Upload
andreea-anton
View
335
Download
2
Embed Size (px)
RESURSE NATURALE REGENERABILE
Abstract: Până nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor pământului relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic. Prevenirea poluării, ca factor major de protejare şi conservare a resurselor naturale regenerabile şi implicit a mediului înconjurător, se poate realiza prin utilizarea celor mai adecvate materiale, tehnici, tehnologii şi practici care să conducă la eliminarea sau măcar la reducerea acumulării deşeurilor sau a altor poluanţi.
Cuvinte cheie: resurse naturale regenerabile, biomasă, energie geotermală, energia mareelor, energii regenerabile, circuitul apei în natură
1. Introducere
Resursele naturale constituie o parte importantă a avuţiei naţionale, fiind formate din
totalitatea surselor existente în natura şi care sunt folositoare omului în anumite condiţii tehnologice,
economice şi sociale. Extrase din mediul lor natural pot fi transformate în bunuri a căror utilizare
presupune consumul lor direct.
Resursele naturale sunt clasificate în două categorii distincte:
-regenerabile;
-neregenerabile;
Resursele naturale regenerabile sunt constituite din:
-apa;
-aer;
-sol;
-flora;
-fauna;
-energie solară;
-energie eoliana;
- energie a mareelor;
- energia geotermală;
- biomasa.
Între resursele componente ale primei categorii există interacţiuni naturale puternice, astfel
că, orice intervenţie antropică asupra uneia sau alteia induce inevitabil consecinţe şi asupra
celorlalte.
Utilizarea acestor resurse este practicată într-o manieră complexă şi coordonată, pentru
realizarea simultană a mai multor scopuri. Aplicarea unor metode distructive poate să provoace
anumite schimbări ireversibile ale resurselor naturale, modificând chiar caracterul lor "regenerabil".
Factorul principal care transformă, aproape total şi ireversibil, resursele naturale
regenerabile în resurse neregenerabile, este poluarea.
Atunci când una din resursele naturale regenerabile este grav afectată de poluare, se poate
considera că s-a produs degradarea mediului înconjurător, având consecinţe pe termen lung, greu
sau imposibil de evaluat şi corectat.
În fiecare proces de producţie şi activitate desfăşurată de către om, reducerea impactului
negativ asupra mediului înconjurător se poate realiza, în primul rând, prin mijloace de prevenire a
poluării, prin utilizarea raţională şi conservarea resurselor naturale.1
2. Caracterizarea principalelor tipuri de resurse naturale regenerabile
a) APA
Apa este o substanţă absolut indispensabilă vieţii, indiferent de forma acesteia, fiind unul
dintre cei mai universali solven ţ i . Apa este una din substanţele cele mai răspândite pe planeta
Pământ, formând unul din învelişurile acesteia, hidrosferă.
La nivel mondial, apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, de
aceea este tratată ca un patrimoniu natural care trebuie protejat şi apărat. În secolul al XXI –lea, a
doua mare problemă globală, după creşterea populaţiei planetei este criza apei potabile. Apa dulce
reprezintă un procent destul de mic din cantitatea totală de apă de pe planetă, şi anume 2,5%, din
procentul de 70 % cât reprezintă apa pe suprafaţa Pământului. Din apa dulce doar un procent este
direct accesibilă prin izvoare, râuri, lacuri, ape subterane, restul regăsindu-se în calotele glaciare,
prin urmare doar 0,7% din apa planetei este disponibilă, ca sursă de supravieţuire, pentru populaţia
actuală de 6,8 miliarde de oameni.2
Fiind una din cele mai comune substanţe din natură, apa intră în compoziţia chimică a
mineralelor din crusta planetei şi din nucleul acesteia. În stare liberă ea formează apele subterane şi
umezeala solului în litosferă, oceanele, mările, lacurile, râurile, gheţarii de calote, pentru ca în
atmosferă să o întâlnim sub formă de vapori, picături de apă şi cristale de gheaţă, iar în biosferă, atât
în lumea plantelor, cât şi a animalelor, ea constituie elementul fundamental indispensabil vieţii.
Una din caracteristicile importante ale apei este mişcarea, mobilitatea, care îi conferă funcţia
1 http://www.scritube.com/geografie/geologie/APA-SI-SOLUL-CA-RESURSE-NATURA13524121424.php2 http://mmediu.ro/RO-EEA-EIONET/_State%20of%20%20Env%20report/Lansare%20SOER%202010%20-%2015%20decembrie%202010/CD%20lansare%20SOER%202010%20-%2015%20decembrie%202010/Raport%20national%20de%20stare%20a%20mediului%202009/APA%202009.pdf
de principal mijloc de legătură şi schimb de substanţă şi energie între sferele planetei. Totalitatea
căilor şi formelor de mişcare a apei este cunoscută sub denumirea de circuitul apei în natura sau
ciclul hidrologic. Acest circuit este generat atunci când fenomenul cuprinde întreaga planetă şi local
când se produce la scară restrânsă, un lac pe de o parte şi regiunea înconjurătoare pe de altă parte.
