2 EXCELENŢA - inuarie 2010

3EXCELENŢA - ianuarie 2010

c u p r i n s

CONSILIUL EDITORIALCONSILIUL EDITORIAL

PREŞEDINTE:Florian ColceagFlorian Colceag, expert

internaţional în gi�ededuca�on

VICEPREŞEDINTE:Monica GheorghiuMonica Gheorghiu, MBA

Director General: KristofKristofLajosLajos

Redactor Şef: Mihai NaeMihai NaeRedactor Şef-Adj: AlexandruAlexandruNaeNae

Departamentul CercetareDepartamentul CercetareGi�ed Educa!onGi�ed Educa!on

Şef Departament: AdinaAdinaTulbureTulbure

Marilena LeurzeanuMarilena LeurzeanuMariana StrăuţMariana Străuţ

DTP :DTP : Mihai NAEMihai NAEAlexandru NAEAlexandru NAE

CASETA REDACŢIEICASETA REDACŢIEI

ISSN 1844 - 7783

11.. Educaţia timpurieEducaţia timpurie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4422.. Niciun copil lăsat să se plictiseascăNiciun copil lăsat să se plictisească. . .5533.. „Oamenii iartă totul, mai puţin geniali-tatea.”. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7744.. Proiectul Să scriem o carteSă scriem o carte!. . . . . . . . . . .10105.5. Educaţia prin toleranţă . . . . . . . . . . . . . . 151566.. Gifted Education, învăţământul normal.1717

77 ..Prea mulţi se pierd, prea puţini nemerită…. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18188.8. Legislaţia privind dreptul copiilor laeducaţie, din punctul de vedere al edu-caţiei privind excepţionalitatea . . . . . . .. . 1919

4 EXCELENŢA - inuarie 2010

Una dintre cele mai puter-nice tendinţe mondiale amomentului în educaţie

este educaţia timpurie a copi-ilor. Aceasta se adreseazăunor vârste din ce în ce maimici, ca urmare a unor studiişocante de neurologie aplicateasupra dezvoltării copiilor.S-a constatat astfel că în primulan de viaţă copiii pierd până la 50%dinneuroniicucaresenasc,dincauzăcăaceştianusuntutilizaţiîncontactulcuadulţii.Potenţialul iniţialalcopiiloreste multi-direcţinat însă mediul so-cial în care se dezvoltă încurajeazădoaranumitecomponentealeacestuipotenţial. Acolo unde este încurajatcopilul dezvoltă reţele neuronale şiimplicit anumite abilităţi speciaicevârsteişiaşteptatedecătreadulţiidinpreajmă. În mod paradoxal volumulcerebral al adultului depinde demulţimeaconexiunilorneuronaledin-tre neuronii rămaşi mai mult decît denumărulneuronilorrămaşiactivişiviidupă distrugerea celor neutilizaţi.Principiuldebazăînacestcazeste“useit or loose it”, adică foloseşte-i saupierde-i. În perioada iniţială a vieţii,pana la un an, copii absorb matriceaculturală cu toate obiceiurile, modal-ităţile de exprimare, structuri şi ier-arhii, etc. Copiii fac aceasta înainte deformarea primelor mecanisme activedegândirelogicăcândîntreabădece-uri nenumărate, ceea ce-i fac să con-sidere obiceiurile culturale caaxiomele de bază ale gîndirii şi com-portamentului uman şi automat săurmezeacestereguli fărăsăle judece.Paradoxul zilelor noastre este căpotenţialele copiilor nu se regăsesc înacţiunile adulţilor din cauza procesu-lui permanent de degradare neu-ronală. Copilul de doi ani poate încondiţiileîncurajăriipotenţialelornat-urale să scrie şi să citească, să vor-bească o limbă străină, să cânte la uninstrument muzical, să citească per-fect o hartă, etc. Deasemenea copilulde doi ani poate doar să vorbească,diferenţele de performanţe da-torându-se nu numai bagajului ge-netic ci şi modului în care au fostîncurajate sau descurajatepotenţialele copiilor. Copiii pot ai cuuşurinţă descurajaţi de la vârste mici,dacă sunt ignoraţi, dacă sunt admon-estaţi fără motiv, dacă sunt trataţi desus, dar şi încurajaţi dacă sunt apreci-

aţi când reuşesc ceva neaşteptat deprofund,bun, frumos,adevarat,dreptşi când în urma realizării perfor-manţeirespectivesediscutăcucopilulşi se aprofundează subiectul. Copiiimici au deschideri ce se manifestăprin domenii sau câmpuri de interes,au întrebări şi doresc conairmări lapropriilepercepţiisaudeducţii.Atuncicând aceasta se petrece în familie,grupdecopiidinunitateadeeducare,sauintreei,copiiiauoevoluţieextremde rapidă în nivelul de performanţă,deoarece nu mai pierd neuroni ci îivaloriaică prin reţele neuronale în-tărite de practica zilnică. În cazul încare însăcopiiisuntexpuşilaabuzuriemoţionale, la lipsa de interes a celordin jur, sau la lipsa de informaţii pedomeniullordeinteres,acesteabilităţinu mai apar, ci se distrug odată cupotenţialulapariţieilorulterioare.Dinaceastăcauzăratadecreştereacoeai-cientuluiintelectualacopiilorestedince în ce mai mică după intrarea aces-toraînşcoalăşila10anicopiiiau95%din inteligenţa lor ainală formată. Înmod normal inteligenţa creşte pe totparcursul vieţii dacă nu este frânatăprinmecanismeintenţionatsaunein-tenţionat activate. Copilul de trei aniare proailul psihologic al unui geniu:curiozitate,libertatedegândire,bucu-ria descoperirii noului, capacităţianalitice.Gândirelateralăcuputeredeasociere, creativitate, etc. Doar 2 la unmilion rămân geniali la vârsta adultădin cauza mecanismelor sociale im-placabile care descurajează dez-voltarea abilităţilor naturale alecopiilor şi doar 2% păstreazăpotenţialul motivaţional de a luptapentru propria lor dezvoltare men-tală, emoţională sau aizică. Acum estevremea să ne întoarcem la educaţiatimpurie. După cum vedem aici con-tează nu atât organizarea acesteiformedeeducaţiecâtpregătireaedu-catorilor, învăţătorilor, profesorilor şipărinţilorcareauimpactdirectasupracopiilor. Acelaşi sistem de organi-zare poate creşte genii saumediocri dacă nu chiar copiii cuhandicap mental, depinde depregătirea celor care lucrează cucopiii, de gradul lor de respons-abilitate şi de modul în care seasociază acestea cu calitatea actu-lui educativ realectată însalarizare. Este drept că existămecanisme de recuperareparţială a unor potenţiale în cazul

în care subiecţii sunt expuşivreme îndelungată unor stresurirepetate până la epuizare. Dacăacceptăm acest mod de lucrubazat pe managementul stresuluinu obţinem valoriaicarea bagaju-lui potenţial de dezvoltare a abil-ităţilor copiilor ci doar nişteoameni nefericiţi, mutilaţi psihicşi emoţional, care te înjură pestradă, iţi brutalizează familia,consumă alcool şi devin violenţila meciuri, dar care au o abilitateîn ceva, dezvoltată prin repetiţiestresantă pe un fond de dezechili-bru al personalităţii. Aceiaşi oa-meni în alte condiţii de creşterear ai putut ai nişte genii. Priviţi vărog în jurul dumneavoastră şiapreciaţi câţi oameni şi-au atinsnivelul de potenţial biologic, câţioameni au cunoştinţă despre ceînseamnă libertatea gândirii şiliberul arbitru sau câţi sunt doaro masă de manevră nefericită,auto-suaicientă, agresivă, irespon-sabilă, etc. Aceste comporta-mente le-au învăţat în primul ande viaţă din mediul familial, le-auîntărit mai târziu în mediul lor so-cial, le-au validat deainitiv înşcoală. Dacă vrem să schimbămaceastă realitate trebuie să in-cepem programele de învăţaretimpurie. Dar cu dascăli ex-cepţional pregătiţi. Altfel esteruleta rusească şi vom continuasă avem excroci şi sainţi, genii şiidioţi, absolut toate extemele dez-voltate întâmplător şi formând caşi până acum o societate etero-genă, ineaicientă, criticistă, nesat-isfăcută, neîmplinită,contradictorie şi insensibilă.

Educaţia timpurie

Dr. Florian ColceagPreşedinte IRSCA GIFTED EDUCATION

Preşedinte EDUGATE

5EXCELENŢA - ianuarie 2010

Niciun copil lăsat să seplictisească

Într-o zi întunecată denoiembrie, Michael, un elevde clasa a II-a din Torring-ton, Conn., a intrat în salaţinând o înregistrare a pieseilui Tchaikovsky „SuitaSpărgătorul de nuci”, atentînvelită în plastic. El a expli-cat profesoarei sale cădoreşte să asculte şi eaaceastă muzică specială pen-tru că are câteva întrebăripentru ea, cum ar fi dacăTchaikovsky a scris părţilevesele ale compoziţiei atuncicând era vesel şi cele tristecând era trist, sau invers, ascris compoziţiile veselecând era trist pentru airidica moralul?Atunci profesoara l-a in-drumat sa consulte special-istul în enrichment dinşcoală pentru a-l ajuta.Meseria acesteia este de a seocupa de oportunităţile dedezvoltare a talentului cutoţi elevii. Pe lângă faptul căadresa întrebări creative,profunde, Michael citea cumulţi ani deasupra niveluluisău, era avansat în matemat-ică şi excela în muzică. Pânăla finele anului, el a realizato carte „vorbitoare” însoţităde o casetă audio, rezumândcercetarea sa peTchaikovsky.Progresul academic al luiMichael a fost rezultatuleforturilor şcolii sale de aîntâmpina nevoile copiilorgifted, oferindu-le oportu-nităţi şi provocări, incluzândo analiză a intereselor şistilurilor de învăţare, in-strucţiuni diferenţiate şi

conţinut alert în grupuriavansate de instruire înmatematică şi lectură cu alţielevi de clasa a II-a din patruclase diferite.A fost de asemenea im-plicat în grupuri de enrich-ment, în care lucra cu elevide vârste diferite care îm-părtăşau aceleaşi interese,grupuri ce fac parte dinSchoolwide EnrichmentModel dezvoltat de Universi-tatea din Connecticut, folositîn mare măsură în struc-turile educaţionale dinStatele Unite şi din alte ţări.Sunt însă studenţi carenu se pot bucura de aceleaşioportunităţi ca şi Michaelpentru că sunt puţine statecare au creat şcoli separatepentru elevii talentaţi înmatematică şi ştiintă cum arfi şcoala din North Carolinapentru ştiinţa şi matematică.Câteva regiuni mari au fon-dat şcoli magnet pentru aservi necesităţilor elevilortalentaţi. În St. Paul, Minn.,sunt disponibile o serie deastfel de şcoli pentru stu-denţii gifted, printre care şişcoli cu program permanentpentru elevii supradotaţi şitalentaţi cu accent pe aptitu-dini de gândire critică şi cre-ativă. Au fost dezvoltate şiprograme de mentorat, deweek-end, activiăţi after-school, şi sesiuni de vară.Experienţe recente sug-erează ferm că acest gen deatenţie a scăzut în anii ce auurmat implementarii pro-gramului „Nici un copil lăsatin urmă”. Într-un studiu re-

cent efectuat înurma a 92 de zile de obser-vare a tuturor domeniilor deactivitate, elevii gifted au ex-perimentat numai o difer-enţiere minimală deinstruire sau curriculara.În ultima decadă, au fostimplementate multe acţiunipromiţătoare pentru aprovoca elevii gifted cupotenţial înalt . Joseph Ren-zulli, directorul CentruluiNational de Cercetare alcelor supradotaţi şi talen-taţi, recomandă dezvoltareaunui grup de servicii pentrua provoca diversele modal-ităţi de învăţare şi nevoileafective ale tutoror stu-denţilor din toate nivelele.Acest grup furnizează ogamă largă de servicii, uneleieftine, altele care implicaucosturi şi fonduri consider-abile, de la enrichment gen-eral pentru toţi elevii, laproceduri de curriculumdiferenţiat incluzând şi en-richment şi accelerare pen-tru cei care au un ritm deînvăţare alert, clase deavansaţi, oportunităţi indi-vidualizate de cercetarepentru elevii gifted şi con-siliere şi alte servicii pentrua întampina nevoile afective.Există două aspecte înceea ce priveşte dezvoltareaunui astfel de program.Primul este de factură orga-nizaţională, şi are în vedereunde şi când li se vor oferiaceste servicii elevilor pen-tru a preîntâmpina nevoilelor avansate de învăţare.Al doi-lea aspect are în

Cum să provoci copii supradotaţi şitalentaţi cu oportuniotăţi continue deînvăţare ?

De Sally M. Reis

vedere curriculum-ul şioportunităţile de învăţare,deoarece trebuie luate de-cizii în legatură cu ceea cetrebuie predat şi de ce. Vor fidisponibile oportunităţi deaccelerare? Va fi extins cur-riculum cu programe de en-richment sau va fi condensatşi înlocuit cu un conţinutavansat ales de profesori?Vor avea elevii oportunitateasă îşi urmărească intereselefolosind studiul independ-ent?Cercetările făcute deMarcia Gentry de la Univeri-tatea Purdue şi James Kulikde la Universitatea dinMichigan au demonstat căformarea de grupuri cu in-struire diferenţiată şiconţinut de învăţare dife-renţiat aduce beneficiielevilor supradotaţi şi ajutăla provocarea altor elevi de-alungul tuturor ariilor de in-teres.Sunt folosite în şcoli şimulte forme de accelerare aînvăţării, printre care ceamai comună formă, a săripeste ani, dar şi intrarea lagrădiniţă şi în clasa I lavârste mici, accelerarea lanivel de conţinut şi com-pactarea curriculum-ului.Ultima inovaţie pentrua-i provoca pe elevii talentaţila clasa şi în programelegifted este sistemul de în-văţare Renzulli (www.ren-

z u l l i l e a r n -i n g . c o m )c a r edurează 30de minuteşi oferă o di-agnoză com-p u t e r i z a t ăşi apoi

creează un profil individualal fiecărui elev, şi îl în-cadrează în funcţi de intere-sele acestuia într-unprogram de enrichment din16.000 de activităţi, materi-ale şi resurse, conţinuturi şicompetiţii, studii individualeşi oportunităţi de cercetareiar munca elevilor poate fisalvată într-un portofoliuelectronic.La Universitatea JohnsHopkins şi UniversitateaNorthwestern există un pro-gram naţional numit „ Încăutare de talente” în cadrulCentrului pentru tinere tal-ente care recrutează şi oferătestări şi un program deoportunităţi pentru eleviitalentaţi. Aceşti elevi în gen-eral au obţinut rezultatefoarte bune la testele stan-

dardizate şi sunt recoman-daţi de profesori sau con-silieri să participe laprograme de vară, accelerareşi cursuri universitare. Oserie de programe de varăcum ar fi Mentor Connecti-cut, The Pennsylvania Gover-nor’s Schools of Excellence,oferă o serie de activităţipentru copiii supradotaţipentru a satisface nece-sităţile educaţionale aleelevilor talentaţi, cum ar ficele pe ştiinţa şi tehnologiede la Universitatea CarnegieMellon. Site-ul AsociaţieiNaţionale pentru CopiiSupradotaţi oferă o listă aprogramelor de vară pentruelevii talentaţi precum şi olistă cu recomandări pentrupărinţi.

