David Eugen POPESCURenovarea satelor din România este importantă pentru păstrarea specificului localO asociație intercomunitară a derulat un proiect de aproape 6.000.000 de euroAntreprenor și antreprenoriat în satul românescViitorul satului românesc depinde de tineri

România RuralăReţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Numărul 36 Anul II, Iulie 2015

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

UNIUNEA EUROPEANĂ

1

BRĂILAB-dul Independenţei, nr. 282, et. 1, cod poştal 810124, usr.sud.est@rndr.ro

Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVAStr. Libertăţii, nr. 19, Facultatea de Agricultură și Horticultură, cam. L-311, et. 2, cod poştal 200421,

usr.sud.vest.oltenia@rndr.roTel.: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂUStr. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poştal 450010, usr.nord.vest@rndr.ro

Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREŞStr. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poştal 540331, usr.centru@rndr.ro

Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAŞIZona de Agrement Ciric - Complex de Agrement Ciric, cod poştal 700064, usr.nord.est@rndr.ro

Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIŞOARAB-dul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, birou 26, cod poştal 300074, usr.vest@rndr.ro

Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIŞTEStr. Vărzaru Armaşu, nr. 7A, cod poştal 130169, usr.sud.muntenia@rndr.ro

Tel.: 0345 100 025, Fax: 0345 100 605

BUCUREŞTIStr. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, cod poştal 020961, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro

Tel.: 0316 900 214, Fax: 0316 900 215

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul Publicaţii, Iulie 2015ISSN 2284-8665ISSN-L 2284-8665© RNDR, 2015

Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Tipărit în România.

Copyright fotografii: Emil Drăghici, Primăria comunei Borș, județul Bihor, Primăria comunei Ivești, județul Vaslui, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bogat, Vasile Mătrășoaie, Ferma Cățean, Primăria comunei Aninoasa, județul Dâmbovița, Asociația Grupul de Acțiune Locală Lunca Mureșului de Jos, Grupul de Acțiune Locală Bihor de pe lângă frontiera cu Ungaria, Asociaţia Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda

CuprinsBIROURILE REGIONALEUnitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală

EditorialRenovarea satelor .....................................................................................................................................................................3

INTERVIUDavid Eugen Popescu, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale: Renovarea satelor din România este importantă pentru păstrarea specificului local ...............................................................................................4

DEZVOLTARE RURALĂEmil Drăghici, președinte Asociația Comunelor din România (A.Co.R.): „Am văzut că satul românesc se poate schimba în bine” .......................................................................................................................................................................9Investiții din fonduri europene pentru o comună modernă ................................................................................................ 12Ivești, o localitate modernizată cu fonduri UE ..................................................................................................................... 15O asociație intercomunitară a derulat un proiect de aproape 6.000.000 de euro ...............................................................17Antreprenor și antreprenoriat în satul românesc ................................................................................................................. 19

OAMENILegumicultura, o afacere profitabilă la Suceava ...................................................................................................................22

EXPERIENŢEFerma mea: Tinerii investitori privesc spre viitor cu optimism .......................................................................................24Afacerea mea: Viitorul satului românesc depinde de tineri .............................................................................................26Comunitatea mea: ODD Balca-Măcin realizează irigații cu investiții prin fonduri UE .................................................29Comunitatea mea: Comuna Aninoasa: centru de promovare a turismului, cu fonduri europene ...............................32

LEADER LA ZIAsociația Grupul de Acțiune Locală Lunca Mureșului de Jos .............................................................................................34Grupul de Acțiune Locală Bihor de pe lângă frontiera cu Ungaria ......................................................................................37

ŞTIRI ŞI EVENIMENTECooperativele înseamnă dezvoltarea agriculturii românești ............................................................................................... 41Obligativitatea aplicării amenajamentului pastoral, din 2016 ............................................................................................. 41Utilizarea Bazei de Date cu Prețuri de Referință .................................................................................................................42Evoluția piețelor și organismele modificate genetic, pe agenda miniștrilor Agriculturii din țările UE .............................42

MEMBRII RNDR SE PREZINTĂACRAFE – garanția succesului în dezvoltarea rurală a României ......................................................................................43Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda – județul Cluj ......................................................................................45

România Rurală – nr. 36

2 3

valorificat conceperea strategiilor de dezvoltare rurală la nivel local, stra-tegii unitare între entități publice, pri-vate și persoane fizice, în care dezvol-tarea satului a fost numitorul comun. Prin grupurile de acțiune locală s-a demonstrat că se pot face investiții multe cu fonduri puține.

Acest proces de renovare și dezvolta-re a satelor este departe de a se fi în-cheiat, dat fiind că prin PNDR 2014 - 2020, va fi continuată renovarea satu-lui românesc. Investițiile vor fi conti-nue, efortul financiar va fi considera-bil, iar autoritățile și comunitățile lo-cale trebuie să dea dovadă de seriozita-te. Beneficiarii unor astfel de realizări sunt atât producătorii agricoli mici sau mari, antreprenorii din sat, cât și locuitorii mediului rural românesc.

Conservarea și păstrarea tradițiilor populare specifice fiecărei regiuni a țării și promovarea atracțiilor turis-tice au făcut parte din proiectele de renovare a satelor.

Proiectele integrate, care au avut în vedere investițiile în utilități, dar și îmbunătățirea serviciilor de bază pen-tru economia și populația rurală și pu-nerea în valoare a moștenirii rurale au avut cel mai mare succes și impact asupra dezvoltării armonioase a satu-lui românesc.

Trebuie remarcate efor tur i le asociațiilor de dezvoltare interco-munitare care au reușit și implemen-tat cu succes măsuri menite să spo-rească gradul de încredere din partea comunităților locale în realizarea de proiecte cu utilitate comună.

Programul LEADER în România, AXA 4 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, a

Calitatea vieții la sate se măsoară nu numai în veniturile realizate de locui-tori, ci și în accesul acestora la condiții civilizate de trai. Infrastructura ru-rală a beneficiat, prin programele derulate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de miliarde de euro destinate renovării satelor românești. SAPARD—ul, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, primul implementat de România ca țară membră a Uniunii Europene și, acum, PNDR 2014 – 2020, aduc în prim planul urgențelor, elimina-rea discrepanțelor dintre mediul ur-ban și cel rural.

Renovarea satelor nu a însemnat doar realizarea infrastructurii de bază în sate și accesul la utilității de strictă necesitate (apă, canal, drumuri), ci și refacerea sau construirea de obiecti-ve cu utilitate socială, școli, grădinițe, after school-uri sau cămine pentru vârstnici.

Renovarea satelor

Editorial

Viviana Vasile, Team Leader al pro-iectului „Înființarea și Sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală

România Rurală – nr. 36

4 5

· exploatații agricole - submăsura 4.1,· exploatații pomicole - submăsura 4.1a,· procesarea/marketingul produse-

lor agricole - submăsura 4.2,· procesarea/marketingul produse-

lor pomicole - submăsura 4.2a,· dezvoltarea și modernizarea in-

frastructurii agricole și forestiere - submăsura 4.3.

Pr in intermediul măsur i i 6 „Dezvoltarea exploatațiilor și între-prinderilor”, se pot depune proiecte pentru:

· înființarea și dezvoltarea de activități non-agricole - submăsura 6.2 și submăsura 6.4,

· instalarea tinerilor fermieri - sub-măsura 6.1,

· dezvoltarea fermelor mici - submă-sura 6.3.

Infrastructura rurală și patrimoniul cultural pot fi dezvoltate prin interme-diul măsurii 7 „Servicii de bază și reîn-noirea satelor în zonele rurale”. Această măsură dispune de două componente în cadrul cărora toți potențialii benefi-ciari pot obține finanțare. Submăsura 7.2 permite investiții în crearea și mo-dernizarea infrastructurii de bază la

finanțare semnate pe durata progra-mării anterioare (2007-2013), atunci beneficiarii privați ai măsurilor 112 și 141 au fost majoritari, cu 12.880 de contracte de finanțare semnate pentru măsura 112 și 55.190 de contracte de finanțare pentru măsura 141.

Însă dacă ne referim la valoarea to-tală nerambursabilă a contractelor de finanțare, beneficiarii publici (co-munele), prin măsura 322, au primit finanțare în valoare totală de peste 1,7 miliarde de euro, fiind semnate 870 de contracte de finanțare.

Ce măsuri sunt prevăzute în PNDR 2014-2020, care acoperă aceleași necesități de dezvolta-re din precedenta perioadă de programare?

David Eugen Popescu: PNDR 2014-2020 a fost conceput astfel în-cât să acopere cât mai multe sectoare agricole și neagricole pentru dezvol-tarea rurală, dar și să asigure conti-nuitatea investițiilor din programarea anterioară. Astfel, în cadrul măsurii 4 „Investiții în active fizice”, vor pri-mi finanțare beneficiarii care doresc să dezvolte proiecte în:

din cadrul PNDR 2007 - 2013 a fost măsura 112 „Instalarea tinerilor fer-mieri”. Pentru a primi sprijin, au fost depuse 22.494 de cereri de finanțare conforme, în valoare totală nerambur-sabilă de 630.074.066 Euro. Precizăm că pentru măsura 112 au fost alocate 303.682.367 de milioane Euro, aceas-tă sumă fiind depășită de peste două ori. De asemenea, amintim și măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență”, pentru care au fost primite 88.846 de cereri de finanțare conforme, având o valoare totală ne-rambursabilă de 666.345.000 Euro și depășind cu mult valoarea alocată de 359.294.409 euro.

Puteți să detaliați valoarea tota-lă a investițiilor pe fiecare tip de amenajare? Câți bani s-au alocat pe infrastructură, dezvoltarea serviciilor sau pe punerea în va-loare a moștenirii rurale?

David Eugen Popescu: În cadrul PNDR 2007-2013, au primit finanțare europeană nerambursabilă mai mul-te domenii de investiție din mediul rural. Astfel, pentru înființarea, mo-dernizarea și dezvoltarea ferme-lor și exploatațiilor agricole, fermie-rii au avut la dispoziție măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”, măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor agri-cole” și măsura 141 „Sprijinirea fer-melor agricole de semi-subzistență”. Alocarea cumulată pentru cele trei măsuri, depășește 1,5 miliarde Euro.

Investițiile din domeniul non-agricol și din cel turistic, prin intermediul măsurii 312 „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi” și măsurii 313 „Încurajarea activităților turistice”, au avut alocare totală ne-rambursabilă de 736.104.298 Euro.

Beneficiarii publici au avut la dispoziție, în cadrul măsurii 322, o alocare de 1.601.260.586 de euro pen-tru renovarea și dezvoltarea satelor.

Care au fost beneficiarii majori-tari: cei privați sau cei publici?

David Eugen Popescu: Dacă ne referim la numărul contractelor de

Prin ce măsuri au fost sprijinite până acum satele, din punct de vedere edilitar și al serviciilor? Câți bani au fost alocați acestora și în ce grad de finalizare se află?

David Eugen Popescu: În PNDR 2007 - 2013 satele românești au fost sprijinite prin intermediul măsurii 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pen-tru economia și populația rurală și pu-nerea în valoare a moștenirii rurale”. Suma alocată a fost de 1.601.260.586 de euro. Valoarea totală a cererilor de finanțare depuse pentru această mă-sură a depășit de aproximativ patru ori alocarea inițială, ceea ce a dove-dit un interes masiv pentru dezvolta-rea satelor.

Serviciile din mediul rural au fost finanțate prin Măsura 312 „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de mi-cro-întreprinderi”. Valoarea tota-lă a contractelor finanțate în cadrul acestei măsuri este de 375.820.259 Euro. Plățile efectuate până la acest moment sunt de 273.662.190 Euro, așadar aproximativ 73% din valoarea contractată.

De asemenea, PNDR 2007-2013 a finanțat și serviciile turistice din mediul rural prin Măsura 313 „Încurajarea activităților turistice”. În acest sens, au fost semnate 1.535 de contracte de finanțare în valoare totală nerambursabilă de 216.219.110 Euro, din care s-au plătit 96.706.621 Euro, deci aproape jumătate din va-loarea contractată.

Ce fel de investiții predomină în alocarea fondurilor?

David Eugen Popescu: Una dintre cele mai accesate măsuri de investiție

David Eugen Popescu, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale: Renovarea satelor din România este importantă pentru păstrarea specificului local

Interviu

România Rurală – nr. 36

6 7

• Fondurile nerambursabile se acordă, în funcție de ti-pul investiției și beneficiar, în proporție de 40 – 100% din va-loarea proiectului. Diferența, unde este cazul, o suportă solici-tantul prin cofinanțarea privată;

• Fondurile sunt solicitate în baza unui proiect întocmit de bene-ficiar sau cu ajutorul unei firme specializate, în care se prezintă detaliat investiția;

• Solicitantul trebuie să semne-ze și să respecte Contractul de Finanțare;

• Respectarea contractului este obligatorie în perioada realiză-rii investiției, dar și cel puțin doi ani după finalizarea acesteia.

Ce obligații contractuale are de îndeplinit un beneficiar?

David Eugen Popescu: Să respecte prevederile contractului de finanțare, în perioada implementării proiectului de investiție, dar și în cea de monito-rizare ex-post, să respecte prevede-rile legale, naționale și comunitare, în vigoare.

Cum vedeți dezvoltarea și reno-varea satului românesc?

David Eugen Popescu: Din punct de vedere al investiților realizate prin intermediul măsurii 322 ,,Renovarea,

Toată documentația necesară este detaliată în Ghidul Solicitantului, la secțiunea ,,Documente necesare întoc-mirii cererii de finanțare”. Amintim, între aceste documente, actul de pro-prietate sau de folosință a proprietății, după caz, dovada cofinanțării (pentru submăsurile care necesită acest lu-cru), situații financiare (bilanț con-tabil) etc. Pentru beneficiarii publici sunt, de asemenea, necesare, pe lângă cele prezentate anterior, hotărâri ale consiliilor locale, în funcție de speci-ficul investiției.

Care sunt pașii de parcurs pen-tru accesare?

David Eugen Popescu: Pe lângă condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească, sfătuim potențialii be-neficiari să se informeze de pe pagini-le oficiale de internet ale AFIR (www.afir.info) și MADR (www.madr.ro).

Ne puteți menționa condițiile care trebuie îndeplinite în ve-derea accesării?

David Eugen Popescu: Pentru a beneficia de fondurile europene ne-rambursabile, solicitanții trebuie să respecte câteva condiții de bază:

• Să se încadreze în categoria de solicitant eligibil;

• Solicitantul să asigure cofinanțarea privată;

proiectului sunt eligibile pentru cea mai mare parte a submăsurilor de finanțare cuprinse în PNDR 2014-2020. Deoarece acestea sunt diferite de la o submăsură la alta, în funcție de specificul investiției, toate chel-tuielile eligibile sunt detaliate în Ghidul Solicitantului aferent fiecărei submăsuri.

Pentru ce nu se acordă finanțare?

David Eugen Popescu: Răspunsul la această întrebare se găsește tot în Ghidul Solicitantului specific fiecărei submăsuri, unde sunt prezentate pe larg, tipurile de cheltuieli neeligibile.

Care sunt documentele necesare beneficiarilor?

David Eugen Popescu: Începând cu această perioadă de programare, AFIR a simplificat procedurile prin care toți cei interesați pot accesa fonduri eu-ropene nerambursabile. Astfel, prin încheierea mai multor protocoale de colaborare cu alte instituții abilitate, Agenția verifică o serie de informații direct la aceste instituții, fără a mai fi nevoie de avize eliberate beneficiarilor.

Cu toate acestea, este nevoie de do-cumente care să ateste fezabilitatea proiectului de investiție. Precizăm că aceste documente nu sunt aceleași pentru toate submăsurile.

• 4.1a „Investiții în exploatațiile pomicole”

• 4.2 „Investiții pentru proce-sarea/marketingul produselor agricole”

• 4.2a „Investiții în procesarea/marketingul produselor din sec-torul pomicol”

• 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”

Cine poate accesa aceste noi măsuri?

David Eugen Popescu: Condițiile minime pentru cei interesați să de-pună o cerere de finanțare sunt: să fie persoană juridică română, să acționeze în nume propriu, să asigu-re surse financiare stabile și suficiente pe tot parcursul implementării pro-iectului (pentru proiectele care pre-supun cofinanțare), să aibă vârsta de cel puțin 18 ani împliniți la data de-punerii Cererii de Finanțare, sediul social și punctul/ punctele de lucru să fie situate în spațiul rural, iar activita-tea să fie desfășurată în spațiul rural.

Ce servicii sunt acoperite de aceste fonduri? Vor fi susținute și costurile legate de întocmi-rea proiectului, (cheltuielile cu arhitecți, ingineri, consultanță, studii de fezabilitate etc)?

David Eugen Popescu: Cheltuielile privind costurile generale ale

cofinanțare din partea beneficiarilor, se acordă pentru accesarea următoa-relor submăsuri:

• Submăsura 4.3 „Investiții pen-tru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”

• Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”

• Submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagri-cole în zone rurale”

• Submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”

• Submăsura 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infras-tructurii de bază la scară mică”

• Submăsura 7.6 „Investiții asoci-ate cu protejarea patrimoniului cultural”

Condițiile de accesare, precum și cate-goriile de beneficiari eligibili sunt pre-văzute în Ghidul Solicitantului pentru fiecare submăsură în parte.

Când se va putea aplica pentru aceste fonduri?

David Eugen Popescu: În acest mo-ment sunt deschise sesiuni de depune-re proiecte pe următoarele submăsuri:

• 4.1 „Investiții în exploatații agricole”

• 6.1 „Sprijin pentru instalarea ti-nerilor fermieri”

scară mica, iar submăsura 7.6 permite investiții asociate cu protejarea patri-moniului cultural.

Ce fonduri sunt prevăzute pentru aceste măsuri? Cum sunt acorda-te acestea?

David Eugen Popescu: Alocarea financiară totală pentru Măsura 4 „Investiții în active fizice” este de apro-ximativ 2,4 miliarde Euro, din care 85% contribuția FEADR și 15% de la bugetul de stat.

Pentru Măsura 6 „Dezvoltarea exploatațiilor și întreprinderilor”, a fost alocată suma de 1.105.669.343 Euro, procentul contribuției fiind același, 85% U.E. - 15% bugetul de stat.

Măsura 7 „Servicii de bază și reînno-irea satelor în zonele rurale ” dispune de fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat în valoare to-tală de aproximativ 1,3 miliarde Euro. Contribuția de la U.E. reprezintă 85% din valoarea totală.

Sunt prevăzute și fonduri pentru proiecte cu finanțare 100% ne-rambursabilă? Pentru ce fel de investiții și cine le poate accesa?

David Eugen Popescu: În PNDR 2014 - 2020, sprijinul public neram-bursabil 100%, fără să fie nevoie de

România Rurală – nr. 36

8 9

David Eugen Popescu: În primul rând, sfătuim pe toți cei interesați să depună un proiect de investiție, să fo-losească pentru a se informa surse ofi-ciale, să citească Ghidul Solicitantului pentru fiecare tip de investiție, să facă o evaluare realistă a resurse-lor deținute și să aleagă submăsura care servește cel mai bine tipului de investiție propus, astfel încât să dez-volte un proiect sustenabil și profitabil, în același timp. Totodată, le recoman-dăm să identifice sursa cofinanțării, acolo unde este cazul, aceasta fiind una dintre problemele întâmpinate în implementarea PNDR.

