Revista Colegiului Naþional Mihai Eminescu Baia Mare E ... · EMINESCIANA Revista Colegiului Naþional "Mihai Eminescu" Baia Mare Anul mai 2011 v Nr.Nr. 6 6 Colegiul Naþional "Mihai

EMINESCIANARevista Colegiului Naþional "Mihai Eminescu" Baia Mare

Anul

mai

2011

v

Nr. 6

Anul

mai

2011

v

Nr. 6

Colegiul Naþional "Mihai Eminescu"Str. Culturii, nr. 7, Baia Mare, Maramureº

Tel: 0262-211069; Fax: 0262-211987http://cneminescu.licee.edu.ro

ISSN: 2065-9733

Colegiul Naþional "Mihai Eminescu"Str. Culturii, nr. 7, Baia Mare, Maramureº

Tel: 0262-211069; Fax: 0262-211987http://cneminescu.licee.edu.ro

ISSN: 2065-9733

Pagini pentrufrancofoni, anglofoni,germanofili, hispanici

Pagini pentrufrancofoni, anglofoni,germanofili, hispanici

POESIS

ESEU

POESIS

ESEU

pag. 13pag. 13

E-mail: [email protected]

Portret de scriitor

Lucian BlagaLucian Blaga

pag. 12pag. 12

CE ESTE CONSILIUL ELEVILOR?CE ESTE CONSILIUL ELEVILOR?

pag. 3pag. 3

Decernarea premiilorEuropean Label

Decernarea premiilorEuropean Label

pag. 4pag. 4

Eminescu pentru toþiEminescu pentru toþi

pag. 9pag. 9

Palabra En El Mundo

pag. 11pag. 11

pag. 16 - 20pag. 16 - 20

Un Eminescu al timpului sãu ..............................1

Colegiul Naþional „Mihai Eminescu”în topul liceelor din þarã .......................................2

Planul de ºcolarizare pentru clasa a IX-a ...........2

Consiliul Elevilor..................................................3

Decernarea premiilor European Label................4

Rezistenþa anti-comunistã ....................................6

Chestiunea Eminescu...........................................8

Eminescu pentru toþi ............................................9

EuRo Vocea Maramureºuluiauzitã la Bruxelles ..............................................10

Diversitatea face lumea mai largã .....................11

Scriitor pentru o zi ..............................................11

Portret de scriitor - Lucian Blaga......................12

Poesis...................................................................13

Eseu.....................................................................14

Pagini pentru francofoni....................................16

Paginã pentru hispanici .....................................18

Paginã pentru germanofil ..................................19

Paginã pentru anglofoni ....................................20

O experienþã britanicã la Bucureºti...................21

Profesor de serviciu ............................................22

Ziua mondialã a apei..........................................23

Elemente de Geografie Culturalã (II)Hinduismul .........................................................24

Tãbliþele de la Tãrtãria.......................................25

Interviurile revistei .............................................26

Reportaj - Ireland Trip .......................................28

Anchetã - Facebook. Cartea cu chipuri ............30

Zodiile ºi sportul .................................................32

ConducereaColegiului

Dir. prof.Dir. adj. prof.

Consilier educativ

Marius CrãciunMirela Ardelean

prof. Codruþa Mureºan

Colegiulde redacþie

Red. ºef (XI B)Red. ºef. adj. (XI C)Redactori:

(X C)(XI B)(XI B)

(X C)(XI F)

(XII C)(XII F)

Cristian GogaOana Giurgiu

Andreea CiobanuAndreea CiolteGabriel CoteþiuViorelia DanAnita Hilda KovacsAmalia Lupuªtefana Sopco

Coordonator

prof. Ioana Petreuº

Grafica ºitehnoredactare

ing. Ioan Krucz

Tipar

CECONII SRLBaia Mare

Tel: 0262-434391

p

prof.

prof.profprof.prof.

rof. Monica Cândeaprof.

p

Mãrioara Donca

þLiliana Feder

Laura TeºileanuRamona TothGabriela VancaIleana Vasilescu

rof.prof.

Codru a MureºanAnca Oºan

Colaboratori:

CUPRINS

La 50 de ani de la Marea trecere a PoetuluiLuminii, UNESCO a proclamat anul 2011 - anulLucian Blaga. În acest context rãmâne greu dedepãºit afirmaþia lui Constantin Noica carespunea cã secolul al XIX-lea stã sub semnul luiEminescu, iar secolul XX are ca personalitatetutelarã pe Lucian Blaga.

De la debutul spectaculos din anul 1919 pânãla revelãrile postume, creaþia lui Blaga a fosturmãritã cu interesul cuvenit unui scriitor deexcepþie, pe care diversitatea manifestãrilor(liricã, dramaticã, filosoficã) îl singulariza întremarii autori ai secolului în care s-a ivit în luminã.Puþini sunt cei care ºtiu cã autorul

a fost nominalizat pentru Premiul Nobel.Ca poet, Blaga este autorul unei poezii mistice,

a increatului, generatoare de tristeþi metafizice,de magia transfigurãrii luminii în umbre ºipenumbre, dar ºi o poezie a descãtuºãriienergiilor germinaþiei, a setei de viaþã, a bucurieide a trãi ºi de a iubi. Opera poeticã blagianãconþ ine s imbolur i º i metafore mi t icenemaiîntâlnite la niciun poet român, clasic sauromantic, simbolist sau modern, ele înselepurtãtoare de fioruri existenþiale ori metafizice,cum ar fi: Corola de minuni, zeul Pan, MareleAnonim, Marea trecere, º.a. Despre creaþiablagianã s-a pronunþat de-a lungul timpuluiîntregul spectru de vârste ºi valori ale criticiiromâneºti ºi europene. În ultimii ani efortul criticiide a defini opera poetului nãscut în Lancrãm(judeþul Alba), de a o situa în tabloul cultural alepocii ºi în istoria literaturii române a intrat într-ofazã nouã, datoritã unui grup de intelectualiclujeni, constituiþi în Societatea Culturalã „LucianBlaga”. Aceasta organizeazã anual, în lunablagianã, Festivalul Internaþional de Poezie careîi poartã numele ºi care în acest an a împlinit 21de ediþii. În cadrul Festivalului Internaþional"Lucian Blaga" - ediþia 2011, marele premiu ºidiploma pentru poezie i-au fost decernatepoetului Ioan Moldovan.

Pentru toate generaþiile de cititori Blagarãmâne o personalitate de referinþã clasicã înliteratura românã. „Un Eminescu al timpului sãu”,cum afirma criticul Mircea Tomuº într-un interviu.Aºadar, oricâte schimbãri de sensibilitate ar avealoc, opera lui Blaga va rãmâne o mare voce carese aude reverberant dincolo de mode ºi timp. Unreper canonic al literaturii noastre.

Poemelorluminii

Dintre sute de catarge

„

(...), merge mai

”.

În mod firesc se impune trasarea unei paraleleîntre cele douã genii ale fiinþei noastre naþionale.Eminescu, un tânãr de o excepþionalã frumuseþe, cutrãsãturi line, romantic-lirice, care amintesc parcã deblândele plaiuri moldovene. Lucian Blaga, cutrãsãturi aspre, dârze, parcã ar reflecta stâncileCarpaþilor ardeleni. Nu poþi sã nu descoperi ºi încreaþia lor poeticã aceste caracterist icifundamentale. Lucian Blaga nu îl contracareazãpe Eminescu, ci îl ºimai pe drumul preconizat de marele sãuînaintaº ºi prin aceasta între ei este o strânsã legãturã.Aceastã legãturã o formeazã îndeosebi viziunea lorfaustianã

cont departeadânc

inuã

(Liviu RUSU, De la Eminescu la Lucian Blaga)

U n E m i n e s c u a l t i m p u l u i s ã uU n E m i n e s c u a l t i m p u l u i s ã uLucian Blaga

Prof. Ioana PETREUª Dintre sute de catarge

Care lasã malurile,

Câte oare le vor sparge

Vânturile, valurile?

Dintre pasãri cãlãtoare

Ce strãbat p m nturile,

Câte-o sã le-nece oare

Valurile, vânturile?

De-i goni fie norocul,

Fie idealurile,

Te urmeazã în tot locul

Vânturile, valurile.

Nenþeles rãmâne gândul

Ce-þi strãbate cânturile,

Zboarã vecinic îngânându-l

Valurile, vânturile.

ã â

1Eminesciana, nr. 6, 2011

2 Eminesciana, nr. 6, 2011

Anul ºcolar pe care tocmai îl traversãm pare sã fiedin multe puncte de vedere mai bun decât anii ºcolaritrecuþi. Când spunem asta ne gândim la panoplia deactivitãþi de toate genurile care se desfãºoarã la noi înºcoalã, ne gândim la parteneriatele ºi la proiectele carese desfãºoarã în prezent ºi care, nu fac altceva, decât sãne aducã într-o luminã extrem de pozitivã.

ºtim cum e în alte colegii, din oraº sau din þarã,dar în ºcoala noastrã nu este rãgaz ºi fiecare catedrãvine mereu cu acþiuni, cu proiecte care de care maiinteresante ºi mai atrãgãtoare pentru elevi. Trãim înºcoala noastrã într-o efervescenþã continuã, care nedeschide noi ºi noi perspective ºi noi fronturi pe care sãle cucerim prin împreunarea unor noi idei ºi unor noiatitudini.

Toate aceste minunate lucruri care se întâmplã încolegiu nostru nu ar fi posibile fãrã deschiderea ºiacceptarea totalã din partea colectivului de cadredidactice care se dovedeºte, spre bucuria noastrã, a fiunul extrem de ancorat în ceea ce înseamnã elementulde noutate ºi explorare de zone educaþionale inedite.

Numai în acest an colegiul nostru a intrat în câteva

proiecte naþionale interesante, unul dintre ele se vaocupa de tinerii dotaþi intelectual, dar cu posibilitãþimateriale limitate.

Faptul cã suntem singurul colegiul din Baia Marecare am accesat aceste tipuri de proiecte vorbeºte de lasine despre angajarea noastrã sincerã în activitãþiinedite dar, în acelaºi timp ºi faptul cã, factori dedecizie, în speþã Inspectoratul ªcolar, au încredere înseriozitatea ºi implicarea noastrã de cea mai înaltãþinutã intelectualã.

Nu putem sã nu amintim cã am obþinut pentru adoua oarã consecutiv premiul

nþine în topul liceelor dinþarã, dacã ne gândim cã doar 13 ºcoli au reuºit sã obþinãacest premiu.

Dorinþa ºi speranþa noastrã ar fi ca acest climatpropice pentru activitãþi din cele mai diverse ºi pentruproiecte din cele mai interesante sã se menþinã, astfelca ºi în felul acesta, liceul nostru sã fie mereu în topulcel mai cãutate ºi celor mai bine cotate licee din judeþ ºidin þarã.

Nu

European LanguageLabel, pentru proiectul „Immigrants Past andPresent“. Acest lucru ne me

Colegiul Naþional „Mihai Eminescu”în topul liceelor din þarã

Director prof. Marius CRÃCIUNDirector adj. prof. Mirela ARDELEAN

COLEGIUL NAÞIONAL „MIHAI EMINESCU”BAIA MARE

SPECIALIZÃRI:

SUBSPECIALIZÃRI:

http://cneminescu.licee.edu.ro

TEORETICÃUMANIST

- ªTIINÞE SOCIALE: 3 CLASE

BILINGV ROMÂNÃ ENGLEZÃ 2 CLASE = 60 LOCURI

ªTIINÞE SOCIALE 3 CLASE = 90 LOCURI

FILIERA:PROFIL:

- FILOLOGIE CLASE

BILINGV ROMÂNÃ FRANCEZÃ CLASÃ = LOCURIBILINGV ROMÂNÃ GERMANÃ CLASE = 15 LOCURI

: 5

FILOLOGIE 2 CLASE = 60 LOCURI

/ 15/

1

12

2

PLANUL DE ªCOLARIZARE PENTRU CLASA a IX-aPLANUL DE ªCOLARIZARE PENTRU CLASA a IX-a(anul ºcolar 2011 -2012)

CE ESTE CONSILIUL ELEVILOR?

ASOCIAÞIA DE PÃRINÞI„COLEGIUL NATIONAL MIHAI EMINESCU" BAIA MARE


PLANUL DE ªCOLARIZARE PENTRU CLASA a IX-a

Consiliul Elevilor reprezintã o formãde organizare asociativã a elevilor cu unrol important în democratizarea ºcolii ºia re laþ i i lor profesor-e lev. Pr inintermediul acestui organism, elevii îºipot alege reprezentanþii, pot formulapuncte de vedere ºi pot elaborapropuneri pentru îmbunãtãþirea calitãþiivieþii ºcolare. Principiul fundamental alConsiliului Elevilor este democraþia.Consiliul Elevilor reprezintã, nuconduce, însumând viziunea elevilor dinRomânia. El oferã oricãrui elevposibilitatea de a se dezvolta, de a fivocea colegilor sãi.

Gala tinerilor europeni,Sãnãtate împotriva drogurilor

Viaþa verde e ºi în noi

Organigrama Consiliul ElevilorPop Ghiþã Elvira Rad

Pocol CristinaCot Andra

Coman CristinaPustai Dan

Tatar Denis CoteþiuGabriel Barbul Mãdãlina

Gaborean Oana

:- preºedinte, -

vicepreºedinte, -vicepreºedinte, - secretar,

- casier. Directori dedepartamente: - avocatulelevului, - Sport,

- culturã, - mobilitate,informare, consiliere, - concursuriºcolare ºi extraºcolare.

Noi, cei din cadrul Consiliului Elevilor din ColegiulNaþional Mihai Eminescu ne-am propus sã contribuimla dezvoltarea gradului de asociativitate ºiresponsabilizare socialã în rândul elevilor ºi laasigurarea unui climat educaþional democratic ºi decalitate. Pentru a ne atinge acest scop ne-am propusiniþierea mai multor proiecte ºi activitãþi printre care se

numãrã: „Zi de curaþenie generalã în Baia Mare” (laînceputul lunii iunie), activitate în care sã implicãmmajoritatea liceelor bãimãrene ºi care are sã aibã cascop socializarea dintre elevi ºi schimabareamentalitãþii în ceea ce priveºte natura. Un alt proiect,„Schimb de experienþã între C.N. Mihai Eminescu ºialt liceu” prin care se urmãreºte cunoaºtereaînvãþãmântului din alt liceu, progresul în activitãþicivice ºi dezvoltarea aptitudinii de comunicare.

ªi, nu în ultimul rând, dorim sã ne implicãm, sãexcelãm ºi sã ne afirmãm în proiecte care au menirea

de a îmbunãtãþi civilizaþia însocietate. Printre acestea senumãrã:

(având ca obiectiv respon-sab i l i za rea º i mo t i va reaconsumatorilor de droguri pentrudiminuarea ºi renunþarea laacestea), .

Având în vedere faptul cãsuntem la un liceu cu prestigiu,un liceu modern, cu profesoricompetenþi care îþi oferã ºansade reuºitã în viaþã, NOI, eleviiacestui liceu trebuie sã dovedimfaptul cã meritãm sã învãþãm înel; acest lucru îl putem face doarprin seriozitate, muncã ºi printr-oprofundã implicare în activitãþicare sã propulseze liceul înfruntea celorlalte ºcoli de elitã ºiprin care noi sã ne putem afirmaºi dezvolta.

CE ESTE CONSILIUL ELEVILOR?CE ESTE CONSILIUL ELEVILOR?

La începutul acestui an ºcolar s-a constituit Asociaþia de pãrinþi „ColegiulNaþional Mihai Eminesc Baia Mare ca persoanã juridicã ,neguvernamentalã, non-profit º ã. Asociaþia îºi desfãºoarã activitatea lanivel local, naþional ºi internaþional ºi are ca preºedinte pe dl. Marin Teglaº.

le asociaþiei se numãrã- promovarea comunicãrii ºi cooperãrii între actorii implicaþi în proces de

învãþãmânt (profesori, elevi, pãrinþi);- schimbul de informaþii în domeniul educaþional cu organizaþii similare din

þarã ºi strãinãtate;ea ºi tipãrirea de materiale ºi publicaþii în legãtura cu scopurile ºi

activitatea desfãºuratã de cãtre asociaþie;- organizarea de simpozioane ºi acþiuni cu teme diverse ºi participarea la

acþiuni organizate de cãtre asociaþii similare, atât din þarã, cât ºi din strãinãtate;ºi utilizarea, în condiþiile legii, de surse de finanþare ºi resurse sub

forma de subvenþii, contribuþii, cotizaþii, sponsorizãri, finanþãri pe baza deproiecte cu surse de finanþare interne º

- sprijin pentru activitatea educaþionalã ºi culturalã organizatã la nivelulColegiului, nivel judeþean, regional naþional ºi internaþional etc.

u” de drept privati apolitic

Printre obiective :ul

- editar

- atragerea

i externe etc;



Ghiþã POP X A

Când am aflat c am fost aleas s îmi reprezintliceul la festivitconcursului European L

Prezentarea proiectului nostrua fost

spontan i pl cut , iar dup reac iile publicului icomentariile invita ilor, ne-a reu

scoatem în eviden cât mai binecalit i munca depus în realizarea lui.

ã ã ãatea de premiere din Bucureºti a

abel, am ºtiut cã va fi oexperienþã încântãtoare, însã care s-a dovedit a fi maimult decât atât. Înainte de a sosi ziua plecãrii, ne-ampregãtit prezentarea, cu ajutorul profesorilor noºtri, înfaþa clasei pentru a primi reacþii ce aveau sã ne facã sãne îmbunãtãþim stilul de susþinere ºi de interacþionarecu publicul. Am primit diferite reacþii ºi sfaturi, dartoatã lumea din Eminescu era încrezãtoare cã vom face

cinste liceului.

ã º ã ã ã þ ºþ ºit ceea ce ne-am

propus, ºi anume, sã þããþile proiectului º ã

Mi-a facut o deosebitã plãcere sã mã aflu în faþa aceloroameni devotaþi ºi implicaþi în realizarea unorproiecte, care nu se opresc doar la atât, ci reprezintã

Immigrants Pastand Present. Towards Better Integration?

Colegiul “Mihai Eminescu” pentru a doua oarã premiat

Decernarea premiilor European LabelDecernarea premiilor European LabelÎn 4 martie 2011, la sediul Agenþiei

N a þ i o n a l e p e n t r u P r o g r a m eComunitare în Domeniul Educaþiei ºiFormãrii Profesionale din BucureºtiC o l e g i u l u i N a þ i o n a l “ M i h a iEmin

pentru a doua oarã cudistincþia European Label

þ º ãã

instituþii ºi-au adjudecat acestedistincþii.

În anul 2009 liceul nostru a primitacest premiu pentru proiectulComenius

(Calitate înînvãþãmântul superior

Certificatul European Labeleste o distincþie care se acordã pentruproiecte inovatoare în predarealimbilor strãine.