6 EXCELENŢA - inuarie 2010

Ultima inovaţie pentru a-i provoca pe elevii talentaţi la clasa şi în programelegifted este sistemul de învăţare Renzulli (www.renzullilearning.com) care durează30 de minute şi oferă o diagnoză computerizată şi apoi creează un proJil individ-ual al Jiecărui elev, şi îl încadrează în funcţi de interesele acestuia într-un programde enrichment din 16.000 de activităţi, materiale şi resurse, conţinuturi şi com-petiţii, studii individuale şi oportunităţi de cercetare iar munca elevilor poate Jisalvată într-un portofoliu electronic.

7EXCELENŢA - ianuarie 2010

„Oamenii iartă totul, mai puţin genialitatea.”

Metodologia încearcă sărăspună celei mai importanteprobleme dintre toate în ceea cepriveşte educaţia: ce este defăcut dacă cineva doreşte să îşiexprime propriile cunoştinţeprin anumite subiecte? Între-barea este de o importanţăenormă, iar o singură persoanănu o poate acoperi. Oricum aşacum de-a lungul anilor este re-zolvat, pe parcursul dezvoltăriicognitive a omenirii, accentulcade pe aspectele mediocre aleinteligenţei noastre ca specie. In-divizii, destul de ghinionişti pen-tru a se ai născut cu defectegenetice implicite, sunt deseorigânditi ca atare şi luaţi în con-siderare când se ţine seama denumeroase abordări metodolog-ice. O minoritate este dispusă sărecunoscă cealaltă „extremă” ainteligenţei: supradotaţii. Deşioricine poate observa modalităţidiferite de hrănire a talentuluide-a lungul istorii umanităţii,cum ar ai „sesiunile” peripateticeîn Grecia antică unde ailosoaiifaimoşi ca Socrate sau Platon seangajau în discutii cu acele minţiluminate; sau în China anticăunde supradotaţii erau re-cunoscuţi ca deţinătorii unuipotenţial imens, nu este tocmaio enigmă să înţelegi că cele maimulte aiinţe umane de pe aceastăplanetă se aala în spectrul „medi-ocrităţii’. Aceasta nu reprezintăo scurgere în nici un caz, în situ-aţia în care unii oameni trebuie

să aie muncitori pentru a susţineoperaţiile mediocre ale acesteicivilizaţii. Se poate spune acelaşilucru şi despre metodologie: seadaptează la prezentul mod deviaţă prin importantele moduride gândire ale populaţiei. Totuşi,cineva poate presupune şi chiarcombate, este foarte ironic: oa-menii care folosesc invenţiileacestor vremuri sunt tocmaiaceia care condamnau inventa-torii lor. S-ar putea spune ca opo-nenţii unor anumite modalităţitrebuie să moară în timp cenoua generaţie va trata anumiteinvenţii/ tendinţe sociale ca unlucru încasat în viaţa lor fără ase gândi prea mult la acest lucru.Dacă înaintăm, vom observa căcel din urmă va deveni cel dintâicare la rândul lui va ai provocatde un alt individ nefericit cunos-cut ca aiind geniu. Ciclul per-petuu al disperării continuă.Cred că este în afara esenţei săprezint cine sunt supradotaţii şicum au fost ei trataţi în era con-temporană, secolul douăzeci şiînceputul secolului douăzeci şiunu, de asemenea şi ce sete defăcut pentru a îmbunătăţi situa-tia în ceea ce priveşte tratareasupradotaţilor, şi problema e-senţială: de ce trebuie să plătimpentru a avea grijă de suprado-taţi?Copiii înzestraţi, minţi

diferiteChiar şi printre supradotaţise pot observa mai multe as-

pecteale problemei. Dacă se măsoarănivelul supradotării prin com-pararea cu populaţia mediocră,atunci este clar ce înseamnă unindivid supradotat moderat şiunul excepţional. Este imposibilsă se aairme cu certitudine careeste nivelul normal, şi prin ur-mare nivelul supradotării. Acestargument este valid; oricum ori-care dintre noi poate detecta di-verse diferente ca predominanteprintre „arhetipurile umane” –chiar dacă indivizii excepţionalitind să se aale în spatele adapt-abilităţii arhetipale.Conform articolului „CopiiExcepţionali – Minţi Diferite” :„Există puţine descrieri

ale procesului cognitiv al copi-ilor excepţionali în literatură.Acest studiu, bazat pe testareaproJilurilor, povestiri colec-tate de la părinţi, şi observaţiifăcute în timpul şedinţelor deterapie de familie şi de grupcu copii supradotaţi, de nivelmediu şi excepţional con-turează câteva din caracteris-ticile modurilor de gândirecare diferenţiază supradotaţii

„De-a lungul istoriei speciei noastre a existat numaio mână de Liinţe umane în adevăratul sens al cuvân-tului; pentru că ce suntem dacă nu animale care pot Liinstruite? Plantează seminţele şi ele vor da roade; darmintea noastră nu ar Li putut să genereze spontanacest lucru.” – autor necunoscut, „My Paraphrase”

8 EXCELENŢA - inuarie 2010

excepţionali de grupurile desupradotaţii de nivel mediu.”Pentru a înţelege diferenţele,este necesară familiarizarea cuurmătoarele descrieri care pre-zintă diferenţele dintre suprado-taţii de nivel mediu şi ceiexcepţionali într-o manieră re-marcabilă.

„Supradotaţii excepţionaliau deseori probleme întratarea unui material pe carealţii supradotaţi îl găsesc sim-plu. Ei intrevăd o mulţime deposibile răspunsuri, pe carenu ştiu cum să le foloseascăpentru că nici unul nu paremai bun decât celălalt. De ex-emplu, Zachery, în vârstă de 7ani, cu un IQ de peste 200, agăsit imposibil sa răspundă laîntrebarea: „Ce face un doc-tor?”. Supradotaţii de nivelmediu au dat câteva răspun-suri acceptabile şi nu au găsito întrebare diJicilă. Zachery,totuşi, a răspuns că există atâtde multe tipuri de doctori, şitoţi întreprind lucruri diferite.Chiar şi când a fost încurajat,nu a putut să aleagă un anumittip de doctor şi să spună cevace acela face. Zachery clarcunoştea materialul dar nuera capabil să se concentrezela un nivel empiric. Răspun-surile sale sugerau un nivelmai înalt de analiză şi inte-grare decât cerea întrebarea.”Cineva poate deduce din ci-tatele de mai sus că diferenţadintre supradotatul de nivelmediu –este un copil cu un IQ deaproape 150 şi cel excepţional,un copil cu un IQ de 180 şi chiarmai mult, este asemănătoare cucea dintre un copil obişnuit şi ungifted de nivel mediu. Acelaşiprincipiu se aplică şi la adulti, deasemenea, dar conceptul de „so-cietăţi cu IQ ridicat” are menireade a rectiaica situaţia. Dar in-

evitabil se ridică întrebarea:modiaică ceva? Alfred Binet aconceput metoda testelor IQîn 1905 pentru copiii-geniuîndepărtaţi. Din păcate, încer-carea sa a fost departe de aavea succes. Cum poate cinevapresupune în baza unei aair-maţii că „societăţile cu IQ ridi-cat” sunt diferite? Este oareposibil să se ajungă la un con-sens, cum ar ai ce simbolizeazăcuvântul „societate”, când cinevaare de a face cu un rezumat al in-dividualităţii la nivel maxim?Încercări în crearea „copiilorgeniu”, iniţiate de Robert Gra-hamau au eşuat – chiar propriisăi copii, printre ei Doron Blake,susţine că a jucat rolul de Creatoreste o idee eronată – în cel maibun caz – şi nu ar trebui justiai-cată de noţiunile ridicate alecuiva.Este remarcabil şi deEste remarcabil şi dereţinut de asemenea şi urmăreţinut de asemenea şi urmă--toarea divizare a inteligenţei:toarea divizare a inteligenţei:• Strălucit: 115+, sau unu• Strălucit: 115+, sau unudin şase (84 funcţie de repardin şase (84 funcţie de repar--tiţie)tiţie)• Supradotaţi de nivel• Supradotaţi de nivelmediu: 130+, sau 1 din 50mediu: 130+, sau 1 din 50(97.9)(97.9)• Supradotaţi de nivel• Supradotaţi de nivelînalt: 145+, sau 1 la 1000înalt: 145+, sau 1 la 1000(99.9)(99.9)• Supradotaţi de nivel ex• Supradotaţi de nivel ex--cepţional: 160+, sau 1 lacepţional: 160+, sau 1 la30.000 (99.997)30.000 (99.997)• Supradotaţi de nivel• Supradotaţi de nivelaprofundat: 175+, 1 laaprofundat: 175+, 1 la3.000.000 (99.99997)3.000.000 (99.99997)Într-un articol intitulat„Străini” care poate ai găsit pesite-ul „ Societăţii Prometheus”,se menţiona, pe lângă multe altechestiuni, care sunt problemeleîntâlnite de supradotaţii când seconfrunta cu constrângerilesocietăţii:„Copiii cu IQ până la 150 se

descurca destul de bine în ceea

cepriveşte viaţa şcolară,obţinând note excelente fărăefort. Dar copiii cu IQ-ul ce de-păşeşte această poziţie devinplictisiţi aproape intolerabil demunca şcolară dacă sunt ţinuţiîn loc cu elevi neselectaţi deaceeaşi vârstă. Copiii al cărorIQ se ridică deasupra la 170sunt pasibili să trateze şcoalacu indiferenţă sau cu neplăcerepozitivă, pentru că nu găsescnimic interesant în muncăpentru a le atrage interesul.Dată Liind această condiţie, cu-plată cu supervizarea unorprofesori care nu văd şi nu înţe-leg situaţia, a condus chiar laabsentarea de la ore din parteacopiilor gifted.”De unde vine problema înceea ce priveşte înţelegereasupradotaţilor? Se pare că reiesedin tendinţa colectivă cătrestereotipii – cuvântul în sineprovenind din grecescul stereosînsemnând un corp solid. Primaşi cea mai importantă problemăeste trasarea unei paralele întreIQ şi supradotare. Acest citatclariaică neînţelegerea - şi orig-inea ultimei:

„Timp de mulţi ani, psiho-metricienii şi psihologii,mergând pe urmele lui Lewis

9EXCELENŢA - ianuarie 2010

Terman în 1916 au echivalatIQ-ul cu supradotarea. Această„moştenire” a rămas până înzilele noastre, cele două con-tinuând să Jie echvalate încâteva concepte alesupradotării. Încă de atunci,oricum, alţi cercetători (Cat-tell, Guilford, and Thurstone)au ripostat că intelectul nupoate Ji exprimat într-omanieră atât de unitară, şi ausugerat o multitudine de abor-dări ale inteligenţei.”Este regretabil de asemenea,că intelectul social colectiv tindesă vadă supradotaţii ca nişte in-divizi slab aizic, deseori invocândo imagine al lui Stephen Hawk-ing, blocat într-un scaun cu rotilepentru a-şi susţine perspectiva.Fragmentul de mai jos explicăîncă o dată că adevărul se aalăundeva la mijloc:

„A fost o vreme când toţicopii precoce erau consideraţică vor sfârşi ca Sidis ( un copilamerican de elita din Boston,despre care se spunea că areun IQ de 300, vorbea Lluentaproape 40 de limbi, corectaprofesori de la Harvard la 11ani; a sfârşit ca un funcţionardin propria sa dorinţă pentru ase concentra asupra cercetăriisale departe de oameni – inter-jecţia mea). Cel mai respons-abil pentru schimbarea acesteiconvingeri a fost Lewis M. Ter-man. Între 1900 şi 1920 a pututrealiza un studiu pe aproape osută de supradotaţi, şi obser-vaţiile sale l-au convins cămulte din convingeriletradiţionale erau ceva maimult decât superstiţii. Pentru aconLirma aceste observaţii, el aobţinut un credit de la capitalulde stat în 1922, şi l-a folositpentru a cerceta o populaţie deaproape un sfert de milion decopii, selectându-i pe toţi aceia

cu un IQ mai mare de 140 pen-tru un studiu ulterior. Acestgrup a fost monitorizat încon-tinuu încă de atunci. Multe din-tre convingerile anterioaredespre supradotaţi s-audovedit într-adevăr a Li false.Supradotaţii nu erau slabi saubolnăvicioşi, şi deşi incidenţamiopiei este mare printre ei,sunt în general apreciaţi căarătând mai bine decât con-temporanii lor. Ei nu sunttocilari.”Supradotaţii sunt deseoripercepuţi ca indivizi solitari caretind să manifeste un comporta-ment bizar când se confruntă cudiferite situaţii. Cu toate acestea,dacă cineva nu are capacitatea dea înţelege ce se întâmplă înmintea unui supradotat, estefoarte uşor să îl respingi ca peceva grotesc. Oamenii trebuie săîşi amintească, că atunci când aude a face cu o persoană care vedemult mai multe aspecte ale uneiprobleme decât ei, este esenţialsă nu judece pe baza unor as-pecte comportamentale superai-ciale – exact acele aspecte carerealectă o enormă sarcină men-tală care poate avea un accentdeosebit în mintea unui suprado-tat. Articolul rezumă problemasupradotaţilor şi a relaţiei lor cumediul într-un citat foarte concisşi cu toate aceste adecvat:

„Dar intenţia acestui arti-col nu este de a demonstra căeste o şansă specială să ai unIQ excepţional. Nu este in-tenţia de a demonstra că peri-colul stă în a avea un IQexcepţional într-un mediucare duce lipsă de grupuri int-electuale. Este izolarea ceacare provoacă răul, nu IQ-ul însine. (Sublinierea mea) (6)”Ultima frază spune totul. Oa-menii care tind să perceapă multmai mult decât ceilalţi, nu sunt

singuratici pentru că sunt aro-ganţi, aşa cum deseori suntvăzuţi: ei sunt siliţi la solitudinepentru că nu pot găsi destulepuncte comune cu indivizii dinjurul lor – în afara unor discuţiisuperaiciale întâmplătoare încare supradotaţii tind sămascheze adevaratele lor punctede vedere în favoarea unora maiacceptabile – sau mai usor deînţeles de persoanele din jurullor. Aşa cum Oscar Wilde aairma:„ Oameni iartă totul, mai putingenialitatea.” şi „ Piesa a fost unsucces dar publicul fost un deza-stru”. Într-adevăr primul şi ul-timul rezumă foarte binesentimentele supradotaţilor faţăde lumea din jurul lor.Adaptare după un autor

necunoscutCulegere text: Kristof Lajos

Traducere: Georgiana Stoian

Oamenii trebuie să

îşi amintească, că atunci

când au de a face cu o

persoană care vede

mult mai multe aspecte

ale unei probleme decât

ei, este esenţial să nu

judece pe baza unor as-

pecte comportamentale

superJiciale – exact

acele aspecte care re-

Jlectă o enormă sarcină

mentală care poate avea

un accent deosebit în

mintea unui supradotat.