Având la bază experiența implemen-tării SAPARD și PNDR 2007-2013 și observațiile beneficiarilor celor două programe, AFIR și MADR au lucrat constant la simplificarea accesării fon-durilor europene acordate prin PNDR 2014-2020.

Astfel, recomandăm celor care doresc schimbarea în bine a mediului rural să nu ezite să depună proiecte pen-tru a primi finanțare nerambursabilă.

• investiții privind infrastructura de broadband în spațiul rural – 56 de proiecte.

Infrastructura fizică de bază finanțată prin cele 870 de proiecte contractate constă în:

• 3.862 km de drumuri comunale modernizați;

• 2.900 km de rețea de alimenta-re cu apă înființați/modernizați;

• 4.345 km rețea de canalizare înființați/modernizați;

• 723 km de drumuri comuna-le afectate de inundații în anul 2010 refăcuți/modernizați;

• 16.203 gospodării din 102 co-mune vor avea acces la internet.

Suplimentar, prin strategiile de dez-voltare locală implementate de cele 163 de grupuri de acțiune locală (GAL) s-au finanțat 2.294 de proiecte de in-frastructură, de renovare și dezvol-tare a satelor.

Ce le recomandați celor care vor să aplice și către ce fel de investiții ar fi bine să se îndrepte?

dezvoltarea satelor, îmbunătățirea ser-viciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoa-re a moștenirii rurale”, măsura care se adresa beneficiarilor publici ai PNDR 2007-2013, putem menționa o serie de indicatori de succes care vorbesc de la sine despre cum s-a dezvoltat spațiul rural. Urmarea directă a finalizării proiectelor finanțate prin măsura de renovare și dezvoltare a satelor este faptul că peste trei milioane de locu-itori din zona rurală vor beneficia de un trai mai bun.

Au fost contractate 870 de proiecte cu o valoare publică de peste 1,7 miliarde de euro, prin care s-au realizat:

• modernizarea de drumuri co-munale - 389 de proiecte;

• înființarea/extinderea/moder-nizarea rețelei de alimentare cu apă sau/și rețea de canalizare - 272 de proiecte;

• infrastructura culturală și soci-ală - 3 proiecte;

• refacerea și modernizarea de drumuri comunale afectate de inundații în anul 2010 - 158 de proiecte;

Cum a evoluat după revoluție mediul rural din punct de vede-re edilitar?

Emil Drăghici: Trebuie să recunoaștem că, în special în ultimii ani, avem o înviorare al investițiilor edilitare în mediul rural. Din păcate, foarte multe dintre aceste investiții nu sunt încadrate într-o coerență arhitec-turală și nici nu se pliază pe specificul tradițiilor rurale românești. Va trebui, în timp, o atenție sporită pentru ne-voile de la nivel local.

Satul românesc este în continuare pre-dominant sărac. Orice investiție este binevenită, dar este important și felul în care se cheltuiesc banii.

Ce influență au avut proiectele finanțate prin fonduri europene?

Emil Drăghici: A fost probabil cel mai bun lucru întâmplat, în ultima perioadă, în mediul rural. Din păcate,

deși sunt comune care au depus și im-plementat foarte multe proiecte, al-tele nu au nici măcar un singur pro-iect scris. Apariția acestei prăpăs-tii care tinde să se adâncească, în-tre cei care au creat echipe de scris și de pus în practică proiecte, pe de o parte, și cei care refuză să se implice, pe de altă parte, nu poate fi rezolva-tă decât de votanți. Alesul din frun-tea unei colectivități locale trebuie să conștientizeze șansa extraordinară pe care o are la dispoziție pentru a supli-menta bugetele insuficiente destinate investițiilor de care beneficiază la ora actuală comunele din România.

În același sens, trebuie să recunoaștem, totuși, lipsa personalului calificat, care să fie capabil să depună proiecte și să urmărească implementarea acestora.

Influența proiectelor cu finanțare europeană nu poate fi decât benefi-că, chiar și numai pentru că învățăm să lucrăm împreună, în cadrul unei echipe de proiect sau că trebuie să

administrăm un buget clar stabilit într-o perioadă strict definită.

Revenind la impactul proiectelor euro-pene, trebuie să fim realiști. Am pornit de la un nivel scăzut și nu se pot face minuni peste noapte. S-au făcut pași importanți, sute de comune benefici-ază acum de canalizări și apă curentă, trotuare, iluminat public, drumuri lo-cale asfaltate, utilaje cumpărate, sedii de cămine culturale și primării reno-vate și multe alte avantaje în cei șapte ani, din programarea 2007 - 2013 de care a beneficiat România. Probabil dacă am fi fost consultați mai des s-ar fi putut face mai multe lucruri. Nu mai aveam acum parcuri inutile și terenuri de sport în mlaștini.

Pe de altă parte, trebuie să fim de acord că s-au făcut pași importanți în relația cu autoritățile: Asociația Comunelor din România are reprezentanți în Comitetul de Monitorizare al PNDR, iar primarii A.Co.R. se implică în dez-voltarea GAL-urilor.

Emil Drăghici, președinte Asociația Comunelor din România (A.Co.R.): „Am văzut că satul românesc se poate schimba în bine.”

Dezvoltare rurală

România Rurală – nr. 36

10 11

Cum credeți că va evolua mediul rural, dacă se merge în continu-are pe același nivel de investiții?

Emil Drăghici: Investițiile sunt im-portante, dar poate mai important este cadrul legislativ. Din dorința de a face o activitate, oamenii au înființat societăți, după care, rând pe rând, s-a dovedit că de fapt activitatea din agricultură nu este profitabilă dacă nu este susținută prin măsuri ferme, prin subvenții la nivel național sau din alte resurse. Ar trebui să luăm exemplul altor state, unde diverse activități din agricultură sunt puter-nic subvenționate, pentru ca produsul respectiv sau activitatea respectivă să fie profitabilă pentru fermieri.

Să vă dau un exemplu de aplicare din partea noastră, a primarilor, a unei legi.

Știu că există puncte de vedere potri-vit cărora certificatele de producător agricol se dau și celor care nu ar fi pro-ducători, mascându-se astfel forme de comerț și, implicit, eliminându-se fis-calizarea. Noi ne-am implicat la nivel local, în sensul că oferim certificate doar acelora care sunt producători, fără ca aceștia să fie nevoiți să solici-te astfel de atestate de la instituțiile județene. Așadar, pot spune că aici am făcut un lucru bun.

pentru că au capacitatea de a face lu-cruri benefice pentru colectivitățile lor. Important e să fie lăsați. Ori toc-mai aici apar probleme și aici ne-am concentrat activitățile de lobby și pro-movare. Prin puterea pe care-o confe-ră numărul mare de membri, ACoR-ul a devenit o voce de luat în considera-re și am reușit să aducem modificări unor legi sau să impunem adoptarea unor acte legislative de care mediul rural românesc avea neapărată nevoie.

Cum vi se par noile măsuri pe care le vor putea accesa primă-riile în PNDR 2014-2020? Vor fi mai eficiente?

Emil Drăghici: Greu de spus în acest moment. Un lucru e însă clar: fără consultări periodice nu vom face mai mult și nici mai bine decât în pri-ma perioadă de programare.

Ce fel de lucrări au predominat în investițiile făcute cu fonduri europene?

Emil Drăghici: De obicei, a depins de decidenții locali, primar și consiliul local ce fel de proiecte au vrut să acce-seze. Acolo unde au existat investiții din fonduri europene, satul româ-nesc s-a schimbat în bine. În gene-ral, au fost făcute investiții legate de aducțiuni cu apă curentă, canalizare, amenajare de trotuare și asfaltare de drumuri locale, iluminat public, reno-varea unor sedii de cămine culturale și primării, achiziționarea de utilaje.

Cum i-a ajutat A.Co.R. pe mem-brii săi?

Emil Drăghici: Considerăm că într-un mediu legislativ coerent și aplicat nevoilor reale din mediul rural, mem-brii A.Co.R. nu au nevoie de ajutor,

De ce sume au beneficiat comu-nele în perioada aplicării PNDR 2007 - 2013?

Emil Drăghici: Pentru dezvoltarea mediului rural am avut la dispoziție între 2007 și 2013 aproximativ nouă miliarde Euro. Mediul rural nu se refe-ră doar la comune și primarii acestora. Avem oameni care lucrează profesio-nist în agricultură, dar avem și cea mai mare parte a populației implicată în agricultura de subzistență. Fondurile destinate mediului rural au fost chel-tuite aproape în totalitate. Este greu de apreciat cât anume vor reprezenta corecțiile financiare pentru anumite proiecte, astfel încât nu putem da o cifră exactă a sumelor de care am be-neficiat cu adevărat. Se va trage linie abia în momentul în care proiectele puse în practică vor dovedi că au chel-tuit corect fondurile nerambursabile.

România Rurală – nr. 36

12 13

fiind amplasate la parter. Curtea și împrejurimile au fost amenajate ast-fel încât să fie un spațiu de recreere atât pentru rezidenți, cât și pentru vizitatori.

Cele 28 de camere au cu precădere două paturi și sunt spațioase și lumi-noase. Sunt dotate cu mobilier nou, adecvat și au sistem centralizat de în-călzire, baie proprie, televizor, cablu tv, telefon, frigider.

Pentru a fi cât mai funcțional, imobi-lul are uși batante, în două canaturi, fără praguri și denivelări, asigurân-du-se astfel o circulație ușoară chiar și pentru persoanele cu handicap lo-comotor. Mai mult, ușile camerelor, dar și ale grupurilor sanitare sunt di-mensionate ținând cont de toate aces-te aspecte.

Toți cei care vin aici vor lua masa în sala special amenajată, doar cei

Centru de bătrâni, la standarde europene

Proiectul a avut ca obiectiv și ridica-rea, în perioada 2010-2013, a unui cămin pentru persoanele în vârstă, în localitatea Santăul Mare. Inaugurarea a avut loc în luna decembrie a anu-lui 2013. Cu o suprafață utilă de 2180 m2, căminul „Silver” are 54 de locuri, camere spațioase (de 26 m2,) grupuri sanitare (6 m2), cabinet medical, sis-tem de tip interfon pentru chemarea infirmierelor, detectoare de fum, băi speciale dotate cu căzi pentru persoa-ne dependente, club, bibliotecă, sală de gimnastică și masaj, cabinet psiho-logic, capelă, bucătărie, sală de mese, spălătorie industrială, un lift special pentru transportarea persoanelor cu dizabilități (de 1000 kilograme, cu ca-bină de 1,100 x 2,100 cm), birou ad-ministrativ. Clădirea căminului are două niveluri și mansardă, camerele pentru persoanele cu nevoi speciale

Prin proiect au fost vizate îmbună-tățirea sistemului de alimentare cu apă, canalizarea menajeră, moderni-zarea și reabilitarea străzilor în locali-tatea Sântion, construirea unui centru de bătrâni și modernizarea Casei de Cultură în localitatea Santăul Mare.

„Acest proiect este cea mai importan-tă investiție în comuna Borș, ca va-loare și ca volum de lucru, realizată vreodată aici, care va asigura locui-torilor comunei condiții europene în ceea ce privește infrastructura socio-economică”, ne-a declarat Batori Geza, primarul comunei Borș, sintetizând opinia întregii echipe.

Derulat pe măsură 322 - „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea ser-viciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoa-re a moștenirii rurale”, a PNDR 2007-2013, proiectul a avut o valoare totală de 3.871.924 Euro, din care valoarea finanțării nerambursabile a fost de 2.499.703 Euro.

Prezentare comuna Borș

Proiect cu 2.499.703 de euro finanțare nerambursabilă

Comuna Borș a devenit de ceva vre-me un exemplu de „așa da!”. Motivul, deși pare simplu, are legătură cu mun-ca susținută de mai bine de șase ani, atât cât a durat implementarea pro-iectului integrat „Îmbunătățirea sis-temului de alimentare cu apă în loca-litatea Sântion”, „Canalizare menajeră în localitatea Sântion”, „Modernizarea și reabilitarea străzilor în localitatea Sântion”, „Construire centru de bă-trâni în localitatea Santăul Mare”, „Modernizare Casă de Cultură în lo-calitatea Santăul Mare”. Întregul pro-ces a fost un succes de pe urma căruia întreaga comunitate are de câștigat.

Proiectul a fost depus la data de 18.12.2008 de către Primăria Borș și a avut ca manager de proiect pe Lucaci Sandor, ca expert tehnic pe Lile Georgeta, iar pe postul de contabil-șef pe Balla Piroska. A fost contractat șase luni mai târziu, pe 18.06.2009, și a fost finalizat anul trecut, la data de 26 martie.

Investiții din fonduri europene pentru o comună modernă

Comuna Borș a implementat un proiect integrat pentru îmbună-tățirea sistemului de alimentare cu apă, modernizarea mai mul-tor străzi din localitate și a Casei de Cultură Santăul Mare, dar și pentru construirea unui centru pentru persoanele vârstnice. Investiția totală a fost de 3.871.924 Euro, iar beneficiari sunt toți cei 3.946 de locuitori ai comunei.

Poziția geografică: Situată în nord-vestul județului Bihor, la 12 kilome-tri de Oradea (face parte din zona metropolitană a acestui oraș), în Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest.

Componența: Este formată din 4 sate: Borș (reședință), Sântion, Santăul Mic și Santăul Mare.

Atestări documentare: În secolul al XII-lea pe teritoriul actual al comu-nei exista, conform unor documen-te, un trib numit Borș. O altă atesta-re este din secolul al XIV-lea, comu-na apărând ca domeniu bisericesc al episcopului Oradiei. În timpul dominației otomane este distrusă în

totalitate, însă se dezvoltă pe la mij-locul secolului al XVI-lea, dar și spre sfârșitul secolului al XVIII-lea și înce-putul secolului al XIX-lea.

Populația: 3.946 de locuitori (recensă-mântul din 2011)

Suprafața: 43,41 km² (81% terenuri agricole).

Resurse: Comuna are ape geotermale, iar din terasele Crișului Repede poate fi extras nisipul și pietrișul.

Atracții turistice: situl arheologic „Movila Mănăstirii”, din satul Sântion, monument istoric ce datează din peri-oada secolelor al IX-lea – al XII-lea.

Tămășeu

Biharia

Sântandrei

Ungaria

Girișu de Criș

Oradea

România Rurală – nr. 36

14 15

Modernizare în valoare de 2.499.999 Euro

Proiectul derulat în comuna Ivești a fost depus pe 30 iulie 2009 și a avut o valoare de 10.609.498 lei (2.499.999 euro), cu finanțare europeană de 100%.

Contractul a fost semnat pe data de 17 iunie 2010, finalizarea investițiilor având loc la data de 17 martie 2013. Reprezentantul legal al acestui pro-iect a fost Nistor Dumitrache, prima-rul comunei Ivești.

Realizat în proporție de 100%, pro-iectul a avut ca principal obiec-tiv modernizarea, concretizată prin îmbunătățirea infrastructurii fizice de bază în spațiul rural, protejarea și promovarea patrimoniului cultural de interes local și material, îmbunătățirea accesului la serviciile publice de bază pentru populația rurală.

Din punct de vedere economic și so-cial a însemnat crearea a nouă locuri de muncă, acordarea de asistență co-piilor după programul școlar, acces la servicii culturale superioare, confort sporit în ceea ce privește circulația pe cele 9,984 km de drumuri sătești mo-dernizate și o mai bună capacitate de intervenție în caz de urgență prin utili-zarea buldoexcavatorului achiziționat în cadrul proiectului.

Comuna Ivești are o suprafață totală de 3453,82 de hectare, din care 215,74 în intravilan. Conform recensămân-tului efectuat în 2011, populația co-munei Ivești nu se ridică la mai mult de 2.409 locuitori, în scădere față de recensământul realizat în 2002, când erau 2.874 de locuitori. Cei mai mulți dintre cei care trăiesc aici se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor.

În 2009, a fost demarat un proiect prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, măsura 322 - „Renovarea, dezvoltarea satelor,

nedeplasabili fiind serviți în camere sau la pat. Mai mult, au la dispozi-ție și o bucătărie modernă cu aparate electronice și electrocasnice moderne, dar și personal specializat. Mesele se servesc de trei ori pe zi, mâncarea fi-ind asigurată din fondurile primăriei.

Cei care vor veni aici vor putea petrece timpul liber într-un mod cât mai plă-cut, în clubul special amenajat, unde se va afla și biblioteca. Mai mult, vor beneficia și de un sistem de televiziu-ne prin cablu. În incinta centrului se află și o capelă de rugăciune.

Se poate trăi la țară ca la oraș

Un alt obiectiv al proiectului imple-mentat în comuna Borș a fost îmbu-nătățirea sistemului de alimentare cu apă în localitatea Sântion. Scopul a fost extinderea rețelei de apă la un nou cartier de locuințe, dar și tratarea apei prin clorinare și folosirea unui sistem de sterilizare cu lumină ultravioletă.

Tot prin acest proiect s-au realizat și modernizarea și reabilitarea străzilor în localitatea Sântion, dar și a casei de cultură din localitatea Santăul Mare.

Obiectivul principal al lucrărilor din Sântion l-a reprezentat reabilitarea și modernizarea drumului de acces la zona industrială, dar și spre noul cartier de locuințe, ce a fost construit prin acordarea de teren, prin concesi-une, tinerilor localnici.

Lucrările la casa de cultură din Santăul Mare au constat în reabili-tarea și modernizarea vechii clădiri, pentru a asigura locuitorilor un spațiu destinat relaxării. Aici se vor reali-za diferite spectacole, festivități, jo-curi interactive și de socializare, eve-nimente culturale etc. Mai mult, va fi spațiul ideal pentru organizarea de evenimente personalizate, așa cum sunt petrecerile de majorat, de botez sau de nuntă.

îmbunătățirea serviciilor de bază pen-tru economia și populația rurală și pu-nerea în valoare a moștenirii rurale”. Prin acest proiect au fost modernizate străzile din comună și căminul cultu-ral „Georgeta Ioan”, a fost construit un centru de asistență pentru copii după programul școlar, au fost achiziționate costume populare și instrumente mu-zicale în vederea promovării ansam-blului folcloric „Rapsozii Iveștilor”, dar și utilaje și echipamente pentru deszăpezire, întreținerea drumurilor și amenajarea spațiilor verzi.

Ivești este o localitate tipic ro-mânească, aflată la doar 69 de kilometri de orașul Vaslui, as-cunsă între dealurile blânde ale Moldovei. Modernizarea acestei localități s-a realizat recent printr-un proiect de-rulat prin PNDR 2007 - 2013, pe măsura 322. Drumurile sătești modernizate, refa-cerea căminului cultural și construirea unui centru de asistență pentru copii după programul școlar sunt doar câteva dintre obiectivele realizate.

Ivești, o localitate modernizată cu fonduri UE

România Rurală – nr. 36

16 17

Centru de asistență pentru copii după programul școlar

Și pentru că investiția în viitorul co-piilor e cea mai sigură, la Ivești a fost realizat un Centru de asistență pentru copii după programul școlar. Clădirea este formată din parter plus etaj și are săli de grupă, cabinet medical, cance-larie și cabinet psihologic. În total, la parter sunt 91,9 m2, iar la etaj 70,1 m2.

