1

CUPRINS

ANUL 2012 - ANUL M^NTUIRII ...............................................ULTIMUL AVERTISMENT ........................................................CITIREA SFINTEI SCRIPTURI .................................................SFIN|IREA CASELOR ..............................................................DESPRE BOTEZ .........................................................................}TIIN|A }I RELIGIA .................................................................VENI|I CEI CE C~UTA|I ADEV~RUL ...................................DESPRE ASOCIA|IE .................................................................

22379

111723

pag.

Bucur`-te cea plina de dar, N`sc`toare de Dumnezeu Fecioar`, c` din tine a r`s`rit Soarele Drept`\ii, Hristos Dumnezeul nostru,

luminând pe cei din întuneric: Vesele]te-te ]i tu, b`trânule drepte, cel ce ai primit în bra\e pe slobozitorul sufletelor noastre. Cel ce

ne-a d`ruit nou` ]i învierea.

{nt@mpinarea Domnului

2

ANUL 2012 - ANUL MÂNTUIRII

În inscrip\iile vechi a]a se scria la fiecare an: anul 1200, anul mântuirii ... anul mântuirii 1500 etc. Adic` oamenii erau con]tien\i c` în era cre]tin`, dup` venirea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu în lume, orice om se poate mântui, poate merge în Rai.

Ast`zi suntem pe p`mânt aproape 7 miliarde de oameni. Noi to\i putem merge în Rai dac` credem ]i {l urm`m pe Iisus. Fiul lui Dumnezeu a venit pe p`mânt acum 2012 ani. Ne-a înv`\at cine este ]i cum este Dumnezeu ]i care este Calea spre via\a ve]nic` ]i fericit`.

ULTIMUL AVERTISMENT

“OMUL ÎNDELUNG PEDEPSIT }I TARE LA CERBICE, VA FI ZDROBIT ÎNTR-O CLIP~ }I F~R~ VINDECARE” ( Pilde 29, 1).

Când omul, \ara, lumea gre]e]te ]i mereu prime]te pedepse, avertismente, ]i nu se îndreapt`, urmeaz` nimicirea total` ]i definitiv` spune Dumnezeu.

Orice pedeaps` divin` pentru om poate fi ultimul avertisment. De aceea Sf. Apostol Pavel spune: “IAT~ ACUM VREME POTRIVIT~, IAT~ ACUM ZIUA M^NTUIRII” (I Cor. 6, 2) PENTRU C~ MÂINE POATE S~ NU MAI FIE PENTRU TINE.

De aceea este necesar azi s` spunem adev`rul ]i s` ne îndrept`m via\a ]i anul acesta s` fie în adev`r un An Nou, în care ne schimb`m via\a în bine.

3

CITIREA BIBLIEI

Dumnezeu ne-a l`sat SFÂNTA SCRIPTUR~ (BIBLIA). {n ziua de azi aproape to\i oamenii ]tiu s` citeasc`. De aceea fiecare om se poate salva, poate fi fericit pe p`mânt ]i în eternitate, dac` cunoa]te Biblia.

Pericolul, greutatea, capcana, este c` omul poate fi am`git, min\it de diavolul ]i de oamenii am`gi\i de el. Contradic\ia nu este între Credin\` ]i }tiin\`, ci între oamenii care caut` ]i urmeaz` adev`rul ]i între oamenii superficiali, pe care nu-i intereseaz` adev`rul ci se conduc dup` preconcepte sau dup` înv`\`turi gre]ite care le justific` patimile, trufia, supersti\iile, credin\a ]i p`rerile gre]ite.

Discu\iile între oameni pe baz` de dogme sunt un dialog între surzi. Doar discu\iile între oameni principiali care caut` ]i prezint` adev`rul demonstrat ]i f`r` patim` aduc progresul.

CITIREA SFINTEI SCRIPTURIDomnul nostru Iisus Hristos ne-a poruncit:

“Înv`\a\i toate câte v-am poruncit Eu vou`” (Matei 28, 20) “Cerceta\i Scripturile” ( Ioan 5,39) BIBLIA, IZVOR AL CREDIN|EI

Ce este Sf. Scriptur`?{n Sf. Scriptur` vom g`si l`murit adev`rurile descoperite de

Dumnezeu despre crearea lumii ]i a oamenilor, c`derea în p`cat, mântuirea prin Iisus Hristos ]i via\a viitoare.

Biblie este cuvânt grecesc ]i înseamn` carte. Biblia cuprinde înv`\`tura, adev`rul descoperit, revelat de Dumnezeu. Are în centru pe Iisus Hristos. Biblia are dou` p`r\i: Noul Testament ]i Vechiul Testament. Con\ine 66 de c`r\i: 39 ale Vechiului Testament ]i 27 ale Noului Testament. Biblia s-a scris între anii 1400 înainte de Hristos ]i 100 dup` Hristos (anii se num`r` de la na]terea lui Hristos).

4

Scrierile sfinte se noteaz` prescurtat astfel: de pild` Epistola I c`tre Corinteni, capitolul 4 versetul 10 se noteaz`: I Cor. 4, 10.

SFÂNTA SCRIPTUR~ ESTE LUMINA LUMII, E DREPTARUL ADEV~RULUI }I AL VIE|II. Oamenii sunt crea\i cu chipul ]i asem`narea lui Dumnezeu. Ei pot descoperi adev`rul în Dumnezeu, în ei în]i]i ]i în natur`. Când mintea omului se întunec` din cauza patimilor, a p`catelor, omul are un reper sigur, o lumin` clar`, un ajutor pre\ios, o salvare cereasc`: Cuvântul lui Dumnezeu. Toate adev`rurile cercet`rii umane sunt relative. Doar adev`rul din Sf. Scriptur` este absolut pentru c` este descoperit de Dumnezeu care este Atot]tiutor, Atotputernic ]i Atotiubitor.

Cuvântul lui Dumnezeu are o putere covâr]itoare dup` cum e scris: “]i fiindc` de mic cuno]ti Sfintele Scripturi, care pot s` te în\elep\easc` spre mântuire prin credin\a cea întru Iisus Hristos. Toat` Scriptura este insuflat` de Dumnezeu ]i de folos spre înv`\`tur`, spre mustrare, spre îndreptare, spre în\elep\irea cea întru dreptate” (I Timotei 3, 14-15). Autorul Scripturii este Dumnezeu în Treime: Tat`l, Fiul ]i Sfântul Duh. Scriitorii celor 66 de c`r\i din Sf. Scriptur` au scris în func\ie de personalitatea, cultura ]i modul lor propriu de a gândi ]i a se exprima, dar Duhul Sfânt i-a ferit de gre]eal` ]i i-a îndemnat s` exprime adev`rurile ve]nice ale vie\ii.

Sf. Ioan Gur` de Aur spune c` la baza tuturor relelor din lume st` “necunoa]terea Scripturii” (Omilia 9 la Coloseni).

Mihai Eminescu spunea: “Iat`, 2000 de ani aproape de când ea (EVANGHELIA) a ridicat popoare din întuneric, le-a constituit pe principiul iubirii aproapelui. Dou` mii de ani Biografia Fiului lui Dumnezeu este cartea dup` care cre]te OMENIREA” (art. “Învierea”, din ziarul “Timpul”, 12 aprilie 1881).

Ce importan\` are Sfânta Scriptur`?Sfânta Scriptur` are importana\` fundamental` pentru salvarea

omului, pentru a cunoa]te r`spunsul la marile întreb`ri existen\iale: Cine suntem? De unde venim? Unde mergem? Care-i calea ce duce la via\a ve]nic` ]i fericit`?