10 EXCELENŢA - inuarie 2010

Am realizat acest proiect înmai multe ocazii, cu colectivede copii divers alcătuite, cuproducţie de texte dintre celemai uluitoare. Aşadar considercă pot aairma, strict din expe-rienţa: veţi ai uluiţi de rezultatedacă propuneţi copiilor să scrieo carte doar a lor.Vă prezint în cele ceurmează una dintre varianteleacestui proiect: realiza cu copiiambliopi şi nevăzători, motivaţide anul internaţional Mozart.În anul internaţionalMozart (2006, mai precis doiani şcolari, 2005-2007), amexpus Liceul Teoretic Iris -Tim-işoara la emisie de Mozart liveca factor de brainstorming: şti-inţa a dovedit – am spus copi-ilor – că elevii şi şoriceii careascultă Mozart devin mai isteţi.Din mai 2006 până în martie2007, copiii care s-au înrolat debună voie au ainalizat şase cai-ete Mo’zArt, ca dovadă că audevenit mai isteţi (ori chiar aufost dintotdeauna). Dacă amcondus (sau nu) bine, un real

experiment Mozart se va vedeaîn viitor. Permiteţi-mi doar săvă atrag atenţia asupraevoluţiei scrisului copiilor: nuam pretenţia că-i pot decelatoate variabilele, dar brain-stormingul, lecţiile cel puţin(acceptate, se pare), spiritul deemulaţie, atenţia acordată(rampele de lansare, darurile,acţiunile colaterale… evident,Mozart nu în ultimul rând :) îşivor ai avut importanţa.Iată, aşadar, o succintăprezentare şi ilustrare, a cai-etelor-capitole.Caietul Mo’zArt 1.

Probleme.

Începând cu octombrie,2005, un grup de circa zece copii(8-10 ani) au primit permisi-unea de a absenta o oră zilnic dela meditaţii, pentru a-şi rezolvanesupravegheaţi teme dematematici, în timp ce audiauMozart live. Unii au rămas la re-zolvări, alţii au abandonat,

cîţiva au început să-şi compunăpropriile probleme. A rezultatastfel un prim caiet, lansat cuzarvă de o revistă SF locală (petemeiul tangenţei la SF a unoradintre texte) la 1 iunie 2006. Demenţionat că a fost un an încare s-a cântat intens, Mozart,scrisul Jiind doar un proiectcomplementar .

Frumoasa din pădureaadormită. A fost odată caniciodată un rege şi o regină. Eaîşi dorea un copil. Reginei i seîmplini dorinţa. Ea a născut ofetiţă pe nume Aurora. Ea a fosttare frumoasă când a avut 21de ani şi 27 de ani. Câţi ani afost ea frumoasă? (DenisaMaria C., 8 ani)

Boierul şi caprele. A fostodată un om pe nume Mocirlăcare avea 1.000.000.000 decapre chele. Deodată a apărutun om care i-a zis lui Mocirlă:- Vrei să aim prieteni?

Proiectul Să scriem o carteSă scriem o carte!

11EXCELENŢA - ianuarie 2010

Mocirlă răspunse:- Da, dar numai dacă ai şi tu1.000.000 de capre chele.- Bine, dacă vrei tu...Şi aşa au rămas prieteni.Câte capre chele va maiavea Mocirlă după ce îidăruieşte prietenului său unmilion?(Dorian N., 10 ani)Probleme (Marian N., 10

ani)Florina este o admiratoarea zânelor. Ea crede că la uncopil i se schimbă zâna de 3 xpe an, începând de la 6 ani. Câtezâne are un copil până la 25 deani?Florina îl iubeşte pe Mariancât pe 25.000 de îngeri. DarAnca îl iubeşte cât pe 13.500 deîngeri.Cu câţi îngeri este iubit maimult de Florina?Pe un copil cad3.850.200.000 de fulgi pe zi(este iarnă). El mai are 2.300 dezile până la vacanţă.Câţi fulgi pică pe el şi pemama lui?Probleme. (Adelin C., 10

ani)Un înger poate zbura o orăcu 7 l de benzină. Aalaţi câţi l îitrebuie pentru a zbura 43.738ore.Era odată un copil pe care îlchema Andrei. Lui îi plăcea săcompună cântece.Într-o zi el s-a gândit la uncântec, dar îi trebuia 2.934.300de note DO, 400 de note RE,4.385 de note SOL şi80.038.993 SI.Câte note îi trebuia lui An-drei pentru a compune cân-tecul?Era odată o fetiţă pe care ochema Aaidila. De câte orimergea 20 de metri vedea un

înger. De câte ori trebuie sămeargă pentru a vedea43.825.099 de îngeri?Un om poate mânca unmorcov uscat de 9 ori pe se-cundă. Câte mii de morcovi armânca într-o jumătate de oră?Caietul Mo’zArt 2. Focul.

Pe 12 decembrie 2006(amânare de pe 5, ziua treceriiin eternitate lui WolfgangAmadeus), copiii aveau un aldoilea caiet gata de lansare,care se dăruia celor circa 40 au-tori: gimnaziul şi chiar liceul audorit să participe la alcătuireaunei cărţi colective, nu şi să au-dieze Mozart. Am invitat revistaSF locală la mansarda-club aşcoli, pentru lansare. Legăturacu SF-ul era (pe lângă uneletexte programatic SF) banda de-senată temă a textelor, un trip-tic numit <Focul>, publicatîntr-un număr al respectivei re-viste.

Focul. Cineva a dat foc lamateriale foarte scumpe. Dupăce a dat foc, a mers pe un dealşi a văzut focul de la depărtareşi a văzut că nu sunt maşini şitramvaie.Andreea a mers la focşi şi-a amintit ceva din trecutdar şi din viitor. Casele eraumici dar multe. Era ziuă şi fetiţa

avea părul galben şi lung. Ea avenit în Romania cu maşina. Înmijlocul satului e un foc imens.Toţi oamenii s-au adunat la foc.(Andrei A., 8 ani)

Cele 7 bucăţi de lemne şiIonela. În aceste ilustraţii estevorba despre o fată şi 7 bucăţide lemne care ard. Fata credecă lemnele ard ca şi viaţa omu-lui. Pentru că omul e ca şi uncopac, dacă ard rădăcinile numai trăieşte, la fel ca şi la om,dacă i se taie păicioarele nu maitrăieşte. Şi probabil că fata apierdut o persoană dragă şi segândeşte la acea persoană. Şiprobabil că fumul înseamnă uncorp al omului, demult pieritcare se îndreaptă spre cerulmare şi frumos. Ea îşi dă seamacă nu trebuie să regrete aceapersoană iubită, pierdută, pen-tru că acea persoană va aimereu în inima ei şi a lui. Na, şiaceasta este viaţa omului, careşi moare şi trăieşte. Omul esteca şi natura, este legat denatură într-un fel şi de aceeacred eu că omul este reprezen-tat de un pom, pentru că co-pacul este arborele genealogic.Sfârşitul este că orice om mer-ită să trăiască indiferent de cazsau de boală sau că are prob-leme, asta cred eu despre

12 EXCELENŢA - inuarie 2010

această concluzie. Anul 1912, 7decembrie, localitatea Gura Hu-morului. Vă mulţumesc pentruşansa care mi-aţi dat-o de ex-primare liberă. (Răzvan G.,14ani)

Oamenii de zăpadă. Stauacum şi mă gândesc la satulunde m-am născut, un sat mic,uitat de lume, unde iarnafăceam grămezi de zăpadă şi neascundeam după ele când nejucam cu bulgării.Odată, chiar în Ajunul Cră-ciunului, tovarăşii mei şi cumine am făcut un foc în mi-jlocul satului ca să ne încălzimşi ca să aie lumină. Când părinţiine-au chemat în casă, am arun-cat bulgări în foc până s-a stins.A doua zi când ne-am dusiar la joacă… focul era aprinsiar oamenii de zăpadă de pemargine se topiseră, doar căr-bunii, morcovii şi măturile mairămăseseră de ei. Probabil căfocul nu se stinsese de tot, iaroamenii de zăpadă, văzând lu-mina, s-au aşezat lângă el.Am regretat ce am provocatatunci şi niciodată nu am maifăcut foc în mijlocul satului. Deaceea în aiecare iarnă înalţ câtepatruzeci de oameni de zăpadăşi copiii vin să se joace în mi-jlocul lor. (Claudia C., 16 ani)

Caietul Mo’zArt 3. Despresărăcie.

În ultima săptămână deşcoală a anului 2006 urma,după tradiţie, să cântăm col-inde. Dar lansarea din săp-tămâna precedentă avusese unasemenea impact, că elevii so-licitau urgent o temă nouă, pen-tru un caiet 3. Am propussărăcia, temă de Crăciun, core-lată cu generozitatea: să cautesoluţii, cine ştie cine citeşte cai-

etul şi poate se salvează prinsoluţiile lor, e şi ăsta un rost alscrisului cărţilor! Au scris cu en-tuziasm. Caietul 3 s-a oferit îndar la lansare doar celor 20 pre-miaţi: ceilalţi şi-l puteau xeroxa,dacă-l preţuiau. Aşadar, dacăsunteţi sărac (sau nu), iatăşapte soluţii.

* Moş Căciun sauDumnezeuEra odată un grup de copiisăraci care dormeau princanale. Ziua dormeau şinoaptea se sculau şi mâncauprin canale. Florin e foartesărac, nu are bani şi are o casăamărâtă. Moş Crăciun, să-iaduci o sută de mii de jucării şimâncare şi materiale pentrucasă: var, nisip şi ciment. Are uncâine şchiop şi 10 fete, una eparalizată şi 2 îs însurate. Eudacă eram Dumnezeu ledădeam: case, bani şi viaţă. Şi 2copiii. Şi de mâncare. (Andrei A.,

8 ani)

* CăsătoriaA fost odată ca niciodată unom sărac care nu avea nici nev-astă nici copii şi era trist. Într-ozi şi-a găsit o nevastă care i-afăcut doi bebeluşi. Le dădealapte de la piept şi ea mâncabine că avea bani aiindcă lucrala CFR. Şi au trăit fericiţi până laadânci bătrâneţi. Un om dacă esărac trebuie să-şi ia nevastăbogată, asta e părerea mea.(Andreea C., 9 ani)

* CaritateaUn om bogat trăia într-ovilă de 10 stele. Omul avea soţieşi 2 copii. Într-o zi omul a merssă cumpere pentru un omsărac, care nu avea nici familieşi nici casă. Casa lui eraustrăzile. Omul sărac se plângea

că n-are haine de schimb, căhainele lui miroseau şi omulbogat l-a auzit pe omul sărac şii-a cumpărat şi lui o casă. Omulsărac i-a mulţumit şi i-a spus:- Parcă eşti Dumnezeu!Şi i-a făcut o surpriză mare,i-a urat sărbători fericite.(Florin F., 11ani)

* Showbiz[...] Era un sat numit Bul-găruş, în care locuia o familiesăracă, numită FamiliaSăracilor. [...] Dar oameniiaveau 9 copii: unul dintre ei ştiasă danseze iar altul voia să în-veţe să danseze. Cel mare s-adus la o şcoală să înveţe sădanseze iar după câteva lunicopilul a spus că dacă ar aiDumnezeu ar ajuta pe toatălumea. Şi bogaţii îşi băteau jocde acei oameni şi spuneau cănu sunt buni de nimic. Darcopilul a pus samba şi s-a pussă danseze.[...] după aceea oa-menii cei săraci au ajuns maibogaţi şi oamenii au trăit feri-ciţi până la adânci bătrâneţe.(Laurenţiu D. A., 11 ani )

* Educaţia şi familiaAm văzut mulţi săraci, maiales în Timişoara, majoritateaboschetari şi copiii. Eu cred că-i putem ajuta, le-ar prinde binepuţină educaţie. Au foarte multcuraj (săptămâna trecută amfost ameninţat pe stradă de unboschetar). Lor le lipseşte ceva,ceva ce e necesar oricui, familia.Cred că dacă sunt strânşi şi aju-taţi, ainanciar şi material, îşivor reveni. Văd la săraci multăinvidie. Nu mă pot considerabogat, dar de exemplu dacă îmicumpăr un chips cei mari mi-liau (în colectiv). Propunereamea e să-i ajutăm cu o şcoală.(Cristi T., 13 ani)

13EXCELENŢA - ianuarie 2010

* All you need is love:A ai bogat nu înseamnă că aitotul. Poţi ai bogat că ai foartemulţi bani, dar te simţi singurpentru că nimeni nu te iubeşte,pentru că eşti lacom şi mai vreiîncă alţi bani; poţi să ai bogat nucă ai bani (poţi să nu ai niciunban) dar ai dragostea tuturor şite poţi numi bogat: toată lumeate iubeşte, are încredere în tineşi când vezi atâta lume în jurultău îţi vine să faci totul mai cudrag. Pomana nu e o soluţie,pentru că dai de pomană, daidin milă pentru persoana re-spectivă şi decât să-i dai demilă şi el să simtă asta (să sesimtă prost) mai bine nu îi daide loc. Pentru mine cel mai im-portant este să aiu iubită, înţe-leasă, să mă simt bine aşa cumcred eu că e bine. (Roxana B., 16ani.)

