul de specialist la cel de generalistul adaptabil.

4. Concluzii • Noile modele manageriale sunt purtătoare de „implicit”, „interacţiune globală”

răsfrântă asupra individului,- manager sau executant. • Noua generaţie de modele manageriale este caracterizată de dinamica opiniilor în

spaţiu şi timp. O anume superfluiditate decizională este prezentă osmotic în conţinutul managementului modern.

• Se avansează propunerea de formalizare a modelului managementului dezvoltării deliberative, folosind superfluiditatea decizională la direcţionarea activităţii spre obiective şi aliniamente productiv-economice cu grad sporit de libertate în operaţionalizare, contributive la sustenabilizarea economiei bazată cvasi-complet pe cunoaştere.

• Regăsirea problematicii deciziei individuale, respectiv a celei colective în limitele obiective ale ştiinţei înseamnă oferta unui model integrant, operaţional de elemente utile managerilor din întreprinderile moderne mici şi mijlocii şi, deopotrivă, din companiile mari şi cele transnaţionale, în condiţiile în care este tot mai mult formalizată Noua Economie.

• Sistemele de natură ecologică şi cele sociale sunt complexe, şi în atare caracterizările sunt non-triviale. Pe un astfel de aliniament, în contemporaneitatea economic bazată pe multicunoaştere se resimte nevoia de fluiditate decizională sporită.

Referințe bibliografice 1. Gâf-Deac I,. – Note de management doxastic, Ed. FDBC, Bucureşti, 2014 2. Gâf-Deac M., – Management general pentru economia bazată pe cunoaştere, Ed. FRM,

Bucureşti, 2011 3. Leydesdorff L., – The Knowledge-based Economy: Modeled, Measured, Simulated, – Universal

Publishers, Boca Raton, Florida, 2006 4. Nicolescu O., Verboncu I., Management, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

Bucureşti, 1992


Vol. 1. No. 1, 2015

103

ELEMENTE DE STRATEGIE PENTRU VALORIFICAREA SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE ÎN ROMÂNIA

Nicolae Cicerone MARINESCU1, Ilie Ionel CIUCLEA2,

Rezumat

Aserţiunile din prezentul articol se înscriu în eforturile pe care oamenii de ştiinţă, cercetătorii şi practicienii din ţară şi de pe plan internaţional le realizează pentru dezvoltarea energetică durabilă, folosind sursele primare curate de energie regenerabilă. Economia circulară este pe cale să se insatureze în economiile dezvoltate care tind spre sustenabilitate. Pentru energia solară se întrevăd perspective de a participa la modificarea ponderii de utilizare a sa în energia totală din România. Sistemele de energie mai curată, inclusiv energiile reînoibile de tipul celei solare, participă la minimizarea impactului pe care generarea şi utilizarea energiei clasice îl are asupra mediului.Energia inteligentă susţine implicit dezvoltarea durabilă în domeniul energiei generale din colectivităţile umane. Cuvinte și expresii cheie: energie, sustenabilitate, economia circulară, energie regenerabilă, energia inteligentă.

Abstract

Assertions of this article is part of the efforts that scientists, researchers and practitioners in the country and internationally performs for sustainable energy development, using primary sources of clean energy. Circular economy is about to introduce in developed economies tend to sustainability. Solar energy is prospect of participating in change of use of its share of the total energy in Romania. Cleaner energy systems, including solar renewal energy are participate in minimizing the environment impact on the generation and use of energy. Smart energy give a classical implicit support to sustainable development in the energy field in general human communities. Keywords and phrases: energy, sustainability, circular economy, renewable energy, smart energy.

1. Introducere În Cartea Verde intitulată „Spre o strategie europeană privind siguranţa alimentării cu

energie”- COM (2000) 769, Comisia UE a evidenţiat unele aspecte legate de necesitatea promovării economisirii de energie, din rândul cărora se reţin: securitatea alimentării cu energie; se apreciază că dacă nu se iau măsuri operaţionale concrete dependenţa de importul de energie în Uniunea Europeană va atinge 70% în 2030; problemele de mediu; acestea sunt din ce în ce mai accentuate. Se constată că 94% din emisiile de gaze au loc în procesele de generare şi utilizare a energiei, ceea ce creează dificultăţi în îndeplinirea cerinţelor Protocolului de la Kyoto; recircularea deșeurilor și conversia lor în materii energetice este contributivă la formalizarea economiei circulare; UE are o influenţă limitată asupra condiţiilor de aprovizionare cu energie. Se apreciază că este esenţial să se diminueze necesarul de energie, prin promovarea economiei la consumul energetic în sectoarele clădirilor şi transporturilor.

Pentru a promova creşterea performanţei energetice a clădirilor, Parlamentul European şi Consiliul UE au adoptat în anul 2002 Directiva 2002/91/EC asupra Performanţei Energetice a Clădirilor, transpusă în România prin Legea nr. 372/2005. Utilizarea surselor de energie regenerabilă este precizată explicit în art. 10 al legii amintite, care, pentru clădirile noi, cu o suprafaţă utilă de peste 1000m2 vizează măsuri speciale, specifice.

1 Lect.univ.dr., Universitatea din Pitești, [email protected] 2 Drd, Ec., General Manager, Supercom, România, [email protected]


Vol. 1. No. 1, 2015

104

„Programul European pentru Schimbarea Climei" se referă la aspecte legate de economia de energie în sectorul clădirilor şi la măsurile posibile care transpuse în practică să conducă la utilizarea maximă a potenţialului energetic existent. Pe parcursul istoriei, oamenii au folosit căldura Soarelui pentru diferite scopuri casnice. În prezent, energia termo-solară este folosită aproape în orice climat pentru a furniza o sursă sigură şi ieftină de energie. În ultimii ani energia termo-solară este utilizată pentru crearea aburilor ce alimentează turbine generatoare de energie electrică. Cantitatea de energie solară care ajunge zilnic la nivelul Pământului este în medie de 3,4-4,4 kWh/m2.

România se află în zona B europeană din punct de vedere al însoririi (1250-1600kWh/m2), între ţări cu o industrie solară puternică dar cu o însorire considerabil mai mică (Germania, Suedia, Danemarca – 2,4-3,4kWh/m2/zi) şi ţările Europei de Sud (Portugalia, Spania, Italia, Grecia – 4,4–5,4kWh/m2/zi). Cantitatea de energie solară ce atinge la un moment dat un anumit loc de pe suprafaţa Pământului defineşte constanta solară, valoarea ei depinzând de mai mulţi factori. Dacă Soarele este la amiază şi cerul este senin, radiaţia pe o suprafaţă orizontală este de aproximativ 1000 de W/m2.