Sfânta Scriptur` este hrana obligatorie pentru sufletul nostru. Iisus spune: “Nu numai cu pâine va tr`i omul ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4, 4). “Cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt Duh ]i sunt via\`” (Ioan 6, 63). Sfânta Scriptur` ne aduce r`bdare, mângâiere ]i n`dejde: “C`ci toate câte s-au scris mai înainte s-au scris spre înv`\`tura noastr` ca prin r`bdarea ]i mângâierea care vin din Scripturi s` avem n`dejde” (Rom. 15, 4).

5

Sfânta Scriptur` ne judec` ]i ne îndreapt`!“Cuvântul lui Dumenezeu este viu ]i lucr`tor ]i mai ascu\it decât

toat` sabia ascu\it` de amândou` p`r\ile ]i str`bate pân` la desp`r\itura sufletului ]i a duhului ]i a m`dularelor ]i a m`duvei ]i este judec`tor cugetelor ]i gândurilor inimii” (Evrei 4, 12).

Tot ce facem trebuie s` aib` temei în Sfânta Scriptur`. Sf. Ciril al Ierusalimului spunea pe la anul 300: “Nici chiar pe mine s` nu m` crezi, dac` nu vei primi din dumnezeie]tile Scripturi dovada celor ce î\i vestesc” (Sf. Ciril, “Cateheze”, Buc. 1943, pag. 118).

Poate fi în\eleas` gre]it Sfânta Scriptur`?Da. Poate fi r`st`lm`cit`. Apostolul Petru spune: “... Sunt multe

lucruri cu anevoie de în\eles pe care cei ne]tiutori ]i neînt`ri\i le r`st`lm`cesc, ca ]i pe celelalte Scripturi spre a lor pierzare” (2 Petru 3, 16). Le r`st`lm`cesc cei ne]tiutori, care nu cunosc bine Scripturile ]i cei neînt`ri\i în credin\` ]i în Duh.

Dac` Scriptura se poate r`st`lm`ci ne punem întrebarea:Cine poate t`lm`ci corect Sfânta Scriptur`?R`spunsul îl d` tot Bunul Dumnezeu în Sfânta Scriptur` care ne

oblig` s` ascult`m de Biseric` pentru c` Biserica este stâlpul ]i temelia adev`rului: “Biserica Dumnezeului Celui viu, stâlp ]i temelie a adev`rului” (I Timotei 3, 15); “Iar de nu va asculta nici de Biseric`, s`-\i fie ca un p`gân sau ca un vame]” (Matei 18, 17).

Cunoa]terea înv`\`turii cre]tine e obligatorie pentru bunul cre]tin.

6

CITIREA NOULUI TESTAMENT PESTE AN LA BISERIC~ }I ACAS~ {N ANUL 2012

3. POSTUL PA}TELUI – 7 s`pt`mâni ( 27 Februarie-14 Aprilie). Se cite]te selectiv conform TRIODULUI din Matei, Luca, Ioan, Facere, Evrei, Ie]ire, Pilde, Iezechil, Daniil, Isaia, Ieremia. CITIREA PSALTIRII PESTE S~PT~MÂN~: Luni - Psalmii 24-45; Mar\i - Psalmii 46-69; Miercuri - Psalmii 70-90; Joi - Psalmii 91-108; Vineri - Psalmii 119-150; Sâmb`t` - Psalmii1-8,109-118; Duminic` - Psalmii 9-23.

10 IUN.17 IUN.24 IUN.1 IUL.8 IUL.15 IUL.22 IUL.29 IUL.5 AUG.12 AUG.19 AUG.26 AUG.2 SEPT.9 SEPT.16 SEPT.23 SEPT.30 SEPT.7 OCT.14 OCT.

21 OCT.28 OCT.4 NOI.11 NOI.18 NOI.25 NOI.2 DEC.9 DEC.16 DEC.23 DEC.30 DEC.1 IAN.8 IAN.15 IAN.22 IAN.29 IAN.5 FEB.12 FEB.19 FEB26 FEB

12345678910111213141518192021

232422252630312728

16

29321733343536

Mt. 1-5Mt. 6-9Mt. 10Mt. 11Mt. 12Mt. 13Mt. 14-15Mt. 16-17Mt. 18-21Mt. 22Mt. 23-28Mc. 1-2Mc. 3-4Mc. 5Mc. 6Lc. 1-4Lc. 5-6Lc. 7-8Lc. 9

Rom. 1-2Rom. 3-6Rom. 7-9Rom. 10-11Rom. 12-16ICor. 1 -4ICor. 5 -7ICor. 8-11ICor. 12-14ICor. 15-16IICor. 1-4IICor. 5-7IICor. 8-11IICor. 12-13G a l . 1 - 3Efes . 5 -6Filip. 1-2Filip. 3-4C o l . 1 - 2

Lc. 11Lc. 12Lc. 10Lc. 13Lc. 14-16Mc. 1-8Mc. 9-10Lc. 17-19Lc. 20

Mc. 7-8

Lc. 21-24Mc. 11Mc. 9-16Mc. 12Mc. 13Mc.14-16Lc. 19-23

ITes. 1-2ITes. 3-5Col. 3-4IITes. 1-3ITim. 1-4Evr. 8-13Iac. 1-2ITim. 1-4IITim. Tit

Gal. 5-6

Evr. 1-7Iac. 3-5Efes. 1-4IPetruIIPetru IIoan2-3In., Iuda

Evanghelia Evanghelia ApostolulApostolul S`pt`m@naS`pt`m@na

22 APR.29 APR.6 MAI13 MAI20 MAI27 MAI3 IUN.

2345678

In. 1-3In. 4-5In. 6In. 7-8In. 9-10In. 11-14In. 15-21

Fapte 1-3Fapte 4-5Fapte 6-8Fapte 9-11Fapte 12-15Fapte 16-20Fapte 21-28

2. PERIOADA DUP~ RUSALII (4 Iunie - 26 Februarie)

1. PERIOADA PENTICOSTARULUI (Pa]ti - Rusalii, 50 de zile)

CITIM }I REPET~M {NV~|~TURILEDE CREDIN|~ DIN CATEHISM

Sept. - Oct.

Noi. - Dec.Ian. - Feb. Mart. - Apr.Mai. - Iun.Iul. - Aug.

-Temeiul credin\ei, Sf.Sciptur`, Sf. Tradi\ie;-Sf. Treime;-Crearea lumii;-Biserica, Cultul;-Sf. Taine;-Via\a viitoare, virtu\i.

7

SFIN|IREA CASELOR

Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu a venit pe p`mânt s` scoat` oamenii, lumea, de sub puterea diavolului ]i s` o sfin\easc`. Nimic nesfin\it nu poate intra în Rai. A]a a poruncit Domnul “Toate se sfin\esc prin cuvântul lui Dumnezeu ]i prin rug`ciune” ( 1 Tim. 4, 5).

{n zona Bucure]tilor se obi]nuie]te ca [n Martie s` se fac` Sfe]tanie [n casele credincio]ilor. E un lucru bun pentru c`, de obicei, in Martie e ]i post. {n posturi ne cur`\im de p`cate prin Spovedanie ]i {mp`rt`]anie si e bine s` sfin\im ]i locuin\a. De fiecare dat` se produce aceast` minune c` apa se sfin\e]te prin rug`ciuni.