* Noi suntem bogaţi!Noi suntem bogaţi. Avemhaine şi avem de mâncare:cartoai prăjiţi, cartoai piure,ciorbă de cartoai şi papricaş.Avem o vacă şi un porc. Avem ocasă cu cinci camere. Într-ocameră dorm mama şi tata, înalta trei fraţi, în alta şaptesurori şi două le ţinem curatepentru musaairi. Mama stă cucopiii şi tata betonează la unom, Vasile. (Camelia T., 9 ani)

Caietul Mo’zArt 4. Desprecredinţă.

Am hotărât să încheiemanul internaţional Mozart în2007 pe 27 ianuarie (ziua naş-terii lui Wolfgang Amadeus) cucaietul 3 şi, dată Jiind temachristică, am invitat biserica.Înalt Prea SJinţia Sa NicolaeCorneanu a fost mişcat şi a pro-pus lansarea la episcopie. Au

participat, pe lângă copiii şi pro-fesori însoţitori, părinţi ai copi-ilor cu disabilităţi severe, a fostşi media scrisă. Pentru a marcamomentul, copii au scris, la în-toarcerea din vacanţă, câte unmic text anonim despre credinţalor: să nu meargă cu mânagoală. La Jinalul caietului am re-luat un text integral, al Melisei(nevăzătoare, scriitor înnăscut,personalitate aparte… co-au-toare şi operator video de Jilm) ,o puteţi admira în companiaprietenei sale pe net, la adresawww.vedeta.ro-Bani, Jilmul 12).… eu cred că Dumnezeu nedă putere şi ne dă tot. Eu mărog pentru Christos, să-i aiebine, să nu mai aie pe cruce. Îliubesc mult. L-am visat peIisus, era frumos şi l-am văzutpe cruce şi l-am ajutat. Am scoscuie din el, cam zece. Şi l-amîmbrăcat şi l-am şters de sângeşi l-am pus în pat. Pe urmă l-amdus la magazin şi i-amcumpărat snacksuri şi o gumăşi pe urmă m-am sculat şi-amfost bucuroasă că l-am visat. În-gerii păzesc pe DoamneDoamne şi Maica Domnului ecare l-o făcut pe Iisus. Eu măduc cu mama la biserică şiavem două Biblii, una mare şiuna mică, una albă şi una nea-gră. (Ema, 7 ani, text dictat)Părerea mea este că Dum-nezeu este... un fel de... aer, carese mişcă şi e nevăzut de lume şiniciodată nu poţi să-l vezi...numai când se desparte suale-tul de trup. Sualetul se duce laceruri iar trupul se îngroapă înpământ... şi putrezeşte. Euvreau să mă fac pustnic, să morîn pustie şi să nu putrezesc.Vreau să mă fac pustnic aiindcăîl iubesc pe Dumnezeu, îi iubesc

şi pe ai mei dar cel mai mult peDumnezeu. Îngerii sunt albi, cu-loarea care-mi place mie, i-amvăzut cu ochii minţii. Erau cuşase aripi şi fâlfâiau şi aiecareînger mi-a dat un dar, am văzutasta cu ochii minţii, care suntcei mai de preţ! (Melisa D, 8ani)... eu am visat pe la 4-5 anică Iisus mi-a dat o palmă şiatunci m-am trezit şi eram purşi simplu alt om. Înainte cucâteva zile de acea noaptebinecuvântată am picat dinpom şi ştiu cum e să cazi dintr-un nuc de 5 metri. Eram aici laşcoală în clasa I şi mi-am ruptmâna, cred că aiindcă fumam,dar oricum nu era să mă las deprostii degeaba până nu mi-ammai rupt încă de 2 ori mâna,una chiar de ziua mea, când amîmplinit 10 ani. Şi am începutsă merg cu vărul meu la biser-ică şi aşa m-am cuminţit printr-o credinţă uriaşă iubitoare.(Cosmin D.,12)

Caietul Mo’zArt 5.

După lansarea din 27 ian-uarie (simultană a caietelor 3 şi4), provocaţi Jiind de PalatulCopiilor să scriem (şi desenăm)haiku-uri… au raspuns circa 70de copii. Au înţeles deJiniţia pro-pusă (17 silabe în 3 rânduritelegraJice, ceva trăit personal),au desenat o întâmplare, uniicopii m-au rugat să-i ajut să-şinumere corect silabele. Origi-nalele au fost arhivate la bib-liotecii şcolii. Haiku-urile au fostşi traduse în limba engleză, pen-tru o expoziţie plastică, la săr-bătorirea a 45 de ani deexistenţă a liceului Jiind aştep-taţi oaspeţi din străinătate<care sigur că nu ştiuromâneşte>.

14 EXCELENŢA - inuarie 2010

Turnăm cimentul.- Ham! cuţu ţop în mijloc.Cu lopata-l scot.(Marian G., 10 ani)Disco. Un băiatşi-o fată ţopăieşi se adoră.(Marian N., 12 ani)Fratele meu a.Sosit. Eu la gard râd şi plângbucuroasă.(Oana L., 14 ani)Noapte cu valurialbe şi agitate.Te văd, dar nu eşti.(Andreea B., 16)Traaic la greu cubolizi. Şoferi. Poliţai.Stop: trece blonda!(Estera C., 17)Vară cu soare.Măgăruşul ostenittrage o rablă.(IonelaM.,11 ani)Crăciun cu soare.Flori în ploaia-de-aur.E primăvară?(Estera T.,13 ani)Motoarele ne plac.Visăm la un motormiraculos. Cool!(Florin R.,15 ani)Eu la geam. Ningefrumos.Mi-au înalorit toţitrandaairii albi.(Mihaela O., 16)arşiţa varasoarele pe cer şi eusub pălărie(Gigi O., 18)

* * *

V-am oferit doar succintăprezentare. Câteva precizări,dacă mai e nevoie. Nu mă aşteptla performanţă literară şi nu înacest sens îmi orientez orele decreativitate. Doresc să-i ajut pecopii să crească în timp ce lasăurme pe hârtie: plastilină, de-sene, cuvinte, poveşti… săcrească în cunoaştere de sine şiputere de exprimare a acesteicunoaşteri; în cunoaşterea a ceeaşi celor ce-i înconjoară şi puterede exprimare a acestei cunoaş-teri; în general, cunoaştere Jincritică şi bogat tolerantă, întretimp simţindu-se bine şi impor-tanţi.Însumând rezultatele şiscăzând expectanţele, rămâne omargină, un bonus personal, aleducatorului: încântarea dar şilecţii de viaţă (de la senine la în-tunecate, să precizăm aici că amcomunicat psihologilor şcolii tex-tele nepublicabile, semniaicativepsihologic). Cu ocazia lansărilor(avem atâta nevoie de sărbătoareîn viaţă!) am spus mereu copiilorcă mi-au depăşit cu mult aştep-tările şi că am mare noroc să lu-crez cu ei, de fapt privilegiul: ocertitudine, nu o replică de opor-tunitate.Despre caracterul ştiinţiaic alacestei intreprinderi… săspunem doar că el este cert. Ur-mare a rezultatelor proiectului,am propus, obţinut şi susţinut înanuil şcolar următor (2007-2008) opţionale de creativitate laclasele cu severe (ori duble) de-aicienţe, care nu participaseră laproiect şi şi-o doreau: între lim-itele puterii lor de înţelegere, sesimţiseră excluşi. Semniaicativîmi pare faptul că, prezentândacestor copii variante de proiect(să pregătim o serbare? să facemnoi cântecele? să desenăm ocarte?) au acceptat cu airesculaşteptării, de ce nu i-am întrebatşi anul trecuzt? Iată o conairmare

pe care poţi construi.Una dintre cele mai tulbură-toare conairmări posibile (încer-caţi, îmi veţi da dreptate) esteevoluţia copiilor supradotaţi , oricel puţin supracompensatori.V-am invitat să le cun-poaşteţi pe Melisa şi Andreea.Melisa e robustă deşiaparent fragilă, cooperantă deşivoluntară, manierată, sclipitoare,hăruită pentru scris, bine asis-tată de familie şi de diverşi ex-perţi. Explică aceasta textele ei?Nu total. Melisa are, în scris, unmod de exprimare/construire desine. Clasa a IV-a a urmat-o într-o şcoală de masă. Nu este sigurcă doreşte să repete experienţa.Andreea scrie în Braille mairepede decât scriu colegii eivăzători în sistemul obişnuit. Areo mare capacitatea de solicitareşi asimilare de informaţie, pecare o şi stochează metodic, la felde metodic revizuindu-şi notiţelepână la asimilare satisfăcătoare.Nimic nu se pierde, lucrurile seordonează în sertăraşele şi cu-tiuţele minţii ei organizate. An-dreea a învaţat săscrie şi săcitească literele majuscule latineşi cifrele arabe… în şase zile. Îiface o deosebită plăcere să iasă latablă şi să-i scrie scrisori mamei,care nu ştie Braille. Experimen-tul este şi el pe net, la adresawww.youtube.com-anasthasysailmul see-saw-seem vă poate ed-iaica. Pot repeta că am avut priv-ilegiul să pot lucra săptămânal cuele şi suntem în continuare pri-etene.Concluzie de concluzie: nufaci uşor faţă expectanţelor copi-ilor: artele par să faciliteze inter-relaţionarea; iar modul în careun proiect se împlineşte e mereuunic.Dr. M. A. Christi

15EXCELENŢA - ianuarie 2010

Educaţia reprezintă unproces complex în caresunt implicati o mulţime

de factori. Dar cel mai impor-tant, cu care copilul are primulcontact este familia, care joacăun rol deosebit în educaţia şidezvoltarea copilului. Alăturide aceasta se vor pune bazele„celor şapte ani de acasă”. Con-strucţia „celor şapte ani deacasă reprezintă un proces în-delungat, în care părinţii şicopiii devin parteneri. Estefoarte important astfel, caJiecare să Jie conştient de im-portantă să, de ce anume iileagă, ce ştiu să facă şi ce tre-buie să facă pentru a reuşi îm-preună. Piaget spunea că„părinţii au nevoie să înţe-leagă cum gândeşte copilul şicare sunt etapele de dez-voltare cognitivă ale acestuiapentru a îl susţine în dez-voltarea sa.”În ultimii ani percepţiaasupra educaţiei şi a roluluicopilului în acest proces s-amodificat considerabil.Metoda „Educaţi Asa” îşidoreste să aducă în atenţiapărinţilor aceste elemente denoutate, educarea acestora înceea ce priveşte comunicareacu copilul, care este esenţialăpentru o

viaţă de fami-lie armo-nioasă şipentru creareaunei imaginipozitive de sineîn ceea ce îlpriveşte pecopil.Prin edu-caţia parentalăpărinţii se de-scoperă ca fiindparteneri ai copi-ilor lor, îşi de-scoperă propriul potenţial înschimbare, se simt valorizaţiîn rolul lor parental.În cadrul acestei metodese pun bazele unei educaţiiprin toleranţa şi respect.Părintele, cunoscându-semai bine pe sine, va putea re-cunoaşte nevoile copilului, vaputea accepta defectelecopilului, că respectă individ-ualitatea copilului, va re-cunoaste şi respecta calităţilecopilului prin implicare ac-tivă în procesul de educaţie şiempatie.De cele mai multe oriunele persoane devin părinţifără a şti exact ce trebuiefăcut pentru a stabili şi amenţine o bună relaţie cuproprii copii. Fiecare îşidoreste un copil disci-plinat şi ascultător, reson-sabil, dar este foarteimpotant ce trebuie săfacă părinţii pentru a-şiatinge acest scop.De cele mai multe ori,cu părere de rău auzim„bătaia este ruptă dinrai”, marea majoritate apărinţilor folosind vio-lenţa ca metodă de dis-ciplinarea copilului, ca

ocontinuare a tradiţiilor, fărăa-şi da seama de efectele neg-ative pe care le are acestlucru asupra personalităţiicopiilor.Copilul trebuie respectat,acceptat ca partener în edu-caţie nu ca un simplu recep-tor. Comunicarea are astfel unrol definitoriu, atât cea ver-bală cât şi cea non-verbală.Copilul trebuie disciplinatprin convingere nu prin con-strângere.Părintele trebuie să sta-bilească din timp actele ma-jore de indisciplină. Apoi decomun acord cu copilul şi cuceilalţi membri ai familieitrebuiesc hotârate regulile,recompensele purtărilorcorespunzătoare şi sancţiu-nile purtărilor neadecvate.Regulile trebuie să fie adec-vate vârstei şi purtării copilu-lui, pentru a putea înţelege ceanume se aşteaptă de la el. Înacest mod părintele învaţă sărespecte individualitatea şiintegritatea copilului, şi îlajută pe acesta să-şi formezeo imagine pozitivă de sine, săcapete încredere şi să îşi dez-volte un simţ al propriei val-ori.

