PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA

PARTEA I

PREZENTAREA TERITORIULUI- ANALIZA DIAGNOSTIC

Prezentarea sintetica a teritoriului prin sintetizarea acestuia in contextul in care se

afla si intr-un ansamblu mai larg, cu o descriere generala a caracteristicilor

geografice, fizice si de relief, elemente ce permit demonstrarea coerentei si

omogenitatii teritoriale, economice si sociale. Teritoriul este situate pe raza

administrativa a doua judete: Vrancea si Galati, suprafata preponderenta fiind

situata in judetul Vrancea.

Prezentarea geografica si fizica

1) JUDETUL VRANCEA- PREZENTARE GENERALA

Străvechi pământ românesc, Vrancea constituie o punte între cele trei provincii istorice

româneşti: Moldova, Ţara Românească şi Transilvania.

Numele “Vrancea” este întâlnit pentru prima dată într-un document în limba latină (2 iulie

1431) sub forma de „Varancha” arată renumitul istoric C.C. Giurescu. Savantul şi istoricul

B.P. Haşdeu crede că „este de origine traco-dacică venit de la vrană-pădure, munte sau

chiar topicul <vran> care înseamnă munte”.

Domnul învăţat al Moldovei, Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei considera că "a doua

republică, dar mai mică din Moldova, este Vrancea din ţinutul Putnei. Ea are douăsprezece

sate şi numără două mii de case”. Nicolae Iorga în lucrarea "Un sat de vieri - Odobeşti”

considera Vrancea „una din acele unităţi de organizare a satelor înainte de domnie şi fără

domnie”. Judeţul Vrancea, inclus în teritoriul ţinutului Putna de altădată, a aparţinut înainte

de anul 1475 Munteniei, care-şi întindea hotarul până în apropiere de Bacău. Mai târziu i se

adaugă „Ţara Vrancei”, care s-a bucurat totuşi de privilegii şi libertăţi speciale, iar după

anul 1482, în urma luptelor dintre Ştefan cel Mare şi domnii Munteniei, ţinutul Putna se

extinde până la apa Milcovului unde, după mai bine de 20 ani de neînţelegeri dintre

domnitorii munteni şi domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, se statorniceşte hotarul dintre

cele două ţări surori. Ţinutul Putna şi apoi judeţul cu acelaşi nume a inclus parţial teritoriul

actualului judeţ Vrancea. Această situaţie s-a menţinut până la prima împărţire

administrativ-teritorială din anul 1950, când teritoriul actual al judeţului se încadra în

raioanele Vrancea şi Focşani. Începând cu ultima împărţire administrativ-teritorială din

anul 1968, judeţul Vrancea, suprapus raioanelor Vrancea şi Focşani, cuprinde aproape în

întregime judeţul Putna şi aproximativ 1/3 din judeţul Râmnicu-Sărat, considerate în

limitele anului 1938.

Asezarea

Judetul Vrancea este situat in sud-estul Romaniei, la exteriorul Curburii Carpatilor, pozitia

sa fiind definite de intersectia paralelei de 45: latitudine Nordica cu meridianul de 26:

longitudine estica. Judetul Vrancea are o suprafata totala de 4857 km² (reprezentand 2,04

% din suprafata tarii), fiind invecinat cu urmatoarele judete: la nord judetul Bacau, la nord-

este judetul Vaslui, la est judetul Galati, la sud-est judetul Braila, la sud si sud-vest judetul

Buzau si la vest judetul Covasna.

Aflata la o rascruce geografica, Vrancea constituie o legatura intre marile zone centrale ale

Carpatilor oriental si meridionali, Campia Siretului si Campia Dunarii. Este , de asemenea, o

rascruce intre proviinciile istorice Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca, toate locuite

de-a lungul veacurilor de romani.

Relieful

Dispus in trepte ce scad in altitudine de la vest spre est, relieful judetului cuprinde: Muntii

Vrancei, cu depresiunile Gresu si Lepsa, Dealurile subcarpatice si Cimpia Siretului Inferior,

marginit de Modisul Moldovei-Colinele Tutovei- la nord-est si Campia Ramnicului la sud-

est.

Muntii Vrancei sunt munti de incretire, alcatuiti din culmi ce provin din fragmentarea

platformei de eroziune de 1700 m. Cele mai inalte virfuri sunt: Goru-1785 m, Lacauti-

1777m, Giurgiu- 1720 m, Pietrosu- 1672 m, Zboina Frumoasa-1657m.

Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare de podis, cuprind dealurile inalte vestice sau

interne (doua siruri: intre Valea Putnei si Valea Susitei), depresiunile intradeluroase

(transversal sau de-a lungul vailor Susitei, Putnei si Milcovului, precum si la cumpana

apelor intre bazinul Milcovului si Ramnei), dealurile estice sau externe (intre cursul

superior al paraului Zabrauti si Valea Ramnicului, dominate de Magura Odobestilor- 966

m) si glacisul piemontan periferic, care face legatura intre Dealurile Subcarpatice.

Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului se inclina spre este, pina la altitudinea de

20 m, la confluent Ramnicului Sarat cu Siretul. Campia Siretului reprezinta treapta cea mai

joasa de pe teritoriul judetului si se intinde intre glacisul subcarpatic si raul Siret, avand

suprafata inclinata de la vest la est si altitudinea cuprinsa intre 125 m si 20 m.

Campia inalta situata intre glacis si o linie ce trece pe la Marasesti, Vinatori, Milcovul,

Tataranu si la est de Ciorasti, are o altitudine de 70 m la nord si 35 m la sud. Ea are aspectul

unei suprafete netede, usor valurita datorita prezentei unor conuri aluvionare intre care

campia formeaza micro depresiuni locale, cu exces de umiditate (balta Voetin, Lacul Negru,

aria de la est de Caiata) datorate adincimii reduse la care se afla stratul de apa. La nord de

valea Susitei, aspectul campiei prezinta forma unei prisme in trepte ce coboara catre lunca

Siretului, iar in apropierea Adjudului, la terasele Siretului se adauga cele ale Trotusului.

Campia joasa se intinde pe linia Marasesti, Vanatori, Tataranu si la est de Ciorasti pina la

albia Siretului, altitudinea ei fiind de 35-50m in partea de nord si 20-30 m in cea de sud.

Este caracterizata printr-o suprafata relativ neteda, inclinata in aceeasi directie cu cea de

scurgere a Siretului si este traversata de numeroase albii, meandre si depresiuni cu exces

de umiditate, separate intre ele prin grinduri tesite.

Clima

Dispunerea reliefului in trepte, ce coboara catre est, deschide larg spatiu, in primul rand,

influentelor est-continentale dar in acelasi timp si influentelor de climat nordic si sudic.

Totodata, Carpatii de curbura au functia unui deversor natural pentru masele de aer

vestice. Influenta reliefului este predominanta in traseul izotermelor. Campia are o

temperature medie anuala mai mare de 9:C, dealurile subcarpatice, inclusiv glacisului

subcarpatic, intre 6 si 9: C , iar muntii intre 2 si 6: C, in timp ce, pe cele mai inalte culmi ale

Muntilor Vrancea -1 si 2: C.

Luna cea mai calda , iulie, are temperaturi medii de 22:C si precipitatii medii sub 35 mm,

iar luna cea mai rece, ianuarie, sub 0:C si 144 mm. Prima zi de inghet apare in regiunea

muntoasa si a dealurilor inalte in jurul datei de 1 octombrie, iar in regiunea dealurilor joase

in jurul datei de 11 noiembrie, iar la cimpie in jurul datei de 21 octombrie. Ultima zi de

inghet in zona de cimpie este in jurul datei de 11 aprilie, in zona dealurilor, in jurul datei de

21 aprilie, iar in zona muntilor se inregistreaza in jurul datei de 1 mai . Durata anuala de

stralucire a soarelui este, in medie, de 2081 ore, mai mare in lunile mai – septembrie, cind

media lunara depaseste 200 ore si mai redusa in lunile noiembrie – ianuarie, cind durata

scade sub 100 ore.

Precipitatiile atmosferice prezinta variatii importante de la un loc la altul, atit datorita

altitudinii cit si a circulatiei diferite a maselor de aer. Circulatia diferita a maselor de aer de

la o perioada la alta determina schimbari nepericuloase ale starii vremii, tocmai datorita

faptului ca teritoriul judetului este deschis maselor de aer de provenienta si cu proprietati

diferite formate in zone situate la mii de kilometri (zona arctica, oceanic, tropical). Volumul

precipitatiilor depaseste 400 mm anual. Relieful determina insa o repartitie inegala a

precipitatiilor. Astfel, in Cimpia Siretului, treapta de relief cea mai joasa, cantitatea medie de

precipitatii este mai mica de 600 mm/an, in regiunea dealurilor subcarpatice precipitatiile

nu depasesc decit local 800 mm/an, iar in regiunea muntoasa pina la 1200 mm/an.

Intervalul cel mai ploios este mai – iunie, iar cel mai uscat decembrie – februarie, uneori cu

prelungiri pina in martie.

Cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de ore, a fost de 199,5 mm si a fost

inregistrata in depresiunea intradeluroasa Mera, cunoscuta prin agresivitatea mare a

precipitatiilor (s-au mai inregistrat 130 mm la Nereju, 88 mm la Lacauti si 86 mm la Naruja).

Valorile medii ale precipitatiilor inregistrate la Soveja, Tulnici, Nereju si virful Lacauti

confirma faptul ca ele sunt mai abundente in zona de sud–vest a judetului: Soveja – 700

mm/an, Tulnici 700 mm/an, Naruja 782 mm/an, Nereju - 852 mm/an si Virful Lacauti –

1068 mm/an. Cantitatea de precipitatii inregistrata la Focsani in 2006 a fost de 501,6 mm.

Numarul zilelor cu ninsoare este in regiunea muntoasa cuprins intre 40 – 80 zile, in regiunea

deluroasa 20 – 40 zile si sub 20 zile in regiunea de cimpie. Stratul de zapada se pastreaza

intre 80 – 120 zile la munte, 60 – 80 zile in zona deluroasa si 40 – 60 zile in zona de cimpie.

Grosimea stratului de zapada variaza la statiile meteorologice, in medie fiind de 120 cm la

Tulnici, 150 cm la Nereju, 235 cm la Lacauti si circa 50 cm la Soveja.

Vinturile dominante sunt cele de NV-SE, sunt canalizate pe culoarul Siretului si sunt vinturi

uscate generatoare de temperaturi ridicate. La inceputul verii, mase de aer cald se

deplaseaza dinspre Africa spre nord, determinind o vreme calda si cu precipitatii reduse.

Dinspre nord–vest si nord vinturile aduc o vreme rece si umeda. Efectul de fohn este prezent

in toate anotimpurile, dar cu frecventa mai mare iarna. Vitezele medii anuale variaza intre

2,0 si 4,0 m/s la Focsani si intre 5,6 si 10,1 m/s pe culmile muntoase. Analiza potentialului

eolian pentru producerea energiei realizata de catre EHN in cadrul Wind Energy Potential

Project a aratat ca judetul Vrancea are un potential mediu – scazut, cu exceptia coridorului

aflat intre valea riului Siret si confluenta acestuia cu riul Trotus, zona care ar putea sa fie

foarte adecvata pentru instalarea de parcuri eoliene, daca sunt selectate zone de amplasare

in care sa se garanteze o afectare foarte redusa asupra migratiei pasarilor.

Seismicitate

Teritoriul judetului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din tara noastra.