"Oamenii de ]tiin\` din Sankt Petersburg au confirmat, cu ajutorul experimentelor efectuate, c` apa sfin\it`, semnul Crucii ]i b`tutul clopotelor pot s` aib` propriet`\i vindec`toare. De aceea, în Rusia, clopotele bat întotdeauna în cursul epidemiilor. Ultrasunetele emise de clopotele care bat omoar` viru]ii de grip`, hepatit` ]i tifos.“Proteinele viru]ilor se încovoaie ]i nu mai poart` infec\ia”, a spus A. Malakovskaia, cercet`toare [n domeniul electrofizicii.

Semnul Crucii are un efect ]i mai semnificativ: omoar` microbii patogeni ( bacilul de colon ]i stafilococi) nu numai în apa de la robinet, ci ]i în râuri ]i lacuri. Este chiar mai eficient decât aparatele moderne de dezinfec\ie cu radia\ie magnetic`.

Laboratorul ]tiin\ific al Institutului de Medicin` Industrial` ]i Naval` din Rusia a analizat apa înainte ]i dup` sfin\ire. A rezultat c`

8

dac` se cite]te rug`ciunea Tat`l Nostru ]i se face semnul Crucii asupra apei, atunci concentra\ia bacteriilor d`un`toare va fi de o sut` de ori mai mic`. Radia\ia elecromagnetic` d` rezultate mult inferioare.

Astfel, recomand`rile cre]tine, de a binecuvânta orice mâncare sau b`utur` nu au numai o valoare spiritual`, ci ]i una preventiv`.

Apa sfin\it` nu este numai purificat`, ci ea î]i schimb` ]i structura, poate s` vindece, [n timp ce bacteriile devine inofensive. Aceste lucruri se pot dovedi cu aparate speciale. Spectrograful indic` o densitate optic` mai mare a apei sfin\ite, ca ]i cum aceasta ar fi în\eles sensul rug`ciunilor ]i l-ar fi p`strat. Aceasta este cauza acestei puteri unice de a vindeca. Singura limit` este c` vindec` numai pe cei credincio]i." (preluat de pe site-ul M`n`stirii Dervent)

DESPRE BOTEZ

BOTEZUL este prima din cele 7 Sfinte Taine prin care primim Duh Sfânt. Cele 7 Sfinte Taine sunt: BOTEZUL, MIRULNGEREA SPOVEDANIA, ÎMP~RT~}ANIA, PREO|IA, CUNUNIA ]i MASLU.

Prin cele 7 Sfinte Taine ne cur`\im de p`cate ]i ne sfin\im pentru a putea intra în Rai.

Anul trecut, prin grija Sfântului Sinod s-a discutat pe larg în toat` Biserica despre Botez. Totu]i, mai st`ruie unele gre]eli ]i anume:

1. TREBUIE NEAP~RAT CA PRUNCUL, PERSOANA BOTEZAT~ S~ FIE AFUNDAT~ DE 3 ORI ÎN APA SFIN|IT~ A

BOTEZULUI NU STROPIT.La copilul mic e simplu: preotul îi

pune palma ]i degetele pe guri\a ]i pe n`sucul pruncului ]i îl afund` de 3 ori. La copiii mai mari, de câteva luni e mai greu pentru c` se tem, î]i încordeaz` trupul, mâinile ]i picioarele. Trebuie o cristelni\` mai mare, s` nu se prind` cu mânu\ele de marginea cristelni\ei. I se pune mâna la guri\` ]i nas ]i se afund`. Botezul e lucrarea Duhului Sfânt.

9

Dar nu putem ispiti pe Dumnezeu. Adic` ]i noi preo\ii ]i na]ii trebuie s` avem grij`. Afundarea la botez e obligatorie. A]a scrie în Molitfelnic:

“Dac` vreun Episcop sau preot nu ar s`vâr]i 3 afund`ri ... întru moartea Domnului, s` se cateriseasc` (s` se scoat` din preo\ie) (Canonul 50 al Sfin\ilor Apostoli).

La botez preotul boteaz` prin afundare de trei ori zicând: la întâia afundare - Se boteaz` robul lui Dumnezeu (N) în Numele Tat`lui. Amin; la a doua afundare - ]i al Fiului, Amin; iar la a treia afundare - ]i al Sfântului Duh, Amin. Acum ]i pururea ]i în vecii vecilor. Amin.

În Apostolul ce se cite]te la Botez e scris:“Fra\ilor, au nu ]ti\i c` to\i câ\i în Hristos Iisus ne-am botezat,

întru moartea lui ne-am botezat? Deci ne-am îngropat cu El în moarte, prin Botez, pentru ca precum Hristos a înviat din mor\i, prin Slava Tat`lui, a]a s` umbl`m ]i noi întru înnoirea vie\ii” ( Rom. 6, 3-6).

Deci e vorba de îngropare (afundare total` în apa Botezului) cu Hristos ]i Înviere cu Hristos, prin ie]irea din apa Botezului.

Va zice cineva: exist` ]i excep\ii ([n cazul botezului de necesitate). Adic` n-ai ap` decât pu\in`, n-ai cristelni\`, n-ai condi\ii pentru un botez normal. Dar s-ar putea ca Dumnezeu s` ne întrebe la Judecat`: Ai pus excep\ia regul` ]i ai dat la o parte regula Mea?

Cei ce se boteaz` mai în v@rst` se îmbrac` în ni]te haine albe ]i p`]esc pe un scaun într-o cristelni\` mare cu ap` sfin\it`. E bine s` intre pân` spre piept. Apoi i se spune s`-]i \in` r`suflarea ]i s`-]i afunde capul în ap` ca la orice baie în râu. În acest timp preotul cu mâna pe capul celui ce se boteaz` îl ajut` s`-]i afunde capul ]i roste]te cuvintele botezului. Apoi se schimb` cu haine albe uscate într-o camer` sau dup` o perdea.

Cristelni\a poate fi din lemn, de tabl`, din plastic frumos vopsit` ]i ornat`.

O ALT~ GRE}EAL~ ENORM~ ESTE G~L~GIA }I DEZORDINEA DE LA BOTEZ.

Ea se poate opri printr-o simpl` explica\ie:Iubi\i credincio]i, botezul e mare tain`, nu se repet`! S` fim

aten\i to\i, rug`ciunea e vorbire cu Dumnezeu. Dac` nu suntem aten\i, ne facem ]i p`cate ]i ne pedepse]te Dumnezeu. Zicem to\i sau cânt`m dup` stran`: Doamne miluie]te ]i la sf@r]itul rug`ciunii spuse de preot ziem to\i amin care înseamn` a]a s` fie.

}i în slujbe sunt astfel de îndemnuri: S` zicem to\i, s` lu`m

10

aminte, sus s` avem inimile etc."Rug`ciunile trebuie citite rar pentru c` cei ce se înfrico]eaz`

de multe ori de n`luciri, p`timesc aceasta fiinc` preo\ii care i-au botezat pe ei n-au citit rug`ciunile ... cu luare aminte" ( Molitfelnic 2002, pg.32).

Dup` botez se \ine un cuvânt de înv`\`tur`.LA BOTEZ NA}II ADUC:- O lumânare ce se aprinde îndat` dup` botez;- O fa]` cu care se strope]te pruncul dup` botez;- H`inu\ele albe cu care se îmbrac` dup` botez;- Ulei într-o sticl` din care se toarn` în cristelni\` înainte de

botez. Din acest ulei se toarn` ]i acas` când se spal` copilul. Ne putem unge to\i când ne doare ceva ]i putem gusta din el. Un prosop ]i un s`pun folosit de preot dup` botez (acesta nu-i obigatoriu).