La baza acestui proces stă conversia radiaţiei solare ca sursă de energie, prin care se
produce evaporarea apei de la suprafaţa oceanului şi a uscatului şi trecerea ei din stare lichidă în
stare de vapori în atmosferă. Masele de vapori se deplasează la distanţe apreciabile, iar în anumite
condiţii se condensează şi revin pe suprafaţa Terrei sub formă de precipitaţii, unde mai mult de
jumătate se evaporă, iar restul se stochează în gheţari, se infiltrează în sol sau se scurge prin reţeaua
hidrografică.3
Figura 1. Ciclul hidrologic cu unele aspecte induse de activitatea umană.
Apa – o resursă naturală preţioasă
Ce ne-am face fără apă?
Apa este una dintre cele mai preţioase resurse naturale. Nu putem trăi fără ea, dar ne
comportăm de parcă ni se cuvine. La nivel global, sursele de apă sunt rare: mai puţin de 1% din apa
de pe glob este bună pentru consum, iar peste 1,2 miliarde de oameni – aproape o cincime din
populaţia lumii – nu are acces la surse de apă potabilă. Din fericire, în Europa, apa se găseşte
aproape peste tot din belşug, cu toate că în anumite zone din sudul Europei, de exemplu în Spania,
lipsa apei şi secetele sunt din ce în ce mai dese.
3 http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/APAFACTOR-DE-MEDIU-SI-RESURSA-44434.php
În Europa, cantitatea nu este principala problemă, ci calitatea apei lasă uneori de dorit. Circa
35% din apa din Europa provine din ape de suprafaţă – lacuri şi râuri –, care sunt afectate de
poluare. Restul de 65% provine din ape freatice – apa de ploaie infiltrată în pământ, care formează
bazine subterane de apă. Apa de la robinet este bună de băut aproape peste tot în Europa, dar, înainte
de a fi trimisă prin conducte, ea trebuie tratată. Acesta este un procedeu costisitor, dar necesar,
deoarece apa poate fi contaminată de îngrăşăminte, de pesticide, de substanţe chimice industriale sau
de germeni de la gunoaiele umane sau animale. Principalii poluanţi sunt îngrăşămintele şi
pesticidele. La contactul cu apa, ele sunt transportate spre râuri şi fluvii şi de acolo în mare.
Reducerea poluării este extrem de importantă, nu numai pentru conservarea rezervelor de apă
potabilă, ci şi pentru protecţia animalelor care trăiesc în râuri, în lacuri şi în mări. Deşi în ultimii 30
de ani în UE s-au luat măsuri pentru reducerea poluării, mai sunt încă multe de făcut şi putem şi noi
să contribuim la acest efort.
Mediul marin este vital pentru viaţa pe pământ
Mările şi oceanele acoperă 71% din suprafaţa globului şi includ 90% din totalul organismelor vii de
pe planetă. Apele marine ale Europei acoperă 3.000.000 km2, adică aceeaşi suprafaţă ca şi zona
continentală. Ecosistemele marine ne ajută din multe puncte de vedere: au un rol determinant în
definirea climatului şi a manifestărilor meteorologice şi absorb bioxidul de carbon emanat în
atmosferă ca urmare a activităţilor umane. Mările şi oceanele sunt şi o sursă majoră de hrană, un
pilon al prosperităţii economice, datorită pescuitului şi turismului, şi un ajutor nepreţuit pentru
sănătatea şi pentru bunăstarea noastră.
Ce poţi face pentru a economisi apă?
• Fă un duş, în loc de baie; astfel consumi de patru ori mai puţină apă. Nu e doar ecologic, ci şi
economic!
• Închide robinetul cât timp te speli pe dinţi. Dacă toţi europenii ar închide robinetul, s-ar
economisi suficientă apă pentru a umple 6.000 de piscine olimpice în fiecare an.
• Verifică şi repară robinetele. Robinetele care curg, duc la pierderea a circa 25 de litri de apă pe zi
şi asta se poate rezolva cu o simplă garnitură nouă.
• Aşteaptă până aduni suficiente rufe sau vase şi apoi pune în funcţiune maşina de spălat. Dacă nu
ai destule rufe sau vase murdare pentru a merge la capacitate maximă, reglează funcţionarea
aparatului la jumătate din capacitate. În acest mod, economiseşti atât apă, cât şi electricitate.