Educaţia prin toleranţă

16 EXCELENŢA - inuarie 2010

Toleranţa înseamnăcunoaşterea, recunoaştereaşi acceptarea modului de a fidiferit al persoanelor saugrupurilor.Cum altfel ne putemcunoaşte copilul decâtacordându-i atenţie ori decâte ori este nevoie, pentrucă ei au nevoie de acest lucru,lor le place să atragă atenţia.Acordând atenţie lu-crurilor frumoase pe carecopilul le realizează, trebuiesubliniat ceea ce el face bine.Copilul primeşte încredere însine şi va continua să facăacest lucru mai des.Părintele nu trebuie săevite să îşi laude copilul oride câte ori este nevoie, nu-mind comportamentul lău-dat, pentru ca acesta vacăpăta încredere în sine şi cusiguranţa va fi consecvent şiva persevera. De exemplu:„Ce frumos din partea taMaria că m-ai ajutat azi lacurăţenie! Acum am terminatmai repede şi putem petrecemai mult timp împreună!”O modaliate foarte efi-cientă de stimulare a copiilorşi de acordare a atenţiei oreprezintă recompensa.Recompensa reprezintărecunoşterea îndepliniriiobligaţiilor de către copil,dar ea nu trebuie să abatăatenţia lui de la efectuareaactivităţii respective până lacapat!Aceste recompense tre-buie să fie atractive pentrucopil, accesibile pentrupărinţi (nu trebuie promisă orecompensă pe care nu şi-opot permite), adecvate activ-ităţii şi vârstei copilului. Elepot fi stabilite de comunacord cu copilul şi pot fi

schimbate dacă nu maiprezintă interes pentruacesta.Pentru ca acest sis-tem de recompensesă fie eficient estenevoie de con-secvenţă dinpartea părin-telui şi aplicatde fiecare datăcând i se cere copilului săfacă ceva.Cea mai mare recom-pensă pentru un copil este ocomunicare eficientă cuacesta şi acordarea atenţieidepline atunci când estecazul.Atunci când copilulîncearcă să vă comunice unanumit lucru, acordaţi-iatenţie maximă, intrerupeţiorice altă activitate, pentruca altfel va incerca să atragăatenţie negativă printr-ofaptă rea.De exemplu:„- Tati, tati, ai văzut cecăsuţă frumoasă am desenat?Întreabă Bogdan.- Da. Raspunde tatălpasiv citind mai departeziarul. Dezamăgit băiatul în-cepe să mâzgălească pemasă.”Atunci când face o prostienu îl certaţi până nucunoşteţi în detaliu ce s-a în-tâmplat cu adevărat,lăsându-l pe el să văpovestească. Trebuie respec-tat, ascultându-l cu atenţie şipoliteţe, fără a fi întreruptatunci când încearcă să vă re-lateze povestea. Apoi împre-ună trebuie să stabiliţi şi săgăsiţi o soluţie pentru a re-zolva problema , pentru arepara greşeala.De exemplu dacă aflaţi că

fiulsau fiica dum-neavoastră a lovit un altcopil, întrebaţi cu foartemare fermitate: „ Ce s-a în-tâmplat?” şi lăsaţi-l să văpovestească, ascultându-l cape cel mai bun prieten aldumneavoastră. Apoi îispuneţi că trebuie să îşi re-pare greşeala şi să îşi cearăscuze copilului pentru faptacomisă.Această metodă îi ajutăpe părinţi să capete în-credere în calităţile lor depărinte şi îi va ajuta să în-drume paşii copiilor de lacopilărie spre o viaţă adultă,reuşind să atingă potenţialulmaxim în viaţă.Disciplina este cea care îlajută pe copil să îşi schimbecomportamentul în bine, săînveţe o lecţie care să îifolosească toată viaţa, afec-tându-i în mod pozitiv com-portamentul viitor.Respectarea copilului şiîncurajarea acestuia de amenţine o comunicare de-schisă îl va face să acepteregulile care vor conduce laasumarea unor responsabil-ităţi viitoare.Stoian Georgiana

Institutor, Constanţa

17EXCELENŢA - ianuarie 2010

L-am cunoscut pe DomnulProfesor Colceag în vara anului2001, printr-o fostă colegă deliceu. Îmi aduc aminte toate de-taliile discuţiilor noastre, şi celmai puternic m-a impresionat mo-mentul în care mi-a vorbit, pentruprima dată, de visul său de a dăruitinerilor cu aptitudini deosebiteşansa unei educaţii pe măsuraînzestrării lor, şi care să le multi-plice “talantul”. Mărturisesc (şi nucu foarte multă mîndrie), că amfost doar pe jumătate entuzias-mată, iar o semniaicativă parte dinmine privea cu scepticism acestvis. Motivele? Încă din copilăriemai văzusem şi fusesem membrăa unor fundaţii care toate vorbeaude susţinerea tinerilor suprado-taţi. Cu mijloace materiale la careDomnul Profesor Colceag nicimăcar nu îndrăznea să viseze. Iarrezultatele…să zicem că întîrziausă apară, iar eu învăţasem că tre-buie să nu aştepţi nimic de la ni-meni, că trebuie să-ţi iei soarta înmîini, să nu crezi în tot ce auzi şivezi, sau că mai toţi cei care auvise atît de minunate, de mesian-ice, aie au un interes şi vor să facăuz de buna mea credinţă, aie sîntnişte visători care vor saîrşi striv-iţi la contactul cu “solul” realităţii,cu sualetele schilodite de amărăci-une, dezgust, cinism şi re-semnare, şi asta cu mult înainte de30 ani. Un asemena tablou estedintre cele mai dezolante cuputinţă, ca şi cum ar da îngheţulpeste nişte copaci înaloriţi.Pînă în 2004 am avut ocaziimai rare să mă întîlnesc cu Dom-nul Profesor, datorită plecărilormele din ţară, dar în tot acesttimp, ajutorul pe care DomnulColceag mi l-a dat în formareamea intelectuală a fost nepreţuit.Din 2005 am asistat la multe dincursurile pe care le-a susţinut,primele avînd loc chiar în sufrage-ria din casa Domniei Sale (stăteam

înghesuiţi între 7-10 persoane, înaiecare sîmbătă). Pot să spun căacelea au fost singurele ore depedagogie şi psihologie pe care le-am avut în toţi aceşti ani. Nivelulfoarte înalt la care se ţineau acestecursuri mă obligă să le considersingurele care m-au format, chiardacă am urmat cursuri de peda-gogie la propria mea Universitate.Avînd harul unei intuiţii şi clarviz-iuni cu totul ieşite din comun, pre-cum şi şansa unei formaţii dematematician şi o experienţă ped-agogică cu care foarte puţini sepot mîndri, mi-a deschis noi şinebănuite orizonturi culturale, pecare pînă atunci nu le luasem înseamă. Am învăţat că rigorilematematicii, lingvisticii şi arhitec-turii sînt aceleaşi ca şi ale muzicii.Am învăţat că pregnanţa unei viz-iuni este direct proporţională cuprecizia, şi că între aceste douăcomponente există o legătură or-ganică. Că legătura dintre tot şiunitate e crucială nu doar înmatematică, dar şi în muzică. Şi căpoate Beethoven a intuit şi simţitteoria catastrofelor în compoziţi-ile sale, înainte de a ai teoretizatăîn matematică... Pe scurt, am în-văţat enorm despre responsabili-tate şi asumarea pînă la ultimaconsecinţă a deciziilor.În plan uman, toate aceste lu-cruri m-au făcut mult mai atentăla ce se întîmplă în jurul meu, amdevenit mult mai responsabilă şimai conştientă de importanţa pecare ar trebui să o acordăm pro-priei vieţi în a face ceva cu ea. Amînvăţat să nu mai judec oamenii, cimai degrabă să încerc să-i înţeleg,să înţeleg lumea în care trăiesc, şisă văd ce pot să fac pentru a o facemai bună. Critica este primul şi celmai uşor pas, dar pînă la urmă, undrum nu se parcurge doar cu unpas, chiar dacă acolo începe. Amînţeles că orice facem, spunem,gîndim, are consecinţe imediate, şi

că trăiesc, exact ca orice altă crea-tură, alegerile pe care le fac.Aşa cum talentul este UNUL,aceleaşi direcţii pe care leurmează Domnul Profesor Col-ceag am observat că le urmează şicei mai buni profesori cu care amavut şansa să lucrez. Pentru căsînt de elementar bun- simţ; pen-tru că ţin cont de unicitatea aiinţeiaalată în directă relaţie cu un pro-fesor; pentru că se adresează tu-turor dimensiunilor spirituluiuman, şi incită curiozitatea de adescoperi noi şi noi aspecte; defapt, ele înseamnă normalitate(mediocritatea şi lenea nuînseamnă deloc normalitate, chiardacă sînt comode. Aşa cum ne de-ranjează imediat cînd o compo-nentă a organismuluifuncţionează “mediocru”, aşa artrebui să ne deranjeze şi cînd altecomponente mai puţin sesizabilenu funcţionează la capacitatemaximă, atîta cît este posibilă).Domnul Colceag dă o şansă defapt, nu celor supradotaţi. El dă oşansă TUTUROR. Aceea de a-şi îm-plini întregul potenţial, indiferentde natura şi chiar calibrul aces-tuia. Iar aceasta deja nu mai esteo simplă şansă, o simplă alterna-tivă. Profesorul Colceag nu oferăînvăţămînt alternativ. El oferă SIN-GURA formă posibilă, perfor-mantă şi cu rezultate, capabilă săproducă o schimbare în bine lanivelul întregii societăţi. Mai pescurt, învăţămînt normal, singurulviabil. Nu pentru supradotaţi. Nuînvăţămînt alternativ. Pur şi sim-plu, învăţămînt.de Ana Cristina Silvestru, pi-

anista de renume national si in-ternational

membru de excelenta IRSCAGifted Education din 2005

http://www.supradotati.ro/cristina_silvestru.php

Gifted Education, învăţământul normal

18 EXCELENŢA - inuarie 2010

Prea mulţi se pierd, prea puţini ne merită…Prin aceasta scrisoarevreau să deschid ochiicelor ce nu văd îngrozi-toarele lucruri de lângă ei şisă steargă măcar o lacrimăcelor ce simt aceste nedrep-tăţi şi pedepse puse incorectpe umerii lor. Sunt lucruriadevărate pe care le-am auzitde la colegii mei mai mari.Am rămas trist impresionatăde această cruzime. O soartăpe care unii nu o merită. Pen-tru că Dumnezeu a Sfinţitaceste daruri! Ale copiilor.Cum le cinstim? Cum lepreţuim? Cui mai merităm?Pentru cine trăim?! Atuncibucuria noastră pe Pământ edoar o rază de speranţă cecade în neant, iar aceste lu-cruri le îmbrăţişăm ca pe un„buchet al miracolelor”? Săînvăţăm să salvam lumea princopii! E singura concluzie lacare am ajuns.Într-o zi s-a născut Matei.El a fost născut deşi părinţiinu îl doreau. După ce l-aucrescut doi ani l-au abando-nat langa un cimitir. A fostgăsit de o femeie, care l-a dusla un cămin. Crescut de oasistentă maternală, Mateinu avea parte de dragoste.Matei creştea şi devenea dince în ce mai deştept. La vârstade 4 ani el ştia o mulţime depoezii, cântece şi povestioare.Treptat a învăţat literele alfa-betului şi numerele.La numai 5 ani el reuşeasa citească o scurtă poves-tioară sau poezie şi să facăcalcule destul de grele pentruvârsta lui. La insistenţele lui,la 6 ani a fost dat la şcoala.Aflat în clasa I, el era multdiferit de ceilalţi. El era mai

tăcut, mai calm şi mult maiînvăţat. La numai 8 ani ascris prima carte de poveşti.În această carte el scria doardespre zâne, regi, regine,prinţi, prinţese şi palate. Erao carte minunată de aproape80 de pagini scrisă cu pixul întimpul lui liber.La 14 ani avea scria

romanePână la vârsta de 11 aniel scrisese deja 4 cărţi, fru-moase dar din ce în ce maitriste. La 14 ani el a terminatpropriul sau roman, in caredescria perfect viata lui. Era ocarte trista, lipsita de sper-anta sau de dragoste. Cei dela cămin se rugau de cei im-portanţi în ţară să ajute acestgeniu dar nimeni nu lerăspundea. La 16 ani, Mateiavea o slujbă, muncea, iaracesta munca îi ocupa timpulpentru creaţie.În fiecare zi venea de laslujbă, mânca puţin şi înce-pea să scrie. Scrisul era sin-gura lui plăcere. Pe lângă

servici el mergea şi la liceu.Temele şi oboseala îi luau dince în ce mai mult pofta descris. Era obosit. De multe orise apuca să scrie şi cădea cucapul pe mâini. Viaţa îi luaseşi ultima plăcere. Ştia că visullui nu se mai putea îndeplini.Scrisul devenea pentru elun lucru deosebit, dar în ace-laşi timp ceva foarte rar. Segândea că nu este făcut pen-tru aşa ceva. La început scriaîn fiencare zi, apoi la 2-3 zile,la o săptămâna şi apoi deloc.El era conştient că visul lui dea deveni cel mai bun scriitor,se sfârşea aici.Poate că aşa s-a mai pier-dut un copil geniu. Din lipsabanilor mii de copii talentaţise pierd. Cei mai norocoşiplecă, iar ceilalţi rămân robi,muncind pentru a se în-treţine. Dacă noi nu facemceva aceste genii vor ramanela stadiul de robi.Bianca, 14 ani

Bucureşti

Care este diferenţa dintre speranţă şipreţul ploii?! Sunt două cuvinte care nedespart prea puţin. Poate că talentulcare a devenit un lux im-portant pentru ceide peste ocean, darmajoritatea din-tre ele se pierdodată cugreutăţile acestorvaluri.