“În aceºti ultimi ani am reuºit sãmobilizez o echipã de profesori tineri ºientuziaºti care m-au sprijinit înobþinerea acestui nou succes. Deasemenea conducerea a liceului,d i rec torul Marius Craciun ºidirectoarea adjuncta Mirela Ardeleanmeritã mulþumirile noastre deoarecene-au sprijinit pe tot parcursul derulãriiproiectului ºi în pregãtirea fiºei deconcurs. Dar meritele principale le auminunaþii elevi ai Colegiului, cumenþiuni deosebite pentru fosta clasa a

XII-a E ºi actuala XII C. Felicitãri dragielevi!” (prof.preºedinta Comisiei de promovare aproiectelor naþionale ºi internaþionaleºi co

“ P r e m i u l E u r o p e a n L a b e lreprezintã un aspect de recunoaºtere lanivel european. Prestaþia noastrã a fostdintre cele mai bune, care a avut impactla public. Ne mândrim cu doamnaprofesoarã Mariana Hudrea, fiindapreciatã ca un vechi ºi îndrãgitcolaborator, atât al agenþiei, cât ºi alMinisterului Educaþiei. Suntem mândricã în cadrul colegiului nostru existãdascãli ºi elevi care iniþiazã astfel deproiecte” (prof. Mirela Ardelean,

director adjunct).

Orban - din partea preºedinþieiRomâniei Monica Calotã - preºedinteANPCDEFP, Augustin Mihalachereprezentant MECTS ºi Iulia Deutsch

in delegaþia bãimãreanãa eveniment,

alãturi de prof. Mariana Hudrea ºi prof.Mirela Ardelean - director adjunct, aumai fãcut parte, Ligia Duruº - inspectorºcolar, Bianca Juhasz ºi PatrickBohony ambii din clasa a XII-a C.Redãm mai jos câteva impresii dinaceastã experienþã plãcutã pe care autrãit-o colegii noºtri.

,

escu” din Baia Mare a fostpremiat,

, pentruproiectul

(Imigran ii trecut i prezent. C tre omai bun integrare?). Din cele 44 deproiecte propuse pentru acordareapremiilor “European Label”, 12

cu suportulfamiliei).

Mariana Hudrea,

ordonatoarea proietului).

Au onorat festivitatea Leonard

,--

reprezentanta Comisiei Europene.D care a

reprezentat Colegiul l

,

Immigrants Past andPresent. Towards Better Integration?

Higher quality in educationwith family suport

:

Cristian GOGA XIB

“Toatã lumea din Eminescu era încrezãtoare cã vom face cinste liceului”Bianca JUHASZ XII C


Decernarea premiilor European Label Sunt foarte mândru c am fostdesemnat s particip la Festivitateade dece rna re a p remi i lo r"European Language Label 2011"din Bucuresti, eveniment organizatde Agen ia Na ional pentruProgra i FormareProfesional .

rturisesc c acest evenimentmi-a produs o impresie deosebit .

Am avut ocazia s v dprezent rile a 12 proiecte foarteinteresante ale celorlate licee,respectiv coli generale din ar .

.Prezentarea proiectului Comeniusal Colegiului

facut împreun cucolega mea de clas Bianca Juhasza decurs foarte bine

.Am fost foarte încânta i de

prezen a oaspe ilor care au onoratfestivitatea. Domnul LeonardOrban, din partea Pre edin ieiRomâniei, ndeschidere despre importan a

înv rii i a altor limbi str ine, înafar de limba englez i francez ,i despre importan a interac ion

tri europeni.Personal, m mândresc cel maimult cu am putut discutaîn detaliu cu domnul AugustinMiha lache , r ep rezen tan tu lMECTS, despre diverse teme, atâtlegate de European Label cât idespre alte proiecte europene(Erasmus, ICL).

Fiind i prima mea vizit laBucure ti pot s afirm c am fost

impresionat de arhitecturacl i de Arcul deTriumf, v zute mai ales dinautobuzul dinspre i înspreaeroport. ( ...) Regret faptul c nuam putut sta mai mult în Bucure tis vizit m mai ul, nudoar în trecere. Simt c am ratat oocazie în plus de a-mi dezvoltacultura. Îns trebuia s

ntoarcere. Dar suntconvins c , în viitor, voi avea i alteocazii s descopar frumuse ilecapitalei i obiectivele ei turistice.

ãã

þ þ ãme Comunitare º

ãMã ã

ãã ã

ã

º þ ãDeºi proiectele au avut obiective ºirezultate foarte diferite am fost cutoþii uniþi prin faptul cã am avutparteneri din þãri europene ºi toatepromoveazã metode de succes îns t u d i u l l i m b i l o r s t r ã i n e

ã ãã

ºi am primitmulte felicitãri

þþ þ

º þne-a þinut un discurs î

þ

ãþã º ãã ã º ã

º þ þ ãriicu vecinii noº

ãfaptul cã

º

º ãº ã ã

ºiãdirilor din centru º

ãº

ãº

ã ã în detaliu oraºã

ã ã prindemavionul de î

ã ºã þº

Imigra ia - trecutspre o mai bun

integrare?

þ ºiprezent , ã

persoanele pentru care elevii ºi procesul lor deînvãþare semnificã cel mai important obiectiv. Nu amputut sã nu remarc emoþia cu care fiecare echipã îºi

prezenta proiectul ºi mândria pe care o simþea fiecarecoordonator de proiect atunci când era expusãlucrarea echipei sale. ã

oamna director MirelaArdelean ºigia Duruº, care alã ºi colegul

meu Patrick întregeau ºã þ ã º

º ã mã simtrecompensatã.

Dupã ce toate proiectele au fost prezentate, au fostoferite premii fiecãrei ºcoli participante, într-oatmosferã caldã cu sunet de aplauze ºi luministrãlucitoare ale blitzurilor aparatelor de fotografiat,care au imortalizat momentele într-o amintirefrumoasã. Totul s-a încheiat cu un bufet undeparticipanþii au putut schimba impresii ºi s-aucunoscut între ei, în speranþa cã se vor mai întâlnipentru viitoare proiecte.

Doamna profesoar MarianaHudrea, d i doamnainspector L turi de mine

echipa din Maramure , s-auar tat foarte încântate de presta ia noastr icuvintele i zâmbetele lor m-au facut s

"Acest eveniment mi-a produs o impresie deosebitã"Patrick BOHONY XII C


Scopul acestei reuniuniasupra aspectelor

i general umane implicate de participarea lacarea de anti-comunistde-al doilea razboi mondial

ilor. Elevii au descoperitformele pe care le

i care puteauatât

ile intelectualilor,i spirituala ale vremii,

cât i ale oamenilor simplii exprime

ilor avizitare ,

pe un traseu turistic, în care un popasimportant a fost Muzeul Memorial al

ei Anti-comuniste de la SighetuMarma iei care, turi de memorialul dela Auschwitz cii din a afost consemnat de Consiliul Europei înoctombrie 1998 drept unul dintreprimele trei monumente

a Europei.Aici i profesorii au avut partede un ghida ional

, care i-a ajutati diversele

carii, îndrumare de un excelent profesionalism

care a. ean

din Sigheti istoria s ional

din rii si, intrucât nu putea lipsi dintraseul cultural regalul „salbelor

ti, precum iineditul Cimitir V a, acestea au ilustratpe viu i un muzeu în aer liber.

ile din cadrul Colegiului au cuprins în

pr

i,respectiv, profesor laColegiul Na ional

. Ziua urmrilor propriu-zise din cadrul temei

proiectului i carerora it, analizat, sintetizat i

comentat ii i sub forme diverse,

i documente autenticei au tras

apoi concluzii cu privire la aspectele comune, diferitesau inedite ri de iuleuropean, la care au ajuns în urma dezbaterilor îngrupurile de i din plen

iief

idesfete privirea cu minunatele flori de

de Mineralogie din Baia Mare.Ultima zi a reuniunii a fost un moment dedicat

concluz i imcâteva:

ii desprei

a fost sã sensibilizezeelevii ºi profesorii deopotrivã eticedar ºmiº rezistenþã ã imediat dupãcel în þãrileparticipanþ

poate lua o miscare derezistenþã º fi repercusiunileimplicãrii în aceasta, cercetândvieþ modele deintegritate morala º

º care au alessã-º deschis punctele de vedereºi sã nu plece capul în faþa minciunii ºi adegradãrii.

Programul activitãþ începutplãcut cu a judeþului Maramureº

Victimelor Comunismului ºi alRezistenþ

þ alãºi cel al Pã Franþ

menite sã pãstreze vie istoriatragicã elevii º

j excepþ (mulþumim pe aceastã caledlor Robert Fürtos si Norbert Kondrad)sã înþeleagã epoca comunistã º aspecte alemiº de rezistenþã împotriva acestui tip dedictaturã

fost, în esenþã, punctul de sprijin al întregiireuniuni de proiect Muzeul Satului Maramureº

le-a oferit participanþilor ºansa de a facecunoºtinþã cu arhitectura º atului tradiþ

nord-vestul þãînchinãrii

ortodoxiei” Bârsana, Ieud ºi Dragomireº ºesel din Sãpânþ

un þinut care este el insuºActivitãþ

ima zi de lucru oprezentare a ºcolilor ºiþ ã r i l o r pa r t i c ipan te ,precum ºi asistenþa la ore aoaspeþilor, moment în carecei prezenþi „au gustat”din viaþa de licean º

þãtoare

a fost dedicatã lucrãº a cuprins activitãþi pe parcursul

cã elevii au împãrtãº ºinformaþ din surse º

inclusiv fotografii º referitoarela rezistenþa anti-comunistã din fiecare þarã º

ale acestei miºcã rezistenþã din spaþ

lucru º . Fiecare þarã participantãs-a ales astfel cu un portofoliu-mãrturie a activitãþ

ectuate. Iar ca ziua sã nu sfârºeascã abrupt prinmuncã asiduã, i-am invitat pe oaspeþii noºtri sã îº

minã expuse laMuzeul

iilor º impresiilor din care vã împãrtãº

Cred cã activitãþile au fost bine alese, fapt ce mi-apermis sã aflu multe informaþ perioadacomunistã din Polonia, Germania, Lituania º

MihaiEminescu

�

Atelier de lucru la Colegiul Naþional Mihai Eminescu

Rezistenþa anti-comunistãProf. Elena IERCOªAN

În perioada 26 martie - 1 aprilie 2010 a avut loc la Colegiul Na ional MihaiEminescu Baia Mare reuniunea de proiect cu tema a anticomu-nis , are pe tot ii, „Trecutconflictual viitor comun: enieuropeni”. L i profesori din Germania (StaatlicheFachoberschule und Berufsoberschule Erlangen), Lituania (Palangos senojigimnazija), i,

eles, din C .

þ„Rezistenþ

tã” parte din proiectul Comenius, Învãþ parcursul vieþGhid de supravieþuire pentru tinerii cetãþ

a reuniune au participat elevi º

Polonia (Gimnazjum Publiczne im. Jana Paw³a II w Sobkowie) ºbineînþ olegiul gazdã


România

a cel

s temmai bine, n

e”; astfel am devenit în ceii.

ii,lucru ce mi-a deschis or

i prieteni.

re i prieteni.

uzeul Satrte mult, am aflat multe lucruri despre

cultur atlucruri despr i aRomâniei.

A fost atât de frumos ti persoane noiiile foarte mult

vizita la Muzeul

ea cu tinerii de la noii; programul din familie

a fost întotdeauna plin

at multei, dar am evoluat mult din punct

ional. M-am ales cu o foarte buat foarte multe în acest

scurt

at multe lucru imodul în care acestea au luptat

it foarte bine

i prieteni.a.

. Vizita la închisoarea dinSighet a fost foarte inspiratã, pentru cã afost locul unde am putut învãþ maimult despre tema reuniunii ºi sã scruteztrecutul prin prisma viitorului. Iar faptulcã deschiderea programului am fãcut-oîn excur ie ne-a permis sã ne cunoaº

elãsând loc pentru„bisericuþ lmai scurt timp prieteni cu toþ

Faptul cã am avut dupã-amiazaliberã ne-a permis sã petrecem foartemult timp în familie, gustând dintr-unalt stil de viaþã ºi un alt fel de tradiþ

izontul. Mi-amfãcut foarte mulþ

Am învãþat mult din aceastã vizitãdespre cât de deschiºi sunt românii ºi câtde plãcut ºi uºor e sã legi noi prietenii. Doresc sã mã

întorc în România pentru cã am aici mulþ

Cred cã programul a fost interesant: am avutmulte activitãþi, am vãzut M ului ºi mi-aplãcut foa

a românã, mi-am fãcut prieteni ºi am învãþe istoria Germaniei, Lituaniei º

sã cunoº ,cultura ºi tradiþ româneºti. Mi-a plãcut

de mineralogie noi nu avem aºa cevaîn þara noastrã. Prin activitãþile propuse mi-amîmbunãtãþit cunoºtinþele de istorie ºi de comunicare înlimba englezã. Comunicarea cu tinerii români ediferitã de c din þarã. Oameniisunt foarte primitori ºi deschiº

am fãcut o serie de activitãþiîmpreunã.

Nu numai cã am învãþ lucruri despreistoria celorlalþ devedere emoþ nãprietenã, de la care am învãþ

timp, am întâlnit oameni excepþionali ºi amînvãþat împreunã sã formãm ºi sã lucrãm într-o echipã.Ideea acestui proiect e minunatã!

Mi-a plãcut mult acest program. Cred cã amînvãþ ri despre culturile celorlalte þãri º

împotrivacomunismului. Elevii ºi profesorii din þãrile strãine aufost foarte deschiºi ºi drãguþi; ne-am simþîmpreunã, am râs mult, am învãþat multe ºi ne-amfãcut mulþ Mi-aº dori sã putem repetaexperienþ

(Kevin,Germania)

(Anne,Germania)

(Yvonne, Germania)

(Ola, Polonia)

Justas, Lituania)

Andra, România)

( )

�

�

�

�

�

�

(

(

Rãzvan, România

Membrii echipei române:Prof. Elena IercoºanProf. Luminiþa Faur

Roxana VinþMãdãlina Dunca

Andra Leºe

Cristina BãrbuºOana Benþe

Prof. Teodor MartonSorina TarbaDiana Onea

Bianca ChiraEmanuelaArdelean

Tanita CotarceaRenata Petz

Loredana HozaAlin Manu


Chestiunea EminescuÎn anticiparea zilei de 15

ianuarie, aniversarea a 161 de anide la naºterea poetului MihaiEminescu, doamna profesoarãCândea Monica a organizat unconcurs chiar pe tema vieþii ºioperei luceafãrului literaturiiromân Concursul a constat îndouã etape, care s-au desfãºurat peparcursul a douã zile: joi, 13ianuarie ºi vineri, 14, ambele etapeþinându-se în C.D.I.

În prima zi, atât participanþii câtºi cei invitaþi sã asiste la evenimentau fost exclusiv elevi ai liceului. S-au organizat trei grupe de câtepatru elevi, care pe parcursul uneiore normale de curs au avut derãspuns la 20 de întrebãri din viaþa,opera ºi publicistica marelu

fiecaregrupã a avut la dispoziþie, înfuncþie de dificultatea întrebãrilor,între un minut ºi 30 de secunde ºiau fost permise câte douãintervenþii din partea publiculuipentru fiecare grupã. Timerulgrupelor, Lucaci Vlad din XII G, s-a asigurat cã grupele se încadreazãîn timpul dat, iar juriul compus

: Vanca Gabriela,Tarþa Mihaela, Remus Filip ºiAdriana Vlad s-a asigurat, evident,cã rãspunsurile elevilor suntcorecte. O datã ce doamna CândeaMonica a terminat prezenþa, aînceput concursul propriu-zis ºideº i membr i i g rupe lor se

pregãtiserã cu o zi înainte,î n t r e b ã r i l e f o r m u l a t e d einterogatorii Lang Bianca (XII C),Lazãr Cãlin (XII F), MureºanDiana (XII G), Giurgi Eliza ºi

cean Bianca (XII D) i-au luatprin surprindere, aceºtia fiindnevoiþi sã apeleze de mai mult dedouã or

bine,concursul fiind câºtigat de grupa aII-a, compusã din Filip Crina (XD), ºi DãnilãGraþiela (XI F) cu un punctaj de112,5

Lazãr Cãlin.Vineri, situaþia a

fost total diferitã,conf run ta rea cuelevii de la ColegiulNaþional „Gheorgheªincai” fiind cevamai interesantã. Deaceastã datã, atâtgrupa interogatorilorºi publicul au fostcompuse în egalãmãsurã din elevi ai

liceului nostru, dar ºi elevi dinliceul advers. Juriul a fost acelaºi,dar de data a sta mai sever, iardoamnei profesoare Cândea i s-aalãturat ºi doamna MirelaArdelean. u fost mai puþineîntrebãri, 6 mai exact, dupã carecele douã grupe au avut dere ranjat ºi interpretat douã textediferite , spre hazul ºideliciul publicului. Concurenþa afost de aceastã datã chiar maistrânsã decât în ziua precedentã,dar concurenþii au rezistat presiuniiºi au fãcut faþã probelor cu brio ºideºi elevii noºtri au ieºitcâºtigãtori, s-a stabilit cã ambelegrupe au avut ceva de câºtigat înacest eveniment ºi cãM i h a i E m i n e s c u a r ã m a scâºtigãtorul zilei. „

Faþã de anul precedent, ediþia deanul acesta a fost ceva maiinteresantã, în special datoritãcompetiþiei strânse cu ColegiulNaþional „Gheorghe ªincai” ºiîntr-adevãr, fiecare participant s-aales cu ceva în final o experienþãplãcutã.

e.

i poet.Regulile au fost simple:

dindomnii profesori

,

Sân

i la public.În final totul a fost

Goga Cristian (XI B)

, calificându-se în partea adoua. „

”, ne-aspus

cea

A

aale poetului

,

, de fapt,

”, adeclarat Goga Cristian.

:

M-am bazat ºi pe culturamea generalã. Eu personal m-amales cu multe informaþii noi ºi mi-aplãcut în mod special aceastãactivitate. Concursul a însemnatpentru mine un motiv în plus sãadaug informaþii

doreamîncã de anul trecut sã particip ºiîmi pare bine cã am avut ocazia são fac anul ãsta În plus, am maiînvãþat câte ceva despre Eminescuºi am avut ocazia sã câºtigãm înfaþa echipei de la ª

noi despreEminescu

Îmi

.

incai

Alexandru SAS XII FEminescu pentru toþi


Cu sprijinula

organizat în 15 ianuarie 2011

olaboratori: rof.Ardelean Mirela,

, prof. Filip Remus, prof.documentarist

Bârlea Maria, bibliotecar Mar

rea deschidercultural-literar pentru elevii

precum promovareavalorilor autentice ale culturii române.

În cadrul acestui proiect elevii au fost

În perioada 7-14 ianuarie 2011 în Centrul dei informare al Colegiului, elevii

emnescieni au studiat bibliografii selective, volume depoezii cu citate,

ivitatestradal a elevilor

l

.