Hazardul seismic din Romania, este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea si mai

multor surse seismice de suprafata (Banat, Fagaras, Dobrogea, etc.). Sursa Vrancea este

determinanta pentru hazardul seismic din circa doua treimi din teritoriul Romaniei, in timp

ce sursele de suprafata contribuie mai mult la hazardul seismic local.

La nivel European, seismicitatea Romaniei poate fi caracterizata drept medie, dar avind

particularitatea ca seismele cu focarul in sursa subcrustala Vrancea pot provoca distrugeri

pe arii intinse incluzind si tarile invecinate. Cutremurele Vrincene au fost sezisabile in

Europa pe suprafete care au atins 2 milioane km patrati.

La Vrincioaia, linga satul Plosnita este instalat unul din cele 5 observatoare seismice din

Romania. Ministerul Educatiei si Cercetarii impreuna cu Ambasada Germaniei la Bucuresti,

au lansat in cursul anului 2005 la sediul Observatorului Seismologic Vrincioaia prototipul

pentru Sistemul de Avertizare Seismica in Timp Real (Early Warning System – EWS),

destinat, in preima faza, obiectivelor industriale si instalatiilor de interes national cu risc

major la retelele seismice ale Romaniei cuprind peste 100 accelerometre pentru

inregistrarea cutremurelor puternice.

Capitalul natural si ecosisteme

Suprafata totala a judetului Vrancea este de 485.703 ha, din care suprafata agricola este de

255.647 ha, iar cea neagricole este de 230.056 ha. Pe categorii de folosinta , dinamica

suprafetelor se prezinta astfel:

- 148.084 ha arabil;

- 43.741 ha pasuni;

- 32.777 fanete;

- 27.209 ha vii;

- 3.836 ha livezi;

- 193.291 ha padure;

- 13.930 ha ape;

- 8.647 ha drumuri;

- 9.945 ha terenuri curti constructii;

- 4.243 ha neproductiv

Ariile protejate si siturile Natura 2000

Partea de vest a judetului Vrancea prezinta, mai ales prin faptul ca este o zona montana

bine impadurita, un mare interes stiintific si educational. In scopul de a proteja

caracteristicile deosebite ale acestei zone si a le conserva pentru generatiile viitoare, au

fost infiintate, pe baza unor studii de fundamentare, o serie de rezervatii naturale de

diferite tipuri.

Prin conjugarea eforturilor tuturor factorilor implicati in directia conservarii diversitatii

biologice, in momentul actual s-a produs o reechilibrarea a fenomenelor de reducere a

suprafetelor ce sunt protejate, mai ales a acelora in care obiectul protectiei era reprezentat

si de protejarea carnivorelor mari, astfel incit, in prezent suprafata ariilor protejate din

judet, incadrate in categoria rezervatii naturale, exceptie facind Parcul Natural Putna-

Vrancea, totalizeaza cca 40.000 ha.Pentru judetul Vrancea, Compartimentul Protectia

Naturii arii Protejate, din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului a propus un total de 15

situri, din care au fost validate 12.

Existenta in judetul Vrancea a unor organizatii neguvernamentale puternice si active

dedicate protectiei mediului, dar si posibilitatea obtinerii unor fonduri necesare sprijinirii

acestei activitati au contribuit semnificativ la dezvoltarea retelei de arii naturale protejate.

Mentionam ca prin declararea rezervatiilor natural incluse in Parcul Natural Putna Vrancea

ca zone speciale de conservare, conventiile de custodie si-au incheiat aplicabilitatea, aceste

zone fiind administrate in mod unitar de catre Administratia Parcului Natural Putna

Vrancea.

Judetul Vrancea se caracterizeaza prin existent tuturor formelor majore si medii de relief,

dispuse in ordinea descrescatoare a altitudinii si prin situarea la intersectia unor domenii

climatic, pedologice si implicit biologice, diferite. Consecinta directa a acestui fapt este

existenta pe teritoriul judetului a trei bioregiuni si a unei biodiversitati remarcabile.

Flora spontana a judetului Vrancea cuprinde 1375 de specii si 99 subspecii de plante

superioare, apartinind la 109 familii si 515 genuri, dintre care 34 sunt ferigi, 9

gimnosperme si 1332 angiosperme. Pentru raritatea, frumusetea si insemnatatea

stiintifica, in Vrancea se gasesc specii declarate monumente ale naturii cum ar fi: tisa,

floarea de colt, angelia, bulbucii de munte, papucul doamnei, zada, jneapanul.

Fauna este tot atit de bogata ait sub aspectul numarului cit si a varietatii speciilor. Ursul,

lupul, cerbul, rasul, iepurele, popandaul, mistretul, veverita alaturi de salamandra, sopirla

de munte, vipera, reprezinta o mica parte din fauna judetului. Fauna piscicola este

reprezentata de pastrav, lipan, clean, etc. Prezentam mai jos harta fizica a judetului

Vrancea, a coordonatelor geografice (latitudine / longitudine), cu prezentarea formelor de

relief, a cursurilor de apa, a principalelor cai de acces ,

a vecinilor judetului, precum si a municipiilor si oraselor.

Localitati

Reteaua de localitati cuprinde municipiile Focsani, Adjud si orasele Marasesti, Panciu,

Odobesti si 59 de comune (331 de sate). Planurile de dezvoltare pe termen mediu si lung

prevad ridicarea la rang de orase, intr-o prima etapa, a localitatilor Vidra si Gugesti, ca

centre intercomunale, dupa care vor urma Soveja, Naruja, Dumitresti si Maicanesti, judetul

organizandu-se astfel in opt sisteme zonale. Municipiul Focsani face parte din categoria

oraselor mari, cu functii economico-sociale complexe si rol de coordonare si armonizare a

dezvoltarii in teritoriu. Municipiul Adjud si orasul Marasesti se incadreaza in randul

oraselor mijlocii, cu functii dominant industriale si de servire a localitatilor din nord-estul

judetului, in timp ce Panciu si Odobesti sunt orase mici, cu functii industrial agrare, centre

viticole la nivel national, cu functii de importanta locala.

Hidrografia

Reteaua hidrografica a judetului Vrancea apartine in totalitate raului Siret (706 km, din

care 596 pe pamant romanesc) si afluentilor sai. El strabate teritoriul judetului pe o

lungime de aproximativ 110 km, desfasurandu-se pe sectorul-aval Trotus – confluenta cu

Ramnicul, de-a lungul judetului Galati, la iesirea din judet totalizand o suprafata de bazin de

37.061 kmp. Cursul sau este meandrat si insotit de o lunca larga. Afluentii mai importanti

pe care il primeste pe dreapta sunt Trotusul, Zabrauti, Susita, Putna, Ramnicul Sarat, iar pe

stanga Barladul, care apartine in totalitate altor judete. Dintre apele judetului, cea mai

importanta este Putna, care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei si curge in

directia nord-vest-sud-est pe 144 km, strabatand toate formele de relief. Bazinul ei

hidrografic este de 2720 kmp.

Resursele si alimentarea cu apa

Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile sunt resursele de apa de suprafata potential-

840 mil. m³ , din care tehnic utilizabil- 210 mil m³; resursele de apa subterane potentiale-

345 mil. m³, din care tehnic utilizabile -156 mil m³. aceasta inseamna o resursa specifica

teoretica utilizabila de 926 m³ pe locuitor din jud Vrancea/an fata de 1760 m³/locuitor din

Romania/an si 4000 m³/locuitor din Europa/an.

Prelevari de apa pe surse in anul 2006: apa de suprafata: 1.574 mil. m³ , din care pentru

populatie 26 mil. m³ ; pentru activitati industriale- 1.246 mil. m³; pentru irigatii- 2 mii m³;

pentru piscicultura – 300 mii m³; apa din subteran :15.107 mii m³, din care pentru

populatie – 10.361 mii m³pentru activitati industriale – 4.457 mii m³; pentru irigatii- 54 mii

m³; pentru zootehnie- 235 mii m³. Nivelul folosintei resursei de apa de suprafata este de

doar 0,74 % si cel al folosintei de apa subterana de 9,67 %, ceea ce se traduce ca o

subutilizare a resurselor tehnic disponibile.

Ponderea sursei de apa subterane este de 99,5%. Nivelul piezometric al panzei freatice in

bazinul hidrografic este urmarit prin foraje de aliniament si interfluviu, fiind inregistrate

urmatoarele valori medii: Maicanesti: F6=444cm, Calieni F1=380 cm, F2=368 cm. La nivelul

localitatilor , alimentarea cu apa sau in instalatii locale-fantini si captari de izvoare. In

judetul Vrancea alimentarea cu apa a populatiei in sistem centralizat se face din subteran,

utilizatorii de apa de suprafata fiind CL Soveja si CL Dumitresti.

Irigatiile

Suprafata irigata efectiv a scazut drastic de la 14210 ha in 2002 la 565 ha in 2005, ca de

altfel si volumul de apa utilizat. Motivul il constituie contaorizarea apei si lipsa asociatiilor

utilizatorilor de apa, inclusiv deteriorarea sistemelor anterior amenajate.

In general, in Romania doar a 6-a parte din totalul de teren amenajat pentru irigatii

beneficiaza efectiv de udari. La acestea se mai adauga si pierderile pe retea pina la

utilizatorii finali de pina la 30%. Judetul Vrancea se situeaza intre judetele cu cele mai mici

pierderi (locul7) fata de alte judete, unde pierderile merg pina la 95% (Mehedinti), 91%

(Teleorman), 87% (Tulcea).

Astfel, s-au preluat pentru irigatii 5.112.600 m ³, s-au pierdut pe canale 1.147.500 m³

(22%), volumul utilizat pentru umplerea canalelor a fost de 380.900 m³ (8%), volumul

facturat 358.400 m³ (70%) si pierderi totale 1.528.400 m³ (30%).

Suprafata amenajata pentru irigatii masura in anul 2000, 37.967 ha, dar pina in anul 2004

nu s-au putut pune in functiune sisteme decit pentru o suprafata de cca. 6600 ha.

In zona Ciorasti – Maicanesti, culturile agricole, constind din 10.360 ha, din care 1.000

afectate 100% de seceta si alte 7.211 ha cu grade de deteriorare variind intre 50 si 80%, au

inceput sa fie irigate doar la sfirsitul lunii iunie a.c. odata cu punerea in functiune a 19 statii

de irigatie.

Inundatiile si lucrarile de aparare

Ploile torentiale de vara reprezinta un fenomen comun si binecunoscut al zonelor

Carpatilor de Curbura, insa acest lucru nu justifica totdeauna amploarea dezastrelor.

Si fondul cinegetic a fost afectat grav mai ales in zona luncilor inundateale Siretului,

Trotusului si Putnei.

Inundatiile din judetul Vrancea, devenite aproape periodice, au impus realizarea de lucrari

specific de regularizari de cursuri de apa, indiguiri si consolidari de maluri.

Sunt in functiune cca. 100 km de indiguiri, cca. 130 km regularizari si consolidari de mal.

Aceste lucrari apara impotriva inundatiilor 20 localitati, obiective industriale, sociale,

agricole, cai ferate si drumuri nationale si judetene.

Dintre lucrarile importante de aparare impotriva inundatiilor existente in judetul Vrancea

se mentioneaza:

-Indiguire mal drept riul Siret la Suraia – Vulturu L = 12,5 km;

-Indiguire mal drept riul Siret la Vulturu – Nanesti L = 6,1 km;

- Indiguire mal drept riul Siret laNanesti – Maicanesti L = 6,7 km;

-indiguire pe ambele maluri a riului Rimnicul Sarat pe zona Tataranu – Maicanesti L = 12,9

km.