19EXCELENŢA - ianuarie 2010

În prezent, excluderea copiilor, a tinerilor şi aadulţilor din cadrul învăţământului de masă esteconsiderată o discriminare ce duce la violareadrepturilor umane ale acestora. Legile şi acordurileinternaţionale sprijină punctul de vedere conformcăruia segregarea impusă în învăţământ reprezintăo violare a drepturilor copiilor şi tinerilor.Principiul care guvernează este acela ca şcoliletrebuie să primească toţi copiii, indiferent decondiţia lor aizică, intelectuală, social, emoţională,lingvistică sau de altă natură. Astfel, sunt incluşicopiii cu dizabilităţi şi copiii talentaţi, copiii străziişi copiii care lucrează, cei din comunităţi îndepăr-tate sau proveniţi din populaţii nomade, cei careaparţin minorităţilor lingvistice, entice sau culturalşi copiii proveniţi din zone sau grupuri dezavanta-jate sau marginalizate.Tratalele internaţionale relevante în acest sens, pe care România le-a semnat, sunt :1 Convenţia împotriva Discriminării în Edu-caţie (CDE)2 Convenţia Internaţională a DrepturilorCivile şi Politice ( CIDCP)3 Convenţia Internaţională a Drepturilor Eco-nomice, Sociale şi Culturale(CIDESC)4 Convenţia Internaţională pentru EliminareaTuturor Formelor de Discriminare Rasială (CEDR)5 Convenţia pentru Drepurile Copilului (CDC)6 Convenţia Europeană Pentru ProtecţiaDrepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale(CEDO)Prin Declaraţia de la Salamanca, în 1994, UN-ESCO stabileşte cadrul de acţiune referitor la în-văţământul pentru copiii cu cerinţe educativespeciale:,, Copiii trebuie să înveţe împreună , ori de câteori este posibil, fără ca diaicultăţile şi diferenţele săconstituie o piedică. Şcoala trebuie să înţeleagă şisă accepte nevoile diverse ale elevilor, adaptându-se atât la stilurile cât şi la ritmurile de învăţarediferite ale copiilor şi asigurând o educaţie de cal-itate pentru toţi, prin intermediul unui curriculumadecvat, al bunei organizări, al strategiilor depredare, prin utilizarea resurselor şi prin partene-riate cu comunităţile. Sprijinul şi serviciile trebuiefurnizate şi adaptate permanent pentru arăspunde continuu nevoilor speciale diferite dinaiecare şcoală’’.Tremenul de ,,persoană cu dizabilităţi’’ desem-

nează orice persoană care nu îşi poate satisfacesingură, parţial sau total, necesităţile unei vieţi in-dividuale normale şi/ sau sociale, ca rezultat alunei deaicienţe, aie ea congenital sau nu, la nivelaizic sau mental. Persoanele cu dizabilităţi se bu-cură de toate drepturile, au dreptul inerent la re-spect fată de demnitatea lor umană. Persoanele cudizabilităţi, indiferent de originea, natura sau grav-itatea handicapului sau dizabilităţii, au aceleaşidrepturi ca celelalte persoane de vârsta lor, aceastaimplicând în primul rând şi mai presus de oricedreptul de a se bucura de o viată decentă, cât mainormală şi împlinită.Copilul cu dizabilităţi este diferit de ceilalţi. Elare nevoie de atenţie sporită, de un ajutor special,altfel va eşua. Copilul poate beneaicia de educaţie,doar dacă este acceptat de ceilalţi elevi din colec-tivitate, are un echipament special, beneaiciază deun sprijin individual, poate parcurge curriculumul,i se predă cu tehnici speciale, pentru a răspundecerinţelor.Bariere în învăţare speciaice mediului incluzivDupă 1990 a fost lansat un nou concept al ed-ucatiei incluzive care aduce in atenţie necesitateareexaminării şi extinderii rolului invăţământuluiobişnuit ,pentru a se putea adapta cerinţelor copi-ilor si nu invers ,ca până atunci ,premise a dezider-atului ca pe cât posibil ,toti copiii să inveţeîmpreună . Noul tip de şcoală ,cea incluzivă trebuiesă recunoască diferite cerinţe educaţionale alecopiilor ,să reacţioneze adecvat la acestea ,să asig-ure o educaţie de calitate pentru toţi . Este vorbade o altă opţiune de politică a educaţiei ,care puneaccentul pe transformările substanţiale la nivelulcapacităţilor şcolilor obişnuite,pentru ca acesteasă poat oferi răspunsuri adecvate cerinţelor edu-caţiei diferite ale copiilor. Diferenţele dintre copiisunt considerate aireşti ,iar şcoala trebuie să dis-pună de servicii adecvate care să acţioneze con-tinuu pentru a intâmpina cerinţele educaţionalespeciale .Cu toţii trebuie să ne punem următoarele in-trebări:*De ce nu pot face progrese semniaicative in in-vaţare toţi elevii dintr–o clasă ?*Cum pot ai sprijiniţi să progreseze în învăţareade tip şcolar elevii care invaţă (sau care par să in-veţe ) mai greu ?*Cât este de justiaicată marginalizarea ori chiar

Legislaţia privind dreptul copiilor la educaţie, dinpunctul de vedere al educaţiei privind excepţionalitatea

20 EXCELENŢA - inuarie 2010

excluderea unor elevi din şcoala obligatorie ?Copiii care nu pot face faţă cerinţelor şcolare,cei care prezintă diverse forme si niveluri de eşecşcolar sunt incă prea puţin cunoscuţi, acceptaţi şiacceptaţi din punct de vedere psihopedagogic. At-itudinea cea mai frecventă manifestată faţă deaceştia din partea şcolii /si a societăţii in generaleste de subvalorizare –bazată în mare măsură pelipsa de reuşită şi de competenţă şcolară .Elevii cu probleme de învăţare şi adaptare suntpercepuţi în lumea şcolii de cele mai multe ori neg-ativ, sunt marginalizaţi si în cazuri extreme ajungsă ai excluşi ,,Nu face fata programei ”; ,,Nu aceastascoala “ ; ,,Trebuie înscris într-o şcoală specială “sau ,,nu poate ai şcolarizat “ –iată doar câteva dinargumentele prin care unele cadre didactice justi-aică neacceptarea ori eşecul unor copii de a invăţaalături de ceilalti copii de aceeaşi vârstă.Este adevărat că nu de puţine ori, condiţiile deorganizare şcolară (efective numeroase de elevi inclasă ,programa şcolară foarte incărcată ,timpulscurt de activităţi şi interacţiuni in clasă cu eleviipe parcursul unei lecţii ;insuaicienta pregătire psi-hopedagogică şi /sau de educaţie) reprezintă ob-stacole serioase în asigurarea unui invăţământeaicace pentru aiecare copil. Deşi se urmăreşte dez-voltarea educaţiei de bază ,pentru toti copiii –inideea prevenirii si /sau reducerii excluderii edu-caţionale –grupurile de copii cele mai apropiate deriscul excluderii şcolare devin cele mai supuseriscului de a ai marginalizate. Marginalizarea estevizibilă atât in rezultate (performanţe şcolare , sen-sibil mai reduse decat ale celorlalte grupuri,accesmult mai redus la formele ulterioare de şcolarizare). Educaţia incluzivă incearcă să ofere astfel unrăspuns atât problemelor legate de excludere ,câtsi marginalizării şcolare .Ea se referă nu doar lacreşterea şanselor de acces la educatie şcolară ,ci sila ameliorarea calităţii educaţiei oferite de şcoli .II. Cerinţele Educative Speciale versus

GiftedÎntr-un grup de trei indivizi, în urma observăriiatente a relaţionării dintre ei, se vor evidenţia înot-deauna trei tipologii: dominantul, dominatul sipaciaistul. Fiecare se poate caracteriza printr-omultitudine de însuşiri. Dominantul este cel careîşi impune ideile, e leaderul incontestabil al grupu-lui, cel care ia deciziile şi cel care împarte sarcinilecelorlalţi, este tipul care impune respect, cu capac-ităţi intelectuale crescute, uşor adaptabil situaţi-ilor noi, cel care are cheia tuturor problemelor. În

grupul de elevi este şcolarul cu note mari, care seevidenţiază prin comportament corespunzător.Dominatul este tipul care va executa sarcinileprimite fără să opună rezistenţă, se va supune ma-jorităţii, chiar dacă va avea idei nu va îndrăzni săle supună dezbaterii, în colectivul de elevi este celcare înregistrează frecvent rămâneri în urmă, la-cune. Paciaistul, care poate îndeplini rol de ,,joker’’,suplinind cu succes oricare dintre celelalte douatipologii, e tipul haios, prietenos, glumeţul grupu-lui, cel care aprobă, dar se implică prea puţin, însădetensionează grupul.Ce se întâmplă într-un grup de 9 elevi? Vom în-tâlni 3 indivizi dominaţi, 3 dominatori, 3 paciaişti,la nivelul aiecărui sub-grup, se va instaura aceeaşistructură. Dar într-un colectiv format din 24 deelevi? Se vor identiaica ,,dominatorul dominato-rilor’’ dar si ,,dominatul dominaţilor’’. Aceste ex-treme sunt întotdeauna prezente. Ele impunabordări diferite şi tratare diferenţiată. Deseoricopilul dominat întâmpină mari probleme la în-văţătură, deseori va avea problemele de adaptare.Aceşti elevi se identiaică categoriei de şcolari cucerinţe educative speciale. Elevul care se aairmă lanivelul colectivului de elevi, este apreciat de pro-fesori dar şi de colegii lui datorită performanţelor,poate ai un copil supradotat.II. a Supradotaţii din România

Albert Einstein a vorbit la patru ani. Camtot la fel si Lucian Blaga. Isaac Newton a luatnote mici in primele clase, iar profesorii l-aucatalogat pe Thomas Edison ca Jiind un elevmediocru. Winston Churcil a rămas repetent inclasa a şasea, iar Lev Tolstoi a fost dat afară dinfacultate. Luis Pasteur a absolvit Royal Collegecu rezultate mediocre la chimie.Lista cu nume de referinţă in istoria civilizaţiei,care au contribuit la dezvoltarea omenirii graţiegeniului cu care au fost hărăziţi, dar al caror talenta trecut neobservat de dascăli in perioada de for-mare, este lungă. Istoria abundă de intâmplări dra-matice din viata oamenilor de geniu a cărorrecunoaştere s-a făcut, adeseori, post mortem. Dece? Pentru ca marile talente nu intră în tipareledupa care se măsoară, in mod obişnuit, oamenii.Numărul celor care ar ai putut ai consemnaţi in listacu genii care au revoluţionat societatea umană ar aiputut ai cu mult mai mare daca talentul acestora arai fost descoperit la timp si ajutat sa se dezvolte.Lipsa unui cadru de educare si aairmare adecvatinzestrarii lor deosebite a dus la pierderi in-comensurabile in istoria omenirii.

21EXCELENŢA - ianuarie 2010

Recomandarea 1284 din anul 1994 a ConsiliuluiEuropei este o recunoaştere a situaţiei defavorizatea copiilor supradotaţi si a necesităţii de a le asiguraacestora condiţii de invăţământ adecvate, care săle permită să-şi pună in valoare, pe deplin, po-tenţialul creator, talentele. Studiile si observaţiilefăcute de-a lungul timpului au demonstrat că tine-rii supradotaţi si talentaţi formează o categorie cunevoi speciale, deoarece ei se confruntă cu pro-bleme speciaice in sistemul obişnuit de educaţie.Lipsa unui cadru adecvat inzestrarii lor cu totulaparte poate duce, „pe de o parte, la pierderea in-altului lor potential creativ si, pe de altă parte,există riscul apariţiei alienării, riscul abandonuluişcolar si al dezvoltării unui comportament antiso-cial”, după cum se precizează in răspunsul Comite-tului de Miniştri adresat Consiliului Europei, indecembrie 2004. Se apreciază, conform datelor pu-blicate in cercetări recente, că 5%-10% din popu-laţia lumii sunt persoane supradotate. Dintreaceştia, doar 2% se diferenţiază prin potenţialcreator sau talente extrem de mari. Experienţeleau demonstrat ca dezvoltarea economică, socialăşi culturală este in directă legătură cu dezvoltareaeducaţiei copiilor supradotaţi şi talentaţi. Ţărileaalate acum in topul clasamentelor care indică gra-dul de dezvoltare al societăţii umane sunt cele careau dezvoltat economii funcţionale folosindu-se depotenţialul creator al oamenilor de excepţie. Aces-tea sunt şi cele care au dezvoltat sistemul „giftededucation”. Primele centre de „gifted education”,orientate către ştiinţe s-au dezvoltat in SUA, Aus-tralia, China, fosta URSS, dar şi în unele ţări eu-ropene. În Austria, Spania, Franţa, Anglia, Croaţia,există acum centre dedicate acestui sistem de edu-caţie. Reţeaua de instituţii dedicate „gifted educa-tion” s-a extins de la grădiniţe până la nivelpostuniversitar. În ultimii ani au trecut la dezvol-tarea sistemului şi Turcia, Emiratele Arabe, Repu-blica Sud Africană etc.Între vecinii noştri, in dezvoltarea sistemelorde educaţie a copiilor supradotaţi, se remarcă Ser-bia, Slovenia, Polonia, Ungaria şi Cehia.La nivel global există o reţea vasta de instituţiişcolare şi universitare integrate în programul„gifted education”:• Organizatii mondiale: WCGTC: World Coun-cil for Gifted and Talented Children;• Organizatii continentale: ECHA: EuropeanCouncil for High Ability, pentru Europa;• Organizatii regionale si centre de cercetare:NAGTY: National Academy for Gifted and TalentedYouth, pentru Marea Britanie.

În România, există o reţea de Centre de Exce-lenţă pentru Tineri Capabili de Performanţă, înai-inţată prin ordine ale miniştrilor educaţiei în maimulte oraşe de reşedinţă (Bucureşti, Cluj-Napoca,Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Ploieşti, Sibiu, Tim-işoara), care funcţionează în subordinea sau în co-laborare cu inspectoratele şcolare judeţene.Cea mai cunoscută organizaţie pentru edu-carea supradotaţilor este IRSCA Gifted Education(Institutul Român pentru Studii şi CercetăriAvansate Gifted Education). IRSCA Gifted Educa-tion a lansat primul Program National Gifted Edu-cation. Acesta urmăreşte să ofere o educatiecopiilor supradotaţi şi talentaţi, potrivită nevoilorlor speciale. Detalii pe site: http://www.suprado-tati.ro.Ce inseamnă «supradotat»?Supradotarea se deaineşte folosind diferiţi fac-tori, printre care sunt enumeraţi ca aiind deaini-torii:- IQ (coeaicient de inteligenţă)- SQ (coeaicient de spiritualitate)- EQ (coeaicient de sensibilitate emoţională)Prin folosirea factorului de tip IQ pentru iden-tiaicarea supradotării, curba Gauss indică:85-99 Normal inferior100-114 Normal superior115-129 Dotat130-144 Cu abilităţi inalte145-159 Supradotat160-180 Profund supradotatPeste 180 GeniuCercetările sugerează însă că există multipleforme de inteligenţă, nu numai cea de tip academic,aceasta aiind principala componentă măsurată încadrul testului IQ.