Inspectoratul ªcolar JudeþeanMaramureº, Colegiul Naþional „Mihai Eminescu”

, cea de-a treia ediþie aproiectului educaþional „EMINESCU PENTRU TOÞI”.Iniþiatorul ºi coordonatorul proiectului este doamnaprofesoarã Cândea Monica

prof. Donca Mãrioara, prof. CodruþaMureºan Petreuº Ioana, prof.Vanca Gabriela, prof. Tarþa Mihaela,

ia Viºovan ColegiulNaþional „Mihai Eminescu”, Baia Mare.

este de a c ode liceu ºi a posibilitãþii de

interacþiune între ºcoalã ºi comunitate, dincolo de tiparulrigid al programei ºcolare ºi

puºi în situaþiade a descoperi amãnunte din viaþa ºi activitatea culturalãa poetului, de a se interoga asupra lor, de a da rãspunsuri,de a problematiza.

documentare º

, pe baza cãrora au realizat fluturaºi fiºede lucru, despre opera ºi biografia poetului ce conþineau,cu idei, opinii, reflecþii ºi reprezentãri grafice saufotografice.

În 15 ianuarie, dupã un moment comemorativ la

bustul poetului din faþa Colegiului, organizat de Catedrade Limba ºi literatura românã, a avut loc act

ã , care s-au rãspândit în grupuri pestrãzile din centru oraºului pentru a le oferi trecãtorilorocazia unui memento eminescian, prin distribuireafluturaºilor confecþionaþi anterior ºi care conþineau citatedin opera eminescianã

Reacþiile trecãtorilor au fost diverse: de la bucurie ºiuimire pânã la indiferenþã sau chiar dispreþ (mai rar). Deasemenea elevii au semnalat faptul cã cele mai bunereacþii au venit din partea vârstnicilor, cei tineri fiind deobicei indiferenþi sau chiar aroganþi.

În ceea ce priveºte repetarea activitãþii, cu o singurãexcepþie, elevii au rãspuns afirmativ, întãrindu-ºi opiniacu diferite argumente pertinente.

,

, iar c p

a

Scopul acestei activitãþi eã

Eminescu pentru toþiEminescu pentru toþi

Uneori nu ºtiu dacã îmi doresc cuadevãrat sã treacã timpul. Mã aflu înfaþa unei teribile întrebãri: vreau sau nusã se termine liceul? Constat, nu fãrã demirare, cã sunt gânduri ce învãluiefiecare adolescent aflat în pragul uneimari ºi inevitabile schimbãri. Am trãitîntr-un balon de puf care, fãrã sã-iîngãdui, se va disipa. Acum emomentul sã constat cã extrem demulte lucruri aproape toate - nu depindde mine, cã, precum spunea marelepoet , „în lumea asta mare, noi copii ailumii mici, / Facem pe pãmântul nostrumuºuroaie de furnici”, cã schimbarea einevitabilã ºi nu mã întreabã nimenidacã am sau nu rãbdare sã îmbãtrânescodatã cu timpul. Cred cã încep sã amcurajul de a-mi pune adevãrata,chinuitoarea întrebare: vreau sau nu sãîncetez a fi copil? ã de

ce va urma ºimaturitate, sobrietate. Rigoare ºi totmai puþinã libertate. ªi, cel maiter„Ne succedem generaþii ºi ne credemminunaþi”. Vreau sã las ceva în urmãdar, mai ales, vreau sã mai aparþinacestui loc de feerie numit, simplu,„liceu”. Îmi doresc sã am un loc numaial meu, la care sã mã pot întoarce ori decâte ori valul de maturizare forþatã mãîneacã, un loc care sã mã îmbrãþiºezefãrã a mã întreba „dar acum, încotro?”ºi sã mã lase sã-mi trãiesc scurta iluziecã pot redeveni, câteodatã, copil. Mi

ã sã ºtampila pe speranþe ºisã þielevii aflaþi în prag de absolvire trebuiesã alegem o viitoare meserie care ne vasatisface nevoile, ºi tindem sã neconcentrãm exclusiv pe cele materiale,

conºtienþi cã viaþa de adult nu ne vapermite prea mult rãgaz pentruadevãratele pasiuni, adevãraþii „noi”.De aici vine frica: nu e uºor sã renunþi lao existenþã pur ludicã ºi sã trãieºti ternîntr-o realitate crudã. ªi dacã nu ajungce spun acum cã voi ajunge... e eºec? ªidacã mã maturizez, cu adevãrat, întretimp, ºi hotãrãsc altceva... sunt indecisãºi schimbãtoare? Încerc din toateputerile, totuºi, sã mã conving cãschimbare înseamnã, în fond, un nouînceput. Un plãpând firicel de optimismîmi dicteazã ºoptit cã aceasta e ºansamea sã mã reclãdesc. Decid, deci, cãvoi gãsi curajul de a face ca viitoareaactivitate sã graviteze în jurul propriilorprincipii ºi pasiuni, iar nu eu în jurul ei.Dacã aº putea opri doar pentru puþintimpul… Dar nu-mi stã bine cu puf înjurul meu!Mi-e, sincer, fric

: responsabilitate

ifiant, grija zilei de mâine.

-efric -mi pun

-mi aleg, acum, viitorul. Aproape to

Temerile liceanului de aziBianca LANG XIIC


Pe mine, personal, m-au atrascompetiþia ºi obiectivele acestuiproiect de nota 10: creºtereagradului de implicare a tinerilor înacþiuni culturale, educative,artistice ºi sportive; dezvoltareaconºtiintei europene în rândultinerilor; conservarea identitãþiinaþionale în context european;creºterea gradului de cunoaºtere ainstituþiilor ºi mecanismelor

administrative europene; dezvoltarea conºtiinteicivice naþionale ºi europene în rândul tinerilor;dezvoltarea abilitãþilor de comunicare verbalã ºi non-verbalã a tinerilor; stimularea creativitãþii literare ºiartistice a tinerilor, º.a.

Am participat la secþiunea , unde amobþinut locul I, cu lucrarea .Astfel am avut ocazia sã pornesc la drum spreBruxelles, þinta fiind Parlamentul European. Îndrumul nostru am întalnit multã istorie, legende, careaparþin þãrilor prin care am trecut: Ungaria, Slovacia,Cehia, Germania, Belgia, Luxembourg, Franþa,Austria.

Bruxelles. Capitala Belgiei, sediu alFamiliei Regale ºi sediu al ParlamentuluiEuropean ºi al Comisiei Europene. Oraºulmedieval este caracterizat prin labirintul destrãduþe înguste, uºor de diferenþiat deconstrucþiile de mai târziu, ca de exemplubulevardele în stil parizian construite deLeopold al II-lea, mãrginite de ambasade,bãnci ºi de construcþii impunãtoare. Aici teatrage „dantela strãzilor” ºi magazineleunde se gãseºte faimoasã ciocolatãbelgianã, a carei reþetã este un secret ºi înziua de astãzi.

Odatã ajunºi la Parlamentul European ni s-aprecizat clar cã acolo nu existã opoziþie ºi putere. Seregãseºte un adevãrat complex multi-naþional carecontribuie la definirea viziunii politice europene, prinintermediul deputaºilor ºi, implicit, a cetãþenilor carei-au ales. Parlamentul joacã un rol activ în elaborarealegislaþiei care are un impact asupra vieþii cotidiene acetãþenilor, ca de exemplu, legislaþia privind protecþiamediului, drepturile consumatorilor, egalitateaºanselor, transportul, libera circulaþie a lucrãtorilor,capitalurilor, mãrfurilor ºi serviciilor. Parlamentul ºiConsiliul au, de asemenea, competenþe comune înceea ce priveºte bugetul anual al Uniunii Europene.

Zilele au fost cu adevãrat pline… Pline de emoþii,de bucurii, de lucruri neaºteptate ºi de inedit, pentrucã, oricât de mult am cãuta, mereu mai este ceva degãsit, în cazul nostru de vizitat. Am observat cât demult înseamnã sã înveþi sã socializezi, sã îþi faci noiprieteni ºi sã vezi locuri noi. Vizita la ParlamentulEuropean, tot ce am descoperit acolo, reprezintãpentru fiecare dintre noi un impuls pentru ceea ce vomface în continuare. Poate, în viitor, vom ajunge acolonu doar în calitate de vizitatori, acest lucru depinzândde dorinþele fiecãruia.

Discurs PublicCum e sã fii adolescent

EuRo Vocea Maramureºului auzitã la BruxellesAndreea Lorena CIOBANU X C

Proiectul EuRo-Vocea Maramureºului, prin careîn anul 2010 s-a auzit vocea tinerilor maramureºenila Parlamentul European a fost iniþiat ºi susþinut deSenatorul Sorin Bota, având ca parteneri oformaþiune politicã cu rezonanþã în judeþ ºi în þarã,europarlamentari ºi mass-media localã. Proiectul s-a desfãºurat în perioada mai-iunie 2010, sub formãde concurs cu 5 secþiuni ºi s-a adresat tinerilor, eleviºi studenþi, din liceele ºi universitãþilemaramureºene. Din partea Colegiului nostru aparticipat Andreea Lorena Ciobanu din clasa a X-aC care a obþinut locul I. Am invitat-o sã neîmpãrtãºeascã din experienþa trãitã în capitalaParlamentului European. (Redacþia)


În România acest proiect

multicultural s-a urat în 6loc

oordonatorii acestuiproiect în suntprofesoarele

Gina Marian

Centrul de greutate aln 22 mai

2010 cu ocazia unei excursiiliterare

au ut un recital de

a u f o s t

(cu participarea poeteiDoina Petrulescu Anton),

a t o r a t m a i m u l t o rprofesori de la toate celepatru licee participante la

proiect. De la Colegiul nostru leam ntim pe doamnele profesoare

În ultima zi a festivalului, încadrul New Impact Caffe BaiaMare, a fost

au mai participat: Gheorghe Pârja,

George Achim, IonBurnar, care au citit din

multinaþional, plurilingvistic ºidesfãº

aþii: 5 în Maramureº ºi 1 înBucureºti. C

Maramureºde limba românã din

Baia Mare: Ioana Petreuº (ColegiulNaþional “Mihai Eminescu”) ºi

(Grupul ªcolar“Gheorghe Lazãr”).

acþiunilorproiectului a avut loc î

, în cadrul cãreia elevi de laC o l e g i u l N a þ i o n a l “ M i h a iEminescu” Baia Mare, Grupulªcolar “Gheorghe Lazãr” BaiaMare, Liceul “Taras Sevchenko”Sighetu Marmaþiei ºi Liceul“Leowey Klara” Sighetu Marmaþiei

susþin muzicã ºipoez ie în l imbi le românã ,

maghiarã, ucraineanã,s p a n i o l ã , f r a n c e z ã ,englezã, germanã. Celepatru puncte de lecturãs t a b i l i t e :Mãnãst i rea Bârsana,Liceul “Taras Sevcenko”

“Memorialul Durerii” dinSighetu Marmaþiei ºiCimi t i ru l Vese l d inSãpânþa. Buna organizareºi pregãtire a elevilor s-ad

Loredana Molnar ºi Gabriela Pop.

organizatã oîn cadrul cãreia alãturi de

elevii ºi profesorii implicaþi înproiect, scriitorimaramureºeni

creaþiileproprii, precum ºi reprezentanþi aiInspectoratului ªcolar JudeþeanMaramureº.

i

Dora Hoza,

cafenealiterarã

În perioada 20-25mai 2010, a avut

! Sub deviza Ladiversidad hace más

ai

s-au ntâlni simultanîn cele pest

ntreaga lume,organizate în pes

. Aceste

locE d i þ i a a I V- a aF e s t i v a l u l u iI n t e r n a þ i o n a l" P a l a b r a E n E lMundo" - Cuvânt înlume

a n c h o e l m u n d oDivers i ta tea facelumea mai largã,peste douã milioanede iubitori poeziei,muzicii ºi teatrului

e 700 depuncte de lecturã din î

te 350 de oraºe,din 31 de þãri “puncte delecturã” organizate în celemai diverse locaþii: biblioteci,ºcoli, muzee, parcuri, teatre,cafenele, baruri, spitale, centre dedetenþie etc.

î t

au fost

Ediþia a IV-a a Festivalului Internaþional Palabra En El Mundo

Diversitatea face lumea mai largãCristian GOGA XI B

Scriitor pentru o ziEdiþia a III-a a Concursului þional de creaþie literarã “Scriitor pentru o zi”

ºi s-a desfãºurat la liceul “Regele Ferdinand” dinlocalitate.

ºi a dezvoltarea creativitãþii elevilor.în fiecare an, elevii noºtri au participat cu succes, obþinând câteva premii

Jentea Emanuela, clasa a IX-a (clasa prof. Mãrioara Donca);Oanþã Crista, clasa a IX-a (clasa prof. Mãrioara Donca);Dunca Ioana Maria, clasa a IX-a (clasa prof. Mãrioara Donca);Oana Diana, , clasa a IX-a (clasa prof. Mãrioara Donca);Fancsali Fiameta, clasa a X-a (clasa prof. Mãrioara Donca);

KovacsAnita Hilda, clasa a XI-a (clasa prof. Mãrioara Donca).

naa avut loc la Sighetu Marmatiei

Tematica concursului a constat în continuarea unui fragment de roman, în stilpropriu, vizat, în special,

Ca :------ Dan Viorelia, clasa a X-a (clasa prof. Monica Cândea);- Bojor Maria Simina, clasa a X-a (clasa prof. Olivia Hossu);-


Portret de scriitor

Poet, dramaturg, filozof, traducãtor, jurnalist, profesoruniversitar ºi diplomat, personalitate impunãtoare a culturiiromâneºti, Lucian Blaga a marcat perioada interbelicã prinelemente de originalitate compatibile cu înscrierea sa înuniversalitate.

Clasele primare ºi gimnaziale la Sebeº la ºcoala primarãgermanã, dupã care a urmat Liceul „Andrei ªaguna” dinBraºov (19061914). A urmat cursurile Facultãþii deTeologie din Sibiu ºi Oradea în perioada 19141916. Astudiat filosofia ºi biologia la Universitatea din Viena întreanii 1916 ºi 1920, obþinând titlul de doctor în filosofie.

Publicã la Sibiu, în 1919, volumul de versuri(reeditatã în acelaºi an la Editura Cartea

Româneascã), precum ºi culegerea de aforisme. Prima sa dramã, , îi apare în

volum în 1921, la Cluj, iar Academia Românã îi decerneazãPremiul pentru debut în acelaºi an. I se tipãrescprimele traduceri de poezie în limba germanã în revistacernauþeanã (1922). A fost redactor la ziarele

ºi , membru în comitetul revistei ,colaborator permanent la publicaþiile ,

ºi .A avut un rol major în formarea tinerilor care fãceau

parte din Cercul literar de la Sibiu, având o mare influenþãasupra scriitorului I. D. Sârbu. În anul 1937 a fost alesmembru al Academiei Române, iar discursul de recepþie l-aintitulat .

În anul 1939 a devenit profesor de filosofia culturii laUniversitatea din Cluj unde a funcþionat ca profesoruniversitar pânã în 1948, când a fost îndepãrtat cu brutalitatede la catedrã, alãturi de alþi profesori universitari. Motivul afost de naturã politicã.

În anul 1926 a intrat în diplomaþie, ocupând succesivposturi de ataºat cultural lalegaþiile þãrii noastre dinVarºovia, Praga, Lisabona,Berna ºi Viena. A fostataºat ºi consilier de presãla Varºovia, Praga ºi Berna(19261936), subsecretarde stat la Ministerul deExterne (19361938) ºiministru plenipotenþiar alRomâniei în Portugalia(19381939).

D i n 1 9 4 8 , f i i n dîndepãrtat de la catedrã, alucrat în cadrul filialei dinCluj a Academiei Românec a b i b l i o g r a f , a p o icercetãtor la Institutul deI s to r i e º i F i loso f i e .Nemaifiind publicat apreferat sã se ocupe de

traduceri. În aceastã perioadã a finalizat traducerea pieseide Goethe, iar în 1958 apare primul volum din

de G.E. Lessing. A mai tradus poeþi germani clasici ºimoderni. Poeziile scrise în aceastã perioadã vor fi publicatepostum. Tot în aceastã perioadã scrie romanul cu tentãautobiograficã , publicat de asemeneapostum. S-a stins din viaþã în 6 mai 1961 ºi a fostînmormântat în ziua sa de naºtere, 9 mai, în cimitirul dinLancrãm.

În anul 1956 Lucian Blaga a fost propus de Rosa delConte ºi de criticul Basil Munteanu pentru a primi premiulNobel pentru literaturã. Cei doi nu locuiau în România,Rosa del Conte era autoarea unei cãrþi despre Eminescu, iarBasil Munteanu locuia la Paris, unde se exilase din motivepolitice. Autoritãþile comuniste nu au sprijinit în niciun felaceste gesturi, pentru cã Blaga era considerat un filosofidealist, iar poeziile lui au fost interzise pânã în 1962. Rosadel Conte a recunoscut cã paternitatea ideii îi aparþine luiMircea Eliade, cel care publicase la moartea lui Blaga, în1961, un emoþionant necrolog intitulat

.

(1919), (1921),(1924), (1929),

(1933), (1938), (1942),(1943). ,

, , .

(1921) (1923) (1925)(1925), (1925) (1927),

(1930), (1934),(1942), (1944), (1964

:(1943) 1944)

(1946)

Studii

Activitatea publicisticã ºi academicã

Activitatea diplomaticã

Propus pentru premiul Nobel

Volume de versuri:

Editate postum:

Dramaturgie

Creaþia filosoficã este grupatã în trei trilogii

Poemeleluminii

Pietrepentru templul meu Zamolxe

Adamachi

Die BruckeVoinþa Patria Cultura

Gândirea Adevãrulliterar ºi artistic Cuvântul

Elogiul satului românesc

Faust Opere

Luntrea lui Caron

Tãcerile lui LucianBlaga

Poemele luminii Paºii profetului Înmarea trecere Lauda somnului La cumpãnaapelor La curþile dorului PoeziiNebãnuitele trepte Vârsta de fierCântecul focului Corãbii cu cenuºã Ce aude unicornul

Zamolxe Tulburarea apelor DariaIvanca Învierea Meºterul ManoleCruciada copiilor Avram Iancu Operadramaticã Arca lui Noe Anton Pann

Trilogia cunoaºterii Trilogia culturii (Trilogia valorilor

Luntrea lui Caron

Opera

Lucian BlagaLucian Blaga(n. 9 mai 1895 - d. 6 mai 1961)

Sat al meu, ce porþi în nume

sunetele lacrimei,

la chemãri adânci de mume

în cea noapte te-am ales

ca prag de lume

ºi potecã patimei.

Spre tine tine m-a-ndrumat

din strãfund de veac,

în tine cine m-a chemat

fie binecuvântat,

sat de lacrimi fãrã leac.

9 MAI 1895


Lucian Blaga

POESIS

sunt nãscut sã ardRaul TRIF XI C

afarã-i un frig straniu ºi plouã...