• Păstrează apa de ploaie. O poţi colecta în butoaie goale sau le poţi cere părinţilor să monteze un
bazin care să adune apa ce curge pe streşinile casei. Apa adunată astfel poate fi folosită la udatul
grădinii sau la spălarea maşinii.
Fă şi tu ceva!
• Nu arunca substanţe chimice sau ulei prin sistemul de scurgere – adică vopsea, lacuri, insecticide,
medicamente, ulei de gătit şi ulei de motor. Toate astea poluează apa şi, în acelaşi timp, deteriorează
conductele. Află dacă există centre de colectare pentru aceste materiale în cartierul tău şi returnează
medicamentele vechi la cea mai apropiată farmacie.
• Nu arunca gunoaie în râuri, în lacuri sau în mare. Dacă te duci la plajă, du gunoiul la un coş
special amenajat. Gunoaiele aruncate pot ajunge la mari distanţe, cărate de curenţii marini şi de vânt.
De asemenea, ele pot ucide peştii, alte vieţuitoare marine sau păsările.
• Ştim cu toţii că peştele e bun pentru noi, dar pescuitul exagerat duce la punerea în pericol a
multor specii. Conform Organizaţiei Naţiunilor Unite, şapte din primele zece specii de peşti de
consum (care reprezintă circa 30% din speciile pescuite în întreaga lume), sunt exploatate la
maximum sau excesiv. Între acestea se numără heringul de Atlantic şi merlucius. Cumpără peşte din
speciile mai numeroase, evită să mănânci puiet şi întreabă-l pe vânzătorul de la magazin de unde
provine peştele.4
Ce pot face autorităţile!
· Construirea barajelor şi rezervoarelor. Ca efecte pozitive se număra reducerea inundaţiilor,
costul redus al energiei, creşterea resurselor de apă, apa pentru irigaţii; efectele negative includ
pierderea de apă prin evaporare, creşterea intensităţii cutremurelor, inundarea zonelor locuite, fapt
ce provoacă pierderea locuinţelor şi distrugerea terenurilor, pericolul prăbuşirii barajelor, costuri
mari pentru construirea acestora, distrugerea faunei acvatice, reţinerea nisipului ce conţine o
cantitate mare de elemente nutritive.
· Apa subterană. Efectele negative includ reducerea stratului acvifer, prăbuşirea pământului,
intruziunea apei sărate în stratul acvifer, contaminare, blocarea izvoarelor de apă .
· Desalinizare—indepartarea sarurilor dizolvate din ocean şi a apei prin distilare (evaporare şi
condensare) şi osmoza inversa (pompată prin filtru la presiune ridicată). Efectele negative includ
costuri ridicate de electricitate şi producerea unor cantităţi mari de sare.
· Icebergurile sunt foarte scumpe şi extragerea apei potabile este ineficientă.
· Reducerea pierderilor din irigaţii prin utilizarea unor metode noi precum canale de irigaţie,
nivelarea terenurilor, utilizarea unor stropitori cu pivot pe centru sau a unor stropitori de înaltă
precizie a căror funcţionare se bazează pe un consum mic de energie .
b) AERUL
Una dintre cele mai importante resurse naturale ale pământului este atmosfera sa. Atmosfera
4 http://protectio.org/apa-%E2%80%93-o-resursa-naturala-pretioasa/
conţine aer, fără de care plantele şi animalele nu ar putea supravieţui, gaze de seră care menţin
planeta caldă, realizând o temperatură medie globală peste temperatura de îngheţ şi permiţând apei
să existe sub formă lichidă, o condiţie necesară pentru majoritatea formelor de viaţă. Pentru ca
umanitatea să protejeze şi să conserve pentru generaţiile viitoare aceasta resursă naturală unică,
precum şi alte ecosisteme, trebuie luată în considerare problema poluării aerului, cu efecte majore la
nivel local şi global. În prezent exista patru direcţii majore în ceea ce priveşte poluarea aerului:
calitatea aerului, ploile acide, încălzirea globală şi subţierea stratului de ozon.
Compoziţia aerului este următoarea: un amestec de 78% N2, 21% O2, 0.9% Ar, 0.035%
CO2, gaze inerte şi poluanţi naturali precum praful, cenuşa vulcanică şi poluanţii umani.
Surse naturale ale degradării/poluării calităţii aerului sunt:
· Vulcanii, care creează cenuşa, ceata acidă, sulfuri de hidrogen (H2S) şi alte gaze toxice.