Na]ii trebuie îndruma\i s` nu fac` parada modei în Biseric`. Ei trebuie s` fie buni îndrum`tori, un fel de profesori de religie pentru fini.Ei trebuie s` cunosc` Crezul, s` citeasc` anual Noul Testament, duminica s` fie la Sfânta Liturghie ]i s` duc` o via\` curat`, f`r` curvie, f`r` be\ie, f`r` ho\ie, f`r` du]m`nie, f`r` s` r`spl`teasc` r`ul cu r`u; într-un cuvânt s` fie binepl`cu\i lui Dumnezeu, dând un exemplu bun copiilor.

Cel mai mare dar de la Dumnezeu e un copil. Adic` noi p`c`to]ii colabor`m cu Dumnezeu la crearea lumii. Aducem din nefiin\` la fiin\` o persoan` nu pentru 100 sau 1000 de ani ci pentru miliarde ]i miliarde de ani în vecii vecilor, pentru c` omul e nemuritor. Dac` vom fi puternici în credin\` vom cre]te ]i copiii în credin\`. }i dac` vom reu]i s`-i cre]tem buni cre]tini, ne vom bucura de ei ]i în lumea aceasta ]i în lumea de dincolo în vecii vecilor. AMIN

Botezul e o na]tere din nou, nu din pofta b`rb`teasc` sau trupeasc` ci na]tere spiritual` din Duhul Sfânt. Prin Botez ni se iart` p`catul str`mo]esc al lui Adam ]i Eva. Iisus d` porunc` stra]nic` apostolilor:

“Mergând, [nv`\a\i toate neamurile botezându-le în Numele Tat`lui ]i al Fiului ]i al Sfântului Duh” (Mt. 28, 19).

“De nu se va na]te cineva din ap` ]i Duh Sfânt nu va intra în Împ`r`\ia Cerurilor” ( In. 3, 5).

Prin Botez ne îmbr`c`m cu Iisus: “Câ\i în Hristos v-a\i botezat, în Hristos v-a\i ]i îmbr`cat” (Gal. 3, 27).

11

}TIIN|A }I RELIGIA

}TIIN|A }I RELIGIA NU SUNT ÎN CONTRADIC|IE CI SE SPRIJIN~ UNA PE ALTA.

PORNIND DE LA LUMEA V~ZUT~ PUTEM S~ INTUIM CÂTE CEVA DESPRE DUMNEZEU }I LUMEA NEV~ZUT~.

Iat` ce spun cercet`tori, savan\i, oameni de ]tiin\`, cu mici excep\ii, de-a lungul vremii!

Extrase din urmatoarele c`rti:Albert Farges, “L'idée de Dieu d'apres la Raison et la Science”;Eberhard Dennert, “Die Religion der Naturforscher”;N.C. Paulescu, “Finalitate, Materialism, Suflet ]i Dumnezeu”.

Personalita\i ale secolelor XVI-XVIIINicolaus Copernicus a fost un b`rbat adânc credincios. Iat`

inscrip\ia de pe mormântul lui Copernic: Nu gra\ia lui Pavel o râvnesc eu, nici iertarea lui Petre o caut, ci a]a cum ai vorbit tâlharului de pe

cruce, a]a ajut`-mi Doamne!Iat` ce scrie Galileo Galilei, un cre]tin

convins: “Sfânta Scriptur` nu poate niciodat` s` mint` sau s` r`t`ceasc`. A d e v ` r u r i l e e i s u n t a b s o l u t e ] i neîndoielnice”;

“Sfânta Scriptur` ]i natura vin amândou` de la Cuvântul lui Dumnezeu, acela ca un dar al Spiritului Sfânt, acestea ca un criteriu al poruncilor divine”.

Reformatorul medicinii A. Vesaliu (1514-1564) spune: "}i de aceea trebuie s` mul\umim prin cântare de laud` lui

Dumnezeu, creatorul tuturor lucrurilor, pentru c` ne-a dat un suflet inteligent, comun cu al îngerilor ...”

De la Parcelsus (Theophrastus Bombast von Hohenheim) au r`mas nemuritoare cuvintele : "Eu pansam ]i Dumnezeu vindeca".

12

Johannes Kepler (1571 – 1630 ) – autorul celor trei legi ale mi]c`rii planetare declar`:

“Cred numai ]i numai [n slujirea lui Hristos . Intentionam s` devin teolog, dar v`d acum c` prin stradaniile mele Dumnezeu este sl`vit ]i [n astronomie, [ntruc@t <cerurile spun slava lui Dumnezeu>”.

În cartea sa "Armonia lucrurilor" scrie: "O tat` al luminii! Tu ce prin lumina firii aprinzi în noi aspira\ii dup` lumina gra\iei tale, pentru ca s` ne duci la lumina m`ririi!

Iat` acum Î\i mul\umesc eu |ie, F`c`torul ]i St`pânul meu, c` Tu m-ai desf`tat prin crea\iunea Ta, c`ci mult m-a fermecat opera mâinilor Tale”. În splendida încheiere a operei sale principale scrie: “Mare este Domnul nostru ]i mare este puterea Sa ]i în\elepciunea Lui nu are sfâr]it. L`uda\i-l pe El, Soare, Lun` ]i Planete, în orice limb` cânta\i Lui cântarea voastr` de laud`. Sl`vi\i-l voi armonii cere]ti, precum ]i voi, martorii ]i înt`ritorii adev`rurilor Sale cele nedezvelite ... }i tu, suflete al meu, în toat` via\a Ta s` cân\i m`rirea Domnului! De la El, prin El ]i spre El merg toate lucrurile, cele v`zute ]i cele nev`zute. Lui numai I se cuvine SLAV~ }I M~RIRE, ÎN VECII VECILOR! Amin”.

Isaac Newton scrie:“Noi avem pe Moise, pe profe\i ]i

apostoli, chiar ]i pe Iisus Hristos. Dac` nu ne întov`r`]im cu ei suntem tot a]a de nevrednici de iertare precum au fost ]i Iudeii”.

În principiile sale matematice scrie la sfâr]it: “Un Dumnezeu f`r` suveranitate, f`r` providen\`, ]i f`r` scop în operele sale, nu ar fi decât destinul sau natura. Ori dintr-o necesitate metafizic` oarb`, care este pretutindeni ]i întotdeauna aceea]i, nu s-ar putea na]te nici o varia\iune. Toat` aceast` diversitate de lucruri, creat` dup` locuri, dup` timpuri, care constituie ordinea ]i via\a universului, n-a putut s` fie produs` decât prin cugetarea ]i voin\a unei fiin\e, care este în mod necesar existen\a prin sine îns`]i”.

13

Gottfried Leibniz (1646-1716) întemeietorul calculului diferen\ial ]i integral scrie:

Las`-mi sufletul obosit s` simt`Valul cel dulce al iubirii Tale;Cui nu i se aprinde inima receLa flac`ra suferin\ei TaleIisuse, acela trebuie s` fie ca o

piatr`,F`r` de iubire ]i f`r` de via\`.Joachim Jungius, unul dintre cei

mai mari înv`\a\i ai timpului a spus în ultimul cuvânt : Eu vreau s` mor ]i s` r`mân cu Hristos".

Robert Boyle (1626-1691) – pionier al chimiei moderne, a scris c`r\i religioase [n care ]i-a declarat credin\a puternic` [n Hristos ]i a studiat patimile, moartea, [nvierea ]i [n`l\area ]i toate celelalte minunate lucr`ri facute de El [n timpul ]ederii Sale pe p`m@nt, pentru a [nt`ri convingerea oamenilor c` Hristos este at@t Om c@t ]i Dumnezeu.