Conform cifrelor publicate de ONU, în anul 2012 producţia de energie eoliană, solară şi din alte surse curate a atras 180 de miliarde de dolari, în comparaţie cu 110 de miliarde de dolari pentru gaze naturale şi cărbune, mai mult de o treime din investiţiile în energia regenerabilă fiind îndreptate către Europa. Cel mai mare producător de pe piaţa energiei solare este Spania, cu o capacitate totală de 2.500 de megawaţi. Următoarele locuri în ierarhie le ocupă Germania cu o capacitate de 1.500 de megawaţi şi SUA a cărei capacitate ajunge la 340 de megawaţi. Producţia mondială de energie solară a crescut de două ori în 2011 faţă de anul precedent, de la 2,8 gigawaţi la 5,9 gigawaţi, potrivit Asociaţiei Europene din Industria Fotovoltaică. Spania produce în prezent aproape jumătate din instalaţiile producătoare de energie solară din întreaga lume.

În Franţa, Guvernul are în plan obţinerea a 23% din electricitate din surse regenerabile până în anul 2020.

Parlamentul Greciei a aprobat cote fixe pentru energia solară (0,40 USD/kWh pentru sistemele ce consumă mai puţin de 100 de kilowaţi).

În anul 1987 aproape 30% din casele din Pasadena - California (S.U.A.) aveau un sistem termosolar de încălzire. Încălzirea solară a apei s-a extins în S.U.A. în timpul anilor în care preţul energiei era mare (anii '70).

Datorită faptului că încălzirea apei într-o clădire poate însemna până la 40% din consumul total de energie, încălzirea solară joacă un rol important în numeroase ţări. De exemplu, aproximativ 1.6 milioane de clădiri din Tokyo-Japonia şi peste 30% dintre cele din Israel au sisteme de încălzire solară a apei.

Cea mai mare creştere a investiţiilor în surse regenerabile a fost observată în China, India şi alte state în curs de dezvoltare, care evidenţiază încercarea de a înlocui combustibilii fosili pentru a-şi asigura securitatea energetică şi a combate schimbările climatice.

Investiţiile în sectorul energiei verzi din Europa au totalizat 80 miliarde de dolari în 2011, în creştere cu 2%, în timp ce America a atras 40 de miliarde USD, în scădere cu 8%. Din total, investiţiile în ţările occidentale au scăzut cu 2%, dar s-a înregistrat o creştere de 27% în ţările în curs de dezvoltare, până la 36,6 miliarde de dolari, principalul investitor fiind China cu 15,6 miliarde USD.

Potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE) [1], ponderea surselor regenerabile în producţia totală de energie primară la nivel mondial (2010) era de 13,8%. Din totalul de 9958 Mtoe, resursele regenerabile combustibile şi deşeurile (din care, 97% biomasă) reprezentau 80% din totalul regenerabilelor.


Vol. 1. No. 1, 2015

105

Resursele hidroenergetice ating 17,5% din total. Creşterea anuală de resurse regenerabile în ultimul deceniu este de cca 2%. În context, din această creştere sursele noi solare sunt 32%, cu creşteri specifice anuale de cca 9%.

În anul 2016, pe plan european se preconizează atingerea ponderii de 16% a regenerabilelor din consumul total brut de energie primară, sarcină considerată ca fiind dificilă spre a fi transpusă în practică. Pere Mir Artigues (2009) [2] arată că în ţările UE condiţiile concrete de dezvoltare a domeniului sunt legate de problema tarifelor preferenţiale (feed-in tariffs) care trebuie să fie „frecvent promovate (premiums)”. Ţările din fruntea clasamentului celor ce acordă atenţie favorabilităţii procesului energetic solar sunt Germania, Austria, Spania, Italia, Luxemburg şi Portugalia. În rândul celor cu atitudini preferenţiabile relativ acceptabile se regăsesc Cehia, Cipru, Franţa, Grecia, Slovacia şi Slovenia. În context, România este citată în rândul ţărilor care încă menţin situaţii dezavantajoase în domeniu.

2. Situaţia potenţialului de surse de energie solară în România. Evoluţii şi tendinţe Documentul atotcuprinzător care face referire la modalităţile de promovare a

producţiei şi consumului de surse regenerabile în România (HG nr. 1535/2003) stabileşte obiectivele strategice şi cele specifice de operaţionalizare a unei viziuni în domeniu (fig.1). [1]

Fig. 1. Elemente de strategie pentru valorificarea surselor regenerabile de energie în România

Ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile în consumul naţional brut

de energie electrică are perspectiva de a ajunge la cca 33% în anii 2015–2016. Se prevede ca ponderea surselor regenerabile în consumul total de surse primare de energie în România să atingă nivelul de 11,2% în 2015.

Pe teritoriul României sunt identificate 5 zone geografice (0–IV) cu diferenţieri ale nivelului fluxului solar energetic măsurat. Se constată că peste jumătate din suprafaţa ţării are caracteristic un flux mediu de energie de 1000–1300 Kwh/m2/an. Distribuţia potenţialului energetic solar, pe zone, în România este redată în Tabelul 1.

Tabelul 1. Distribuţia potenţialului energetic solar în România

Zona Potenţial energetic solar evaluat [Kwh/m2/an] 0 >1250 I 1250 – 1150 II 1150 – 1050 III 1050 – 950 IV <950

Sursa: ICMNERG Bucureşti, (2009)


Vol. 1. No. 1, 2015

106

Din unele calcule [2] se observă că potenţialul exploatabil de producere de energie electrică prin sisteme fotovoltaice în România este de cca 1200 GWh/an, preţul achiziţionării unui modul solar pentru 1W instalat situându-se în jur de 5–6 USD. Preţul energiei electrice produsă din surse voltaice solare variază între 25–50 cenţi USD/KWh.

Potrivit ICMENERG Bucureşti, ISPH Bucureşti, ICPE Bucureşti şi ENERO Bucureşti [2], potenţialul energetic al resurselor regenerabile de energie în România, în termeni comparabili situează energia solară (termică şi fotovoltaică) pe un loc relevant în total opţiuni pentru extinderea utilizărilor în context urmărit de sustenabilitate (tabelul 2.).

Tabelul 2. Potenţialul energetic comparativ al resurselor regenerabile de energie în România

Nr. crt.

Sursa de energie regenerabilă Aplicaţii

(tipuri de energie) Echivalent economic

energetic (mii tep) Potenţial energetic

anual

1. Hidroelectrică din care <10MW Electrică 3.440

516 40.000 GWh 6.000 GWh

2. Biomasă Termică 7.597 318 GJ 3. Eoliană Electrică 1978 23.000 GWh 4. Geotermală Termică 167 7 mld GJ

5. ENERGIE SOLARĂ a) termică b) fotovoltaică

Termică Electrică

1.433 103,2

60 mld GJ 1200 GWh

Sursa: ICMNERG Bucureşti, (2009)

Pentru energia solară se întrevăd perspective de a participa la modificarea

ponderii de utilizare a sa în energia totală din România (în MWh şi tone echivalent petrol) (tabelul 3.).

