Revista constructiilor

Gura lumii… slobodã!

Printre alte bunuri pe care le-amdobândit dupã 1990 este acela cã putemspune vrute ºi, mai ales nevrute, ori decâte ori avem prilejul. Sigur, nu-i vorba demarea mulþime care ºi aºa vorbeºte uneoriºi ce nu trebuie, ci, cu precãdere, de „marii“politicieni care nu scapã niciun prilej fãrãsã se dea în stambã, cum se zice.

Ei, atotºtiutorii, încearcã, destul deconvinºi, sã debiteze tot felul de teorii,pãreri personale, aprecieri despre una saualta, consideraþii asupra actelor normativeºi juridice, asupra calitãþii pregãtirii lorsuperioare faþã de restul oamenilor, înspecial în raport cu opoziþia etc.

„Idioþii”… pentru cã au idei, vor sãemitã ºi emit niºte perle de pus în ramãsau oglindã, locuri unde sã-ºi vadã„opera” a ceea ce debiteazã necontenit.Poate aºa vor înþelege cã tot ce spui azi,logic, nu trebuie sã contrazici mâine.Exemplele de acest gen sunt atât denumeroase încât nu trebuie sã faci efortulnecesar pentru a selecta unul mai breazdecât altul. ªi aceasta pentru cã ei ori nu-ºidau seama ori o fac intenþionat. ªi atuncimai grav este faptul cã „prostul dacã nu-ifudul parcã nu e prost destul!?”

Uite criza, nu e criza, uite referendumulpentru capitalã ºi deja nu mai este lamodã, uite autostrada ºi ea nu-i decât pehârtie sau în capetele înfierbântate de„succesuri” peste „succesuri” ale guvernan-þilor, uite drumuri judeþene asfaltate ºi tuca ºi alþii, chiar ºi ei, dai în gropi confir-mând mãiestria ºi „iscusinþa” lor de a debitanenumãrate minciuni. Minciuni pe care niciei nu le mai cred.

Ei persevereazã pentru cã le merge,pentru cã nimeni nu-i ia la întrebãri ºi îºivãd de „treabã” sine die.

În cazul autostrãzii de acum celebrã,„Transilvania”, dupã cum ºtiþi, lucrãrile aufost sistate. Nu conteazã motivele ci

perseverenþa „furnizorilor” de bani din buge-tul nostru al tuturor fãrã a putea beneficiade foloasele unui asemenea obiectivimportant pentru economia naþionalã ºipentru oameni.

Cui foloseºte ceea ce s-a fãcut pânãîn prezent?

Nici Pãcalã, vestitul personaj al luiCreangã n-ar fi construit ceva din auto-stradã la mijlocul ei în loc sã se înceapãde la un capãt sau altul al magistralei!

Ca sã beneficiezi de cei 40 de Kmexecutaþi în apropierea Clujului îþi pui pedrept cuvânt întrebarea cum ºi mai alescât timp îþi trebuie ca sã ajungi sã foloseºtinoua reþea rutierã?

Este clar dedesubtul „afacerii”. Premierulvrea sã se spunã în viitor ºi despre el cã afãcut ceva pentru locurile natale sauadministrate temporar. Numai cã acestlucru l-a fãcut dupã ce ºi-a vãzut sacii încãruþã, adicã atunci când, cu susþinereaaltora din anturajul sãu performant, a dis-pus cum sã fie alocat bãnetul avut la dis-poziþie. Aºa cã, lume ºi iar lume, mergeþi ºivã minunaþi de reuºitele nemaipomenitecare stau pe frontispiciul marilor realizãride ctitorii postdecembriste, succesuri (iertaþirepetarea) la care se apeleazã frecvent cãar fi extraordinare.

ªi pentru ca totul sã fie ºi mai clar,asupra „performanþelor“ întâlnite la tot pasulsau, mai bine zis, kilometrul asfaltat, iatã ºicui se datoreazã asemenea reuºite. Se ºtiecã în 2010, în plinã crizã, bugetarilor li s-autãiat fãrã milã 25% din salarii. Doar laCNADNR a fost, cum se spune, sãrbãtoare.Altfel nu se explicã uºurinþa cu care, pen-tru „eforturile“ depuse, ºefimea instituþiei abeneficiat de câºtiguri între 70 ºi 100 mili-oane lei vechi pe lunã. Sã tot lucrezi la…CNADNR, nu?

Dacã veniturile acestor directori, carenu au produs în 2010 niciun kilometru deautostradã, au fost de peste un miliard delei vechi, în 2011, potrivit noii organigrame,

ºefimea CNADNR va beneficia de câºtiguride peste 150 milioane de lei vechi pe lunã.Pe lângã salariile de bazã, pentru vredni-cia lor aceºtia vor primi ºi numeroasesporuri (de conducere, de gestionare afondurilor europene etc.). Culmea este cãdirectorii se schimbã destul de des. Cumunul ºi-a fãcut plinul este schimbat pentrua face loc ºi altuia. Rotirea cadrelor deconducere, nu? Devenitã perenã! Potrivitdeclaraþiilor de avere, o directoare aCNADNR, Silvia Ciobanovschi, a înca-sat în 2010, 1,255 miliarde lei vechi.Miliarde, nu milioane! La distanþã nuprea mare este însoþitã de MarioaraCaprã, care a încasat ºi ea 1,1 miliardelei vechi. ªi lista este destul de bogatã înexemple, asemenea bogãþiilor care leîntregesc averile.

Gura lumii slobodã se cruceºte ºise-ntreabã: câþi asemenea indivizi ºi indi-vide or fi la nivelul întregii þãri? Poate nuprea mulþi, dar suficienþi ca sã se înfruptedin procentele tãiate celor care sigurmuncesc mai mult ºi mai eficient decâtrespectivii. Numai cã, lumea zice ºi… totea aude. Nu ºi cei plãtiþi sã curme aseme-nea neghiobii care, parcã, nu mai au unfinal. Finalul ar fi, dacã s-ar vedea undesunt banii luaþi de atâta… ºefime. La ei,sau în altã… parte?

Întrebãm ºi noi.Cã vorba aia… gura lumii slobodã!?

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 186 RON

Detalii pe ultima paginã a revistei.

Director Ionel CRISTEA

0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE

0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE

0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB

0726.115.426

Publicitate Elias GAZA

0723.185.170

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. dr. ing. Adrian Raduing. Petre Ioniþãprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei ing. Elvira Dumitrescuprof. dr. ing. Marcela Munteandrd. ing. Sergiu Cãlindrd. chim. Mariana Prunãav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

RReevviissttaa Construcþiilor iulie 20114

PATRONATUL DIN INDUSTRIA CIMENTULUI ªI ALTOR PRODUSE MINERALE PENTRU CONSTRUCÞII

DIN ROMÂNIA L A ANIVERSAREA A 20 DE ANI!

În prezent CIROM reuneºte 10 mem-bri, între care cinci grupuri multi-naþionale: Carmeuse, HeidelbergCement,Holcim, Lafarge, Saint-Gobain.

În perioada 1991 – 2011 membriiCIROM au furnizat pe piaþa internã:ciment - cca. 120 mil. tone, var - cca.20 mil. tone, ipsos - cca. 2,5 mil. tone.

Criza economicã din România ºi-amanifestat efectele negative accentu-ate în anii 2009 ºi 2010, inclusiv îndomeniul construcþiilor ºi al materi-alelor de construcþii.

În 2010, comparativ cu 2009, volu-mul lucrãrilor de construcþii a scãzutcu 14,4%:

Pe elemente de structurã: con-strucþii noi (-22,1%), reparaþii capitale(-9,9%), întreþinere ºi reparaþii (-5,1%);

Pe obiecte de construcþii: clãdirirezidenþiale (-36,6%), clãdiri nerezi-denþiale (-16,9%), construcþii ingine-reºti (-3,1%).

În trim. I 2011, comparativ cuaceeaºi perioadã din 2010, volumullucrãrilor de construcþii a avut oscãdere de 4,7%; deºi s-au înregistratscãderi mai reduse atât la elementelede structurã, cât ºi la obiecte de con-strucþii, s-au constatat uºoare creºterila reparaþii +17,4% ºi clãdiri nerezi-denþiale +2,2%.

Pe fondul reducerii volumului deconstrucþii ºi piaþa materialelor de con-strucþii a înregistrat scãderi semnificative,ajungând la o valoare de 4,4 miliardeeuro:

industria cimentului, care deþineponderea cea mai importantã din piaþamaterialelor de construcþii, a suferit în2010 o scãdere de 36% faþã de 2008ºi de cca. 12% faþã de 2009, ajungândla un consum de 6,85 mil. tone ciment,nivel înregistrat în 2005;

scãderi semnificative s-au înre-gistrat ºi în celelalte sectoare: materi-alele de zidãrie -50% faþã de 2008,lacuri ºi vopsele -20% faþã de 2009,materiale izolatoare -50% faþã de 2008,plãci ceramice -20% faþã de 2009.

În industria cimentului, în trim. I2011, s-a înregistrat o creºtere a pro-ducþiei cu cca. 13% ºi a vânzãrilor deciment pe piaþa internã cu 7,6% faþã detrim. I 2010, reprezentând un semnaltimid de revigorare.

Obiectivele majore ale membrilorCIROM, pentru urmãtorii ani, sunt:

menþinerea unor standarde ridi-cate pentru produsele fabricate, diver-sificarea produselor ºi promovarea, cu

prioritate pe piaþã, a unor cimenturi cu

conþinut ridicat de adaosuri;

reducerea emisiilor specifice de

gaze cu efect de serã, prin promovarea

mai largã a co-incinerãrii (valorificarea

deºeurilor ºi a combustibililor alterna-

tivi ºi/sau materiilor prime secundare);

promovarea betonului de ciment,

recunoscut ca material de construcþii

esenþial pentru dezvoltarea durabilã,

cu prioritate pentru construcþia de

autostrãzi ºi drumuri cu trafic greu;

mãsuri sporite pentru asigurarea

sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã; creº-

terea responsabilitãþii sociale.

CIROM a demonstrat în cei 20 de

ani de activitate cã este o organiza-

þie responsabilã, prezentã în spaþiul

public, prin reprezentanþii sãi, prin

propuneri, sugestii, opinii ºi puncte

de vedere temeinice, argumentate,

care au avut la bazã, de fiecare

datã, o cunoaºtere profundã a reali-

tãþilor industriei, solicitând adoptarea

unei legislaþii coerente, favorabile

dezvoltãrii companiilor din indus-

trie, a unei economii sustenabile.

Atunci când oamenii sau firmele au ce face pentru ei ºi mai ales pentru alþii,timpul trece repede. Timpul trece repede, dar cu folos, pentru cei care lasã în urma lorceva deosebit ºi eficient.

Este ºi cazul CIROM - patronat ce reuneºte principalii furnizori de materiale pentruconstrucþii, atât de necesare ridicãrii oricãrui obiectiv de producþie, administrativ,cultural sau sportiv. Nu mai vorbim de rolul cimentului pentru realizarea infrastruc-turii rutiere, feroviare ºi utilitare.

Acest sector care cuprinde, printre alþii, producãtorii de ciment, var ºi ipsos, indis-pensabile oricãrei construcþii, a fost printre primele care s-au organizat în vedereaexploatãrii resurselor României pe principii noi, moderne ºi eficiente, specifice pieþeilibere acolo unde conteazã în primul rând productivitatea, calitatea, preþul ºi eficienþa.

Cum aratã azi CIROM, la a 20-a sa aniversare, reþinem din prezentarea fãcutã cuacest prilej de dl. ing. Mihai Rohan – preºedintele patronatului.

Mihai Rohan,preºedinte CIROM


(Urmare din numãrul anterior)

În cadrul restaurãrii PalatuluiVechi, varianta optimã de consoli-dare a fost stabilitã având ca prin-cipiu protejarea maximã a faþadelorpalatului, a decoraþiilor cu valoare depatrimoniu ºi a spaþiilor bogat deco-rate, a fluenþei ºi conformãrii spaþiilorreprezentative.

Consolidarea a mers pe variantarealizãrii unor elemente verticale dinbeton armat tip „turn“, în interiorul celorpatru turnuri de colþ ale palatului.Tot elemente verticale tip „turn“ s-aurealizat ºi perimetral, în curþile inte-rioare, de data aceasta spre exteriorulclãdirii. Aceste elemente, echilibratpoziþionate în plan, sunt legate cucele tip „planºeu“, realizate pesteparter ºi etajul l, la etajul II fiind doarcompletate elementele de planºeuexistente.

Consolidarea a fost completatãcu elemente verticale tip „diafragmã“,

plasate pe exteriorul pereþilor lateraliai Sãlii de Consiliu.

Transpunerea în realitate a aces-tor principii, corelatã cu necesitateaprotejãrii anumitor elemente de deco-raþii, a condus la rezolvãri particulare.

Ca elemente verticale, pentrupereþi, s-a prevãzut:

consolidarea interioarã a celor4 „turnuri“ de colþ ale clãdirii;

consolidarea pereþilor dinsprecurþile interioare;

diafragme locale de rigidizare,adiacente unor pereþi existenþi.

Pentru rigidizarea cu elementeorizontale s-au prevãzut:

executarea de suprabetonãriale planºeelor existente la etajele l ºiII în aripile Carada ºi Smârdan;

executarea de suprabetonãri lanivelul etajului II ºi pentru aripaLipscani, pânã la intersecþia cu volu-mul Sãlii de Consiliu. S-a realizat oconectare, printr-o structurã metalicã,peste structura din lemn a plafonuluiacestei sãli.

În acest context, sistemul struc-tural nou creat, bazat, în principal,pe introducerea de elemente dinbeton armat, a trebuit sã þinã seamade materialele existente. S-a aplicatprincipiul materialelor mixte, cuasocierea stabilã dintre nou ºi vechi,astfel încât sã se asigure transferulde eforturi ºi deformaþii de la unmaterial la altul, chiar ºi în cazulunor solicitãri extreme, cum suntcutremurele de pãmânt.

Lucrãrile de consolidare au de-terminat un impact puternic asupraîntregului imobil, practic fiind afec-tate toate zonele acestuia.

Era un prilej potrivit pentrurefuncþionalizarea palatului ºi imple-mentarea tuturor categoriilor delucrãri de construcþii, instalaþii, res-taurare, amenajare, mobilare ºidotare a spaþiilor.

Refuncþionalizarea spaþiilorurmãrea stabilirea destinaþiei spa-þiilor ºi a fluxurilor, în acord cu cerin-þele specifice activitãþii unei bãncicentrale. Obiectivul consta în trans-formarea palatului într-un sediureprezentativ, configurat ºi dotat lastandardele actuale.

Palatele Bãncii funcþioneazã caun tot unitar. Se impuneau transfor-mãri, fãrã a fi afectate caracteristiciledeterminante ale clãdirilor.

Este remarcabil faptul cã palatulconstruit pentru Banca Naþionalã ºi-apãstrat neîntrerupt destinaþia iniþialã.Schimbãrile interioare, completãrile

Construcþii emblematice în RomâniaBANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI (II)

Structura de rezistenþã a clãdirii era compusã dinpereþi portanþi de cãrãmidã, structurã metalicã laplanºee ºi stâlpi izolaþi din fontã, decoraþi cucapiteluri compozite, în sãlile de mari dimensiuni.

Varianta optimã de consolidare s-a bazat pe intro-ducerea unor elemente din beton armat, atâtorizontale, cât ºi verticale.

RReevviissttaa Construcþiilor iulie 2011 7

ºi supraetajãrile s-au fãcut cu res-pect faþã de imaginea originalã.

Ansamblul spaþiilor în care urmausã se desfãºoare lucrãri de consoli-dare, modernizare, restaurare, ame-najare, mobilare ºi dotare este decca. 20.000 mp.

În urma studiilor, releveelor ºi ana-lizelor, au fost stabilite, prin proiect,configuraþii funcþionale noi.

Proiectul cuprindea:realizarea la parter a Bibliotecii

de carte rarã ºi a depozitului decarte, o importantã acþiune de res-taurare a caracterului monumentalantebelic al imobilului;

extinderea Sãlii memorialeKiriþescu ºi crearea unui Centru dedocumentare destinat unor categoriimai largi de persoane;

extinderea circuitului muzeistical B.N.R. prin cooptarea unor spaþiide la subsol;

includerea în circuitul muzeal avechilor utilaje ºi crematorii care eraunefuncþionale;

amenajarea etajului l pentruactivitãþi de reprezentare, întruniri ºiprotocol ºi amplasarea unui lift exte-rior în curtea interioarã, spre aripaCarada;

desfacerea compartimentãrilorde îndesire a birourilor ºi refacereaspaþiului galeriei Sãlii de Marmurã,conform proiectului iniþial;

reconfigurarea ºi modernizareaspaþiilor de birouri de la etajul II.

Redarea strãlucirii iniþiale a imo-bilului urma sã se facã prin restau-rarea elementelor ºi componentelorartistice ºi de patrimoniu din zonelereprezentative.

Intervenþiile au fost astfel planifi-cate încât activitatea Bãncii sã nu seîntrerupã, urmând, doar, sã fie elibe-rate, pentru perioade determinate,anumite spaþii, pe zone de lucrunecesare executãrii lucrãrilor.

Instalaþii ºi reþele moderne seimpuneau într-un asemenea demers.Fãrã sã fie evidente, una din celemai ample intervenþii de moder-nizare ºi, în unele cazuri, de schim-bare radicalã, a fost întreprinsã latoate tipurile de instalaþii din palatulBãncii. Amploarea lucrãrilor de mo-dernizare ºi reabilitare a permis,pentru prima datã dupã mai binede 50 de ani, analizarea ºi aducereala zi a întregului sistem de dotare cuinstalaþii ºi echipamente.

Intervenþiile aveau ca scop mãri-rea gradului de confort ºi siguranþãîn exploatare, precum ºi o mai bunãeficienþã energeticã a ansambluluiclãdirii.

Introducerea corpurilor de încãlzitde tip ventiloconvector, realizareadistribuþiei, utilizând ventile cu patrucãi, precum ºi interconectarea cusursele de frig ºi de cald permit ca,în funcþie de orientarea încãperilor

Transformarea spaþiilor ocupate de imprimeriepentru alte funcþiuni specific bancare

Starea precarã a instalaþiilor impunea o intervenþiemajorã

Desfaceri de compartimentãri pentru birouri, învederea extinderii ºi modernizãrii spaþiilor de lucru

continuare în pagina 8


faþã de punctele cardinale, în peri-oadele de tranziþie - toamna ºiprimãvara - unele încãperi sã fieîncãlzite, iar altele rãcite.

Au fost realizate ºi instalaþii spe-ciale de curenþi slabi, respectiv -instalaþii de avertizare incendiu, deefracþie ºi control acces, TVCI, ins-talaþii de voce-date.

La centrala termicã au fost mon-tate reþele noi de alimentare cu apãºi canalizare. Au fost înlocuitecazanele pentru încãlzire ºi prepa-rare apã caldã ºi montatã o pompãde re-circulaþie a apei calde menajere.

Instalaþiile aferente grupurilorsanitare au fost, în întregime, refãcute.

Au fost nou realizate instalaþiile decanalizãri menajere ºi pluviale pre-cum ºi instalaþia de stingere aincendiilor.

De asemenea, instalaþiile termiceºi de ventilaþie-climatizare au fosttotal înnoite pentru fiecare tip despaþiu: tezaur, spaþii birouri, sãlireprezentative ºi de protocol, grupurisanitare, spaþii de circulaþie.

Restaurarea elementelor depatrimoniu ºi reabilitarea spaþiilorau avut în vedere atât interioarele,cât ºi amplele suprafeþe exterioare.

Importanþa excepþionalã a edifi-ciului a condus la începerea proce-sului de reabilitare, cu scopul de ascoate din pericol monumentul, princonsolidarea structurii ºi a paramen-tului de piatrã.

Dupã reabilitarea structuralã ºiarhitecturalã, s-a trecut la reabilita-rea componentelor artistice inte-rioare ale spaþiilor reprezentative alepalatului, aflate, în special, la etajul I.

Reabilitarea componentelor artis-tice interioare cuprinde atât lucrãride conservare ºi restaurare, cât ºilucrãri de refacere a elementelorlipsã sau a celor puternic degradate.

Componentele artistice, cu evi-dentã valoare arhitecturalã, ausuferit degradãri vizibile. Un grad deuzurã avansat prezentau ºi par-doselile, finisajele pereþilor ºi tava-nelor, tâmplãria interioarã ºi exterioarã.Refacerea lor s-a fãcut prin rapor-tare la elementele originale.