El scrie: “Adev`ratul cercet`tor al naturii nic`ieri nu poate p`trude în cunoa]terea tainelor crea\iunei f`r` a vedea degetul lui Dumnezeu"; ]i: "al`turi de Biblie, toate c`r\ile omene]ti, chiar cele mai bune, sunt numai ca planetele, care toate î]i primesc lumina ]i str`lucirea de la soare”.

Zoologul Jan Swammerdam, a spus:“ Cu mult mai bine este a ne m`rturisi ne]tiin\a noastr`, decât a

înmul\i gr`mada nesfâr]it` a u]uraticilor ]i a-i în]ela apoi cu reprezent`ri false, care niciodat` nu cerceteaz` ]i nu cred printr-ân]ii, toat` ]tiin\a având-o numai din c`r\i”.

Marele astronom Herve Faye scrie în opera sa “Originea lumii” urm`toarele: “Fiindc` inteligen\a noastr` nu s-a putut face pe sine îns`]i trebuie s` existe o inteligen\` superioar` din care deriv` inteligen\a noastr`. Noi nu risc`m de a ne în]ela considerând-o ca autorul tuturor lucrurilor, tot de la dânsa legând ]i aceste splendori ale cerurilor, cari ne-au trezit cugetarea. Pe când a nega pe Dumnezeu este a te l`sa s` cazi greu pe p`mânt din aceste în`l\imi”.

14

William Herschel (1738-1822), descoperitorul lui Uranus, spune:

“Cu cât se l`rge]te câmpul ]tiin\ei cu atât mai numeroase ]i mai irecusabile devin dovezile despre existen\a etern` a unei inteligen\e creatoare ]i atotputernic`. Geologi, matematicieni, astronomi, naturali]ti, to\i au adus piatra lor la acest mare templu al ]tiin\ei, templu ridicat pentru însu]i Dumnezeu”.

Gerhart Hauptmann spunea:“Cine observ` operele lui Dumnezeu, pe

care le g`sim înaintea noastr` în împ`r`\ia naturii ]i care sunt a]a de m`re\e ]i minunate, acela are înaintea sa un drum sigur pentru a cunoa]te fiin\a lui Dumnezeu, precum ]i calit`ile Sale, în a]a chip, încât aceast` cunoa]tere d` cel mai frumos imbold c`tre respectarea cuvântului Dumnezeiesc”.

Albrecht Von Haller, biolog, b`rbat de stat ]i poet a spus:

“Eu cred cu bucurie ]i cu adânc` mul\umire c` Iisus a fost nu un om, ]i nici un înger ... ci c` divinitatea creatoare ]i urzitoare a tuturor lucrurilor s-a unit cu partea omeneasc` din Iisus, într-un chip ne[n\eles nou` oamenilor trupe]ti”. Iar în alt loc zice: “Din studiul naturii am înv`\at s` gândesc mai înalt despre Dumnezeu, fa\` de care p`mântul nostru este un firi]or de praf,

15

al`turi de nenum`rate altele asemenea lui, toate stând sub piciorul tronului S`u”.

Hans Christian Oersted spunea:“}i care este oare ra\iunea acestei

armonii? Este aceea c` legile au o cauz` comun`, o ra\iune primordial`, care este ]i puterea primordial`, într-un cuvânt, care este Dumnezeu.”

}i în alt loc: “Orice cunoa]tere temeinic` a naturii ne duce la cuno]tiin\a lui Dumnezeu”.

Erasmus Darwin, bunicul lui Charles Darwin (1731-1802), a scris ]i o “Od` asupra nebuniei ateismului”.

Étienne Geoffroy Saint-Hilaire î]i termin` scrisul s`u prin cuvintele: “Lui Dumnezeu singur se cuvine slava!” Iar când orbi la b`trâne\e scria dânsul c`tre o prieten` a sa: “Dumnezeu a voit aceast` durere pentru ca s` împlineasc` prisosul fericirei mele. S`-i fiu recunosc`tor pentru gra\ia providen\ei Sale!”

De la Ghoethe avem cuvintele: “Timpul îndoielii a trecut. Acum se îndoie]te cineva de sine însu]i tot a]a de pu\in ca ]i de Dumnezeu”.

Personalita\i ale secolelor XIX-XX

Savantul roman Nicolae Constantin Paulescu (1869-1931) - ajunsese la cauza prim` – Dumnezeu – doar cu instrumentele ]tiintei medicale de la nivelul anilor 1910 – 1930. }i a platit. I s-a refuzat recunoa]terea descoperirii insulinei, fiind privat ]i de premiul Nobel pentru medicin`.

El spunea: "A demonstra existen\a unei cauze prime a vie\ii, imaterial`, unic` ]i infinit-[n\eleapt`; iat` limita sublim` la care ajunge fiziologia. Aceasta cauz` prim` este Dumnezeu ... F`r`Dumnezeu via\a nu poate fi explicat`."

16

Samuel Morse (1791-1872) - inventatorul telegrafului ]i al codului morse - Primele cuvinte transmise OFICIAL de el prin intermediul telegrafului au fost: “Ce lucruri mari a f`cut Dumnezeu” (Numeri 23, 23). “Este opera LUI … nu nou`, ci Numelui T`u, Doamne, d`m slav`”.

James Young Simpson - inventatorul anestezicelor, [ntrebat care este cea mai mare descoperire a vie\ii sale, r`spunde: “Faptul c` L-am g`sit pe M@ntuitorul”.

Michael Faraday (1791–1867) - pionier al studiului electricit`\ii, inventatorul generatorului electric, al primului motor electric ]i al transformatorului electric, a fost un cre]tin cu via\a impregnat` de puterea lui Dumnezeu, a r`mas un om smerit de]i lua masa cu regina Victoria. A fost prezbiter [n biserica sa ]i predica ori de c@te ori i se ivea ocazia, Evanghelia. {ntrebat de un reporter despre via\a de dup` moarte, a r`spuns: “}tiu [n Cine am crezut ]i sunt [ncredin\at c` El are puterea s` p`zeasc` ce I-am

[ncredintat p@n` [n ziua aceea”. James Joule (1818 – 1889) -

Realizeaz` leg`tura dintre c`ldur` ]i mi]carea mecanic`, ofer` bazele primei legi a termodinamicii, este unul dintre cre]tinii a c`ror credin\` era binecunoscut`. Face parte dintre cei 717 oameni de ]tiin\` care, la Londra, [n 1864, semneaz` manifestul intitulat “Declara\ia studen\ilor [n ]tiin\e naturale ]i fizic`”, [n care m`rturise]te: “Dup` cunoa]terea ]i [mplinirea voii lui Dumnezeu, urm`torul meu \el este s` cunosc c@t pot de mult despre atributele Sale – [n\elepciunea Sa, puterea ]i bun`tatea Sa , a]a cum sunt ele ar`tate de lucrarea m@inilor Sale”.

17

Louis Pasteur (1822 – 1895) - A pus bazele microbiologiei ]i bacteriologiei, a inventat vaccinarea, imunizarea ]i pasteurizarea. El a declarat: “Cu c@t studiez mai mult natura, cu at@t sunt mai uimit de lucrarea Creatorului meu. }tiin\a ar trebui s`-i apropie pe oameni de Dumnezeu, pentru c` pretutindeni [n natur` exist` dovezi ale unui <<proiect divin>>” .

William Thomson (Lord Kelvin) (1824–1907) - Descoperitorul sc`rii absolute, a patentat [n timpul vie\ii sale 70 de inven\ii, este cunoscut ]i pentru puternica credin\` pe care o avea [n Dumnezeu. El a zis: “pretutindeni [n jurul nostru se afl` dovezi cople]itoare ale unui proiect divin ]i binevoitor. Concep\ia ateist` mi se pare at@t de lipsit` de sens [nc@t nici nu o pot exprima [n cuvinte”.