Tabelul 3. Niveluri participative prognozate pentru energia solară utilizată în energia totală

din România (2010 – 2015)

Specificaţii de participare 2010 2015 Energie electrică din surse regenerabile de energie pe termen mediu şi lung

1860 MWh 11600 MWh

Ponderea surselor regenerabile de energie în consumul total de resurse primare

7,5 mii tep 17,00 mii tep

Din care: - solar – termică 7,34 mii tep 16,00 mii tep - solar – electrică 0,16 mii tep 1,00 mii tep

Sursa: prelucrarea datelor ICMNERG Bucureşti şi ISPE Bucureşti (2009) Efortul investiţional în domeniul energiei solare în România în perspectiva anilor

2015/2016 este redat sintetic în tabelul 4.

Tabelul 4. Evidenţierea comparativă a capacităţilor noi şi a efortului investiţional total şi în domeniul energiei solare în perioada 2010 – 2015

Surse regenerabile de energie Perioada: 2010 – 2015

Noi capacităţi Volum investiţii (mil. Euro)

Energie solară Termică 16,0 mii tep 93,0 Electrică 9,5 MW 48,0

Energie eoliană 280,0 MW 280,0 Energie hidro (≤MW) 120,0 MW 120,0

Biomasă Termică 3.487 mii tep 200,0 Electrică 370 MW 400,0

Energie geotermală 23,9 mii tep 12,0 TOTAL (putere instalată, exclusiv pentru producerea de energie electrică)

789,0 MW 1.153,0

Sursa: prelucrare după datele ICMNERG Bucureşti (2009)


Vol. 1. No. 1, 2015

107

Sistemele de energie mai curată, inclusiv energiile reînoibile de tipul celei solare participă la minimizarea impactului pe care generarea şi utilizarea energiei clasice îl are asupra mediului.

Energia inteligentă susţine implicit dezvoltarea durabilă în domeniul energiei generale din colectivităţile umane.

3. Avantajele și dezavantajele utilizării energiei solare Din rândul avantajelor folosirii instalaţiilor solare se enumeră: asigură un grad

ridicat de captare a energiei solare şi amortizarea investiţiei se face rapid; costurile sunt scăzute în comparaţie cu cele ale utilizării energiei convenţionale; se crează o combinaţie între sisteme, micşorându-se astfel cheltuelile de-a lungul anului.

Avantajele folosirii instalaţiilor solare se regăsesc în situaţii apreciative precum: panourile solare sunt uşor de montat; sistemele solare au un grad de poluare zero; un sistem solar are o perioadă lungă de funcţionare, de peste 20 ani; siguranţa ridicată în instalare, menţinere şi întreţinere (nu există pericol de foc, explozie); asigură apă caldă utilitară pe tot parcursul anului, iarna în combinaţie cu altă sursă de căldură, reducînd în acest fel costurile cu energia consumată cu aproximativ 65%; prelungesc indirect viaţa sistemului de încălzire existent al locuinţei; din luna aprilie până în noiembrie nu este necesară utilizarea încălzirii clasice; costurile de instalare, menţinere şi întreţinere sunt minime.

Analize semnificative în domeniu, arată că pentru energia solară se identifică unele dezavantaje în fluxul său de utilizare, din rândul cărora, în principal, se amintesc următoarele: se manifestă un grad ridicat de dependenţă a utilizării de anotimpurile anului, respectiv de anotimpul „mai luminos” (vara), de factorii atmosferici, de ciclul zi– noapte şi latitudine; majoritatea aplicaţiilor energiei solare necesită extensie tehnologică prin adiţionarea în fluxul general a dispozitivelor de stocare a energiei (baterii); câmpul de radiaţii penetrante directe determină o relativă degradare a dispozitivelor de conversie; se înregistrează costuri relativ ridicate ale dispozitivelor de conversie fotovoltaică a energiei solare.

4. Concluzii • România se situează în zona B europeană din punct de vedere al însoririi (1250-1600

wh/m2), între ţări precum Germania, Suedia, Danemarca (acestea au industrie solară puternică dar însorire considerabil mai mică) şi toate ţarile Europei de Sud, puternic însorite (Portugalia, Spania, Italia, Grecia).

• Energia solară care atinge suprafaţa terestră, într-un cadru generic, este de 6 mii de ori mai mare decât cantitatea de energie utilizată pe plan mondial timp de 10 ani. Se apreciază că sursele de energie regenerabilă, în percepţie economică, sunt suficiente pentru cel puţin în intervalul următor de 4 milioane de ani. Procesul de colectare/generare a energiei solare are un factor caracteristic de capacitate de 20%, iar atunci când are loc conversia energiei solare în energie electrică factorul în cauză are valori în intervalul 14-18%. Radiaţia termică este expresia transferului de căldură între obiecte/medii de la “cald “ la “ rece “ prin conducţie şi convecţie.

• Cel mai mare producător de pe piaţa energiei solare este Spania (cu 2500 Mw capacitate totală), urmată de Germania şi SUA. Cea mai mare creştere de investiţii în surse regenerabile este observată în China şi India. Israelul deţine locul I în lume la folosirea instalaţiilor solare pentru prepararea apei calde de consum.

• Ponderea surselor regenerabile în producţia totală de energie primară la nivel mondial este de 13,8%. Dezavantajele convenţionale pentru energia solară se regăsesc în caracterul său dispers şi în imposibilitatea de stocare a energiei, în general. Consiliul Uniunii Europene a primit


Vol. 1. No. 1, 2015

108

raportul legislativului european potrivit căruia în 2019 toate clădirile nou construite vor trebui să producă atâta energie cît consumă. În UE există peste 160 milioane de clădiri; rata de construcţie a clădirilor noi este de 1,5-2% pe an şi până în anul 2020 trebuie să se reducă, în fapt, consumul de cca. 165 milioane tone de echivalent petrol, prin dezvoltarea industriei competitive în sistemul construcţiilor, bazată pe eficientizarea efectivă. Din sistematizarea generală a datelor şi situaţiilor referitoare la clădirile din România se obţine concluzia că se inregistrează o slabă performanţă energetică.

• Se apreciază că în România necesitatea de investiţii pentru reabilitare şi modernizare termotehnică este necesară pentru 58% din blocurile existente (la cca. 2,4 milioane de apartamente). Apreciem că în România nu sunt instituite avantaje şi stimulente specifice pentru impunerea unui sistem accentuat de dezvoltare a surselor regenerabile de energie.

• Se concluzionează că în procesul de îmbunătăţire a regimului termic al clădirilor folosind energia solară se pune accent multiplu pe: a) caracteristicile constructiv-funcţionale ale clădirilor, b) tehnologiile de asigurare a regimului termic optim, convenţional favorabil şi c) introducerea energiei solare regenerabile în mulţimea de resurse primare pentru obţinerea de căldură.