Reabilitarea componentelor artis-tice a cuprins atât lucrãri de conser-vare ºi restaurare, cât ºi lucrãri derefacere a elementelor lipsã sau acelor puternic degradate.

Elementele decorative de faþadãprezentau grade ºi tipuri diferite dedegradare.

În interiorul palatului, decorulparietal s-a realizat din module stu-cate: profilaturi, fleuri, frize.

Secolul XIX exceleazã prin uti-lizarea picturii în ulei la decoraþiunileparietale ale edificiilor cu funcþiunipublice ºi rezidenþiale. Culorile deulei s-au îngãlbenit în timp ºi aveauun luciu neplãcut, întunecând maiales suprafeþele slab luminate.

Degradãrile se datorau, în cea mai

mare parte, unor vicii de tehnicã.

Tâmplãria exterioarã ºi interioarã

era într-un grad avansat de uzurã.

Au fost fãcute completãri ºi modi-

ficãri în timp, astfel cã a rezultat o

imagine neunitarã.

Mobilierul era degradat, cu piese

lipsã ºi completãri aleatorii.

În acþiunea noastrã de restaurare

au fost realizate proiecte pe categorii

de componente artistice pentru sta-

bilirea modului de intervenþie.(Continuare în numãrul viitor)Degradãri ale suprafeþelor murale pictate

Deteriorãri ale decoraþiilor prin eroziuni, intervenþiicolaterale, uzurã în timp

urmare din pagina 7


Produse de nota 10la expoziþii dar ºi la magazinul firmei

Dintre acestea, ceramica italianãse recomandã singurã, ea fiind con-sideratã de cea mai bunã calitate.

GIROM INTERNATIONAL deþineºi furnizeazã o gamã completã deplãci ceramice din gresie, faianþã,klinker, mozaic vitroceramic ºi mo-zaic ceramic. Livrarea din stoc sepoate face pe loc sau pe comandãpentru plãci ceramice de gresie ºifaianþã de la cei mai renumiþi pro-ducãtori din Italia.

Brandurile comercializate deGIROM INTERNATIONAL aparþinmultor firme renumite ca: MARAZZIItalia, MARAZZI Spania, GRANITI-FIANDRE, FAP CERAMICHE, TAGINA,SANT’AGOSTINO, IMPRONTA ITAL-GRANITI, MIRAGE, ENERGIE KER,TOSCOKER, KERKO, SERENIS-SIMA CIR CERAMICHE CAPRI,CERCOM, RAKO LB OBJECT.

Gama de plãci ceramice pentruplacarea pereþilor sau a pardoselilor

în spaþiile rezidenþiale interioare estecompusã din plãci de gresie, plãcide faianþã ºi opþional, cu piese spe-ciale: plãci de faianþã cu decoruri,decoruri tip brâu (listelli), pieseceramice speciale de colþuri, plãcigen gresie glazuratã, modele ºichenare din plãci speciale de gresieglazuratã precum ºi gresie glazuratãantiderapantã pentru spaþii umede.

Oferta mai cuprinde plãci cera-mice din gresie porþelanatã pentruplacãri exterioare sau interioare, atâtla pereþi cât ºi la pardoseli, inclusivpardoseli puternic solicitate mecanicsau chimic. Plãcile de gresie porþe-lanatã pot avea suprafaþa matã,lucioasã (ºlefuitã), smãlþuitã iarculoarea repartizatã în masa plãcilor.

Plãcile se pot furniza ºi în vari-anta cu grosimea majoratã de 12 mmsau 14 mm. În cazul placãrilor pen-tru pardoseli industriale de traficgreu: gresie porþelanatã antiacidãpentru industria alimentarã, gresieporþelanatã pentru pardoseli detrafic intens ºi gresie porþelanatãantiderapantã pentru service-uri, fastfood-uri, fabrici de lapte, abatoare,fabrici de bere etc. Gresia porþe-lanatã se livreazã, opþional, cupiese speciale: plintã, plãci pentrutrepte, plãci pentru contratrepte,plintã pentru plãcile treptelor.

Firmele de prestigiu, care se respectã, indiferent cã este sau nu este „crizã“, continuã sã-ºi facã promoþiepentru produsele ºi serviciile oferite potenþialilor clienþi, cu precãdere într-o asemenea situaþie economicã.

Unul dintre mijloacele care pot asigura, cel puþin teoretic, ºanse de reuºitã în afaceri, îl reprezintã ºiparticiparea la manifestãrile expoziþionale naþionale sau internaþionale în domeniu. În cazul noastru, celal construcþiilor.

La începutul lunii iunie a.c. în capitala þãrii noastre a avut loc expoziþia „Ambient“, prilej cu care firmeleºi-au etalat cele mai recente sau tradiþionale produse oferite beneficiarilor dornici de nou, modern,funcþional ºi eficient.

Un loc central din rotonda ROMEXPO l-a ocupat cunoscuta firmã GIROM INTERNATIONAL, condusã dedl. Gheorghe Oprican, firmã furnizoare de materiale pentru finisarea construcþiilor de orice gen.

GIROMinternational


În magazinul firmei puteþi gãsi înpermanenþã ºi o gamã completã deplãci de klinker Stroher, plãci ceramiceextrudate sau presate pentru interiorsau exterior. O varietate elegantãcare imitã cãrãmida aparentã pentruplacarea soclurilor, a faþadelor, aaleilor sau a teraselor. Plãci cera-mice modulate, însoþite de piesespeciale, pentru placarea treptelor, acontratreptelor ºi a glafurilor exte-rioare sau interioare, plinte pentrupereþi ºi scãri, piese de colþ interiorsau exterior, decoruri ºi... multã ino-vaþie... Plãci ceramice presate, pen-tru placãri în spaþii rezidenþiale, spaþiicomerciale sau spaþii industriale.

O altã familie de produse oferitede GIROM INTERNATIONAL o repre-zintã gama completã de mozaicuri.Mozaicul vitroceramic BISAZZA cucea mai impresionantã varietate denuanþe, culori ºi modele, plãcu-þele de mozaic din sticlã carecreeazã un design atrãgãtor, cu totulunic în peisajul placãrilor.

Mozaicul din sticlã se foloseºte laplacarea pardoselilor ºi a pereþilorbãilor, a piscinelor, la îmbrãcareastâlpilor sau a formelor curbe. Datoritãcelei mai avansate tehnologii, cu mo-zaicul BISAZZA se pot crea modelecare alcãtuiesc, dupã montaj, untablou cu dimensiunea unei faþadede casã. Mozaicul din sticlã se livreazãgata aranjat, în module numerotate,alcãtuite din plãcuþe individuale lipitepe suport tip foaie de hârtie sau peplasã din fibrã de sticlã.

Pe lângã plãcuþele de mozaic dinsticlã, furnizãm ºi plãci compoziteGlass mozaic BISAZZA.

Mozaic din sticlã MOSAICO+,modele de mozaic cu un trend modern,cu posibilitãþi cromatice uluitoare,alcãtuit din plãcuþe individuale mon-tate pe suport de hârtie sau plasãdin fibrã de sticlã. Plãcuþele demozaic individuale pot avea formãcircularã, romboidalã, trapezoidalã,dreptunghiularã sau pãtratã. Plãcu-þele care alcãtuiesc mozaicul pot fitransparente, opace, semiopace.Aranjarea plãcuþelor poate fi în modeluni sau mix design. O diversitate carese exprimã în peste 450 de articole.

GIROM INTERNATIONALproduce,în acelaºi timp, în fabrica din Piteºti,Argeº, o gamã largã de mozaic cera-mic din gresie porþelanatã.

Mozaicul din gresie porþelanatãse foloseºte la placãri interioare sauexterioare, placãrile fiind rezistentela îngheþ. Mozaicul din gresie porþe-lanatã se livreazã la comandã înfuncþie de cerinþele beneficiarului, aarhitectului sau a designer-ului, într-ovarietate de nuanþe ºi modele practicnelimitatã. Faþã de varianta clasicãrealizãm ºi mozaic ceramic anticat.Toatã gama de mozaic ceramic selivreazã în module cu piese indivi-duale prinse pe reþea din plasã defibrã de sticlã; în acest mod se asi-gurã un montaj mai uºor ºi mai siguriar chituirea rosturilor nu mai puneprobleme.

Generoasa ofertã a firmei GIROMINTERNATIONAL este una de largidimensiuni (scule, ºape, produsepentru nivelare, hidroizolaþii, amorse,adezivi, chituri, produse comple-mentare), o varietate greu de epuizatîntr-o singurã prezentare.

Este ºi motivul pentru care vãinvitãm sã citiþi în numerele urmã-toare ale Revistei Construcþiilordate despre alte grupe de pro-duse oferite pieþei construcþiilorde cãtre renumita firmã bucureºteanã.

Aºadar, va urma!

GIROMinternational

GIROM INTERNATIONALBd. Iuliu Maniu 409 Sector 6, Bucureºti

(Autostrada Bucureºti-Piteºti)Tel: +4(021)316.20.65; +4(021)316.20.66

Fax:+4(021)316.20.67www.girom.ro

[email protected]


Sisteme de acoperiº PROTANVACUUM – UN SISTEM FÃRÃ PRINDERI MECANICE ÎN CÂMP

MODUL DE FUNCÞIONAREAL SISTEMULUI VACUUM

În momentul în care este supusãunei sarcini provocate de vânt, o mem-branã, în contact cu o suprafaþã com-plet etanºã ºi portantã, va transmitetoate forþele implicate cãtre stratulsuport, sub forma unei sucþiuni, fãrãmiºcare în plan orizontal sau vertical.

Atunci când fluxul de aer produce opresiune negativã pe acoperiº, volu-mul de aer dintre membranã ºi stratulinferior etanº se mãreºte ºi se extindemai mult, acolo unde presiunea nega-tivã este cea mai mare. De exemplu,în zonele de colþ ºi margine. Pentru a„evacua“ aceastã presiune ºi oricepierdere de aer (datoratã stratuluisuport), se instaleazã ventile acolo

unde se aºteaptã ca presiunea nega-tivã sã fie cea mai mare.

PROTAN are, deja, o experienþã vastãprivind sistemul vacuum, experienþãdobânditã din studiile privind fluxulaerodinamic al aerului pe acoperiº ºidin cele peste 2 milioane m2 de sistemvacuum instalate. Aceastã experienþãeste o bazã pentru determinarea frec-venþei ºi poziþionãrii ventilelor. Ventileleau supape unic sens, care evacueazãaerul afarã.

Vântul care bate pe un acoperiºare intensitãþi, viteze ºi direcþii diferite.Rafalele de vânt pot sã fie vãzute, ca“unde”, la suprafaþa membranei, simi-lare undelor de pe suprafaþa unei întin-deri de apã. Dureazã câteva secundepentru ca presiunea sã fie egalizatã.

Un acoperiº vacuum, proiectat ºiinstalat corect, se lipeºte, singur ºi ferm,de stratul suport.

O condiþie pentru a avea presiunenegativã în stratul intermediar este caatât stratul suport cât ºi prinderea mem-branei de acesta (doar perimetral) sã fieetanºe la aer sau suficient de etanºe înrelaþie cu capacitatea ventilului de aegaliza presiunile. Presiunea negativã,astfel obþinutã, se transmite cãtre stra-tul suport. Sistemul de ventile acþi-oneazã ca un element de siguranþã, încazul apariþiei scurgerilor de aer.

Pentru ca un sistem vacuum sãfuncþioneze bine trebuie îndepliniteurmãtoarele condiþii:

Stratul suport sã fie etanº la aer– aceasta este condiþia de bazã.Stratul suport peste care se instaleazãun sistem vacuum poate fi o suprafaþãbituminoasã veche din lemn sau beton.

Instalare corectã – pentru a func-þiona corect un sistem vacuum trebuieinstalat conform ghidului de montaj PROTAN.

Pentru a putea obþine sigilarea laaer se vor utiliza accesoriile necesarepentru sistemul vacuum. Se va monta laatic o bandã de sigilare peste care seinstaleazã bara metalicã ºi buzunaruldin PVC. În locul benzii de sigilare sepoate utiliza un adeziv aprobat dedepartamanetul tehnic PROTAN. Barametalicã este, apoi, fixatã de atic cu aju-torul fixajelor mecanice, la o distanþã de150 mm între ele. Fiecare detaliu – lumi-nator, trapa de fum, gura de scurgere,alte penetrãri prin acoperiº - vor fi sigi-late la aer, în acelaºi mod.

Instalarea unei termoizolaþii întremembrana PVC ºi stratul suport etanºla aer nu influenþeazã, sub nicio formã,funcþionarea sistemului vacuum.

În cazul sistemului vacuum, PROTANoferã un ghid de proiectare ºi instalarecomplet care include specificaþii tehnice,caiete de sarcini, desene CAD, optimi-zarea necesarului de materiale.

Experienþa producãtorului norvegian de membrane PVC pentru acoperiºuri PROTAN AS în domeniulproducþiei ºi instalãrii sistemelor de acoperiº a permis dezvoltarea ºi, ulterior, îmbunãtãþirea unei soluþii inova-toare care sã reziste la condiþiile aspre de climã din Scandinavia.

Specialiºtii de la PROTAN, împreunã cu câþiva ingineri americani, au dezvoltat un sistem de acoperiº careutilizeazã forþa vântului ºi nu luptã împotriva lui, ca în cazul fixãrii mecanice. Ca rezultat al acestei cercetãri,PROTAN AS a lansat în 1985 sistemul vacuum, certificat ºi testat în Norvegia ºi apoi, instalat cu succes la multeacoperiºuri din Europa ºi SUA.

În asociaþie cu STATSBYGG Norvegia ºi NBI, PROTAN a dezvoltat ºi a adaptat metoda la condiþiile climaticenordice - ref. NBI Aprobarea Tehnicã Nr. 2281. În cazul straturilor suport, potrivite pentru sistemul vacuum,metoda este optimã din punct de vedere tehnico-economic.

Funcþionarea sistemului vacuum se bazeazã pe cunoaºterea, în detaliu, a comportamentului fluxului aerodinamical aerului în zona acoperiºului.

Fig. 1

Fig. 2: Miºcarea vântuluiºi forþele ce apar pe un acoperiº

Fig. 3: Aerul poate ieºi dar nu poate intra


AVANTAJELE SISTEMULUI VACUUMinstalare rapidã fãrã pierderi de

material;economii la manoperã;nu se utilizeazã fixãri mecanice

în câmp;umiditatea captivã între straturi va

fi drenatã foarte rapid;

bariera de vapori nu este pene-tratã;

optimizarea necesarului de mate-riale;

posibilitatea utilizãrii sulurilor de4 m lãþime;

nu se foloseºte adeziv.

RENOVAREA ACOPERIªURILOR VECHIUmiditate captivã între straturi

Un acoperiº vacuum se bazeazãpe stratul suport etanº la aer, iar pre-siunea negativã exercitatã asuprastratului suport nu va avea ca efectsucþiunea aerului cald ºi a umiditãþiidinspre partea caldã a clãdirii sprezona rece a acoperiºului. În schimb,umiditatea captivã între stratul suportºi membrana PVC va fi drenatã, rapidºi eficient, de sistemul de ventile.Acesta este un beneficiu suplimentarîn comparaþie cu alte sisteme.

Umiditatea blocatã în structurile deacoperiº poate fi o „bombã pentrumediul înconjurãtor“ din cauza apariþieimucegaiului ºi ciupercilor, iar în zonelenordice aceasta poate deveni o problemã.

Umiditatea captivã între straturipoate fi evacuatã rapid ºi eficient uti-lizând sistemul vacuum, în combinaþiecu o membranã PVC PROTAN carerespirã. În mod justificat, sistemul vacuumPROTAN este cel mai ventilat sistemde acoperiº tip terasã. Rezolvarea detaliilor în sistem vacuum

Sistemul vacuum este potrivit pen-tru straturi suport etanºe, la lucrãri noidar, în special, la renovarea eficientã aacoperiºurilor vechi bituminoase, acolounde fixarea mecanicã nu este doritãdin diferite motive (fixarea mecanicãeste scumpã din cauza lungimii preamari a fixajelor sau betonul nu oferãsuficientã rezistenþã la smulgere etc).

Poate fi utilizat, de asemenea, încazul piscinelor acoperite, acolo undepenetrarea barierei de vapori esteinterzisã.

În concluzie, sistemul vacuum dela PROTAN oferã avantaje economiceºi o soluþie tehnicã de înaltã þinutã,sigurã ºi verificatã în timp.

Fig. 4: Accesorii vacuum: ventil, bandã de sigilare,buzunar din PVC + barã metalicã

Fig. 5: Acoperiº dupã renovareîn sistem vacuum Protan

Fig. 6: Detaliu parapet în sistem vacuum Fig. 7: Detaliu gurã de aerisire Fig. 8: Detaliu gurã de scurgere


Stabilizatori româneºti pentru pãmânturi

ing. Elvira DUMITRESCU - director Laborator Central Construcþii CCF Bucureºtiing. Gabriela ANDRIEª - responsabil Profil Geotehnicã

Preocuparea pentru terenurile defundare existã din cele mai vechitimpuri, bazatã, uneori, pe calculempiric – cum au gândit Iulius Cezar,Vitruvius ºi Publius Cornelius Tacitus.

În perioada Evului Mediu preocu-parea era îndreptatã, în mare parte,asupra construcþiilor bisericeºti.

În timpul Renaºterii s-a pus labaza studiilor curentul umanist cudocumente scrise. Între anii 1700 ºi1900 problemele au fost abordateprin dezvoltarea ºtiinþelor fizice ºi chi-mice ºi s-au pus bazele geotehnicii.

În 1936, pentru prima datã înRomânia, s-au fãcut cercetãri asupraproprietãþilor fizico-mecanice alepãmânturilor la construcþia PalatuluiAdministrativ CFR.

Calitatea unui pãmânt din lucrãrilede terasamente se apreciazã prin:

granulometrie;comportarea în raport cu apa;rezistenþele mecanice.

La solicitãri mecanice pãmânturilese comportã diferit, în funcþie denatura acestora, de la cele nisipoase,cu permeabilitate mare ºi compresi-bilitate micã, pânã la argile, caresunt foarte compresibile ºi, practic,impermeabile. Între cele douã cate-gorii extreme – nisipuri ºi argile –existã o întreagã gamã de pãmânturicu o compoziþie variabilã.

Categoria de pãmânturi larg rãs-pândite în þara noastrã o reprezintãargilele nisipoase prãfoase – loessurile.

Terasamentele fundaþiilor execu-tate la adâncimi mari sunt influenþateîn micã mãsurã de intemperii. Înschimb, la terasamentele de la micãadâncime, supuse direct ºi perma-nent acþiunii intemperiilor, rezistenþaºi stabilitatea sunt influenþate într-omare mãsurã.

Împãrþirea pãmânturilor în coeziveºi necoezive este fãcutã în funcþiede variaþia forþelor de atracþie întregranule.

Particulele care nu sunt legateprin forþe electro-moleculare, lipsitede plasticitate ºi coeziune, cu per-meabilitate ridicatã, alcãtuiesc pãmân-turile necoezive: nisipuri, balasturi,bolovãniºuri etc.

Particulele fine, cu dimensiunisub 0,05 mm, legate prin forþe deatracþie electro-moleculare, consti-tuie pãmânturile coezive, cu perme-abilitate micã dar cu posibilitate dereþinere a apei ºi uscare în timp.

În zilele noastre este necesarãintensificarea preocupãrilor pentrugãsirea unor soluþii tehnice eficiente,bazate pe cunoºtinþe bine funda-mentate, despre terenul de fundare.Sub acest aspect, tematica lucrãrii,referitoare la utilizarea stabilizato-rilor româneºti pentru pãmânturi ºiagregate la lucrãrile de construcþii,este deosebit de actualã.

În cazul în care calculul terenuluide fundare aratã cã fundareadirectã, de suprafaþã, pe un anumit

strat nu este posibilã, este obligato-riu sã se examineze îmbunãtãþireaproprietãþilor pãmântului din stratelerespective, astfel încât sã se înde-plineascã condiþiile unui teren bunde fundare.

Principalele modificãri ce seurmãresc prin aplicarea diferitelorprocedee de îmbunãtãþire a pãmân-turilor sunt: reducerea compresibili-tãþii, creºterea rezistenþei la forfecare,micºorarea permeabilitãþii, elimina-rea sensibilitãþii la umezire, reduce-rea potenþialului de contracþie-umflare,micºorarea gelivitãþii etc.