Vãd cum ceru-ºi varsã cenuºa

Iar frunzele ...mor ºi ele

ca propriul meu suflet.

melancolia mã acoperã încet,

Îngerii sunt asasinaþi

ªtiu, infernul mã aºteaptã

sunt nãscut sã ard.

dar mã tot gândesc…

Lumea e atât de crudã cu torþele.

Tunete ºi fulgere mã trezesc,

aceeaºi noapte, aceeaºi ploaie.

sunt nãscut sã ard.

lumea e atât de crudã cu torþele.

CLEPSIDRA DE ARGINT

Cadoul visat stã într-o colivie de sticlã

O pastã fluidã de gânduri tot strigã,

Lumina incandescentã de visuri flambate

Ciobeºte cotidianul cu pete cromate.

Viitorul rãtãcit într-o gaurã neagrã

Transpare acum cu o mândrie fadã.

E doar amalgamul de fiori imprevizibili

Care transced bolta de fluturi palpabili.

Aprinde chibritul cu vârful de sticlã

ª-atinge-l de marginea de fosfor a minþii.

Incendiazã perdeaua de gânduri trecute

ªi lasã sã creascã stalagmite tãcute.

Coaja lumii exterioare se rupe

Pe mãsurã ce caleidoscopul lumii se contureazã

Iar oceanul de luminã din viitor erupe-

O nouã falie temporalã se prefigureazã.

Noi nu posedãm un doctor de þeluri

Care sã vindece tãcerea scladatã-n simboluri

Sã ne aºeze paºii pe pavimentul corect,

Un destin unic,mai mult ca perfect.

Un demon angelic aºteaptã demistificare:

Înfruptã-te din adevãrul primordial !

Nu privi atent în zare !

Fiindcã totul se va metamorfoza în dezolare.

Viitorule ! Lasã ºoaptele pe perna stelarã,

O sã aºtept ca luna sã aparã

ª-apoi o sã ascult fragmente de vise,

Pãsãri de cearã cu aripi deschise.

Bianca MOLNAR XI C

B. MOLNARORBIT DE INDEFINIT

Numai cel alb cautã comori în cer

Fiindcã el a gustat din pocalul de cristal.

E foc, e apã, e mister ºi gânduri de metal,

Iar tot ce vede, simte, uitã e-n zadar.

A eliberat demult copilul captiv

Din colivia de mãtase a sufletului,

Rãmânându-i ,totuºi, un rol activ:

De a fi omul slugii ºi slugã omului.

Cautã cu privirea ceva ce nu existã:

Un cerc pãtrat sau în deºert o ploaie tristã.

Desãvârºirea mereu încearcã s-o atingã

Însã ,aceasta reuºeºte aripile sã-i frângã.


EseuEseu

Luatã la întâmplare de pe un raft al bibliotecii, dintr-o librãrie sau împrumutatã de la cineva, ea poate fibuncãrul tãu în perioada aceasta nesfârºitã de rãzboiîntre tine ºi lume. Povestea ei te va transporta într-oaltã existenþã unde poþi observa problemele altora,poþi judeca obiectiv, poþi învãþa sã te detaºezi. Dacã ainevoie sã te ascunzi de lume, fã-o între paginile aspreale unei cãrþi ce îþi deschide sufletul ºi citeºte ea dinnevoile tale, ajungând sã le îndeplineascã.

Cartea pe care o deschizi te deschide ºi ea larândul ei, te deschide unui univers creat de opersoanã distantã, un autor necunoscut. Însã acelunivers devine al tãu, þi-l însuºeºti cu râvnã ºi patimãdeoarece e scãparea ta. E universul unor posibilitãþilimitate de imaginaþia altui om, care vede lucrurile într-o perspectivã diferitã ºi fantastic de explorat.

Graniþele sunt puse de acesta, iar tu îi testezilimitele în timp ce ochii tãi parcurg tot mai multerânduri ºi cuvinte ce creioneazã imagini þi sentimente.

Lumea privitã prin ochii acestui scriitor e nouã ºiproaspatã, te ajutã sã îþi reconsideri propriile idei, sã îþireorganizezi puþin din gânduri. Vrei sã te identifici cupersonajele cãrþii ºi sigur gãseºti lucruri comune, teimplici în acþiune precum unul din acele persoanefãcute din cuvinte puse pe hârtie. Asiºti la fiecarescenã, dar afundându-te mai adânc în lecturã deviimai mult decât un spectator. Trãieºti cuvântul cuimaginaþia, inima îþi bate mai tare în momentele desuspans, ochii îþi lãcrimeazã la citirea unei întâmplãritragice, iar zâmbetul îþi rãsare pe chip când acelecuvinte sunt puse de cãtre autor în structura de glumã.

Cartea e precum o grãdinã secretã la care doar tuai cheia.Acel loc la care visai mereu în copilãrie, un locdoar al tãu în lumea asta. Îl poþi gãsi într-o carte!Fiecare lecturã e o grãdinã diferitã în care ar trebui sãte aventurezi precum un copil care ºi-a gãsitascunzãtoarea. Exploreazã universul creat de autorpentru tine. Deschide, citeºte si regãseºte-te!

Refugiu în lectura unei cãrþiRefugiu în lectura unei cãrþiRebeca GEIGER XIIF

N

Paradoxal,

n modul meu: «iei luminii la trecerea acesteia

lui schimbe viteza la

trecerea dintr-un mediu în altul ». Asta îEu cred da. chiar de multe

ori.vem

dar

extrem de roze sau întunecatemediu

, a tuturor,fac

E

- în alta. Oare nu te schimbi atunci când, din copil,ajungi adolescent, ori din adolescent,

Ncomplet. Nici lumina nu se complet

. Nu mai este ea oare o, noi seva?

Uite Ceva ce merge maideparte de un laborator me, ceva mult maiimportant...

u-mi place fizica. Nu mã atrage. ªtiinþele exacte nu-mispun nimic, ci mã întristeazã. Mã doare dorinþa asta nebunade a explica logic tot, de a desluºi orice mister. Oare odatã cearãtãm în cel mai mic amãnunt cum se întâmplã un anumitfenomen nu-i dispare frumuseþea? ªtiinþa vrea sã netransforme în niºte maºini, vrea sã uitãm de o laturãimportantã pe care o avem, cea de a simþi. Sã fim sinceri:dupã ce am învãþat la ºcoala ce este fulgerul ºi cum apare,parcã nu mai are farmecul de pe vremea când totul eraînvãluit în mister. Totuºi încã rãmânem muþi de umireprivind spledoarea cu ajutorul cãreia natura ne surprindemereu. Apoi, vine dorinþa de a stãpâni, ori pentru a stãpânitrebuie sã cunoaºtem ºi aºa au ajuns oamenii de ºtiinþã sãcoboare cel mai sublim sentiment, iubirea, la nivel delaborator.

la ºcoalã, învãþãm despre multe lucruri dar nule putem transpune în viaþa realã pentru cã deja le vedem cafiind doar o formulã. Am învãþat despre refracþie de atâteaori la fizicã, despre refracþia luminii, dar abia acum amreuºit sã o explic î Refracþia este schimbareadirecþ dintr-un mediutransparent în altul. Fiindcã mina cãlãtoreºte cu vitezediferite în medii diferite, ea trebuie sã-º

mi spune fizica, daroare noi nu ne “refractãm“? cã ªi

Trãim o vârstã la care nu prea a mari experienþe deviaþã, am descoperit cã fiecare dintre noi este o luminã ce

se refractã mereu ºi mereu. Mediul transparent este viaþa ºieste compus din mai multe medii transparente, în acelaºitimp sau o culoare între celedoua extremitãþi. Numim acest transparent pentru cãnimeni nu poate sã vada ce e în sufletul unei persoane. De cesuntem noi lumina? Pentru cã unicitatea noastrã

e cel puþin pe o singurã persoanã sã ne considere o luminaindispensabilã. Cum se întâmplã acest fenomen derefracþie? Oare nu ai suferit? De câte ori în viaþã a trebuit sã-þi schimbi direcþia, opþiunile, visele, gândirea... imposibilsã nu þi se fi întâmplat mãcar o singurã datã. Dar aceastãrefracþie nu vine doar când suferi, când trebuie sã-þi schimbipercepþia, ci ºi când treci de la o etapã - mediu transparent alvieþii

un adult? Oareorientãrile nu se schimbã?

Totuºi tind sã cred cã în fiecare din noi existã unadolescent, un copil, un adult... e refractãm, dar nu neschimbãm schimbãcând se refractã undãelectromagneticã ne schimbãm Nu. Lumina erefractatã, e nevoitã sã facã asta pentru a-ºi îndeplini scopul.Omul la fel. În fiecare din noi existã un suflet mai mult saumai puþin refractat, dar alcatuirea nu se va schimbaniciodatã.

cã m-a învãþat ceva ºi fizica!ºi niºte proble

Suflet refractatSuflet refractat Sorina TARBA IX C

Cãlãtor ie în propr ia-mi lume…

Tablou


EseuRefugiu în lectura unei cãrþi

Suflet refractat

U n p o p o rf o r m a t p r i ncucerire,

- d a c e

:Ast

-a lungultimpului.

:Maram

. Ea

muntelui...

-l poar ,

printrudã sub multedominaþii, prinsudoare ºi platafiecãrei greºeli. Olimbã coloratãavând la bazãstratul latin als t r ã m o º i l o rnoºtri, pe ruinelet r a c o ,împodobitã cuinfluenþe preluates u b f i e c a r edominaþ ie , întimp...

O þ a r ãcons t ru i t ã cumari sacrificii din etnici aflaþi în pãrþide puzzle aflate în mâna diverselormonarhii absolutiste

ãzi uimeºte prin naturaleþe, prinbogãþiile naturale pe care le deþinaceeaºi oameni plini de credinþã,optimiºti ºi ospitalieri de

O regiune unde tradiþia a rãmasneatinsã, purã în esenþa þãranului ei, în

ciuda îngrãdirii sufletelor româneºtisub dominaþia marilor imperiiabsolutiste

ureºul istoric, locul care apãstrat vie tradiþia Romaniei, locul careoferã peisaje muntoase pãtate ingenioscu turme de oi ºi brazi înalþi.

Cum pãºeºti în Maramureº, tesu rp r inde t r ad i þ i ona la poa r t am a r a m u r e º e a n ã , c a s e l emaramureºenilor, dar ºi biserica cu

s p e c i f i c ,a r m o n i z a t egastronomia ºio s p i t a l i t a t e aþãranului românþara lemnului ºi

Maramureºulpãstreazã limbaromânã în starepurã, acordându-ilocul cuvenit cap a r t e d i nc i v i l i z a þ i a º ic u l t u r ar o m â n e a s c ã ;maramureºeanulface mãmãliga lastânã, cu cântec,cu vorbe de duh,

cu credinþã...Maramureºeanul se foloseºte de

limba lui cu rãbdare, cu conºtiinþacomorii pe care o deþine, cu portulpopular pe care tã cu aceeaºicredinþã.

Limba românã rãmâne astfelreprezentanta civilizaþiei româneºti, aRomâniei câºtigate cu greu dinghearele celor puternici...

România …Maramureºul istoric...

Cãlãtor ie în propr ia-mi lume…Cãlãtor ie în propr ia-mi lume…Melania Andrada LEªE XI A

Ce nu facem la timp,face timpul în locul nostru

(Paul Louis Lampert)

Într-un spa ,i de ce ar putea p rea un vis, suntem noi.

Anchiloza i, devenim aservi ii propriei noastre vie i il

Ajun i sclavii lucr rii mecanice, g sim vinovatul:Timpul.

Pentru noi, timpul „zboar ”, orele trec de parc nici n-ar fi i astfel suntem arunca i într-un abis adânc înc rcat cumonotonie. În definitiv, uit m de îmbr i ri, de zâmbete,de fericire, având privirea în fa cale pe care orepet it. Ne reful în vise, amintiri, planurisi visuri. Astfel, onirici, l m timpul s treacnoi de sufletul nostru.

Îns timpul trece fie prea repede, fie prea încetel.

þþ

þ þ º

º

º þþ

þ ºº

º

iu amorf, într-o realitate absurdãîndepãrta ã

þustruim rutina pe care o regretãm la capãtul drumului pe

care îl parcurgem.ã ã

ã ãã

ã ã ºãã i o singurã

ãm la nesfâr ãmãsã ã ã pe lângã

ºi ne promitem cã vom avea grijãã i

oricum ar fi, noi ajungem sã fugim dupã

Greta VENDLINGER XI C

TablouTablouIoana BALA IX E

Sunt un copil al toamnei. Copilãria mea se coaceîn fiecare octombrie cu câte un an, aºa cum luminaverii se coace pe nesimþite în frunzele ruginii aletoamnei.

Nicicând ca în luna mea de suflet natura nu-ºirevarsã mai generos paleta de culori ºi arome. Îmisunt dragi culorile fructelor coapte ºi gutuile careumplu casa de miresme, mi-e drag vântul carerãvãºeºte frunzele uscate, dupã cum mi-e drag sãsimt gustul mustului proaspãt.

Patina ruginii tomnatice se aºterne peste verdelefrunzelor, peste fructe ºi flori, iar roua face locbrumei. Când aroma dulce a strugurilor copþi mãîmbie, ºtiu cã toamna îºi desãvârºeºte rodul…

Privesc fiecare toamnã ca pe un nou început: unnou an ºcolar, o nouã sãrbãtoare, o nouã provocare,o nouã treaptã.

Toate acestea la un loc ºi multe altele dau naºtereunui tablou pictat în nuanþe calde, încãrcat deliniºte.


Pagini pentru francofoni

«Née en 1937 en Allemagne,donc un enfant de la guerre, qui abeaucoup souffert pendant cetemps-la. Enfance, jeunesse tristeset laborieuses, parce que pauvre.Grandie dans une grande familleunie d'artistes de tout genre avecun gout pour la politique.Allemande atypique, j'épouse unBelge et suis devenue Belge decour - mais surtout je me sensEuropéenne. J'y ai travaillé avecdes intervalles et dans diversesinstitutions de 1961 - 2002. Et jesuis triste quand on parle mal del 'Europe , sur tout par despoliticiens et des gens ignards quin'en connaissent rien mais enprofitent honteusement.

Etant enfant, j'ai fait du théâtre, j'ai joué de l'accordéon et unpeu de piano, mais j'ai surtout chanté dans des chours d'église etd'autres ensembles. Donc je fréquente des théâtres, des concerts,des musées. Je suis curieuse de tout (sauf de commérages) et parconséquent je voyage beaucoup pour mieux connaître etcomprendre l'humain. C'est pour cela aussi que je parle plusieurslangues et j'ai une connaissance passive d'autres.

Je vis seule et suis contente de l'etre. Je suis une mere et grand-mere heureuse et j'ai un grand cercle d'amis, un peu partout enEurope et dans le monde. J'ai une vie remplie et je me battraisjusqu'a la fin, pour protéger la liberté dans toutes ses formes, pouratteindre une égalité plus grande, pour le progres de l'humanité etpour maintenir la solidarité.

Pour revenir un peu auFestival de Gent, c'est avec plaisirque j'ai assisté a une piece dethéâtre d'un jeune groupe decomédiens, venant de Baia Mare,une ville que j'aime beaucoup carj'y vais souvent chez des amis; j'aidonc rencontré les lycéensroumains dans le cadre d'unFestival de Gent, au fait LeFestival des Festivals, ce qui n'estpas négligeable! Comme je viensde dire, j'ai des amis en Roumanieet je sais qu'une bonne partie desRoumains parlent tres bienfrançais, donc ce n'est pas unesurprise pour moi d'entendre cesjeunes parler tellement bien

français! Je tiens a préciser que j'ai apprécié l'aisance avec laquellece groupe a évolué sur les planches dans une piece qui avait detemps en temps l'aspect d'un "musical". Leur français étaitimpeccable avec une diction parfaite, qui manquait par exemple aun autre groupe que j'ai entendu avant eux. Félicitations aux éleves! Félicitations aussi aux accompagnants et professeurs de françaisqui sont a la base de cela. On ne peut que souhaiter qu'ilsperséverent et deviennent un exemple pour la jeunesse de BaiaMare, de Roumanie, pour exercer la langue française quimalheureusement se perd de plus en plus dans les différents pays,meme de souche latine.

Il me reste pourtant un questionnement: pourquoi, durant unescene véhémente et violente en paroles ils se sont giflés? Lesparoles ne suffisaient pas?... »

Christa, de tout cour !

DRAMATIS PERSONAEDRAMATIS PERSONAENotre chere amie Christa Bergmann se présente elle-meme et parle du spectacle de la troupe de théâtre francophone denotre lycée, DRAMATIS PERSONAE, qui a participé en avril 2010 au Festival des Festivals de Gent, Belgique, avec lespectacle intitulé «La dure réalité de la fiction» (auteurs: Martin, Groºan, Dramatis Personae; mise en scene: NicolaeWeisz).Comme vous le savez déja tres bien, la troupe est coordonnée par le professeur de français Nicolae Weisz, les acteursen étant les éleves Bianca Mihali, Angelica Opoliciuc, Rãzvan Marton, Alexandru Dima et Liviu Bora.

«Entre les murs» est le film qui agagné la Palme d'or en 2009, l'un desprix convoités du Festival de Cannes.Un film que j'ai découvert pendant uneclasse de français que notre prof nousa proposé à un moment donné, un filmque je vous recommande de tout cœur !

Le thème n'est pas nouveau, il n'aapparemment rien d'extraordinaire,d'inouï : la vie des collégiens et de leursprofesseurs. L'histoire elle aussisemble être banale : un professeur,jeune, professeur de français et

professeur principal de la classe dont ilest question, a de gros problèmes aveccertains de ses élèves et pourquoi nepas le dire? - avec certains de sescollègues. Mais…

«Entre les murs»: pour vous, c'estquoi? Prison? Isolement? Solitude?Protection? Que sais-je, moi?... En toutcas, il s'agit d'une histoire véritable,d'un prof qui est prof dans sa vie réelleet d'un groupe d'élèves qui font partiede la même classe et qui laissent lesautres - c'est-à-dire les spectateurs -

voir leurs frémissements d'angoisse,de révolte, d'intolérance, de joie, deregret, de… comment dire? …d'adolescence?...

F r a n ç o i sBégaudeau deson nom réel, leprof est aussiécrivain et le filme s t a u s s il'histoire de sontroisième roman,autobiographique, qui a reçu lep r e m i e r P r i xFrance Culture

«Entre les murs» Palme d'or, 2009

J'ai vuJ'ai vu

Ancuþa ªUªCA, XIIe C

Le Dictionnaire de ma classe16 Eminesciana, nr. 6, 2011

DRAMATIS PERSONAE

J'ai vu

Cœur (polysémie).

Étoile (poésie).

Fleur. (bonnes manières).

Solitude (un seul mot).

Splendeur (synonymie).

Voiture (rêve de garçon).