Calitatea biologica a cursurilor de apa (categoria de calitate)

Reteaua hidrografica are o densitate medie cuprinsa intre 0,1 si 0,9 km/km² si apartine in

totalitate riului Siret care curge pe marginea de E a judetului pe o distanta de 110 km,

formind in mare parte limita cu judetul Galati. In afara cursurilor inferioare ale riurilor

Trotus si Ramnic care izvorasc din afara limitelor judetului, dar se varsa in Siret, pe

teritoriul vrincean, toate celelalte riuri afluente ale Siretului in spatiul vrincean isi au

obirsia in spatiul judetului.

Principalele cursuri de apa din judet sunt:

Riul Siret (III-IV: calitate moderata/slaba) – cu o lungime de 116 km, delimiteaza judetele

Vrancea si Galati, fiind principalul curs de apa in care se varsa riurile interioare ale

judetului.

Riul Trotus (III calitate moderata) – afluent de dreapta al riului Siret, cu o lungime de 14

km si suprafata bazinului de 130 km patrati pe judetul Vrancea.

Piriul Susita – cu o lungime de 75 km, piriu care are un regim nepermanent si pe care, in

perioadele secetoase, intilnim fenomenul de sec pe anume sectoare.

Riul Putna (I-II calitate foarte buna/buna, dar III pe cursul inferior la P.Zamfirei si Botirlau)

– izvoraste din muntii Vrancei si are o lungime de 153 km si o suprafata de 2480 km², fiind

cel mai important curs de apa din judet.

Raul Milcov (II la punctul Reghiu si III la Golesti – punct care mai poarta amprenta poluarii

organice din anii anteriori, respectiv IV, clasa cu alterari ale valorilor elementelor biologice

de calitate pentru apele de suprafata, la ultimul punct de control, Rastoaca datorita poluarii

organice persistente) – cu o lungime de 79 km, care in partea superioara a bazinului

prezinta o mineralizare naturala.

Piriul Ramna (II-III) – cu o lungime de 66 km, piriu care in perioadele secetoase nu are

debit.

Riul Rm.Sarat (IV pe toate sectiunile) – traverseaza atit judetul Vrancea, pe o lungime de 86

km, cit si judetul Buzau, pe o lungime de 51 km, acesta prezinta un grad de mineralizare

naturala ridicat, fiind degradat de la izvoare pina la varsare.

Managementul terenurilor- Fondul funciar

53% din suprafata judetului reprezinta teren agricol, din care 58% teren arabil si 39%

terenuri cu vegetatie forestiera.

Presiuni asupra starii de calitate a solurilor; Ingrasaminte si produse fitosanitare

Ingrasamintele minerale 5193 tone substanta activa pe 59.200 ha teren agricol (53.835 ha

teren arabil) in 2006; Ingrasaminte naturale 215.000 tone pentru 14.300 ha in 2006;

Produse pentru protectia plantelor 304,48 tone substanta activa din care: insecticide 26,11

tone, fungicide 254,60 tone si 23,77 tine ierbicide.

Zone critice sub aspectul degradarii solurilor

Suprafata agricola cartata (studiata de OCAOTA) este de 255.647 ha din care suprafata

afectata de eroziune: 22.700 ha; puternic si excesiv degradata:18.336 ha.

Managementul hazardurilor naturale

Din punct de vedere al vulnerabilitatii numarul de localitati afectate de fenomenele de

hazard natural, identificate recent de catre Iptana, se prezinta astfel:

-Pentru cutremure (au fost analizate numai orasele), se constata ca cele 5orase situate pe

teritoriul judetului Vrancea (Focsani, Adjud, Marasesti, Odobesti, Panciu) sunt afectate de

cutremure cu intensitati caracteristice de gradul VIII si IX pe scara MSK.

-Pentru alunecari de teren se constata ca 8 comune situate pe teritoriul judetului Vrancea

sunt afectate de fenomenele de alunecari de teren cu un potential mediu de producere.

-Pentru inundatii se constata ca 22 de comune de pe teritoriul judetului Vrancea sunt

afectate de fenomele de inundatii pe cursuri de apa si torenti.

In judetul Vrancea factorul principal care contribuie la formarea inundatiilor sunt ploile

torentiale abundente care au loc, de obicei, in perioada mai-august, modul defectuos de

utilizare a terenurilor, despaduririle masive din ultimii ani si schimbarile climatice.

Precipitatiile torentiale , deosebit de abundente si puternice, in luna iulie (aproximativ

40%, in iunie 36,5% si in august 15,7%) ce produc viituri puternice cu urmari destul de

grave.

Managementul deseurilor si al substantelor si preparatelor chimice periculoase

Eliminarea deseurilor; Depozite deseuri rurale In judetul Vrancea exista aproximativ 170 depozite neconforme din mediul rural, iar in

anul 2006 nu au fost solicitari pentru avize de inchidere sau inchideri pe procedura

simplificata.

Depozite conforme de deseuri municipale

In judetul Vrancea nu exista depozite de deseuri municipale conforme. In anul 2005 au

demarat activitatile legate de declansarea proiectelor privind constructia Rampei ecologice

de depozitare a gunoaielor din municipiul Focsani si o serie de comune din sudul judetului.

Poluarea

Poluarea atmosferei, apelor, solului si generarea deseurilor se datoreaza in cea mai mare

parte industriei judetului. In sectoarele industriale , de comert si servicii activeaza un

numar de 5790 societati comerciale, din care: 46 intreprinderi mari, 436 intreprinderi mici

si mijlocii, restul de 5308 fiind microsocietati, acestor agenti economici adaugindu-li-se

CUP RA Focsani, ADP RA Focsani, filialele judetene ale regiilor si companiilor nationale si

cooperativele mestesugaresti , de consum si credit. Industria judetului Vrancea acopera

aproape toate ramurile, in care ponderea majoritara o detine industria textila si a

confectiilor 50%, celelalte industrii avind ponderile: alimentara si a bauturilor 30%,

productia de mobilier 2%, industria celulozei, hirtiei si cartonului 3%, industria de masini

si echipamente 1,4%, industria de aparataj electric 2,6%.

Infrastructura de transport

Dupa cum se prevede in Planul National de Dezvoltare: “O infrastructura de transport

eficienta, conectata la reteaua europeana de transport contribuie la cresterea

competitivitatii economice, faciliteaza integrarea in economia europeana si permite

dezvoltarea de noi activitati pe piata interna.

Situatia actuala a sistemului national de transport este caracterizata prin existenta unui

numar redus de autostrazi si conexiuni la nivel de autostrada sau drum rapid cu statele

vecine si membre ale Uniunii Europene, de variante ocolitoare, de linii feroviare

electrificate, de existenta unei degradari avansate a infrastructurii navale si a unei uzuri a

materialului rulant.

Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezinta o conditie necesara pentru

implementarea cu succes si a celorlalte prioritati de dezvoltareale Romaniei pentru

perioada 2007-2013, contribuind la cresterea mobilitatii persoanelor si a marfurilor, la

integrarea polilor regionali de crestere cu reteaua trans-europeana de transport, la

combaterea izolarii zonelor subdezvoltate si, nu in ultimul rind, la dezvoltarea

infrastructurii de transport regionale si locale.”

In ceea ce priveste accesibilitatea la coridoarele de transport interne ale UE si anume

reteaua TEN-T, judetul Vrancea beneficiaza de acelasi tip de avantaj major dat de situarea

pe un traseu subsidiar traseului axei 22 care intra pe teritoriul national la Nadlac, trece

prin Sibiu, Brasov si Bucuresti si se termina la Constanta. Un traseu natuinal de conectare la

axa 22 incepe la Ploiesti, trece prin Buzau, Focsani, Bacau si se opreste la Siret-Suceava,

acest traseu strabatind judetul Vrancea de la sud la nord, pe traseul actualului DN2,

acoperind practic axa de strabatere N-S.

Astfel:

-350,600 de locuitori ai judetului, anume 89,9% din total locuitori au acces la un drum pan-

european in cel mult 30 de minute;

-numai 42,400 de locuitori ai judetului, anume10,2% din total locuitori au acces la un drum

pan-european in peste 30 de minute.

Nici un alt judet al Moldovei nu se poate lauda cu asemenea indicatori!

Consiliul Judetean a trecut recent la reabilitarea a aproximativ 80% din drumurile

judetene. Lucrarile realizate sau in curs de realizare constau in balastare si turnarea de

covoare asfaltice pe anumite portiuni din urmatoarele drumuri judetene: DJ 119 C, DJ 252,

DJ 204 N, DJ 119 J. DJ 203 H, DJ 205 H si DJ 205 (sectoarele Homocea-Ploscuteni,

Anghelesti-Ruginesti, Adjud-Siscani, limita judet Buzau-Bicesti-Dumitresti, Nanesti-limita

judet Galati, Panciu-Movilita-Paunesti si Naruja-Nistoresti).

De asemenea, se executa lucrari de aducere a drumurilor la starea de dinaintea inundatiilor

din anul 2005. Valoarea lucrarilor realizate in 2007 este de aproximativ 38 de milioane lei.

In ceea ce priveste accesibilitatea populatiei la drumurile nationale, situatia se prezinta

astfel:

-DN2 : deserveste direct localitati insumind o populatie de 165.300 locuitori;

-DN2N+DN2R: Martinesti-Dumbraveni-Vintileasca deserveste direct comune insumind o

populatie de 17.900 locuitori;

-DN2M: Focsani-Andreiasu-Nereju deserveste direct comune insumind o populatie de

22.100 locuitori;

-DN2D: Focsani-Lepsa deserveste direct comune insumind o populatie de 20.000 locuitori;

DN2L: Focsani-Soveja deserveste direct comune insumind o populatie de 22.800 locuitori;

DN11A: Adjud-Corbita deserveste comune insumind o populatie de 9.000 locuitori;

-DN23: Focsani-Maicanesti deserveste direct comune insumind o populatie de 13.600

locuitori;

-DN23A: Focsani-Ciorasti deserveste direct comune insumind o populatie de 15.600

lucuitori.

In total reteaua de drumuri nationale din judet deserveste direct un numar de 286.300

locuitori, insumind 72,7% din populatia judetului.

Acest fapt permite un transport intra si interjudetean foarte activ si diversificat: din

Focsani exista 534 de legaturi auto zilnice catre 63 destinatii si 8 interjudetene din care:

-26 catre Bucuresti;

-23 catre Adjud;

-74 catre comuna Jilistea.

Infrastructura de transport feroviar

Situatia generala actuala a retelei de cai ferate publice in exploatare din judetul Vrancea pe

tipuri de lucrari pentru traficul feroviar in functie de caracteristicile tehnice se prezinta

astfel:

-Total cai ferate publice lungime retea 171.000 km, din care:

-linii electrificate lungime retea 102.000 km;

-linii cu ecartament normal lungime retea 171.000 km, din care:

-linii cu o cale lungime retea 73.000 km;

-linii cu doua cai lungime retea 98.000 km.

In judetul Vrancea densitatea liniilor de CF pe 100 km² este de 35,2km.

Prin statia de cale ferata Focsani trec zilnic 60 de trenuri pentru transport de persoane, din

care trenuri:

-8 intercity;

-10 rapide;

-13 accelerate.