Metoda de îmbunãtãþire a pãmân-tului prin stabilizare se alege înfuncþie de natura pãmântului ºi demodificarea urmãritã a acestuia, degrosimea stratului de pãmânt supusîmbunãtãþirii, de materialele ºi utila-jele disponibile.

Procedeele de îmbunãtãþire apãmânturilor cu lianþi hidraulici au carezultat modificãri cantitative ºicalitative, care conduc la schim-bãri în structura intimã a pãmân-tului prin formarea de noi componenþiai structurii.

Îmbunãtãþirea ºi stabilizarea pãmân-turilor, prin tehnologia de tratare „insitu“ cu lianþi hidraulici, se realizeazãrespectând urmãtoarele etape:

trasarea axului ºi pichetareaamprizei drumului;

Construcþiile civile, industriale, drumurile, porturile, aeroporturile ºi alte lucrãri sunt amplasate, înfuncþie de gradul de civilizaþie al societãþii, în mediul trifazic al scoarþei globului pãmântesc. În funcþie decele trei faze, solidã, lichidã ºi gazoasã ºi a conþinutului fiecãreia, pãmânturile au proprietãþi fizice ºimecanice foarte diferite, situaþie care creeazã, în zona executãrii construcþiilor, probleme tehnice complicate.Acestea trebuie sã satisfacã funcþionabilitatea, stabilitatea ºi rezistenþa, durabilitatea ºi economicitatea.În majoritatea cazurilor ele sunt legate de rezistenþã ºi stabilitatea terenului de fundare.



amplasarea reperelor de nivelºi marcarea acestora;

corectarea denivelãrilor în pro-fil transversal ºi longitudinal cu aju-torul autogrederului;

aºternerea liantului hidraulic,cu mijloace mecanice, pe suprafaþastratului de pãmânt, în procentul sta-bilit în reþeta cadru. Viteza de înain-tare a repartizatorului ºi treapta devitezã sunt alese astfel încât sã seobþinã cantitatea de liant/mp stabilitãprin reþeta cadru;

amestecarea materialelor, cuajutorul instalaþiei mobile speciale(reciclatoare, freze de amestec,pulvimixer) de reciclare a solului(pãmânt ºi stabilizator), pânã laobþinerea unui grad de fãrâmiþare deminim 70 %, prin trecerea amesteculuiîn site cu ochiuri pãtrate de 8 mm.Amestecarea ºi omogenizarea serealizeazã pe loc iar pãmântul estefãrâmiþat pe toatã grosimea stabilitã.Cantitatea de apã necesarã pentruasigurarea umiditãþii optime de com-pactare se stabileºte de laboratorulgeotehnic;

nivelarea se face cu respec-tarea pantei ºi a lãþimii prevãzute înproiect, utilizându-se echipamenteterasiere speciale (autogreder saubuldozer);

compactarea amestecului pro-filat se realizeazã prin efectuareaunui numãr de treceri cu cilindricompactori lis ºi/sau picior de oaie,pânã la obþinerea unui grad de com-pactare în conformitate cu prevede-rile standardelor în vigoare ºi aleCaietului de Sarcini aferent lucrãrii,urmãrindu-se viteza ºi tehnologia decompactare. Numãrul de treceripoate varia în funcþie de condiþiiledin teren;

protecþia împotriva evaporãriirapide a apei necesare hidratãriiliantului se face prin execuþia imediatãa stratului urmãtor sau prin aplicareaunei pelicule de impermeabilizare(emulsie bituminoasã, emulsii parafi-noase).

Stratul necompactat trebuie pro-tejat împotriva pãtrunderii apei prinacoperire cu folii de polietilenã sauprin compactarea la suprafaþã.

Pentru eventualele supraumeziriale pãmântului stabilizat se impuneadoptarea de mãsuri pentru redu-cerea umiditãþii ºi asigurarea com-pactãrii.

Stabilizatorii pentru pãmânturi ºiagregate, cum sunt Dorosolul, Doro-portul, Soilmix, cimentul, varul etc.se pot utiliza la lucrãri geotehnicespeciale, construcþii civile ºi cãi decomunicaþii pentru:

îmbunãtãþirea terenurilor curezistenþe mecanice reduse (pãmân-turi sensibile la umezire, compresi-bile, mlãºtinoase etc.) utilizate larealizarea paturilor de fundare ºi aumpluturilor din alcãtuirea terasa-mentelor;

stabilitatea taluzurilor ºi a ver-sanþilor;

lucrãri de consolidare a terenu-lui de fundare, în cazul reabilitãriiclãdirilor existente;

realizarea stratului de formã ºide fundaþie din alcãtuirea comple-xelor rutiere.

Categoriile de lucrãri la care sepot utiliza lianþii hidraulici specialisunt: construcþiile civile, industrialeºi agricole (realizarea terenului defundare, a platformelor industriale, acãilor de rulare), drumurile (autostrãzi,drumuri noi de clasã tehnicã I-V, lãr-girea ºi reabilitarea drumurilor exis-tente de clasã tehnicã I-V; platformepentru parcãri), cãile ferate (tron-soane noi de cale feratã, lãrgirea ºireabilitarea cãilor ferate existente),porturile (cãi de rulare, dane, plat-forme de parcare), aeroporturile(piste de decolare ºi aterizare, par-care avioane, cãi de rulare, hangare),lucrãrile de etanºeizare (lacuri, bazinede echilibru, bazine de retenþie).

Pe baza naturii pãmântului ºi aunui studiu de reþetã, emis de unlaborator autorizat, se va stabili tipulºi procentul optim de liant hidraulicce va fi utilizat pentru stabilizare,

precum ºi caracteristicile de com-pactare stabilite prin încercareaProctor Modificat (umiditatea optimãde compactare ºi densitatea maximãîn stare uscatã).

În urma rezultatelor obþinute înlaborator se realizeazã tronsoaneexperimentale de pãmânt stabilizatcu fiecare tip de liant, în funcþie denatura acestora.

Pe aceste tronsoane se vor efec-tua determinãri in situ, în vedereaverificãrii parametrilor geotehniciindicaþi prin proiectare:

umiditatea pãmântului, w - severificã atât înainte de aºternerealiantului hidraulic cât ºi dupã reali-zarea amestecului;

modulul de deformaþie liniarã,Ed pentru pãmântul nestabilizat efec-tuat cu Placa Lukas;

gradul de fãrâmiþare, Gf - severificã dupã amestecarea, fãrâmi-þarea ºi omogenizarea pãmântuluicu liant hidraulic;

gradul de compactare, D - severificã dupã finalizarea compactãrii;

modulul de deformaþie liniarã,Ed pe pãmântul stabilizat efectuat cuPlaca Lukas la diferite vârste, înfuncþie de prevederile normativelorîn vigoare;

mãsurãtori deflectometrice cudeflectometrul cu pârghie de tipBenkelman la drumuri.

Alegerea unei astfel de metodede îmbunãtãþire a pãmânturilor îºipropune sã atragã atenþia asupraimportanþei utilizãrii în lucrãrile deconstrucþii a unor produse ºi teh-nologii care sã îndeplineascã cerin-þele de calitate ºi stabilitate aleconstrucþiilor, sub acþiuni statice ºidinamice.

„Personalitatea“ pãmântului, dincare este alcãtuitã scoarþa globului,trebuie respectatã, folosind metodede cercetare ºi proiectare corecte.

Superficialitatea umanã, vitezade construcþie lipsitã de obiectivitate,neºtiinþa ºi dorinþa de câºtig materialpot duce la accidente, deteriorarea„naturii date“ ºi limitarea existenþeispeciei umane pe Terra.

urmare din pagina 14


CENTRALA HIDROELECTRICÃ PLOPIEste cea de-a doua amenajare

din cascada râului Strei. A fostrecepþionatã ºi pusã în funcþiune,cu ambele turbine, la 15 septembrie2010. Este o centralã pe canal dederivaþie în umpluturã progresivã,canalul de aducþiune fiind în conti-nuarea canalului de fugã al centraleiSubcetate.

Principalele obiective, care alcã-tuiesc aceastã treaptã de cãdere,sunt Centrala (care cuprinde cen-trala propiu-zisã ºi bazinul deliniºtire) ºi Derivaþia (care are încomponenþa sa urmãtoarele uvraje:canalul de aducþiune, camera deîncãrcare, zona de racord, descãr-cãtorul lateral ºi canalul de fugã).

S-au executat, de asemenea, oserie de lucrãri adiacente ºi anume:contracanalele în lungul derivaþiei,regularizarea pârâului Slivuþ, supra-traversarea pârâului Slivuþ printr-unapeduct peste canalul de fugã,drumuri tehnologice ºi de exploatare.

Nodul hidrotehnic PLOPI esteamplasat la 2 Km în aval de CHESubcetate, pe malul stâng al râuluiStrei. În cadrul nodului hidrotehnic,centrala este amplasatã în frontulde retenþie al camerei de încãr-care, iar, în aval, prin bazinul deliniºtire, se racordeazã la canalulde fugã.

Pentru a asigura funcþionareacentralei din aval (HC BRETEA, aflatã

în execuþie) în cazul nefuncþionãriicentralei PLOPI, s-a prevãzut exe-cuþia unui by-pass lateral în corpulcentralei, cu prizã directã din camerade încãrcare.

Centrala PLOPI are urmãtoarelecaracteristici tehnice: cãdere brutã -15 m, debit instalat 100 mc/s, putereinstalatã - 12 MW, producþie mediede energie - 27,42 GWh/an.

CENTRALA PROPRIU-ZISÃPentru punerea la uscat a incintei

de execuþie a centralei, s-a realizat,perimetral, un ecran de etanºaredin gel-beton încastrat în roca debazã.

Infrastructura centralei, realizatãdin beton armat turnat monolit, estede forma unei cuve, cu câte trei

Amenajarea hidroenergeticã a râului Streipe sectorul Subcetate-Plopi-Simeria

Amenajarea hidroenergeticã a cursului inferior al râului Strei este situatã în zona vesticã a judeþuluiHunedoara, între localitãþile Subcetate ºi Simeria. Hidrografic, sectorul este delimitat de confluenþa râuluiStrei cu Râul Mare ºi debuºarea Streiului în râul Mureº. Sectorul are o lungime de 32,5 km, cu o pantãmedie de 3,2%, realizând o diferenþã de nivel de 105 m.

Amenajarea hidroenergeticã a râului STREI pe sectorul SUBCETATE-SIMERIA va avea 7 centrale, cu oputere instalatã totalã de 84,23 MW. Dintre acestea, douã centrale sunt deja în funcþiune: CHE SUBCETATEºi CHE PLOPI.

Acces în centrala PlopiCentrala hidroelectricã Plopi - vedere din aval

ing. Maria OANCEA

compartimente în lungul axului fie-cãrui agregat ºi anume: zona prizã,zona agregate ºi zona aspiratori.

Ca elemente structurale, infra-structura se compune din: radier,pilele de separare a circuitelorhidraulice, timpane amonte ºi aval(cu rol de rigidizare a infrastructuriiîn zona pilelor), zidurile de presiuneamonte ºi aval (cu rol de preluare apresiunii hidrostatice din cele douãbiefuri), planºee masive pestezonele agregatelor ºi aspiratorilor.

Suprastructura este o con-strucþie legatã de zidul de presiuneamonte ºi este alcãtuitã din douãmari compartimente.

Primul compartiment gãzduieºtesala maºinilor ºi blocul de montaj ºise prezintã sub forma unei sãli de tipînchis ai cãrei pereþi masivi sunt dinbeton armat turnat monolit. Pereþiiînglobeazã, pe lungime, grinzile desusþinere a cãii pentru podul rulant,turnate, de asemenea, monolit.

Cel de-al doilea compartiment,numit generic anexa aval, s-a reali-zat sub forma unei hale cu structurãpe cadre (stâlpi, grinzi ºi planºee)

din beton armat turnat monolit. Aicieste amplasatã atât camera decomandã cât ºi sala panourilor pen-tru Staþia de 20 kV.

CENTRALA HIDROELECTRICÃPLOPI este echipatã cu douã turbineKAPLAN de tip KVB 6-15 cu ax ver-tical, camere spirale din beton armatºi hidrogeneratoare HVS verticale,sincrone.

Pentru realizarea operaþiilor demontare-demontare a echipamen-telor, centrala este echipatã cu unpod rulant electric de 50/12,5 tf cudeschiderea de 9 m.

Apa ajunge la turbinele centraleiprintr-un canal de aducþiune înlungime de 1.062,45 m, etanºat cupereu din beton.

În aval de centralã, apa iese înbazinul de liniºtire cu lungimea de42 m, fiind preluatã de canalul defugã pe o distanþã de 1.692 m.

Apa este evacuatã în râul Streipeste un deversor lateral situat lacapãtul aval al canalului de fugã.

Evacuatorul lat este de tipuldeversor cu prag lat, continuat cu un

disipator rapid ºi dinþi dispuºi în rân-duri ºicanate pentru decelerareavitezei.

La construcþia centralei s-au apli-cat tehnologiile clasice de betonare,iar prin utilizarea cofrajelor tip PERI,au rezultat suprafeþe din betonplane, netede.

Arhitectura interioarã ºi exte-rioarã a fost gânditã în contextulnoilor tehnologii ºi materiale de con-strucþii, cu sisteme eficiente de pre-zervare a energiei, în scopul asigurãriicondiþiilor de lucru ºi a microclima-tului, pe toatã perioada anului.

Pentru a rãspunde corespun-zãtor complexitãþii proiectului ºicerinþelor de calitate ridicate alebeneficiarului - Sucursala HIDRO-CENTRALE HAÞEG - colectivul despecialiºti ºi muncitori de la S.C.HIDROCONSTRUCÞIAS.A. - sucursalaRÂUL MARE RETEZAT, sub con-ducerea domnul inginer Ioan Radu- director sucursalã, a folosit laexecuþia acesei investiþii toatãexperienþa acumulatã de-a lungula peste 60 de ani de activitate.

Canal de fugãPlanºeu camere spiraleMontare cofraj cot aspirator

Având în vedere tradiþia, experienþa ºi poziþia S.C. Hidroconstrucþia S.A. pe piaþa construcþiilor, precum ºiimplementarea unui management modern ºi performant prin aplicarea standardelor de referinþã din dome-niul calitãþii, a protecþiei mediului, a sãnãtãþii ºi securitãþii muncii, a responsabilitãþii sociale ºi securitãþiiinformaþiei, putem sã-i asigurãm pe viitorii noºtri parteneri de execuþia unor lucrãri de construcþii de foartebunã calitate.


Sisteme de pardoseli ºi remedieri ale acestora

RÃªINI POLIURETANICE PENTRU REFACEREA ªI REPARAREAPARDOSELILOR INDUSTRIALE ªI COMERCIALE

Pentru acoperiri cu straturi de rãºini poliuretanice se folosesc, de regulã,variante de produse bicomponente. În funcþie de texturã ºi duritate, dupãmodul de punere în operã, acestea pot fi de la produse dure ºi rugoase,pânã la produse moi ºi elastice.

Modul de întãrire al straturilor de rãºini poliuretanice permite încadrareaîntr-un spectru larg de aplicaþii: în construcþiile industriale ºi comerciale noi,cât ºi pentru remedierea ºi reparaþia straturilor de pardoseli uzate saudeteriorate.

Proprietãþile mecanice ale substanþelor folosite la straturile de acoperirea pardoselilor sunt caracterizate prin rezistenþa la compresiune exprimatã înN/mm2. La materialele flexibile sau elastice, aceastã caracteristicã nu poatefi determinatã ºi nici nu este relevantã. În acest caz, se evalueazã caracte-risticile de rigiditate (rigiditatea – Shore) care, în domeniul rigid, este expri-matã în valori D, iar în domeniul flexibil, este exprimatã în valori A.Rezistenþa la abraziune se determinã ºi se exprimã conform scãrilor derezistenþã la abraziune Taber, Boehme sau BCA - pentru determinarea rezis-tenþei la uzurã.

Caracteristicile tehnice, precum capacitatea de acoperire a fisurilor,rezistenþa la impact ºi rezistenþa la zgârieturi dar ºi stabilitatea chimicã, sunthotãrâtoare pentru luarea unei decizii corecte în ceea ce priveºte alegereaprodusului adecvat.

Straturile suport dificile, cum ar fi ºape ºi plãci din beton fisurate, lemn,asfalt turnat, dar ºi ºape din gips, pot fi prelucrate, fãrã probleme, prinacoperirea cu straturi de rãºini poliuretanice.

În general, straturile de rãºini poliuretanice pot fi folosite atât pentru inte-rior, cât ºi pentru exterior. În acest caz, trebuie þinut seama de faptul cã stra-turile de rãºini poliuretanice aromatice se pot îngãlbeni sau exfolia subinfluenþa razelor ultraviolete. La aceste domenii de aplicare se vor utilizastraturi de rãºini poliuretanice alifatice, cu rezistenþã sporitã la razele ultra-violete ºi la nuanþarea culorii iniþiale, care sã permitã protecþia suprafeþelorsuperficiale ºi protecþia împotriva uzurii.

Sistemele moi sau mediu rigide se disting printr-o rezistenþã sporitã lazgârieturi ºi de asemenea, fenomenul de „albire”, obiºnuit la pardoselilerealizate din rãºini epoxidice, nu este tipic acoperirilor cu straturi din rãºinipoliuretanice.

Pentru solicitãri chimice sunt mai adecvate sistemele tari cu sisteme dereþele mai ridicate. De foarte multe ori apar cerinþe speciale pentruconductibilitatea electrostaticã a suprafeþelor. Acestea sunt îndeplinite cuMASTERTOP 1328 AS, un sistem de rãºini poliuretanice foarte rigid carerãspunde exigenþelor formulate conform EN 61340, EN 1081 sauVDE 0100-410.

Deseori sistemele de rãºini poliuretanice moi sunt considerate ca fiindpredispuse uzurii. Cu toate acestea, straturile de rãºini poliuretanice moi ºielastice sunt utilizate tocmai pentru protecþia împotriva uzurii, cum suntsuprafeþele unde se manevreazã recipiente pentru mãrfuri vrac saucamioanele basculante.

Cele mai întâlnite domenii de utilizare pentru straturile de acoperire cu rãºini poliuretanice rigide sau cu rigiditatemedie sunt halele de producþie ºi depozitare, în care circulã camioane pentru paleþi sau stivuitoare, dar ºi labora-toare, hale de producþie ºi procesare în domeniul tehnic sau culoarele cu trafic din cadrul spitalelor ºi unitãþilormedicale. Sistemele de rãºini poliuretanice moi se disting prin proprietatea de a fi confortabile la mers ºi de a atenuazgomotul, iar cele cu straturi alifatice ºi etanºãri pot fi utilizate în zone unde aspectul decorativ este important, cade exemplu: foaiere, cantine, sãli de mese, ºcoli, birouri precum ºi spaþii pentru magazine ºi zone de prezentare.

Proprietãþile de acoperire a fisurilor fac posibilã utilizarea lor ca material de etanºare pentru pardoselile utile încadrul finisajelor cu gresie sau al ºapelor din spaþii umede.

Bilanþul ecologic pozitiv - conform prevederilor UBP 97 ºi EI 99 - face ca straturile de acoperire cu rãºinipoliuretanice MASTERTOP 1300 sã fie considerate elemente de construcþie ecologice. Un alt avantaj al acestui tipde sisteme este reprezentat de costurile reduse aferente ciclului lor de viaþã, în comparaþie cu pardoselile con-venþionale pentru suprafeþe comerciale ºi industriale.

S-a demonstrat, în mod practic, cã durata de utilizare a acestor straturi de acoperire poate ajunge pânã la 40 ani.Prin lucrãri simple, sistemele MASTERTOP 1300 pot fi reabilitate repede, uºor, la preþuri mici, în intervale scurte detimp. De exemplu, în week-end-uri, prin repararea ºi remedierea ultimelor puncte de etanºare.

Nici lucrãrile complete de demolare ºi eliminare a deºeurilor nu mai sunt necesare, eliminându-se, astfel, polu-area fonicã ce însoþeºte aceste operaþiuni asociate lucrãrilor de reparaþii ºi renovãri, precum ºi timpii de repaus.Este un aspect extrem de avantajos ºi pentru zonele de utilitãþi speciale, cum sunt spitalele ºi spaþiile de îngrijire,cu funcþionare continuã de 24 de ore.