Referințe bibliografice

1. Marinescu C.N., - Elemente de construcţie arhitecturală cu rol de captare sau înmagazinare a energiei solare, Asociaţia de Terotehnică şi Terotehnologie din România, Revista de Management şi Inginerie Industrială, Bucureşti, nr.58-59/2009

2. Marinescu C.N., - Celulă termosolară de tip termopan - Buletin Oficial de Proprietate Industrială, Secţiunea Invenţii, Bucureşti, decembrie 2007

3. Schittch, Ch (ed.)- In Detail, Solar Architecture: Strategies, Visions, Concepts, Birkhauser Verlag, 2003

4. * * * ,- Hotărâre din 30 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei

5. * * * , - H.G. nr. 1535/2003, Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie ‘


Vol. 1. No. 1, 2015

109

CONFERINȚE − EVENIMENTE ȘTIINȚIFICE

• The 16th International Conference of the Global Academy of Business & Economic Research, 7-8 May 2015, Sheraton LaGuardia East Hotel, New York, USA

• International Symposium on Micro and Nano Technology (ISMNT), 18-20 May 2015, University of Calgary, Calgary, Canada

• International Workshop on High Performance Data Intensive Computing (HPDIC'2015), In Conjunction with IEEE IPDPS 2015, 29th IEEE International Parallel & Distributed Processing Symposium, 25-29 May 2015, Hyderabad, India

• The 20th International Conference on Control Systems and Computer Science, 27-29 May 2015, Bucharest, Romania

• CloudTech 2015 International Conference on Cloud Computing Technology and Applications, 2-4 June 2015, Marrakesh, Morocco

• 11th Metaheuristics International Conference (MIC'2015), 7-10 June, 2015, Agadir, Morocco

• International Conference on Computational Vision & Robotics (ICCVR-2015), 8 August 2015, Bhubaneswar, Odisha, India

• International Conference on Advanced Wireless Information and Communication Technologies (AWICT2015), 20-23 September 2015, Tunisia

• International Conference on Intelligent Information Processing, Security and Advanced Communication (IPAC'2015), 23-25 November 2015, Algeria

• The 17th International Conference of the Global Academy of Business & Economic Research, 29-30 December 2015, Sheraton Diera Dubai Hotel, Dubai

• International Conference Beliefs and Behaviours in Education and Culture , 25th to 27th June 2015, Organized by: Teacher Training Department, West University of Timisoara, Romania, Website: http://www.dppd.uvt.ro/bbec/index.html

• 3rd International Conference on „Marketing and Business Development” (MBD2015), 25th to 27th June 2015, Organized by: Marketing School - Bucharest University of Economic Studies Bucharest, Romania Website: http://www.marketingevents.ro/mbd/

• 2015 International Conference on Renewable Energy and Bioenergy (ICREB 2015), 27th to 30th June 2015, Organized by: IACSIT, Bucharest, RomaniaWebsite: http://www.icreb.org/

• 2015 International Conference on Advances in Engineering Materials (ICAEM 2015), 27th to 30th June 2015, Organized by: IACSIT, Bucharest, Romania, http://www.icaem.org/

• 19th International Conference on System Theory, Control and Computing, 14th to 16th October 2015, Cheile Gradistei, Romania; Website: http://www.aie.ugal.ro/icstcc2015


Vol. 1. No. 1, 2015

110

Conferința Științifică de Cercetare-Dezvoltare cu participare internațională „Cunoaștere și dezvoltare durabilă”, Petroșani, România, 6-7 martie 2015

Universitatea din Petroșani, Școala Doctorală a Universității din Petroșani, Fundaţia

pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaştere (FDBC), Editura Free Mind Publishing, The Journal of Economics and Technologies Knowledge organizează Conferința Științifică de Cercetare-Dezvoltare cu participare internațională „Cunoaștere și dezvoltare durabilă”, Ediția I, Petroșani, România, 6-7 martie 2015 (Online: www.jetk.ro).

Fundaţia pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaştere (FDBC) (www.fdbc.ro) iniţiază, sprijină şi organizează cercetări şi experimente doctorale, informaționale, educaționale, productiv-economice, industriale şi sociale, manifestări ştiinţifice, dezbateri pe probleme majore ale societăţii, ale cercetării-dezvoltării cu participarea specialiştilor din universități, a studenților, masteranzilor, doctoranzilor, a reprezentanţilor organizaţiilor sociale şi ai asociaţiilor profesionale, precum şi a unor organisme guvernamentale naționale şi a celor internaţionale, folosind cunoașterea ca resursă fundamentală de dezvoltare.

Preliminarii contextuale: Concentrarea pe resursele de cunoaștere economică, tehnologică și managerială.

Identificarea principalelor evenimente economice și tehnologice care s-au petrecut deja într-o entitate organizată şi condusă serveşte evidenţierii efectelor previzibile ale altor evenimente evolutive pentru o perioadă de timp determinată. Lumea afacerilor, de exemplu, intră sub incidenţa sub-populării crescânde a ţărilor dezvoltate, în condiţiile în care are loc supra-popularea planetei (Peter Drucker, 1998). Este sesizat fenomenul prin care creşterea economică nu se mai poate obţine doar prin a pune mai mulţi oameni să muncească, deci prin creşterea alocării de resurse, inclusiv umane, şi nici prin sporirea continuă a cererii de consum.

În esenţă, noua creştere se poate realiza prin creşterea accentuată şi continuă a productivităţii muncii, bazată pe cunoașterea economică și tehnologică. Se apreciază că sporul de productivitate bazat pe factori fizici, materiali, respectiv tangibili, poate atinge limita auto-saturării. Depărtarea de arealul fizic al operaţionalizărilor productive (fără excluderea acestuia) este posibilă în măsura în care „o nouă substanţă” devine factor ce determină utilitate şi eficienţă în planul fizic al consumului. Această substanţă, nou intrată în inventarul operaţionalizărilor, este „informaţia”, care la rândul său compune structural şi în conţinut cunoaşterea.

Peter Drucker (1991) vorbeşte de „productivitatea muncii bazată pe cunoaştere şi pe lucrători bazaţi pe cunoaştere”. Resursele de muncă înregistrează dezechilibre crescânde şi, ca atare, avantajul competitiv pe termen lung, susţinerea financiară sau tehnologiile in sine


Vol. 1. No. 1, 2015

111

nu pot compensa efectele neconcentrării forţei de muncă, nici la nivel de ţară şi cu atât mai mult la nivel de ramură sau firmă.

Cunoaşterea ca resursă se auto-învecheşte. Ea este subiectul unor mutaţii profunde şi rapide, în cicluri tot mai scurte de viaţă. În context, productivitatea muncii crescută pe baza cunoaşterii, deci a acţiunilor economice, tehnologice şi manageriale intangibile, poate fi factor decisiv în asigurarea concretă a competitivităţii.

Cunoaşterea din interiorul firmei nu mai este suficientă. Se apreciază că, în prezent, mulţimea de informaţii şi date pe care le culege managementul unei firme se referă încă, în proporţie de cca 90%, la interiorul entităţii/ organizaţiei. Considerăm că acest dezechilibru este necesar să fie atenuat prin îndreptarea privirii, atenţiei, respectiv a eforturilor de concentrare a cunoașterii generale și, în particular a cunoașterii economice, tehnologice și manageriale şi asupra exteriorului firmei. În acest fel se explică şi se legitimează tendinţele de trecere de la „ierarhie” la „reţea”, marcând în fază intermediară fenomenul de „clusterizare”.