Din punct de vedere tehnic, clădirea are structura de rezistență din cărămidă, întărită cu stâlpi și centuri din beton armat. Pereții interiori și exteriori au 25 de centimetri grosime, fiind izolați la exterior cu plăci de zece centimetri grosime. Acoperișul este din țiglă și are șarpantă din lemn, iar finisajele inte-rioare și exterioare sunt din tencuială decorativă lavabilă. Treptele de acces sunt placate cu gresie antiderapantă și balustradele sunt metalice. S-a inves-tit și în mobilarea sălilor și s-au cum-părat în vederea desfășurării propice a activităților șase calculatoare, două retroproiectoare, două telefoane/fax și patru imprimante multifuncționale. Datorită acestui centru, copiii se bucu-ră de un real suport în ceea ce privește educația și formarea lor. De altfel, toate investițiile realizate la nivelul întregii comune vin să aducă un plus de valoa-rea și să ofere condiții de trai mai bune.

patru rampe de acces. Suprafața tota-lă recondiționată a fost de 257,8 m2.

Localitatea vasluiană se mândrește cu ansamblul folcloric „Rapsozii Iveștilor”, care are în componență copii pasionați de instrumentele muzicale, interpretare și tot ceea ce ține de muzica populară. Și pentru că tradițiile au nevoie de continuita-te prin noua generație, proiectul de-rulat în această comună a prevăzut și investiții în acest sens. Astfel, s-au achiziționat 30 de costume populare, un reportofon, un aparat foto profe-sional, o cameră video, zece micro-foane fără fir, cinci microfoane cu fir, zece stative pentru microfon, un am-plificator, un sistem de sunet, dar și instrumente muzicale - șapte viori, un contrabas, șase fluiere, trei na-iuri, patru acordeoane, patru trom-pete, două saxofoane, un țambal și o orgă electronică.

Modernizarea celor aproape zece kilo-metri de drumuri sătești a însemnat, din punct de vedere tehnic, o platfor-mă de drum de șapte metri, parte ca-rosabilă de 5,5 m, acostamente 2X0,75 m, rigole de beton și podețe dalate din beton armat.

Buldoexcavatorul este dotat cu mo-tor Turbo Diesel de 97 CP, fiind ca-pabil să acorde servicii de deszăpe-zire, întreținerea drumurilor și a spațiilor verzi.

Cămin cultural modern și investiții în portul popular

Lucrările de modernizare a căminului cultural „Georgeta Ioan” au însemnat recompartimentarea spațiului, schim-barea tâmplăriei și a acoperișului și de-molarea spațiilor anexe. S-au realizat

reabilitare drum comunal DC 12 în-tre comunele Siculeni și Ciceu; re-abilitare drum comunal DC 7 și DC 111, în comuna Mihăileni; constru-ire grădiniță în comuna Mihăileni; înființarea complexului de infor-mare și promovare a patrimoniului cultural și natural, comuna Ciceu, satul Ciaracio pentru Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bogat”, cu fonduri din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Proiectul a fost aprobat șase luni mai târziu, valoarea totală, care a repre-zentat și finanțarea nerambursabilă, fiind de 5.999.700 de euro.

În aprilie 2012, proiectul desfășurat pe măsura 322 – „Renovarea și Dezvoltarea Satelor” a fost finalizat, urmând ca până la 18 iunie 2014 să

din regiune în traiul lor de zi cu zi, ca să nu fie nevoiți să părăsească meleagurile natale”, afirmă Szentes Csaba, primarul din Seculeni, fostul președinte al asociației.

Finanțare europeană de aproape 6.000.000 de euro

Primul scop al asociației a fost deru-larea de proiecte la nivel micro-regio-nal, cum ar fi realizarea și gestionarea serviciilor de apă potabilă și canaliza-re, dar și a altor investiții publice de interes zonal.

Astfel, în 18 decembrie 2008, ADI Bogát a depus proiectul „Realizarea sistemului de apă potabilă și apă uzată în comunele Racu și Siculeni;

ADI Bogát a fost înființată în 2008 de către primarii a patru comune din județul Harghita și anume: Siculeni, Ciceu, Racu, Mihăileni. De altfel, asociația este condusă chiar de către primarii comunelor asociate, Szentes Csaba, primarul comunei Seculeni, Császár Attila, primarul comunei Racu, Balló Jószef primarul comunei Ciceu, Kósa Péter, primarul comunei Mihăileni, dar și de consilierul local din Mihăileni, Fodor Zoltán. Echipa pentru derularea proiectelor a fost for-mată din Szentes Antal, manager de proiecte și Szabo Katalin, jurist.

Denumirea asociației a fost inspirată de Dealul Bogát, pe care se află Capela Sfinților Filip și Iacob, protectorii zo-nei. „Aceasta a fost sursa de inspirație pentru denumirea asociației Bogát. Scopul acesteia este să ajute oamenii

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bogát (ADI Bogát) reunește patru comu-ne ai căror lideri au înțeles că doar împreună sunt cu ade-vărat puternici. Împreună au derulat proiecte cu 100% finanțare europeană, în va-loare de 5.999.700 de euro prin intermediul cărora s-a îmbunătățit nivelul de trai al locuitorilor.

O asociație intercomunitară a derulat un proiect de aproape 6.000.000 de euro

România Rurală – nr. 36

18 19

complex de informare și promovare a patrimoniului cultural și natural. Prin investițiile derulate, vechea clădire a căminului cultural din Ciaracio, care nu mai era folosită de multă vreme, a devenit un centru modern, unde se lu-crează deja la confecționarea de por-turi populare.

Asocierea care dă roade

Cele patru comune ne-au demonstrat că asocierea pentru a accesa fonduri europene este un model de urmat. Astfel de proiecte ne arată cum se poate îmbunătăți viața mai multor comunități și că munca susținută dă roade de fiecare dată. Asta nu înseam-nă că nu există provocări, dar impor-tantă este găsirea soluțiilor. „Sarcina cea mai grea a fost poate coordonarea echipei, a activitații celor patru pri-mării, astfel încât să putem finaliza fiecare fază a proiectului la terme-nul indicat în aplicație. Astăzi putem afirma deja că, la examenul privind colaborarea, cele patru comunitați au luat nota maximă”, ne-a declarat Szentes Antal, managerul de proiecte.

Acum, toată lumea trebuie să priveas-că toate acele investiții realizate în ca-drul acestui proiect ca pe un bun pro-priu, să se bucure de ele, dar și să aibă grijă de ele.

Şosea în loc de uliță, grădiniță modernă și complex de informare

Tot în cadrul proiectului derulat de ADI Bogát au fost reabilitate drumu-rile comunale, importante pentru cir-culația din zonă. Până în 2008, dru-mul comunal DC 12 între comunele Siculeni și Ciceu și drumurile DC 7 și DC 111 în comuna Mihăileni, care lea-gă satele îndepărtate de centrul comu-nei, erau niște ulițe care se înfundau de fiecare dată când ploua. În prezent, locuitorii acestor sate beneficiază de 9,068 kilometri de șosea din beton asfaltic care le oferă posibilitatea de-plasării în condiții mai mult decât de-cente. „De la înființare, am făcut pri-mii pași în vederea atingerii scopului propus. Am construit rețeaua de apă-canalizare, am reînnoit străzi și dru-muri importante pentru regiune, am construit o grădiniță modernă pentru copiii noștri și am înființat un impor-tant centru cultural. Știm că încă nu sunt rezolvate toate problemele regi-unii, dar am pornit pe drumul cel bun și aceste demersuri trebuie continua-te”, e de părere Szentes Csaba.

Pe lângă aceste acțiuni, proiectul a prevăzut și construirea unei grădinițe cu program prelungit în comuna Mihăileni, care este acum cea mai modernă din regiune.

Ultimul, dar nu cel din urmă aspect al proiectului, a fost realizarea în sa-tul Ciaracio, din comuna Ciceu, a unui

intre în faza de monitorizare. „La baza succesului nostru se află fap-tul că ne-am dat seama că împreu-nă putem dezvolta mult mai eficient comunitățile noastre. Sub semnul acestei colaborari ne-am desfășurat activitatea de dezvoltare în ultimii ani, aceasta putând fi considerată un model nu numai în regiunea Bogát, dar și la nivel județean sau la nive-lul întregii regiuni”, este de părere Császár Attila, președintele asociației și primarul comunei Racu.

Investiții pentru condiții de trai mai bune

Din fondurile aplicate, în Siculeni a fost realizată rețeaua de apă-canali-zare și construită stația de epurare care deservește comunele Siculeni și Racu. Mai mult, și în comuna Racu a fost realizată rețeaua de apă-canali-zare. Sursa de apă folosită este lacul de acumulare Frumoasa, iar rețeaua de apă realizată are 39,55 km lungi-me. Conductele utilizate între sursă și consumatori sunt confecționate, con-form proiectului, din polietilenă de înaltă tensiune.

Pentru rețeaua de canalizare menaje-ră, de 33,06 km, s-au folosit materiale fiabile și rezistente, conductele fiind din policlorură de vinil, respectiv din polietilenă de înaltă densitate.

În stația de epurare realizată intră apele uzate provenite din gospodării și activitățile din zonă.

Comunicare - Educare – Cultură – Antreprenoriat în mediul rural

Acest trio este o combinație care nu garantează succesul, dar cu siguranță elimină eșecul și dezamăgirile inacțiunii.

Comunicarea reprezintă o componen-tă indispensabilă vieții, pentru că oa-menii, natura, tot ceea ce este viu co-munică permanent. Sensurile atribu-ite comunicării umane sunt nenumă-rate, dintre acestea, esențiale și pen-tru antreprenorul din mediul rural românesc, detașându-se următoarele:

• Antreprenorul transmite un me-saj pragmatic;

• Antreprenorul comunică și me-sajul influențează;

• Antreprenorul oferă informații, schimburi sociale de abordări.

• Antreprenorul aparține unei comunități care îl respectă și că-reia i se dedică cu respect.

„Înainte de a-i influența pe alții, trebuie să fii sigur că vrei și crezi” W. Churchill

Influențarea altora este o trăsătură co-mună liderilor. Cei care influențează au succes, indiferent de domeniu. Antreprenorul din satul românesc comunică pragmatic și influențează dacă:

• este autentic;• crede în ceea ce face;• alege oportunitatea;• își recunoaște slăbiciunile;• identifică problemele antrepre-

noriatului rural și le rezolvă;• nu se îngrijorează că ar putea

să-i supere pe alții.

Antreprenorul din satul românesc tre-buie să capteaze atenția semenilor,să

În acest articol, mi-am propus să evidențiez rolul și importanța an-treprenoriatului rural. Ipoteza de bază este aceea că antreprenorii sunt persoane dornice de afirmare și ambițioase. Unele persoane pot avea sau dobândi abilități antreprenoria-le, manifestând chiar înclinație spre risc. Studiul antreprenoriatului ru-ral este important și pentru că feno-menul în sine este greu observabil în mediul economic românesc, mo-tiv pentru care este esențială dise-minarea informațiilor relevante că-tre potențialii antreprenori din sate-le noastre. Centrarea cercetării asu-pra educației antreprenoriale are o relevanță semnificativă și pentru ac-cesarea programelor europene și rea-lizarea de consiliere adecvată, stimu-larea inițiativei și a inovației în satul românesc.

Antreprenoriatul reprezintă un proces inovativ care necesită implicarea unor persoane cu o viziune orientată spre calitate, responsabilitate individuală, sistem realist de recompense, alianțe cu un mediu dificil. Antreprenoriatul este procesul care pregătește continuu indivizii pentru o societate din ce în ce mai incertă și complexă, care poa-te progresa doar cu persoane educate, curioase, îndrăznețe și profesioniste. Ca domeniu de studiu, antreprenori-atul este relativ recent în România, dar foarte important pentru dezvolta-rea societății, motiv pentru care cer-cetările din domeniu sunt imperios necesare, contribuind la dezvoltarea abilităților antreprenoriale, în special ale tinerilor. Antreprenoriatul necesi-tă cunoștințe, flexibilitate și cultură, toate acestea în contextul realităților secolului în care trăim.

Antreprenor și antreprenoriat în satul românesc

România Rurală – nr. 36

20 21

Antreprenorul din satul românesc

Este persoana care inițiază și deru-lează o afacere, asumându-și riscuri-le asociate inovării, în schimbul unor satisfacții personale și beneficii colec-tive. În primul rând, antreprenorul este persoana care inițiază și deru-lează o activitate economică în mediul rural. El este un inițiator în domeniul său de activitate. În al doilea rând, an-treprenorul își asumă riscurile deri-vate din acțiunea sa. Aceste riscuri pot fi financiare, psihice sau sociale. Printre cele mai importante riscuri și dezavantaje ale implicării în afaceri, se numără incertitudinea venitului, posibilitatea pierderii întregului ca-pital investit, responsabilitatea totală față de ceilalți, riscul de carieră, frus-trare în caz de eșec, program de lucru foarte încărcat, deteriorarea relațiilor familiale, pierderea sănătății, abate-rea de la etică.

În al treilea rând, antreprenorul este un inovator. El utilizează mereu resur-sele existente pentru a obține produ-se noi. În unele situații, el este chiar inventator.

În al patrulea rând, antreprenorul va avea satisfacții prin munca sa. Acestea pot fi de ordin material, psi-hologic, moral sau social. Cele mai importante satisfacții constau în

deosebit de importante sunt valori-le indivizilor și timpul alocat scopu-lui propus. Fiecare posibil antrepre-nor este influențat de mediul în care s-a format, iar comportamentul său este rezultatul educației, credințelor, prejudecăților, stereotipiilor care și-au pus amprenta asupra lui. Cultura antreprenorială apare ca un mix care îi condiționează comportamentul cu privire la ceea ce este bine sau rău, adevărat sau fals, adecvat sau im-propriu, permis sau neacceptat etc. Comportamentul antreprenorului este influențat de cultura națională, de mo-delele transmise ca fiind acceptabile în mediile românești. O cultură an-treprenorială dezvoltată de indivizi educați face ca în comunitate să exis-te consens cu privire la principiile și valorile comune, evitând birocrația și politizarea excesivă. Oamenii ce com-pun o astfel de cultură înțeleg și ac-ceptă regulile echidistante și nu au nevoie de indicații, presiuni, sancțiuni sau recompense pentru ca lucrurile să meargă bine. Schimbările cultu-rale trebuie să apară de la antrepre-nor și să se extindă spre ceilalți cu care interacționează, la toate nivelu-rile pentru că este esențial ca toți să înțeleagă și să respecte normele, va-lorile, principiile, standardele com-portamentale și atitudinale. Cultura antreprenorială poate redefini reali-tatea satului. Este metafora puterii, a imaginii și a sensului devenirii nea-mului românesc.

fie un exemplu de urmat, să își păs-treaze reputația, să fie curios, non-conformist; el face ca oamenii să îl caute pentru că demonstrează și este credibil, responsabil, serios.

Educația antreprenorială conduce la formarea culturii necesare asu-mării riscului și demarării propriei afaceri de către locuitorii satelor. Ea sancționează mecanismul greoi de acordare de credite, încordarea fis-cală, birocrația excesivă, schimbările legislative de la o lună la alta. Dorința de independență și de a deține contro-lul, creativitatea, înclinația spre asu-marea riscurilor, nevoia de realiza-re sunt trăsături care au o influență deosebită în crearea unei noi afaceri în satul românesc. Studiile privind competențele antreprenorului au de-monstrat că este mai semnificativă pregătirea individului decât trăsătu-rile sale înnăscute. Elementul esențial pentru crearea unei noi afaceri este strategia. Educația face ca antrepreno-rul rural să transforme ideea în opor-tunitate și oportunitatea în creație.

Cultura antreprenorială

Cultura antreprenorului din satul ro-mânesc este dată de componente co-mune grupului căruia îi aparține: lim-baj, tradiții, ritualuri; norme de grup; principii și valori; șabloane de gân-dire etc. Dincolo de stratul exterior,

antreprenorul nu trebuie să se teamă de un eventual eșec, pen-tru că este conștient de succesul sau greutățile afacerii.

• Antreprenorii au dorința puternică de a-și atin-ge scopurile. Această nevoie de împlinire îi determină pe antreprenori să-și stabileas-că obiective înalte, dar realiste. Pentru a avea succes, un antre-prenor trebuie să fie conștient atât de propriile forțe și slăbiciuni, cât și de cele ale par-tenerilor. Acest lucru îi permite antreprenorului să ia decizii im-portante, bazate pe cunoașterea propriilor limite, fără a irosi ast-fel timp și bani pe probleme care sunt fie prea ușor, fie imposibil de rezolvat, în funcție de individ și de context.

Antreprenorii din mediul rural româ-nesc sunt agenții schimbării satului. Ei sunt atenți, carismatici, curioși și serioși. Cu încredere în forțele pro-prii, cu sprijin de la actorii implicați în schimbarea pozitivă a satului ro-mânesc, antreprenorii rurali repre-zintă o adevărată forță pentru că au competențe solide: ambiție, dăruire și, nu în ultimul rând, modestie.

lui are nevoie de ei. Dintre toate calitățile de lider, cea mai im-portantă pentru un antreprenor este abilitatea de a preda și de a învăța în același timp.

• Sesizarea oportunităților este o altă caracteristică a antreprenorilor. Sesizarea oportunității nu este eredi-tară, dar poate fi dobândită. Antreprenorul poate repera aceste oportunități atunci când deține cunoștințe aprofunda-te despre piața rurală căreia i se adresează.

• Lumea antreprenorului se schimbă continuu, caracteri-zându-se printr-un înalt nivel de risc, ambiguitate și incer-titudine. Pentru a fi un bun antreprenor, individul trebuie să-și asume riscul și să accep-te incertitudinea. Antreprenorii sunt dispuși să-și asume diverse riscuri, dar mai întâi de toate vor lua în calcul toate posibilitățile, pentru a diminua probabilitatea apariției unui eventual eșec. Un antreprenor de succes trebuie să posede abilitatea de a rezol-va problemele prin găsirea celor mai potrivite soluții.

• Antreprenorul rural es-te un individ creativ și inovator, care gândește și acționează rapid. Pentru a-și putea exprima aceste abilități,

controlul propriului destin, atinge-rea potențialului maxim, posibilita-tea unui câștig nelimitat, siguranța muncii, angajarea membrilor familiei, folosirea capitalului acumulat, apli-carea cunoștințelor și deprinderilor proprii, ieșirea din rutină, prilejul de a contribui la binele societății, putere și influență.

Un bun antreprenor trebuie să-și dez-volte un set de abilități pentru a reuși, pentru el și pentru comunitate. Aceste abilități pe care le vom regăsi la an-treprenorul din satul românesc sunt:

• Angajamentul și hotărâ-rea sunt caracteristici, care conduc un individ către scopul său. Fără aceste abilități, un in-divid nu se poate aventura în necunoscut. Un antreprenor trebuie să fie dispus să facă im-portante sacrificii de timp și bani, pentru a ridica o afacere. Atunci când întâlnește un ob-stacol, antreprenorul trebuie să dea dovadă de hotărâre și auto-disciplină, pentru a nu se lăsa descurajat de aparențe, ci dim-potrivă să depășească problema prin perseverență. Pentru a reuși acest lucru, antreprenorul trebuie să-și cunoască propriile forțe și slăbiciuni. Fără angaja-ment și hotărâre, un individ nu va reuși să facă față presiuni-lor pe care le generează crearea unei afaceri prospere în mediul rural românesc.