Prin tratamente iniþiale reversibile, curãþarea ºi întreþinerea reprezintã o protecþie suplimentarã pentru un aspectcurat ºi de duratã. Utilizarea produselor de curãþare fãrã solvenþi permite ca mãsurile de reabilitare sã fie posibilefãrã a fi necesarã întreruperea activitãþii curente în zona respectivã.

Emisiile sunt o temã de luat în considerare ºi cu privire la funcþionarea pardoselii ulterioarã montajului, mai alesîn zonele cu utilizare permanentã. Acoperirile cu straturi de rãºini poliuretanice MASTERTOP 1300 îndeplinescexigenþele superioare stipulate pentru produse cu emisivitate redusã, conform schemei de evaluare AgBB.


Beton aplicat prin torcretare uscatãHoraþiu FEIER – manager produs, HASIT România

Maºina pentru torcret uscat este construitã dupã urmã-torul model: o cuvã pentru mortarul uscat, poziþionatãdeasupra unui butuc de metal, denumit rotor, cu mai multecamere, asemãnator unui butuc de revolver. Sub butuc segãseºte o flanºã. Butucul preia o dozã de mortar uscat, seroteºte, iar conþinutul se goleºte în flanºã. Flanºa are ointrare verticalã pentru mortarul uscat, o intrare lateralãpentru aer comprimat ºi o ieºire lateralã pentru furtunul detransport cãtre duzã. Mortarul uscat este transportat,astfel, continuu, cãtre duzã, în doze succesive.

Duza de aplicare este un tub de plastic dur, culungimea 80 cm ÷ 100 cm. La capãtul furtunului de trans-port se aflã un manºon din metal, cu intrare de apã ºi robi-net de reglare a debitului de apã. Duza este poziþionatãetanº în acest manºon. În partea introdusã în manºon,duza are gãuri, dinspre exterior spre interior, prin care apaeste direcþionatã în mortarul uscat. Mortarul uscat treceprin acest jet de apã ºi este proiectat pe suport.

Pentru a avea rezultate optime, mortarul se aplicã înunghi drept faþã de suport, de la o distanþã de 1 m.

Pentru lucrãri mici precum piscine, reparaþii locale alesuprafeþelor din beton etc. duza este controlatã manual.

Pentru aplicaþii pe suprafeþe mari sau perioade lungide timp, se poate utiliza un braþ mecanic de aplicare,controlat de la distanþã.

Factorii principali care contribuie la calitatea betonuluisunt: debitul de aer comprimat ºi raportul apã / mortaruscat. Referitor la debitul de aer comprimat, fiecare pro-ducãtor de maºini de torcretat specificã valorile nece-sare, în instrucþiunile de utilizare. Este importantã ocantitate de aer adecvatã. Aerul comprimat distribuiemortarul uscat, omogen, în furtunul de transport. Astfel, lacontactul cu apa în duza de aplicare, mortarul uscat esteîn întregime amestecat. Dacã debitul de aer este sublimitele specificate de producãtor, mortarul rãmâne uscatîn furtun în doze compacte ºi nu se fixeazã pe suport.

Al doilea factor important, raportul apã / materialuscat este controlat de aplicator cu ajutorul robinetuluide reglare a debitului de apã. În practicã, reglarea debi-tului de apã este relativ facilã: dacã debitul de apã esteprea mic, materialul ieºit pe furtun este uscat în conti-nuare ºi formeazã foarte mult praf. Dacã debitul de apãeste prea mare, mortarul rezultat este foarte ud ºi nu sefixeazã pe suport. Aplicatorul observã consistenþa mate-rialului ºi poate regla debitul de apã în consecinþã.

Aplicarea betonului prin torcretare uscatã oferã nume-roase avantaje faþã de metodele tradiþionale de aplicare,în special acolo unde logistica prezintã probleme.Mortarul uscat utilizat poate fi livrat în siloz sau ambalatîn saci pe paleþi ºi este, în orice moment, disponibil laºantier.

La aplicarea betonului prin torcretare uscatã, amestecul de ciment, nisip ºi aditivi este transportatuscat de la maºina de torcret, printr-un furtun, pânã la duza de aplicare. Transportul materialului pe furtunse realizeazã cu ajutorul aerului comprimat. În duza de aplicare, mortarul uscat este amestecat cu apã ºiproiectat cu presiune pe suport, în jet neîntrerupt.

Acest procedeu de aplicare a betonului a fost inventat la începutul anilor 1900 în Statele Unite aleAmericii de Carl Akeley, aplicaþia fiind umplerea cu mortar de ciment în matriþe. Pentru aplicare se utilizaun furtun cu aer comprimat ataºat la un recipient de mortar uscat.

În 1950 a fost inventatã maºina de torcretat cu rotor, principiu de funcþionare utilizat ºi astãzi.

HASIT România realizeazã o multitudine de reþetepentru beton cu rezistenþe la compresie ºi încovoiere,clase de expunere ºi timp de prizã, la cererea clientului.Astfel, mortarul uscat este disponibil pe ºantier, în oricemoment, în diferite variante, conform necesitãþilor.

Un alt avantaj este faptul cã, aplicarea betonului sepoate realiza pe distanþe ºi înãlþimi mari; o maºinã decapacitate medie poate excede, cu uºurinþã, o distanþãde 100 m, la o înãlþime de 80 m. Toate acestea se reali-zeazã cu furtune de aplicare din cauciuc sau, pentru dis-tanþe foarte mari, din metal. Materialul fiind transportatuscat, nu este necesarã curãþarea acestora. De aseme-nea, este eliminat riscul întãririi betonului pe traseu dincauza unor eventuale temperaturi ridicate.

La calculul randamentului ºi consumului de mortar,trebuie avutã în vedere densitatea betonului uscat spe-cificatã de producãtor, la care se adaugã procentul depierdere de material din cauza condiþiilor de aplicare.Pierderile de mortar provin din ricoºarea acestuia de pesuport ºi armãtura de metal utilizatã.

Aplicarea în sus, pe suprafeþe orizontale, genereazãun procent mai mare de pierdere. În practicã, pierderilede material se situeazã între 5% ºi 30% din mortaruluscat ºi trebuie luate în calcul.

Pentru reducerea pierderilor se pot utiliza mortare cuprizã rapidã, mortare aditivate cu microsilicaþi ºi tehnicide aplicare adaptate condiþiilor de aplicare. Spre exem-plu, la aplicarea betonului pe un suport vertical, seîncepe aplicarea de jos în sus, în unghi puþin îndreptat însus. Materialul ricoºat este prins în jetul de mortar ºiîncorporat în stratul de beton. De asemenea, ceea cetrebuie ºtiut, referitor la pierderi, este faptul cã procentulde pierdere cantitativã este mai mare decât procentul de

pierdere în valoare. Mortarul uscat este realizat prinamestec de ciment, nisip ºi aditivi. Pierderea constã dinnisip cu granulaþie mare, reprezentând o componentã cuvaloare mai micã în amestec.

Utilizarea betonului aplicat prin torcretare uscatã pre-supune acumularea unei minime experienþe. Cea maibunã oportunitate este colaborarea cu un producãtor demortare, ce poate prezenta referinþe ºi oferi consultanþãtehnicã adecvatã. Odatã aceastã experienþã acumulatã,firma de aplicare poate oferi clienþilor un serviciu profe-sionist, concretizat într-o calitate ridicatã a betonului utilizatîn consolidãrile clãdirilor vechi ºi noi, în recondiþionãri desuprafeþe din beton la poduri, viaducte etc., consolidãride taluzuri, versanþi ºi o multitudine de alte aplicaþii.


Pereþi interiori de compartimentareEXIGENÞA ACUSTICÃ

prof. univ. dr. ing. Al. CIORNEI, drd. ing. Gh. COLBU - Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“ Iaºi

În clãdirile de locuit, atenuarea zgomotelor este nece-sarã în vederea eliminãrii disconfortului care poate avearepercusiuni asupra sãnãtãþii ºi randamentului activitãþiioamenilor.

Comparând greutatea peretelui de compartimentare cla-sic cu cel modern (daN/m2), în funcþie de reducþia sonorã,observãm:

pereþii clasici cu corpuri ceramice, tencuiti pe ambelefeþe, din:

- blocuri ceramice cu goluri orizontale (125 daN/m2), cu ogrosime de 12 cm, au un indice de reducþie sonorã de 41 dB;

- blocuri ceramice cu goluri verticale (150 daN/m2), cu ogrosime de 12 cm, au un indice de reducþie sonorã de 43 dB;

- cãrãmizi pline (300 daN/m2), cu o grosime de 14 cm,au un indice de reducþie sonorã de 48 dB.

Se observã o creºtere a izolãrii fonice proporþionalãcu masa peretelui clasic.

pereþii moderni, uºori, din schelet, plãci de ipsos-car-ton ºi strat median din vatã mineralã (fig. 1):

- peretele alcãtuit dintr-o singurã placã din ipsos-cartonpe ambele feþe ºi vatã mineralã (10 cm), cu o greutatede 25 daN/m2 are un indice de reducþie sonorã de 52 dB;

- peretele placat cu douã plãci din ipsos-carton peambele feþe ºi vatã mineralã (10 cm), cu grosimea de 15 cmºi greutatea de 50 daN/m2 are un indice de reducþie sonorãde 59 dB.

Se constatã cã, la o greutate mai redusã a pereþilormoderni, dar cu o anumitã concepþie, corespunde oizolare fonicã superioarã.

În prezent, se utilizeazã, în clãdiri de locuit, pereþi decompartimentare din plãci de ipsos-carton pozaþi pe scheletmetalic (sau lemn) cu vatã mineralã în spaþiul dintre plãci.

Utilizarea, pe scarã largã, a acestor pereþi se datoreazãproductivitãþii ridicate în execuþie. Vata mineralã din stratulmedian participã la izolarea fonicã a peretelui. Acest mate-rial rezultã din topirea unor roci bazaltice, care sunt centrifu-gate ºi legate prin pulverizare cu rãºini organice, iar apoilaminate ºi tratate termic.

Materialele componente ale pereþilor de compartimen-tare moderni au un randament fonic scãzut la frecvenþejoase (100-250 Hz) sau la cele peste 3.500 Hz.

Izolarea fonicã, pentru anumite limite de exigenþã apereþilor de compartimentare moderni, se realizeazã prinmãrirea grosimii peretelui ºi a poziþiei în cadrul spaþiuluimedian, a stratului fonoabsorbant din vatã mineralã dar ºi amasei plãcilor de ipsos-carton (simple, duble sau triple)funcþie de exigenþã.

Îmbunãtãþirea izolãrii fonice a pereþilor de comparti-mentare moderni se realizeazã prin modificarea urmãtorilorparametri:

masa elementelor componente; distanþa între plãcile de ipsos-carton;tipul de profile ale scheletului; densitatea materialului de umpluturã (vata mineralã);modul de poziþionare al vatei minerale în interspaþiul

dintre plãci.La pereþii moderni, uºori, stratul de vatã mineralã din

spaþiul median are o pondere semnificativã în izolareafonicã, având un rol de amortizare a undei sonore în sis-temul „masã-resort-masã“.

Stratul intermediar din vatã mineralã (cu densitate maimare de 50 kg/m3) acþioneazã ca un resort, datoritã propri-etãþilor sale elastice, micºorând amplitudinea miºcãriiondulatorii a aerului, diminuând intensitatea transmisieisonore. Vata mineralã asigurã o legãturã mecanicã elasticãîntre plãcile rigide de ipsos-carton. În cazul acestui materialde umpluturã, reducerea intensitãþii zgomotului este influ-enþatã de frecarea interioarã a particulelor.

În cazul structurilor de tip „masã-resort-masã“ se uti-lizeazã materiale cu rezistenþã la fluxul de aer (limita de5 kPa s/m2), respectiv vatã mineralã cu densitate mãritã.

Dublarea grosimii stratului de vatã conduce la o creºterecu 5 dB a performanþelor de izolare fonicã a peretelui.

Interspaþiul dintre plãcile de ipsos-carton poate fi con-ceput dintr-o succesiune de straturi de vatã mineralã ºi aer.

Poziþionarea stratului elastic din vatã mineralã, faþã deelementele rigide – plãcile de ipsos-carton – influenþeazãmãrimea reducþiei sonore. Influenþa este mai mare dacãstratul elastic din vatã mineralã este poziþionat alãturatplãcii de ipsos-carton, spre sursa sonorã.

În cazul schimbãrii direcþiei sursei de zgomot, pozi-þionarea nu mai asigurã aceeaºi reducþie sonorã. Pentrueliminarea acestui dezavantaj, se va adopta soluþia vatãmineralã - aer - vatã mineralã.

Concepþia pereþilor de compartimentare moderni, dinschelet, plãci din ipsos-carton ºi un strat median de vatãmineralã, se va realiza printr-o alcãtuire judicioasã, înfuncþie de exigenþa acusticã necesarã, luându-se în consi-derare:

grosimea ºi numãrul plãcilor de ipsos-carton;grosimea spaþiului median;poziþionarea optimã a straturilor de vatã mineralã.

Exigenþa acusticã a pereþilor interiori de compartimentare, moderni, alcãtuiþi din schelet, vatã mineralã ºiplãci din ipsos-carton, se realizeazã printr-o concepþie judicioasã care ia în considerare cantitatea, caracteristi-cile ºi poziþionarea acestor elemente componente în structura pereþilor uºori.

Fig. 1


„Unda Verde“cãtre infrastructura europeanã

Secþiunea prezentatã în figura 1demonstreazã experienþa specia-liºtilor de la GREENFIX®.

Între stratul de fibre naturale ºihârtia pentru reþinerea ºi protecþiaseminþelor se încorporeazã:

strat protector care menþineumiditatea;

fertilizator SOF-A-100;amestec de seminþe selecþionate;microorganisme uscate.

Noul produs a fost dezvoltat peparcursul unor ani întregi de expe-rienþã practicã iar rezultatele pe carele are Covamat Plus vor îmbunãtãþiproiectul dumneavoastrã în perioadaurmãtoare.

Beneficiile Fertilizatorului GREEN-FIX SOF-A-100:

Activeazã organismele din sol;Regenereazã solul;Stimuleazã dezvoltarea rãdãci-

nilor;Contribuie la formarea humu-

sului;Mãreºte vitalitatea solului;Conferã rezistenþã la îngheþ ºi

lixiviat;Beneficiile sunt pe termen

îndelungat;Conþine fertilizator necombus-

tibil;Este un material organic natu-

ral ºi biodegradabil.FERTILIZATORUL GREENFIX

SOF-A-100 este un aditiv cu acþiunelentã, fabricat din micelii de ciupercãde pãmânt Penicilium chrysogenumcare contribuie la îmbunãtãþireasolului.

Odatã ce GREENFIX Covamat afost întins ºi irigat, materialul granu-lar deshidratat serveºte ca sursãnutritivã naturalã cu acþiune lentã.

Datoritã naturii sale biologice(biomasa descompusã a unei ciu-perci de pãmânt), FertilizatorulGREENFIX SOF-A-100 reprezintã ocombinaþie echilibratã de nutrienþi ºide aceea este foarte bine adaptatprocesului de descompunere micro-bianã din sol.

Fertilizatorul GREENFIX SOF-A-100 conþine o cantitate mare demicroelemente ºi vitamine naturale.Adãugarea de minerale argiloasemãreºte capacitatea de stocare anutrienþilor.

EFECTUL FERTILIZATORULUIGREENFIX SOF-A-100

Microorganismele ºi nevertebra-tele mici sunt esenþiale pentru for-marea humusului. Dupã aplicareafertilizatorului GREENFIX SOF-A-100,apare descompunerea substanþelororganice ºi este îndeplinitã cerinþade revitalizare a solului.

Este, poate, surprinzãtor, dar pe mãsurã ce tehnologiile avanseazã, soluþiile la diverse problemetehnice sunt date de produse naturale. Scepticismul, inerent la început, a cedat în faþa rezultatelor obþinute.

Anii de cercetãri laborioase ºi experienþa specialiºtilor de la GREENFIX® au condus la apariþia unuiprodus eficient ºi natural utilizat pe scarã largã în þãrile Uniunii Europene ºi SUA, pentru control erozional.Covamat Plus este ultima generaþie de saltele biodegradabile însãmânþate cu fertilizator natural inclus.

Fig. 1: 1. Secþiune cu iarbã deja dezvoltatã;2. Matricea însãmânþatã în timpul produceriisaltelei; 3. Hârtie pentru reþinerea ºi protecþia

seminþelor; 4. Strat de fibre naturale; 5. Reþea dePP sau de iutã, în sistem sandwich; 6. Sol degradabil;

7. Sol protejat.

Tabelul 1: Gama de saltele Covamat Plus

Fig. 2: Fibrele noului produs GREENFIX-f3

Covamat Plus sunt rezistente la foc,conform DIN 4102-1

ing. Adriana ENE - IRIDEX GROUP PLASTIC

De aici rezultã stabilitatea bio-logicã a solului cu un echilibru maibun al aerului, al umiditãþii ºinutrienþilor.

Conþinutul fertilizant al nutrien-þilor:

• Substanþe organice - 80%; • Azot (N) - 8%; • Pentaoxid de fosfor (P2O5) - 2%;• Oxid de potasiu (K2O)- 2%; • Oxid de magneziu (MgO) - 1%; • Valoarea pH-ului - 5,3. Utilizãrile curente includ:

Amenajãri de taluzuri cu solproaspãt;

Amenajarea de taluzuri nouexcavate;

Realizarea rigolelor la drum;Executarea de depozite de deºe-

uri ºi exploatãri miniere în carierã;Însãmânþarea unor zone plan-

tate cu flori de câmp;Amenajarea faþadelor structuri-

lor de pãmânt armat;Protecþia rambleelor naturale;Estetizarea malurilor lacurilor;Amenajarea cursurilor de apã;Obþinerea vegetaþiei pe pistele

de schi;Echilibrarea lacurilor ºi heleºte-

ielor.Gama de saltele Covamat Plus

este prezentatã în tabelul 1.

Produsul patentat GREENFIX®

Rockmat este ranforsat cu plasãde oþel ºi conferã protecþie, pe ter-men îndelungat, taluzurilor puternicdegradabile.

Aplicaþiile Rockmat:Pante calcaroase sau stân-

coase;Excavaþii temporare;Zone cu risc mare de erodare;Zone expuse la vânt;Protecþia coastelor ºi a digurilor.

NOUTÃÞINoul GREEN-f 3 Rockmat

este fabricat din gama unicã de fibrede iarbã europeanã, ce asigurã înplus rezistenþã la foc conform DIN4102-2.

Rockmat f3 (Fire Free Fibres –fibre neinflamabile) a fost specialconceput pentru a fi utilizat înlucrãri în care focul ar putea con-stitui un factor de risc, eliminândpericolul de incendii creat de þigãri,chibrituri sau alte surse de foc.

Este beneficã utilizarea nouluiGREENFIX f3 Rockmat la auto-strãzi, cãi ferate, benzinãrii ºi zonepublice vulnerabile.

Fig. 3: Instalarea tipului 5D de Rockmat pe un taluzabrupt de 65°. Taluzul a fost însãmânþat înainte de

instalarea GREENFIX® Rockmat.


Staþia de compost, noul depozit de deºeuri Feþeniºi închiderea depozitului de deºeuri Râureni

Cele trei lucrãri sunt parte aMãsurii ISPA ce are ca obiectivîmbunãtãþirea infrastructurii de mediudin municipiul Râmnicu Vâlcea.

Proiectul are trei componente:Staþia de compost Râureni

(16.706 mp) este situatã în apro-pierea staþiei de epurare municipale,la cca. 5 Km sud de centrul munici-piului Râmnicu Vâlcea.

Principalele componente sunt:- lucrãrile terasiere ºi de drenaj

din zona amplasamentului;- hala de compost (100 m x 62 m

x 6 m), circulabilã auto în interior;suprastructura metalicã, cu acope-riºuri ºi închiderea lateralã dinpanouri metalice izolante tip sandwichcu spumã poliuretanicã; 40% dinpereþii exteriori ºi acoperiº suntpanouri transparente, izolante, cupereþi dubli;

- clãdirea de birouri administrative,garaj, pod basculã, împrejmuire,iluminat;

- platforma din beton pentru grã-mezi suplimentare, maturarea ºidepozitarea compostului;

- sistemul de colectare ºi recircu-lare a levigatului.