II. b. Copiii cu cerinţe educative speciale(CES)La polul opus se regăsesc elevii care întâmpinăprobleme în învăţare şi de adaptare.Ce înseamnă «CES» ?O deainiţie utilă : Un elev este considerat caavând cerinţe educative speciale dacă acesta arediaicultăţi de învăţare care necesită servicii edu-caţionale speciale. Un elev are cerinţe educativespeciale, dacă :are diaicutăţi de învăţare semniaica-tiv mai mari comparativ cu ceilalţi copii de aceiaşivârstă; are o dizabilitate care îl împiedică sau îlopreşte să folosească facilităţile educaţionale de un

22 EXCELENŢA - inuarie 2010

anumit tip care sunt puse la dispoziţia copiilor deaceiaşi vârstă în şcolile din zona respectivă.Tipuri de diJicultăţi :· progres redus sau deloc· lucru la nivel mult inferior comparativ cucopiii de aceiaşi vârstă· diaicultăţi de scris-citit sau calcul· diaicultăţi emoţionale şi de comportamentcare afectează procesul de învăţare· diaicultăţi senzoriale şi psihice şi are nevoiede echipament specializat suplimentar sau ser-viciu specializat· diaicultăţi de comunicare şi de relaţionarecare devin bariere în învăţare.·

Caracteristicile şi nevoile copiilor cu di-Licultăţi de învăţarePrincipalele domenii ale diaicultăţilor de în-văţare şi a caracteristicilor lor. Diaicultăţile de în-văţare sunt clasiaicate în general în funcţie deurmătoarele domenii funcţionale :1 Psihomotricitate2 Percepţie vizuală3 Percepţie auditivă4 Limbaj5 Dezvoltare intelectuală6 Factori sociali şi personali.

Deaicienţă – înseamnă deaicitul saupierderea provizorie sau deainitivă a unei funcţiisau structuri psihologice, a unui membru sauorgan, ţesut , provizoriu sau deainitivClasiaicarea deaicienţelor :· deaicienţe intelectuale· deaicienţe senzoriale (văz, auz)· deaicienţe ale limbajului· deaicienţe locomotorii· deaicienţe psihocomportamentalePrin deaicienţă mintală înţelegem reducereasemniaicativă a capacităţilor psihice care deter-mină o serie de dereglării ale reacţiilor de adaptareale individului la mediu.Caracteristici ale deLicienţei mintale /

intelect· rigiditatea psihică – limitează funcţionareagândirii şi a celorlalte procese psihice şi determinamenţinerea rigidă a unor idei/ipoteze iniţiale· infantilismul comportamental – ancorareaîn comportamente speciaice unor vârste mici

· vâscozitatea proceselor psihice – nu poateatinge stadiul gândirii formale şi rămâne la stadiulconcret· inerţia sau perseverarea în comportamentşi gândire – trec cu greu de la un tip de activitate laaltul şi de la ceva bine ştiut şi achiziţionat la cevanou· limbaj stereotip şi vocabular activ slab dez-voltat· diaicultăţi de concentrare a atenţiei· diaicultăţi de organizare a activităţii· decalaj între planurile dezvoltării psihice şiplanul biologicClasiLicarea deLicienţei mintale :· intelect de limită (QI 70-79)· debilitate mintală /deaicienţă mintalăuşoară (QI 50-69)· imbecilitate /deaicienţă mintală moderată(QI 20-49)· idioţie /deaicienţă mintală profundă saugravă (QI 0-19)

DeLicienţe senzorialeDeaicienţele senzoriale sunt determinate deunele disfuncţii sau tulburări la nivelul princi-palilor analizatori - vizual şi auditivDeJicienţa de auzDepistarea precoce a tulburărilor de auz estefundamentală deoarece dacă nu se intervine pen-tru însuşirea limbajului apare mutitatea. Deaicienţade auz este gravă mai ales prin faptul că determinăinaluenţe negative asupra dezvoltării normale avorbirii, limbajului şi gândirii.Clasiaicarea deaicienţelor de auz :După structura analizatorului auditivsurditate de transmisie sau conduceresurditatea de percepţiesurditatea mixtăDupă gradul deaicitului auditiv :· hipoacuzie uşoară / deaicit lejer – pierderede auz de 20-40 dB· hipoacuzie medie / deaicit de auz mediu –pierdere de auz 40-70 dB· hipoacuzie severă / deaicit de auz sever –pierdere de auz 70-90 dB· cofoză / deaicit de auz profund, surditate –pierdere de auz de peste 90 dBObservaţii: pierderea auzului înainte de 2-3 aniare drept consecinţă mutitatea şi duce la surdo-mutitate. Efectul tulburării de auz este diferit în

23EXCELENŢA - ianuarie 2010

funcţie de :· vârsta la care a apărut tulburarea· particularităţile psihice ale copilul· mediul în care trăieşte copilul· atitudinea celor din jurTrăsături ale deaicienţilor de auz- prezintă o uşoară întârziere în achiziţiamişcărilor, mersului, scrisului etc. datorită absenţeivorbirii şi a stimulării verbale;-poate ai tulburat simţul echilibrului datorităunor afecţiuni la nivelul urechii-însuşirea limbajului verbal se realizează doarcu sprijin specializat prin activităţi de demutizare-gesturile şi mimica se însuşesc în mod spon-tan de către copilul surd şi comunică astfel-gândirea are o anumită speciaicitate datoritălimbajului mimico-gestual care operează cu sim-boluri iconice (imagini generalizate)-gândirea are un caracter concret iar aceastafuncţionează la un nivel intelectual scăzut şi înprezenţa suportului intuitiv-memoria se dezvoltă normal-au diaicultăţi în asimilarea informaţiilor-dacă limbajul verbal nu este achiziţionat apardiaicultăţi de relaţionare, profesionalizare şi inte-grare socialăForme de comunicare folosite în proce-sul educaţional al copiilor cu deLicienţe

de auz1. Comunicare verbală – orală– scrisă· are la bază labiolectura2. Comunicarea mimico-gestuală· este cea mai la îndemână formă de comuni-care3. Comunicare cu ajutorul dactilemelor· are la bază un sistem de semne care în-locuiesc literele din limbajul verbalşi respectă an-umite “reguli gramaticale” ca topica mesajului4. Comunicarea bilingvă· comunicare verbală + comunicare mimico-gestuală· comunicare verbală + comunicare cu dac-tileme5. Comunicare totală· folosirea tuturor tipurilor de comunicarepentru a se putea completa reciproc şi a determinaînţelegerea corectă a mesajuluiNu se poate aairma că una dintre aceste formede comunicare este superioară alteia, practica estecea care determină eaicienţa acestora.Educatoriisunt cei mai în măsură să determine forma de co-

municare adoptată în funcţie de gradul deaicienţeişi al inteligenţei dar şi a personalităţii copiilor.DeJicienţa de vedereAcest tip de deaicienţă are o puternică inalu-enţă asupra calităţii şi speciaicităţii relaţiilor pecare persoana deaicientă le stabileşte cu mediudeoarece analizatorul vizual este principalul furni-zor de informaţii la nivelul structurilor cerebrale.Funcţia analizatorului vizual este răspunzătoare deurmătoarele trei componente :· percepţia luminii· percepţia formei· percepţia curolilor.Tulburările de vedere pot ai clasiaicate dupămai multe criterii. În funţie de indicele acuităţiivizuale, putem identiaica :· ambliopie uşoară – indicele cuprins între0,5 - 0,3· ambliopie medie – indicele cuprins între 0,2- 0,1· ambliopie forte – indicele cu valori sub 0,1(cecitate)Observaţie : este foarte important de ştiutvârsta la care s-a instalat tulburarea vizualădeoarece, în funcţie de această vârstă, putem şticare este experienţa vizuală a persoanei.Etiologia tulburărilor de vedere este foartevariată şi include o multitudine de factori de risccare, în funcţie de locul şi perioada cândacţionează, determină forme şi grade diferite dedeaicienţe ale analizatorului vizual. Cunoaştereaetiologiei tulburărilor de vedere prezintă o mareimportanţă în stabilirea unui diagnostic diferenţial,stabilirea unui tratament compensatoriu şi recu-perator adecvat, elaborarea unui prognosticprivind evoluţia, recuperarea, profesionalizarea şiintegrarea socială a persoanei cu deaicienţă devedere.DeJicientul de vedere – caracteristici psi-

hopedagogice· încetinirea ritmului dezvoltării psihiceşi unnivel de cunoaştere scăşut în raport cu vârsta· o ţinută corporală defectuoasă· concentarare deosebită a atenţiei, calităţisuperioare ale voinţei· întârzieri în dezvoltarea aizică generală şi înevoluţia motricităţii· mersul se achiziţionează mai greu, apar di-aicultăţi în echilibru· reprezentările sunt sărace în detalii iaraceasta are repercursiuni asupra activităţi creieru-lui · memoria nevăzătorului are anumite partic-

24 EXCELENŢA - inuarie 2010

ularităţi deoarece ea trebuie să ofere o serie de in-formaţii absolut necesare orientării în spaţiu· gândirea este greoaie în special pentru gen-eralizări şi comparaţii dar se poate recupera prinactivităţi educative susţinute· atenţia este în permanenţă concentrată,după intensitatea şi importanţa stimulilorObservaţie : activităţile didactice trebuie să sebazeze pe metode intuitive – principiul de bază îneducaţia deaicienţilor de vedere este principiul in-tuiţiei.DeJicienţe JiziceReprezintă categoria tulburărilor care afecteazăîn special componentele motrice ale persoanei.Deaicienţa aizică gravă poate limita capacitatea demişcare a persoanei şi implicit integrarea profe-sională şi socială a acesteia.

Tipologia deJicienţelor Jizice :1. Boli genetice şi congenitale :· Sindromul Down (dismoraism, hipotoniegeneralizată)· malformaţii ale aparatului locomotor(amelii, ectromelii, diformitatea Sprenghel, luxaţiacongenitală de şold)2. Boli de creştere :· rahitismul· piciorul plat· hipotroaia staturală ( nanism)· inegalitatea membrelor· malformaţiile coloanei vertebrale3. Sechele posttraumatice· paraplegia posttraumatică· paralizia obstetricală· alte pareze4. Deaicienţe osteoarticulare şi musculare· traumatisme musculotendinoase· Retracţii musculare ( torticolis)5. Deaicienţe preponderent neurologice· boli ale neuronului motor central – hemi-plegiaspastică, displegia spastică, atetoza, sindro-mul rigidităţii cerebrale etc.· Boli ale neuronului motor periferic –sechele poliomelitice, leziuni nervoase periferice,spina biaida, distroaii musculare.Din perspectiva psihomotricităţii avem :· tulburări de coordonare motrică· tulburări ale conduitelor neuromotorii/structurilor perceptiv – motrice (tulburări deschemă corporală, lateralizare, organizare spaţială,temporală.Observaţie : dacă deaicienţele aizice se asociază

cu alte tulburări ( cel mai adesea cu deaicienţamintală) tabloul clinic devine mai complex iar re-cuperarea şi evoluţia este lentă şi uneori doarparţială.Tulburări de comunicare şi relaţionare –

autismul- sindrom patologic apărut în copilărie carac-terizat printr-o stare de înstrăinare, de retragere,dezinteres faţă de cei din jur, diaicultăţi de comu-nicare şi de limbaj, imposibilitatea de a dezvolta unataşament normal şi existenţa unor căi bizare de arăspunde la stimulii din mediul înconjurătorDeJicienţele de limbajDeaicienţele de limbaj sunt tulburări de re-cepţionare, înţelegere şi realizarea comunicăriiscrise şi orale. Acestea sunt determinate de afecţi-uni organice, funcţionale, psihologice şi edu-caţionale .Clasiaicare :· tulburări de pronunţie : dislalia, rinolalia,dizartria· tulburări de ritm şi aluenţă : bâlbâiala, tahi-lalia, bradilalia· tulburări de voce : afonia, disfonia, fonaste-nia · tulburări ale limbajului citit – scris :dislexia, disgraaia· tulburări polimorfe : afazia, alalia· tulburări de dezvoltare a limbajului :mutismul psihogen, întârziere în dezvoltarea gen-erală a vorbiriiCaracteristici ale copilului cu tulburări de lim-baj :· fragilitate şi instabilitate la nivelul person-alităţii· agitaţie motorie permanentă· diaicultăţi în rezolvarea unor probleme darşi în modul de a reacţiona, practic sau mintal· nesiguranţă în vorbire· izolare faţă de cei din jur· apar probleme de înţelegere a mesajului· prezintă reţinere în prezentarea propriiloridei .Tulburările de limbaj atunci când apar pe fon-dul unor alte deaicienţe pot creea probleme supli-mentare.Copiii cu tulburări de limbaj întâmpinămari diaicultăţi în integrarea socială.Cadrele didactice trebuie să :· manifeste înţelegere cu elevii care prezintătulburări de limbaj· să stimuleze in permanenţă comunicareaorală şi scrisă· să sprijine implicarea acestora în diverse

25EXCELENŢA - ianuarie 2010

activităţi şcolare şi extraşcolare· să manifeste atitudini de încurajare a ex-primării propriilor idei şi de adaptare şcolară· să faciliteze integrarea acestora în colec-tivul de elevi şi crearea unei atmosfere de toleranţăşi acceptare reciprocă.Incapacitatea – este rezultat al unei deaicienţeşi corespunde oricărei reduceri parţiale sau totale,temporare sau permanente, a capacităţii de a în-deplini o activitate în limite normaleTipuri de incapacităţi :· incapacităţi privind comportamentul· incapacităţi privind comunicarea· incapacităţi privind locomoţia· incapacităţi privind îngrijirile corporale(autonomie personală)Handicap – rezultă din deaicienţă sau din inca-pacitate şi limitează îndeplinirea unui rol socialconsiderat normal din punctul de vedere al vârstei,factori sociali şi culturali în raport cu semeniiForme de handicap :· handicap de orientare· handicap de independenţă aizică şi mobili-tate· handicap de ocupaţie sau profesie· handicap de integrare socială

III. PlaniLicarea individualizată a în-văţăriiIII. 1.Organizarea diferenţiată sau individual-izată a curriculumuluiNecesitatea de a adapta educaţia la nevoile in-dividuale a dus la elaborarea a numeroase sistemede instruire individualizată. Iniţial termenul de in-dividualizare se referea numai la instruirea indi-viduală. În prezent termenul a căpătat o altăsemniaicaţie. Importantă este acum identiaicareadiferenţelor dintre indivizi şi nu a individului.Diferenţele individuale realectă întotdeaunanevoile de educaţie comune ori similare unorgrupuri de indivizi. Astfel, când vorbim astăzi deeducaţia diferenţiată aceasta include cu necesitateabordarea individualizată a învăţării din perspec-tiva diferenţelor dintre elevi.Diferenţierea curriculumului, atăt pentrucopiii cu cerinţe educative speciale/dizabilităţi cîtşi pentru cei cu potenţial de învăţare ridicat se în-temeiază pe aceleaşi premize : sistemul de în-văţământ se poate adapta unor abilităţi şitrebuinţe diferite; aceleaşi scopuri educaţionalepot ai atinse prin mai multe tipuri de programe –programe opţionale / adaptate; realizarea

ţelurilor/scopurilor educaţionale este facilitată deselecţia şi organizarea obiectivelor educaţionaleconform diferenţelor individuale; diferitele tre-buinţe educaţionale pot ai întâmpinate prin opor-tunităţi educaţionale variate.Diferenţierea curriculară necesită astfel se-lecţionarea sarcinilor de învăţare după criteriulmaturităţii intelectuale, ritmul de lucru şi nu dupăcriteriul vârstei cronologice.Ce este organizarea diferenţiată sau in-

dividualizată a curriculumului ?Ca modalitate de organizare a conţinuturiloraceasta vizează adaptarea procesului instructiv ed-ucativ la posibilităţile intelectuale, la intereselecognitive, la ritmul şi stilul de învăţare al elevului.Cine beneaiciază de diferenţiere în educaţie ?Toţi elevii care participă la procesul de edu-caţie beneaiciază de diferenţiere educaţională.Elevii sunt diferiţi pentru că :1 au abiltăţi diferite ;2 au interese diferite ;2 au diferite experienţe anterioare de în-văţare ;3 provin din diferite medii sociale ;4 au diferite comportamente afective ( timid-itate, emotivitate etc. ) ;5 au potenţial individual de învăţare etc.Forme de organizare diferenţiată a cur-

riculumului

Organizarea diferenţiată a conţinuturilor lanivel de politici şcolareLa nivelul învăţământului primar şi gimnazial, unde se va asimila un trunchi comun de cunoşt-inţe, diferenţierea se realizează în special prin ex-tensiunea şi profunzimea cunoştinţelor propusespre învăţare şi mult mai puţin prin natura lor ( cuexcepţia disciplinelor opţionale ).La nivelul programelor şcolare putem avea ast-fel : 1 curriculum aprofundat – elevi cu interesecognitive normale sau mai reduse ( predarea selimitează la 70 % din programă ) ;2 curriculum extins – elevi cu interese de-osebite şi predispoziţii aptitudinale înalte ( > de 70% cu predare în acelaşi interval de timp ).