Zilnic, legatura Focsani-Bucuresti este facuta de urmatoarele trenuri de persoane:

-4 intercity;

-5 rapide;

-4 accelerate.

Exista un singur tren de persoane care face legatura intre localitatile judetului, un tren pe zi

pe relatia Panciu-Marasesti.

Judetul Vrancea va fi beneficiar direct in contextul modernizarii infrastructurii feroviare,

care va viza in principal sporirea atractivitatii pentru transportul feroviar prin crestrea

vitezei maxime de circulatie, pe sectiuni din cadrul retelei interoperabile (TEN-T,

Coridoarele IV si IX), la 160 km/ora pentru trenurile de pasageri si la 120 km/ora pentru

trenurile de marfuri.

Infrastructura de transport intermodal

La nivel european se urmareste promovarea intermodalitatii si asigurarea acesteia prin

punerea in aplicare a actiunilor de imbunatatire a infrastructurii feroviare si rutiere si prin

crearea centrelor logistice pentru transportul intermodal feroviar-rutier, feroviar-fluvial,

feroviar-maritim, rutier-fluvial, rutier-maritim, rutier-aerian.

Fiind un judet inferior fara cai de apa navigabile, Vrancea nu beneficiaza in mod direct de

facilitati de transport naval, cerintele pentru acest tip de transport fiind acoperite de

porturile si terminalele cele mai apropiate si anume:

-pentru transportul fluvial:

-Braila aflat la o distanta de 90 km insemnind un parcurs cu camionul de 2h03min;

-Galati aflat la o distanta rutiera de 93 km si insemnind un parcurs cu camionul de

4h15min.

Pentru transportul aerian de pasageri cel mai apropiat aeroport – 101 km = 1h23min – este

cel de la Bacau de unde opereaza trei companii aeriene catre 44 de destinatii din Europa si

alte continente. Pentru transportul aerian de pasageri si marfa se pot folosi si terminalele

aeroporturilor Otopeni si Baneasa, care, desi aflate la o distanta mai mare – 189km =

2h35min – decit Bacaul, deservesc mai multe destinatii si rute.

Este de remarcat avantajul competitiv al judetului Vrancea de a se afla fata de toate aceste

terminale la o distanta dus-intors mai mica de 8 ore de condus cu camionul mediu, ceea ce

inseamna ca aceste distante pot fi parcurse de catre un singur sofer pe cursa, in contextul

noilor reglementari care impun intervale de odihna obligatorie pentru soferi.

2)JUDETUL GALATI- PREZENTARE GENERALA

Judetul Galati, cu o suprafata de 4.466,3 km2, reprezentand 1,9% din suprafata Romaniei,

se inscrie in aria judetelor pericarpatice, dunarene, fiind situat relativ aproape de Marea

Neagra, la confluenta a trei mari ape curgatoare - Dunarea, Siret, Prut si la incrucisarea

unor mari drumuri comerciale.

Judetul Galati este asezat in sud-estul tarii intre 45:25' si 46:10' latitudine nordica, 27:20'

si 28:10' longitudine estica, se margineste in partea de nord cu judetul Vaslui si judetul

Vrancea, spre sud cu judetul Braila si judetul Tulcea la est cu Republica Moldova si

Ucraina iar la vest cu judetul Vrancea.

Conditiile naturale ale teritoriului judetului Galati poarta in peisaj amprenta unor

influente datorate acelor entitati geografice europene care se interfereaza pe pamantul

Romaniei.

Judetul Galati apartine in totalitate sectorului de clima continentala. Pe fundalul climatic

general, luncile Siretului, Prutului si Dunarii introduc in valorile si regimul principalelor

elemente meteorologice, modificari care conduc la crearea unui topoclimat specific de

lunca, mai umed si mai racoros vara si mai umed si mai putin rece iarna.

Judetul Galati ocupa zona de intrepatrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice

est-europeana, sud-europeana si in parte, central-europeana, ceea ce se reflecta fidel atat in

conditiile climaterice in invelisul vegetal si de soluri, cat si in structura geologica a

reliefului. Acestea din urma ofera o priveliste cu inaltimi domolite, cuprinse intre 310 m in

nord si 5 -10 m la sud.

Dovezi ale existentei zonei Galati de-a lungul timpului stau descoperirile arheologice care

dateaza din paleolitic. Situat de-a lungul drumurilor comerciale europene, asezarea Mila 80

de pe Dunare, este multimilenara.

Fortificatiile geto-dacice de la varsarea Siretului in Dunare, au fost transformate intr-un

castrum militar si asezare civila. A fost nodul care a transmis civilizatia romana in Moldova

si in tarile din nordul Marii Negre.

Timp de secole, zona a fost traversata de drumurile comerciale romane si grecesti.

Consolidarea autoritatii statale in Moldova in secolul al XV-lea, a transformat Galatiul intr-

un oras-port, centru important economic si comercial - singurul port liber al Romaniei

timp de multe secole.

Principala rezervatie naturala din judetul Galati este localizata pe nisipurile din campia

Tecuciului si anume la sud de localitatea Liesti, in jurul satului Hanu Conachi, pe o fasie de

circa 4 km lungime si 0,5 - 1 km latime avand o suprafata de circa 84 ha si care se continua

pana in lunca Siretului.

La cativa kilometri de Municipiul Galati se afla rezervatia paleontologica de la Barbosi cu

o suprafata de circa 1 ha, cuprinzand fosile de moluste din faza Euxinului vechi. De

asemenea, nu departe de Galati, si anume la nord de oras, dar pe valea Prutului, pe

teritoriul comunei Tulucesti, in locul numit Rapa Balaia, se afla cea de-a doua rezervatie

paleontologica.

A treia rezervatie paleontologica se afla langa orasul Tecuci, pe soseaua Tecuci-Valea

Marului-Pechea-Galati, cu o suprafata de 1,5 ha. Rezervatia se afla pe terasa inferioara a

Barladului, la punctul numit La Rates, adica acolo unde a fost candva un han.

In partea de rasarit a judetului Galati, pe teritoriul comunei Baneasa, intre localitatile

Baneasa si Roscani, se afla Padurea Baneasa, in care, pe langa padurea in sine este ocrotit si

bujorul salbatic, pe seama caruia s-au creat legende si o mare serbare populara care are loc

in fiecare an. Se spune ca bujorii ar fi aparut din sangele moldovenilor cazuti in lupta de la

Roscani, de la 1574, cand armata lui Ioan Voda cel Viteaz a fost invinsa de turci datorita

lipsei de apa.

Reteaua bibliotecilor in judetul Galati cuprinde un numar de 329 unitati din care 2

universitare , 18 specializate, 249 scolare si 60 publice, cu un fond de carte de 3801,9 mii

volume din toate domeniile.

Aceste biblioteci au fost frecventate de peste 154 mii cititori eliberandu-se 1843,4 volume .

Biblioteca V.A.Urechea infiintata in anul 1889 este institutia de profil public stiintific si

documentar cu cea mai larga accesibilitate , notorietatea institutiei fiind data de valoarea

colectiilor de carte romanesca veche, a manuscriselor si a colectiilor iconografic.

Activitatea teatrelor si a institutiilor asimilate s-a desfasurat in trei unitati care au

prezentat un numar de 431 spectacole la care au asistat peste 60 mii de spectatori .

Reteaua muzeelor in judetul Galati cuprinde un numar de 9 institutii care au fost vizitate

de peste 67 mii persoane . Muzeul de Arta Contemporana prin expozitiile sale de arta

plastica are un caracter de unicitate in ilustrarea fenomenului plastic contemporan

romanesc.

Bogatele si valoroasele obiecte de istorie veche etnografie si arta populara sunt reunite in

expozitii permanente adapostite in salile Muzeului Judetean de Istorie.

Harta administrativa a judetului Galati

TERITORIUL LEADER G.A.L. VRANCEA SUD-EST

Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala Vrancea Sud-Est apartine din punct de

vedere administrativ de doua judete: Vrancea si Galati. Este o zona rurala in totalitate,

continua, uniforma din punct de vedere al datelor geografice si economice, curpinzind 11

comune din partea de sud-est a judetului Vrancea si o comuna din vestul judetului Galati.

Ceea ce da nota de unitate a teritoriului este amplasarea localitatilor in bazinul raului Siret,

fiind o zona de campie, istoric vorbind apartinind a doua provincii : Muntenia si Moldova,

despartite vremelnic de apa raului Milcov. Raul Milcov, ce odata a separat doua tari, acum

uneste in jurul sau un teritoriu – un grup de actiune locala- ce doreste a se dezvolta

impreuna, beneficiind de oportunitatile create prin aderarea Romaniei la Uniunea

Europeana, ce gindeste dezvoltarea la maniera regionala, dincolo de frontiere vremelnice ale

“granitelor” de judet.

Si din punct de vedere istoric cele doua judete au elemente comune: linia de fortificatie

Focsani-Namoloasa-Galati - necesara pentru a apara zona dintre marele cot al Dunarii si

Carpatii de Curbura- construita in perioada 1888-1893 de catre Regimentul 2 Geniu, ca

urmare a invatamintelor Razboiului de Independenta (1877-1878), lucrare ce a costa mai

mult de jumatate din bugetul anual Ministerului de Razboi.

Ambele judete fac parte din Regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est Muntenia. Cele 12 comune ce

alcatuiesc teritoriul Grupului de Actiune Locala Vrancea Sud-Est au in compunere 38 de sate.

Limitele geografice ale teritoriului sunt: 45: 20' si 45: 40' latitudine nordica si 27:07' si

27:30' longitudine estica.

Este delimitat la vest de Teritoriul G.A.L. “ Tinutul Viei si Vinului”, la Est de judetul Galati, la

sud-est de judetul Braila, la sud de judetul Buzau, la nor de teritoriul G.A.L. ”Siretul Verde”.

Partea de vest a teritoriul este strabatuta de Drumul European E 85, ce asigura legatura intre

capitala si nordul tarii, precum si de Linia C.F.R. 500 care face legatura intre Bucuresti si

Moldova, iar in sud si est este deservit de D.N. 23 si D.N.23°, artere de comunicatie

importante, ce asigura coerenta teritoriului din punct de vedere al cailor de comunicatie,

acesta facand legatura cu celelalte drumuri nationale si judetene.

Suprafata totala a teritoriului este de 78.100 ha (781 kmp) , cu o populatie in numar de

43.578 locuitori, la 1 iulie 2009, conform datelor furnizate de INSSE-Directia Judeteana de

Statistica Vrancea, densitatea medie fiind de 56 locuitori/km² (mai precis 55,78

locuitori/km²).

Conform datelor statistice ale Institutului National de Statististica, prezentate in anexa 6 la

Ghidul Solicitantului, comunele ce intra in alcatuirea grupului de actiune locala Vrancea Sud-

Est prezinta o rata ridicata de saracie, in medie aceasta fiind de 39,96 %, cu extremele:

- Comuna Sihlea cu rata saraciei in valoare de 51,1 %, profunzimea saraciei 16,3% si

indicele de severitate a saraciei de 7,5%

- Comuna Balesti cu rata saraciei in valoare de 32,4%, profunzimea saraciei 9,6% si

indicele de severitate a saraciei de 4,4%

Profunzimea medie a saraciei, in teritoriul analizat, este de 12,13 %, iar indicele mediu de

severitate a saraciei este de 5,51 %.

In concluzie, teritoriul GAL Vrancea Sud-Est cuprinde zone sarace, cifrele statistice indicind

o situatie dificila din acest punct de vedere.