Noul depozit de la Feþeni estesituat la 6 km de centrul municipiului

Rm. Vâlcea, într-o vale largã, încon-juratã de pãdure. Capacitatea decolectare este de 1.130.000 mcdeºeuri pe o perioadã de 25 ani.

Principalele componente sunt: - un dig de sprijin din anroca-

mente (4.000 mc) la baza depozituluiºi un dig de pãmânt (85.000 mc);

- lucrãri terasiere pentru profi-larea depozitului (alcãtuit din ºasecelule separate cu diguri de argilãcompactatã) ºi stabilizarea pantelor(75.000 mc);

- sistemul de drenaj al apelor desuprafaþã (1.200 ml) ºi sistem dedrenaj al apelor subterane (1.614 ml);

- sistemul de impermeabilizare:strat de 50 cm argilã compactatã, treistraturi material compozit (geomem-branã GCL, geomembranã þesutã,geotextil de protecþie);

- sistemul de control drenaj ºitratare a levigatului;

- sediul administrativ ºi racor-darea la utilitãþi.

Închiderea Depozitului de deºe-uri Râureni (9,5 ha). Depozitul estesituat la cca. 6 Km sud de centrulmunicipiului Râmnicu Vâlcea ºi seaflã în funcþiune de 22 de ani. Lucrãrilede închidere a vechiului depozit includ:

- renivelarea deºeurilor (50.000 mp);- instalarea sistemului de acoperire,

realizat din materiale compozite(165.750 mp);

- instalaþii de monitorizare ºiardere a biogazului; drenuri pentruapele de suprafaþã ºi levigat (30.000 m);

- umpleri cu pãmânt ºi sol vegetal(60.800 mc) ºi racordare la utilitãþi.

Specialiºtii HIDROCONSTRUCÞIASA - Sucursala Olt Superior au exe-cutat, în condiþii de calitate deosebitã,o lucrare de îmbunãtãþire a infra-structurii de mediu, foarte apreciatãde autoritãþile locale.

Antreprenor: HIDROCONSTRUCÞIA SA - Sucursala Olt SuperiorPartener asociat: IRIDEX GROUP CONSTRUCÞII SRL, BucureºtiBeneficiar: PRIMÃRIA MUNICIPIULUI RÂMNICU VÂLCEAProiectant: IDOM INGENIERIA Y CONSULTORIA SA

SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþamaterialelor de construcþii încã din anul 2005 cânda început poducþia fibrelor de armare din polipro-pilenã. În prezent acoperim toatã gama de armãturisintetice începând de la microfibre la macrofibre,toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþiiare o vechime secularã. Cãrãmizile nearse(chirpici) au fost armate cu paie tocate sau cu pãrde animale pentru a evita fisurarea ºi pentru a leoferi o rezistenþã sporitã la rupere ºi umezealã.Extrapolarea s-a realizat de la argilã la ciment ºiimplicit de la paie ºi pãr de animale la fibre. Dincauza creºterilor progresive de preþ la oþelul-betonpe piaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economice elaborate s-a optat, ca soluþie modernã,simplã ºi eficientã, pentru folosirea ca armãturã îndispersie a fibrelor polimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzã-toare ale acestor fibre în comparaþie cu fibrelemetalice au dus la o creºtere exponenþialã a uti-lizãrii ºi implicit a cererii acestui tip de material pepiaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard înanul 1874, în SUA. Prin studiile sale în anii ‘40,inginerul român Gogu Constantinescu introduce ºidetaliazã conceptul de beton armat cu fibre fiindprintre promotorii noului material.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipro-pilenã purã printr-un proces de extrudare clasicã(prin rãcire cu apã) pentru fibrele de tip MULTI ºiFIBRI ºi prin tehnologia chill roll, adicã rãcireadupã extrudare se face cu un tambur refrigerentpentru fibrele de tip MONO care, prin diverse pro-cese de transformare, ajung la caracteristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuãcu tãierea la diferite dimensiuni începând de la5 mm pânã la 70 mm, urmând a se ambala în sacide hârtie solubilã în apã. În timpul tãierii fibrelesunt acoperite cu o peliculã subþire de superplasti-fiant care le conferã o alunecare superioarã ºilibertatea de a se dispersa tridimensional în toatãmasa amestecului nemaifiind necesar a se adãugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Peîntregul parcurs al procesului tehnologic seefectueazã un control al calitãþii riguros ºi sever,atât asupra materiilor prime utilizate ºi respectãriiparametrilor tehnologici cât ºi asupra produselorfinite, control efectuat în conformitate cu prevederileManualului de Management al Calitãþii ISO 9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nuse corodeazã, este rezistentã la alcali, este antista-ticã ºi antimagneticã, având o durabilitate practicnelimitatã. La temperatura camerei este rezistentãla toþi solvenþii organici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtã-þesc proprietãþile betonului simplu. Oportunitateautilizãrii armãrii cu fibre apare în situaþia folosiriiunui procent mic de armãturã sau în cazul armãriiconstructive a betonului armat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãriideformaþiilor din contracþii prin uscare sau dinmãrirea rezistenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementelede construcþii solicitate dinamic, la care se poatemãri capacitatea de preluare a energiei dinaceastã solicitare. În cazul unor lucrãri cu încãrcã-turi mari sau la un ecartament de îmbinare mãritapare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor dearmare EDIFIBER 3® are ca prim efect o creºteresemnificativã a indicelui de tenacitate. Fibrele dearmare din polipropilenã EDIFIBER 3® sunt folositecu succes în substituirea plasei sudate, la plãcilede beton, pardoseli industriale, plãcile de fundare acãilor de comunicaþii ºi alte aplicaþii pentru cã toateelementele de beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentrumajoritatea materialelor de construcþii este maimicã decât solicitarea staticã. Betonul armat cufibre este avantajos în realizarea fundaþiilor demaºini cu solicitãri dinamice, datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amorti-zare ºi la deformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are omulþime de avantaje; dintre acestea amintim:

asigurã o armare tridimensionalã în toatãmasa amestecurilor, betoane sau mortare;

eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensi-unilor ºi contracþiilor, acestea fiind generatoare derupere;

creºte considerabil rezistenþa la uzurã,impact ºi la cicluri îngheþ-dezgheþ;

reduce în mare mãsurã permeabilitateabetoanelor ºi a mortarelor;

fibrele de armare sunt practic neutre laagenþii chimici corozivi;

mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoa-nelor ºi a mortarelor eliminând segregarea, mustireaºi tasarea;

datoritã peliculei de superplastifiant de pesuprafaþa fibrelor, betoanele ºi mortarele nu nece-sitã alþi aditivi.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cufibre au o arie extinsã, din care menþionãm:

pardoseli industriale;platforme exterioare, parcãri, piste betonate;consolidãri cu beton torcretat ºi armat

pentru tuneluri ºi povârniºuri;prefabricate pentru orice destinaþii;fundaþii cu solicitare dinamicã mare;conducte din beton;ziduri de sprijin;elemente subþiri de faþadã;fundaþii de maºini unelte.

Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3®

înlocuieºte total sau parþial plasa sudatã în majori-tatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þinecont de urmãtoarele recomandãri:

la amestecurile cu granulometrie mai micãde 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi de pânãla 19 mm.

la amestecurile cu granulometrie mai marede 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortareobiºnuite este de 1 kg/mc, cu toleranþã de ±10%.Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în auto-betonierepe ºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al ames-tecului (beton sau mortar) se adaugã doza de fibreºi se continuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minutepânã la omogenizarea completã.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la prepara-rea oricãrui tip de beton, inclusiv a betonului fluid.Se poate utiliza pompa sau dispersorul de betonpentru aplicarea betonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnolo-gia de obþinere a fibrei, se recomandã a nu semodifica raportul apã/ciment (A/C) corespunzãtorclasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale, do-zele de adaos al fibrelor vor fi stabilite de proiec-tantul de specialitate, împreunã cu reprezentantulproducãtorului ºi pot ajunge pânã la 5,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se

livreazã pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.

– soluþii profesionale de armare în dispersiea betoanelor ºi mortarelor

Material:Formã:Densitate:Lungimi:Toleranþã lungimi:Culoare:Rezistenþã acizi, baze, alcali:Rezistenþa la rupere:Modul elasticitate:Temperatura de topire:Temperatura de curgere:Diametru:

RECOMANDÃRI DE UTILIZARE

se recomandã a sefolosi la armarea pardoselilor industriale saurezidenþiale la care nu sunt condiþii de finisare genluciu.Aceastã fibrã conferã valori mari ale încãrcãrilordatoritã structurii sale gen lamã de fierãstrãu sauholzºurub ºi rezistenþã la alungire plus tenacitate mare.Betonul de ºapã executat pe un suport corespunzã-tor ºi la o grosime adecvatã nu are nevoie dearmare suplimentarã metalicã decât doza de 1 Kg/mcEDIFIBER 3® FIBRI.Platformele ºi pardoselile executate pe un suportcompactat corespunzãtor ºi la grosimea corespun-zãtoare nu au nevoie de armare suplimentarãmetalicã decât 1 - 1,5 Kg/mc EDIFIBER 3® FIBRI.Pentru aplicaþii speciale se recomandã consultareaproiectantului ºi a reprezentantului producãtorului.


se recomandã ase folosi la armarea pardoselilor industriale saurezidenþiale care cer o finisare la nivel de luciu, cuadaos de nisip cuarþos ºi elicopterizate fãrã straturiulterioare de vopsea epoxidicã.

Pentru alte tipuri de pardoseli se recomandãfolosirea lui EDIFIBER 3® FIBRI care suportã în masabetonului sau a ºapei valori mari ale încãrcãrilor.

EDIFIBER 3® MULTI se recomandã de asemeneala armarea mortarelor normale ºi a celor hidrofuge,fiind uºor de folosit chiar la torcretarea bolþilor de tunelºi stabilizarea povârniºurilor stâncoase.

EDIFIBER 3® MULTI se prezintã ca unmãnunchi de microfilamente foarte subþiri care au osuprafaþã specificã desfãºuratã de cca. 280 mp/kgde fibrã ºi o lungime a filamentelor de 2.200 km/kgde fibrã.


se recomandã ase folosi la armarea pardoselilor industriale sau rezi-denþiale care nu necesitã finisare excesivã, platformepentru trafic greu, piste aeroportuare, infrastructurabetonatã a liniilor de tramvai, prefabricate din beton ºi,în general, la lucrãrile speciale care necesitã creºtereacaracteristicilor mecanice ale betonului pentru o rezis-tenþã sporitã la obosealã, lovituri ºi vibraþii.

Acest nou produs EDIFIBER 3® MONO are unaspect monofilamentar ºi a fost special creat pentrua se obþine valori fizico-mecanice superioare celor-lalte douã tipuri de fibre: MULTI ºi FIBRI, princreºterea rezistenþei la rupere la 720 N/mm2.

Datoritã rezistenþei sporite la rupere 720 N/mm2

ºi a formei sale monofilamentare cu un diametrul decca. 47 microni EDIFIBER 3® MONO se clasificã încategoria macrofibrelor.

Dozajul este variabil în funcþie de aplicaþie ºiprestaþiile dorite, respectiv între 1,5 ºi 5,5 kg/mc.

100% polipropilenã purãlenticular ºi fibrilat fin0,91 g/cm2

12, 19, 28, 35, 42, 50 mm±2%alb strãlucitorneutru510 N/mm2

4.950 N/mm2

165 °C190°Ccca. 35-45 microni


100% polipropilenã purãmultifilamentar 0,91 g/cm2

8, 12, 19, 28 mm±2%alb strãlucitorneutru480 N/mm2

4.650 N/mm2

165 °C190 °Ccca. 10 microni


100% polipropilenã purã monofilamentar0,91 g/cm2

28, 35, 48, 52, 60, 72 mm±2%alb strãlucitorneutru720 N/mm2

3.000 N/mm2

165 °C190 °Ccca. 47 microni


Metode ºi produse pentru protecþia lemnului

drd. chim. Mariana PRUNÃ, Institutul Naþional al Lemnului – INL Bucureºti

În decursul a peste 75 de ani deexistenþã, Institutul Naþional al Lem-nului, prin specialiºtii sãi, a contribuit,prin încercãri în laborator ºi in situale formulãrilor chimice proprii sauprovenite de la producãtori autoh-toni ºi din import, la punerea pe piaþãa unor produse noi ºi metode pentruprotecþia lemnului proaspãt doborât,utilizat în construcþii ºi în conservareaºi restaurarea bunurilor culturale.

STANDARDE NAÞIONALE ªIEUROPENE DE PROTECÞIE A LEMNULUIªI DE ÎNCERCÃRI ALE DURABILITÃÞII

LEMNULUI ªI EFICACITÃÞIIDE PROTECÞIE A PRODUSELORPENTRU PROTECÞIA LEMNULUI În laboratorul de încercãri pentru

protecþia lemnului se efectueazãlucrãri dupã metode standardizatenaþional ºi european:

STAS 8022-91 Lemn. Determi-narea eficacitãþii antiseptizãrii împotrivamucegãirii;

SR EN 152-1,2:1995 Metodede încercare ale produselor de pro-tecþie a lemnului. Metodã de labora-tor pentru determinarea eficacitãþiipreventive a unui tratament de pro-tecþie a lemnului prelucrat împotrivaalbãstrelii fungice. Partea 1: Aplicareprin periere; Partea 2: Aplicare prinalte metode decât perierea;

SR EN 113:2003 Produse deprotecþie a lemnului. Metodã deîncercare pentru determinarea efica-citãþii protectoare faþã de ciupercilebasidiomycetes lignicole. Determi-narea pragului de eficacitate / SR ENV839:2003 Produse de protecþie alemnului. Determinarea eficacitãþiipreventive faþã de ciupercile ligni-cole basidiomycetes. Aplicare printratament de suprafaþã;

SR EN 47:2005 Produse deprotecþie a lemnului. Determinare apragului de eficacitate împotrivalarvelor de Hylotrupes bajulus (Lin-naeus). (Metodã de laborator);

SR EN 117:2006 Produse deprotecþie a lemnului. Determinareapragului de eficacitate împotrivaspeciilor de Reticulitermes (termiteeuropene). (Metodã de laborator).

De asemenea, încercãrile dedurabilitate ºi încadrarea lemnului înclase de exploatare se face conformmetodelor europene:

SR EN 335-1,2:2007 Durabili-tatea lemnului ºi a materialelor pebazã de lemn. Definiþia claselor deexploatare. Partea 1: Generalitãþi;Durabilitatea lemnului ºi a materi-alelor derivate din lemn. Definiþiaclaselor de exploatare; Partea 2:Aplicaþie la lemnul masiv;

SR EN 350-1, 2:1996 Durabili-tatea lemnului ºi a materialelorderivate din lemn - Durabilitateanaturalã a lemnului masiv. Partea 1:Ghid de principii de încercare ºi declasificare a durabilitãþii naturale alemnului. Durabilitatea lemnului ºi amaterialelor derivate din lemn. Dura-bilitatea naturalã a lemnului masiv;Partea 2: Ghid de durabilitate natu-ralã a lemnului ºi de impregnabilitatea esenþelor de lemn alese dupãimportanþa lor europeanã.

METODE DE LABORATOR, IN SITU -ÎN POLIGONUL INL ªI ÎN CONDIÞIIDE PRODUCÞIE SAU ÎN MUZEUL

ÎN AER LIBER (fig. 1)În laborator se efectueazã lucrãri

de formulare ºi reformulare a unorrecepturi elaborate în etapa de studiide soluþii, în funcþie de rezultateletestãrilor preliminare de eficacitatede protecþie a substanþelor active ºiproduselor utilizate în tratamentelede protecþie insecto-fungicide, hidro-fuge ºi ignifuge. Având în vedere cãîn cadrul unui muzeu în aer liberactivitatea este orientatã atât peconservarea suportului de lucru(lemn, textile, ceramicã, sticlã,metal) cât ºi pe restaurarea obi-ectelor din inventarul de bunuri

Lemnul a fost ºi rãmâne unul dintre principalele produse folosite ºi în construcþii. La exigenþele calita-tive actuale este nevoie, însã, de un lemn cu anumiþi parametri, care sã confere construcþiilor soliditate,esteticã, durabilitate ºi, deci, eficienþã.

Lemnul este un material perisabil, higroscopic ºi combustibil, ceea ce impune o atenþie sporitã laselectarea speciei lemnoase care urmeazã sã fie expusã în raport cu umiditatea ºi solul. În funcþie depropria umiditate variabilã ºi de cea atmosfericã sau provenitã din sol, lemnul reprezintã un bun mediu deviaþã pentru ciuperci ºi insecte, suferind procese de biodegradare dar ºi modificãri dimensionale.

În istoria civilizaþiei umane s-au folosit numeroase metode ºi produse pentru protecþia lemnului cuscopul prevenirii ºi combaterii agenþilor distructivi biotici ºi abiotici. Dezvoltarea cercetãrii forestiere ºi aindustriei chimice, în special, au scos pe piaþa produselor de protecþia lemnului o serie de soluþii de tratarecare ulterior s-au dovedit toxice pentru om ºi mediul înconjurãtor. În prezent, se pun la dispoziþia conser-vatorilor ºi restauratorilor, pentru utilizare în conservare pe suportul lemnos vechi ºi pe cel nou folosit înrestaurãri dar ºi în construcþiile curente de case de locuit din lemn, metode ºi produse de ultimã generaþie.


culturale din patrimoniul naþionalmobil, se cautã soluþii optime de pro-tecþie chimicã pentru toate com-partimentele de lucru (depozit delemn nou pentru amenajãri ºi restau-rãri construcþii existente în muzeu,zona de carantinã a obiectelor ºicolecþiilor noi, laboratorul de conser-vare ºi restaurare ºi pentru inter-venþii de conservare - restaurare -consolidare asupra obiectivelor).

Muzeul, ca aplicaþie „in situ“,reprezintã un ansamblu complex demateriale pe diverse suporturi. Înceea ce priveºte lemnul, acesta seregãseºte într-o gamã variatã deforme sau vechimi, cu diverse pro-bleme privind degradarea provocatãde amprenta timpului. La toateaceste aspecte se adaugã multi-tudinea de surse de provenienþã aexponatelor, muzeul fiind reprezen-tativ la nivel istoric ºi naþional dar ºica ecosistem. Diversitatea factorilorbiotici ºi abiotici fac ca acestuiperimetru expoziþional sã-i crescãnivelul de atracþie dar ºi cel alriscurilor de deteriorare.

METODE DE SUPRAFAÞÃªI DE PROFUNZIME. METODE CHIMICE,

FIZICE ªI BIOLOGICEIatã, succint, tehnologiile de tratare

care se pot utiliza la aplicarea pro-duselor de protecþie:

a. Tratamente de suprafaþã: pen-sulare, pulverizare, imersia simplã;

b. Tratamente în profunzime:imersie de lungã duratã, bãi calde-reci, impregnare în vid-presiune;

c. Tratamente speciale pentrulemnul atacat biologic: injectare,gazare, criogenare, aerosoli termici,aerosoli reci, microunde, radiaþii UV,capcane biologice.

PRODUSE DE PROTECÞIEINSECTO-FUNGICIDE,

HIDROFUGE ªI IGNIFUGELa efectuarea tratamentaelor se

stabilesc urmãtoarele aspecte legatede eficacitatea maximã de protecþie:

starea de agregare a sub-stanþei (lichidã, solidã sau gazoasã)ºi metodele de aplicare;

lavabilitatea ºi natura sub-stanþei (uleioasã, soluþie organicãsau pe bazã de apã);

compatibilitatea cu suportullemnos ºi cu alte materiale de pro-tecþie, finisare ºi încleiere;

efectul eficacitãþii de protecþieasupra creºterii durabilitãþii naturalea lemnului;

datele ecologice ºi toxicologiceale produsului ºi corelarea acestoracu protecþa lemnului ºi a mediului.

Substanþele folosite pentru pro-tecþia lemnului ºi a materialelor pebazã de lemn se grupeazã în:

substanþe de hidrofugare: pastede protecþie a capetelor de buºteni ºicherestele în timpul depozitãrii ºiuscãrii naturale, rãºini siliconicepentru impermeabilizarea substra-turilor din construcþii, uleiurile de cre-ozot pentru impregnarea traverselorde cale feratã, uleiuri vegetale ºirãºini organice pentru formulãri deproduse peliculogene de hidrofo-bizare ºi antiseptizare a lemnului;

substanþe solubile în solvenþiorganici: insecticide ºi fungicideorganice;

substanþe solubile în apã:compuºi anorganici cu proprietãþiinsecto-fungicide ºi ignifuge, pesti-cide organice emulsionabile;

substanþe volatile la tempera-tura ambiantã: fungicide ºi insecti-cide gazoase, pentru combaterea ºiprevenirea infectãrii ºi infestãrii lem-nului, aerosoli reci ºi calzi;

extracte naturale din plante ºiinsecticide feromonale.