Nous tous, nousavons un cœur. Chacun le sien ! Pour lesscientifiques, ce n'est qu'un organe: organemusculaire, moteur de la circulationsanguine. C'est la poitrine, c'est l'estomac.Pour les jeunes et pour ceux qui savent resterjeunes, c'est le siège des sentiments qu'ilséprouvent, l'amour, la haine, le courage,

l'audace, l'amour, la crainte, le désespoir, l'amour, le bonheur,le malheur, l'amour. Pour les fruits, pour les problèmes, pourles choses, c'est la partie centrale : cœur de palmier, cœur dubois, cœur d'artichaut, cœur de l'hiver, cœur de la ville, cœurd'une pomme, cœur de la question.Pour les passionnés des jeux decartes, c'est l'une des quatrecouleurs: le rouge et le noir. Pour leschiromanciens, c'est la vie affective,messager de bonnes nouvelles,peut-être le bonheur familial,l'arrivée d'une bonne nouvelle, uneréussite importante dans un projet.(

Loin, au Pôle Antarctique, la nuit estarrivée. La neige couvre toutes les terres et les petits pingouinss'embrassent amoureusement assis sur les banquises. L'étoile,perdue dans le ciel violâtre, se demande encore pourquoi on l'aenvoyée dans ce pays glacial où elle est condamnée à être laseule source de lumière. Elle se demande encore : «Qu'est-cequi aurait pu se passer sur ces terres couvertes jadis de fleursluxuriantes et habitées de gens qui n'attendaient que le soirpour qu'ils puissent lever leurs regards vers le ciel couvertd'étoiles ?... » (

Une fleursplendide mais assez conventionnelle,n'est-ce pas ?... Parfum. Grâce. Maiscombien ? On connaît l'adage: on offredouze roses pour remercier, vingt-quatrepour être galant, trente-six quand on estamoureux. Superstitions. Les œillets, dit-

on, portent malheur; les chrysanthèmesfleurs des veuves autrefois- évoquent lescimetières et il y a des gens qui hésitent ouse refusent à les introduire chez eux.Messages. Œillets : « Vous avez une rivale! »; myosotis : « Ne m'oublie pas ! »;violettes : « Vous êtes modeste ! »; roserouge: « Je t'aime ! ». Oui, d'accord, maissi on reçoit un bouquet composé de rosesjaunes, d'iris, de boutons d'or, degéraniums citronnés, de giroflées et demarguerites, on doit lire dedans: «Vous êtes volage, inconstante,ingrate, vous me tyrannisez, je suis donc déçu, adieu!»? (

Tu as tafamille, où tu n'es jamais seule. Tu asseulement de vrai(e)s ami(e)s. Bonheur! Mais un jour… tu commences à tesentir quand même seule… Solitudeprofonde… D'où vient-elle ?... Tul'ignores… Mais elle ronge, ellet'habite, elle t'accompagne partout. Tufais semblant de te sentir à l'aise chez toicomme avec tes ami(e)s. Mais tu esseule, vraiment seule, vulnérable etseule… Et cette solitude qui est déjà tapeau, collée contre toi (

Splendeur veut dire quelque chose defascinant, de magnifique, d'étonnant, d'éblouissant. Flamboiement,resplendissement. Du ciel, du jour, de la lumière, du soleil, des matinsauprès de toi, des vacances qui sont loin, des soirées au bord de la mer.Merveille : «J'ai longtemps habité sous de vastes portiques Que lessoleils marins teignaient de mille feux (...) C'est là que j'ai vécu dansles voluptés calmes,Au milieu de l'azur, des vagues, des splendeurs »,Baudelaire. (

- Très importante dans la vie.

- Essentielle, tu veux dire, n'est-ce pas ?

- Oui, disons… Un amas de tripesmétalliques…

- Il y a quand même un ordre: lacarrosserie, plaque d'immatriculation,projecteurs et clignotants, pharesantibrouillard et feux arrière, miroirsrétroviseurs et phares orientables,portes, capot et coffre, toit ouvrant,pare-brise, essuie-glace.

- Et tu préfères quel style ?

- Si j'ai à choisir entre décapotable,coupé, coach, berline ou limousine, jechoisis la première car je la trouve plus

et on drague plus facilement lesfilles !

- Tu rêves ! Comme d'hab !…

Miruna POP Alexandra F T)

Amalia LUPU)

AlexandraAERINEI, Anamaria IURA, Alina BLAJ Claudia CIORNEI)

RalucaROHIAN)

Diana FAUR)

et

et

cool

Ã

Le Dictionnaire de ma classeLe Dictionnaire de ma classe- réalisé par des élèves de la 12 C -

e

Dan TECAR et Marius ANITAS

en 2006 et qui a été vendu en plus de 170.000 exemplaires.Entre le social et le psychologique, l'action toute entière se passe à l'intérieur,

entre les murs d'une école de Paris, d'une classe d'un collège dans la majorité dutemps, comme si à part cet endroit rien d'autre n'existait au monde. On a dessignes et des signaux qu'il y a quand même une vie à l'extérieur car de temps entemps apparaissent des parents, des frères, on parle de chez soi, des siens, etc.,mais tout ce qui bouge, tout ce qui vit est à l'intérieur. Entre les murs, n'est-ce pas?...

Véritable tranche de vie, le film montre comment et combien d'efforts on faitpour transmettre aux jeunes non pas seulement des connaissances propres à unecertaine discipline (le français dans ce cas-là), mais aussi sinon surtout! - desvaleurs et des règles de vie. On dirait un documentaire!

Pour moi, les murs, ce sont les limites, les contraintes que l'école impose(traduction: qu'elle DOIT imposer!) aux élèves comme aux professeurs pour queles choses puissent fonctionner. Ce sont aussi des frontières entre deux mondesapparemment séparés : le monde des professeurs et des élèves qui savent unegrosse partie de la vérité de la vie d'écolier, et le monde des parents, qui ont unetoute autre perspective des choses avec un parti pris aussi habituel que naturel.

Je vous invite à visionner ce film vraiment d'or comme la Palme qu'il a gagnée àCannes.

Les pages françaisescoordonnées

par prof. Rodica MONE


Paginã pentru hispanici

Página coordinada porprof. Loredana MOLNAR

Teniendo en cuenta que somos un pocoprivilegiados por estudiar en nuestro instituto elespañol, tuvimos la ocasión de celebrar el día de lahispanidad. Nuestra profesora, Molnar Loredana,propuso un espectáculo entre la cocina, el baile, lacanción, el deporte, la poesía y trajes específicos.Tuvimos también como invitados a 2 españoles deToledo que nos hablaron sobre lo que significa paraellos la fiesta nacional.

Entre las emociones para que salga todo más omenos bien, las broncas de la organización, losperiodistas preguntando y las cámaras pillando cadarojo de la mejilla y cada atasco que tuvimos en lapresentación, puedo decir que realizamos un bonitoevento. Lo más gracioso de todo fue la admiración quetuvimos todas las chicas hacia nuestros invitadosespeciales.

Pero los más adecuados en contar esta experienciason los que han participado directamente a este evento.

Queridos compañeros,

: Nosotros, los chicos, tuvimos quecantar la canción “Cielito lindo” para nuestras chicasTuvimos mucha emoción y la voz nos temblaba, pero alfinal todas parecieron encantadas.

Tuve que exponer una presentaciónsobre el deporte, sin estar preparada, porque a loschicos les dio vergüenza… Estuvimos vestidos defutbolistas.

No tengo palabras para describirla increíble impresión que me han dejado miscompañeros. Aprendí mucho de cultura española consu ayuda. Los bombones, también fueron muydeliciosos.

Fuimos las que hanmantenido la atmósfera a la altura: vestidas en vestidosatractivos específicos, con todos los detalles de unasverdaderas españolas. Todos nos admiraron y nossentimos muy a gusto.

Me gustaron mucho laspresentaciones en PowerPoint. Fue una experiencianueva para mí y me quede con buenos recuerdosporque uno de los españoles invitados me hizo señascon el ojo.

Me gustaron mucho los recitales,pero también el acento de los españoles.

Aunque me equivoqué en el recital,por culpa de las emociones, todo salió muy bien.

Fue una actividad interesante y megustó mucho el ambiente hispánico creado.

Fue por primera vez que salí enla tele y me sentí como una pequeña estrella. Me gustóla exposición de libros sobre Cristóbal Colón.

:Yo llevé traje de torero.Al principio,cuando lo recibí, no supe como ponerlo, pero despuésme sentí a gusto.

: Yo hablé sobre mi experienciade alumna en España y sobre Tomelloso, el pueblodonde viví por un tiempo. Me acorde con mucho gustode ello y todo el ambiente fue con toque hispánico.

¿cuál es vuestra opiniónsobre lo que pasó y cómo os habéis sentido?

Man Bogdan

Hoca Renata:

Lucaciu Nicoleta:

a:

eniuc Dana:

evera Maria:

Rahela:

an Simona:

lina:

Cristina, Oana, Codruþ

Pauº

ª

ªunya

Criº

Flontaº Mãdã

Ionuþ Dragoº

Alexandra Golguþ

DÍA DE LA HISPANIDADDÍA DE LA HISPANIDADEntrevistadora, Mãdãlina MOÞOC XII B

Estoy nadando para la escuela,

A veces vuelo en un cordón fosforecente,

Y de vez en cuando con una pala azul cavo, si es urgente.

El camino es ancho o puede ser largo,

Hasta ponerme las gafas de color indigo

No veo y no puedo llegar sin mi amigo.

Empieza la lluvia, la tinta de color negro corre por la acera

Que bien que hoy llevo zapatos buenos para la guerra.

Mi pelo verde se refleja en el charco de zumo,

Todavía no he olvidado de traer música, carmín y humo.

-----

Me concentro en un punto, en el rincón,

Y la profe me advierte otra vez :"Atención!"

El teclado se precalienta, violeta es el estuche,

Hablo con cinco personas para que ninguna me escuche

Estoy aburrida y pienso en tambores,

Duermo y sueño un día de colores.

El piyama es nuevo, las almohadas son blandas,

Mañana va a ser un día de cosas blancas.

Oda al arcoirisOda al arcoirisPatricia RIST XI F

Paginã pentru germanofili18 Eminesciana, nr. 6, 2011

DÍA DE LA HISPANIDAD

Oda al arcoiris

Paginã pentru germanofiliPaginã pentru germanofili

Seiten durchgeführt vonprof. Ramona TOTH

Sie haben damals ungeduldig auf den Zehn MinutenTrickfilm mit Mihaela vor einem Schwarzweißfernsehergewartet. Wir warten heute, mit dieselber Unrast, auf dieletzte ,,Dr.House''Episode, aber jetzt vor unserem eigenenLaptop. Immerhin, die höhen Träume , die Enttäuschungen,die Freunde, die erste Liebe von der Zeit des Lyzeumserinnern uns daran, dass unsere Eltern nicht so verschiedenvon uns waren.

Das wichtigste Problem unserer Zeit ist die Eile. So ofthören wir: „Ich habe keine Zeit dies und das zu machen“.Wieso… haben wir keine Zeit? Wir planen unsere Zeit; undnicht umgekehrt. Man verschiebt sein Glück und sagt: „Jetztkann ich nicht glücklich werden, weil ich so viel erledigenmuss“ oder „ja, ja, ich werde glücklich sein, aber ich mussdiese Sachen erstmals erledigen, und dann wird alles perfektsein“. Unser Leben ist voll von kleinen Plänen undProjekten, die unser Glück verschieben. Wegen der Eile, hatman keine Chance den Augenblick zu genießen. Eigentlich,bemerkt man die einfachen Dinge des Lebens nicht, wiezum Beispiel: die wunderschönen Farben, die interresantenFormen, die einmaligen Düfte, die streichelnden Klänge,die uns umgeben... sie sind nicht prächtig, sie sind aber ganznormal. Man liest nicht, man träumt nicht, man steht sogarmit der eigenen Famile nicht. Man glaubt, die jungenPersonen , die Untergebenen, verdienen es nicht mit ihnenzu sprechen, und die alten Personen...sie sind aber zuüberholt. In Bezug auf unsere Freunde, Jugendlichen, hatman keine Zeit zu sprechen.Und, am häufigsten, die

Jugendlichen meinen und sagen solche Sachen . Darum gibtes eine schwache Kommunikation zwischen ihnen undihren Eltern. Wenn ich nur eine einzige Stunde das Internetweglassen würde, und mit den Meinen über verschiedeneProbleme sprechen würde, bin ganz sicher, dass wir uns aufbestimmte Subjekte konzentrieren konnten und persönlicheProbleme lösen würden. Das würde zu einer besserenBeziehung führen.

Aber es ist selbstverständlich, dass sie unser fastkomplettes virtuelles Leben nicht verstehen. Sie ständen inder Bibliothek, wir googlen auf Wikipedia . Sie träfen sichin den Park, wir benutzen nur den Chat . Sie würden zuFolkmusikkreisen gehen, wir können in zwei Minuteneinige Alben vom Internet abladen. Sie würden Photoalbenschauen, wir laden Photos zu hi5 ab. Es ist nicht leicht, sichan die Technologie zu gewöhnen. Es ist ein hoher Sprungvon Büchern zu E-Books, von Vinylplatten zu dem iPod.Wir bleiben mit unserem Hi5, sie fragen uns was ,,brb'' und,,dnd'' ist, wir versuchen es zu klären, doch sie verstehen esnicht, und das macht uns dann nervös. Nein! Nerv dich bittenicht! Erklär' es noch einmal.

Unsere Eltern waren genau so wie wir, als sieachtzehn waren; es ist nur die Umwelt, die sich veränderthat. Zwischen den Generationen gibt es eine Brücke, die wirgebaut haben. Also, wenn wir uns wünschen, keine weitereProbleme mit den „Alten” zu haben, müssen wir dieseBrücke zerstören.

Generationskonflikte: ein ZeitproblemBianca LANG XII C

Als Karneval, Fastnacht, Fasnacht oderFasching (auch ) bezeichnetman verschiedene Bräuche, mit denen die Zeitvor dem Aschermittwoch in Fröhlichkeit undLebensfreude gefeiert wird.

In unserem Kollegium hatten wir, dieSchüler der 9. bis 12. Klasse zusammen mitunseren zwei Deutschlehrerinnen TothRamona und Pop Gabriela, Fasching gefeiert.

Jede Klasse hat mit etwas dazu beigetragen:eine Klasse musste Getränke bringen, andereKlasse das Essen und die anderen deutscheMusik.

Jeder Schüler hat sich verkleidet. Sie hatteneinzigartige Kostüme , zum Beispiel:Zigeunerin, Geist, Zauberer, Kellner,Seeräuber und viele andere.

Die Lehrerinnen organisierten einenWettbewerb, indem die Schüler ihre Kostüme

fünfte Jahreszeit

Faschingprasen t i e renmussten. Eswar eine Jury,d i e d i eG e w i n n e rwäh l t e . D ieG e w i n n e rw a r e n d i eSchüler, die dieb e s t eBeschreibungf ü r i h ro r i g i n a l e sKostüm hatten.Sie bekamenDiplome, deutsche Bucher und Schokolade.

Nach dem Wettbewerb tanzten die Schuler , unterhielten sichund aßen traditionelles deutsches Essen wie: Lebkuchen, Brezeln.

Es war ein schönes Fest und alle fühlten sich gut. Es ist einegute Idee, dass auch hier in Rumänien die Schüler Fasching feiern,weil es eine gute Methode ist ,etwas Neues über die Deutschenund ihre Brauche zu lernen.


Paginã pentru anglofoniPaginã pentru anglofoni

Maria Tanase is one ofthe most valuable singersRomania has ever had. Herperformance, wonderfulv o i c e , p r o o f o f h e runiqueness and genuinetalent, has impressed bothher contemporaries andmany more generations,including ours.Although sheis no longer with us, herlegacy, consisting of acollection of traditionalsongs gathered from allRomanian regions, willalways remain one of the most important assets of the Romanianculture. Listening to some of the songs uploaded on a site that makesour national heritage known to the world, www.virtualromania.org, Ifelt like putting down a few of my thoughts and feelings with an aim atencouraging my fellow schoolmates to dare listen to a kind of musicthey are not in the habit of listening to very often.

One of the songs that I liked most is called . Thislullaby reminds us of the way mothers used to sing to their newbornbabies so they would go to sleep in peace. The lyrics betray maternalaffection and convey a feeling of safety and peacefulness. What isinteresting about this song is that the traditional refrain “nani, nani” isreplaced by “abu, abu, abua”, which is probably representative for acertain Romanian region. In my opinion, it is a song that can belistened to not only by young children, but also by grown ups whoenjoy listening to soothing songs when they want to unwind and, whynot, by parents that could sing it to their own children when they go tobed.

Another beautiful song of hers is called andhas a different approach to love. Actually, the song expresses thefeelings of longing for one's lover-in a humorous way, the singercurses the train for taking away from her the one she loves .I am underthe impression that this song is and can be listened to at events likewedding receptions (most likely in the countryside) or other kinds ofcelebrations and parties because it has a fast rhythm which temptspeople to dance on it.

However, I think that can be considered thepearl of her crown because here is where her vocal qualities are bestput to work .She is not just singing, she seems to be acting the mainpart of a drama while interpreting the whole song with a special vibeand passion in her voice so that she really overwhelms the listenerswith her heartbreaking performance. That may be the reason whythis is the most famous of all her songs-everybody in Romania musthave heard it at least once. The lyrics are also extremely movingbecause they an emotional curse (otherwise full of colourfulrepresentations of repelling creatures) upon those who break theirlove vows and desert their lovers..

Most of the teenagers today may not like traditional music ordisregard such artists like Maria T nase on grounds that they are old-

Cântec de leag n

Trenule, ma in mic

Cine iube te i las

ã

º ã ã

º º ã

ã

On listening to some of Maria Tanase's songsBianca Tãtar XI C

The English page was coordonated byLuminiþa FAUR

Every day we walk and run

Someone trying to outrun,

Closer to the edge we come

Seeking whom we may become.

We've no souls, we're made of ice,

We read everything between the lines,

In a cage made of anxiety,

This is our society.

Taking everything we need,

Makes our consciousness to bleed,

Constantly looking at the sky,

Realizing we can't get that high.

Forever trapped in hell's chain,

We look for redemption, can't stand the pain,

Rising up, again on the street,

In the long run we're back on our feet.

Society Sergiu RUS XI C

fashioned and boring whencompared to the new trendsand styles in modern music.To a certain extent, I sharetheir opinions because I am ateenager myself and I admit Ihaven't often listened totraditional music so I amunable to fully appreciate it.Yet I also think that it is veryimportant to allow ourselvesto be challenged and movedby such songs and artistsb e c a u s e t h e y a r e a nimportant part of our culture

and are representative for our national identity,they may reveal something of the nature andoutlook of our people and it may better help usunderstand who we are and what we want tobecome.

O experienþã britanicã la Bucureºti20 Eminesciana, nr. 6, 2011

Paginã pentru anglofoni

Nu am cãlãtorit din Baia Mare pânã nCapitalã degeaba. Dupã nenumarateleºocuri pe care le-am avut de-a lungulºederii n Bucureºti (o perioadã relativscurtã de 2 zile, dar n care, zic eu, amreuºit sã surprind esenþialul), amparticipat la un eveniment care a reuºit sãmã facã sã mã desprind de toatã agitaþiaoraºului ºi sã mã regãsesc.