• Este foarte important pentru un antreprenor să fie un bun li-der, mai ales în cazul celui care conduce o echipă. Având în ve-dere că scopul unui antreprenor lider este ca echipa să realizeze ceea ce și-a propus, el ar trebui să dispună de abilitatea necesară pentru a-i motiva pe ceilalți. Un bun antreprenor știe că acești oameni, atrași de perspectiva veniturilor sigure, nu vor reuși pe cont propriu, și de aceea este necesară o echipă bună, condu-să de un lider pe măsură. Prin împărțirea responsabilităților și a veniturilor câștigate, cu cei ca-re au contribuit la obținerea lor, antreprenorul își motivează co-legii, și le arată că și el la rândul

Dr Radu ANTOHE, antreprenor, expert în dezvoltare rurală și analist în politici agricole

România Rurală – nr. 36

22 23

Sămânță tratată termic, fără chimicale

Soiurile de roșii sunt din Olanda, Israel, Spania, Italia, Bulgaria, dar și de la stațiunile de la Bacău, Vidra, Buzău. Acum are în jur de 48 de soiuri și hibrizi în experiment. De la Buzău are 11 sortimente de hibrizi și soiuri de roșii: „Cele care sunt gustoase nu dau producții așa mari. Am câteva sorti-mente și de Inima Boului, dar am și soiuri păstrate din bătrâni, cum este Aurora. Am păstrat sămânța de 40, 50 de ani fără boli, nu prin tratare chimică, ci prin tratare termică. Se ține sămânța la o anumită tempera-tură în apă fierbinte, jumătate de oră. După aceea se scoate, se trece în apă rece și se eliberează de toate bacteri-ile și toate bolile”, ne-a explicat Vasile Mătrășoaie.

și hibrizi de legume și am putea spune că face chiar cercetare. Anul acesta a pus roșii pe două loturi, cel mai mic fi-ind demonstrativ, ca să analizeze care evoluează mai bine și care au gust mai bun. Dar nu doar roșiile fac obiectul cercetărilor sale. „Colaborez foarte bine cu domnul Costel Vânătoru de la Buzău, șeful laboratorului de cerceta-re, unul dintre cei mai buni legumicul-tori. Doamna director Elena Trotuș de la Stațiunea de la Bacău mi-a dat un soi de varză la care a lucrat opt ani. Mi-a dat să fac lot demonstrativ și o aștept cu mare drag să vină la toam-nă, când este aproape gata varza cu foaie subțire, cu miez galben, cea mai cerută de gospodine pentru sarmale”, ne-a explicat legumicultorul sucevean care are propriul soi de varză, cu foaie subțire, făcut chiar de el însuși și pe care îl păstrează de la un an la altul.

De profesie mecanic auto, Vasile Mătrășoaie a lucrat la fosta între-prindere de reparații auto Suceava, iar după serviciu se apleca cu drag asu-pra legumelor. Ducea chiar colegilor de serviciu răsadurile pe care le rea-liza, ca să facă un ban în plus. Acest moment a reprezentat începutul său într-un domeniu în care a devenit un exemplu demn de urmat pentru alți legumicultori. Pe terenurile sale cul-tivă acum de la salată verde și ridichi, la tomate și ardei, până la cartofi mov sau dovlecel chinezesc. Dar pentru a reuși, e nevoie de pasiune și de mun-că susținută.

De doi ani a început să facă agricultu-ră ecologică la câțiva kilometri de sat, unde și-a construit un solar. Aici culti-vă legume fără a utiliza îngrășăminte, insecticide sau pesticide. Pentru a le înlocui are propriile soluții, naturale desigur. „Ceaiul de pelin este cel mai bun pentru plante”, ne-a spus Vasile Mătrășoaie care ne atrage atenția că dacă nu știi concentrația corectă poți să arzi plantele și să faci mai mult rău decât bine. Și pentru că totul trebu-ie să fie natural, împotriva insectelor folosește o soluție pe bază de ardei iuți, iar contra manei nuc cu urzică.

În ultima vreme a devenit și un fel de pioner în cultivarea diverselor soiuri

realizarea de solarii și achiziționarea de tractoare și utilaje pentru că în lip-sa lor nimic nu poate evolua.

„În câmp avem și cultură mare, cul-tură vegetală, aproximativ 60 de hec-tare. Le lucrez eu cu băiatul. Avem și o fermă zootehnică, dar eu mă ocup cu legumele”, ne-a povestit legumi-cultorul care a lăsat în grija fiului său cele 70 de animale.

Suceveanul spune că legumicultura nu este o afacere, pentru că o face din plăcere, cu dragoste și că se ghidează după principiul „Să nu hrănești fără să muncești”.

Știința sa o împărtășește și altor le-gumicultori și a făcut chiar și simpo-zioane în acest sens. Mai mult, este unul dintre cei cărora nu le e fri-că să vorbească despre realizările sale și păstrează ușa mereu deschisă atât publicațiilor, cât și televiziuni-lor naționale și locale. Spune că nu se oprește aici și că va continua să cer-ceteze și să dezvolte soiurile de cali-tate deoarece românii merită să aibă pe masă produse de calitate, crescute în pământ românesc.

extinse, anul acesta a însămânțat doar 15 ari deoarece vrea să poată întreține cultura în mod adecvat.

Soiul este românesc, primit de la tatăl său și păstrat de la an la an, în ban-ca de germeni din beciul său. La în-ceput i-a pus din curiozitate, apoi a aflat că sunt anticancerigeni, deoarece conțin o substanță anticorozivă, și că sunt și gustoși. „Au un miez alb și sunt rezistenți la boli și la mănări. Necesită o îngrijire atentă. Nu prea merge cu chimicale. Trebuie un pământ afâ-nat, în special cernoziom și gunoi de grajd”, ne-a povestit Vasile Mătrășoaie care a renunțat la soiurile albe pentru că se crăpau. De altfel, cartoful este vedeta întregii localități Dumbrăveni, cunoscută pentru producțiile deose-bite obținute.

„Să nu hrănești fără să muncești”

Toată investiția a fost făcută din sur-se proprii, iar alături îi stau copiii și familia. Investițiile au fost făcute în

Tot experimental cultivă și 16 soiuri de vinete, printre care vinete albe, vi-nete H1 și H2, H3, de la Stațiunea de la Buzău. Mai are soiuri franțuzești, olandeze, patru feluri de vinete spa-niole și câteva soiuri israeliene. A pus câte două rânduri din fiecare ca să poată face polenizarea și să realizeze producții mai mari.

A mai plantat și cinci sortimen-te de castraveți, șase sortimente de gogoșari, 11 sortimente de capia, 12 sortimente de ardei gras, nouă sorti-mente de ardei iute, 17 sortimente de vânjoase și opt hibrizi de conopidă.

Dintre soiurile deosebite, legumicul-torul cultivă castraveți albi, castraveți maro, bureți vegetali sau dovlecei chinezești.

Cartofi mov anticancerigeni

Legumicultorul sucevean cultivă de mai bine de 20 de ani cartofi mov. Dacă în alți ani punea pe suprafețe mai

Oameni

Legumicultura, o afacere profitabilă la Suceava

Vasile Mătrășoaie din

Dumbrăveni, județul Suceava,

are 60 de ani și declară că face

legumicultură de 40. Nu vrea

să folosească îngrășăminte

și insecticide, ci să producă

doar legume „sănătoase”. Mai

nou, s-a apucat de cercetare și

este dornic să împărtășească

și altora cunoștințele sale.

România Rurală – nr. 36

24 25

Andrei Moldovan crede că asocierea poate fi o soluție pentru bunăstarea crescătorilor de porci, mai ales în vre-me de criză. Ferma lui este înscrisă într-o cooperativă agricolă care s-a înființat în anul 2012 – Suin Ardeal, cu sediul la Zalău. Însă aceasta nu funcționează încă așa cum ar fi normal, există mai mult pe hârtie. „Mai sunt trei crescători de porci în Cooperativa Suin Ardeal. Încercăm să o urnim. Poate vom reuși, având în vedere că în noul PNDR coo-perativele sunt avantajate, există bani europeni care pot fi accesați ușor prin intermediul diverselor forme de aso-ciere”, a mai spus Andrei Moldovan.

nu la finalul anului, când cine știe dacă mai ajungem. Dar suntem învățați cu greutățile și avem speranță, de aceea mergem în continuare, suntem voioși, veseli și treaba trebuie să meargă îna-inte, că nu avem ce face, nu ne putem opri, mai ales că acum, dacă ai intrat într-un joc și ai investit o sumă foar-te mare de bani, muncă, nervi, stres, timp, nu e bine să te oprești”, spune cu zâmbetul pe buze și speranță în glas tâ-nărul fermier, absolvent al Facultății de Agricultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

Societatea Andreisim SRL, administra-tă de tânărul Andrei Moldovan (30 de ani), are ca obiect de activitate creșterea porcilor pentru îngrășare. Cu toate că acest sector al zootehniei trece de ani buni prin tot soiul de greutăți, totuși există investitori care cred în el și spe-ră că într-o zi fermele din țara noastră vor reuși să asigure necesarul de carne de porc pentru piața internă și să pri-mească pentru porcul livrat la abator un preț corect.

„Greutățile nu vin din muncă - valori-ficarea este problema. Vine carne de porc din import la prețuri mici, iar aici în țară abatoarele sunt din ce în ce mai puține și ne cumpără porcii la prețuri la care abia putem să acoperim chel-tuielile. De pildă, în prezent, prețul pe kilogramul în viu este de 5,3 lei. Ca să am și eu un profit cât de cât, ar trebui să vând porcul cu 6,2 lei/kg în viu. Eu cumpăr grăsunii din afara țării, că nu se găsesc în România, la prețul de 70 euro/purcel și îl vând la abator la 100-110 kg cu circa 500 de lei. Statul ar tre-bui să ne dea subvenția după fiecare ci-clu de producție, ca să ne putem mișca,

Ferma de porci din satul clujean Berindu este formată dintr-o hală cu capacitatea de 950 de porci la îngrășat, pe serie. La capătul halei există FNC-ul (Fabrica de Nutrețuri Combinate). Totul este automatizat. Furajarea se face automat, hrana din FNC merge pe șnecuri în hală, pe liniile de furajare. Hala este echipată cu hrănitoare, adă-pătoare pentru apă. De fermă și ani-male are grijă un singur om, care este ajutat de tânărul Andrei Moldovan și tatăl acestuia, când trebuie făcută curățenie.

„Ferma noastră este o fermă de fa-milie, eu și tata lucrăm în câmp, pe tractor, în hală. Însă în atribuțiile mele mai intră valorificarea porcilor, cumpărarea input-urilor. Zootehnia și lucrul la câmp nu sunt ușoare, nu ai timp liber, nu ai sâmbătă sau du-minică. Muncim câte 14 ore pe zi. Important este să faci fiecare lucru cu plăcere și cu speranța că având răbdare vor veni și satisfacțiile finan-ciare, care acum lipsesc. Dar, am in-vestit și trebuie să mergem mai de-parte”, încheie Andrei Moldovan.

Hală automatizată pentru 950 de porci la îngrășat

În anul 2008, Andrei Moldovan a fi-nalizat construcția fermei destina-te îngrășării porcilor și a pus-o în funcțiune. Proiectul a fost demarat cu trei ani înainte, în 2005, pe pro-gramul SAPARD. Investiția totală a fost de circa 500.000 de euro, din care 45% fonduri nerambursabile, restul sumei fiind împrumutată de la bancă. „Berindu este satul natal al părinților mei și de aceea am ales această locație pentru fermă. Eu am crescut la oraș, dar m-am îndreptat către agricultură și ca profesie și ca afacere pentru că am încredere că, dacă muncești și o faci cu pasiune, în timp vin și rezultatele”, spune tânărul crescător, care ne-a precizat că lucrea-ză aproximativ 50 de hectare de teren. „Din păcate, prin zona noastră nu găsești teren, nu-l poți comasa și lu-crăm bucățele răspândite, ceea ce în-seamnă cheltuieli mai mari. E greu să faci agricultură mecanizată pe fâșii dispersate.” De pe suprafața lucrată, fermierul produce doar o mică parte din necesarul de hrană pentru anima-le, restul cumpără.

Tinerii investitori privesc spre viitor cu optimismFerma mea

experiențe

Berindu este un sat obișnuit, aflat la 31 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe dru-mul spre Zalău. Oamenii de aici, țărani gospodari cum găsești în tot Ardealul, își tră-iesc viața muncind pământul și crescând animale. În mica localitate afiliată comunei clujene Sânpaul am găsit un tânăr investitor în zootehnie. Mai exact în îngrășarea por-cilor. Pe o bucățică de deal, Andrei Moldovan și-a ridi-cat o fermă modernă în care crește porci pentru îngrășare, investiția fiind realizată cu fonduri europene luate prin SAPARD.

România Rurală – nr. 36

26 27

din sat, având ca limbă de predare ro-mâna a început să functioneze în anul 1854, actuala clădire datând din anul 1892.

Acesta este trecutul ceva mai îndepăr-tat; istoria prezentului o scriu tinerii din Rotbav.

Tinerețea unei localități

Satul Rotbav din județul Brașov este cunoscut din acest an și la Bruxelles. La renume au contribuit din plin și frații Cățean: Silviu, cel mai mare - 28 de ani, absolvent al Facultății de Medicină Veterinară de la USAMV Cluj-Napoca; George, 26 de ani, de profesie economist, a studiat la Facultatea de Științe Economice din Brașov și Ionuț de 23 de ani, cascador, absolvent al Facultății de sport. Între acești trei frați s-a stabilit o diviziune a muncii concretă: cel mare se ocupă de sănătatea animalelor, cel mic are în grijă caii, iar cel mijlociu se ocupă

consemnări documentare stă desco-perirea pe teritoriul comunei, de către arheologi, a unor fragmente din vase de lut datând din epoca bronzului. S-a organizat aici, la punctul numit „La Pârăuț”, și un sit arheologic.

Ca date istorice semnificative se mai pot consemna câteva incendii care au distrus localitatea. Mai întâi în urma a două dintre obișnuitele năvăliri tur-cești în 1438 și în 1464, apoi în anul 1602, când generalul Giorgio Basta a încercat să cucerească cetatea care era aliată pe atunci cu domnitorul muntean Radu Șerban și neizbutind, i-a dat foc. Pagubele au fost foarte mari, și din cau-za faptului că cele mai multe construc-ții erau din lemn. Așezarea precum și cetatea au fost reconstruite ulterior din piatră. Ultimul mare pârjol s-a petre-cut în anul 1732.

Se mai cunoaște că întâiul învățător ro-mân din sat a fost Gherasim Dumitru, care învăța copiii în casa parohială, fo-losind cărți religioase, iar prima școală

La numai 23 km de Brașov pe DN 13 se află localitatea Rotbav, sat în com-ponentă comunei Feldioara județul Brașov. Așezarea se mândrește cu un trecut istoric bogat de-a lungul că-ruia a purtat numeroase denumiri. Legendele locului spun că în prima jumătate a secolului al XIII-lea, vreo 20 de familii de sași colonizați în Ţară Bârsei s-au stabilit la circa 1,5 km spre vest față de actuală așezare. În urmă deselor năvăliri, coloniștii au fost ne-voiți, prin anul 1250, să se mute mai spre est, pe drumul dintre Măieruș și Feldioara. Mai spune legenda că după o năvalire devastatoare a turcilor, în timp ce localnicii își spălau hainele în pârâu, apele acestuia au devenit ro-șii, de unde și denumirea localității de Roșia.

În anul 1371, Rotbav este menționa-tă pentru prima oară într-un docu-ment sub numele de Ruffa serrates (Malul roșu).

Drept mărturie că pe aceste melea-guri se locuiește încă dinaintea acestor

în ziua de azi când au ajuns să păsto-rească o turmă de o mie de oi.

Drumul succesului

Frații Cățean dețin în prezent o fer-mă cu 1.000 de oi, 100 de vaci, 11 cai de rasă și o pensiune cu specific local.

În fermă se prelucrează atât laptele, cât și carnea. Faptul că au învățat de mici cum se cresc oile, cum se produ-ce brânză și mai ales cum se vinde i-a determinat să-și prelucreze singuri laptele și carnea în fermă, încă de la început. „Am învățat marketingul de mici. Eu mergeam la șapte ani în pia-ță să vând brânză produsă de bunici”, povestește George, fratele mijlociu.

Cei trei frați s-au axat pe produse lac-tate și mezeluri tradiționale, sub mar-ca „Ferma Cățean”. „Meseria de fer-mier este din ce în ce mai importantă, atât în țară noastră, cât și în întrea-gă lume. Noi trebuie să valorificăm

de valorificarea pe piață a produselor realizate în fermă fiind totodată și un real „purtător de cuvânt”. De câte ori are ocazia să vorbească despre propria familie, începe totdeauna cu trecutul îndepărtat. Asta îi dă identitate. Știe că tradiția în domeniul oieritului, în această familie, a început pe la sfâr-șitul secolului al XVIII-lea, dovadă fiind un zapis din anul 1787, scris pe piele, ce servea pentru trecerea gra-niței, în care era inclus și numele unui stră-străbunic al familiei Cățean, de-ținător de oi din zona Branului. Lângă Rotbav s-a stabilit, pe când avea 18 ani, bunicul lor. Au moștenit de la el, pe lângă oi, dragostea pentru meserie.

Când mama lor a vrut să vândă oile lăsate ei de bunicul lor, s-au opus. Foarte mirată, mama i-a întrebat: „Voi chiar vreți să rămâneți ciobani? Eu v-am dat la învățătură, vă plătesc școlile ca voi să vă întoarceți tot la oi”? Cu toate că atunci, în 2004, erau încă foarte tineri, timpul și greutățile nu le-a schimbat hotărârea nici până

Viitorul satului românesc depinde de tineriAfacerea mea

România Rurală – nr. 36

28 29

măsură 125 - „Îmbunătățirea și dez-voltarea infrastructurii legate de dez-voltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii”.

Valoarea totală a proiectului „Modernizarea și retehnologizarea stației de pompare SPP Măcin și a sistemului de irigații aferent” a fost de 5.093.682 de lei, din care valoa-rea finanțării nerambursabile s-a ri-dicat la 4.090.000 de lei. Investiția în rețeaua de conducte a fost de 527.345 de euro, iar construcțiile de rezistență și terasamente de 90.000 de euro. Tot prin acest proiect s-au schim-bat instalațiile și pompele, s-a asigu-rat funcționarea la parametri optimi din punct de vedere tehnic și econo-mic a rețelei de irigații. Efectele s-au

Mai mult, prin implementarea aces-tui proiect s-au creat și patru locuri de muncă, iar membrii asociației nu se mai axează doar pe monocultu-ră și pot face chiar legumicultură, în condițiile în care acum au sursă de apă. Mai mult, tinerii sunt susținuți să investească deoarece, până la urmă, se urmărește cu precădere realizarea unei agriculturi durabile.