CRITERII DE UTILIZAREA PRODUSELOR PENTRU

CONSERVAREA-RESTAURAREA LEMNULUI ISTORIC

Conservarea-Restaurarea suntactivitãþi complementare: restaurareaunui bun cultural înseamnã, în ace-laºi timp, ºi conservarea acestuia.

În domeniul conservãrii-restau-rãrii sunt necesare produse specialede protecþie ºi restaurare. Astfel,pentru substanþele de protecþie uti-lizate în restaurare-conservare seimpun pe lângã cerinþele generale(eficienþã mãritã determinatã de toxi-citatea faþã de biodãunãtori, spectrude acþiune ºi remanenþã, nocivitateredusã pentru om, impact ecologicredus) ºi cerinþe specifice cum ar fipenetrabilitate bunã în lemnul degra-dat, compatibilitate cu produseletradiþionale de încleiere ºi finisare,tehnici de aplicare diferite adaptateîn funcþie de natura obiectului ºiposibilitatea tratãrii sale în laboratorsau „in situ“.

Fig. 1



Solvenþii utilizaþi pentru dizolva-rea substanþelor de protecþie ºi con-solidare trebuie sã umfle cât maipuþin lemnul, sã fie polari pentru a seabsorbi bine în lemn, sã fie uºori, sãnu pãteze lemnul sau sã îi modificecapacitatea de încleiere ºi finisare,sã aibã o volatilitate medie. În plus eitrebuie sã fie cât mai puþin nocivipentru om ºi mediu.

Indiferent de metoda de tratare,produsele de protecþie aplicate laconservarea bunurilor de patrimoniutrebuie sã îndeplineascã anumitecondiþii:

sã fie active în concentraþiemicã ºi polivalente;

sã fie penetrante;sã nu degradeze substratul,

deci sã nu fie pe bazã de sulf, clor,brom etc.;

sã nu îmbâcseascã, sã nuumezeascã sau sã nu pãteze;

sã nu fie remanente;sã nu fie toxice pentru om;sã nu fie inflamabile sau explo-

zibile;sã fie uºor de manipulat sau

pãstrat;parametrii tratamentului aplicat

precum ºi substanþele folosite sã nuatace sau sã deformeze lemnul.

Tehnicile de tratare trebuieefectuate cu mijloace speciale pen-tru a reduce la minimum acþiuniledistructive.

ECHIPAMENTE PENTRU APLICAREAPROTECÞIEI CHIMICE: INJECTARE,

PENSULARE, PULVERIZARE, IMERSIE,IMPREGNARE ÎN VID-PRESIUNE,

GAZARE, CRIOGENARE, IRADIERE CUMICROUNDE, RADIAÞII GAMMA, UV

Introducerea cerinþelor din Direc-tiva Uniunii Europene pentru biocide98/8/EC/30.07.2002, dar ºi cerce-tãrile din ultimii ani pentru noimetode ºi echipamente mobile deprotecþie eficiente ºi fãrã remanenþãconstituie baza unei noi generaþii,ecologice, de produse, metode ºiechipamente pentru combatereadãunãtorilor lemnului ºi microorga-nismelor vegetale xilofage. Astfel, aupãtruns ºi în România echipamenteecologice de sterilizare, fãrã rema-nenþa post tratament:

camera de sterilizare cu agenttermic, în care lemnul trebuie încãlzitîn interiorul lui pânã la 55-60 0C,

temperaturi la care insectele lemnu-lui sunt distruse, folosite în special lasterilizarea ambalajelor din lemnpentru export, conform ISPM 15 – IPPC/ 2002, UN –FAO-Roma;

aparat mobil cu microunde, exem-plu MicronWood – Italia;

aparat mobil de criogenare cuN2 lichid, în special pentru textile,exemplu Criopest – Italia;

camera mobilã de gazare înatmosferã controlatã prin înlocuireaoxigenului cu CO2 sau cu N2, cuduratã de acþiune de 14-20 zile,exemplu Kill Box – Italia. Aceste treiaparate sun distribuite de PrimosalSRL Bucureºti;

iradiere gamma, în cadrul Insti-tutului Horia Hulubei de la Mãgurele- Bucureºti, pentru aplicaþii ºi cer-cetãri de inginerie nuclearã.

ELABORAREA UNOR NOI REÞETEDE PRODUSE ªI / SAU METODE

DE APLICARE A PROTECÞIEI LEMNULUIPentru lucrãrile desfãºurate în

cadrul laboratorului din INL s-aufolosit, ca material de lucru, lemn derãºinoase ºi foioase, reactivi ºiaparatura din dotare. Substanþele ºiprodusele testate în laborator pentrueficacitatea de protecþie la acþiuneafactorilor biologici, de mediu ºi cli-matici sunt materiale destinate acti-vitãþii de conservare ºi restaurare,din urmãtoarele categorii:

Insecticide în soluþii apoase ºiorganice;

Fungicide în soluþii apoase ºiorganice;

Ignifuge care nu modificãculoarea suportului lemnos;

Hidrofuge – paste ºi emulsiiparafinoase, soluþii apoase ºi emulsiisiliconice;

Antiseptizanþi-dezinfectanþi;Curãþitori (soluþii apoase ºi slab

alcoolice, acetice de compuºi ten-sioactivi ionici ºi anionici);

Umplutori de pori-chituri pentruconsolidare (amestecuri de rãºinãalchidicã, ulei de in ºi absorbanþiminerali ºi organici);

Produse colorante pentrurestaurare (amestecuri cu vâscozi-tate ºi nuanþã variabilã din rãºinãalchidicã, solvenþi organici ºi pig-menþi anorganici).

Cu unele dintre aceste produses-au efectuat teste de compatibilitatela amestecare în fazã lichidã pentruobþinerea unui cumul de proprietãþi

ale materialului de protecþie sau s-atestat posibilitatea aplicãrii aceloraºiproduse, cu efecte specifice, în stra-turi succesive, pe acelaºi suport.

Laboratorul de Protecþia Lemnuluidin INL Bucureºti a realizat ºi testatîn cadrul lucrãrilor de cercetarenumeroase produse de protecþiecare se aplicã cu succes în trata-mente pentru protecþia lemnului dinconstrucþii, la combaterea dãunãto-rilor vegetali ºi animali din depozite,mobilier ºi bunuri culturale.

În perioada 1960 – 1995 au fostelaborate numeroase produse, din-tre care le amintim pe acelea caresunt utilizate ºi în prezent în pro-tecþia insectofungicidã ºi ignifugã alemnului:

Evinit (autor dr. doc. EugenVINTILÃ) ºi Romalit NTB (autor dr.biolog Florica BERINDE), pentru cla-sele 4…5 de risc, baza de Cu-Cr-B,în prezent restricþionate de Directivade Biocide;

Xylotoxin – insecticid organo-clorurat ºi Ignifug Fc – ignifug pebazã de carbamidã fosforatã, com-puºi cu bor, care nu coloreazã lem-nul (autori dr. biolog Georgeta BACIUºi dr. chim. Dumitru BACIU).

În anul 1996 s-au formulat pebazã de Preventol, în colaborare cufirma Bayer AG din Germania, urmã-toarele produse fungicide, insecto-fungicide ºi hidrofobizante, care secomercializeazã prin secþia de Micro-producþie din INL:

Rombai on extra - fungicid pen-tru antiseptizarea cherestelei de fagaburit;

Rombai G - grund insectofun-gicid pentru lemnul din construcþii;

Rombai D1 ºi D2 - produseinsectofungicide ºi hidrofobizante,decorative ºi semitransparente.

Prin lucrãrile efectuate în cadrulProgramul RELANSIN, contractul436/1999, s-au elaborat recepturi pebazã de Preventol, ale unor produsecu acþiune specificã fungicidã sauinsectofungicidã, funcþie de riscurilede degradare a lemnului din con-strucþii: Promal, Propit, Prodec.

În cadrul Programului AMTRANSdin 2001 au fost elaborate produsepentru construcþii, în solvenþi orga-nici ºi pe bazã de apã, fungicide,insecticide ºi ignifuge: Prevital,Presol, Prodefin, Termoprotect.



În cadrul Programului AMTRANSdin 2003 au fost studiate produsedestinate domeniului muzeal, curãþi-tori, insecticide, fungicide, ignifu-ganþi, ºi s-au efectuat aplicaþii cuechipamente pentru ceaþa rece(ULV) ºi cu ceaþa caldã (Fogger),capcane luminoase cu UV pentruinsecte ºi insecticide pe bazã deextracte naturale (Bionatrol) ºiferomoni.

În cadrul Programului Sectorialde Stat din 2006 au fost studiatecompoziþii ecologice, pe bazã deapã, acid boric ºi piretroide de sin-tezã, destinate domeniului muzeal ºipentru construcþii, într-un consorþiucu muzeul ASTRA Sibiu, institute decercetare din chimie, industria fores-tierã ºi construcþii.

În cadrul Programului Partene-riate – Programul 4 din 2008 a foststudiatã metoda de tratare la volumemari de intervenþie, prin iradierealemnului policrom cu radiaþii gamma.Aceastã metodã este o metodã de

decontaminare a unor bunuri cultu-rale pictate, care nu pot fi tratate prinmetode chimice ºi fizice care potdegrada lemnul pictat.

BIBLIOGRAFIE VINTILÃ, E., dr. doc. ing. - Pro-

tecþia lemnului ºi a materialelor pebazã de lemn, Editura Tehnicã,Bucureºti, 1978;

BERINDE, Fl., dr. biolog - Valorifi-carea superioarã a masei lemnoasecu forme incipiente de biodegradareprin conservare ºi protecþie chimicã,Rev. Industria Lemnului, nr. 38/1987;

BACIU, D., dr. chim., BACIU, G.,dr. biolog - Realizãri ºi perspectivepentru protecþia lemnului în România,Simpozion ASAS, Bucureºti, 2000;

PRUNÃ, M., - Elaborarea de pro-duse ºi tehnologii pentru protecþiainsectofungicidã ºi ignifugã a lemnuluiutilizat în construcþii, Contract 436/1999,Programul RELANSIN;

ZELENIUC, O., dr. ing., PRUNÃ, M.,chim. - Sistem integrat de produse deprotecþie ºi finisare pentru construcþii

din lemn în vederea utilizãrii respon-sabile a resurselor de bazã ºi asigu-rarea durabilitãþii ºi calitãþii acestora,Contract 1B03/2001, ProgramulAMTRANS;

PRUNÃ, M., chim., ZELENIUC, O.,dr. ing. - Elaborarea unor produse ºimetode pentru restaurarea ºi con-servarea lemnului din monumenteistorice ºi bunuri culturale, Contract5B03/2003, Programul AMTRANS;

PRUNÃ, M., ZELENIUC, O.,BUCªÃ, L - Ctr. 24/200974/2006 PlanulSectorial MEC: Protecþia lemnului înfuncþie de calitatea ºi domeniile deutilizare cu scopul valorificãrii supe-rioare ºi creºterii competitivitãþii pro-duselor din lemn;

PRUNÃ, M. - Conservarea patri-moniului cultural prin tratamentecare necesitã intervenþie de salvarela volume mari. Studiu cu orientarespecialã asupra decontaminãrii priniradiere gamma a patrimoniului alcã-tuit din lemn policrom, Ctr. 92086/2008Planul Naþional – PN II, ProgramulParteneriate, Direcþia 9.


Producãtorii de pe piaþade lacuri ºi vopsele se con-fruntã cu o creºtere de circa15% a preþului materiilorprime, informeazã AsociaþiaIndustriei Vopselelor dinRomânia (AIVR), ceea ce vaduce inevitabil la creºtereapreþului produselor necesarerenovãrii/redecorãrii locuin-þelor. Scumpirea are dreptcauzã deficitul sporit de materii prime, pe fondul creºteriicererii pentru aceste materiale din partea altor industriidecât cea a vopselelor, dar ºi din partea pieþelor în curs dedezvoltare din afara Europei. Costurile cu materiile primereprezintã cel puþin 50% din costurile finale ale producãto-rilor de lacuri ºi vopsele.

În acelaºi timp, piaþa româneascã de vopsele ascãzut de la peste 330 milioane EURO în 2008, la mai

puþin de 250 milioane în2010. Aceastã situaþie pre-seazã industria de vopselesã supravieþuiascã întrereducerea consumului local,pe de o parte, ºi inflaþiamateriilor prime, pe de altãparte. Toþi producãtorii înre-gistreazã o reducere a mar-jei brute ºi, în consecinþã, oerodare a nivelului de profi-tabilitate.

În prezent ºi în viitor, obiectivele membrilor Asociaþiei

Industriei Vopselelor din România sunt orientate cãtre o

permanentã îmbunãtãþire a siguranþei produselor chimice,

promovând ºi utilizând materii prime în concordanþã cu

noua legislaþie europeanã. Produsele astfel realizate

sunt prietenoase cu mediul ambiant ºi rãspund standar-

delor de calitate în acelaºi timp.

Asociaþia patronalã AIVR a fost înfiinþatã în anul 2000 la iniþiativa unui grup de firme cu implicare directãîn sectorul industriei de lacuri ºi vopsele din România.

AIVR, ca organizaþie non-profit, acþioneazã încã de la înfiinþarea sa pentru un climat favorabil dezvoltãriisocietãþilor comerciale membre, prin desfãºurarea unor politici susþinute de prezentare în faþa autoritãþilorstatului a propunerilor privind îmbunãtãþiri legislative, acordãri de facilitãþi investitorilor în domeniu.



Factori cheie în confortul fizic uman

Presiunea atmosfericã, temperatura, umiditatea ºi miº-carea aerului sunt factorii fizici ai atmosferei, ai microclima-tului care influenþeazã direct organismul ºi prin aceasta,sãnãtatea populaþiei. În acest sens, oscilaþiile presiuniiatmosferice influenþeazã, în diverse grade, funcþiile orga-nismului, în raport cu particularitãþile individuale. Aºa seface cã scãderea presiunii atmosferice mãreºte retenþiaapei în organism, iar creºterea presiunii duce la eliminareaacestei ape prin gravitaþie.

Perioda de creºtere a presiunii atmosferice favorizeazãunele procese inflamatorii ca apariþia trombozelor ºicreºterea frecvenþei crizelor de astm bronºic. Tensiunilearteriale înregistreazã o creºtere la persoanele sãnãtoase,în cazul oscilaþiilor bruºte ºi ample ale presiunii atmosferice,cauzând simptome de nevralgii, reumatism, scãdereacapacitãþii de muncã etc.

Sunt nocive, de asemenea, atât schimbãrile bruºte sauexcesive de temperaturã cât ºi expunerea îndelungatã latemperaturi extreme. Toate acestea suprasolicitã capaci-tatea de termoreglare a organismului, care este necesarãpentru pãstrarea unei temperaturi constante a corpului,provocând diverse afecþiuni, cum ar fi: durerile de cap,nevrozele etc.

Variaþiile umiditãþii aerului influenþeazã apariþia unor boliinfecto-contagioase prin modificarea rezistenþei organis-mului la acþiunea directã a unor germeni microbieni ºi aunor virusuri. Efectul acestora ar putea fi prevenit prin recir-cularea aerului prefiltrat de particulele solide ºi uscat princondensarea umiditãþii ºi implicit, prin eliminarea gravita-þionalã a condensului în exteriorul clãdirii, acolo unde radi-aþiile solare vor finaliza procesul natural ºi ecologic.

Prin calculul capacitãþii calorice ºi a debitului de aer recir-culat, inclusiv al aportului de aer proaspãt, se poate realizamenþinerea unui climat bine echilibrat de 50% umiditaterelativã, recomandatã, o temperaturã constantã confor-tabilã, un aport de oxigen din exterior controlat ºi o miºcarelentã, respectiv o adiere plãcutã a aerului în interior.

Atenþie: afecþiunile cardiovasculare constituie, în prezent,clasa de boli cu cea mai mare rãspândire, cu o pondere amortalitãþii de 50% în totalul deceselor în anotimpul de varãasociat cu temperatura ºi umiditatea.

Citind aceste date ºi informaþii, meditaþi ºi hotãrâþi dacãmeritã sau nu sã apelaþi la serviciile sistemelor de aercondiþionat ºi încãlzire.

Noi credem cã nu veþi fi dezamãgiþi.

Varã sau iarnã, cald sau frig, reprezintã situaþiile în care climatul interior al încãperilor noastre poate fi unulplãcut sau sortit disconfortului. În acest sens, tehnologia modernã vine în ajutorul oamenilor, furnizând aparateºi instalaþii specifice obþinerii ºi menþinerii unei atmosfere interioare cât mai plãcute, fie cã ne aflãm acasã, lalocul de muncã sau într-un spaþiu de agrement.

Au apãrut, astfel, o multitudine de sisteme de aer condiþionat ºi încãlzire. Ele sunt puse la dispoziþia celorinteresaþi pentru a-ºi asigura un climat cât mai apropiat de o vieþuire decentã. Aparatura respectivã are în vedereºi accesul oamenilor ºi firmelor la ea, în condiþiile unor preþuri atractive ºi o prestaþie de calitate.

Unul dintre furnizorii de asemenea instalaþii este PAC SYSTEMS din Oradea. Specialiºtii de aici menþioneazãîn cele ce urmeazã utilitatea lor strâns legatã de sãnãtatea noastrã.

POTRA Sr. Brian Traian - SC PAC Systems România SRL, distribuitor direct Goodman MFG.Co


Refolosirea în construcþii a unor deºeuridin polietilen tereftalat

Ioan ROPOTÃ - Colegiul de Arte Plastice „Dumitru Paciurea“, BucureºtiOvidiu DUMITRESCU, Marcela MUNTEAN - Universitatea „POLITEHNICA“ Bucureºti,

Facultatea de Chimie Aplicatã ºi ªtiinþa Materialelor

Prin refolosirea deºeurilor sefac importante economi i dematerii prime ºi materiale reali-zându-se ºi protecþia mediului(eliberarea terenurilor de depozi-tare pentru a fi utilizate în altescopuri, reducerea poluãrii, scãde-rea factorilor de risc pentru sãnã-tatea populaþiei etc.). În aceste

condiþii, aspectele ecologice seîmpletesc armonios cu cele socio-economice.

Cele mai rãspândite deºeuri dinplastic sunt: deºeurile de polietilenã,polietilen tereftalat, polipropenã, poli-clorurã de vinil ºi polistiren. În cate-goria ambalajelor, ce reprezintã peste35% din total, aºa cum se poate

observa ºi din figura 1, un loc impor-tant îl ocupã buteliile din plastic [4, 5].

Se produc ºi se utilizeazã astãzide 20 de ori mai multe produse dinmateriale plastice decât în urmã cu50 de ani. Consumul de plasticcreºte, în fiecare an, cu aproximativ4%, numai în Europa de Vest [6].

Cei 3R - Refolosirea, Reciclareaºi Reducerea cantitãþilor de deºeurireprezintã marea provocare a seco-lului XXI. Deºeurile de plastic suntun material care constituie o pro-blemã importantã fiind ne-biode-gradabile, iar datele existente aratãcã, în lume, anual, consumul dematerial plastic a crescut de laaproximativ 5 milioane de tone în1950 la aproape 100 milioane detone astãzi [4-6].

În tabelul 1 sunt clasificate prin-cipalele tipuri de material plastic ºiutilizãrile lor [7]. Existã aproximativ50 de grupe diferite de plastic, cupeste 100 de varietãþi.

Toate tipurile de plastic suntreciclabile. Pentru a face mai uºoarãsortarea lor, American Society ofPlastics Industry a dezvoltat unstandard cu coduri care sã ajuteconsumatorii sã identifice ºi sãsorteze principalele tipuri de plastic.

În ceea ce priveºte reciclareadeºeurilor de plastic ce rezultã pe

Evoluþia rapidã ºi permanentã, mai ales în ultimii ani, a ºtiinþei ºi ingineriei materialelor impune gãsireade noi soluþii, respectiv, de noi materiale performante ºi cu aplicaþii multiple.

Obþinerea unor materiale durabile ºi, totodatã, economice ºi ecologice, prin refolosirea/reciclarea unordeºeuri sau subproduse, constituie o preocupare de vârf în acest domeniu.