Fratelli Studios dupã ce a fostamânat ºi mutat de la Silver Church, lacererea fanilor. Biletele au fost 'sold out'de douã ori, iar asta spune ceva.

Producând o muzicã deosebitã, care nupoate fi savuratã de oricine, englezii auavut la Bucureºti o audienþã restr nsã dincare erau persoaneinteresate de evenimente mondene,concertul fiind doar unul de pe lista lor lunarã. Sala eraplinã de oameni care vorbeau la telefon (deºi nu stiu

cum reuºeau), oameni ãcaþi dupã ultima modã,re ultimele noutãþi. Mã întreb câþi

d in t r e aceº t i achiar înþelegeauversurile, câþidintre ei prindeaumesajul ºi câþii n t r a u c ua d e v ã r a t natmosferã

Lãsând la op a r t esuperficialitateaunor

a, am avut norocul sã prind un loc în primele rânduri,lângã un cuplu strãin entuziast ºi lângã un tatã care avenit cu fiica lui la concert, fiica respectivã fiind unuldin cei mai mari fani din salã ai trupei º totodatã unadin cele mai simpatice prezenþe.

ºi Adam au aparut pe scenã,ã îºi exprime bucuria, extazul sub diferite

forme.Bãieþii din Manchester ºi-au arãtat recunoºtinþa

prin învãþarea cuvântului 'Mulþumesc' pe care Theo l-arepetat dupã fiecare melodie. De asemenea au þinutcont de obiceiul lor de a arunca trandafiri albi careurmau sã devinã proprietatea fanilor norocoºi dinprimele rânduri. Eleganþa, factor distinctiv al trupeibritanice, a atins cote maxime atât prin muzica lor câtºi prin apariþie.

Interpretarea a fost impecabilã, miºcãrile scenicemai mult decât originale, atmosfera feericã intensã,perfectã.

î

îî

Concertul trupei britanice Hurts desynth-pop a avut loc pe 7 aprilie a.c. laclubul

â, mai mult de un sfert,

îmbrschimbând idei desp

î.

i, ,

Cand Theo publicul aînceput s

,

O experienþã britanicã la BucureºtiO experienþã britanicã la BucureºtiPatricia RIST XIF

Dacã Nu ªtiaþi... ?�

�

�

Bun

simbol al frumosului prin simplitate. “

spune vocalistul Theo Hutchcraft.Tr i anume cele ale pieselor

i .În realizarea videoclipului pentru melodia

mitul lui Orfeu în Infern, pe care îl întâlnim la Eminescu în poezia .

ãieþii de la Hurts preferã cãmaºa albã mai mult decãt orice în materie devestimentaþie, spunând cã îi face sã se simtã siguri pe sine, aceasta fiind de asemenea

Cea mai importantã piesã de îmbrãcãminte dingarderoba unui bãrbat este, de departe, cãmaºa albã. Pentru ca poþi sã faci orice în ea.Aceastã þinutã mã face sã mã simt eliberat”

upa britanicã a filmat 2 videoclipuri în România ºº

, producãtorii s-au folosit de

Betterthan love Sunday

SundayOdã (în metru antic)


IMPORTANÞA APEI ÎN VIAÞA DE ZI CU ZI

În ultimii 7-8 ani constat m cre tereaspectaculoas a elevilor cu scutirimedicale, îndeosebi a fetelor. B ie îngeneral l carea, mai ales jocul, suntmotrici, au calit in cu u urini f r probleme note i medii de 10. Sunt

câteva excep ii la b ie i la cei supraponderali,care nu reu esc s ob in medii foarte mari,

predom înc , cei carereu esc s baremele pentru 1

r probleme. În schimb la fete raportul esteinvers. Predomin cele care nu au motricitate,calit i motrice slab dezvoltate, iar uneledintre ele (din ce în ce mai multe in ultimii ani)sunt supraponderale. Fetele de mici nu se preajoac afar , nu le place s transpire, nu alearg

, astfel bagajul lor motric estedeficitar i au mari probleme la probele decontrol din alergare, s rituri, chiar i jocuri.

ie fizic , acordate de faptcorect, în baza baremelor stabilite de MECTS, i carestric media, p rin ii s solicite scutirimedicale pentru copiii lor, ace tia suntperfect s n to i, f r s con rilenegative pe care le are lipsa mi c rii. Lipsa deinforma ie în ceea ce-i priveste pe p rin i, privindrolul, importan a i avantajul practic rii exerci iilorfizice privarea copiilor d ief iz ic , per ic l i tându- le s n ta tea . Corpuladolescentului este în perioada de formare i cre terecontinu i are nevoie de mi care, de excerci ii pentrua evita deficien ele fizice i organice, pentru a fis n tos i dezvoltat armonios.

categorii de scuti i medicali: unaimaginar i alta real . Cei imaginari sunt adep iiclasicului „nu pot” i recurg la scutiri cu diagnosticedubioase, avându-i complici pe p rin i i, mai grav,chiar pe medici care elibereaz aceste scutiricunosc foarte bine cât de s n toas este mi iexerci iul fizic.

S-au luat o serie de m suri, care s -i fac p rin iin a a u or scutirile, dar efectul

nu a fost cel dorit. În prezent, nu sunt acceptate scutirimedicale de la medicul de familie, pentru c seob ineau foarte u or, ci doar de la un medic specialist

apoi nu orice boal intr în categoria scutirilormedicale totale fac efort deloc. Cu

toate acestea, to i elevii sunt bolnavi numai deanumite boli: acelea care necesit evitarea totala aefortului i a mi ini, sau aproapeinexisten i sunt elevii cu scutiri parfac un efort mai redus i c rora li se încheie totu imedia. Vom ajunge, în timp, dac tot a a se continu ,ca elevii s n i, f r probleme medicale, s fie pecale de dispari ie. M întreb de ce acum 10 ani, când nuaveam nici atâtea li de sport i orele de educa iefizic se desf urau afar în aer liber, chiar i iarna,scutirile medicale erau excep ii, iar elevii eraus n t i, c li i, rezisten i la boli, armonios dezvolta ii f r deficien e fizice. Paradoxal, i acuma le-au

fost create toate condi iile elevii sunt tot mai„bolnavi”.

Cine trebuie s mediteze la aceste adev ruridureroase, s !

.

ã ºã ºi alarmantã

ã þilore place miº

ãþi motrice ºi obþ º þãº ã ã º însã

þ ã þº ã þ ã

dar putem spune cã inã ãº ã îndeplineascã 0

fã ãã

ãþ

ã ã ã ãprin curte

ºã º

Notele mici la educaþ ãº

ã determinã ã þ ãchiar dacã º

ã ã º ã ã ã ºtientizeze urmãº ã

þ ã þþ º ã þ

, determinã e orele de educaþã ã ã

º ºã º º þ

þ ºã ã º

Existã douã þã º ã þ

ºã þ º

ã deºiã ã ã ºcarea º

þã ã ã e pã þ

ºi elevi sã nu mai obþ ã º º

ãþ º

ºi ã ã, adicã sã nu se ã

parcã þã

º ºcãrii. Prea puþþ þiale care au voie sã

ã º ã ºã º ã

ã ãtoº ã ã ãþ ã

sã º þã ãº ã, º

þã ã oº ã þ þ þ

º ã ã þ deºþ

ã ãã o facã pânã nu e prea târziu

ªcoala, prin profesorul de educaþie fizicã, trebuiesã formeze elevii în ideea necesitãþii practicãriiexerciþiilor fizice ºi a sportului. Numai aºa vor avea oviaþã sãnãtoasã ºi organizatã, bazatã pe principiiigienice, etice ºi morale. Sã nu uitãm cã notele ºimediile sunt ceva trecãtor, care nu afecteazã delocsãnãtatea ºi organismul, în schimb

Din pãcate se duce o „luptã continuã”cu parinþii ºi medicii care au uitat cã

ºi cão minte

sãnãtoasa este doar într-un corp sãnãtos viaþaeste miºcare, repausul înseamnã boalã

sportul esteSÃNÃTATE ºi aceasta este esenþialã ºiindispensabilã!

Men sana in corpore sano

IMPACTUL NEGATIV AL SCUTIRILOR MEDICALEProf. Alexandra SPÃTÃCEAN

Profesor de serviciu22 Eminesciana, nr. 6, 2011

De Ziua Mondialã a Apei la liceul nostru s-au organizat oserie de activitãþi în ºcoalã printre care ºi un concurs cu tema„Importanþa apei în viaþa de zi cu zi”, expoziþie de afiºe cu mesajecologic, colaje pe aceastã temã, dar ºi câteva prezentãriPower Point realizate de cãtre domnii profesori.Au fost implicaþimai mulþi profesori de bilogie, geografie ºi desen. Am avut cainvitat special la acest proiect pe domnul prof. dr. AlexandruMureºan de la Colegiul Economic „Nicolae Titulescu”. Scopulacestui proiect a fost conºtientizarea elevilor cu privire laimportanþa apei în existenþa noastrã zilnicã, sensibilizareaelevilor pentru pãstrarea ºi protejarea calitãþii apei, stabilireaactivitãþilor cu cel mai mare impact asupra calitãþii apei înRomânia, elaborarea de recomandãri pentru ameliorareacalitãþii apelor.

La sfârºitul activitãþii elevii au primit diplome pentru celmai bun desen, cel mai bun colaj, iar la concursul organizatde ziua apei au fost patru premii pentru cele mai bunerãspunsuri date de cãtre elevi .

: Maria Bârlea, Anamaria Topan,Ionuþ Covaciu, Ramona Mureºan, Ionel Bud, Dana Mociran

Profesori coordonatori

ZIUA MONDIALÃ A APEI

IMPORTANÞA APEI ÎN VIAÞA DE ZI CU ZI

Inntului presupune ca

ntuluin timpul ultimilor 160

de milioane de ani au avut locsute de asem ri,ultima fiind 780 000de ani.

Inri:

Schimbarea anotimpurilor,iei planet de soare;

ii, transmis ie va fihaos;

se orienteze;schimbare pentru

zonele fertile s-ar putea d ertificatorii ani, ia te;

riipolilor magneti ntuluiscade în intensitate sau chiar dispare detimp, ceea ce ne face vul a radiatiilorcosmice.

:Satelitul danez Oersted a identificat

iva kilometri subpunc tu l sud ic ex t r em a lcontinentulu

te brusc cu 180 degrad Nordul spre Sud ;

catevam i i d e a n i , s u s i n epaleobotanistul Jack Wolfe carepune ac

de Soare. Gauthier Hulot afirmmpul magnetic este cu 30% mai

slab decât pe restul Planetei;te despre realinierea

p, 30.000 de ani, câmpul

magnetic de acolo era orientat înspre sud;ional Tampa, din Florida,

Statel i.

tii au constantului s-a deplasat mult spre Rusia.

A riiavând efecte tot mai vizibile. Nimeni nu este

sigur de motiv ioameni de

ie ale fierului lichid din miezulextern al P mântului.

versarea polilor magneticiai Pãmâp o l u l n o r d m a g n e t i c a lPãmâ sã devinã polul sud,ºi invers. Î

enea inversãîn urmã cu

versarea polilor magnetici ai Pãmântului aducenumeroase schimbã

a ciclurilor naturaledatoritã schimbãrii poziþ ei faþã

În telecomunicaþ ii radio ºi aviaþ

Animalele care migreazã vor fi bulversate ºi nu vormai putea sã

Cea mai importantã om va fi cea aclimei pentru cã eº înurmã r nivelul oceanului va creº

Fizicienii spun cã, ipotetic, în momentul inversãci, scutul magnetic din jurul Pãmâ

pentru o perioadãnerabili în faþ

un loc de flux

magnetic, la câþ

i african. Acolobusola se roteº

e ºi aratãAlaska se pare cã avea o

climã tropicalã în urmã cuþ

est lucru pe seama axei derotaþie a Terrei, care nu era atât de

înclinatã faþã ã cã în zonaAtlanticului de Sud, câ

Robert Ballard vorbeºarticulelor de fier dintr-o zonã din Austalia, confirmând

cã în urmã cu aproximativ

Aeroportul Internaþe Unite ale Americii, a decis sã îº modifice

orientarea pistei ca sã evite o catastrofã Asta dupa cespecialiº tat ca polul nord magnetic alPãmâ

ºadar, fenomenul inversã polilor magnetici seaccelereazã,

ul acestui fenomen geologic, deºi mulþºtiinþã sunt de pãrere cã el este conectat într-un

fel de miºcãrile de convecþã

C u mschimbarea polilor magnetici?

rii polilor magnetici

n e a f e c t e a z ã

Semne ale inversã

o

o

o

o

o

o

o

o

o

INVERSAREA POLILOR MAGNETICI-semne ºi efecteBianca MOLNAR XI C

IMPACTUL NEGATIV AL SCUTIRILOR MEDICALE


Raul TRIF XIC

Religia este un el

i monumentelesale. Hinduismul este practicat demajoritatea indienilor, fiind

i

Dup

- hinduismul vedic- hinduismul brahmanic- hinduismul medieval- hinduismul modern- hinduismul contemporan

(1500 î. Hr. 450 î. Hr.)

.Dintre cei români îi amintim pe Mihai E

(450 î. Hr. 600 d. Hr.)

,,

ement vital înIndia de astãzi ºi parte integrantãdin istoria, artele º

cãeste una dintre cele maiimportante religii aleAsiei. Din els-au nãscut º

. Este o rel igiepoliteistã, care se deosebeºte decelelalte religii asiatice prinfaptul cã nu are un întemeietorcare sã redescopere oamenilorcalea adevãratã, cunoaºtereadivinitãþii sau legile moralenecesare.

Religia hindusã propune maimulte cãi prin care oamenii potajunge la adevãrul suprem (iluminarea).

Istoricii plaseazã începutul hinduismului în jurulanului 1500 î. Hr., când au apãrut ºi primele texteconsiderate de origine divinã.

ã învãþãtura pe care o propagã ºi dupã perioada încare a apãrut ºi s-a dezvoltat hinduismul poate fi împãrþitîn:

Pune accent pe importanþa vieþii în lumea aceasta,acordând o deosebitã importanþã naturii. Scrierea lorsacrã este principala operã de origine divinã careconþine imne închinate unor elemente ale naturii sauputeri zeificate. Scrierile Vedice au constituit sursã deinspiraþie pentru mulþi cercetãtori, filosofi ºi scriitori

minescu ºiMircea Eliade.

A luat naºtere din credinþa cã jertfele animale eraunecesare a se face în mod repetat pentru a se menþineordinea în univers ºi în societate. Scrierea de bazã abrahmanismului este (comentariibrahmanice). Aceastã carte descrie rolul ºi importanþascarificiului pentru viaþa religioasã. S-a ajuns laînjumãtãþirea zeitãþilor, astfel preoþii care oficiau cultul(brahmanii) au ajuns sã fie consideraþi egali cu zeii.Învãþãtura hindusã are în centrul sãu douã concepte:Karma (faptã) ºi Samsara (reîncarnare). Astfel sufletulparticipã la un ciclu existenþial continuu: NaºtereMoarte Renaºtere, determinat de faptele bune sau rele

pe care le-a sãvârºit într-o viaþãanterioarã. Eliberarea din aceastãsuccesiune ale reîncarnãrilor seface prin efort personal, prinpurificarea vieþii ºi prin exerciþiipsihico-fizice (yoga). Toateacestea conduc la ultimul scop alexistenþei umane când sufletulajunge sã se identifice cuBrahman.

(600d. Hr. 1000 d. Hr.), a cãruidoctrinã cuprinde reinterpretãriale perioadelor anterioare, unelepãstrându-se; gândirea ºi viaþareligioasã aveau în prim plan treizei: Brahma, Vishnum, Shiva,care sunt de fapt trei ipostaze ale

realitãþii supreme, Brahman.(dupã 1000 d. Hr.).

Interpretând diferit , unii hinduºi sãvârºescritualuri din perioada vedicã, alþii ritualuri sacerdotalesau idolatrizeazã zeitãþi ale hinduismului medieval.Astfel fiecare adept este fidel unui zeu la care se închinãzilnic.

, care trece printr-uncurent reformator, fiind influenþat de creºtinism ºi decultura europeanã. La râul Gange, considerat sfânt, sedesfãºoarã anumite ritualuri, deoarece se crede cã acestrâu izvorãºte din Shiva ºi Vishnum.

Din cele arãtate pânã acum reiese clar cã Hinduismulnu este o religie unitarã, ci un complex de curentereligioase care acumulate pe parcursul a cinci milenii deviaþã dovedesc faptul cã hinduismul este mai degrabã unsistem socio-religios, adicã un mod de viaþã.

budismul, jainismuls ikhismul

Veda

Brahmana

Vedele

1. Hinduismul vedic

2. Hinduismul brahmanic

3. Hinduismul medieval

4. Hinduismul modern

5. Hinduismul contemporan

Elemente de Geografie Culturalã (II)

HinduismulLeagãnul civilizaþiei umane se aflã pe teritoriul þãrii noastre


Pu tiu c pe teritoriul rii noastreau fost g site artefacte care rezprezint cel mai vechitip de scriere din lume. Este vorba despre t bli ele de laT rt ria (localitate situat în jude ul Alba), celebre înlumea istoricilor, antropologilor i arheologilor.Uimitoarea descoperire a fost f cut

torul clujean Nicolae Vlassa, constând întrei t bli e de lut de aproximativ 3 cm, una având formarotund , iar celelalte dou dreptunghiular .

Pe lâng formele animalelor i plantelor redate, carepot reprezenta scene de vân toare i agricultur sauanumite elemente re

n toare cu literele. Este prezent de asemeneamotivul crucii, care poate descrie cele patru col uri alelumii. bli e erau amulete,datorit formelor lor, folosite în scopuri care nu au fostdeterminate înc exact.

Numero tori din întrega lume au studiatartefactele de la T rt ria, iar per ansamblu rezultateleau fost acelea i, anume c scrierile sunt cele mai vechidin lume. În timp ce t bli ele sumeriene de la Uruk iDjemdet Nasr au fost datate ca ap rând la sf itulmileniului IV i începutul mileniului III i.Hr., cele de laT rt ria sunt datate ca fiinddin tatea mileniului IVi.Hr., astfel fiind infirmat

reia ele ar fidoar ni te importuri.

Dac ne orient m spreteoriile lui Napoleon S

aceste fapte nu suntdeloc deplasate, el sus inândla rândul lui prin dovezi clare,ipoteze ale importan ei ievolu iei str ilor no tri.

De asemenea, înc din antichitate, Platon vorbeadespre ritualurile religioase, dar i societatea avansat

ideea reîncarn rii i a nemuririi. Ultimele izvoareistorice dezv terea sistemului deenergie vital i canalele sale, extrem de n toarecu chakrele caracteristice hindu ilor.