4.090.000 de lei nerambursabili pentru irigații

Proiectul implementat de Organizația de desecare - drenaj Balca-Măcin a fost finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 și pe

Organizația de desecare - dre-naj Balca-Măcin a implemen-tat un proiect de modernizare și retehnologizare a stației de pompare SPP Măcin și a sis-temului de irigații aferent, cu fonduri derulate prin PNDR 2007 - 2013. Valoarea neram-bursabilă a fost de 1.000.000 de euro și toate obiectivele au fost atinse.

Lipsa sistemelor de irigații este o pro-blemă cu care se confruntă agricul-torii din întreaga țară. Conform unui studiu al Băncii Mondiale din 2013, din cele 14,8 milioane de hectare de teren agricol din România, 9,3 mili-oane ha reprezintă terenurile arabile. Pe 0,5 milioane, din cele 2,9 milioane de hectare de teren arabil amenajat pentru irigații în perioada 1970-1989, există încă sisteme de irigații viabile economic. Pe alte aproximativ 0,6 mi-lioane de hectare sistemele de irigații sunt marginal viabile, iar pe 1,8 mili-oane de hectare sistemele sunt nevi-abile economic.

Soluțiile pentru a avea cât mai mul-te terenuri irigate există, dar trebu-ie aplicate. Asta a făcut, de exem-plu, Organizația de desecare - dre-naj Balca-Măcin care a depus la data de 30.05.2011 un proiect prin care se dorea modernizarea si retehnologi-zarea stației de pompare SPP Măcin și a sistemului de irigații aferent. În 05.03.2012 a fost contractat proiec-tul pentru investiții, iar anul trecut a fost finalizat.

Suprafața totală irigată este acum de 1149 de hectare, iar cei care au lucrat în cadrul proiectului se gândesc deja la unul nou, prin care să reușească irigarea întregii suprafețe deținute de asociație, și anume 1800 de hectare.

întreg potențialul local și să fim foar-te bine informați. Am învățat că cine deține informația deține și puterea. Mâncarea este o afacere peste tot în lume, care are și va avea clienți”, ex-plică în continuare tot George, frate-le mijlociu.

Frații Cățean au la Brașov propriul magazin deschis din anul 2001, unde vând carne, brânzeturi, produse tra-diționale și lapte de vacă la dozator. Brânza o vând în mai multe locali-tăți, având colaborări constante cu diverși distribuitori. Din octombrie 2013, frații au început să colaboreze

cu un supermarchet din Brașov, acolo având propriul stand.

Planuri de dezvoltare cu ajutorul PNDR 2014 - 2020

Au pornit la drum doar cu resurse proprii pentru că, deși au încercat în anul 2012 să acceseze bani europeni, cu două proiecte, nu au avut succes. Dacă localitatea ar fi făcut parte din-tr-o zonă defavorizată ar fi primit un punctaj mult mai bun. Momentul a fost dificil, dar nu s-au descurajat. Au beneficiat de subvențiile anuale și aș-teaptă să acceseze măsurile din PNDR 2014-2020.

O stea de aur la Bruxelles

Brânza de burduf produsă la fer-ma fraților Cățean a fost distin-să anul acesta cu calificativul de „O stea de aur” din partea International

Taste&Quality Institute din Bruxelles. Evenimentul poate fi comparat cu cele-brul ghid Michelin, organizația premi-ind produsele pe baza meritelor aces-tora, din punct de vedere organolep-tic și al securității alimentare pentru consumator.

Degustarea s-a făcut „în orb”, în luna aprilie; la aceasta au participat circa 100 de bucătari și somelieri din mai multe țări ale lumii. S-au examinat în detaliu gustul, mirosul, textura și aspectul. Produsul tradițional din lo-calitatea Rotbav, județul Brașov, a răs-puns cu brio testărilor.

Branzeturile Fermei Cățean sunt recu-noscute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca „Produs atestat tradițional”. Acum brânza de burduf va avea și logo-ul „Taste Award 2015” pentru calitate.

ODD Balca-Măcin realizează irigații cu investiții prin fonduri UE

Comunitatea mea

România Rurală – nr. 36

30 31

scăderea costului cu energia electri-că cu 78%. Conform celor implicați în proiect, toate aceste investiții au dus deja la reducerea pierderilor.

Spre exemplu, sistemul de funcționare a motoarelor este cel de tip cascadă. Acestea pornesc și se opresc în funcție de debitul solicitat, merg la o turație variabilă, reducându-se astfel uzura motoarelor și energia electrică consu-mată. Față de motoarele vechi, turația este variabilă, nu mai este de 1500 de rotații, ci de 1000 de rotații, în funcție de debit. Astfel, consumul este mult mai mic, iar randamentul estimat este de peste 50%.

Acest sistem permite ca în funcție de umiditatea solului, de necesarul de apă al unei plante și de analizele fă-cute să se calculeze exact cantitatea de apă furnizată în câmp.

În cadrul acestui proiect s-au mai schimbat în jur de 100 de hidranți, deoarece majoritatea erau distruși sau chiar inexistenți. Și o parte a conduc-tei a fost înlocuită, folosindu-se una din polipropilenă de înaltă densitate, cu o rugozitate mai mică, scăzându-se astfel pierderile. „Am mai avea de schimbat, dar nu fac parte din pro-iect... Suprafața de irigații ar fi de 1149 de hectare. Din 36 de kilometri de conducte s-au înlocuit aproxima-tiv 6000 de metri. Deci suprafața s-ar putea mări, conducta există în pă-mânt”, a mai spus specialistul.

Obiective atinse

Printre obiectivele acestui proiect se regăsesc reducerea pierderilor de apă cu 12%, scăderea costului apei cu 12%,

simțit în ameliorarea calității mediu-lui și diminuarea surselor de poluare, micșorarea riscului și incertitudinii în agricultură prin reducerea incidenței fenomenelor naturale de secetă și dez-voltarea integrală și durabilă a agri-culturii din teritoriul administrat. „În cadrul procedurilor de modernizare s-a schimbat tot ce ține de izolație ter-mică, structură de rezistență și toate componentele degradate. S-a moder-nizat și retehnologizat, s-au introdus utilaje noi în componența agregatelor de pompare (tot ce ține de pompe, de motoare, de comandă). Totul a fost în-noit, deoarece echipamentele vechi nu mai dădeau randament. Suntem într-o zonă cu probleme în ceea ce privește alimentarea cu apă, iar noi ne dorim să avem randament, să reducem pier-derile și să avem profit”, ne-a povestit Mihai Marius, responsabil cu imple-mentarea tehnică a proiectului.

din zonă. Dar dacă nivelul apei în bazi-nul de aspirație este scăzut, pompa se oprește. „În acest sistem vedem și apa consumată de către membri deoarece avem cămine care măsoară debitul și presiunea. Acestea sunt transmise la stația de punere sub presiune, care calculează și decide dacă se oprește sau se dă drumul la altă pompă. Sunt patru agregate de pompare, trei de bază și unul de rezervă. În cazul în care s-ar inunda stația sau ar apărea o defecțiune avem sistem care auto-mat golește stația de apă, sistem de ridicare”, a mai spus specialistul.

Acest sistem are nevoie de apă în mod constant și este nevoie de o investiție pentru rezolvarea problemelor pe con-ducta principală.

Mai sunt de făcut investiții, pe toată suprafața de irigat, dar acesta este un alt pas pe care ODD Balca – Măcin îl va face prin depunerea unui nou pro-iect pe fonduri europene.

Problemele se rezolvă împreună

Din Organizația de desecare - drenaj Balca-Măcin fac parte societăți co-merciale, persoane fizice, organizații de bovine și ovine sau caprine. Toți membrii au înțeles că este important să aibă un raport bun între ei pentru că problemele, de secetă sau de exces de apă, pot fi rezolvate doar împreună.

În zonă sunt probleme și cu variația nivelului Dunării, care atunci când crește duce implicit la ridicarea ni-velului pânzei freatice, iar când sca-de nu se mai poate livra apă. „ANIF (Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare) nu ne poate livra apă în condițiile în care nivelul Dunării este scăzut. Deoarece conducta de aspirație a stației de bază este per-forată, automat pompa se dezamor-sează și nu se poate livra apă”, ne-a explicat Mihai Marius.

În sistemul construit la ODD Balca – Măcin, apa este preluată din canalul de aducțiune, trecută prin Stația de punere sub presiune și trimisă către hidranți, unde sunt racordați fermierii

România Rurală – nr. 36

32 33

spații de cazare în opt camere utila-te modern. Începând cu anul 2009, posibilități de cazare oferă și Hotelul Restaurant Solarino situat pe DN71 – Târgoviște Sinaia.

Comuna Aninoasa își întâmpi-nă turiștii cu un centru cultu-ral nou înființat, cu o sală de sport multifuncțională, un spațiu de joacă pentru copii, stadion de fotbal și te-ren de minifotbal, toate amplasate la intrarea în localitate.

domnitorului Matei Basarab și a fost realizată și tipărită în secolul al XVII-lea.

Încărcat de istorie este și monu-mentul „Fântâna păcii”, constru-it în Aninoasa pe vremea lui Matei Basarab în semn de împăcare cu Vasile Lupu și înfrumusețat de domnitorul Constantin Brâncoveanu, câteva zeci de ani mai târziu. De la Fântâna Păcii o potecă duce la mănăstirea Viforâta. În apropierea Mânăstirii Dealu se af lă complexul turistic Karoline, care deține un restaurant pitoresc și

Comuna Aninoasa este situată chiar la ieșirea din Târgoviște (județul Dâmbovița), pe drumul numit „Aleea Sinaia”, care duce spre Brașov. Comuna este alcătuită din satele Aninoasa, Viforâta, Săteni și Cătunul Valea Sasului. Localitățile sunt ates-tate încă din secolul al XV-lea, iar în apropierea satului Viforâta, la punctul „Cărămidărie” s-a descoperit ceramica tip Tei II, din epoca bronzului.

Principalele ocupații ale locuitorilor au fost, de-a lungul vremii, viticultu-ra și pomicultura. În prezent, cei mai mulți sunt angrenați în industrie și construcții. Exploatarea potențialului turistic al zonei ar putea deveni o im-portantă ramură de activitate, im-plicând un procent semnificativ din populația locală.

Obiective turistice de vizitat

Atât apropierea de vechea cetate de scaun a Ţării Românești -Târgoviște și monumentele istorice pe care le are, cât și așezarea pe drumul ce duce că-tre stațiunile văii Prahovei și peisajul mirific sunt numai o parte din moti-vele pentru care nu poți ignora acest loc, ca destinație turistică.

Cele mai importante atracții turisti-ce sunt cele două mănăstiri, Dealu și Viforâta, monumente istorice și de ar-hitectură, atestate documentar în se-colele al XV-lea, respectiv al XVI-lea.

În spațiul cultural național și euro-pean, Mânăstirea Dealu își largă nu-mele de întâia traducere cunoscută în limba slavonă a lucrării Imitațiunea lui Cristos / Urmarea lui Hristos (în latină Imitatio Christi / De Imitatione Christi – act cultural datorat boierului cărturar Udriște Năsturel, cumnatul

Promovare turistică printr-un proiect european

De promovarea obiectivelor turistice ale localității și ale zonelor învecina-te se ocupă personalul angajat în ca-drul Centrului Local de Informare și Promovare Turistică Aninoasa, con-struit cu fonduri europene nerambur-sabile, accesate prin măsura 313.

Proiectul „Înființare centru local de informare și promovare turistică în comuna Aninoasa, județ Dâmbovița” finanțat prin PNDR 2007 - 2013, mă-sura 313 „Încurajarea activităților tu-ristice”, a fost în valoare de 833.734 de lei din care 584.682 de lei au fost fonduri europene nerambursabile și 249.052 de lei a fost contribuția de la bugetul local.

Proiectul a fost depus în mai 2012, aprobat în octombrie 2013 și finalizat pe 6 octombrie 2014.

Obiectivul general a fost dezvoltarea activităților turistice în zona formată

din comunele Aninoasa, Doicești, Șotânga și Mănești, contribuind la creșterea atractivității spațiului rural, prin valorificarea patrimoniului cul-tural, natural, istoric și a potențialului turistic.

Motivul pentru care s-au ales cele pa-tru localități a fost acela că au carac-teristici comune din punct de vedere fizico-geografic și socio-economic, cu un potențial natural și antropic insu-ficient valorificat.

Comuna Aninoasa deține 28 de mo-numente istorice, incluse în Lista Monumentelor Istorice (2010), dar și celelalte comune din zona omoge-nă promovată dispun de importan-te obiective turistice: Ruinele Curții Brâncovenești și Parcul Mateiaș Brâncoveanu din Doicești, schitul Stejarul și stejarul de 1000 de ani din comuna Mănești, bisericile și troițele comunei Șotânga și un sit natural pro-tejat – Pădurile din sudul Piemontului Cândești.

Centrul Local de Promovare și Informare Turistică Aninoasa este

dotat și cu un infochioșc, prin inter-mediul căruia turiștii se pot informa despre locuri de cazare, atracții locale, servicii, evenimente, excursii în zonă. Ei au la dispoziție pliante, broșuri și ghiduri turistice ale zonei promovate.

Centrul beneficiază de un site propriu bilingv, în limbile română și engleză: www.viziteazaaninoasa.ro.

De curând sunt disponibile și ghiduri audio în limbile română, franceză și engleză.

Fiecare comună din zona omogenă promovată are amplasat la intrare câte un panou informativ cu harta și principalele obiective de vizitat ale localității.

Centru Local de Promovare și Informare Turistică Aninoasa funcționează zece ore pe zi , inclusiv sâmbăta și duminica, serviciile fiind asigurate de două persoane cu studii superioare în domeniul turismului.

Comuna Aninoasa: centru de promovare a turismului, cu fonduri europene

Comunitatea mea

România Rurală – nr. 36

34 35

De cel mai mare succes s-au bucu-rat Măsura 41.121 - ,,Modernizarea exploatațiilor agricole, precum și Măsura 41.322 - „Renovarea, dez-voltarea satelor, îmbunătățirea ser-viciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoa-re a moștenirii rurale”, accesată de 13 administrații publice locale din me-diul rural.

Obiectivele strategice ale GAL Lunca Mureșului de Jos pentru programa-rea PNDR 2014-2020 urmăresc în continuare dezvoltarea teritoriului, pe baza rezultatelor obținute până în prezent, a exemplelor de bune practici, a experienței în abordarea LEADER, precum și consolidarea parteneriatu-lui public-privat și implicarea tutu-ror actorilor locali în elaborarea noii strategii.

În concluzie, în funcție de nevoile comunității se pot pune bazele unei afaceri profitabile și generatoare de plus valoare.

Populația totală este de 69.253 de lo-cuitori, iar suprafața GAL se întinde pe 1.308 km2, la o densitate medie a populației de 53 de locuitori pe km2.

Asociația are 87 de membri, dintre care 20 sunt instituții publice și 67 sunt parteneri din sectorul privat.

Suma totală nerambursabilă, alo-cată conform Planului de Finanțare din strategia selectată de Direcția Generală de Dezvoltare Rurală (DGDR-AM PNDR) este de 2.445.000 de euro, pentru cei patru ani de funcționare ai GAL-ului (2011-2015).

Printr-o colaborare a echipei tehni-ce cu liderii locali din teritoriu s-au încheiat contracte de finanțare cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit – APDRP, pe toa-te măsurile, în proporție de 95,3%, reprezentând 2.330.210 de euro. Valoarea nerambursabilă a proiecte-lor din Strategia de Dezvoltare Locală aflate încă în evaluare la APDRP este de 107.090 de euro (4,37%). Suma ne-rambursabilă rămasă disponibilă este de 7.720 de euro (0,31%).

Grupurile de Acțiune Locală, instrumente importante pen-tru implementarea reglemen-tărilor Uniunii Europene prevăzute în cadrul Axei 4 – LEADER, utilizează aborda-rea „de jos în sus” prin impli-carea actorilor locali în dez-voltarea propriilor terito-rii. Proiectele finanțate prin abordarea LEADER presupun acțiuni integrate, coerente, care conduc la diversificarea și dezvoltarea economiei ru-rale în folosul comunităților.

Grupul de Acțiune Locală Lunca

Mureșului de Jos a luat ființă în

anul 2011, asociație care cuprinde 15

localități amplasate pe cursul inferi-

or al Mureșului, în Câmpia de Vest,

județul Arad.

Asociația Grupul de Acțiune Locală Lunca Mureșului de Jos

Leader la zi• Cardoș Lidia DorinaFlorica„Cardoș”întreprin-dereindividuală

• Măsura41.121• Titlulproiectului:Achizițiade utilaje agricole de că-tre Cardoș Lidia Dorina„Cardoș” întreprindereindividuală

• Valoarea proiectului:210.874deeuro,ajutorpu-blicnerambursabil:64.489deeuro(40%)

Obiectivul proiectului se referă la creșterea veniturilor exploatației agricole prin achiziția de utilaje agricole care să asigure o mai bună utilizare a resurselor existente. Prin implementarea acestui proiect, bene-ficiarul și-a propus achiziționarea a cinci utilaje agricole: tăvălug, gra-pă, culegător de porumb, mașină de împrăștiat îngrășăminte și tractor.

Prin realizarea acestui proiect, be-neficiarul a reușit să crească com-petitivitatea în sectorul agricol

printr-o mai bună utilizare a factori-lor de producție, respectiv:

- ajustarea profilului, nivelului și calității producției la cerințele pieței;

- creșterea veniturilor exploatației agricole;

- creșterea valorii adăugate brute a exploatației;

- creșterea viabilității economice a exploatației agricole;

- îmbunătățirea sensibilă a

• Măsura 41.3.312 – „Sprijinpentrucreareașidezvolta-reademicroîntreprinderi”

• Titlul proiectului:Construireatelierreparațiișiîntreținereutilaje

• BeneficiarVargaGabriel:• Valoarea proiectului:155.816 euro, din care aju-tor public nerambursabil:70.000

Prin implementarea prezentului proiect, beneficiarul și-a propus să dezvolte activitatea de servicii pen-tru populația rurală, creând premi-sele creșterii veniturilor și reorien-tarea forței de muncă spre activități alternative de servicii cu valoare adăugată crescută.

Investiția propusă și realizată de so-licitant se situează în contextul unui mediu rural preponderent agricol, unde serviciile de mecanizare sunt asigurate de către proprietarii tere-nurilor, făcând oportună înființarea unui atelier de reparații mașini și utilaje agricole, precum cel propus prin proiect.

performanțelor generale ale exploatației agricole.

Implementarea proiectului a în-deplinit prioritatea strategică a Asociației Gal Lunca Mureșului de Jos și anume dezvoltarea teritoriu-lui LEADER prin valorificarea su-perioară a activităților agricole, con-solidarea și integrarea economică sustenabilă a potențialului bio-eco-logic a proceselor și activităților ge-neratoare de bunăstare și stabilitate economică.

România Rurală – nr. 36

36 37

ar fi partea sudică a Câmpiei Ierului, Câmpia Barcăului. Specifice sunt de asemenea zonele mlăștinoase cu vegetația specifică de stuf.

Dealurile sunt cele ale Oradiei, Plopișului, Dumbrăviței, situate în apropierea comunelor Biharia, Cetariu, Abrămuț, Ciuhoi.