Aprecierile de mai sus conduc la un nou tip de atitudine economică, tehnologică și managerială, care vizează „concentrarea pe resursele de cunoaştere”, respectiv pe funcţionalitatea activelor intangibile.

Programul și Secțiunile/ Părțile Conferinței

Vineri 6 martie 2015 0ra 10.00/ Amfiteatrul A4/ Sala Senatului Partea I • Deschiderea evenimentului. Alocuțiuni oficiale. • Informare: Doctoratul la UP de la începuri până în prezent. Prespective în domeniu. Raport-Sinteză din

partea Consiliului Școlii Doctorale din Universitatea din Petroșani. • Prezentarea sintetică a autorilor și lucrărilor Conferinţei /Poster general elaborat și prezentat de

Consiliul Școlii Doctorale a UP. • Dezbatere. Tema: Doctoratul - rolul său contributiv în schimbarea inovativă a științelor, prin

cunoaștere teoretică și practică avansată, pentru instaurarea societății sustenabile. Studiu de caz /Raport al Directorului Școlii Doctorale din Universitatea din Petroșani.

• Dezbatere metodologică cu doctoranzii: Cum să realizezi în stagiul oficial de 3 ani pregătirea doctorală aprofundată, cercetarea doctorală proprie, scrierea și prezentarea publică a tezei de doctorat inovative, originală și cu expresie de interes pentru aplicare?

Partea a II-a • Lansare de carte: Management Doxastic (Autor: Prof.univ.dr.ing. Ioan Gâf-Deac) • Lansare de întâmpinare: The Journal of Economics and Technologies Knowledge (Editura Free Mind

Publisher, Fundaţia pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaştere) • Statistica, sinteza, rezultatele Conferinței. • Informare adresată MEN referitoare la rezultatele și propunerile reieșite din lucrările Conferinței. • Programul Ediției a II-a a Conferinței.


Vol. 1. No. 1, 2015

112

• Partea a III-a • Program social. Participanţi: cadre didactice universitare, doctoranzi, studenţi, oficialităţi, oameni de

ştiinţă şi cultură, oameni de afaceri din ţară şi străinătate. Sâmbătă 7 martie 2015

0ra 10.00/ Sala Sediul Școlii Doctorale a Universității din Petroșani

• Concluzii finale. Participanţi: cadre didactice universitare, conducători de doctorat, doctoranzi interesați de tutoriat și îndrumare, oficialităţi din Conducerea Universității din Petroșani, din Fundaţia pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaştere (FDBC), Editura Free Mind Publisher, The Journal of Economics and Technologies Knowledge.

• PARTICIPANŢI. Sunt invitaţi să transmită lucrări ştiinţifice (articole, comunicări) toţi cei interesaţi de cunoaşterea economică, tehnologică şi managerială din toate aliniamentele ştiinţifice, din cele mai variate domenii. Este apreciată viziunea curajoasă sistemică, inter-, pluri-, multi şi transdisciplinară asupra oricărui subiect/temă tratată. În mod cu totul semnificativ este apreciată originalitatea, inovativitatea, noutatea de ruptură, neconvenţionalitatea ideilor avansate şi a rezultatelor obţinute din cercetări teoretice, fundamentale, metodologice, experimentale şi practice cu potenţial de generalizare.

• LUCRĂRILE (ARTICOLE, COMUNICĂRI). Fiecare Doctorand al Universităţii din Petroşani are oportunitatea ştiinţifică de a elabora şi participa la această manifestare-eveniment cu cel puţin 1-2 lucrări, care este recomandabil/ preferabil să fie părţi din teza de doctorat ce urmează a fi dusă la bun sfârşit în cadrul Şcolii Doctorale. Conducătorii ştiinţifici de doctorat au o bună ocazie de a mobiliza doctoranzii pentru implicarea activă a acestora în participarea la acest eveniment folositor metodologic şi instrucţional. În egală măsură, doctoranzii din cele mai variate domenii de la toate Şcolile doctorale din România, precum şi doctoranzi din alte ţări, sunt invitaţi călduros să participe la Conferinţă.

• De asemenea, la Conferinţă sunt invitate să participe persoane din mediul universitar, academic, cadre didactice universitare, de cercetare-dezvoltare, elaboratori de strategii şi tactici economice, tehnologice, manageriale, studenţi și masteranzi, oficialităţi, oameni de ştiinţă şi cultură, oameni de afaceri, practicieni din firme, instituţii, organizaţii din România şi din străinătate.

• Lucrările (articolele, comunicările) vor avea următoarea structură: Titlu, Numele şi Prenumele autorului/autorilor, titlul profesional-ştiinţific, instituţia la care este afiliat, adresa de e-mail, Rezumat (max. 200 cuvinte), Cuvinte şi expresii cheie, Introducere, Tratarea subiectului/temei din titlu, Elemente de originalitate şi contribuţie ştiinţifică proprie, Concluzii/recomandări, Referinţe bibliografice. Lucrarea este preferabil să aibă mărimea de cel mult 10 pagini, scrisă cu font Book Antiqua, la 1,15 rânduri.

• Articolele vor fi transmise exclusiv Online la adresa: [email protected]. Pentru articolele în limba engleză autorii din România vor transmite şi varianta lucrării redactată în limba română. Termen de transmitere a lucrării/ lucrărilor: 1 martie 2015

• Articolele/comunicările care îndeplinesc nivel calitativ superior şi se dovedesc originale, inovative vor fi publicate în The Journal of Economics and Technologies Knowledge, fiind vizată tentativa de Indexare în baze de date de recunoaştere naţională şi internaţională. Totodată, în final este tipărit un volum clasificat ISBN cu o selecţie din mulţimea de lucrări prezentate.


Vol. 1. No. 1, 2015

113

Întrucât toate acțiunile științifice și editoriale sunt efectuate cu scop esențial de dinamizare și

diseminare a cunoașterii pentru dezvoltare, pentru sustenabilizarea evenimentelor și demersurilor publicistice, nu se percepe taxă de participare. În contextul Conferinţei, Tehnoredactarea adaptată, revizia ştiinţifică şi publicarea revin ca sarcină Fundaţiei pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaştere (FDBC), Editurii Free Mind Publisher, publicaţiei The Journal of Economics and Technologies Knowledge şi publicației Revista pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaștere.

În final, fiecare autor, după caz, potrivit expresiei personale de interes, în egală măsură participanţii şi toţi cei interesaţi, pot procura oficial de la organizatori, strict cu documente fiscale aferente eliberate, exemplare tipărite ale publicaţiiilor The Journal of Economics and Technologies Knowledge (ISSN 2360-5499, L-ISSN 230-5499), respectiv Revista pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaștere ( ISSN 2393–2112, ISSN-L 2393 – 2112) şi volumul cu lucrări editate sub clasificarea ISBN.