Istoricii Vulcanius Brugensis i Joann Magnusafirm i existen a unor texte cu valoare literar , cum ar

trân (234-149 î.Hr.), încare apar indicii cu privire la superioritatea cultural apopula

cu mult înainte de întemeierea Romei...".

Descifrarea vechilor simboluri r ne intrebare. Mul i dintre cercetatori

emit interpretari diferite unul fa lalt, îns unlucru r ne cert: cele trei pl cu e vorbesc desprezeit i mitologice creatoare, sau despre conduc torii iliniile nobiliare ale vechi civiliza ii. nuit încare sunt traduse aceste texte este prin asem narea cualte alfabete apar inând scrierilor vechi, îns acestenota ii fiind primele scrise sunt greu comparabileneputând s la o descifrare clar . Una dintreinterpret ri ar suna astfel:

"

i

Din pcile este închis, singurul lucru care

indic existen a obiectelor fiind un simplu monument.Se pare c Romania poate s neglijeze una dintre cele

mai importante descopeririistorice ale umanit ii.tie câte alte astfel de minuni

asteapt s fie descoperite,doa este nevoie de pu inefort i ajutor. Un lucru estesigur îns Din cele mai vechitimpuri i pân în prezentlocuitorii acestori inuturi auavut multe motive de mândriefiind cu un pas

i.

þini sunt cei care º ã þãã ã

ã þã ã ã þ

ºã ã în anul 1961 de

cãtre cercetãã þ

ã ã ã

ã ºã º ã

ligioase, apar simbolurileasemã ã

þCel mai probabil aceaste tã þã

ã

ºi cercetãã ã

º ãã þ º

ã ârºº

ã ãjumã

ãteoria conform cã

ºã ã

ãvescuvedem cã

þ

þ ºþ ãmoº º

ãº ã

spiritual din spaþiul nord dunãrean, unde era cunoscutãã º

ãluie chiar cunoaºã º asemã ã

ºº

ã º þ ãfi discursurile lui Cato cel Bã

ãþiei carpato-dunarene. „… faptele de vitejie ale

geþilor fuseserã cântate de poeþii lor, acompaniaþi laflaut,

ãmâ º în ziua deastãzi cu un semn de î þ

þã de celã ããmâ ã þ

ãþ ã ºþ Modul obiº

ãþ ã

þã se ajungã ã

ã BAB-SARRU/RABU-DU-KI-USU-EN/ZU-GIRA-PATESI-III-BANSUR-MU-NANNAR-RABU/ZU-II-DINGIR-II-DINGIRANA"ºi se traduce prin: Poarta de acces a marelui rege careconduce cele patru districte ale þãrii puternicilor zei aiLun i ºi Focului, a prinþilor care slujesc masa marepentru jerfele închinate triadei sacre (AN, ENKI,ENLIL-I) ºi renumitului zeu al Lunii de nord, cel careface sã prospere mâncarea ºi bãutura, dupã dispariþiacelor doi zei ºi douã zeiþe (Igigi)"

ãcate momentan situl arheologic în care aufost descoperite plã

ã þã ã

ãþ Cineº

ã ãr cã þ

ºã.º ã

þ

înainteacelorlalþ

Faptele de vitejie ale dacilor cântate înainteaEpopeii lui Ghilgameº

Tãrtãria rãmâne un mister

Leagãnul civilizaþiei umane se aflã pe teritoriul þãrii noastreLeagãnul civilizaþiei umane se aflã pe teritoriul þãrii noastreTãbliþele de la Tãrtãria

Gabriel COTEÞIU XI B


Experienþa ca dascãl la liceul Eminescua fost o perioadã fastã a biografiei mele

Interviurile revistei

1. Reporter Eminesciana

Prof. Mariana Hudrea:

M.H.

M.H.

M.H.

M.H.

:Ce v-a determinat sã optaþipentru profesia de dascãl?

2. R.E. Sunteþi cunoscutã la nivel judeþean ºi naþionalprin proiectele pe care le-aþi coordonat ºi prin care aþipromovat ºcoala. Ce ne puteþi spune despre aceastãpreocupare a dvs.?

3. R.E. Care au fost cele mai mari satisfacþii/dezamãgiri pe care le-aþi trãit în cariera didacticã?

4. R.E. Ce a însemnat Colegiul Eminescu pentru dvs?

5. R.E. Un mesaj pentru profesorii ºi elevii eminescieni

Provin dintr-o familie cu mulþid a s c ã l i . M a m a a f o s tînvãþãtoare ºi pot spune cã amcrescut în ºcoalã alãturi de ea.Jocurile copilãriei mã plasauîntotdeauna în rolul deprofesor. Când ne întâlneam înfamilie mi se puneau întrebãrilegate de viitoarea profesie. Ununchi, profesor de istorie, m-aîntrebat dacã nu aº dori sã fiuprofesoarã. Am discutatîndelung tema ºi mi-am spus: „De ce nu?”

Am studiat limba englezã ºi limba francezã laUniversitatea Babeº-Bolyai din Cluj Napoca ºi consider cãam fãcut alegerea perfectã.

Din primii ani am fost preocupatã sã-i fac pe eleviimei sã înveþe cu plãcere limba englezã, sã fac oreleinteresante, astfel încât sã nu mã plictisesc nici eu ºi nici ei.Cum am reuºit? Simplu! Toatã viaþa mi-a plãcut sã învãþ.

În anul 1986 am început sã lucrez pentru lucrarea degradul I:

. Un capitol al lucrãrii s-a numit.Afost o lucrare de pionierat

care mi-a deschis nenumãrate porþi ale cunoaºterii. În 1994am intrat în posesia unui calculator ºi a primelor CD-urieducaþionale Multimedia. Elevilor le-au plãcut multmetodele mele de predare ºi m-am hotãrât sã mãperfecþionez în acest domeniu. Am obþinut o bursã în MareaBritanie pentru un curs Multimedia. Dupã întoarcerea acasãmi-am cumpãrat, din toate economiile pe care le aveamatunci, un PC, care nu concepeam sã nu fie conectat laInternet.Aºa am început sã aflu despre proiectele europene.

Am început cu cele 5 Tabere „Engleza prin Multimedia”,continuate de proiecte Comenius, Grundtvig ºi Leonardo daVinci. Am pus bazele unui Centru Autorizat de TestareTOEIC ºi TFI în cadrul firmei Info Project Baia Mare, pecare am înfiinþat-o în 2004. Toate proiectele pe care le-amcoordonat au avut activitãþi la standarde europene. Astfelpeste 500 de persoane din þarã ºi strãinãtate ne-au vizitatoraºul. Am fost ºi noi în diferite þãri ºi ne-am prezentat laînãlþime.

Nu prea am avut dezamãgiri în viaþã. Sau, poate

am ºtiut sã trec cu seninãtatepeste micile neplãceri care aparde-a lungul unei cariere de 34de ani. Uneori mã supãrãconservatorismul prea mare alunor colegi. Dar lucrurile sevor rezolva pe parcurs. Mereuspun cã elevii secolului XXI nusunt la fel ca cei din secolul XXºi, prin urmare, trebuie sã neadaptãm mereu metodele delucru.

S a t i s f a c þ i i a u f o s tnenumãrate. M-aº referi, înprimul rând, la mulþumirileelevilor, ale pãrinþilor, ale

colegilor cu care am lucrat. Mesajele în care aceºtia îmispun cã le-am influenþat pozitiv viaþa, recunoºtinta lorpentru cã i-am învãþat lucruri utile mã fac fericitã ºimulþumitã. E semn cã mi-am fãcut bine datoria.

Colegiul Naþional „Mihai Eminescu” a fost pentrumine mai mult decât un simplu loc de muncã. A fost loculunde m-am strãduit sã-mi fac datoria faþã de elevii mei.Pentru ei m-am perfecþionat pe tot parcursul cariereididactice. Am considerat cã trebuie sã-i învãþ nu numailimba englezã ci ºi cum sã-ºi construiascã traseul personalîn viaþã. Am fost susþinutã permanent de cãtre conducerealiceului, în special de echipa formatã din directorii MarusCrãciun ºi Mirela Ardelean. E foarte important sã simþisprijin pentru iniþiativele pe care le ai ºi în care crezi. Fãrãsprijin, fãrã echipã, te lupþi cu morile de vânt. În ColegiulEminescu am lucrat în echipã ºi acesta cred cã e secretulsuccesului meu ºi al colegilor mei, deoarece toate succeselepe care le-am avut le-am considerat succese de echipã.

Îi sfãtuiesc, pe mai tinerii mei colegi ºi pe toþielevii, sã munceascã cu pasiune deoarece numai astfel voravea satisfacþii atât pe plan profesional cât ºi personal. Viaþae complexã. Însã trebuie sã învãþãm sã o trãim cu demnitate.Întâlnirile mele cu tineii, pe parcursul întregii carieredidactice, mi-au transmis energie pozitivã ºi multã putere demuncã. Mi-am iubit meseria. Mi-am iubit elevii cãrora le-am dãruit tot ce am avut mai bun. Ei m-au fãcut sã mã simtmereu tânãrã. Deºi voi intra la pensie începând cu toamnaacestui an, voi pãstra mereu în suflet atmosfera din ColegiulEminescu, un liceu cu elevi inteligenþi, respectuoºi, alãturide cadre didactice de mare calitate. Am avut o carierãminunatã datoritã elevilor ºi colegilor mei care m-auînconjurat cu respect ºi cãldura sufleteascã. În ColegiulEminescu am simþit o atmosferã de lucru care m-a stimulatmereu ºi care m-a fãcut sã mã simt împlinitã. Le urez tututormulte satisfacþii profesionale ºi personale.

Optimizarea predãrii limbii engleze prin utilizareamijloacelor audio vizulePredarea asistatã de calculator

Toatã viaþa mi-a plãcut sã învãþToatã viaþa mi-a plãcut sã învãþcu prof. Mariana Hudrea

Ioana Graþiela DÃNILÃ XI B


Cred c .A de când îmiamintesc eu, din primii ani ai copil riei, de când înv asems citesc. Îmi pl ceau lecturile acelei vârste, visam s devini eu dup un timp un autor de astfel de compuneri. Deci

cred c mereu am visat s ajung scriitor .Pân a ajunge la liceu, contactul cu literatura se

produsese în anii de mai-nainte, în vremea colii generale.Prin vremea aceea la bibliotecile de cartier, de undeîmprumutam c r i cu bra ul, citeam f r nici o selec ie, darprintre cele mai multe c r i citite erau i c r

i atunci cred c s-a produs primul impact importantcu literatura autentic .

Ioan Moldovan: Am avut o mare emo ie,i bucuria dar i îngrijorarea pentru c

conduci o revist ca “Familia”, cutradi ia ei în care str luce te debutul lui Mihai Eminescu.

Întotdeauna ceamai nou

este“Mainimicul”, pecare tocmai amlansat-o.

vreau s lecomunic bucuriade a fi cititori ai c r ilor mele, dar asta este mai pu inimportant decât faptul c înc mai sunt cititori de carte.

d c de ine i informa ii mai detaliate dinbibliografia mea! i ast zi iubesc deopotriv fotbalul,dar optiunea a fost atunci... în . Cred c acânt rit mai mult lumina poeziei decât cea astadionului.

A fost un vis pe care n-am avut curajul s -lpun la încercare. Am abandonat înainte de a încerca,dar i acum sunt un mare iubitor de filme i, în sineamea, i acum regizez filme.

fost o perioad fast a biografiei mele sper ci bucurie pe care o am eu când

m gândesc la acea perioad l este, desigur,, dar .

S fie s n i, s fie veseli i bucuro i i sciteasc dac le mai d .

KovacsAnita:Ioan Moldovan:

K.A.:

K.A.:

K.A.:

I.M.:

K.A.:

I.M.:

I.M.:

I.M.:

V-a i dorit dintotdeauna s fi i scriitor?

Cum v-a it când a i fost ales redactor ef a

revistei “Familia”?

Dintre c r ile dvs. care este preferat ?

le de ce a i preferat poezia în locul fotbalului, având în

vedere c a i jucat în echipa liceului, iar pentru scurt timp

la juniorii „U” Cluj?

i abandonat visul adolescentin de a

da admitere la regie film?

K.A.: de dasc l al

Colegiului “Mihai Eminescu“?

K.A.: Ce mesaj transmite elevilor eminescieni?

þ ã þ

þi simþ þ º

ã þ vã ã ªi careeste mesajul dvs. cãtre cititorii cãrþilor al cãror autor

sunteþi?

Cititorii revistei Eminesciana ar fi interesaþi sãaf þ

ã þ

De ce aþ

Cum vi s-a pãrut experienþa ã

þi

ã da dicã cel puþinã ãþ

ã ã ãº ã

ã ãã

º

ã þ þ ã ã þã þ º ã þi de mare

valoare º ãã

þ în care seamesteca º º ã e un lucrude mare rãspundere sã ã

þ ã º

C a r t e ap r e f e r a t ã ?

ã! Acumcea mai nouã

În ceea ce îip r i v e º t e p ecititori, în primulrând ã

ã þ þã ã

Vã ã þ þ þª ã ã

adolescenþã ãã

ã

º ºº

Experienþa de a fi dascãl la liceul Eminescua ã ã ºi ãelevii mei au aceeaº ºi

ã ã.Afi dascãºi foarte greu ºi o mare bucurie

ã ã ãtoº ã º º º ãã ã ã inima ghes

cu poetul Ioan Moldovan

Experienþa ca dascãl la liceul Eminescua fost o perioadã fastã a biografiei meleExperienþa ca dascãl la liceul Eminescua fost o perioadã fastã a biografiei meleÎnainte cu câteva ore de a avea loc lansarea c r “ ” a poetuluiIoan Moldovan, am fost anun atDonca Marioara. Dup aflarea acestei ve ti, am aprofundat studiul desprepo i redactorul- ef al revistei “Familia” de la Oradea pentru calansare legatura cu el, propunandu-i un interviu. Iat -l!

ã þii

,,

Mainimicul

þ ã de acest eveniment de doamna dirigintãã º

etul º º dupãsã iau ã

Toatã viaþa mi-a plãcut sã învãþ

Poetul Ioan Moldovan

Opera

s-a nãscut 21 martie 1952 în Mureºenii deCâmpie, judeþul Cluj.

A debutat în revista liceului clujean „George Bariþiu”, „Zorile”.În 1972 intrã primul la Facultatea de Filologie a Universitãþii

„Babeº-Bolyai” secþia românã-latinã ºi, începând cu anul al doilea,activeazã la revista studenþeascã „Echinox”, fiind redactor, apoisecretar de redacþie.

Dupã absolvirea Facultãþii (1976) a fost profesor de limba românãîn Maramureº, inclusiv la liceul nostru. În primãvara anului 1989 seîncheie perioada maramureºeanã ºi se mutã la Oradea fiind primit înredacþia celebrei reviste „Familia”.

În 1980 a debutat editorial cu volumul de poezie .Alte volume:

, , ,.

Face parte din colectivul de colaboratori aicoordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi ºi Aurel

Sasu, unde a redactat peste 40 de articole.Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Viaþa fãrã numeExerciþii de transparenþã, Insomnii lângã munþi,

Arta rãbdãrii Avantajele insomniei O uitare de texte Interioarelenebune

Dicþionarului descriitori români


Nimic n

de lumea î temai mult decâ torieîn care primul lucru vizateste de a î a mai multedespre locul vizitat. Îde mic copil, una dinmarile noastre

. Or ica re îîn mod

special: i Irlanda.N-am pus pâ acum piciorul î

i probabil n-am s-o facemprea curand, dar ne putem uda

ne-am întorsde

ri.înainte aveam în minte

imagini, berea Guiness,

accentul irlandez, Riverdce am intrat în

contact cu cultura irlanm .

Primul lucru care ne-a surprins afost chiar primul cu care am intrat încontact, i anume, atitudineairlandezilor i putem afirma suntprintre cei mai primitori, maiprieteno i i mai ritori oameni pecare i-am întâlnit pâ

oprire a fost Dublin, unde,de i nu

facem turul ora ului într-unautobus double decker.

toare am pornit spre destial: un ora mic, dar cu

un trecut bogat, situat în Irlanda deNord - Downpatrick. Aici ne-amîntâlnit cu reprezen ii liceelor dincelelalte ri (Italia, Germania,Irlanda i Polonia). Tot de aici ampornit spre ii stabilite înproiect.

Primul obiectiv vizitat a fostGiant's Causeway,

i destul d

uria i: uriaian

ilor, mai pe române

ian era mult mai mare i maiputernic decat el, a fugit înapoi

apentru copii. Când

uria

sit-o d

âî

i f i u l e i . Cur io s ,sco ianul a aruncat opr iv i re

untru, a exclamat„ elul lui e at

lne iian

ând mântul în urmalui, s

ia.Urmatorul obiectiv vizitat a fost

Londonderry, unul din cele maivechi strate eirlandeze (locuit în

at tot ce se puteaî

inut, îni pâ in zilele noastre.

Întorcându-ne în Downpatrick,pe lâ obiectiv

munul din liceele irlandeze, SouthEastern Regional College

i-a exprimatperspectiva asupra conflictelor sautensiunilor prezente î ara deprovenien . În cea de-a douaîntâlnire mcot la cot cu studen ii irlandezi. Amcreat î opt jocuri simple, pecare le-am jucat apoi, pe rând. T

(20-28 ianuarie),Irlanda de Nord a fost pentru noi unfel de „ ”.

u schimbãatitudinea unui om faþã

n care trãieºt o cãlã

nvãþncã

dorinþe afost sã vizitãm o þarãs t rã inã ngeneral, dar douã

Scoþia ºnã n

Scoþia ºlã cã

am vizitat Irlanda ºi cãacolo cu o perspectivã total

diferitã asupra acestei þãDacã

foarte vagi legate de aceastãþarã (spiriduºi

ance), lafoarte scurt timp dupã

dezilor, amrã as cu o impresie total diferitãTotul a fãcut parte dintr-un proiectinternaþional Comenius, numit„Conflict ing Past , CommonFuture”. Scopul acestei reuniuni afost de a ajuta elevi din diferite tãrisã înþeleagã mai bine conflictelecare au avut loc (sau cele carepersistã) în Europa ºi de a-i încurajasã participe la soluþionarea acestora.

ºº cã

º º sãnã acum. Prima

noastrãº am stat mult, am avut ocazia

sã ºZiua

urmã inaþiastabilitã iniþ º

tanþþã

ºdiverse locaþ

una din cele maifrumoase formaþiuni de bazalt dinlume; peste 40.000 de coloane debazalt, aproape toate în formã dehexagon. De parcã privelisteaoferita nu a fost de ajuns, locul are sio legendã interesantã º ecomicã. Se spune cã aici a avut locun conflict între doi º ºulscoþ ºi cel irlandez, cei doiconstruind o trecãtoare (TrecãtoareaGiganþ ºte) sãajungã unul la celãlalt.