Relieful teritoriului alcatuit in proportie de 100 % din zone de campie , ce fac parte din

Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului.

Teritoriul GAL Vrancea Sud-Est cuprinde o zona defavorizata de conditii de mediu specifice,

compusa din comunele Maicanesti (cod SIRUTA 176613) si Nanesti (cod SIRUTA 176855)

din judetul Vrancea si comuna Namoloasa (cod SIRUTA 76763) din judetul Galati, conform

anexei 4 din Ghidul Solicitantului.

Apele ce traverseaza teritoriul Leader G.A.L. Vrancea Sud-Est fac parte din bazinul

hidrografic al Raului Siret. Reprezentative sunt : Raul Siret, Raul Putna, Raul Milcov, Raul

Ramna, Raul Ramnicu Sarat, paraurile Oreavu, Hirtop, Slimnic, Catatcu, Argint. Lacurile si

baltile sunt de marime medie si constituie puncte de atractie turistica, fiind populate cu

pesti : Lacu Negru si baltile Balesti, Calieni, Nanesti, Jiliste.

Clima este temperat – continentala, cu ierni moderate si veri calduroase, temperatura medie

anuala fiind de 9: C. Dintre vanturile specifice teritoriului nostru se remarca Crivatul in

timpul iernii si Austrul, vant ce vesteste primavara, topind zapezile.

Fauna si flora sunt destul de bogate tinand cont de relief si clima specifice. Fondul cinegetic

este reprezentat de: iepuri, caprioare, vulpi, dropii, prepelite, fazani, porci mistreti. Iar dintre

rozatoare: viezure, harciog, popandau, veverite.

Pasarile sunt numeroase, datorita arealului dominat de lunca Siretului: pescarus albastru,

lebeda, egreta alba, egreta roz, barza, pelicanul buhai, lopatar, fazanul, ciocanitoarea,

sticletele, rata salbatica, gasca salbatica, vrabia, potarnichea, corbul, graurul. Apele sunt

populate cu pesti de apa dulce: pastrav,crap,tipar,lipan.

Pe cuprinsul Teritoriului Leader G.AL. Vrancea Sud-Est exista o arie de protectie speciala

avifaunistica ca urmare a identificarii unui numar de 21 de specii de pasari cuprinse in anexa

1 a Directivei Consiliului European 79/409/CE, Directiva Pasari. Aceasta arie protejata se

inscrie pe una dintre cele mai importante rute de migratie a pasarilor si adaposteste

numeroase specii de pasari ocrotite pe plan national si international.

Aceasta zona este un sit Natura 2000, are numele Lunca Siretului Inferior, cod ROSPA

0071 si acopera 40 % din comuna Namoloasa judetul Galati si 10 % din comuna Nanesti, jud.

Vrancea, lucru atestat de adresa nr. 3729/26.10.2010 emisa de Agentia Regionala pentru

Protectia Mediului Galati si adresa nr. 8338 /08.11.2010 emisa de Agentia pentru Protectia

Mediului Vrancea.

Aria protejată Lunca Siretului are o suprafaţă totală de 38.496 ha şi este constituită pentru

ocrotirea păsărilor migratoare sau sedentare. Cuprinde trupurile de pădure Dumbraviţa şi

Pădurea Neagră, situate în apropierea localităţilor Răstoaca şi Răduleşti, locuri în care,

datorită faptului că Valea Siretului se înscrie pe una dintre cele mai importante rute de

migraţie a păsărilor, adăpostesc numeroase specii de păsări ocrotite pe plan naţional şi

internaţional.

Din punct de vedere administrativ Aria de Protectie Speciala Avifaunistica “Lunca Siretului

Inferior” se afla in Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, fiind suprapusa urmatoarelor unitati

teritoriale administrative:

Judetul Vrancea: Homocea, Adjud, Ruginesti, Pufesti, Movilita, Marasesti, Garoafa, Vinatori,

Suraia, Vulturu, Nanesti.

Judetul Galati: Namoloasa, Sendreni, Branistea, Tudor Vladimirescu, Fundeni, Ivesti,

Umbraresti, Movileni, Cosmesti, Nicoresti, Buciumeni, Piscu, Liesti.

Judetul Braila: Maxineni, Vadeni, Silistea.

ACDB a devenit custodele sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior in conformitate

cu prevederile Ordinului Ministrului Mediului nr. 1533/2008 privind aprobarea

Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate, Asociatia pentru

Conservarea Diversitatii Biologice a solicitat atribuirea custodiei pentru situl Natura 2000

Lunca Siretului Inferior (ROSPA 0071). In urma analizei dosarului de candidatura Ministerul

Mediului si Padurilor a decis incredintarea dreptului de administrare a acestei arii protejate

Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice.

In data de 23.02.2010 prin semnarea Conventiei de Custodie nr. 0046/23.02.2010 Asociatia

pentru Conservarea Diversitatii Biologice a devenit custodele Sitului Natura 2000 Lunca

Siretului Inferior.

Aria de Protectie Speciala Avifaunistica – Lunca Siretului Inferior a fost declarata prin H.G.

1284 din 24.10.2007, privind declararea Ariilor de Protectie Speciala Avifaunistica ca parte

integranta a Retelei Ecologice Europene Natura 2000 in Romania, publicata in Monitorul

Oficial nr.739/31.10.2007. Aceasta este situata in doua regini biogeografice: continentala si

stepica.

In zona, accesul este posibil in apropiere de valea Siretului pe E85, intre Bacau – Focsani,

intrand spre localitatile Lespezi, Burcioaia, Domnesti, Pufesti, Ciorani, Padureni, Doaga,

Ciuslea, Suraia, Vulturu (unde sunt drumuri judetene, altele sunt ulite locale, greu

practicabile). Spre zona inferioara a cursului Siretului se poate ajunge de pe DN 25 Tecuci –

Galati.

Biotopurile principale

Terenuri arabile neirigate (34,2%)

Pasuni (7,6%)

Paduri de foioase (21,3%)

Zone cu vegetatie ierboasa naturala (3,9%)

Zone de tranzitie paduri – tufarisuri (7,7%)

Mlastini (4,7%)

Cursuri de apa (12,1%)

Ape statatoare (3,5%)

Speciile de pasari pentru care a fost desemnat situl sunt:

Alcedo atthis, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Chlidonias

hybridus,Ciconia ciconia, Circus aeruginosus,Cygnus cygnus, Egretta alba, Egretta

garzetta,Gelochelidon nilotica, Glareola pratincola, Ixobrychus minutus, Lanius collurio,

Lanius minor, Larus minutus, Nycticorax nycticorax, Pelecanus onocrotalus, Platalea

leucorodia, Recurvirostra avosetta si Sterna hirundo.

Situl Natura 2000 – Lunca Siretului Inferior- cod ROSPA0071 a beneficiat de un proiect

international intitulat „Masuri de conservare si management a ariei protejate lunca

Siretului – SIT de interes comunitar din judetul Vrancea” – finantare Ambasada Olandei

la Bucuresti- Program MATRA KNIP Coordonarea proiectului: Asociatia pentru

Conservarea Diversitatii Biologice in parteneriat cu APM Vrancea si Directia Silvica Focsani.

Din punct de vedere etnic si confesional, in proportie de 98% populatia este de origine

romana si de religie crestin-ortodoxa, restul de 2% il constituie populatia de etnie rroma si

alte nationalitati.

Speranta medie de viata, calculata de Institutul National de Statistica, pentru anii 2007-2209

este de 78,36 ani pentru femei si 69,77 ani pentru barbati, in crestere fata de anii1998-2000

cind la femei speranta de viata era de 75,44 ani, iar la barbati de 67,88 ani.

Toate localitatile dispun de retele de electricitate, o parte de retea apa potabila, dar nu au

dezvoltata retea proprie de canalizare, cu mici exceptii.

Industria este slab reprezentata in teritoriu : activitatile agricole fiind regasite ca ocupatii

obisnuite ale locuitorilor, respectiv cultura cerealelor si a plantelor tehnice, a legumelor,

pomicultura si cresterea animalelor .

Teritoriul este coerent din punct de vedere economic, activitatea principala a locuitorilor

comunelor apartinatoare Grupului de Actiune Locala Vrancea Sud-Est fiind agricultura,

respectiv cultura cerealelor, a rapitei, floarea soarelui, plante aromatice(coriandru), si

cresterea animalelor, cu preponderenta porcine, ovine si caprine, bovine.

Ponderea populatiei ocupate in agricultura din totalul populatiei active este in prezent de

43,2%, fata de 58,48 % in anul 2000, inca foarte mare fata de tarile Uniunii Europene.

De asemenea, dotarea cu utilaje agricole este deficitara, numarul acestora fiind in crestere

fata de anul 2000. In anul 2000 reveneau unui tractor 88 ha, iar in 2008 suprafata ce revin

unui tractor este de 77 ha.

Potentialul turistic al teritoriului este modest, doar turismul ecumenic intrand in zona de

interes a cetatenilor. Exista totusi un potential de dezvoltare a agroturismului datorita

schimbarilor in gustul citadinilor, care doresc tot mai mult sa manance sanatos, “de la tara”,

sa petreaca timpul liber in aer curat, in cadrul fermelor de familie, educativ mai ales pentru

copii.

II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului

Pentru o mai buna evidentiere a teritoriului G.A.L. Vrancea Sud-Est, anexam două hărţi şi

anume:

* o hartă a teritoriului care cuprinde delimitarea comunelor, reţeaua principalelor căi

de comunicare, râuri, localităţile principale, punctele de concentrare economică ;

* o hartă a localizării teritoriului şi în raport cu marile oraşe din apropiere şi cu alţi

vecini importanţi din punct de vedere geografic, economic, social etc.;

Hărţile sunt însoţite de comentarii care să explice relaţiile dintre teritoriu cu exteriorul,

între comunele/satele care compun teritoriul, să furnizeze informaţii cu privire la starea

infrastructurii (reţeaua rutieră, ferată, aeriană, navală) etc.

II.2.1.2.1. Harta fizica si geografica a teritoriului G.A.L. Vrancea Sud-Est

Harta fizica si geografica a teritoriului – comentariu asupra hartii:

Teritoriul Leader G. A. L. Vrancea Sud-Est este situat in zona sud-estica a judetului Vrancea,

cuprinzind si comuna Namoloasa din vestul judetului Galati, avand ca vecini judetele

Braila, Buzau, Galati , GAL Tinutul Viei si Vinului si GAL Siretul Verde.

Este strabatut de la S-E la N de DN 23 si DN23A, ca artere de comunicatie importante, ce fac

legatura cu drumurile judetene ce strabat teritoriul. Teritoriul este strabatut de Drumul

European E 85, ce face legatura intre sudul si nordul tarii.

Infrastructura de transport feroviar este bine reprezentata in teritoriu, acesta fiind

traversat de marile artere feroviare ce ajung in nordul tarii, cum este Linia CFR 500

Bucuresti -Suceava.

Relieful teritoriului alcatuit in proportie de 100% din zone de campie , ce fac parte din

Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului.

Acesta este structurat pe vaile apelor : Valea Siretului, ca rau principal, ce colecteaza de la

dreapta la stanga apele Milcovului, Ramnicului, Putnei, Ramnei. Localitatile componente

se afla si ele situate si structurate dupa reteaua hidrografica a teritoriului.