Reciclarea ºi/sau refolosirea subproduselor (deºeurilor) este un obiectiv care trebuie atins, cu atât maimult, cu cât, astãzi, omenirea parcurge o adevãratã crizã ecologicã, reciclarea deºeurilor devenind,obligatoriu, o soluþie pentru protecþia naturii care ne înconjoarã.

Problemele legate de ecosistem sunt probleme acute, permanente ale secolului, în contextul actual aldezvoltãrii durabile, care urmãreºte satisfacerea nevoilor prezentului, fãrã a compromite posibilitãþilegeneraþiilor viitoare de a-ºi satisface propriile nevoi [1-3].

Fig. 1: Repartiþia procentualã a plasticului pe produse din diferite domenii


ºantierele de construcþii, studii rela-tiv recente [4-6] evidenþiazã posibiletehnologii de reciclare ºi produselerezultate din acestea (tabelul 2).

Realizarea unor materiale com-pozite, adicã asocierea a cel puþindouã componente ale cãror propri-etãþi se completeazã reciprocrezultând un material cu proprietãþisuperioare faþã de fiecare compo-nent în parte, a constituit una dinpreocupãrile de bazã ale autorilor.

S-a încercat realizarea unor com-pozite polimerice, adicã a unormateriale alcãtuite dintr-un compusmacromolecular ºi un agent dearmare (ranforsare) sau de umplu-turã. Compusul macromolecular,care constituie matricea polimericã,a fost o rãºinã epoxidicã sau polies-tericã, iar pentru armare s-au folositpelete din polietilen tereftalat.

CONDIÞII EXPERIMENTALEÎn lucrare s-au folosit pelete

neregulate de PET (polietilen teref-talat) produse de SC Greentech SABuzãu. PET-urile – recipiente pentrubãuturi gazoase ºi tãviþe pentrumâncare sunt transformate în pelete/ fulgi, de înaltã puritate, conformfigurii 2. Dimensiunile acestora suntvariabile dar, în medie, sunt de 0,2 x3 x 5 mm.

Refolosirea unor deºeuri prelu-crate mai simplu, ca, de exemplu,conform schemei din figura 2, pre-zintã o serie de avantaje economice.

Tabelul 1: Principalele tipuri de plastic ºi utilizãrile lor

Fig. 2: Flux tehnologicla obþinerea peletelor de PET-uri

Fig. 3: Fluxul tehnologic de obþinere a compozitelor



Se evitã cheltuielile suplimentare cuoperaþiile de mãcinare, regranulareetc. precum ºi pierderile de materialdin cauza acestor operaþii suplimen-tare, ºi totodatã, cheltuielile de depo-zitare sunt mult mai mici etc.

Pe baza încercãrilor de laborators-a putut elabora un flux tehnologicconvenabil pentru a obþine produsefinale cu porozitate redusã ºi carac-teristici fizico-mecanice superioare(fig. 3). În funcþie de tipul matriceipolimerice, unii parametri cum ar fitimpii de agitare, de aºteptare pentruo preconsolidare, de decofrare etc.,se modificã corespunzãtor.

Proporþia de deºeuri PET – pelete,în matricea polimericã epoxidicã saupoliestericã, a fost de 65-75%, înfuncþie de caracteristicile acesteia,în primul rând de viscozitatea rãºinii ºide lucrabilitatea amestecului compozit.

REZULTATE ªI INTERPRETAREA LORCompozitele polimerice realizate

au prezentat o structurã compactã,destul de omogenã în diferite puncteale masei.

Aºa cum se observã din imaginilede microscopie electronicã (figurile4 ºi 5), peletele de polietilen terefta-lat sunt distribuite uniform în masapolimericã în ambele tipuri de rãºini.

În sistemul compozit apar pori izo-laþi, de dimensiuni reduse (microni ºizecimi de microni), între materialulde armare (pelete PET) ºi rãºinapolimericã fiind o bunã compatibili-tate. Particulele de material plasticsunt împachetate uniform de matri-cea organicã. Se observã, dinexaminarea imaginilor de micro-scopie electronicã, o bunã înglobareîn matricea polimericã, chiar ºi adeºeurilor de dimensiuni mai maride PET.

Realizarea unei pelicule neunifor-me de matrice polimericã poate sãconducã la neregularitãþi structurale,cu repercusiuni directe asupra pro-prietãþilor mecanice de rezistenþã.Astfel, se poate explica faptul cã,deºi între deºeurile de polietilentereftalat ºi matricea epoxidicãexistã o bunã compatibilitate, totuºivalorile rezistenþelor mecanice, une-ori, nu sunt cele aºteptate [8].

Compozitele realizate au prezen-tat rezistenþe la compresiuni ridicate,de peste 60 N/mm2, valorile acestorafiind apropiate pentru ambele tipuride rãºini (tabelul 3).

Fig. 4: Compozite epoxidice cu pelete de PET

Fig. 5: Compozite poliesterice cu pelete de PET

Tabelul 2: Tehnologii de reciclare a plasticului

Tabelul 3: Proprietãþi mecanice ale compozitelor polimerice cu deºeuri organice de pelete de PET


Rezistenþele la încovoiere au fostmult mai bune în compozitele curãºinã poliestericã, în comparaþie cucele epoxidice. Aceasta se poateexplica, dacã se þine seama de pro-prietãþile caracteristice ale rãºiniipolimerice (rãºina epoxidicã întãritãeste mai casantã).

Compozitele polimerice realizateau prezentat o foarte bunã stabilitateîn timp ºi la diferite medii de atac(îngheþ-dezgheþ etc.) pãstrându-ºi osuprafaþã nemodificatã ca aspect.Ele au prezentat o bunã rezistenþã lasurse fierbinþi umede sau uscate –conform SR EN 12721/2004 ºi ladiferite medii corozive - dupã SR EN12720/2004.

CONCLUZIIS-au putut recupera, cu eforturi

minime, în condiþii scãzute de toxici-tate ºi consumuri de energie extremde reduse, deºeurile organice depolietilen tereftalat, cu avantajeleeconomice ºi ecologice aferente.

Materialele compozite polimericerezultate sunt materiale perfor-mante, care prin asocierea compo-nentelor conduc la obþinerea unor

produse cu proprietãþi superioare.Au o bunã stabilitate la variaþii maride temperaturã ºi, de asemenea,sunt foarte stabile la mediile agre-sive de orice naturã.

Compozitele obþinute se com-portã foarte bine în construcþii camateriale durabile cu rezistenþemecanice sporite, atât la compre-siune, cât, mai ales, la încovoiere,iar unele dintre ele au ºi proprietãþifonoabsorbante.

Acestea se recomandã pentrudiferite utilizãri în construcþii, cum arfi dale rezistente la uzurã pentru tro-tuare pietonale, pardoseli antidera-pante în hale industriale supusecoroziunii chimice, confecþionareaunor parapeþi, stâlpi despãrþitori,garduri etc. în zonele cu trafic intenspentru a preîntâmpina unele acci-dente, panouri fonoizolante etc.

BIBLIOGRAFIE [1]. ROJANSCHI V., BRAN F.,

DIACONU Gh., Protecþia ºi IngineriaMediului, Editura Economicã, Bucureºti,1997, p.19;

[2]. www.mmediu.ro, MinisterulMediului ºi Pãdur i lor, (2009) –S t r a t e g i a Na þ i ona lã pen t ruDezvoltarea Durabilã;

[3]. ROPOTÃ I., Compozite poli-merice cu destinaþii speciale, Raportintermediar nr. 1 (2009), Universi-tatea Politehnicã Bucureºti;

[4].http://www.wasteonline.org.uk/resources/InformationSheets/Plastics.htm (2010);

[5]. ROPOTÃ I., ZAMFIRACHEE., MUNTEAN M. „New compositesfrom solid waste“, EnvironmentalEngineering and Management Journal,8(4), (2009), p. 931-933;

[6]. FOMIN V.A., GUZEEV V.V.,Biodegradable polymers, their presentstate and future prospects, Prog. Rubb.Plastics Tech., 17, (2001), p.186–204;

[7]. ***, Directive 2002/96/EC ofthe European Parliament and of theCouncil on Waste Electrical andElectronic Equipment (WEEE), Offi-cial Journal of the European Union,L37, (2003), p.24-38;

[8]. ROPOTÃ I., DUMITRESCUO., MUNTEAN M., „Compositematerials from solid waste and syn-thetic resin“, International Review ofChemical Engineering, (IRECHE),2(3), (2010), p. 430-433.


CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIE

Radu Agent (1925 - 2000)

S-a nãscut la 3 februarie 1925 înBrãila.

Între anii 1934 - 1942 a urmatLiceul Vasile Alecsandri din Galaþi,dupã care a continuat studiile laPolitehnica din Bucureºti - Facultateade Construcþii, între anii 1942 - 1947.

Timp de 58 de ani, prof. RaduAGENT a desfãºurat o activitateimpresionantã în ºtiinþa ºi tehnicabetonului armat din þarã.

Activitatea de proiectare, începutãdupã absolvirea facultãþii, la Direcþiade Construcþii a ITB (primul sãuproiect: actuala clãdire a Facultãþiide Cãi Ferate, Drumuri ºi Poduri dinBucureºti), a continuat-o la Serviciulde proiectare al Centralei de LucrãriRutiere ºi Speciale, dupã care a tre-cut la IPC, unde a proiectat clãdiriºcolare ºi spitaliceºti, hale industri-ale cu plãci curbe subþiri din betonarmat sau arce din lemn. La vârstade 25 de ani a devenit deja ºefulunui atelier de proiectare.

„Încã din anii studenþiei“ - seexprima într-un interviu consemnatîn revista Construcþii nr. 1-2/1985, cuprilejul aniversãrii a 60 de ani de lanaºtere - „am avut ocazia sã lucrezîn biroul de proiectare al prof. MihailHangan, de la care am cãpãtatprimele îndrumãri practice. Am par-ticipat, atunci, la proiectele clãdiriloractualului Minister de Finanþe ºi aBãncii Naþionale din Iaºi. Pentru ceicare nu l-au cunoscut îndeaproape,pe prof. Hangan, este, poate, greude înþeles cât de mult se puteaînvãþa de la dânsul ºi în cât de scurttimp. De altfel, încã de atunci, amînceput o colaborare care s-a pre-lungit mulþi ani, pânã la moartea saprematurã din anul 1964. Mai trebuiesã menþionez cã ºi la IPC am benefi-ciat de sfaturile unor consilieri ca prof.Aurel Beleº ºi ing. Anton Chiricuþã.De prof. Beleº mã leagã ºi amintireaprimelor expertize tehnice pe carele-am efectuat ºi la care mi-a fãcutdeosebitã cinste sã mã solicite sã-l

secondez“... Sunt cuvinte care îlonoreazã, pentru omagiu adus mari-lor sãi înaintaºi...

De altfel, prof. Radu Agent nu aabandonat niciodatã activitatea deproiectare, lucrând, aproape fãrãîntrerupere, timp de 53 de ani.Menþionãm, de asemenea, cã întoatã perioada anilor 1951 - 1991 afost proiectant colaborator extern ladiferite institute de proiectãri, iar dinanul 1991 pânã la deces, director alBiroului de proiectare SC STRUC-TURAL CONEXPERT SRL (fostINGORCAN SRL).

Iatã, în continuare, unele dintrecele mai importante lucrãri deproiectare efectuate de prof. RaduAgent: Tribuna oficialã cu plãci curbesubþiri a Stadionului de fotbal dinGalaþi; Blocuri de locuinþe în Bucureºti,Reºiþa ºi Târgu Jiu; Sediul firmeiBog’art, Bucureºti; Sucursala sec-torului 1 a Bãncii Comerciale Românede pe Calea Victoriei, Bucureºti;Coºuri de fum înalte, între care coºulde la Phoenix, Baia Mare (350 mînãlþime); Turnul de 100 m înãlþimede la Fabrica de ascensoare IFMABucureºti; Rezervor de apã de80.000 m3 la Rafinãria de la Anadol(Turcia); Turnuri de rãcire pentruROMGAZ Mediaº; Siloz la Fabricade mase plastice, Bucureºti; Proiectetip de construcþii agrozootehniceprefabricate aplicate în toatã þara(peste 2.000.000 m2 de construcþii)etc., precum ºi verificarea clãdiriiCircului de Stat ºi a clãdirii SãliiPalatului Bucureºti.

Prof. Radu AGENT a desfãºuratºi o activitate laborioasã de experttehnic ºi de proiectare de consolidãrila clãdirile existente, pentru diferiþibeneficiari ºi instanþe judecãtoreºti,dintre care amintim: peste 50 deexpertize tehnice ºi proiecte de con-solidãri ale unor clãdiri avariate deseisme (Ansamblul Spitalului ClinicFundeni; Tribunalul Municipal, Bucureºti;Judecãtoria Sectorului 3, Bucureºti

etc.); circa 30 de blocuri de locuinþedin Bucureºti; sediul ISPE ºi SediulISPH din Bucureºti; blocul adminis-trativ al Uzinei Faur; hotelurile Cen-tral ºi Opera din Bucureºti; coºuri defum înalte din beton armat la CTEDeva, Iºalniþa, Bucureºti, Brazi etc.

În perioada anilor 1951 - 1968 afost referent tehnic, apoi directortehnic pentru avizãri de proiecte laComitetul de Stat pentru Construcþii,Arhitecturã ºi Sistematizare, iardupã 1992, expert tehnic atestat laMLPAT pentru probleme seismice deconstrucþii din beton armat, zidãrie ºilemn, precum ºi preºedintele uneiComisii de atestare a verificatorilor ºiexperþilor tehnici.

Activitatea în învãþãmântul supe-rior a început-o, ca asistent, la Insti-tutul de Construcþii Bucureºti,Catedra de geotehnicã ºi fundaþii(1948 - 1949), ca apoi sã treacã laCatedra de beton armat, la acelaºiinstitut; asistent (cu cumul) între anii1949 - 1955; ºef de lucrãri (cu cumul)între anii 1955 - 1968; conferenþiar(cu funcþia de bazã) între anii 1968 -1973; profesor din anul 1973 pânã lapensionare în anul 1987; profesorconsultant pânã la deces. Înînvãþãmânt, a predat urmãtoarelecursuri: Beton armat ºi beton pre-comprimat; Structuri din betonarmat; Construcþii speciale din betonarmat; Construcþii cu plãci curbesubþiri din beton armat; Expertizareaºi reabilitarea construcþiilor existenteafectate de cutremure.

Concomitent, a participat la ela-borarea unor prescripþii tehnice,precum: Standardul pentru calcululelementelor structurale din betonarmat, STAS 10.107/0-90; Norma-tivul pentru proiectarea antiseismicãa construcþiilor P100, ediþiile din anul1963 (P 13 - P 63), 1978 ºi 1981(P 100 - P 78, respectiv P 100 - P 81);Normativul pentru proiectarea con-strucþiilor cu pereþi structurali dinbeton armat (P 85) ediþiile din anii

1982 ºi 1996; Normativul pentruproiectarea fundaþiilor de suprafaþã(P 10 - P 86) etc.

Prof. Radu Agent a desfãºurat ºio însemnatã activitate publicisticã(autor sau coautor), din care amintimcãrþile: Metoda aproximaþiilor succe-sive (1955); Sisteme reticularenedeterminate (1970); Curs de con-strucþii de beton armat: vol. 1 (1975),vol. 2 (1979), vol. 5 (1984); Calcululstructurilor din beton armat cu stâlpizvelþi; Calculul structurilor cu dia-fragme de beton armat: vol. 1(1982), vol. 2 (1983); Îndrumãtorpentru proiectarea ºi calculul con-strucþiilor din beton armat ºi precom-primat (1978); Îndrumãtor pentrucalculul ºi alcãtuirea elementelorstructurale din beton armat (1992);Expertizarea ºi punerea în siguranþãa clãdirilor existente afectate decutremure (1988). De asemenea, apublicat diferite exemple de pro-iectare pentru studenþi ºi peste 100de articole tehnice ºi a prezentatcomunicãri ºtiinþifice la diferite congrese.

Lucrãrile publicate au avut darulorientãrii inginerilor în activitateapracticã de proiectare, de introdu-cere în tehnica româneascã a celormai avansate metode de calcul dindomeniul betonului armat. Aproape

cã nu existã domeniu de activitate înºtiinþa construcþiilor din beton armat,de la noi din þarã, în care prof. RaduAgent sã nu-ºi fi adus contribuþia.

Întrebat - în interviul amintit - dacãare uºurinþã la scris, a rãspuns: „Pen-tru o paginã scrisã, rup cel puþin 10!“

Menþionãm ºi activitatea sa devicepreºedinte al Societãþii românepentru beton; vicepreºedinte al Aso-ciaþiei inginerilor constructori proiec-tanþi de structuri, membru în Comisiapentru urmãrirea comportãrii in situ aconstrucþiilor ºi, mai ales, membru înInternational Association for Shelland Spatial Structures.

Despre activitatea sa de inginerºi profesor s-ar putea scrie o carte...O carte s-ar putea scrie ºi despreajutorul tehnic ºi ºtiinþific acordatinginerilor... o carte, despre bineleadus semenilor... dupã cum, o cartes-ar putea scrie ºi despre pasiuneasa pentru muzica de operã (în con-text, amintim cã prof. Radu Agentera ºi un bun interpret al pianului ºi acompus numeroase lieduri, apreci-ate de compozitori de profesie, darpe care, din modestie, nu le-a fãcutpublice). Sperãm ca familia sãaducã un omagiu memoriei sale ºiprin publicarea acestei activitãþi... desuflet!

O carte s-ar putea scrie ºi despreomul Radu Agent... Nu am vãzut ladânsul niciun indiciu de urã, înºelã-ciune, neadevãr, vanitate, sete deputere, delaþiune, gânduri ascunse(tare ce ne situeazã în lumea neoa-menilor). Toate i-au fost strãine,fiindcã ºi-a ascultat conºtiinþa! Trãiaîn lumea sa... O lume binecuvântatãa creaþiei ºi a muzicii nobile!

„Nu-i este dat oricui sã ajungã laCorint“ - spunea Horaþiu... RaduAgent a ajuns!

Talentul sãu pedagogic de excepþie,faima de care se bucura în rândulstudenþilor, puterea de creaþie, desintezã, inteligenþa, onestitatea, mo-destia, realizãrile inginereºti, lucrã-rile publicate... toate i-au onoratnumele încã din viaþã, înscriindu-seprintre cele mai de seamã persona-litãþi ale ºtiinþei ºi tehnici româneºti...

Discipol vrednic al prof. MihailHangan (întemeietorul ºcolii româneºtide beton armat), prof. Radu Agent adecedat la Budapesta, în urma unuiatac de cord, în ziua de 25 iulie2000.

(Din volumul„Personalitãþi româneºti în construcþii“ –

autor Hristache Popescu)


Particularitãþi de comportare, calcul ºi alcãtuirea planºeelor din beton armat

drd. ing. Sergiu CÃLIN – Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, UT „Gh. Asachi“, Iaºi

TIPURILE DE PLANªEE ANALIZATEPlanºeul pe grinzi principale ºi

secundare;Planºeul de tip dalã clasic;Planºeul cu goluri sferice tip

BubbleDeck.Structura pe care se va efectua

analiza are, în plan, dimensiunile:18,00 m x 27,00 m. Ea va fi împãrþitãîntr-un anumit numãr de travee ºideschideri, acest numãr fiind diferitpentru fiecare tip de planºeu analizat.

Construcþia analizatã este ampla-satã în judeþul Iaºi ºi va avea ca des-tinaþie: depozit de materiale deconstrucþii.

a) Varianta I – Planºeu pe grinziprincipale ºi secundare

Este alcãtuit din grinzi principale,dispuse paralel cu una dintre laturi(deschiderea) ºi grinzi secundare,dispuse paralel cu cealaltã laturã(traveea), obþinându-se, astfel, oreþea de grinzi.

Placa acestui planºeu se consi-derã o grindã continuã, la carereazemele sunt în dreptul grinzilorsecundare. Încãrcarea transmisãde placã se considerã uniform dis-tribuitã.

Reþeaua de grinzi prezintã o par-ticularitate: grinzile principale au origiditate foarte mare în raport cucele secundare, motiv pentru careacestea vor fi considerate reazemefixe pentru cele secundare. Grinzilesecundare transmit încãrcarea lacele principale sub forma unor forþeconcentrate.