Website: www.fdbc.ro, www.upet.ro E-mail: [email protected], [email protected]

Dicționar generic Cunoaștere = knowledge; njohuri; bilik; веданне; знания; znalost; 知识; 지식; znanje; Viden;

teadmised; kaalaman; tieto; connaissance; gwybodaeth; Wissen; γνώση; ცოდნა; िव या; pengetahuan; Eolais; þekking; conoscenza; 知識; cognition; zināšanas; žinios; знаење; tudás; Мэдлэгийн; kunnskap; wiedza; conhecimento; знание; знање; znalosť; znanje; Aqoonta; conocimiento; Kunskap; pangaweruh; ความร; bilgi; знання; kiến thức ș.a.


Vol. 1. No. 1, 2015

114

NOUTĂȚI & INFORMAȚII

Conferința internațională ”Ingineria mediului și dezvoltarea durabilă”, 28-30 mai 2015, Alba Iulia, România. (International Conference ”Environmental Engineering and Sustainable Development”) Facultatea de Științe a Universității ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și Asociația Balcanică de Mediu -”Balkan Environmental Association” (B.EN.A) organizează între 28 și 30 mai 2015 conferința internațională ”Environmental Engineering and Sustainable Development”.

Website: http://www.uab.ro/

Simpozionul Național de Geomorfologie, 21-24 mai 2015, Sfântu Gheorghe (Delta Dunării). National Symposium on Geomorphology, 21-24 May 2015, Sfântu Gheorghe (Danube Delta) Asociația Geomorfologilor din România (AGR) și Grupul de Cercetări Costiere de la Facultatea de Geografie a Universității din București, împreună cu Stațiunea de Cercetări Marine și Fluviale și Primăria Sfântu Gheorghe organizează cel de-al XXXI-lea Simpozion Național de Geomorfologie. Acesta se va desfășura la Sfântu Gheorghe în perioada 21-24 mai 2015. Vineri, 22 mai 2015, și sâmbătă, 23 mai, vor avea loc lucrările propriu-zise ale simpozionului și aplicații de teren. Duminică, 24 mai 2015, se va organiza o aplicație de teren pe un traseu în Delta Dunării. Website: www.geomorfologie.ro/


Vol. 1. No. 1, 2015

115

The Scandinavian Society for Biomaterials - Design-ul Biomaterialelor Sub acest titlu se va desfășura a 8-a Conferință a Scandinavian Society for Biomaterials -între 6 și 8 Mai 2015 în Sigulda, Latvia/Lituania. (The Scandinavian Society for Biomaterials present the 8th Annual Meeting. It will be held on 6 to 8 May 2015 in Sigulda, Latvia. The conference will bring together experts, scientists and clinicians to discuss the latest progress in the field of biomaterials. The main purpose is to promote cross-fertilization of Biomaterials research in Scandinavia, Iceland and the Baltic states, extending beyond the borders to the international community. The design of biomaterials seeks the best outcome for incorporation and function of an implant in the body. This task requires suitable analytical/testing methods, materials production, biological testing and translation for clinical use. Researchers and clinicians will join the discussion on the following topics: materials characteristics- composition, porosity, crystallinity- ; surface characteristics-topography, charge, chemistry-; drug delivery; interaction with cells, bacteria or proteins; generation of tissue, organs or blood vessels; different processing and test methods. Researchers typically include some element of design in their biomaterials research to achieve a better understanding. For the first time conference will be held in Latvia.) Website: http://www.scsb.eu/

Cea de a VII-a Ediție a Conferinței Internaționale RCEPB 2015, 28-29 Mai 2015. (VIIth International Conference – 28 May 2015 and The XXth Conference of the Faculty of Building Services Engineering – 29 May 2015). (RCEPB 2015 -A VII-a Conferință Națională Performanța Energetică a Clădirilor și Instalațiilor Aferente), București, Biblioteca Națională a României. Asociația Inginerilor de Instalații din România (AIIR), Facultatea de Inginerie a Instalațiilor (FII-UTCB), Ordinul Auditorilor Energetici din România (OAER).

- 5-6 June 2014, Bucharest, Faculty for Building Services Engineers, "Active Smart Buildings: A New Challenge for Energy Auditors"; - 29-30 May 2013, Bucharest, National Library, "European Trends in Building Stock Refurbishment: Gaps and Solutions"; - 24-25 May 2012, Bucharest, National Library, "European Solutions and Policies for Sustainable Urban Development: Theory and Practice";


Vol. 1. No. 1, 2015

116

- 26-27 May 2011, Bucharest, Hotel Intercontinental, "Energy Auditors, sustainable urban regeneration and zero energy buildings"; - 27 May 2010, Bucharest, Hotel Intercontinental, "Energy Auditors, the greenhouse effect and green buildings"; - 28 May 2009, Bucharest, Hilton Hotel, "Energy Auditors, Professional service of energy efficiency in buildings". Website: www.rcepb.ro; www.aiiro.ro; www.instalatii.utcb.ro E-mail: [email protected]; [email protected]

Asociația Inginerilor de Înstalații din România –AIIR, este o organizatie profesională, autonomă, fără scop patrimonial, neguvernamentală, cu personalitate juridică. Ea reprezintă interesele inginerilor din domeniul instalațiilor sanitare, încălzire, ventilare, climatizare, frig, electrice și gaze, care activează în învățământ, cercetare, proiectare, execuție și exploatare. Sediul A.I.I.R. este la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti - Facultatea de Instalaţii, B-dul Pache Protopopescu nr. 66, sectorul 2, Bucureşti. Scopul constituirii A.I.I.R. este de a crea cadrul organizatoric în vederea promovării măsurilor, conceptelor şi acţiunilor care să conducă la susţinerea intereselor profesionale precum şi la creşterea şi perfecţionarea activităţii inginerilor de instalaţii din învăţământ, cercetare, proiectare, executare şi exploatare pentru realizarea unor instalaţii eficiente. Calendarul evenimentelor AIIR 2015: • Curs de pregătire a specialiștilor în vederea autorizării in domeniul gazelor naturale; • Curs de pregătire a specialiștilor în vederea atestării ca auditor energetic; • Curs de formare continuă a auditorilor energetici; • Curs de pregătire a verificatorilor de proiecte, specializarea IT; • Curs de pregătire a verificatorilor de proiecte, specializarea IS; • Curs tehnico-legislativ "Utilizarea corectă a panourilor termosolare"; • Curs inspecția energetică a instalațiilor de ventilare și climatizare; • Curs inspecția energetică a instalațiilor de încălzire. Website: http://www.aiiro.ro/despre-noi/prezentarea-asociatiei/2/

Academia Oamenilor de Știinţă din România Academia Oamenilor de Știinţă din România este continuatorul și unicul legatar al Academiei de Științe din România (1936-1948) și al Asociaţiei Oamenilor de Știinţă din România înfiinţată prin HCM nr. 1012/30 mai 1956, care în 1996 și-a schimbat titulatura în Academia Oamenilor de Știinţă din România. În anul 2007 a fost adoptată Legea nr. 31-15 ianuarie 2007 privind reorganizarea și funcționarea AOSR. Printre membrii de onoare ai ASR s-au numărat următorii laureaţi ai premiului Nobel (conform Buletinului nr 11.1943 al ASR): Louis de Broglie, Jean Perrin (fizicieni francezi), Max Born, Werner-Karl Heisenberg (fizicieni


Vol. 1. No. 1, 2015

117

germani), Paul Sabatier (chimist francez), Friedrich Bergius (chimist german), Paul Karrer (chimist elvețian), George Emil Palade (medic român).