II.2.1.2.2. Harta administrativa a teritoriului:

Harta administrativa a teritoriului – comentariu asupra hartii :

Teritoriul reprezentat de « Grupul de Actiune Locala Vrancea Sud-Est » este situat in zona

sud-estica a judetului Vrancea si cuprinde si comuna Namoloasa din judetul Galati,

regiunea de dezvoltare 2 Sud-Est Muntenia.

Este un parteneriat public – privat, ce reprezinta o zona rurala in totalitate, fiind alcatuit

din 12 comune ce au in compunere 38 de sate.

Este delimitat la sud de limita administrativa a judetului Buzau, la est de limita

administrativa a judetului Braila, la vest de cea a judetului Galati, la nord de teritoriul GAL-

ul Siretul Verde, la vest de GAL-ul “Tinutul Viei si Vinului”.

In componenta acestuia se regasesc urmatoarele unitati administrativ-teritoriale:

Comuna Baleşti

Se afla in sudul judetului Vrancea, la limita cu judetul Buzau.

Vecinii sunt comuna Sihlea la N-V, comuna Tataru la N-E, comuna Ciorasti la S-E si comuna

Puiesti jud. Buzau la S.

Comuna Balesti este alcatuita din satul Balesti.

Comuna Balesti este strabatuta de DJ 202 C si DC 191 catre orasul Focsani, situat la o

distanta de 60km.

Cea mai apropiata cale ferata se afla la 10 km , in com. Ciorasti.

Comuna Balesti este situata in partea sudica a teritoriului administrativ, in zona de şes si

face parte din câmpia Râmnicului.

Este strabatuta de pârâul Catatcu si Slimnic iar in marginea estica a comunei se afla balta

naturala Balesti cu suprafata de 76 ha din care 7 ha sunt concesionate iar 69 ha sunt in

mare parte acoperite cu stuf, aflându-se in administrarea primariei.

Apa freatica este la o adâncime de 10-12 m sau 2-4 in apropierea balţii.

Precipitaţiile medii anuale sunt de 450-500mm.

Numarul total de locuinţe este de 870 de case cu 785 gospodarii, un numar de aproximativ

85 de case vechi, fiind nelocuite, cu moştenitori străinaşi.

Este comuna cu rata cea mai mica a saraciei: 32,4 %, indicele de profunzime a saraciei

9,6% si de severitate a saraciei de 4,4%. Aceasta situatie se explica prin inteligenta si

harnicia satenilor , dar si prin bogatia resurselor naturale, in primul rand terenul agricol

fertil, baltile din zona, etc.

Construcţiile reprezintă aprox. 50% din suprafaţa intravilanului .

Numarul locuitorilor fluctuează, fiind plecati la munca in afara ţarii, aproximativ 110 tineri;

o parte dintre aceştia revin anual in ţara şi işi construiesc locuinţe pe raza localitaţii.

Pe raza comunei Baleşti funcţioneaza o scoala construita in anul 1874, cu etaj, in care

invaţa un numar de 235 elevi.

Comuna este alimentata cu energie electrica printr-o linie de distribuţie aeriana, pe stâlpi

de beton armat, intrega comuna fiind iluminata public.

Peste 400 locuinţe sunt racordate la telefonia fixă.

Este realizata reţeaua de alimentare cu apa potabila, urmând ca aceasta sa fie pusa in

funcţiune; nu exista realizata canalizarea pentru deversarea si captarea apei reziduale

Cea mai mare parte a populaţiei se ocupa cu agricultura.

Structura culturilor este reprezentata preponderent de cereale si plante furajere. Pamântul

se lucreaza in exploatatii de tip familial iar aproximativ 70% din suprafata este arendata

deoarece populatia fiind destul de imbatrânita, având si o situatie materiala insuficienta

pentru a-si lucra individual pamântul.

In momentul de fata piaţa de desfacere pentru valorificarea eficienta a produselor obţinute

este insufficient dezvoltata, preţurile la unele produse ca fasolea, ceapa, arpagic, fiind

facute de intermediari, care le preiau direct de la producator.

Pe raza comunei funcţioneaza un atelier de confecţii unde lucreaza un numar de 40 tineri.

Un numar de 7 magazine mixte aprovizioneaza populaţia cu cele necesare.

O presa de ulei rece, valorifica o parte din cantitatea de floarea soarelui obţinuta de

producatori.

In comuna Balesti exista un sit arheologic, Cod LMI VN-I-s-B-06348 si doua asezari din

epoca bronzului si Hallstatt, avind Cod LMI VN-I-m-B-06348.01 si VN-I-m-B-06348.02.

În centrul comunei Balesti se afla monumentul istoric cod LMI VN-IV-m-B-06612, pe

frontispiciul caruia se afla inscriptia ”Eroilor din comuna Balesti 1917-1919. Eterna

recunostinta”.

Monumentul, înaltat din initiativa locuitorilor comunei se prezinta sub forma unui

obelisc amplasat pe trei trepte din beton, având în vârf un vultur cu aripile deschise si un

glob între ghiare.

Pe placa de marmura de pe fatada sunt înscrise numele eroilor din razboiul de

independenta precum si a celor 20 de ostasi cazuti în primul razboi mondial.

Comuna Ciorasti

Este amplasata in partea de sud-est a judeţului Vrancea, pe DN 23 Focşani-Ciorăşti, la 40

km faţă de municipiul Focşani şi 22 km faţă de municipiul Râmnicu Sărat.

Are in component urmatoarele sate: Ciorasti, Spatareasa, Codresti, Mihalceni, Satu-Nou si

Salcia Veche si Salcia Noua

Ca activitati specifice zonei mentionam agricultură - cultura mare, creşterea animalelor, iar

ca activitati economice principale: Asociaţii familiale, S.R.L., P.F. autorizate.

Evenimente locale: târg de mărfuri generale alimentare şi industriale săptămânal, vinerea.

Ziua comunei a fost stabilita in data de 15 august.

Facilitati oferite investitorilor: forţă de muncă, transport CFR Făureni-Tecuci, transport

rutier - două drumuri naţionale (DN23A şi DN 23B), reţea telefonică digitală, Internet.

Proiecte de investitii: Extindere reţea apă potabilă în satele Codreşti şi Salcia-Nouă.

Reabilitare şi modernizare cămin cultural Ciorăşti.

Asfaltare drum comunal Ciorăşti-Satu-Nou.

Comuna Gologanu

Comuna este cuprinsă între coordonatele geografice de 45 grade şi 36 minute şi 36 secunde

latitudine nordică, şi 27 grade şi 17 minute latitudine estică.

Cuprinde in componenta sa satul Gologanu.

Agricultura reprezinta activitatea specifica zonei.

Activitati economice principale: Agricultura, mici întreprinzători cu activităţi de comerţ,

morărit, abator, prelucrarea laptelui, creşterea animalelor.

Evenimente locale: 9 aprilie este ziua comunei Gologanu.

Facilitati oferite investitorilor: Forţă de muncă calificată şi necalificată, telefonie fixă şi

mobilă, CATV. Comuna este racordată la reţeaua de alimentare cu apă.

Proiecte de investitii: Canalizare reţele colectoare, staţie epurare, modernizare drumuri

comunale, şanţuri, tortuare şi podeţe, reabilitare grădiniţă cu program normal,

modernizare cămin cultural.

Comuna Gugesti

Atestata documentar la 1 ianuarie 1926, in urma legii de unificare administrative,

promulgata prin Decretul Regal nr. 1972,localitatea Gugesti s-a constituit cu mult inaintea

acestei date, încă din 1464, conform documentului existent la Muzeul Văii Râmnei Prof.

Nicolae Ciorăscu din Gugeşti.

Cat priveste denumirea comunei ,s-au emis trei ipoteze. Prima dintre ele admite ca

denumirea localitatii ar proveni de la numele unui boier-Gagu. Cea de-a doua se refera la

indeletnicirea de odinioara a satenilor, aceea de a gogi nuci. A treia ipoteza vizeaza

ocupatia de capetenie a locuitorilor, pastoritul. Sateniii purtau gugiuri (gluga), iar pe cap

gugiumane (caciuli).

Din punct de vedere geografic, comuna Gugesti este cuprinsa intre coordonatele 45º , 34’,

39” latitudine nordică şi 27 º, 13’, 33” longitudine estică, situându-se astfel în partea de

sud-est a judeţului. In componenta comunei Gugesti intra satele Gugesti si Oreavu.

Conform studiilor hidrogeologice executate, rezulta ca perimetrul celor doua localitati face

parte dintr-o hidrostructura foarte intinsa apartinand bazinelor reunite ale Siretului,

Putnei, Milcovului si Ramnicului.

Localitatea este caracterizata printr-un climat continental de campie cu ierni reci si veri

calduroase si uscate. Relieful comunei Gugesti este predominant sub forma de campie,

altitudinile variind intre 57m in zona de lunca, spre Slobozia- Ciorasti si 100 m in zona de

terase, spre Sihlea-Dumbraveni. Localitatea este strabatuta de cursul mijlociu al raului

Ramna si de afluentii sai, Oreavu si Hirtop.

Localitatea poartă denumirea de Gugeşti, nume căruia nu-i poate fi stabilită cu exactitate

originea, după înscrisurile prof. Nicolae Ciorascu (18.09.1918-19.11.1994) existând doua

variante de la care poate proveni numele localităţii.

Din surse bibliografice aflăm că în anul 1499 satul Gugesti există pe actuala vatră.

Informaţia se gaseşte în Arhivele Naţionale Bucureşti.

Satul Gugeşti, cunoaşte o dezvoltare masivă a populaţiei după infăptuirea agrară a

împroprietăririi din anul 1864, până atunci fiind moşia lui Alexandru Plagino.Dintre

bisericile aflate pe raza localitatii, Biserica “Sfinţii Voievozi”, figurează pe lista obiectivelor

de patrimoniu naţional, fiind declarată Monument Istoric.

Un punct de atracţie îl constituie colecţia muzeală sătească, sub denumirea de Muzeul

Râmnei, care cuprinde obiecte datând din epoca neolitică şi până în prezent, facând

trimitere la evenimentele şi îndeletnicirile înaintaşilor noştri.

Printre personalitatile care si-au pus amprenta pe dezvoltarea culturala a urbei, îi putem

aminti pe prof. Nicolae Ciorascu, fondatorul Colectiei Muzeale a Vaii Râmnei si a

Monografiei comunei Gugesti si pe prof. Eliza si Vasile Lefter, finalizatorii Monografiei

comunei Gugesti, intitulata “Arc peste vremuri si timp”.

Dintre mesterii populari, îi putem aminti pe Lera Zaharia (sculptor) si Bezea Stana

(incondeiat oua).

Consiliul Local al comunei Gugesti prin Hotararea nr.19/9 septembrie 2004, a stabilit ca

ziua de 15 august sa fie ziua protectoare a comunei Gugesti si in data de 13 mai este

sarbatorita Ziua Eroilor.

Daca ne referim la portul popular si la piesele vestimentare expuse în colectia muzeala,

putem trage concluzia ca înaintasii nostri purtau pe cap caciula numita “gugiuman”, camasa

de in, suman, pantalon de cânepa, în picioare opinci, iar în anotimpul rece purtau cojoace

din blana de oaie, port care s-a pierdut în negura timpului.

Ca si monumente istorice, in comuna Gugesti gasim Biserica de lemn “Sf. Voievozi “, Cod

LMI (Lista Monumentelor Istorice): Vn-II-m-B-06511, situl arheologic, Cod LMI VN-I-s-B-

06377, si trei asezari din epoca bronzului, epoca romana si epoca medieval timpurie, avind

Cod LMI VN-I-m-B-06377.01, VN-I-m-B-06377.02 si VN-I-m-B-063377.03. In satul Gugesti

exista Biserica de lemn “Sf. Voievozi” ce dateaza din anul 1879, avind Cod LMI VN-II-m-B-

06511.