· Incendiile din păduri, care creează fum ce conţine monoxid de carbon (CO), particule (P), oxizi de
sulf (SOx) care acoperă continente întregi.
· Stropii de apă din mare şi vegetaţia degradată sunt principalele surse ale compuşilor de sulf
reactivi din aer.
· Prin respiraţie, copacii şi plantele (foioasele şi coniferele) emit milioane de tone de compuşi
organici volatili (terpene), creând un efect de ceata albastră sau negura asupra zonelor muntoase, de
exemplu Blue Ridge sau Smokey Mountains din Statele Unite ale Americii.
· Polenul, sporii, virusiii şi bacteriile, etc. provoacă iritaţii şi dereglări care iau forma alergiilor şi
bolilor infectioaseprin viruşi transmişi prin aer.
Este important de amintit ca materialele din atmosfera care sunt create natural sau emise nu
sunt de obicei dăunătoare pentru oameni, dar devin dăunătoare când sunt adăugate activităţilor
umane (antropologice) care au ca rezultat o încărcare de cicluri naturale şi astfel echilibrul este
distrus. Sursele umane sau antropogenice ale poluării aerului sunt în proporţie de 90% cauza poluării
aerului în zonele urbane. Aceste surse de poluare a aerului sunt fie staţionare, fie mobile.
· Sursele staţionare: industriile bazate pe procesele de tip combustie, punctele de depozitare a
deşeurilor solide, precum şi construcţiile sau demolările.
· Sursele mobile: maşini, camioane, utilaje grele, maşini de tuns iarba, trenuri, avioane şi nave.5
c) SOLUL
Solul este definit că stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule
minerale, materii organice, apa, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care îndeplineşte
multe funcţii şi este vital pentru activităţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor.
5 http://www.referateok.ro/referate/2214_1266395542.pdf
Că interfaţa dintre pământ, aer şi apa, solul este o resursă neregenerabila care îndeplineşte
mai multe funcţii vitale:
o producerea de hrană/biomasa
o depozitarea, filtrarea şi transformarea multor substanţe (incluzând apă, carbonul, azotul)
o sursa de biodiversitate, habitate, specii şi gene.
o serveşte drept platforma/mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane
o sursa de materii prime, bazin carbonifer
o patrimoniu geologic şi arheologic.
Principalele opt procese de degradare a solului cu care se confrunta UE sunt:
o eroziunea
o degradarea materiei organice
o contaminarea
o salinizarea
o compactizarea
o pierderea biodiversităţii solului
o scoaterea din circuitul agricol
o alunecările de teren şi inundaţiile6
d) FLORA ŞI FAUNĂ
Peste 19.000 de specii de plante şi 5.000 de specii de animale de pe Glob sunt clasificate ca
fiind pe cale de dispariţie. Alte câteva mii de speciii ajung în pragul dispariţiei în fiecare an înainte
ca biologii să le poată identifica.
Principalele cauze ale dispariţiei speciilor de plante şi animale sunt: distrugerea habitatelor,
exploatarea comercială (colectarea de plante, vânatul iraţional şi braconajul), distrugerile produse de
către speciile aclimatizate şi poluarea. Dintre aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezintă cea mai
mare ameninţare pentru aceste specii.
De-a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante şi animale au evoluat încet şi au
dispărut din cauza schimbărilor climatice radicale şi a imposibilităţii de a se adapta competiţiei
pentru supravieţuire. Totuşi, din anii 1600, rata de dispariţie a crescut progresiv, odată cu creşterea
populaţiei umane şi consumarea resurselor naturale.
Menţinerea ecosistemelor actuale, precum pădurile, recifurile de corali sau mlaştinile,
depinde în mare măsură de biodiversitatea lor. Dispariţia uneia dintre speciile care alcătuiesc un
6 http://arpmgl.anpm.ro/Mediu/sol_subsol-13
astfel de lanţ trofic poate duce la declinul ecosistemului respectiv.Ecosistemele sănătoase asigura
hrana, aer curat, apa şi soluri fertile pentru agricultură. De asemenea, 40% din medicamentele
moderne provin de la plante şi animale.
Distrugerea habitatelor de către activităţile umane este cauza primară a dispariţiei unor specii
de plante şi animale. Pe măsură ce vieţuitoarele evoluează, ele se adaptează unor habitate specifice,
care le asigura condiţiile optime de viaţa de care au nevoie. Poluarea, drenarea mlaştinilor,
defrişarea pădurilor, urbanizarea şi construcţia de drumuri (Transamazonianul, Transsiberianul) duc
la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de viaţă. Astfel, speciile pierd contactul cu celelalte
populaţii, reducându-se astfel diversitatea genetică şi adaptându-se mai greu la condiţiile climatice
schimbătoare. În unele cazuri, habitatul fragmentat devine o zonă prea restrânsa pentru a suporta o
populaţie mare.