Website: www.aos.ro E-mail: [email protected]

PERGAM – Societatea Autorilor și Editorilor Români de Opere Științifice. Legea română a drepturilor de autor și a drepturilor conexe reglementează dreptul la remunerație a autorilor și pentru acele cazuri în care autorii nu au controlul utilizării operei lor. Este nevoie de un grup de inițiativă care săprevină prejudicierea autorilor sau a titularilor de drepturi din domeniul operelor științifice scrise. Pentru aceasta există PERGAM, organism de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale de autor.

E-mail: [email protected] Website: http://www.pergam.ro/

Europa 2020 Europa 2020 reprezintă strategia UE de creştere economică pentru următorii zece ani. Într-o lume aflată în permanentă schimbare, UE doreşte să devină o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Aceste trei priorităţi se sprijină reciproc şi sunt în măsură să ajute UE şi statele membre să obţină un nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială. În practică, Uniunea a stabilit cinci obiective majore – privind ocuparea forţei de muncă, inovarea, educaţia, incluziunea socială şi mediul/ energia - care urmează să fie îndeplinite până în 2020. Statele membre au adoptat propriile lor obiective naţionale în aceste domenii. Diverse acţiuni la nivel european şi naţional vin în sprijinul Strategiei. Creşterea inteligentă presupune îmbunătăţirea prestaţiei UE în următoarele domenii: educaţie (încurajarea procesului de învăţare şi de îmbunătăţire a competenţelor), cercetare şi inovare (crearea de noi produse şi servicii care să genereze creştere economică şi noi locuri de muncă şi să ne ajute să facem faţă provocărilor de ordin social), societatea digitală (utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor). Obiectivele UE pentru o creştere inteligentă: 1. un nivel al investiţiilor publice şi private în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul UE; condiţii mai bune pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, 2. o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani, până în 2020 (prin crearea de condiţii favorabile inserţiei profesionale, în special pentru femei, tineri, persoane în vârstă sau necalificate şi imigranţi legali), 3. rezultate mai bune pe plan educaţional, în special reducerea abandonului şcolar la mai puţin de 10% creşterea până la cel puţin 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare sau echivalente în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani. Cum intenţionează UE să stimuleze creşterea inteligentă? Cu ajutorul a 3 iniţiative majore: 1. O agendă digitală pentru Europa, prin care îşi propune: să creeze o piaţă digitală unică, bazată pe internet rapid şi ultrarapid şi pe aplicaţii interoperabile: până în 2020: acces universal la internet mult mai rapid (cel puţin 30Mbps), până în 2020: o viteză a internetului de peste 100 Mbps în peste 50% din locuinţele din Europa; O Uniune a inovării, prin care îşi propune: să reorienteze politica în materie de cercetare, dezvoltare şi inovare către domenii care prezintă provocări majore pentru societate (schimbări climatice, utilizarea eficientă a energiei şi a resurselor, schimbări demografice,


Vol. 1. No. 1, 2015

118

sănătatea populaţiei etc.), să consolideze toate verigile din lanţul inovării, de la cercetarea fundamentală la comercializare; Tineretul în mişcare, prin care îşi propune: să-i ajute pe studenţi şi pe stagiari să studieze în străinătate, să-i pregătească mai bine pe tineri pentru piaţa muncii, să îmbunătăţească performanţele universităţilor europene şi să le facă mai atractive pe plan internaţional, să amelioreze toate aspectele legate de educaţie şi formare (excelenţă academică, egalitate de şanse etc.). Iniţiativele majore ale Strategiei Europa 2020: Creşterea economică mai moderată a Europei în raport cu principalii săi concurenţi se explică în mare parte prin existenţa unor diferenţe în materie de productivitate cauzate parţial de: nivelul mai redus al investiţiilor în cercetare, dezvoltare şi inovare; utilizarea insuficientă a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor; accesul dificil la inovare în anumite sectoare ale societăţii.

CURSUL VIEŢII ŞI NEVOIA DE RENAŞTERE A ŞTIINŢELOR: NOUL MANAGEMENT DOXASTIC. (Proiect lansat exploratoriu de către Fundaţia pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaştere București, România) (Ioan GÂF-DEAC)1 Co-participanţi: • The Romanian Association for the Club of Rome (intenție de invitație) • The Romanian Academy (intenție de invitație)

• The National Bank of Romania (intenție de invitație) • Romanian Institute of Ortodox Theology and Spirituality of New York • Gracious Light- Review of Romanian Spirituality and Culture, New York • Victoria University of Melbourne, Australia (intenție de invitație) • Commercial Academy of Satu Mare, Romania (intenție de invitație) Proiect Director onorific; Preşedinte al Romanian Association for the Club of Rome (intenție de invitație) Proiect Co-Director onorific: (intenție de invitație) Director/ Director: Prof.univ.dr. Ioan Gâf-Deac, Bucureşti și (intenție de invitație) Proiect co-director /Project Co-Director: Prof.univ.dr. Nicolae Bulz, București/ Melbourne Proiect co-director /Project Co-Director: Prof.univ.dr. Theodor Damian, New York Proiect co-director /Project Co-Director: Prof.univ.dr. Marin Andreica, Bucureşti Proiect co-director /Project Co-Director: (intenție de invitație) (intenție de invitație)

2. Rezumat Obiectivul general al proiectului "Cursul Vieţii şi Nevoia de Renaştere a Ştiinţelor: Noul Management

Doxastic." este ca la finalul muncii de gândire inovativă şi cercetare să se obţină o nouă proiecţie pentru dimensiunea cognitivă a organizării şi conducerii generale, globale a colectivităţilor, organizaţiilor, acţiunilor şi activităţilor, a lumii interioare şi exterioare omului.Constatăm că, în contemporaneitate, în planul perceptiv uman se manifestă preocuparea pentru cunoaştere generală pe orizonturi tot mai adânci, spre a dovedi convingerea în organizare şi conducere.

3. Întrebări cheie / Key Questions • Care sunt căile prin care în realitatea înconjurătoare să se avanseze cu maximim de cheltuieli

manageriale virtualizate cu ajutorul comportamentului procesual doxastic (nul ca reflexie în cheltuielile materiale convenţionale), spre a obţine maximum de organizare şi conducere convenţional ţintite, întrezărite/impuse prin programare şi planificare?

• Se pot formaliza, pe baza unei asemenea intruziuni în operaţionalitatea managerială concretă, certe asimetrii ale incertitudinii, sesizate în mecanismul complex de organizare şi conducere, folosind doxastica drept ingredient osmotic în comportamentul procesual?