Datele existente ne-au fost furnizate de batrani (~80 ani) , deoarece vechea arhiva s-a

pierdut in urma celor doua razboaie mondiale.

Biserica si Clopotnita cu Hramul “Sf. Voievozi” au fost construite in anul 1879, in satul vechi

Gugesti. Biserica cu hramul ”Sf.Voievozi” monument istoric a fost construita în anul 1879 la

initiativa ctitorilor Nita Cosma, Stoica Chirita, Constantin Stavarache, etc.Biserica si

clopotnita sunt construite din bârne si scânduri; pe dinauntru, biserica are lipita pe pereti o

pânza de in pe care este realizata pictura. Înauntru deasupra usii, la intrare se afla

inscriptia ctitorilor bisericii amintiti mai sus.

Biserica este construita din lemn (barne si scanduri) , este acoperita cu tabla, este vopsita

simplu cu o nuanta brun-roscata, iar peretii interiori sunt acoperiti cu panza de in pe care

este realizata pictura. Are forma unei corabii, lungimea acesteia fiind de 15 metri, iar

latimea de 5 metri. Clopotnita are lungimea, respectiv latimea de 3 metri.La intrarea in

biserica se pot observa doua icoane: Sf.Petru in stinga si Sf.Pavel in dreapta, iar deasupra

usii: “Sf. Voievozi”. In interior, deasupra usii, exista inscriptia ctitorilor (mentionati mai

sus) alaturi de cuvintele: “Aceasta Biserica s-a facut prin staruinta dumnealor”-Moise

Marin 1879. In anul 1966 cele doua constructii au fost declarate “Monumente Istorice”.

In acelasi an, Biserica si Clopotnita au fost revopsite in exterior, iar acoperisurile au fost

reparate. In decursul anilor, cele doua constructii au fost reparate, pictura spalata.

Comuna Maicanesti

Localitatea se află situat în S-E judeţului Vrancea, la o limită cu judeţul Brăila şi judeţul

Galaţi şi Buzău, la o distanţă de 40 km de reşedinţa de judeţ, municipiul Focsani.

Comuna are in component sa urmatoarele sate: Belciugele, Maicanesti, Ramniceni. Slobozia

Botesti, Stupina si Tataru.

Activitati specifice zonei: Agricultură, creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine).

Activitati economice principale: Comerţ, agricultură, industrie uşoară.

Evenimente locale: Târgul duminical Măicăneşti.

Facilitati oferite investitorilor: Forţă de muncă ieftină, distanţă mică faţă de oraşul Focşani

45 km .

Proiecte de investitii: Staţie de epurare, reţele colectare, canalizare în comuna Măicăneşti

satul Măicăneşti, reabilitare şcoală în Râmniceni şi extindere şcoală Măicăneşti, reabilitare

grădiniţă Măicăneşti, studiu de fezabilitate la alimentarea cu apă sat Slobozia-Boteşti,

reabilitarea a 2 şcoli şi a 2 grădiniţe, alimentare apă sat Slobozia-Boteşti.

In comuna Maicanesti gasim Monumentul Eroilor (1877-1878) , monument istoric, Cod

LMI (Lista Monumentelor Istorice): VN-IV-m-B-06629.

Acest monumentul a fost ridicat in amintirea eroilor din Plasa Maicanesti cazuti in razboiul

pentru independenta Romaniei de la 1877. A fost inaugurat la 21 mai 1912 prin grija si

contributia tuturor comunelor aferente Plasii Maicanesti. Monumentul de astazi a fost

reconstituit dupa cel vechi (daramat dupa instaurarea regimului communist in anul 1950)

in forma sa initiala de catre Comitetul Judetean de Cultura si Arta in anul 1987.

Monumentul are patru fete cu scari de granit de jur imprejur, inchis cu lanturi legate de

patru stalpi. Deasupra soclului de marmura se inalta trunchiul monumentului respectiv cu

o inaltime de 2,5m. Pe fiecare fata se afla o ramura de stejar inmanuncheata cu varful in jos.

In partea de deasupra este asezat un vultur cu crucea pe un glob metalic.

Se poate ajunge la acest monumet pe DN Focsani-Braila.

Comuna Milcovul

Este asezata in partea de sud-est a judetul Vrancea si se invecineaza la NV cu municipiul

Focsani, la circa 8 km, resedinta judetul Vrancea, la nord-est cu comuna Rastoaca si comuna

Suraia, la sud-est cu comuna Vulturu, la sud cu comuna Gologanu, iar la sud-vest cu comuna

Slobozia-Ciorasti. Comuna Milcovul a luat fiinta in anul 1968, prin unificarea fostelor

comune: Risipiti, Gologanu si Rastoaca in urma reorganizarii administrativ teritoriale a

tarii. In prezent comuna Milcovul are in componenta sa urmatoarele sate: Lamotesti,

Milcovul.

Ca atestare documentara comuna dateaza ca localitate de sine statatoare numita Risipiti

din a doua jumatate a secolului XV.

In prezent, comuna Milcovul nu mai include satele Gologanu si Rastoaca, acestea devenind

comune separate din luna mai a anului 2004.

Comuna Milcovul se afla asezata in zona de campie si este strabatuta de raul Milcovul, raul

Rimna si paraul Argint, acestea varsandu-se apoi in raul Putna.

Obiectivele social cultural economice sunt: 2 gradinite si 2 scoli, 4 biserici, un camin

cultural, 21 obiective economice, 19 km retea alimentare cu apa cu finatare SAPARD.

Activitatile principale specifice zonei sunt: agricultura, viticultura, cresterea animalelor,

legumicultura.

Activitatile economice principale: morarit si panificatie , tamplarie, mobilier , agricultura ,

cresterea animalelor , activitati de comert , mici intreprinzatori .

Ca monument istoric, in comuna Milcovul se afla Biserica “Sf. Ecaterina” , Cod LMI (Lista

Monumentelor Istorice): Vn-II-m-B-06520.Biserica cu hramul „Sf.Ecaterina” a fost

construita în seculul al XIX-lea si sfintita în anul 1893. Biserica, monument istoric prezinta

o arhitectura de tip neoclasic .

Comuna Nămoloasa, jud. Galati

Este situată la 50 km S-V de Galaţi, pe DJ 204N, la 35 km de Focşani şi 45 km de Brăila.

Are in componenta sa urmatoarele sate: Namoloasa, Namoloasa Sat si Crangeni.

Activitati specifice zonei: Agricultură, cultura plantelor, Creşterea animalelor.

Activitati economice principale: Agricultură, cultura plantelor, creşterea animalelor,

pescuit, vânătoare.

Obiective turistice: Se pot organiza excursii cu specific pescuit şi vânătoare.

Vizitarea satului Crângeni, oază de linişte şi puritate.

Satul Crângeni este format din 10 familii care au ca activitate de bază oieritul şi prepararea

Caşului de Crângeni.

Monumentul eroilor din comuna Namoloasa. Dedicate celor 24 de eroi ai comunei, care au

cazut la datorie in Primul razboi Mondial. Pe un postament de beton inalt de 1.30 m, a fost

construit un piedestal paralelipipedic , pe care s-au insris numele eroilor si a fost asezata o

statuie inalta de peste 2 metri, ce reprezinta un soldat cu arma in mina dreapta. Pe fatada

principal a poedestalului este montata o placa de marmura alba, dreptunghiulara pe care

sta scris:”EROII COMUNEI NAMOLOASA, MORTI IN RAZBOIUL DIN ANII 1916-1918”, iar pe

fatada principal a postamentului a fost fixate o placa de marmura alba cu urmatoarea

inscriptie:”SLAVA EROILOR NEAMULUI”

Evenimente locale: Târgul din Nămoloasa - organizat în fiecare zi de joi.

Ziua localităţii este stabilita in data de 15 august.

Facilitati oferite investitorilor: Oferirea spre vânzare a unor suprafeţe de teren în vederea

înfiinţării de întreprinderi mici şi mijlocii, forţă de muncă suficientă pentru a lucra în aceste

intreprinderi, preţul terenului este foarte mic .Proiecte de investitii: Reabilitare de drumuri

principale prin asfaltare, reabilitare cămin cultural, infiinţare de spaţii verzi.

Comuna Nanesti

Este asezata in sudul Moldovei in sudul judetului Vrancea, pe malul drept al râului Siret.

Are in componenta satele: Calienii-Vechi, Calienii-Noi, Nanesti.

Activitatile specifice ale zonei sunt: agricultura, comerţul, prelucrarea lemnului .

Activitati economice principale: agricultură, comerţ, prelucrarea lemnului, prestări servicii.

Obiective turistice: Pasaj păsări migratoare pe malul râului Putna, în sola Lalu, pescuit

sportiv în bălţile din satul Călenii-Noi.

Proiecte de investitii : pod peste râul Putna, modernizare drum comunal, 7 km, reabilitare

sală sport, şcoala Năneşti.

In comuna Nanesti se afla Biserica de lemn “Intrarea in Biserica”, monument istoric,

Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): Vn-II-m-B-06522. Tot in comuna Nanesti mai

exista si situl arheologic, Cod LMI VN-I-s-B-06384 si patru asezari din epoca medieval,

hallstatt si eneolitic, avind urmatoarele Coduri LMI: VN-I-m-B-063840.01, VN-I-m-B-

06384.02, VN-I-m-B-06384.03 si VN-I-m-B-06384.04.

Frumosul locas de cult de la Nanesti a fost construit de obstea sateasca prin anul 1776. Pe

un soclu de piatra de râu mesterii au înaltat cununile din lemn de stejar, ce alcatuiesc

peretii bisericii de lemn „Intrarea in Biserica” monument istoric. Planul bisericii este sub

forma de nava, dreptunghiulara, cuprinzând pronaosul, naosul si altarul. Portalul

dreptunghiular a fost decorat de mesteri cu un rând de „zig-zaguri” sau „dinti de

ferastrau”.În realizarea decorului boltii s-au folosit elemente decorative bogate, facându-se

si un sistem inedit de sustinere a cupolei, cu ajutorul a doi stâlpi din lemn.

Exteriorul este lipsit de decoratii, interiorul fiind reprezentat de icoanele, împaratesti care

redau portretele Mariei si cel al lui Isus, tronând pe jilturi baroce. De remarcat sunt si usile

împaratesti, care au fost pictate în întregime cu scena Bunei Vestiri.Ca si cale de acces

exista DN Focsani-Braila, in centrul satului.

Comuna Rastoaca

Este amplasata in zona de câmpie din sudul judeţului Vrancea, la 12 km sud-est de capitala

de Judeţ, municipiul Focşani (DN 23, km 7-12).

In satul Rastoaca in curtea Caminului Cultural este amplasat monumentul istoric Cod LMI

VN-IV-m-B-06649 ridicat in memoria “Eroilor din Comuna Rastoaca1916-1919”.

Monumentul, cu o inaltime de 3.10 m, a fost inaltat prin contributia publica a

locuitorilor comunei ca simbol al eroismului ostasilor cazuti in luptele pentru apararea

patriei, la care au participat si cei 48 ostasi plecati din comuna, inscrisi pe placa de

marmura de pe frontispiciul monumentului.

A doua inscriptie aminteste de “Radu Raileanu sergent mort, in razboiul pentru

Independenta 1877-1878”.