James Clerk Maxwell (1831–1879) – autorul teoriei electromagnetice. Printre noti\ele sale s-a g`sit urm`toarea rug`ciune: “Dumnezeule atotputernic, care l-ai creat pe om dup` chipul T`u ]i l-ai f`cut un suflet viu ca s` Te poat` c`uta pe Tine, [nva\`-ne s` studiem lucrarea mainilor Tale ]i [nt`re]te-ne ra\iunea pentru slujirea Ta, pentru a crede [n Cel pe care L-ai trimis s` ne dea cuno]tin\a m@ntuirii ]i a iert`rii noastre. Toate acestea le cerem [n Numele Aceluia]i Iisus Hristos, Domnul nostru”.

VENI|I CEI CE C~UTA|I ADEV~RUL, VIA|A, FERICIREA!{n l`turi profani ]i profanatori!Ajunge! Destul` minciun` ]i ipocrizie! Destul` suferin\`!

Destul` mizerie uman`! Trebuie mers pe calea adev`rului ]i a drept`\ii. Dumnezeu ne-a eliberat prin oamenii Drept`\ii ]i ai Adev`rului. Avem Cartea Drepturilor Omului. Avem dreptul la cuv@nt ]i la cunoa]terea Adev`rului.

Care este cea mai mare nedreptate uman`? S` nu recuno]ti pe Dumnezeu, Creatorul Cerului ]i al P`m@ntului. "Ascult`, Cerule, ]i ia aminte, P`m@ntule, c` Domnul gr`ie]te: Hr`nit-am feciori ]i i-am crescut, dar ei s-au r`zvr`tit împotriva Mea. Boul î]i cunoa]te st`p@nul ]i asinul ieslea st`p@nului s`u, dar Israel nu m` cunoa]te; poporul Meu nu M` pricepe" (Isaia 1, 2-3).

18

Care este cea mai important` lucrare a oamenilor?Cunoa]terea Adev`rului. Iisus spune: "Aceasta este via\a de

veci: s` te cunoasc` pe Tine, singurul ]i adev`ratul Dumnezeu, ]i pe Iisus Hristos pe care L-ai trimis" (Ioan 17, 3). Cunoa]tem pe Dumnezeu din Scripturi dar ]i prin ]tiin\`, prin cunoa]terea legilor s`dite de Dumnezeu în natur`, în Crea\ie. Orice carte de fizic`, chimie, anatomie etc. e un imn de laud` adus lui Dumnezeu, {n\elepciunii ]i Bun`t`\ii Sale.

S~ NU NE TEMEM DE OAMENI R~I, DE OAMENI MOR|I SPIRITUAL, {N P~CATE! S~ AVEM {NCREDERE {N ADEV~R, {N DREPTATE, {N DUMNEZEU!

Tat`l nostru Cel Ceresc este Atotputernic ]i Atotbun. Iisus spune: "Mi s-a dat toat` puterea în Cer ]i pe p`m@nt… iat`, Eu sunt cu voi în toate zilele, p@n` la sf@r]itul veacului" (Matei 28, 18-20). "Eu sunt Calea, Adev`rul ]i Via\a. Nimeni nu merge la Tat`l dec@t prin Mine" (Ioan 14, 6). "Dac` ve\i r`m@ne în Cuv@ntul Meu… ve\i conoa]te Adev`rul ]i Adev`rul v` va face liberi… cine face p`cat este robul p`catului" ( Ioan 8, 31-34). "Cerul ]i p`m@ntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece" (Matei 24, 35). "Biserica Mea, por\ile iadului nu o vor birui" (Matei 16,18).

Care este cel mai d`un`tor lucru al oamenilor?S` se lase sedu]i de îngerii c`zu\i, de diavoli ]i s` nu-l

recunoasc`, s` nu-l cinsteasc` ]i s` nu cear` ajutorul Tat`lui Ceresc.Iisus Domnul ne înva\`: "Eu sunt vi\a, voi sunte\i ml`di\ele. Cel

ce r`m@ne întru Mine ]i Eu în el, acela aduce road` mult`, c`ci f`r` Mine nu pute\i face nimic" (Ioan 15, 5).

S~ NE PUNEM {NCREDEREA {N MINCIUN~?AJUNGE! DESTUL! PÂN~ AICI! Ne-am s`turat de

minciunile noastre ]i ale celorlal\i oameni.A]teptam cu înfrigurare pe vremea lui Ceau]escu s` vin` cu o

m`sur` nou`, cu lucruri noi s` aduc` pace ]i bucurie în \ar`. Dup` Revolu\ia din '89, la fel am a]teptat ca noii conduc`tori, capitali]tii democra\i s` aduc` vreo bucurie. Nici un rezultat doar lozinci: CONTRACT CU |ARA {N ALB, DREPTATE }I ADEV~R etc, etc. Nimic bun, nici o lumini\` la cap`tul tunelului. Doar distrugeri, s`r`cie, mizerie. Astfel ne-am adus aminte de Cuv@ntul Domnului: "Blestemat

19

cel ce se încrede în om" ( Ieremia 17,5).Noi, oamenii, dup` c`derea în p`cat a lui Adam ]i Eva, am

devenit r`i. De 2 ori Iisus spune c` suntem r`i. O dat` c@nd spune: "Cere\i ]i vi se va da... care dintre voi dac`-i cere fiul pe]te îi va da ]arpe?... Dac` voi, R~I FIIND, ]ti\i s` da\i daruri bune copiilor vo]tri, cu at@t mai mult Tat`l vostru cel Ceresc va da ele bune celor care cer de la El” (Matei 7, 11). A doua oar` spune c` suntem r`i c@nd t@n`rul bogat, îl întreab` pe Iisus: "{nv`\`torule bun, ce bine voi face ca s` mo]tenesc via\a de veci? Iar El a zis: De ce m` nume]ti bun? Nimeni nu este bun dec@t Unul Dumnezeu" (Matei 19, 16-17).

De aceea nu ne punem încrederea în puterea oamenilor, în înv`\`tura lor, ci în Dumnezeu. El cu puterea, cu Harul, cu {nv`\`tura Sa s` ne conduc`, s` ne c`l`uzeasc`. }i noi cu toat` inima ]i cu darurile Sale s` ac\ion`m energic pentru împlinirea poruncilor Sale. Dumnezeu s` conduc` Asocia\ia noastr`. }i fiecare cu darul, aptitudinile, preg`tirea pe care o are s` slujeasc` Asocia\ia, s` ajute semenii.

Cine poate îndrepta lumea azi? Nimeni nu poate sta în fa\a celor boga\i, a celor puternici, a ateilor, a mincino]ilor dec@t cre]tinii ]i în special rom@nii pentru c` ei au p`strat cu sfin\enie credin\a Ortodox`, {nv`\`tura lui Iisus. Ei au slujbele l`sate de Iisus, Sfintele Taine. Se înmul\esc Bisericile, m`n`stirile la Rom@ni. Oriunde ar fi în lume, ei î]i fac biserici î]i \in credin\a cre]tin` Ortodox`. Rom@nia a fost numit` de Papa Ioan Paul al 2-lea "Gr`dina Maicii Domnului". Desigur, cei necredincio]i, ateii, ereticii ar dori ca Rom@nia ]i Rom@nii s` nu mai existe. {ns` Dumnezeu e cel care ne scap` din toate necazurile. A]a e scris despre cre]tini în aceast` lume: ei sunt "iubitori de adev`r… ca fiind pe pragul mor\ii, dar iat` c` tr`im, ca ni]te pedepsi\i dar nu uci]i, ca ni]te întrista\i dar pururi bucur@ndu-ne… ca unii care n-au nimic dar toate le st`p@nesc" ( 2 Cor. 6, 8-10).