La rândul lor, grinzile principalereazemã direct pe stâlpi, transmi-þându-le încãrcarea preluatã de lacelelalte elemente de planºeu [5], [6].

În aceastã variantã, structura vafi alcãtuitã din cinci travee ºi douãdeschideri. Lungimea unei deschi-deri va fi de 9,0 m, iar lungimeafiecãrei travee de 5,4 m, obþinându-se,astfel, pentru o tramã, o suprafaþãde 48,6 mp.

b) Varianta II – Planºeu dalã clasicPentru a doua variantã s-a ales

un planºeu dalã clasic, datoritãavantajelor în ceea ce priveºte com-partimentarea interioarã, eliminareareþelei de grinzi ºi creºterea înãlþimiiutile.

S-a analizat ºi posibilitatea uti-lizãrii unui planºeu-ciupercã, pentrua reduce grosimea planºeului. În schimb,dificultãþile în ceea ce pr iveºte

alcãtuirea, realizarea ºi forma capi-telului, au condus la adoptarea uneisoluþii de planºeu dalã clasic.

Planºeele dalã sunt elemente deconstrucþii alcãtuite din plãci mono-lite din beton armat ºi sunt derivatedin planºeele de tip ciupercã. Diferenþadintre cele douã tipuri este cã laplanºeele ciupercã rezemarea plãciipe stâlp se face prin intermediulcapitelului, în timp ce la cele de tipdalã placa reazemã direct pe stâlp.

Datoritã rezemãrii directe a plãciipe stâlp, aceste planºee prezintã ozonã sensibilã, care apare în zonade contact dintre cele douã ele-mente. În aceastã zonã, apar eforturiimportante de forfecare, care potavea, ca efect, strãpungerea plãcii.

Metodele de calcul utilizate în deter-minarea eforturilor ºi tensiunilor, laplanºeele dalã, sunt identice cu celede la planºeele ciupercã.

La acest tip de planºeu, placaeste singurul element portant. Pen-tru efectuarea calculului plãcii, seconsiderã douã tipuri de fâºii delãþime unitarã: de reazem (zona dedeasupra stâlpilor) ºi de câmp (zonadintre stâlpi) [3].

În cadrul acþiunii de modernizare ºi refuncþionalizare a unei hale industriale existente, s-a propus intro-ducerea unui planºeu intermediar cu suprafaþa de 486 mp.

În vederea obþinerii variantei avantajoase de planºeu s-a efectuat o analizã comparativã pe trei tipuri deplanºee din beton armat. Studiul face referire la tehnologia de execuþie, la consumurile de materiale ºimanoperã ºi o analizã în ceea ce priveºte costurile de realizare.

Fig. 1: Varianta I – planºeu pe grinzi principaleºi secundare

Fig. 2: Varianta II – planºeu dalã clasic Fig. 3: Varianta III – planºeu cu goluri sferice


Calculul se face în domeniulelastic, iar pentru obþinerea valorilormaxime ale momentelor încovoie-toare, pentru cele douã tipuri de fâºii(de reazem ºi de câmp), se considerãschemele cele mai defavorabile deîncãrcare.

Structura planºeului va fi împãr-þitã în patru deschideri ºi cinci tra-vee, lungimea unei deschideri fiindde 4,5 m, iar cea a unei travee de5,4 m. Suprafaþa unei trame, pentruvarianta de planºeu dalã, va fi de24,3 mp.

c) Varianta III – Planºeu cugoluri sferice

Elementele planºeului cu golurisferice sunt plãci cu nervuri pe celedouã direcþii, realizate din betonarmat sau beton precomprimat ºiprevãzute cu goluri de formã sfericã.La aceste elemente de planºeu,legãtura dintre partea inferioarã debeton ºi cea superioarã se reali-zeazã cu ajutorul unor nervuri verti-cale, constituite în jurul golurilor deformã sfericã [7].

Golurile sunt realizate prin înglo-barea în beton a sferelor din poli-propilenã de înaltã densitate, dispuseconform proiectului ºi montate întreplasele de armãturã. Distanþa minimãîntre goluri este de 1/9 din diametrul lor.

Pentru planºeul cu goluri sferice,structura în plan este alcãtuitã dindouã deschideri ºi trei travee.Lungimea unei deschideri este egalãcu cea a unei travee ºi va aveavaloarea de 9,00 m. Suprafaþa uneitrame este de 81,00 m.

EVALUAREA ÎNCÃRCÃRILORa) Încãrcãri permanente (tabe-

lele 1 ºi 2);b) Încãrcãri utile - Planºeu peste

parter - 500 daN/m2 (depozit)Predimensionarea elemente-

lor componente ale planºeelor serealizeazã din condiþiile constructivepe care acestea trebuie sã leîndeplineascã. Calculul de predi-mensionare s-a efectuat conform SREN 1992-1 Eurocod 2.

a) Predimensionarea elemen-telor planºeului pe grinzi princi-pale ºi secundare

Din punct de vedere static, placade beton pentru planºeele pe grinzi

principale ºi secundare este consi-deratã o grindã continuã, la carereazemele sunt în dreptul grinzilorsecundare. Ea este încãrcatã cu oforþã uniform distribuitã, datã degreutatea proprie, de greutãþilepardoselii ºi ale încãrcãrii utile.Calculul plãcii se face în domeniulplastic [4].

Pentru placã avem urmãtoarelecondiþii constructive:

condiþia de rigiditate

unde l – distanþa interax dintregrinzile secundare

condiþia tehnologicã (pentruplãcile monolite)

hp ≥ 50,00 mmcondiþia de rezistenþã la foc:

pentru o rezistenþã la foc de cel puþin90 minute, grosimea minimã impusãeste:

hp ≥ 100,00 mmConform celor trei condiþii,

grosimea plãcii se adoptã hpmin = 100 mm.

În calculul static, grinda secun-darã se considerã o grindã conti-nuã, încãrcatã cu o forþã uniformdistribuitã, provenitã din însumareagreutãþii proprii cu încãrcareatransmisã de placã, la care se ada-ugã încãrcarea utilã. La aceastãgrindã, reazemele se considerã îndreptul grinzilor principale. Calcululgrinzii secundare se face în domeniulplastic.

Dimesniunile secþiunii transver-sale hgs ºi bgs ale grinzii secundaretrebuie sã satisfacã urmãtoarele ce-rinþe:

condiþia de rigiditate:

unde T – lungimea unei traveecondiþiile tehnologice:

hgs – multiplu de 50 mmbgs ≥ 150 mm

condiþia de rezistenþã la foc:pentru o rezistenþã la foc de celpuþin 90 minute, lãþimea minimãimpusã este:

bgs ≥ 150 mmDin condiþiile prezentate se

adoptã, pentru grinda secundarã,dimensiunile minime bgs

min = 150 mm ºihgs

min = 300 mm.

Tabelul 1: Încãrcãri din planºeu curent rece

Tabelul 2: Încãrcãri din pereþi interiori neportanþi

OBS: CF STAS 10101/2A1-78 Anexa 3. Încãrcãri date de pereþii despãrþitori, aceºtia avândgreutatea peste 300daN/m, greutatea lor nu va trebui sã depãºeascã 150 daN/m2 de placã.



Grinda principalã este consideratão grindã continuã, la care reazemelesunt în dreptul stâlpilor. Grinda esteîncãrcatã cu o forþã uniform dis-tribuitã, datã de greutatea proprie,cu forþe concentrate din încãrcareadatã de grinzile secundare ºi cu forþeconcentrate din încãrcarea utilã.

Forþele concentrate sunt ampla-sate în dreptul grinzilor secun-dare. Calculul static al grinzilorprincipale se va realiza în domeniulelastic.

Dimensiunile secþiunii transver-sale hgp ºi bgp ale grinzii principaletrebuie sã îndeplineascã urmãtoa-rele condiþii constructive:

condiþia de rigiditate:

unde L – lungimea deschiderii condiþii tehnologice:

hgp – multiplu de 50 mmhgp ≥ hgs + 100 mm ⇒ hgp ≥ 550 mmCondiþia se pune pentru ca la

intersecþia celor douã grinzi, armã-turile longitudinale din grinda princi-palã sã nu se suprapunã cu cele dingrinda secundarã.

bgp ≥ 200 mmcondiþia de rezistenþã la foc:

pentru o rezistenþã la foc de cel puþin90 minute, lãþimea minimã impusãeste:

bgp ≥ 150 mmConform condiþiilor de mai sus,

dimensiunile secþiunii transversaleale grinzii principale se adoptã ast-fel: hgp

min = 600 mm ºi bgpmin = 200 mm.

Pentru stâlpi, dimensiunile secþi-unii transversale trebuie sã îndepli-neascã condiþiile:

condiþia de rigiditate:l0 ≥ l ⇒ l0 = 4.000 mmunde l – lungimea stâlpului

condiþii tehnologice:

condiþia de rezistenþã la foc:pentru o rezistenþã la foc de 90 minute,lãþimea minimã impusã este

hs ≥ 240 mmDin cele trei condiþii, pentru stâlpi

se aleg dimensiunile: hsmin = 250 mm

ºi bsmin = 600 mm.b) Predimensionarea planºeului

dalã clasic Din punct de vedere static, plan-

ºeele dalã se considerã plãci con-tinue care reazemã pe stâlpi.Calculul static se face în domeniulelastic.

Placa este încãrcatã cu o forþãuniform distribuitã, datã de greutateaproprie a plãcii, greutatea pardoseliiºi de încãrcarea utilã.

Grosimea dalei trebuie sã res-pecte urmãtoarele condiþii:

unde l – distanþa interax dintre stâlpi

Coeficientul γ se obþine din con-diþia de a nu efectua un calcul dedeformaþie al dalei.

Din cele trei condiþii, dimensiunilepentru placã se aleg astfel: hd

min = 200 mm.c) Predimensionarea planºeului

cu goluri sferice Diametrul nominal al golurilor

poate fi: 180 mm, 225 mm, 270 mm,315 mm, sau 360 mm. Distanþa mi-nimã dintre goluri este 1/9 dindiametrul golurilor. Înãlþimea totalã aelementelor de planºeu cu golurisferice este constantã. În funcþie dediametrul golurilor, înãlþimea totalãpoate fi: 230 mm, 280 mm, 340 mm,390 mm sau 450 mm [1],[2],[8].

Dimensiunea de planºeu, con-form specificaþiilor din AgrementulTehnic, s-a stabilit de 34 cm.

Structurile introduseîn programul de calcul

a) Planºeul pe grinzi principaleºi secundare

Valorile obþinute în urma predi-mensionãrii s-au introdus pentru a fianalizate în programul de calcul. Nuau fost întâmpinate dificultãþi înrealizarea acestei operaþii, întrucâtsecþiunile au forme geometrice cunos-cute, care sunt uºor de introdus.

S-a efectuat analiza staticã, înurma cãreia s-au obþinut starea detensiune prezentatã în figura 4.

Tot în urma analizei statice, s-astudiat ºi modul de comportare aplanºeului la încãrcãri statice, acestafiind prezentat, prin deformata struc-turii, în figura 5.

b) Planºeul dalã clasicLa acest tip de planºeu, placa

este singurul element portant. Pentruefectuarea calculului plãcii, se con-siderã douã tipuri de fâºii, de lãþimeunitarã: de reazem (zona de dea-supra stâlpilor) ºi de câmp (zonadintre stâlpi).

Fig. 5: Deformata planºeului pe grinzi principaleºi secundare

Fig. 4: Starea de tensiune în planºeul pe grinziprincipale ºi secundare

Fig. 7: Deformata planºeului dalã clasic

Fig. 6: Starea de tensiune în planºeul dalã clasic



Calculul se face în domeniulelastic, iar pentru obþinerea valorilormaxime ale momentelor încovoie-toare, pentru cele douã tipuri de fâºii(de reazem ºi de câmp), se considerãschemele cele mai defavorabile [3].

Pentru planºeul dalã clasic aurezultat urmãtoarele valori aledimensiunilor:

• placa dalã – 20 cm• stâlpii – 50 cm x 50 cmÎn urma introducerii structurii în

programul de calcul ºi a efectuãriianalizei statice, s-au obþinut harta detensiune ºi deformata structurii,prezentate în figurile 6 ºi 7.

Nici pentru aceastã variantã deplanºeu nu s-au întâmpinat dificultãþiîn a introduce o structurã în progra-mul de calcul, deoarece secþiunileau forme geometrice cunoscute.

c) Planºeul cu goluri sfericeValorile obþinute în urma predi-

mensionãrii sunt: • placa planºeu cu goluri sferice –

34 cm• stâlpii – 80 cm x 80 cmDacã la celelalte douã variante

nu au fost întâmpinate dificultãþi laintroducerea structurii în programulde calcul, la acest tip de planºeu afost necesarã efectuarea uneiechivalãri pentru secþiunile de nervuricare se formeazã între sferele cecompun planºeul. Aceastã echiva-larea este prezentatã, în modschematic, în figura 8.

Prin introducerea acestor sfere,s-a obþinut o reþea de nervuri dis-puse dupã cele douã direcþii ortogo-nale ale planºeului. Datoritã conturuluisferelor, secþiunea nervurilor are oformã specialã, care poate fi intro-dusã doar în programul de calculAxisVM. Prin adoptarea acesteisecþiuni, a rezultat, pentru nervuri,

o secþiune de formã mai specialã, dedublu T.

Dupã stabilirea formei secþiuniipentru nervuri, s-a trecut la introdu-cerea modelului de planºeu în progra-mul de calcul, prezentat în figura 9.

În mod asemãnãtor cu celelaltetipuri analizate, ºi la aceastã vari-antã de planºeu s-au introdus încãr-cãrile statice pe planºeu ºi s-aefectuat analiza, în urma cãreia s-auobþinut stãrile de eforturi ºi tensiuni,precum ºi modul de comportare aplanºeului (fig. 10 ºi 11).

REZULTATE OBÞINUTEÎn urma efectuãrii analizei statice,

pe cele trei tipuri de planºeu, s-auîntocmit planurile de cofraj ºiarmare. Cu ajutorul lor s-au determi-nat cantitãþile de materiale necesarepentru calculul economic. Acestevalori sunt prezentate, în modschematic, în tabelul 3.

În final, cantitãþile de materiales-au introdus într-un program dedevize, s-au efectuat calculele eco-nomice ºi s-au obþinut costurile demanoperã ºi totale de realizare aleplanºeelor, costuri prezentate întabelul 4.

Fig. 9: Model de calcul pentru planºeul cu goluri sferice

Fig. 11: Deformata planºeului cu goluri sfericeFig. 10: Starea de tensiuneîn planºeul cu goluri sferice

Tabelul 3: Consum de materiale

Tabelul 4: Costuri de realizare a planºeelor

Fig. 8: Echivalarea secþiunilornervurilor planºeului

cu goluri sferice



ANALIZA COMPARATIVÃA REZULTATELOR

Pe baza valorilor obþinute, s-aefectuat studiul comparativ între celetrei tipuri de planºee din betonarmat, în vederea stabilirii varianteicelei mai avantajoase economic.

În acest scop, s-a întocmit ungrafic, din care sã reiasã, mai uºor,valoarea cea mai rentabilã.

Din analiza acestui grafic (fig. 12)se pot sublinia urmãtoarele con-cluzii:

din volumul total de beton uti-lizat pentru cele trei tipuri de planºee– 34% reprezintã volumul necesarplanºeului pe grinzi principale ºisecundare, 34% pentru planºeuldalã clasic ºi 32% pentru planºeulcu goluri sferice;

din cantitatea totalã de armã-turã folositã pentru cele trei planºee

– 33% reprezintã cantitatea pentruplanºeul pe grinzi principale ºisecundare, 42% pentru planºeuldalã clasic ºi 25% pentru planºeulcu goluri sferice;

din suprafaþa totalã de cofrajenecesarã la cele trei tipuri deplanºee – 43% reprezintã suprafaþapentru planºeul pe grinzi principale,30% pentru planºeul dalã clasic, iar27% pentru planºeul cu golurisferice;

din valoarea totalã a mano-perei pentru cele trei variante deplanºeu – 40% reprezintã valoareapentru planºeul pe grinzi principale,32% cea de la planºeul dalã clasic ºi28% pentru a treia variantã deplanºeu;

din valoarea totalã a costuluide realizare pentru cele trei variante

de planºeu – 37% reprezintã valoa-rea costului de realizare a primuluitip de planºeu, 33% este valoareacostului pentru al doilea planºeu, iar30% pentru cel de-al treilea tip.

CONCLUZIIÎn urma studiului comparativ

efectuat, s-a constatat cã planºeulcu goluri sferice prezintã uneleavantaje, în raport cu celelalte tipuride planºee studiate (tabelele 5, 6 ºifig. 13).

Greutatea redusã, posibilitatearealizãrii unor deschideri mai mari,reducerea numãrului de stâlpi inter-mediari, scãderea consumului demateriale, reducerea cheltuielilor detransport sunt criteriile de perfor-maþã care deosebesc planºeul cugoluri sferice de celelalte tipuri.

BIBLIOGRAFIE1. *** Agrement Tehnic 007-

01/120-2007, Procedeu de realizarea planºeelor din beton cu golurisferice – tip BubbleDeck, Elaboratde INCERC, Sucursala Cluj;

2. *** Dosarul Tehnic al Agremen-tului Tehnic nr. 007-01/120-2007;

3. ZOLTÁN, K., ONEÞ, T.Proiectarea structurilor de betondupã SR EN 1992-1, Ed. Abel, ClujNapoca, 2008;

4. *** STAS 10107/1-4, 1990-1992 „Construcþii civile, industriale ºiagricole. Calculul ºi alcãtuirea ele-mentelor structurale din beton, betonarmat ºi beton precomprimat”;

5. AGENT, R., DUMITRESCU,D., POSTELNICU, T., Îndrumãtorpentru calculul ºi alcãtuirea elemen-telor de beton aramat, Ed. Tehnicã,Bucureºti, 1992;

6. CADAR, I., CLIPII, T., TUDOR.A., Beton armat, Ed. Orizonturi Uni-versitare, Timiºoara, 1999;

7. FLOREA, Nicolae, CÃLIN,Sergiu, ASÃVOAIE Ciprian, Tehno-logii noi în construcþii - Planºee dinbeton cu goluri sferice pe douãdirecþii tip Bubble Deck, RevistaConstrucþiilor, Nr. 51, august, 2009,pag. 28-31;

8. MIHAI, P., Proiectarea con-strucþiilor din beton armat, Ed. Soci-etãþii Academice Matei-Teiu Botez,Iaºi, 2009.

Tabelul 5: Procente cu care scad valorile planºeului cu goluri sfericefaþã de planºeul pe grinzi principale ºi secundare

Tabelul 6: Procente cu care scad valorile planºeului cu goluri sfericefaþã de planºeul dalã clasic

Fig. 13: Grafic de analizã a tramelorpentru fiecare variantã de planºeu

Fig. 12: Grafic de analizã a rezultatelor


d i n s u m a rEditorial 3

Constructori de excepþie C2, C4

CIROM la 20 de ani 4

Tradiþie ºi modernitate 5, 18, 19

Construcþii emblematice în România - BNR (II) 6 - 8

O nouã gamã de vopsele 9

Produse de nota 10 la expoziþii ºi în magazine 10, 11

Sisteme de acoperiº VACUUM 12, 13

Stabilizatori româneºti pentru pãmânturi 14, 16

Echipamente ºi soluþii de cofrare

pentru infrastructurã 15, 17

Rãºini poliuretanice pentru refacerea ºi repararea

pardoselilor industriale ºi comerciale 20, 21

Beton aplicat prin torcretare uscatã 22, 23

Pereþi interiori de compartimentare:

exigenþa acusticã 24

Scule electrice performante 25

„Unda verde“ cãtre infrastructura europeanã 26, 27

Betoane fãrã fisuri 29 - 31

Metode ºi produse pentru protecþia lemnului 32 - 34, 36

Adezivi poliuretanici 35

Vopsele lavabile pentru interior 35

Factori cheie în confortul fizic uman 37

Refolosirea în construcþii

a unor deºeuri din polietilen tereftalat 38 - 41

Sursa ta de construcþii ºi arhitecturã 41

Consultanþã pentru construcþii - investiþii 41

Constructori de excepþie: Radu Agent 42, 43

Particularitãþi de comportare, calcul ºi alcãtuire

a planºeelor din beton armat 44 - 48

Accesorii pentru scule electrice 49

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 6.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Documents

Revista constructiilor