Un stalp din beton, porneste in sus din doua trepte, avand in varf o cruce in relief. La

baza stalpului, un basorelief reda insemnele ostasesti: casca, sabia, pusca si ramuri de

stejar.

Comuna Rastoaca are in componenta sa satul Rastoaca.

Activitati specifice zonei: zootehnie, cultivarea viţei de vie şi cerealelor, mori, magazine

mixte, lucrări agricole, ateliere tâmplărie, confecţii metalice, tipografie, prelucrare armură,

staţii carburanţi, depozite materiale de construcţii, transport auto.

Ca activitati economice principale mentionam: agricultura si mica industrie.

Obiective turistice: Popas Dumbrăviţa.

Evenimente locale: Ziua Comunei care este stabilita in data de 14 septembrie si Ziua

Recoltei .

Facilitati oferite investitorilor: terenuri agricole, forţă de muncă accesibilă, potenţial ridicat

de resurse umane (tineri cu studii medii şi superioare), posibilităţi de concesionare şi

închiriere teren, posibilităţi ridicate de irigare a culturilor datorită prezenţei a trei râuri pe

teritoriul comunei (Putna, Milcov, Râmna), disponibilitatea autorităţilor locale de a încheia

relaţii de parteneriat cu investitorii locali şi străini, cadru social favorabil, reţea de drumuri

pietruite, poluare scăzută, situarea comunei la 12 km de municipiul reşedinţă de judeţ,

Focşani, existenţa iluminatului public stradal, telefonie fixă, acoperire Vodafone, Orange,

Cosmote, TV cablu, acces internet.

Proiecte de investitii: Reţea de apă curentă, staţie de epurare şi reţea de canalizare, cămin

cultural, piaţă agroalimentară, bază sportivă, extindere reţea electrică, montarea de

panouri solare pe clădirea primăriei şi a şcoliilor .

Comuna Sihlea

Este situata in judetul Vrancea si este localizata pe harta la 45° 30' Nord, 27° 7' Est.

Comuna are in component sa urmatoarele sate: Sihlea, Caiata, Bogza si Voetin.

Ca activitati specific zonei mentionam agricultura. Vitregiti, ca si comunitate, munca

tuturor satenilor s-a realizat prin proiecte care s-au putut desfasura cu sprijinul acordat de

reprezentantii primariei Sihlea.

Unul dintre proiectele care au fost evidentiate la nivel judetean este si aparitia revistei

URMASII LUI SIHLEANU (revista lunara), care este deja la a opta editie, in care se pot citi

lucruri ce tin de frumos si normal in comunitatea sihleeana.Tot in comuna Sihlea putem

vedea Ansamblul memorial Sihleanu-Gradisteanu-Ghica, cod LMI VN-IV-a-B-20944, clasat

in LMI prin Ordinul ministrului culturii si cultelor nr.2699/11.12.2008, care cuprinde

urmatoarele componente:

1.Castelul Sihleanu-Gradisteanu-Ghica monument istoric Cod LMI VN-IV-m-B-20944.01

a fost realizat incepand cu anul 1880 si terminat in 1886 la initiativa Elenei si a lui

Constantin Gradisteanu, avand ca proiectant si consultant pe arhitectul austriac Holtzer. La

inceputul sec.XX castelul reflecta etape de constructie ce s-au succedat in timp. Se remarca

in special existenta unui turn tip donjon cu creneluri (astazi disparut) cu patru nivele si o

platforma in registrul superior avand montat blazonul familiei Ghica, element care face ca

obiectivul sa fie asimilat curentelor arhitecturii romantice din Europa.

Fotografiile castelului de la inceputul sec.XX infatiseaza o constructie eclectica asupra

careia, din 1880 s-au produs modificari continue: extinderi pe lateralele constructiei

initiale, amenajari tehnice, terase, sere. Studiile de specialitate au adus noi informatii

asupra etapelor diferite de constructie, asupra interventiilor si modificarilor care s-au

produs mai ales dupa perioada de dupa nationalizare cand destinatia constructiei a fost

complet schimbata, devenind scoala generala, destinatie pe care o pastreaza si astazi.

Resedinta de la Sihlea devenita la sf.sec.XIX prin descendenta si casatorie proprietate a

familiei Ghica era caracteristica starii sociale a familiei intr-o etapa istorica si se constituie

intr-o valoare memoriala si arhitecturala. Proprietatea familiei Gradisteanu-Ghica era

inconjurata de un parc impresionant, cu plante exotice pastrate iarna in sere special

amenajate. A existat aici si s-a pus in practica la Sihlea la inc.sec.XX problema amenajarii

peisagistice, ceea ce reflecta inaltul grad de rafinament al gustului pentru frumos si

armonie.

2. Biserica”Sf.Imparati Constantin si Elena”, monument istoric Cod LMI VN-IV-m-B-

20944.02 se incadreaza in ansamblul memorial si de arhitectura initiat de Elena Sihleanu

Gradisteanu, mostenitoare unica a tatalui sau dupa decesul acestuia si a fratelui sau poetul

Alexandru Sihleanu. In anul 1857 Elena a hotarat construirea unui asezamant de cult, initial

o capela a familiei. Cu ajutorul sotului ei, Constantin Gradisteanu a inceput in anul 1860

construirea bisericii Sf.Imparati si Elena, o biserica a carui proiect va fi influientat de ideile

unui arhitect italian. Biserica a fost sfintita in anul 1866, iar in anul 1877 Elena a adus si a

depus in cripta din subsolul bisericii osemintele tatalui sau si ale fratelui sau Alexandru. De

retinut este monumentalitatea si frumusetea arhitecturii bisericii care desi include mai

multe etape de construire, amenajare si de stiluri (stilul gotic al ferestrelor cu vitralii) este

impresionanta si impunatoare.

3.Bustul poetului Alexandru Sihleanu, monument istoric Cod LMI VN-IV-m-B-20944.03 a

fost ridicat in anul 1914 la initiativa Elenei Gradisteanu, sora poetului. Evenimentele care

au avut loc in perioada anilor 1916-1918 au dus la disparitia bustului, pastrandu-se in

schimb postamentul si imprejmuirea.

In anul 1994 cu sprijinul DJCCPCN Vrancea, a administratiei locale, a familiei Ghica si a

Fundatiei Alexandru Sihleanu a fost comandat un bust din piatra executat de sculptorul

Gabriel Taicutu.Pentru a ajunge la aceste obiective putem folosi traseul direct : E85

intersectie DJ Dumbraveni –Sihlea.

Tot in comuna Sihlea se afla si Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, monument istoric,

Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): Vn-II-m-B-06570, ce a fost construita în anul 1808

de catre familia Serban Asanache Robescu.

Din cauza intemperiilor vremii si a cutremurelor, biserica a suferit grave avarii ajungând în

stare de ruina. În anul 1985-1987 din initiativa preotului Cristian Stoica si cu sprijinul

enoriasilor s-au facut reparatiile capitale ale bisericii, care au constat în consolidarea si

pregatirea peretilor pentru pictura.

În anul 1991 s-au început lucrarile de pictura în tehnica fresco de catre pictorul Petre

Achitene, care s-au terminat în anul 1994 de catre pictorita Lichi Pavel.

In satul Caiata, comuna Sihlea exista un sit arheologic avind Cod LMI VN-I-m-B-06362 si

trei asezari din eneolitic, epoca medieval si hallstatt, avind Cod LMI VN-I-s-B-06361, VN-I-s-

B-06362.01 si VN-I-s-B-06362.02.

Putem ajunge la aceste monumente folosind DJ Focsani-Ramnicu Sarat.

Comuna Slobozia Ciorasti

Comuna Slobozia Ciorasti are o vechime de 490 de ani asa cum reiese din documentele

aflate in arhiva comunei.

Are in componenta sa urmatoarele sate: Slobozia Ciorasti, Jiliste si Armeni.

Intre anii 1874 -1876 comuna se unifica cu Golesti cu resedinta la Sl. Ciorasti; pana in anul

1926 satul Oreavu a apatinut acestei comune dupa care a intrat in componenta comunei

Gugesti nou infiintate.

Gh. Moldoveanu considera in "Nume de locuri din Valea Milcovului “, ca regiunea

Milcovului a fost pana in anul 1859 regiune de frontiera cu populatie policroma putin

stabila. Aici isi gaseau locul adeseori cei ce fugeau de dari din interiorul tarii pentru ca in

caz de pericol sa-si poata gasi scapare in Muntenia. Probabil asa se explica numarul mare

de "slobozii" din regiune. Se afla la sud de municipiul Focşani .

Activitati specifice zonei: agricultură, comerţ .

Obiective turistice: Monument istoric "Ioan Vodă cel Viteaz", Baltă de Peşte.

Satul Jiliste – face parte din comuna Slobozia Ciorasti si prezinta o importanta cu totul

deosebita; in limba româna veche "jiliste " insemna loc de sedere, locuinta (Dictionarul Lb.

Romane vechi - sfarsitul secolului al X-lea inceputul sec al XVI-lea, G. Mihaila Bucuresti ,

1974).

La 24 aprilie 1574 Ioan Voda cel Viteaz obtine o importanta victorie impotriva turcilor la

Jiliste. Exista un bust al voievodului si un punct muzeistic iar la 24 aprilie in fiecare an

comunitatea locala , elevii Scolii "Ioan Voda cel Viteaz " impreuna cu Asociatia Veteranilor

de Razboi Focsani cinstesc memoria voievodului moldovean.

Satul Armeni , component al comunei Slobozia Ciorasti este infiintat dupa anul 1870 de

oamenii adusi de boierul Simionovici pentru a-si lucra pamantul. Denumirea de Armeni

deriva de la numele proprietarului care era de origine armeana .

Facilitati oferite investitorilor: distanţă mică faţă de oraş (13 km), telefonie, electrificare

totală, alimentară cu apă .

Proiecte de investitii: Modernizare drumuri de interes local, modernizare cămin cultural,

modernizare biserică, staţie de epurare reţele colectoare canalizare, modernizarea şcolii.

Comuna Tataranu

Se află situată în partea de S-E a judeţului Vrancea, pe DJ Focşani-Brăila, la 25 km faţă de

reşedinţa de judeţ, municipiul Focsani. In component comunei intra satele: Tataranu,

Bordeasca Noua, Bordeasca Veche, Martinesti si Vajaitoarea.

Activitatea specifica zonei este agricultura.

Activitati economice principale: activităţi cu probleme de administraţie publică locală,

exploatări agricole şi zootehnice, mică industrie, prestări servicii, activităţi de comerţ,

activităţi cultural-sportive.

Obiective turistice: Zona Proca I şi II şi Crîngul Mieilor - pădure, şes.

In satul Martinesti gasim un sit arheologic cu Cod LMI VN-I-s-B-06381 si trei asezari din

epoca medieval timpurie si epoca migratiilor, avind Cod LMI VN-I-m-B-06381.01, VN-I-m-

B-06381.02 si VN-I-m-B-06381.03.

In comuna Tataranu exista societati cu profil agricol şi exploatări agricole, cu profil

zootehnic (creşterea bovinelor, a puilor şi a ovinelor) .

Proiecte de investitii: Alimentare cu apă în satul Bordeasca Veche, alimentare cu gaze

naturale, modernizare drumuri comunale, asfaltări zona inundabilă Bordeasca Veche,

construire grădiniţă in Tătaranu, construire bază sportivă Bordeasca Veche, reparaţii

capitale la căminele culturale.