Râurile aparțin bazinului hidrogra-fic al Crișurilor: Ier, Barcău, Crișul Repede și afluenții acestora, având o direcție de curgere dinspre est spre vest.

Pe suprafața câmpiei, râurile au albia puțin adâncă nefiind însoțite de tera-se și sunt caracteristice zonei cu pantă redusă de scurgere.

Forma predominantă de relief în care sunt situate cele 66 de localități mem-bre ale asociației este cea de câmpie, denumindu-se Câmpia Crișurilor al cărei aspect și geneză a permis distin-gerea a două tipuri de câmpii: câmpii înalte sau piemontane și câmpii joase sau de subsidență.

Câmpia înaltă s-a format prin acumu-lare și eroziune, având un plan ușor înclinat de la est spre vest, de la 200 m în vecinătatea dealurilor, la 110 m spre câmpia joasă, aliniind (de la nord spre sud) câmpiile: Nirului, Diosig-Tășnad, Bihariei.

Câmpia joasă are unele regiuni cu ni-vel mai înalt, alcătuită dintr-o serie de câmpuri netede, neinundabile cum

Grupul de Acțiune Locală Bihor de pe lângă frontiera cu Ungaria este situat în partea de vest a României, având o suprafață de 1.319 km2. Este alcătuit din 17 de comune și un oraș, în total 64 de localități.

Limita vestică a teritoriului este dată de frontiera de stat dintre România și Republica Ungaria pornind dinspre nord spre sud de la punctul de trece-re de frontieră Valea lui Mihai până la Vama Borș.

Limita estică se desfășoară după cum urmează: Curtuișeni, Tarcea, Buduslău, Petreu, Ciutelec, Hăucești, Sălard, Șușturogi, Săldăbagiu de Munte, Sântion.

La satul Sântion se întinde limita su-dică prin care se desparte de comuna Girișu de Criș și comuna Sântandrei.

Pe teritoriul GAL Bihor există două puncte de trecere de frontieră. De la nord spre sud: Vama Săcueni și Vama Borș.

Principala cale rutieră care se regăsește în teritoriu este DN19 din-spre Satu Mare la Oradea, cu intra-re pe teritoriul GAL Bihor de pe lân-gă frontiera cu Ungaria în comuna Curtuișeni. Drumul național inter-sectează drumul european E60 (DN1) la Oradea. E60 întră pe teritoriu prin Vama Borș.

Principala cale feroviară urmărește direcția DN19 cu intersecție la Oradea, și se conectează cu liniile feroviare din Ungaria prin Valea lui Mihai și Borș. Există o ramificație la Săcueni spre Marghita.

Aeroportul Oradea este o cale de co-municare importantă și accesibilă pentru locuitorii GAL-ului. Distanța cea mai mare de la punctul sudic și punctul nordic este de 63 km.

• Măsura 41.3.322 –„Renovarea, dezvoltareasatelor, îmbunătățireaserviciilordebazăpentrueconomia și populația ru-ralășipunereaînvaloareamoșteniriirurale”

• Titlul proiectului:Amenajaretrotuareînco-munaSemlac

• Valoarea proiectului:90.142 euro care cuprin-decheltuielieligibileșineeligibile. Suma de 45 778este un ajutor public ne-rambursabil din valoareatotală

Proiectul propune amenajarea a 2,1 km de trotuare în centrul civic al comunei Semlac cu scopul de a asi-gura condiții optime pentru accesul

• Măsura41.3.312–„Sprijinpentrucreareașidezvolta-reademicroîntreprinderi”

• Titlul proiectului:Achiziția de utilaje șiechipamente agricole înlocalitatea Șeitin, județulArad

• Beneficiar: BolohanEvelinaIoana

• Valoarea proiectului:96.628euro,dincareabe-neficiat de ajutor publicnerambursabil în valoarede37.350deeuro.

Prin acest proiect s-au achiziționat utilaje pentru prestări servicii la terți în domeniul agriculturii. La momentul depunerii proiectului, be-neficiarul era persoană fizică, dar și-a luat angajamentul că în urma semnării contractului se va auto-riza ca întreprindere individua-lă. El dorea să se doteze cu utila-je și echipamente agricole pentru a presta servicii de mecanizare pen-tru populația rurală din teritoriul GAL Lunca Mureșului de Jos. În

locuitorilor din comună la toate obiec-tivele de interes local, precum și spre drumul național DN 7 Arad-Nădlac cu deschidere directă prin punctul de tre-cere a frontierei spre Ungaria.

Trotuarele modernizate sunt amplasa-te pe partea dreaptă a drumul DJ 709 D, în centrul civic al comunei Semlac între carosabilul existent și casele învecinate.

localitatea Șeitin, precum și în jurul localității există foarte mulți locuitori și firme insuficient dotate cu echipa-mente agricole pentru mecanizare. Înființarea microîntreprinderii este o sursă importantă pentru crearea de locuri de muncă în mediul rural.

Obiectivul principal al proiectului a fost achiziția utilajelor, înființarea mi-croîntreprinderii și crearea de minim două locuri de muncă.

Activitățile cele mai importante din proiect au fost împărțite în cinci etape:

- etapa 1 – Semnarea contractului

de finanțare

- etapa 2 – Avizarea dosarului de

achiziție

- etapa 3 – Efectuarea plăților pen-

tru utilajele achiziționate

- etapa 4 – Întocmirea și depunerea

dosarului pentru cererea de plată

tranșa I, pentru suma de 339.512

lei

- etapa 5 – Rambursarea de la AFIR,

tranșa I, în sumă de 169.756 lei

Grupul de Acțiune Locală Bihor de pe lângă frontiera cu Ungaria

România Rurală – nr. 36

38 39

• Solicitant: comuna Tăuteu• Reprezentant legal: Vincze Nandor-Stefan• Titlu proiect: Achiziție de echipamente pentru întreținerea

drumurilor din comuna Tăuteu, județul Bihor• Obiectiv, activități realizate în cadrul proiectului: Achiziție

echipamente pentru întreținerea drumurilor• Proiect finalizat în data de 2014.07.21• Valoarea publică a contractului: 15.000 euro• Valoarea proiectului: 15.000 euro

Cei 19 parteneri publici reprezintă un procent de 25% din totalul parteneri-lor, iar restul de 57 de parteneri privați (ONG, mediu privat și persoane fizice) reprezintă 75 %.

Măsurile cuprinse în PDL GAL BIHOR sunt următoarele:

• 111 Formare profesională, infor-mare și difuzare de cunoștințe – Suma alocată 10.000 euro

• 121 Modernizarea exploatațiilor agricole - sumă totală pe mă-sură: 285.886 euro, 7 proiecte contractate

• 123 Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere - sumă totală pe măsură: 15.000 euro, un proiect contractat

• 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistență - sumă tota-lă pe măsură: 180.000 euro, 40 de proiecte contractate

• 312 Sprijin pentru crearea si dez-voltarea de micro-întreprinderi - sumă totală pe măsură: 302.412 euro, zece proiecte contractate

• 322 Renovarea, dezvoltarea sate-lor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale - sumă totală pe măsură: 1.476.702 euro, 34 de proiecte contractate

• 421 Implementarea proiectelor de cooperare - sumă totală pe măsu-ră: 10.000 euro

Activități desfășurate de Asociația GAL BIHOR

1. Animarea teritoriului: partici-parea la evenimentele locale, zilele satului, oferirea de infor-mații, distribuirea de materiale publicitare, promovarea progra-mului de finanțare.

2. Instalarea în fiecare centru de comună a unui panou publicitar folosit tot pentru informarea po-pulației privind lansarea liniilor de finanțare.

Densitatea medie a populației în ca-drul teritoriului era de 53 de locui-tori pe km2.

Treapta deluroasă oferă o specificita-te prin alternanța colinelor domoale, a dealurilor sedimentare cu măgurile insulare și cu văi, determinând con-traste pitorești.

GAL Bihor este un parteneriat pu-blic privat format din 76 de par-teneri. Printre parteneri se regă-sesc reprezentanți ai autorităților publice locale (17 comune, un oraș și o instituție publică – școală), reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale (două fundații și 21 asociații), reprezentanți ai sectoru-lui privat (20 de societăți comercia-le cu răspundere limitată - SRL, pa-tru persoane fizice autorizate - PFA, patru întreprinderi individuale – ÎI, două întreprinderi familiale ÎF și pa-tru persoane fizice).

Lacurile specifice zonei sunt artifici-ale, folosite în scop piscicol sau pen-tru irigații, ca de exemplu lacurile din Șimian, Cetariu, Borș și lacuri naturale.

Clima regiunii este temperat conti-nentală, cu influențe oceanice. Dintre observațiile multianuale rezultă că temperatura medie anuală este de 10,30 C.

Precipitațiile atmosferice se carac-terizează prin variabilitate, fiind influențate de poziția geografică a regi-unii în plină influență oceanică, având media anuală de 560 mm.

Vegetația predominantă este cea ca-racteristică câmpiei și dealurilor. Sunt prezente numeroase specii ocrotite atât floristice, cât și faunistice.

În 2009, populația teritoriului GAL Bihor era de 69.350 locuitori.

Kocsis Olivér Géza, născut în 1975, locuiește la Sântimreu. A absolvit Liceul Ady Endre, după care simul-tan a învățat programare PC, mu-zică, contabilitate, iar acum studi-ază managementul de firmă. Și-a achiziționat ecrane de proiecție

• Solicitant: SC Multitask SRL, sediul în localiatatea Sântimreu, jud. Bihor

• Reprezentant legal: Kocsis Oliver Geza• Titlu proiect: Dotare cu echipamente SC Multitask SRL• Obiect, activități desfășurate în cadrul proiectului:

achiziționare aparat foto, microfon, camera video, kit accesorii pentru camera video, mixer HD video, stabilizator pentru ca-meră, videoproiector.

• Proiect finalizat în data de 2015.03.25• Valoarea publică a contractului: 9.630 Euro• Valoarea proiectului: 17.060 Euro

pentru uz exterior și interior, două video proiectoare full HD cu capaci-tate mare. Cu acestea se pot proiecta și de la distanță mică imagini de 12 metri pătrați. Proiectul mai include achiziționarea unui videomixer HD pentru transmisii live și online, de

camere de luat vederi profesionis-te și alte accesorii. Firma Multitask funcționează din 2005 și s-a ocu-pat de sonorizare, de telefonie și de comerț: „Echipamentul analog ofe-rea o imagine tradițională, apara-tele actuale sunt de ultima generație și oferă cea mai bună calitate digi de pe piață. Am agenda plină până în octombrie: în fiecare vineri sunt la un club aproape de Oradea, merg la petrecerile în aer liber, asigur două videowall-uri, în tipul cam-pionatului mondial de fotbal în trei locații diferite am proiectat meciu-rile. Videowall-ul uriaș a atras cel mai mulți spectatori la Festivalul Libertatea din Marghita.”

Firma are doi angajați, dar poate oferi colaborări la patru sau chiar șase persoane.

folosesc și la întreținerea școlilor și grădinițelor. De asemenea, s-a achiziționat un rezervor de cinci metri cubi cu pompă pe care îl fo-losesc la udatul spațiilor publice, al terenului de fotbal, dar se poate fo-losi și la stropitul pomilor, copacilor cu erbicid. Cu acest proiect s-a rezol-vat și problema amenajării stratu-rilor de flori, cu ajutorul unui utilaj multifuncțional. În afară de îngriji-rea solului, cu el transportăm toam-na frunzele uscate. Pe lângă acestea au cumpărat și un ferăstrău meca-nic de mare capacitate, cu care pri-măria își poate tăia singură lemnele pentru încălzit.

Primăria Tăuteu a mai câștigat un proiect în 2012 în valoare de 15 000 de euro, cu care s-a achiziționat o coasă mecanică, un plug de zăpadă și un utilaj cu care să întrețină mar-ginea drumurilor. Utilajele noi pu-teau fi tractate pentru că deja aveau

un tractor și un buldozer.

Cu al doilea proiect câștigat s-a îmbogățit parcul cu utilajele necesa-re întreținerii parcurilor (unul dintre ele are 1,2 hectare), locurilor de joa-că pentru copii și spațiilor verzi. Se

România Rurală – nr. 36

40 41

Primăria Biharia nu este la prima finanțare. Printr-un proiect au fost amenajate și întreținute spațiile verzi. Tot în baza unui proiect a fost

renovată și casa de cultură, fiind uti-lată cu tehnică de ultimă oră pentru suportul spectacolelor. Au construit și After School, cu o capacitate de 48

proprietari și/sau deținători legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligația, pentru anul 2015, să asigu-re încărcătura minimă de 0,3 UVM (unitate vită mare)/ha, în oricare din zilele perioadei de pășunat, sau cosi-rea cel puțin o dată pe an a vegetației”.

Potrivit prevederilor Legii 156/2015, obligativitatea aplicării amenajamen-tului pastoral se introduce din anul 2016.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că, în data de 22 iunie 2015, a intrat în vigoare Legea 156/2015 privind aprobarea OUG 63/2014 pen-tru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul agricul-turii. Aceasta are o prevedere impor-tantă pentru utilizatorii de pajiști: „În vederea accesării fondurilor europene aferente plăților pe suprafață, utiliza-torii de pajiști – fermieri activi, per-soane fizice și juridice, în calitate de

oficialitățile, cu scopul de a înțelege corect și concret mecanismul de ac-cesare al finanțărilor europene.

Sprijinul destinat formelor asociative poate fi accesat și prin următoarele sub-măsuri, acestea primind punctaj conform principiilor de selecție spe-cifice :

• Sub-măsura 4.1 - Investiții în exploatații agricole;

• Sub-măsura 4.2 - Sprijin pentru investiții în procesarea/market-ingul produselor agricole;

• Sub-măsura 4.3 - Investiții pen-tru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice;

• Sub-măsura 4.1 a - Investiții în exploatații pomicole;

• Sub-măsura 4.2a - Investiții în procesarea/marketingul produ-selor din sectorul pomicol;

• Sub-măsura 16.1 - Sprijin pen-tru înființarea și funcționarera grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse;

• Sub-măsura 16.1a - Sprijin pen-tru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale, dezvol-tarea de proiecte pilot, produse și procese.

procesată, cum ar trebui. De aceea, vorbim despre grupuri de producă-tori, despre cooperative și integra-rea producției pe tot lanțul, pentru a crea plus valoare”, a subliniat minis-trul Daniel Constantin.

Totodată, Daniel Constantin a adă-ugat că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală - Autoritate de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, este într-un proces perma-nent de colaborare cu instituțiile fi-nanciare pentru a facilita accesul la finanțare al beneficiarilor PNDR. „Lucrăm la proiectul unei bănci de dezvoltare la nivel național, care să ajute la accesarea de fonduri euro-pene. Odată înființată, această ban-că ar trebui să vină, în perioada ur-mătoare, cu pachete financiare sti-mulative pentru cei care vor să ac-ceseze fonduri europene, cum ar fi dobânzi mai mici, pe care să le ne-gociem cu această bancă, sau o pe-rioadă de rambursare mai mare a împrumuturilor”, a spus ministrul Daniel Constantin.

Prin intermediul caravanei PNDR 2014 - 2020 se creează oportunita-tea unui dialog direct cu actualii și potențialii beneficiari ai fonduri-lor europene nerambursabile și cu

În cadrul conferinței de informare și prezentare a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, din județul Satu Mare, din perioada 9-10 iulie 2015, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a vorbit despre importanța stimulării înființării de cooperative.

Grupurile și organizațiile de pro-ducători ajută fermierii să facă față împreună provocărilor generate de creșterea concurenței și de consolida-rea piețelor, în ceea ce privește comer-cializarea produselor lor, inclusiv pe piețele locale. „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține crearea de cooperative care să funcționeze pe principii moderne, întrucât este nevo-ie de o organizare mai bună în agri-cultură. Cu cât fermierii se asociază, cu atât ei devin mai puternici și își consolidează poziția pe piață, având capacitatea de a livra constant mai multe produse, ceea ce îi transformă într-un partener mai puternic pen-tru ceilalți operatori din piață, răs-pund criteriului de calitate și își pot construi mai ușor anumite facilități - spre exemplu, spațiile de depozita-re. România produce suficient la nivel național. Din păcate, partea de pro-cesare nu este la fel de bine dezvol-tată și exportăm materie primă, nu

terenul de sport. Valoarea estimată a investiției este de 210 000 de euro, din care în urma proiectului primim 140 000 de euro, restul sunt surse proprii. Probabil suma va scădea după licitația publică, de obicei fir-ma câștigătoare lucrează ceva mai ieftin. În cazul ăsta și banii pentru proiect vor fi mai puțini, dar scade și suma sursei proprii” – ne explică domnul Bátori.

Creșa nu va aparține Ministerului Învățământului, deci funcționarea va fi finanțată în întregime de auto-ritatea locală.

de locuri, cu sală de studiu, bucă-tărie modernă și alte încăperi fru-mos aranjate. Proiectul actual are în vedere extinderea unui spațiu de joacă pentru copii, ce va totaliza o suprafață de 1,5 hectare îngrădit. În Biharia sunt 500 de copii de vârstă preșcolară. „Facem tot ce ne stă în putință pentru a-i educa într-un stil de viață sănătoas. Pentru aceasta construim terenurilor de fotbal și locurilor pentru joacă.” ne spune Nagy Gizella primarul comunei.

• Solicitant: comuna Biharia• Reprezentant legal: Nagy Gizela• Titlu proiect: Înființare spațiu de joacă pentru copii în comuna

Biharia, județul Bihor• Obiectiv, activități realizate în cadrul proiectului: Achiziție: joc

pe arc, bănci de odihnă, masă cu picior din țeavă, leagăn, com-plex de joacă, modul topogan + turn cabin, cărușel

• Proiect în derulare• Valoarea publică a contractului: 36.990 euro• Valoarea proiectului: 49.804 euro

știri și evenimente

Cooperativeleînseamnădezvoltareaagriculturiiromânești

Obligativitateaaplicăriiamenajamentuluipastoral,din2016

Bátori Géza, primarul comunei, ne-a relatat că va construi o creșă cu 20 de locuri în curtea grădiniței. „Deși în proiect este vorba de cre-șă unde se pot înscrie și bebeluși, noi ne gândim în primul rând la

• Solicitant: comuna Borș• Reprezentant legal: Bátori Géza• Titlu proiect: Creșă cu o grupă mixtă de 20 de copii• Obiectiv, activități realizate în cadrul proiectului: Înființare

creșă mixtă• Proiect în derulare• Valoarea publică a contractului: 149.042 Euro• Valoarea proiectului: 255.659 Euro

copiii de 2 – 3 ani, căci supraveghe-rea lor prezintă cea mai mare proble-mă. La nivel de comună, mămicile au nevoie de această instituție, deoare-ce nu toată lumea își permite să an-gajeze o bonă. Plănuim construcția în curtea grădiniței cu intrare dinspre

România Rurală – nr. 36

42 43

fiind dovedită de propunerile înainta-te în aceste domenii, care au contri-buit la succesul implementării PNDR 2007-2013.