1 Profesor universitar, Dr., FDBC București, [email protected]


Vol. 1. No. 1, 2015

119

• Care sunt procedurile de catalizare a integrării organizării şi conducerii, care să se bazeze pe crearea de structuri de vecinătate ce pot ocaziona generarea arealelor pentru procesarea creşterii încrederii decizionale?

• Sunt posibile intruziuni în operaţionalitatea managerială concretă revenite din certa asimetrie a incertitudinii, sesizată în mecanismul complex de organizare şi conducere, folosind doxastica drept ingredient osmotic în comportamentul procesual?

4. Aliniamente de investigare: • Concepţia folosirii structurilor ne-standardizate pentru oprtunităţile ce vizează procesarea creşterii

încrederii în organizare şi conducere. • Extinderile procesuale decizionale în vecinătatea modelului decizional pentru a obţine noi reacţii de încredere,

contributive, printr-un model doxastic, care să fie nerestrictiv la îndemâna managerilor, fără limitări prin tipizări sau standardizări.

• Practica managerială doxastică fundamental identificată pe interfaţa lumii modelate cu cea idealizată. • Preocupări pentru oprirea regresului de încredere şi inducerea de coerenţă în deciziile manageriale. • Orice evoluţie procesuală caracterizată de un argument evolutiv este însoţită de un argument al meta-regresiei.

Acesta din urmă este simetric argumentului de regres ordinar a încrederii şi coerenţei decizionale în organizare şi conducere. • Sfârşitul regresului în conţinutul deciziei poate înfăţişa, etapizat, scepticismul decidentului, respectiv

fundamentalismul neîncrederii în justificare. Într-o astfel de viziune este de aşteptat să se manifeste meta-fundamentalismul, însoţitor algoritmic, etapizat, al meta-scepticismului, ambele articulate originar cu meta-regresul.

5. Motivaţiile aserţionale ale proiectului: • În perioadele imediat următoare (de-a lungul secolului XXI) teoriile învăţării ar putea suferi modificări în

privinţa tehnicilor operaţionale, din cauza telecomunicării fără frontiere oferită de tehnologiile informaţionale. În cadrul generic al învăţării esenţiale, pentru management este posibil să fie menţinute elemente epistemologice tradiţionale în care obiectivismul, pragmatismul şi interpretativismul rămân legate de sursele valide de cunoaştere şi de conţinutul cunoştinţelor.

• Haosul este o formă criptată a ordinii. Desluşirile din ştiinţe nu produc limpeziri în haos; dimpotrivă, se lărgeşte arealul ne-atotcuprinderii. Haosul este o ştiinţă care recunoaşte existenţa şi manifestarea conexiunilor fiecăruia cu fiecare. De aceea, în management învăţarea poate fi apropiată axiomatic de decizie. Reţinerea unei “cunoştinţe” este o decizie.

• Este în curs perioada/ vremea în care tehnologiile se aşează/sunt aşezate în mod stratificat deasupra culturii. Între om şi instrumentele culturale simbioza este în erodare, iar bazele creaţiei culturale devin tot mai ascunse. De aceea, este timpul metafizicii: dincolo de ziduri, peste înălţimi, în spatele resurselor creşte cultura metafizică.

• Datorită tehnologiilor vorbim şi/sau scriem mai puţin, căutăm mai puţin, comunicăm şi/sau memorăm mai puţin direct.

• Trăim emoţional (sufleteşte) mai puţin; oralitatea digitalizată este atotcurpinzătoare. • Este pe cale să se ivească un nou model de viaţă (second life şi al doilea om). Non-evenimentele sunt mai

numeroase decât evenimentele. • Opinia ca termen nu exprimă claritatea totală, ideală, perfectă. Adevărul opiniei manageriale nu este similar cu

adevărul fundamental al conţinutului său. În acest fel, incipient, apare logica opiniei, deci exprimarea doxastică a ceea ce se crede.

• Prin doxologia managerială este simţită/presimţită puterea şi atot-reprezentativitatea unei structure manageriale funcţionale în actul complex de organizare şi conducere.

• Managementul nu este şi nu trebuie să fie montat peste realitate, respectiv să fie “dominatorul”, “conducătorul” sau “dominanţa” asupra proceselor, fenomenelor, obiectelor. El este şi trebuie să rămână instrument din ce în ce mai liber, flexibil, adaptabil şi catalizator pentru ducerea pe anumite aliniamente a proceselor, fenomenelor, obiectelor spre a atinge anumite stări ale acestora din care să extragem (să delimităm) rezultate.

• În contemporaneitate, pe măsura imersiunii în societatea bazată pe cunoaştere, modelele decizionale de bază îşi dovedesc limitele.

• Extensia procesării decizionale pe arealele doxastice, propusă prin proiectul de faţă, urmare a recunoaşterii în plan ne-metafizic a modelelor doxastice manageriale, soluţionează nevoia de deschidere procedurală, de atac a unor nişe conceptuale, ori de străpungeri procesuale în managementul general modern.

• Viziunea tradiţională asupra managementului este pe cale a fi eludată, erodată. Nu atât organizarea şi conducerea, cât drumul către organizare şi conducere este reţinut în mod esenţial de atenţia

managerilor. Această nouă atitudine oferă premise pentru preocupări metafizice manageriale interesate /angajate.


Vol. 1. No. 1, 2015

120

5. Operaționalizări

Evenimente / Events (Tablou orientativ- colecţie- inventar de mijloace, formule, variante, scenarii, alternative de lucru. Mulţime de

elemente care să fie aşezate într-un Plan operaţional convenit pentru transpunerea în practică a Proiectului şi cuantificarea rezultatelor)

(Planul Evenimentelor se stabileşte şi este asumat consensual) ([email protected]):

• Cercetare /scriere individuală/ colaborativă de eseuri, note de întâmpinare, note analitice, note de sinteză, aserţiuni matriciale, comunicări individuale/de grup, intervenţii, semnale, aserţiuni, rapoarte/ co-rapoarte, preliminarii, studii şi investigaţii interdisciplinare, transdisciplinare, multidisciplinare, expresii comparative ş.a

• Discuţii şi comunicare directă, indirectă, mediată, online, offline, telecomunicare în timp real, workshopuri, seminare, conferinţe ş.a

• Participanţi din România şi de pe plan internaţional, global. • Diseminarea şi valorificarea rezultatelor. • Vizibilitatea şi valoarea adăugată a Proiectului în peisajul gândirii contemporane. • Stabilirea datei de start şi a duratei Proiectului. • Alte aliniamente de formalizare şi operaţionalizare logistică şi de suport financiar al Proiectului.

Suport logistic şi financiar: (Se fundamentează, se stabileşte şi este asumat consensual).

Valorificare/Diseminare rezultate: În principal, benficiarul este The Romanian Association for the Club of Rome (intenție de invitație), respectiv ,în mod complementar FDBC şi co-participanţii.

FDBC- Fundația pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaștere

Documents

Revista pentru Dezvoltare Bazata pe Cunoastere