Curriculum la decizia şcolii1. Curriculum extins – programe incluse înCurriculum Naţional pentru segmentul de 30%;este recomandat pentru elevii cu aptitudini şi in-

26 EXCELENŢA - inuarie 2010

terese cognitive superioare - forma de diferenţierecurriculară este compactizarea, accelerarea şi îm-bogăţirea curriculumului2. Curiculum nucleu aprofundat – şcoala nuabordează deloc segmentul de 30% ; este reco-mandat în special elevilor cu ritm lent şi moderatde învăţare – forma de diferenţiere aprofundareexclusivă a curriculumului nucleu.3. Curriculum elaborat în şcoală – activităţiadaptate speciaicului şcolii şial comunităţii ; este recomandat tuturorelevilor. Se poate propune şi pentru categorii spe-ciale de elevi pentru diversiaicarea activităţilor şiconţinuturilor pentru a veni în sprijinul dezvoltăriiaptitudinilor şi intereselor.Prin curriculum la decizia şcolii se diversi-

Jică :2 disciplinele studiate care să corespundănevoilor reale ale comunităţiidin care şcoala faceparte ;3 forma de abordare a conţinuturilor incluseîn curriculum ( accentuarea caracterului practic,aplicativ, abordarea integrată a conţinuturilor etc.) ; 4 valoriaicarea intereselor şi talentelorelevilor pentru anumite domenii ;5 abordarea unor domenii care să asigureelevilor o mai bună inserţie pe piaţa forţei demuncă.În componenţa ofertei şcolare, a curriculumu-lui dezvoltat de şcoală putem întâlni şi curriculumadiacent pentru elevii care întâmpină anumite di-aicultăţi în învăţare (programe de sprijin, de recu-perare a rămânerilor în urmă şi completare alacunelor în cunoştinţe – educaţia remedială), per-soane care doresc să-şi ainalizeze învăţământulobligatoriu şi/ sau să obţină o caliaicare ( progra-mul „şansa a doua” ).III.2. Organizarea diferenţiată a

predării – învăţării – evaluării la clasăPentru curriculum de bază ( curriculum nu-cleu ) diferenţierea o realizează cadrul didactic dela clasă ( diferenţiere în cadrul colectivului deelevi).Diferenţierea ar trebui să aie o practică in-cluzivă normală în aiecare sală de clasă pentru că :6 copiii / elevii învaţă în ritmuri diferite ;7 copiii/ elevii au stiluri de învăţare diferite;8 cadrele didactice trebuie să asigure val-

orizarea potenţialului aiecărui copil / elev ;9 experienţele de viaţă diferite ale copiilor/elevilor presupun adoptarea unor metode de în-văţare diferite dar şi a unor materiale şi mijloacedidactice diverse.De ce unii elevi întâmpină diLicultăţi în

învăţarea la clasă :1 nu au urmat toate etapele în educaţie (neparcurgerea învăţămîntului preşcolar şi intrareadirect in clasa I, abandon şcolar sau absenteismcrescut ) ;2 au diaicultăţi, emoţionale, sociale sau decomportament ;3 au tulburări senzoriale de auz sau de văz ;4 diaicultăţi de învăţare a scris – cititului(dislexia – disgraaia )5 au diaicultăţi perceptiv – motrice ( orientareîn spaţiu şi timp, schemă corporală ) ;6 au dizabiltăţi mentale ;7 au diaicultăţi de vorbire sau de limbaj şi co-municare ;8 au limba maternă diferită de limba în carese desfăşoară procesul de învăţământ ;9 procesul de predare – învăţare – evaluareneadecvat nevoilor educaţionale şi diferenţelor in-dividuale dintre elevi (sarcini prea grele sau preauşoare, metode neparticipative, timp insuaicientdozat, material didactic inadecvat sau insuaicientetc. ).Cum se face diferenţierea sau individu-

alizarea curriculară la clasă?Exsistă numeroase forme şi aspecte ale adap-tării curriculumului la clasă iar adaptarea se man-ifestă pe diferite nivele de la elevul cu dizabilităţipână la elevul supradotat.Direcţii de diferenţiere realizate de cadrul di-dactic10 conţinuturi ;11 metode de predare ;12 mediu psihologic de învăţare ( climatul dela clasă ) ;13 standarde de performanţă şi evaluare (de-scriptori / criteriile de evaluare ).Aspectele diferenţierii experienţei de învăţaredin perspectiva elevului14 extensiunea cunoştinţelor ;15 profunzimea înţelegerii ;16 ritmul de lucru / de învăţare ;17 stilul de învăţare ( creativ, reproductiv, in-

27EXCELENŢA - ianuarie 2010

vestigativ etc.).III .c. Plan Educaţional de Intervenţie In-

dividualizatăUn plan de intervenţie personalizat este unplan scris cu obiective pe termen scurt şi lung,elaborat pentru a sprijini învăţarea copilului saunevoile comportamentale. Este un document delucru pentru toate cadrele didactice. Ar trebui re-vizuit de cel puţin două ori pe an.Planul Educaţional de Intervenţie Individual-izată sprijină educaţia copiilor/elevilor cu dizabil-ităţi / CES şi / sau a copiilor/elevilor aalaţi îndiaicultate, în funcţie de rezultatele evaluarii com-plexe, de nevoile speciaice identiaicate (edu-caţionale, terapeutice, medicale, sociale),orientând intervenţia şi recuperarea .Descrierea şi explicarea structurii unui PlanEducaţional de Intervenţie Individualizată

1. Domeniul de intervenţie· limbaj şi comunicare· cognitiv· emoţional· comportamental· psihomotor2. Stabilirea obiectivelor – SMART3. Stabilirea metodelor şi a mijloacelor de

realizare ( Cum realizez ? )4. Perioada în care are loc intervenţia (

când ? )5. Criterii minimale pentru evaluarea pro-

gresului ( Ce evaluez? )6. Metode şi instrumente de evaluare (

Cum evaluez ? )7.Plan Educaţional de Intervenţie Individual-

izată este realizat de:· cadre didactice ( învăţători, profesori )· cadru didactic de sprijin/ itinerantÎn colaborare cu :· părinţii copilului / elevului· specialişti colaboratori /echipa interdisci-plinară ( logopezi, consilieri şcolari, personal med-ical, etc.)· copilul /elevul.Un Plan Educaţional de Intervenţie Indi-

vidualizată poate să conţină:Informaţii generale:1 informaţii generale despre copil şi familie ;2 Informaţii despre ruta şcolară ( grădiniţe,

şcoli urmate), şcoala de provenienţă ;3 Informaţii medicale şi alte examinări/eval-uări – ataşate sau descrise pe scurt4 Decizia de orientarea şcolară şi argu-mentele care au determinat luarea deciziei ;5 Informaţii despre nevoile/diaicultăţilecopilului (în cooperare cu alţi factori asiguraţi-văcă aveţi informaţii despre toate diaicultăţil /nevoilecopilului - educaţionale, medicale, terapeutice etc,iar intervenţia se va focaliza pe acestea) ;6 Informaţii despre procesul de predare - în-văţare – evaluare ;7 Nevoia de terapie sau de alte servicii ;8 Informaţii despre însoţitor, dacă estedisponibil /dacă există ;9 Informaţii despre cadrul didactic de sprijin/ dacă există ;10 Partenerii implicaţi (modalitatea de coop-erare ) ;11 Responsabilităţi şi sarcini - intervenţiaechipei interdisciplinare.Informaţii educaţionale :1 Evaluare educaţională completă / detaliată(evaluarea cunoştinţelor şi abilităţilor) ;2 Punctele tari şi punctele slabe ale elevilor(potenţial şi diaicultăţi întâmpinate) ;3 Obiective pe termen scurt şi lung (centratepe anul în curs) ;4 Strategii de învăţare – metode şi mijloacedidactice (strategii adecvate pentru copil) ;5 Interacţiunea socială (descriere, cum să aiesprijinit pentru a-şi dezvolta relaţiile sociale – con-duita şi atitudinile de colaborare, cooperare cuceilalţi elevi – exp. Implicarea în activităţi de grupşi este responsabil cu timpul/ cu prezentarea pro-dusului/distribuirea materialelor etc. ) ;6 Curriculum (conţinuturi de bază, conţinu-turi adaptate – ex. Citeşte corect, cursiv şi expresivun text scurt / Citeşte corect un text scurt cunoscut; 7 Parteneriate în predare - învăţare (cum săasigurăm predarea – învăţarea pentru acest copil– echipa implicată : cadrul didactic de la clasă,cadru didactic de sprijin şi după caz consilier, lo-goped );8 Evaluarea (ce evaluăm şi cât de des) ;9 Monitorizarea (cine şi când).(1) Domeniul de intervenţieÎn urma unor evaluări individuale realizate decătre cadrele didactice prin analiza unor probe deevaluare, observaţii sistematice (pot ai utilizate şigrile de observare anterior elaborate), asupra :

28 EXCELENŢA - inuarie 2010

- comportamentului ;· situaţiei sociale ;· deprinderilor şi abilităţilor psihomotrice(orientare spaţială şi temporală, schema corporală,lateralitate) ;· dezvoltării emoţionale (timiditate, auto-control emoţional) ;· dezvoltării cognitive/ intelectuale(nivelulde cunoştinţe şi abilităţi)· limbajului şi comunicării(diaicultăţi de vor-bire, comunicarea în limba de predare) ;se vor identiaica astfel diaicultăţile elevului şidomeniul de intervenţie educaţională.Se va trece apoi la stabilirea :

Evaluarea se va realiza prin raportarea rezul-tatelor semestriale sau anuale la cele obţinute /observate iniţial dar şi printr-o evaluare continuă(evaluarea progresului).Pentru elaborarea şi aplicarea Plan Edu-caţional de Intervenţie Individualizată se poateapela la specialişti (profesori logopezi, consilierişcolari, medici etc.).Realizarea unui plan educaţional de inter-venţie presupune parcurgerea mai multor paşicare au ca un prim pas comun înregistrarea pro-gresului în învăţare, creşterea volumului de acu-mulări şi realizarea unei evaluări individualizate acopilului.BibliograJie1 Chick, Pat – Sprijin individualizat pentru în-văţare/Ghidul cadrului didactic, nr.4, ProgramPhare 2004 „Acces la educaţie pentru grupuridezavantajate”, Buureşti, EDP S.A, 20072 Dolean, Ioan – Aprecierea reuşitei şcolarela limba română:clasa I:Probe de evaluare, ColecţiaŞanse egale/CEDU 2000+, Bucureşti, Ed.Humani-tas, 20043 Dolean, Ioan – Aprecierea reuşitei şcolarela limba română:clasa II:Probe de evaluare,Colecţia Şanse egale/CEDU 2000+, Bucureşti, Ed.Humanitas, 2004

4 Kovacs, Maria – Curriculum la decizia şcoliiîn mediul incluziv/Ghidul cadrului didactic, nr.7,Program Phare 2004 „Acces la educaţie pentrugrupuri dezavantajate”, Bucureşti, EDP S.A, 20075 Lemeni, Gabriela – Monitorizarea progre-sului în intervenţiile de remediere a diaicultăţilorde citit-scris, Colecţia Şanse egale/CEDU 2000+,Bucureşti, Ed.Corint, 20006 Prenton, Keith – Planiaicarea în contextulameliorării şcolare/Ghidul managerului din în-văţământ, Program Phare 2004 „Acces la educaţiepentru grupuri dezavantajate”, Bucureşti, EDP S.A,20077 Văcăreţu, Ariana-Stanca; Ruoho, Kari; Pop,Maria – Evaluarea în sprijinul învăţării/Ghidulcadrului didactic, nr.2, Program Phare 2004 „Accesla educ educaţie pentru grupuri dezavantajate”, Bu-cureşti, EDP S.A 20078 *** - Suport de curs „Modulul I”, ProgramPhare 2004 „Acces la educaţie pentru grupuridezavantajate”, Predeal 20069 *** - Suport de curs „Modulul III”, ProgramPhare 2004 „Acces la educaţie pentru grupuridezavantajate”, Sinaia 2007Intocmit ,

Inst. Buda Lenuta

Obiec-tive

Perioadade timp

Perioadade timp

Criteriide evalu-are

Metodeşi instru-mentede eva-luare

29EXCELENŢA - ianuarie 2010