Adepți ai promovării unui flux efi-cient de informații, schimburilor de idei și bune practici și cooperării cu diferiți actori implicați în dezvoltarea rurală, Asociația Consultanților din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE) a devenit mem-bru al Rețelei Naționale de Dezvoltare

multor programe operaționale, toto-dată, în cadrul comitetelor consulta-tive tematice și al grupurilor de lucru, aducându-și o contribuție importan-tă în procesul de parteneriat ce a fă-cut posibilă programarea fondurilor europene structurale și de investiții (FESI) 2014-2020.

Dezvoltarea rurală, agricultura și pes-cuitul reprezintă o parte importantă a experienței pe care companiile mem-bre ACRAFE o pot furniza, aceasta

În cei șapte ani de activitate, ACRAFE ca purtator de cuvânt al consultanților în accesarea de fonduri comunitare, a devenit un partener de dialog con-stant, profesionist și de încredere al autorităților publice care gestionează fondurile europene.

ACRAFE s-a implicat activ în imple-mentarea programelor operaționale de-a lungul perioadei de programa-re 2007 – 2013, fiind membru în comitetele de monitorizare ale mai

Pe 13 iulie 2015 a avut loc, la Bruxelles, reuniunea Consiliului Miniștrilor Agriculturii, la care a participat Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Președinția luxemburgheză a înscris pe agendă două subiecte de mare in-teres: evoluția situației piețelor și proiectul de regulament cu privire la posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice utiliza-rea produselor alimentare și furaje-lor modificate genetic pe teritoriul lor.

Intervenția României privind evoluția pieței a evidențiat trei sectoare im-portante pentru care se solicită spri-jin comunitar: lapte, legume-fructe și carne de porc. România a subliniat necesitatea acordării de compensații pentru pierderile de venit, mai ales în situația operatorilor afectați indirect, care nu au fost sprijiniți nici în 2014, când s-a instituit embargoul.

În plus, fenomenele meteorologi-ce extreme – secetă, grindină – din

2015, inclusiv din România, agravea-ză situația în sectoarele respective.

De asemenea, redirecționarea fluxu-rilor comerciale către țări terțe pen-tru produsele supuse embargoului – prin introducerea restituirilor la ex-port reprezintă o altă solicitare a țării noastre.

În sectorul laptelui, este necesară adoptarea unei măsuri urgente în baza prevederilor privind perturba-rea pieței - demnitarul român solici-tând finanțare comunitară compensa-torie. Prețul de achiziție a înregistrat o scădere, afectând inclusiv crescătorii cu ferme de mărime medie.

România este semnatară a solicitării formulate de statele Grupului de la Vișegrad referitoare la situația îngri-jorătoare din sectorul laptelui – aflată pe agenda Consiliului.

Un alt produs important pentru care România a solicitat adoptarea unor măsuri menite să echilibreze cererea cu oferta este sectorul zahărului. În situația actuală măsurile prevăzute

de Politica Agricolă Comună - PAC nu sunt suficiente pentru a ajuta efectiv producătorii și procesatorii, fiind ne-cesară identificarea unor soluții de sto-care privată, export în afara cotei și utilizarea taxei de producție (12 euro/tonă) pentru finanțarea acestui sector.

Pentru facilitarea dialogului la al doi-lea subiect de interes, Președinția a pregătit un chestionar față de care România s-a poziționat în sensul necesității realizării, de către Comisie, a unor scenarii care să evalueze po-sibilele consecințe pe care le-ar avea întreruperea lanțurilor de aprovizio-nare cu proteină vegetală modificată genetic asupra pieței unice. În opinia MADR, studiile științifice trebuie să prevaleze și orice legislație de acest tip ar trebui să ofere criterii clare și obiective, pe baza cărora operatorii să poată agrea modul de fundamen-tare a deciziei de restricționare sau de interzicere a utilizării produselor alimentare și furajelor modificate ge-netic pe teritoriul lor.

ACRAFE – garanția succesului în dezvoltarea rurală a României

Membrii RNDR se prezintă

Asociația Consultanților din România pentru Accesarea Fo n d u r i l o r E u r o p e n e (ACRAFE) este un organism profesional care reprezintă peste 60 de companii autoh-tone de consultanță, răspân-dite în toate cele opt regiuni ale țării, ale căror portofolii însumează peste patru mili-arde de euro, reunind, toto-dată, peste 1.000 de consul-tanți cu experiență în elabo-rarea de proiecte atât în pe-rioada de pre - aderare, cât și în perioada de post - ade-rare, experți care reprezintă un procent semnificativ din întreaga resursă profesiona-lă a României.Evoluțiapiețelorșiorganismelemodificategenetic,

peagendaminiștrilorAgriculturiidințărileUE

UtilizareaBazeideDatecuPrețurideReferință

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) face clarificări privind scopul și utilizarea Bazei de Date cu Prețuri de Referință (BDPR) pentru mașini, utilaje și echipamente specia-lizate. Baza de Date a fost concepută ca un mecanism menit să simplifice proce-dura de achiziție publică a echipamen-telor specializate necesare beneficiari-lor PNDR, mecanism pus la dispoziția solicitanților/beneficiarilor, producă-torilor/importatorilor/dealerilor aces-tor echipamente și a experților AFIR.

Baza de Date funcționează pe principiul cumpărării directe a echipamentului dorit, cu finanțare din fonduri europe-ne nerambursabile, fără a mai parcur-ge altă procedură de achiziție, dar cu respectarea prevederilor comunitare și naționale.

Înscrierea elementelor în BDPR se re-alizează la solicitarea oficială transmi-să de către producători/importatori/distribuitori autorizați ai mașinilor și utilajelor specializate. În cadrul Bazei de Date sunt afișate numai următoa-rele informații: codul CPV (cod comun internațional privind achizițiile de pro-duse și servicii), marca, modelul, dotă-rile standard și prețul exprimat în euro, fără TVA.

Identitatea producătorului, impotato-rului sau distribuitorului care a trans-mis datele pentru înscriere reprezină o informație confidențială și nu este afișată pe pagina oficială a AFIR (www.afir.info).

Foarte important de reținut este faptul că înscrierea/inserarea în Baza de Date cu prețuri de referință a elementelor

propuse de către un ofertant de echi-pamente nu îi conferă acestuia calita-tea de „firmă agreată” de către AFIR, acest concept neexistând din punctul de vedere al Agenției.

Baza de Date prezintă numai elemente identificate prin combinația marcă-mo-del și nu specifică denumirea producă-torului/importatorului sau distribuito-rului care comercializează una sau mai multe mărci de produs.

Decizia achiziționării de la un anu-mit producător/importator/distribui-tor aparține exclusiv beneficiarului de fonduri europene nerambursabile.

BDPR este publică și funcțională pe site-ul AFIR la secțiunea Informații Utile/Prețuri de Referință, subsecțiunea BD Prețuri de Referință PNDR.

România Rurală – nr. 36

44 45

se numără: investiții în înființarea exploatațiilor vegetale și animale (fer-me vegetale pentru cultura cerealelor, ferme de bovine, porcine, ferme de pă-sări etc.), modernizarea exploatațiilor vegetale, animale și mixte (achiziție de utilaje și echipamente agricole, siste-me de irigații, echipamente de produ-cere a energiei regenerabile la nivel de fermă etc.), înființarea și moderni-zarea unităților de procesare pentru produse vegetale și animale (fabrici de procesare a cărni și lactatelor etc.), înființarea de ferme pomicole (cultu-ră de cătină), înființarea și moderni-zarea de plantații viticole, înființarea și extinderea activităților în domenii non-agricole (fabrică de peleți, atelier de tâmplărie, service auto, producție de mase plastice etc.).

Serviciile de consultanță oferite de companiile membre ACRAFE spriji-nă exploatațiile în eforturile lor de îm-bunătățire a activităților agricole atât din punctul de vedere al performanțe-lor economice, cât al celor de mediu. De asemenea, consultanța acordată inițierii de noi afaceri la scară mică în mediul rural în domenii non-agrico-le contribuie la stimularea spiritului antreprenorial și la dezvoltarea eco-nomică a zonelor rurale.

Colaborarea cu o companie membră ACRAFE reprezintă o garanție a fap-tului că ideea de proiect va fi verificată din punctul de vedere al fezabilității, va fi dezvoltată într-un proiect suste-nabil fiind astfel valorificată pentru a conduce la implementarea unor afa-ceri de succes, contribuind, astfel, la dezvoltarea rurală a României.

activități neagricole în zone rurale (sub-măsura 6.2);

• Sprijin pentru dezvoltarea ferme-lor mici (sub-măsura 6.3);

• Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole (sub-mă-sura 6.4).

Serviciile oferite de către mem-brii asociației includ consiliere și consultanță în toate etapele necesa-re accesării sprijinului nerambursa-bil și implementării în bune condiții a proiectelor acceptate spre finanțare, precum:

• analiza ideii de proiect și valida-rea eligibilității aplicantului și a proiectului propus;

• întocmirea dosarului cererii de finațare și asistarea aplicantu-lui în relația cu oficiile județene sau centrele regionale pentru finanțarea investițiilor rurale;

• consultanță pentru managemen-tul proiectului pe toată perioada de implementare a proiectului: asistență tehnică și consultanță pentru derularea procedu-rilor de achiziții, realizarea documentațiilor necesare pentru obținerea unui credit de investiții pentru cofinanțare, asistență pen-tru elaborarea dosarelor cererilor de plată/rambursare;

• consultanță pe perioada monito-rizării proiectului (3-5 ani), după finalizarea investiției propuse.

Printre tipurile de proiecte de succes susținute și implementate cu ajutorul consultanților membri ai asociației

Rurală (RNDR), în prezent fiind mem-bru activ în Comitetul Național de Coordonare.

În România, nevoia de acces la servi-cii de consultanță de calitate și adap-tate cerințelor de dezvoltare ale me-diului rural, cu precădere în ceea ce privește modernizarea fermelor, inovarea, adaptarea la standarde și cerințele pieței, orientarea spre piață, crearea de forme asociative și promo-varea antreprenoriatului în mediul ru-ral este în continuă creștere.

Prin serviciile de consultanță și con-siliere specifică pentru beneficiarii care inițiază proiecte de dezvoltare în zonele rurale și doresc accesarea de finanțări nerambursabile, ACRAFE contribuie la consolidarea dezvol-tării mediului rural din România. Activitatea ACRAFE se concentrea-ză, cu precădere, pe o serie de facilități oferite mediului rural din România prin instrumentul care susține dez-voltarea durabilă și echilibrată a zo-nelor rurale, Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020, dintre care enumerăm:

• Investiții în exploatații agrico-le (sub-măsura 4.1) și pomicole (sub-măsura 4.1a);

• Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produ-selor agricole (sub-măsura 4.2) și investiții în procesarea/ mar-ketingul produselor din sectorul pomicol (sub-măsura 4.2a);

• Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri (sub-măsura 6.1);

• Sprijin pentru înființarea de

Date de contact:Asociația Consultanților din România pentru Accesarea Fo n d u r i l o r E u r o p e n e (ACRAFE)Str. Maria Rosetti, Nr. 34, Sector 2, BucureștiPreședinte: Radu ONOFREIDirector Executiv: Robert PAVELESCUTelefon: 021 210 43 49office@acrafe.rowww.acrafe.ro

- cercetări de mecanizare desfășurate în direcția încercă-rii și adaptării noilor tractoare și mașini agricole la condițiile de re-lief și de sol specifice zonei;

- cercetări de profil zootehnic în-dreptate spre conservarea și selecția pe principii genetice a nu-cleelor raselor autohtone Bazna și Mangalița la suine și Ţigaie la ovine;

- cercetări de economie agrară.

Intervalul cuprins între anii 1970-1989 a constituit pentru colectivul de cerce-tare de la S.C.D.A. Turda perioada de dezvoltare semnificativă a lucrărilor de cercetare atât de ordin cantitativ, cât și calitativ.

În activitatea de producere a semințelor, S.C.D.A. Turda avut un rol important în asigurarea cu semințe din verigi superioare a zonei agricole din interiorul arcului carpatic, dar și din zone adiacente.

Cantitățile de semințe produse și calitatea acestora au crescut prin

- extinderea materialului biologic cel mai valoros și a tehnologiilor moderne în unitățile de producție din sfera de influență a stațiunii, menite să contribuie la creșterea generală a producției agricole.

Zonele beneficiare de rezultatele cerce-tărilor desfășurate la Stațiunea Turda, pentru activitățile de ameliorare a plantelor și producere a semințelor, au fost județele din Transilvania (Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureș, Sălaj, Sibiu), cărora li s-au adăugat cu timpul și nord-vestul țării, nordul și partea centrală a Moldovei, vestul țării (Crișana) și partea sudică a Carpaților Meridionali. Pentru cer-cetările tehnologice arealul zonei be-neficiare este Câmpia Transilvaniei și parțial Podișul Someșan.

În afara principalelor obiective menționate anterior au mai fost în atenție:

- elaborarea și perfecționarea me-todelor de zonare a soiurilor și hibrizilor;

Prin hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 2731 din 28 decembrie 1956 privind înființarea Institutului de Cercetări pentru Cultura Porumbului de la Fundulea, a luat ființă și Stațiunea Experimentală pentru Cultura Porumbului Turda.

Inițial, stațiunea s-a organizat - cu în-cepere de la 1 februarie 1957 - în pe-rimetrul fermei didactice a Centrului Școlar Agricol nr.1 Turda, unitate ce era coordonată de Institutul de Învățământ Superior Agricol din Cluj.

D e n u m i r e a d e S t a ț i u n e a Experimentală pentru Cultura Porumbului a fost păstrată până în 1961, când, în urma unificării cu Stațiunea Experimentală Agricolă de la Câmpia Turzii, a devenit Stațiunea Experimentală Agricolă Turda (1962), apoi Stațiunea de Cercetări Agricole Turda (1974) și, din 2002, Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Turda.

Conform hotărârii de înființare, ac-tivitatea de cercetare și de producție a stațiunii a fost îndreptată spre pro-movarea culturii porumbului hibrid și ridicarea producției la hectar a acestei plante în zona Transilvaniei.

Din anul 1962 sfera preocupărilor stațiunii s-a lărgit considerabil având ca principale obiective:

- crearea de hibrizi de porumb și soiuri la cerealele păioase și legu-minoase pentru boabe, genotipuri de înaltă productivitate și adap-tabilitate, cu rezistență sporită la boli, dăunători și condiții nefavo-rabile ale mediului;

- elaborarea tehnologiilor de cultură care să pună în valoa-re însușirile genetice ale noilor creații, eficiente economic și ener-getic, astfel încât să se obțină producții mari, constante și de ca-litate superioară;

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda – județul Cluj

România Rurală – nr. 36

46 47

de producție performante cu consum redus de carburanți în activitatea de dezvoltare; cu ajutorul unor proiecte de cercetare proprie s-au achiziționat semănători performante, adaptate sis-temului de agricultură cu lucrări mi-nime ale solului, necesare atât pentru activitatea de cercetare, cât și pentru activitatea de producere a semințelor.

Ameliorarea porumbului

Activitatea de ameliorare a porumbu-lui a fost inițiată odată cu înființarea Stațiunii Experimentale pentru Cultura Porumbului Turda în anul 1957, vizând introducerea și genera-lizarea în Transilvania a celor mai adaptate genotipuri hibride de po-rumb, prin lucrări de experimenta-re, ameliorare genetică și producere a semințelor.

Potențialul de producție este fără în-doială însușirea agronomică cea mai importantă și principalul obiectiv de ameliorare, fiind rezultanta fina-lă a interacțiunii întregului complex

fost direcționat spre proiecte de cer-cetare finanțate de: Relansin, Agral, Biotech, CNCSIS, Banca Mondială, proiecte sectoriale ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, etc. La toate aceste proiecte s-a colaborat cu alte unități de cercetare din rețeaua ASAS.

Cu eforturi financiare deosebite s-a realizat achiziționarea de mijloace

punerea în folosință în anul 1975 a investiției realizate la Stația de Uscare și Condiționare a Semințelor.

În perioada 1987-1994 s-a derulat investiția privind construirea în re-gie proprie a clădirii în care la ora ac-tuală sunt amplasate administrația instituției, laboratoarele de cercetare și oficiul de calcul. Tot în acea perioa-dă s-au pus bazele pentru informati-zarea unei importante părți a lucră-rilor de calcul statistic în activitatea de cercetare.

Perioada începută la sfârșitul anului 1989 a dus la modificări radicale în privința activității de cercetare și dez-voltare desfășurată în instituție atât în ceea ce privește tematica de cer-cetare, rezultatele obținute în acest sector, cât și modul de implementare în activitatea de producție a rezulta-telor cercetării, dat fiind noul context de trecere de la agricultura planificată la agricultura bazată pe proprietatea privată și pe principiile pieței libere.

Direcțiile de cercetare au rămas, în general, aceleași cu cele dinainte de 1989 cu excepția unor activități de cer-cetare (economia agrară, biotehnolo-gii, biochimie), acestea dispărând prin nefinanțare, altele din lipsa cercetăto-rilor care s-au pensionat sau au ales să lucreze în domenii cu salarii moti-vante; în toate domeniile de cercetare s-a restrâns volumul cercetărilor, iar începând cu perioada 2004, o bună parte din potențialul de cercetare a

înregistrat în Catalogul Oficial al soiu-rilor/hibrizilor la plante din România peste 45 de hibrizi simpli triliari și dubli.

Dintre acești hibrizi apreciem că tre-buie să-i remarcăm pe următorii:

- hibridul HD 208 a reprezen-tat primul hibrid dublu autohton între linii consangvinizate de porumb;

- hibridul HD 100 a fost creat în ca-drul cooperării dintre stațiunea Turda și colectivul de ameliorare a porumbului de la Institutul pen-tru Cereale din Bernburg, R. D. Germană;

- hibridul HD 122 (TURDA 200) este rezultatul valorificării he-terozisului rezultat în urma interacțiunilor genice specifice re-alizate prin încrucișarea unor linii consangvinizate parentale foarte diversificate genetic;

- hibridul HT 215 (TURDA 215), s-a cultivat pe suprafețe relativ ex-tinse din Câmpia Transilvaniei și Moldovei, precum și în zonele co-linare ale Munteniei, Olteniei și vestul țării;

- hibrizii BETUFLOR și BETULISA au fost creați în colabora-re cu Institutul pentru Cereale din Bernburg, R. D. Germană, destinați culturii pentru siloz;

- hibridul ELAN, un hibrid tri-liniar recomandat atât pentru producția de boabe cât și pentru cultura porumbului siloz, cultivat pe suprafețe extinse în perioada 1992-2005;

- hibridul TURDA SUPER, face parte din categoria hibrizilor in-tensivi caracterizați prin buna rezistență la cădere și frângere;

- hibrizii LIZIN 125 și LIZIN 250, hibrizi cu bobul de tip „opaque” cu conținut ridicat în aminoa-cizi esențiali. Ambii hibrizi sunt destinați furajării porcinelor și păsărilor;

- hibrizii PRIMA și DELICIUL VERII, hibrizi de porumb zaha-rat (sugary-1) s-au remarcat prin conținutul ridicat de zaharuri în boabe și gustul bun al acestora,

anilor pentru a realiza hibrizi de po-rumb pretabili recoltării mecanizate, a evita pierderile de recoltă și pentru a obține materii prime de o calitate superioară.