CINE CONDUCE LUMEA }I CINE TREBUIE S~ O CONDUC~ ?

R`spunsul e clar: DUMNEZEU }I CEI CE-L URMEAZ~ PE DUMNEZEU. {n nici un caz nu trebuie s` conduc` diavolul ]i slujitorii lui, adic` ateii, desfr@na\ii, mincino]ii, cei bolnavi de avari\ie, de l`comie, de trufie. Trebuie s` conduc` cei credincio]i, cei cu iubire de

20

oameni, cei în\elep\i, cei mode]ti, cei ce au "harul c@rmuirii" (al conducerii) (1 Cor. 12, 28).

CRE}TINII AU VOIE S~ FAC~ POLITIC~?Da! Au voie ]i sunt obliga\i s` o fac`. Politica înseamn` ]tiin\a

conducerii. Preotul, Episcopul are ]i rol de a conduce credincio]ii pe calea lui Iisus, spre m@ntuire. Desigur, ei au datoria s` [ndrume pe credincio]i ]i conduc`tori s` fie oamenii adev`rului, ai drept`\ii, ai iubirii semenilor, ai respect`rii legilor divine.

Cre]tinii trebuie s` aleag` dintre ei pe cei mai buni, ca s`-i conduc` spre bine, spre progres. Va zice cineva c` Iisus este {mp`rat pentru {mp`r`\ia cea Ve]nic` din lumea cealalt`. A]a este dar dup` {nviere Iisus a spus: "Mi S-a dat toat` puterea în cer ]i pe p`m@nt" (Matei 28, 20). Iat` deci, c` Iisus e {mp`rat ]i pe p`m@nt.

De ce canonul 6 al Sfin\ilor Apostoli interzice pentru clerici func\ii de stat?

{n adev`r în canonul 6 se spune: Episcopul sau prezbiterul (preotul) sau diaconul s` nu ia asupra sa purt`ri de grij` lume]ti; iar de nu s` se cateriseasc` ( s` fie scos din preo\ie).

{n primele secole (I-IV) cei din func\iile civile, de stat erau obliga\i la s`v@r]irea unor rituri p`g@ne. Totodat`, clericii nu pot s` se ocupe ]i de preo\ie ]i de politic`. Totu]i, dup` dup` secolul IV, c@nd cre]tinismul a devenit religie de stat, mul\i Episcopi, preo\i, chiar ]i egumeni au ocupat func\ii publice, de stat în interesul binelui ob]tesc. La noi Patriarhul Miron Cristea a fost o vreme prim ministru. {n vremea comunismului, în Rom@nia, Patriarhul \`rii f`cea parte din Marea Adunare Na\ional`. Ast`zi nu e bine ca din Parlament s` nu fac` parte cel pu\in Mitropoli\ii |`rii.

La judecata final` Iisus ne va judeca dup` legea Iubirii, a Drept`\ii. Celor r`i le va zice: "Duce\i-v` de la Mine, blestema\ilor, [n focul cel ve]nic, care este g`tit diavolului ]i [ngerilor lui. C`ci fl`m@nd am fost ]i nu Mi-a\i dat s` m`n@nc; [nsetat am fost ]i nu Mi-a\i dat s` beau; str`in am fost ]i nu M-a\i primit; gol ]i nu M-a\i [mbr`cat; bolnav ]i [n temni\`, ]i nu M-a\i cercetat … întruc@t n-a\i f`cut acestea unuia dintre ace]ti fra\i ai Mei prea mici, Mie nu Mi-a\i f`cut” ( Matei 25, 41-45).

21

Iisus s-a f`cut frate cu fiecare om de pe p`m@nt. Neglijarea semenilor no]tri înseamn` neglijarea lui Iisus.

Cum po\i da m@ncare celor fl`m@nzi de foame, dar ]i de adev`r, de iubire, de dreptate?

Dai din pu\inul pe care-l ai. Dar conducerea \`rilor ce scop are? De ce adun` impozite? Nu pentru a ajuta cet`\enii? De aceea conduc`torii de stat trebuie s` fie cre]tini. Trebuie s` dea legi care s` opreasc` ho\ia, s` încurajeze munca ]i iubirea între oameni.

Care bogat se va m@ntui?Sfin\ii P`rin\i spun c` numai aceia care-]i [mpart veniturile la

s`raci ]i tr`iesc ]i ei simplu, modest, ca ]i cei s`raci.Lumea de azi, legile, mass-media omoar` azi pe cei boga\i, pe

cei puternici, pe cei cu func\ii înalte, pentru c` îi laud`, îi încurajeaz` în avu\ii, în patimi, în desfr@nare, ]i iat`, ei sunt pedepsi\i p@n` la urm` ]i pe p`m@nt p@n` la al 4-lea neam, le piere neamul, (vezi Porunca a 3-a din Decalog) ]i în lumea cealalt` [i a]teapt` pedeapsa ve]nic`.

Desigur c` azi patimile au nume dr`g`la]e. Cel plin de averi, de l`comie, de patimi e numit de]tept, descurc`re\, puternic, plin de via\`, e fericit, ]tie s`-]i tr`iasc` via\a, are multe iubite, e pedofil, e homo, dirijeaz` lumea, e frumos, se pricepe la toate, are viitor etc.

Cum se ob\ine PACEA între oameni ]i cu Dumnezeu?{ntr-un singur fel se ob\ine pacea! Prin r`zboiul cre]tin non-

violent pentru Adev`r, pentru Dreptate, pentru Credin\`, pentru Iubirea între oameni.

Pacea prin for\`, prin violen\`, prin minciun`, prin ateism prin acaparare este o pace fals`, neadev`rat`. E pacea despre care spune Scriptura: "C@nd vor zice to\i pace ]i lini]te atunci va veni pieirea" (1 Tes. 5, 3)

Iisus spune: "Foc am venit s` aduc pe p`m@nt ]i c@t a] vrea s` fie aprins acum" (focul iubirii între oameni) (Luca 12, 39).

Iisus spune: "N-am venit s` aduc pace pe p`m@nt ci dezbinare… pentru c` de acum vor fi doi împotriva a trei ]i trei împotriva a doi" (Luca 12, 51-52).

E vorba de r`zboiul de idei, de principii, de fapte bune, pentru adev`r, pentru dreptate. Pentru c` Iisus a spus: "iubi\i pe vr`jma]ii vo]tri, binecuv@nta\i pe cei ce v` blestem`, face\i bine celor ce v` ur`sc

22

]i ruga\i-v` pentru cei ce v` vat`m` ]i v` prigonesc ca s` fi\i fiii Tat`lui vostru cel din ceruri ... c` El face s` r`sar` soarele peste cei buni ]i peste cei r`i ]i d` ploaie peste cei drep\i ]i peste cei nedrep\i… Fi\i des`v@r]i\i precum Tat`l vostru des`v@r]it este" (Matei 5, 44-48).

Iat` de ce pentru fericirea noastr` ]i a semenilor, trebuie s` fim lupt`tori. Victor Hugo spune: "Ceux luttent ceux vivre" (cei ce lupt` sunt cei ce tr`iesc). Cu adev`rat, am zice noi, sunt ferici\i în sufletul lor lupt`torii cre]tini, fiind ata]a\i Celui ce este Via\a ]i Fericirea.