Cel din urmã, pe nume FinnMcCool (Fionn mac Cumhaill inirlandeza veche), vãzand cã uriasulscoþ º

casã ºi s-a ascuns într-unpãtuþ

ºul scoþian a ajuns lacasa lui Finn, acesta agã oar pe soþia lui,care i-a spus acestuia cãFinn e plecat la v nãtoareºi cã n casã sunt doar eaº

þîn pã tu þ º i

v ã z a n d u - l p e F i n nînã

Dacã bãieþ ât de mare, nuvreau sã-i întâ sc tatãl!” º astfel,uriaºul scoþ a rupt-o la sãnãtoasa,rup ºi crãpând pã

ã nu-l poatã urmãri nimeni.Aºase spune cã s-a format CanalulNordic, care desparte Irlanda deNord de Scoþ

ºi mai bine pã oraºcã din secolul

VI), unde am învãþnvãþa despre istoria turburatã a

acestui þ cepând cu epoca debronz º nã

ngã ele turistice, amavut ocazia sã vizitã ºi sã lucrãm la

, undefiecare echipã º

n þþã

am avut ocazia sa lucrãþ

mpreunãimp

de o sãptãmânã

a doua casãDacã ar fi sã exemplificãm

câteva priveliºti vãzute în Irlanda,într-o discuþie amicalã, acestea ar fi

REPORTAJ

Ireland TripIreland TripAlex SAS & Ionuþ DRAGOª XII F


Ireland Trip

urmãtoarele: pescãruºii zburândliberi cum zboarã la noi porumbeii;imaginea unui bãrbat mai în vârstã,cu plete pânã pe umeri, stând singurla masã într

ui de 10 dimineaþa,bând o bere; strada centralã,O'C

; un domn foarteamabil care se oferã sã ne ajutecrezând cã ne-am rãtãcit doar pentrucã am deschis harta sã mai verificãmo datã locaþia noastrã; statuiacontroversatului Oscar Wilde dinMerrion Square; strãzile ondulatoriidin Londonderry, pline de magazinecu suveniruri ºi cãrþi extrem deieftine; plaja îngustã, dar plinã descoici din Newcastle; mormântul încare se presupune cã este îngropatSf. ;Zidul Pãcii din Belfast, foarte lungºi plin de grafitti, cu mesaje pacifistescrise de persoane din diferite þãri ºimulte alte imagininoi, care

e am învãþ

deosebire deRomânia, unde s-aucam stins conflicteleviolente sociale ºitotul e liniºtit dinperspectiva asta,paginile lor de istoriecontemporanã încãmai sunt mânjite cusângele victimelor

c o n f l i c t u l u i m a j o r d i n t r erepublicani ºi unioniºti. Chiar însãptãmâna precedentã sosiriinoastre acolo, a fost adus în atenþiamass-media un caz în care doisoldaþi britanici au fost uciºi de foºtimembri ai IRA careacþioneazã acum pecont-propriu.

T o a t ã a c e a s t ãexperienþã a fost unarevelatoare. Umblândpe strãzile din Dublin ºiuit la pescãruºiide pe malul râuluiLiffey, am vãzut cã înciuda istoriei recenteviolente, oamenii se potbucura de o plimbareliniºtitã, pot traversafãrã fricã strada ignorând semaforulºi pot sã ducã mai departe tradiþia ºisã-ºi promoveze foarte bine þara.

Aºadar, Irlanda a fost, este ºi varãmâne o þarã preferatã. În primul

rând pentru muzica lor tradiþionalãcât ºi cea contemporanã tecunoscutã în întreaga lume (

Cranberries, U2, TheDubliners ºi alþii), apoi pentrulegendele ºi mitologia plinã demagie ºi nu în ultimul rând pentruprietenia ºi cãldura cu care teîntâmpinã irlandezii când le viziteziþara.

a c a s ã , î nMaramureº, am început sã þin

aceste meleaguri ºisã apreciem toate frumuseþileacestea simple. Vãzându-i peirlandezi cât de mult îºi iubesc þara,

sã fac acelaºilucru pentru þara noastrã. În Irlanda,sunt foarte puþini copaci, e doar ocâmpie cu multã iarbã, câte uncopac rãzleþ ºi foarte multe oi.Maramureºul

þ abundenþa depãdure ºi diversitatea peisajelor.

Timp de o sãptãmânã, Irlanda deNord a fost þara în care am acumulatcunoºtinte cât sã ne ajungã pentru

un semestru întreg deistorie (ºi geografieºi englezã). Într-untimp atât de scurt, amreuºit sã formãmlegãturi strânse cualþi elevi din Europacare, exact ca noi,viseazã la o lume maibunã sau cel puþinmai sigurã. Nu am firatat aceastã ocaziepentru nimic

-un pub din Temple Bar,în lumina soarel

onnel Street, pe care po i vedeaoameni de d i fe r i t e cu l tu r iplimbându-se

Patrick, ocrotitor al Irlandei

nu vor fiuitate.

C atdespre istoria lor?Spre

,

ându-ne

,, care es

SnowPatrol, The

Î n t o r c â n d u - n eem

mult mai mult la

ne-a determinat em

, în schimb, este de

nepre uit pentru

inlume.

þ


Scurt istoric

La ce ne ajutã facebook.com ?

Scurt istoric


La origine era o reilor de la Harvard; ulterior ea s-a deschis

i americane. La început verificareaapartenen ei la universitate s e-mail a studentului, dar începând din septembrie 2006re eaua

eva Orientul Mijlociu. Deasemenea, prin intermediul acestei re ele au fostprovocate i coordonate unele manifesta ii protestataredin Republica Moldova i Iran.

Mark Zuckerbergpentru a oferi posibilitatea de a contacta persoaneapro Utilizatorii

Internetpe baza unei paro

De la crearea saii private a

utilizatorilor. Aplica nforma iilepersonale ale utilizatorilor cu scopul de a introduce

anuni chiar de a vinde aceste informa ii

unor intreprinderi private, a a cum i este men ionat încarta cu privire la via easta

poate recoltainforma i din surse exterioarere elei, cum ar fi ziarele, bloguri sau orice alte surse dincuprinsul Internetului.

În prezent site-ul este vizitat lunar de circa550 de milioane de persoane, din care 1,6 milioane dinRomânia, iar timpul mediu petrecut de utilizatori într-olun pe Facebook este de 700 miliarde de minute.Apreciat a fi al doilea site

de vizite, faceparte din fenomenul recent denumit Web 2.0

eles din rândurile de mai sus caFacebook, c i celelalte retele de socializare(hi5.com, twitter.com, myspace.com, etc.) ne ajut ssocializ m mai u or cu alte persoane ce folosesc acestere

facebook

facebook

Facebook

facebook

facebookfacebook

facebook

facebook

þea socialã închisã astudenþ ºi altoruniversitãþ

þ e fãcea prin adresa de

þeaua este deschisã tuturor. Imediat reþa devenit foarte popularã dar ºi controversatã, fiindinterzisã în cât þãri din

þº þ

ºa fost creat de cãtre

piate, dar încã necunoscute. pot intra înaceastã reþea din orice loc unde existã acces la

le, stabilite iniþial odatã cucompletarea formularului de înscriere care conþine oserie întreagã de întrebãri personale.

a fãcut obiectul uneicontroverse privind respectul vieþ

þia utilizeazã i þ

þuri publicitare adaptate profilului fiecãruiutilizator în parte º þ

º º þþa privatã. Ac

indicã pe de altã parte cãþii despre membrii sãi º

þ

ãsocial mondial dupã

google.com, luat dupã numãrul

Probabil cã s-a înþât º

ã ãã º

þele. Este bine de ºtiut cã aceastã formã desocializare, pe lângã faptul cã este, sau cel puþin paremai uºoarã decât altele, nu este prea recomandatã.

Cartea cu chipuriCartea cu chipuriANCHETÃANCHETÃ

Andreea Lorena CIOBANU & Andra MARKUS X C

Omul anului 2010 - Portret de miliardarOmul anului 2010 - Portret de miliardarFondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, este în fruntea

topului celor mai influente 100 de personalitãþi în 2010. celmai tânãr om care a devenit miliardar, la doar 23 de ani. ZiarulGândul scrie cã în 2009, averea fondatorului Facebook eraestimatã la 2 miliarde de dolari, pentru ca acum aceasta sã ajungãla 6,9 miliarde de dolari

Mark Zuckerberg s-a nãscut la 14 mai 1986, în New York, într-o familie de evrei. A început sã facã programare în ºcoalageneralã, fiind atras în special de aplicaþii utilitare ºi jocuri. Înliceu a creat un program care sã îi ajute pe colegii de birou aitatãlui sãu sã comunice prin intermediul computerului. Ulterior, aelaborat un player audio pe care Microsoft a încercat sã îlcumpere, însã tânãrul Zuckerberg a refuzat.

La 18 ani a fost admis la Universitatea Harvard, iar doi ani mai târziu, în 2004, a lansat reþeaua TheFacebook,pentru a conecta oamenii prin reþele de socializare în colegii”

pe tema vieþii sale, Zuckerberg afirmã cã are multe aspecte interesante,dar ºi multã ficþiune. „Este viaþa mea, dar nu atât de dramaticã”.

þat cã va dona 100 de milioane pentru educace se concentreazã pe educaþie, Zuckerberg a afirmat cã „Am avut multe oportunitãþ þ ºi

multe dintre ele au venit pentru cã eram înscris la ºcoli bune. Ce vreau sã fac este ca fiecare sã aibã astfel de ºanse.Fiecare copil meritã o educaþ nã, iar acum asta nu se întâmplã.”

Este

.

“ .Despre filmul „The Social Network”,

În cadrul emisiunii Oprah Winfrey Show Zuckerberg a anun ie.Întrebat de i în via a mea

ie bu

?

FaceBook este ceva fãrã cusur… e ca un Brâncuºi

Facebook-ul în opinia eminescienilor


Scurt istoric


Cartea cu chipuriANCHETÃ

Omul anului 2010 - Portret de miliardar

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Ce înseamnã Facebookpentru mine? Timp pierdutdegeaba, dar ºi loc de socializareinteractiv plus ultimele cale mai tarievenimente din oraº sau alte oraºe.

Facebook este un mod de aþine legãtura cu prietenii. Considercã este foarte util, însã nu agreezpersoanele care sunt obsedate deacest site. În mare parte, e opierdere de timp preþios.

Nu am o pãrere prea bunãdespre Facebook, de aceea l-amºters. Este prea stresant ºi nu amavut timp sã mã ocup de el. Înconcluzie, prefer sã ies la oplimbare decât sã stau în faþacalculatorului pe Facebook.

Am cont pe Facebook ºiconsider cã este un bun prilej desocializare, bineînþeles, fãrã aexagera.

Din punctul meu e vedere,Facebook-ul este doar un alt mod altinerilor de a socializa pe internet. Înceea ce mã priveºte, este doar odistracþie inofensivã.

Am decis sã îmi fac cont peFacebook, deoarece am prietenidin alte þãri ºi a fost singura cale desocializare cu aceºtia ºi cu alþiprieteni care lucreazã, studiazã sautrãiesc în strãinãtate.

Zuckerman cu al sãu FB, aã construiascã un monstru

virtual foarte apetisant si parºiv,reuºeº

ã te þinãº ã

dependenþã.

Pe langã tradiþionalele adicþiiale alcoolului, þigarilor,

care provoacã odependenþã zilnicã ºsa fie întreþinute de o dozã continuãdin dependenþa respect ivã,facebook-ul a devenit, în numaicaþ cãruia i sepoate aplica eticheta de "adicþie".

ã FB-ul este unrefugiu din cotidian, o defularevirtualã, cu ºi faþã de prieteniivirtuali, iar pentru alþii o curiozitate,o plãcere hedonisticã de avea cãtmai mulþi pri ºi cãt mai

multe luminiþe roºii care sã seaprindã cn stãnga la FB.

Mi se pare c Facebook edoar o treabã trecãtoare, cum afost ºi Hi5. Eu tot aºtept ºi mãîntreb: ce urmeazã? Sper cãTwitter. Vreau sã vãd ce facelumea tot timpul.

Facebook este un mijlocfoarte bun de relaxare, de a tedeconecta puþin de stresulzilnic, dar nu este atât denecesar. Consider cã cel maieficient mod de a comunica estecel faþã în faþã, fãrã a neascunde într-o lume virtualã.

(Fanna)

(Cristina)

(Roxana)

(Bianca)

(Theodor)

(Andra)

(Laura)

(Daniel)

(Alexandra)

ã

(Alex)

(Andreea).

reusit s

care subliminal te printr-un

design nu prea sofisticat, darinteligent, s captivat deecran i implicit s creeze o

saudroguri lor

i care trebuie

iva ani, noul drog,

Pentru unii îns

eteni virtuali

ât mai des acolo sus,î

FaceBook este ceva fãrã cusur… e ca un BrâncuºiFaceBook este ceva fãrã cusur… e ca un Brâncuºi

Facebook-ul în opinia eminescienilorFacebook-ul în opinia eminescienilor

Designerul german este unul dintre cei maiimportanþi creatori de modã ai sfârºitului de secol XX. A colaborat cuo multitudine de case de modã, printre care Chanel, Chloé ºi Fendi.

King Karl e fan tehnologie, dar a declarat pentrucã nu foloseºte computer. „Îmi folosesc creierul, vreau ca

imaginaþia sã fie a mea, nu vreau sã vãd imagini gata gândite. Vreausã vãd imagini ale imaginaþiei mele”. Cu toate astea, King Karl esteoldfashioned când vine vorba de lucruri mãrunte: „trebuie sã citeºtiziarul. ªi hârtia e mai bunã decât ecranul dacã vrei sã faci asta”.Recunoaºte, însã, cã noile gãselniþe ale tehnologiei sunt aproape deperfecþiune: „Facebook este ceva fãrã cusur… pentru mine e ca unBrâncuºi”.

Karl Lagerfeld

Business ofFashion



Berbec

Taur

Gemeni

Rac

Leu

Fecioar

Balan

Scorpion

S get tor

Capricorn

V rs tor

Pe tiã

þã

ã ã

ã ã

º

Aptitudini bune pentru sport, ºi individual, ºi deechipã. Eºti ideal de cooptat într-un grup care dejamerge la sala de fitness sau la terenul de baschet. Înechipã, te remarci prin combativitate. Nici mãcarsporturile extreme nu te fac sã dai înapoi.

Hm, sã alergi în jurul blocului? Dacã te vedevreun vecin ºi crede cã te fugãreºtecineva? Ar fi totuºi o idee sã practiciun sport sau, în fine, miºcare spre aatârna mai usor la cântar.Necazul e cã, dupã un aºa efort,pofta de mâncare e mult maigreu de stãvilit decât înaintealui.

Poate cã nu vei avea tuiniþiativa sã te apuci de sport,dar vei primi cu braþeledeschise o asemenea propunere.Mai ales dacã mergi cu prietenii,ºi dupã ce terminaþi programul carete-a solicitat fizic atât de tare, zãboviþila un ceai. Imediat ce noua distracþie o sã teplictiseascã, o sã pui punct carierei în domeniu. Însportul de performanþã, te bazezi mai mult pe mintedecât pe forþã.

Dacã þi-ai propus sã faci un sport de întreþinere, te þii deel. Nu e cea mai plãcutã activitate din lume, darbeneficiile ei meritã micul sacrificiu. În sporturile deechipã, dovedeºti altruism. Nu-þi pui niciodatã în gândsã triºezi.

Îþi vei începe cariera sportivã cu sportul numitshopping. Normal, îþi trebuie echipament de firmã. Veifi atrasã de un sport la modã: tenisul, aerobicul, iar devei avea ºi spectatori, va fi cu atât mai bine. Dacã þi-aipropus sã-þi ajustezi silueta pe aceastã cale, nu te veilãsa pânã nu vei reuºi.

Vrei sã-þi îmbunãtãþeºti condiþia fizicã? Îþi stabileºti unprogram de flotãri, alergãri, de genuflexiuni zilnice.Le faci pe toate, numãrate. Nu vei abandona acþiuneadupã o sãptãmânã dacã ai hotãrât sã þinã o lunã: ai ºtiutde la bun început ce te aºteaptã.

La o întrecere sportivã, eºti mai bunã sã þii scorul, sãurmãreºti timpul de joc decât sã participi. Asistenta depe margine te-ar înhiba. Dacã îþi propui ca în fiecaredimineaþã sã faci gimnasticã la domiciliu, când vei

zãbovi prea mult în pat vei sacrifica exerciþiile fizice înfavoarea mesei.Am sãrit peste aranjarea la oglindã. Tun-ai sãrit.

Faptul cã Nadia este din aceasta zodie nu deloc oîntâmplare. Scorpionul e semnul campioanelor însport. La alergatul în curtea ºcolii ai vrut întotdeauna

sã fii prima. Eºti capabilã, dacã te-ai apucat desport, la orice nivel, sã sacrifici distracþia

ca sã te þii de treabã. Cu atât savurezimai mult succesul, cu cât îl

cunoaºte ºi apreciazã lumea.

Dacã te-au chemat prietenii lanoua distracþie numitãpracticarea unui sport, adericu entuziasm. Dacã seîntâmplã ca într-o zi ele sã nupoata sã fi prezente, dar tu ai

putea, vei lipsi ºi tu. Dorinþa devictorie nu te înaripeazã prea

des. Vorba aia legatã deolimpiade: important e sã participi,

atunci când participi.

O alta zodie fãcutã parcã special pentru sportivi.Sunteþi capabili sã suportaþi cele mai greleantrenamente fãrã sã vã plângeþi nimãnui ºi fãrã laudã.Þinta capricornilor nu e decât succesul, indiferent cãvor o cupã europeanã sau sã dea jos douã kilograme depe ºolduri. Dacã ating performanþa, sunt maeºtri în artanegocierii contractelor.

Ca sã te tenteze sportul, trebuie sã fie vorba de cevaexotic. Înotul nu poate fi, pur ºi simplu, miºcare în apã.Nuu, el n-are niciun farmec dacã nu e însoþit de delfini.Deºi ºi pe aceºtia îi poþi gãsi uºor plictisitori ºi atunciparcã te-ar tenta o scufundare cu rechini. Sau sarituricu paraºuta cu condiþia sã sãriþi mai mulþi odatã cãcimiºcarea de unul singur nu are sens pentru tine, fiinþãsociabilã cum eºti.

Sunt sporturi care ar putea face casã bunã cu arta? Da,patinajul artistic. Dansul sportiv. Unui sport de echipãîþi este greu sã-i înveþi regulile. Plus cã e enervant sã-þiaducã reproºuri colegii dacã pierd din cauza ta. Tesperie sportivii care strigã, se agitã ºi se dau de ceasulmorþii sã câºtige. Important e sã faci miºcare, nu? Dacãse întâmplã sã te duci la un sport care la prima ºedinþãsã nu te atragã, a doua oarã nu mai calci pe-acolo.

Zodiile ºi sportul

Documents

Revista Colegiului Naþional Mihai Eminescu Baia Mare E ... · EMINESCIANA Revista Colegiului Naþional "Mihai Eminescu" Baia Mare Anul mai 2011 v Nr.Nr. 6 6 Colegiul Naþional "Mihai