Multiplele utilizări ale porumbu-lui au impus orientarea lucrărilor de ameliorare spre obiective de natură calitativă:

- crearea hibrizilor cu conținutul bobului bogat în aminoacizi esențiali prin transferul gene-lor o2 și fl2: Lizin 250, Lizin 125, Betulisa;

- crearea hibrizilor cu bobul de tip zaharat (sugary-1): Dulcin, Prima, Estival, Deliciul verii;

- crearea hibrizilor cu un conținut în grăsimi superior formelor obișnuite (peste 5%): Turda 215, Turda 200.

În activitatea de ameliorare a porum-bului în cei 58 ani de activitate s-au

genotipic cu condițiile ecosistemului și tehnologia de cultură.

Rezistența la cădere și frângere a deve-nit de asemenea un obiectiv prioritar, iar pentru realizarea acestei însușiri au fost luate în considerare și o se-rie de alte caracteristici privind ap-titudinea pentru recoltare mecaniza-tă (depănușarea, înălțimea și unifor-mitatea inserției știuleților, modul de prindere al știuleților, talia plantelor, grosimea tulpinilor, etc.), reacția la fertilizarea cu azot, rezistența la er-bicide hormonale, etc.

Ameliorarea lungimii perioadei de vegetație s-a realizat prin orientarea lucrărilor de ameliorare spre materi-ale biologice timpurii.

Rezistența la boli și dăunători (Fusarium spp., Ustilago maydis-D.C.-Corda, Helminthosporium turcicum Pass , Ostrinia nubilalis Hb) a fost un obiectiv care s-a impus pe parcursul

România Rurală – nr. 36

48 49

popularizare a porumbului hibrid în zona de influență. Genetica și ame-liorarea porumbului a avut în acest domeniu reprezentanți de seamă, remarcați atât pe plan național, cât și internațional: dr. ing. Iancu Căbulea, dr. ing. Victor Tătaru, dr. ing. C-tin Grecu, dr. ing. Voichița Haș, prof.dr. Ioan Haș.

Ameliorarea cerealelor păioase

Un alt domeniu important, început la SCDA Turda în anul 1962 a fost ame-liorarea cerealelor păioase, în special ameliorarea grâului de toamnă.

În ultimul timp, lucrările de ameliora-re au fost mult restrânse, iar la unele specii de cereale păioase au fost com-plet sistate. În prezent la SCDA Turda se mai desfășoară lucrări de amelio-rare numai la grâul de toamnă și la orzoaica de primăvară.

Obiectivele urmărite în ameliorarea cerealelor păioase, sunt condiționate de problemele cu care se confrun-tă cultura respectivă într-o anumi-tă zonă. Pentru zona de influență a SCDA Turda, obiectivele de amelio-rare a cerealelor păioase pot fi sinte-tizate astfel:

a) Capacitatea de producție și stabilitatea recoltelor (principalul obiectiv de amelio-rare) - potențialul de producție al soiurilor create se găsește în permanență sub influența diversității condițiilor naturale care au un pronunțat caracter de imprevizibilitate. De aceea, sunt preferate soiurile capabile să to-lereze mai bine astfel de condiții nefavorabile și în același timp să reacționeze pozitiv la condițiile optime de cultură asigurate prin inputuri tehnologice, realizând producții ridicate

b) Calitatea - conținutul și cali-tatea compușilor chimici din bob, sunt elementele esențiale care determină calitatea alimen-tară sau furajeră a produselor finite obținute din cereale. În cazul

metode de reducere a consumului de îngrășăminte și pesticide prin aplica-rea unor tehnologii cu inputuri mini-me (minimum tillage, no-till), speci-fice agriculturii sustenabile, ecologi-ce, organice.

Cu un impact serios asupra lucrări-lor de ameliorare trebuie considerate restricțiile de finanțare contractuală survenite mai ales după 1990, care au determinat renunțarea la unele direcții de ameliorare cu perspective de piață mai reduse (crearea de hi-brizi bogați în aminoacizi esențiali) și orientarea lucrărilor spre obiective de piață lansate pe plan național sub formă de competiții pentru proiecte.

Cercetătorii implicați în dome-niul geneticii și ameliorării porum-bului au publicat sute de articole de specialitate, au contribuit la re-alizarea Monografiei Porumbului (2004) și au elaborat multe lucrări de

prin producția relativ mare de știuleți utilizabili/ha, prin preco-citate. Sunt destinați valorificării în stare proaspătă, pentru fiert sau conservare.

În ultimii ani s-au înregistrat hibrizii simpli Turda 248, Marius TD și Turda 332 cu perspective de a fi cultivați pe suprafețe întinse în Transilvania și zona centrală și de nord a Moldovei.

Trebuie, de asemenea, remarca-te schimbările înregistrate în însăși evoluția climatului corespunzător pe-rioadei de vegetație a porumbului (lu-nile mai-septembrie) care se pare, ca urmare a cauzelor globale a înregistrat o tendință relativă de încălzire și de distribuire deficitară a precipitațiilor utile, mai ales în perioadele critice de translocare a asimilatelor în boabe.

După anul 2000, în privința tehnologi-ilor de cultură a porumbului s-au pro-dus schimbări majore: sunt abordate

În perioada 1995-2015 au mai fost omologate soiurile de grâu de toam-nă Turda 95, Turda 2000, Dumbrava, Andrada și Codru; dintre acestea Dumbrava și Andrada ocupă suprafețe însemnate în Transilvania și nordul Moldovei.

Dintre soiurile de grâu de primăva-ră înregistrate în Catalogul Oficial remarcăm următoarele: Pădureni (Rubin), Durom și Speranța.

Colectivul de ameliorare a cerealelor păioase a ameliorat două soiuri de tri-ticale de toamnă și singurul soi româ-nesc de triticale de primăvară (Ţebea).

La ovăz de primăvară s-au înregis-trat trei soiuri: Someșan, Mureș și Mureșana; soiul Mureșana se cultivă și în prezent pe o suprafață de peste 200000 ha.

Programul de ameliorare a orzului de primăvară cu două rânduri a în-ceput în anul 1975 și s-a materializat prin crearea a șase soiuri: Turdeana, Aura, Daciana, Capriana, Jubileu și Romanița. Au cunoscut o extinde-re în cultură Turdeana, Daciana și Romanița.

La crearea soiurilor de cereale și-au adus contribuția un număr mare de cercetători; cu merite deosebite îi

în perioada umplerii bobului, la-nurile de cereale păioase sunt confruntate cu fenomenul căderii plantelor. Cu cât căderea are loc mai devreme, cu atât deprecierea cantitativă și calitativă a recol-telor este mai mare. Reducerea taliei plantelor, combinată cu grosimea și elasticitatea paiului, precum și cu îmbunătățirea sis-temului radicular al plantei, sunt elemente ce contribuie substanțial la îmbunătățirea rezistenței la cădere.

Pe lângă cele cinci obiective prioritare, prezentate mai sus, există numeroa-se alte însușiri care sunt monitoriza-te în programele de ameliorare, fie-care având o contribuție importantă la îmbunătățirea soiurilor create, în funcție de specie.

Soiul care a avut și are cea mai largă răspândire și apreciere din partea cul-tivatorilor, pentru capacitatea și calita-tea producției a fost Arieșan, omologat în anul 1985, aflat încă în cultură; în anul 2014 soiul s-a clasat pe primul loc pe țară în privința indicilor de calitate.

Soiul Apullum, omologat în anul 1992, foarte rezistent la temperaturi scăzu-te, a fost cultivat pe suprafețe mari în zonele submontane; trebuie să remar-căm și însușirile de panificație deose-bite la acest soi.

grâului, pe lângă conținutul de substanțe utile din bob, sunt de-osebit de importante însușirile chimice și reologice ale aluatului cunoscute sub numele de „calita-tea de panificație”.

c) Rezistența la boli - condițiile cli-matice specifice zonei de cultură a cerealelor din Transilvania fa-vorizează apariția și manifestarea atacului a numeroși patogeni care determină scăderea recoltei atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Este vorba atât de boli foliare (făinare, rugini, septorioză etc.), cât și de boli ale spicului (fu-zarioză, helminthosporioză etc.). De aceea, cultivatorii preferă soiuri înzestrate cu un nivel ac-ceptabil de rezistență la bolile cele mai frecvente și mai păgubitoare specifice fiecărei specii de cereale.

d) Rezistența la factori de mediu ne-favorabili - climatul specific zonei Transilvaniei este de tip conti-nental cu nuanțe excesive, ce se caracterizează prin ierni aspre cu temperaturi extrem de scăzute, care uneori pot surveni în absența unui strat protector de zăpadă. În unele zone și în anumiți ani poate fi importantă și rezistența la sece-tă și arșiță a soiurilor de cereale.

e) Rezistența la cădere - Datorită ploilor torențiale însoțite de vân-turi puternice care apar frecvent

România Rurală – nr. 36

50 51

- Soiul FELIX - reprezintă cea mai recentă realizare a SCDA Turda în domeniul ameliorării soiei. Este un soi timpuriu, cu o perioadă de vegetație de 122 de zile. Rezistența foarte bună la cădere și scuturare, coroborată cu înălțimea de inserție a primelor păstăi bazale, situată în medie la 16 cm, conferă soiului o pretabilitate bună la recoltatul me-canizat. Soiul Felix se caracterizează și printr-o foarte bună rezistență la mană și la atacul produs de păianje-nul roșu comun și o bună rezistență la arsura bacteriană și putregaiul alb al tulpinii. Noul soi, combină potențialul de producție ridicat pen-tru grupa de maturitate căreia îi aparține (4100 kg/ha) cu parame-trii superiori ai calității, excelând îndeosebi prin conținutul ridicat în proteine (41,5 %).

În ultimii opt ani, s-au mai înregistrat șase soiuri de soia, dintre care remar-căm: Cristina TD, Carla TD, Ilinca TD, Caro TD. Contribuții însemnate la cre-area soiurilor timpurii de soia și-au adus dr. ing. Eugen Mureșanu și prof. dr. Marin Ardelean.

În domeniul agrotehnicii și fitotehniei culturilor s-au desfășurat lucrări am-ple, în condițiile specifice ale Câmpiei Transilvaniei. Lucrările au fost focu-sate spre elaborarea tehnologiilor an-tierozionale, a tehnologiilor specifice

- Soiul DIAMANT (este primul soi creat la SCDA Turda) - se remarcă printr-un potențial de producție ridicat pentru grupa de maturita-te din care face parte, precum și printr-o constanță și o stabilitate mai bună a producției de boabe;

- Soiul PERLA - un salt evident comparativ cu soiul Diamant, în-deosebi în privința capacității de producție și sub aspectul calității;

- Soiul AGAT - este primul soi ro-mânesc cu inserția ridicată a păstăilor bazale, caracter ca-re permite evitarea pierderilor la recoltare;

- Soiul SAFIR - un potențial ridi-cat de producție și o perioadă de vegetație scurtă, posedând o ca-pacitate de producție practic apropiată de cea a soiului Agat și o perioadă de vegetație cu patru zile mai scurtă decât a acestuia;

- Soiul EUGEN (OPAL) - o capaci-tate de producție foarte ridicată, depășind sub acest aspect chiar și soiurile Safir și Agat recunoscute pentru potențialul de producție ridicat;

- Soiul ONIX - capacitatea de producție foarte ridicată, preta-bilitatea foarte bună la recoltatul mecanizat și însușirile de calitate deosebite, constituie unul dintre cele mai valoroase soiuri existente în cultură din România;

remarcăm pe următorii: dr. ing. Valer Botezan, dr. ing. Aurel Timariu, dr. ing. Vasile Moldovan.

Ameliorarea soiei

În anul 1966 a început la SCDA Turda programul de ameliorare a soiei.

Obiectivele diferitelor programe de ameliorare a soiei sunt impuse de necesitățile zonei pentru care urmea-ză a fi creat materialul biologic. Un obiectiv deosebit de important este producția de boabe. Este un carac-ter cantitativ complex, fiind rezultan-ta mai multor caractere, care la rân-dul lor sunt și ele complexe: înălțimea plantei, perioada de vegetație, numă-rul de noduri pe plantă, numărul de păstăi pe plantă, numărul de boabe în păstaie, mărimea bobului.

Calitatea boabelor de soia este deter-minată în primul rând de conținutul acestora în proteine și grăsimi. Conținutul în proteine variază între 30-45 %, în funcție de genotip, gru-pa de maturitate, condițiile de me-diu. În general, soiurile precoce au un conținut în proteine mai ridicat. Conținutul în ulei al boabelor de soia este cuprins între 15-24 %.

Rezultate obținute în ameliorarea so-iei pentru boabe:

păioase, circa 500 de tone de sămânță comercială la porumb, forme parentale pentru 400-800 ha, 400 tone sămânță de soia, zeci de tone de sămânță de floarea-soarelui, lucernă, trifoi roșu, ierburi perene.

În ultimii zece ani, unitatea a cunos-cut un vast program de înnoire, atât în ceea ce privește cadrele de cerce-tare (în instituție acționează de 16 ti-neri cercetători), cât și în privința ba-zei materiale. Întregul parc de mașini agricole și tractoare a fost înlocuit cu utilaje performante, s-a adus apara-tură de laborator modernă, s-au dotat laboratoarele de cercetare cu tehnică de calcul, iar pentru câmpurile expe-rimentale s-au făcut investiții cu mij-loace specifice din mărci recunoscute internațional, dar și prin autodotare.

În momentul actual, se implemen-tează un program finanțat de UE, în valoare de 5,5 milioane de euro in-titulat „Extinderea și modernizarea infrastructurii de cercetare la SCDA Turda”. Proiectul prevede construirea și modernizarea a 26 de laboratoare de cercetare, cabinete de lucru pen-tru cercetători, dotarea cu aparatură modernă și utilaje pentru câmpurile experimentale, producerea și prelu-crarea semințelor.

Investițiile în oameni și infrastruc-tura de cercetare creează premisele pentru realizări noi și pătrunderea cu mai mult curaj în cercetarea agricolă de vârf din Europa.

Și-au adus contribuția în domeniul protecției plantelor dr. ing. Dumitru Mustea, dr. ing. Iuliu Munteanu, dr. biol. Elena Nagy, dr. ing. Felicia Mureșanu, conf.dr. Dana Malschi.

Un domeniu complementar al cercetă-rilor desfășurate la SCDA Turda îl con-stituie menținerea în stocul genetic a raselor de suine Mangalița și Bazna și a rasei de ovine Ţigaie Ruginie.

Cercetările din domeniul zootehniei au vizat dezvoltarea la rasa Ţigaie - varie-tatea ruginie a unor aptitudini pentru producția sporită de lână și creșterea calității acesteia, precum și obținerea și livrarea anuală de berbecuți și mi-oare pentru reproducție; în domeniul creșterii suinelor pe lângă menținerea în stoc genetic a raselor Mangalița și Bazna s-au desfășurat cercetări pri-vind folosirea porumbului opaque și a triticalelor în hrana tineretului porcin.

Anual, instituția livrează micilor fermieri din zonă sute de anima-le de prăsilă. Au avut contribuții la menținerea acestor rase dr. Iuliu Russu, dr. Romulus Terec, dr. Attila Mate, ing. Nicolae Tritean, prof. dr. ing. Ioan Haș.

Producerea semințelor este un do-meniu important al SCDA Turda. Sunt produse și livrate, cu priori-tate semințe din soiurile și hibrizii creați în instituție. Anual se produc, condiționează și livrează către agenții economici din zona de influență peste 1500 de tone de sămânță la cerealele

pentru soiurile și hibrizii creați la SCDA Turda, iar în ultimii ani pen-tru elaborarea elementelor specifice pentru zonă ale tehnologiilor „mini-mum tillage” și „no tillage”.

Contribuții însemnate în acest sens și-au adus cercetătorii: dr. ing. Atanasie Ciorlăuș, dr. ing. Ion Tâmpeanu, dr. ing. C-tin Nagy, dr. ing. H. Bredt, dr. ing. M. Roman.

Protecția plantelor

În domeniul protecției culturilor lu-crările de cercetare au fost orientate spre următoarele domenii: combate-rea buruienilor, combaterea bolilor și dăunătorilor.

În combaterea buruienilor cercetările au avut drept scop controlul buruieni-lor din culturile de câmp. S-au apro-fundat cercetările de combatere speci-fică a pirului, odosului și carnaciului.

În domeniul fitopatologiei, lucrările au fost orientate spre controlul bolilor la cereale păioase și porumb, atenție deosebită dându-se fuzariozei cerea-lelor, septoriozei și tăciunelui comun la porumb.

În domeniul entomologiei, lucrările au fost orientate spre combaterea muștelor cerealelor, sfredelitorului porumbului, viermelui vestic al rădăcinilor de po-rumb și boabelor culturilor de câmp.

România Rurală – nr. 36

52

Vă invităm să participaţi la redactarea revistei

Doriţi să împărtăşiţi din experienţa dumneavoastră de dezvoltare rurală pentru o posibilă publicare în revistă?

Fotografii şi imagini • Imaginile trebuie să ilustreze o experienţă.

• Imaginile se vor transmite ca fişiere electronice separate (rezoluţie înaltă >300 dpi şi > 850 KB).

• Toate fişierele care conţin imagini vor fi trimise în format .JPEG

• Vă rugăm să includeţi un titlu scurt pentru fiecare fotografie/imagine transmisă, precum şi numele fotografului/autorului.

Scrisori către Redacţie • Scrisorile trebuie să fie legate de o temă de dezvoltare rurală şi să nu depăşească 200 de cuvinte.

• Redactorii pot interveni asupra textului, pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritatea şi acurateţea necesare şi nu garantează că toate scrisorile vor fi publicate.

• Atunci când spaţiul este insuficient, scrisorile care nu sunt publicate în revistă pot fi publicate pe website-ul RNDR.

Vă invităm să ne trimiteţi experienţele dumneavoastră, fotografii, scrisori şi articole la adresa: publicatii@rndr.ro

Ghid de participare Aceste indicații sunt orientative pen-tru omogenizarea contribuțiilor. Au-torii înțeleg că redacția poate modi-fica textul primit, pentru o mai bună înțelegere.

• Autor: Trebuie identificat cu nume, prenume și ocupația actuală.

• Introducere: Trebuie inclusă o scurtă introducere care să evidenție-ze relevanța subiectului prezentat.

• Lungimea articolului: 400 – 800 cuvinte

• Informații corecte: Nu prezen-tați decât informații de care sunteți 100% sigur și pe care le puteți sus-ține. Menționați sursa informațiilor, atunci când prezentați date care pro-vin de la alte instituții sau organizații.

• Stil: Vorbind despre un articol de revistă, este de dorit ca textul să nu semene cu un raport. De aceea, sunt indicate:

» 0 exprimare simplă; » date relevante pentru a susține ideea principală a articolului, și nu toate detaliile proiectului; » evitarea excesului de acronime; » denumirea completă, urmată de acronim, trebuie inserată atunci când apare prima dată în text; » evitarea comentariilor și a referin-țelor externe care pot fi controver-sate sau greșit înțelese.

Deschişi Către Viitor

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

CONTACT:Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro, Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală“. Proiect cofinanţat prin

FEADR prin Măsura 511 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013. Iulie 2015

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.Se distribuie gratuit.