Trebuie s` ne rug`m: "Cere\i ]i ve\i primi", spune Iisus (Matei 7, 7). Dar cre]tinii azi au uitat s` lupte cu "sabia cuv@ntului, [ncin]i cu adev`rul".

LUPTA, AC|IUNEA E TOT ATÂT DE NECESAR~ CA }I RUG~CIUNEA. DIN CAUZA LIPSEI LUPTEI, AC|IUNII CRE}TINILOR MAJORITARI {N EUROPA, MINORITARII LE IMPUN LEGI ANTIUMANE, ANTIVIA|~, ANTICRISTE.

CONSTITU|IA ROMÂNIEI arat` c` rolul Statului e s` asigure cet`\enilor un trai decent.

Aceasta e ra\iunea de a fi a conducerii statului. Politica e ]tiin\a de conducere a societ`\ii nu ]tiin\a minciunii, a ]mecheriei.

Rolul oric`rui partid politic e s` aduc` în fruntea Statului, la conducere, oameni competen\i, cei mai în\elep\i cet`\eni din |ar`, personae cu aptitudini de conduc`tor, testa\i ]i verifica\i prin activitatea lor precedent`.

Nu pot conduce sclavii diferitelor patimi. Nu pot conduce cei bolnavi de trufie, de l`comie, ho\ii, desfr@na\ii, mincino]ii.

Cea mai înalt` spirituialitate în lume este cre]tinismul. }i între cre]tini primii sunt ortodoc]ii. }i între ortodoc]i - rom@nii. De aceea este firesc ca în Rom@nia politicienii s` fie ]i cre]tini în majoritate. }i în Europa de Vest cre]tinii sunt majoritari. {n Statele Unite credin\a e afirmat` ]i pe dolar.

Majoritatea oamenilor de ]tiin\` recunosc c` Dumnezeu a creat lumea pentru fericirea oamenilor.

Eistein spunea c`: "din cercetarea naturii se descoper` o inteligen\` superioar` omului".

Eminescu spunea: "Iat`, 2000 de ani aproape de c@nd ea (Evanghelia) a ridicat popoare din întuneric, le-a constituit pe

23

principiul iubirii aproapelui. Dou` mii de ani Biografia Fiului lui Dumnezeu este Cartea dup` care cre]te omenirea” ( art. {NVIEREA din ziarul Timpul, 12 Apr. 1881).

Dreptatea, Adev`rul ]i Caritatea sunt valori umane fundamentale. }i ra\iunea uman` postuleaz` Legile divine, care ap`r` via\a, chiar dac` n-ar fi scrise: "s`-\i iube]ti p`rin\ii, Patria, s` nu ucizi, s` nu furi, s` nu fii desfr@nat, s` nu min\i".

Dumnezeu a creat lumea pentru noi. Natura se întoarce împotriva noastr` dac` suntem r`i. A]a e scris: "S` nu întina\i p`m@ntul ca s` nu v` arunce p`m@ntul de pe el" (Levitic 18,28).

Prin ascultare de Hristos se produce e regenerare, o a 2-a crea\ie a lumii pentru ve]nicie. Lucrul acesta îl dovedesc cercet`rile actuale. Cea mai bun` concep\ie despre via\` e cea cre]tin`. E nevoie de un "orizont larg de cuno]tin\e… despre om… {ntre ]tiin\` ]i credin\` nu-i un conflict, ci între credin\` ]i superficialitate" (Pr. Arsenie Boca).

Nesocotirea legilor divine s`dite de Creator în crea\ie duce la autonimicire, ca [n vremea lui Noe.

DRAGI PRIETENI

A]tept`m s` ne asociem câ\i mai mul\i în Asocia\ia Ortodox` Fr`\ia pentru Adev`r ]i Caritate.

Asocia\ia s-a înfiin\at în Alba – Iulia în 1990, imediat dup` Revolu\ia din 1989. În prezent are sediul în Bucure]ti, Sector 6, Aleea Parva 1B, tel.0217776814, pe internet fratiapentruadevarsicaritate.ro.

Scopul Asocia\iei e umanitar ]i are ca scop s` ne ajut`m reciproc material ]i spiritual în cunoa]terea adev`rului despre lume ]i Dumnezeu.

Necesitatea Asocia\iei:- Sl`birea enorm` a iubirii, a întrajutor`rii între oameni, lipsa

unirii, a solidarit`\ii ]i m`rirea uria]` a r`ut`\ilor, a suferin\ei;- Confuzia ]i minciuna extins` în toate domeniile vie\ii sociale;- Pericolul de a ne autodistruge ca în vremea lui Noe ]i a pierde

Raiul.Dumnezeu a zis: "Ie]i\i din mijlocul lor ]i v` deosebi\i ]i de ce

24

este necurat s` nu v` atinge\i ]i eu v` voi primi pe voi ]i v` voi fi vou` Tat` ]i voi îmi ve\i fi fii ]i fiice" ( 2 Cor. 6, 27-28)

Iisus spune: "Cine crede în Mine, viu va fi în veci" (Ioan 11, 25). "Eu sunt Calea, Adev`rul ]i Via\a. Nimeni nu merge la Tat`l decât prin mine" ( Ioan 14, 16). "Mi s-a dat toat` puterea în cer ]i pe p`mânt" (Matei 28, 18). " F`r` Mine nu pute\i face nimic" (Ioan 15, 5).

Dumnezeu a creat P`mântul pentru oameni. Omul e legat de natur`. "P`mântul arunc` (înghite de vii) pe cei ce-l întineaz`" (Levitic 28, 20). Avem o aten\ionare recent` în Japonia.

Pentru a fi cu adev`rat oameni civiliza\i, de omenie, cre]tini ortodoc]i ferici\i pe p`mânt ]i în ve]nicie trebuie s` facem ce ne cere Iisus, Fiul lui Dumnezeu.

În Asocia\ia Ortodox` Fr`\ia pentru Adev`r ]i Caritate poate intra orice persoan` care e de acord cu programul de mai jos în 3 puncte:

1. S` promov`m adev`rul, dreptatea, iubirea ]i întrajutorarea în toate domeniile: social - politic, economie, spiritualitate, cultur`. S` ne organiz`m ]i s` ne întâlnim s`pt`mânal prin adun`ri, revist` ]i site.

2. S` elimin`m desfrânarea, avortul, ho\ia, be\ia, fumatul, ura, violen\a, minciuna, injuriile, blestemul. S` r`spundem la r`u prin bine, S` avem mare r`bdare în munc` ]i înfrânare. S` avem cele 10 virtu\i cre]tine: credin\`, n`dejde, iubire, r`bdare, [nfr@nare, rugaciune, munc`, poc`in\`, m`rturisire, umilin\`.

3. S` fim buni cre]tini. S` m`rturisim pe Hristos. Suntem un popor ortdox.

Cre]tinismul este cea mai înalt` spiritualitate.- S` citim ]i s` cunoa]tem Noul Testament. - Duminica s` fim prezen\i la Sf. Liturghie. - S` ne rug`m la ceasurile Sfinte: 6, 9, 12, 15, 18, 21, 24.- S` \inem posturile s` ne spovedim ]i împ`rt`]im de 4 ori pe

an.Cerere pentru a intra în Asocia\ie se poate face la sediu, la

Redac\ ia Revis te i Ortodoxe, la te lefon, pr in s i te-ul fratiapentruadevarsicaritate.ro.

În cerere se scrie: numele ]i prenumele, data na]terii, adresa, telefon, ocupa\ia, studii, starea civil`. Semn`tura.