În ultimii 400 de ani, exploatarea comercială mondială a animalelor pentru hrană şi alte
produse a crescut simţitor. Multe specii de balene au ajuns în pragul dispariţiei după ce au fost pur şi
simplu măcelărite pentru ulei şi carne. Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african, ucis
pe scară largă pentru cornul sau, care este preţuit ca medicament şi afrodisiac. De asemenea, familii
întregi de cactuşi şi orhidee sunt ameninţate cu dispariţia din cauza culegerii lor iraţionale.
Speciile aclimatizate introduse unui nou ecosistem au cauzat, de multe ori, declinul speciilor
native. În 1959, coloniştii britanici au introdus bibanul de Nil în lacul Victoria în Africa de Est.
Acest peşte de pradă a redus drastic populaţiile native de peşti şi a cauzat dispariţia a nu mai puţin
de 200 de specii endemice, care se hrăneau cu alge. Astfel, vegetaţia acvatică din lacul Victoria a
crescut extrem de mult şi echilibrul natural a fost dereglat, ireversibil până în ziua de astăzi.
O altă cauză majoră care a dus şi duce la diminuarea drastică a faunei şi florei este poluarea
mediului. Diferite chimicale toxice s-au răspândit tot mai mult în circuitul hranei în cadrul
ecosistemelor. Poluarea apei şi temperaturile ridicate ale apei au făcut să dispară numeroase specii
de peşti endemici. Ploile acide au distrus, până la sfârşitul sec.XX, 118 milioane m³ de material
lemnos în Europa. De asemenea, deversările chimice au afectat pentru mult timp şi fundul oceanic.7
E) ENERGIA SOLARĂ
Energia solară este energia emisă de Soare, fiind o sursă de energie regenerabilă. Energia
solară poate fi folosită să:
· genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice)
· genereze electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale)
· încălzească clădiri, direct
7 http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/specii-pe-cale-de-disparitie/
· încălzească clădiri, prin pompe de căldură
· încălzească clădiri și să producă apă caldă de consum prin panouri solare termice8
Cel mai important efect al energiei solare poate fi crearea şi susţinerea vieţii pe Pământ ce nu
ar fi posibilă dacă soarele ar dispărea chiar şi o secundă. După ce lumea a realizat pericolul de
dispariţie a tuturor resurselor de combustibil de pe Pământ, au fost cercetate şi descoperite metode
alternative de obţinere a energiei. Cea mai prietenoasă cu mediul şi găsită sub formă naturală din
abundenţă este energia solară. “Culeasă” în mod adecvat, energia solară poate acoperi aproape 50%
din nevoile de energie. Totuşi, ca orice alt process, utilizarea energiei solare are şi ea avantajele şi
dezavantajele ei.
Avantajele energiei solare:
· energia solară este o resursă regenerabilă în adevăratul sens al cuvântului. Nu va dispărea decât
dacă soarele va înceta să ardă, caz în care nu va mai exista viaţă pe planetă.
· Panourile solare nu produc nicio poluare în timpul funcţionării, spre deosebire de reactoarele
nucleare şi instalaţiile termice. În timp ce primele cauzează probleme legate de evacuarea deşeurilor
nucleare, cele din urmă produc fum dăunător şi cenuşă.
· Spre deosebire de rezervele de ulei şi cărbune, energia solară este disponibilă în toate zonele
planetei, nefiind concentrată într-o singură parte. Prin urmare, “recoltarea” energiei solare poate fi
realizată aproape în orice loc.
· Unităţile generatoare de energie solară sunt compacte şi flexibile ca proiectare, ceea ce înseamnă
că pot fi instalate aproape în orice tip de spaţiu, fără a vă face griji că trebuie să construiţi locaţii
speciale.
· Iniţial, panourile solare costă mult, dar generarea gratuită de energie, de-a lungul anilor, duce la
un cost global extrem de eficient. În plus, panourile solare presupun mai puţină mentenanţă şi
monitorizare.
Dezavantajele energiei solare:
· Costurile iniţiale pentru componente sunt ridicate. Acest lucru face ca instalarea unui panou
pentru captarea energiei solare să coste destul de mult.
· Celule solare funcţionează doar în timpul zilei, iar eficienţa lor este redusă pe parcursul
zilelor mohorâte şi înnorate. Din acest motiv, sistemul trebuie să fie dezvoltat şi eficient, beneficiind
şi de un sistem de stocare a energiei.
· Deşi aproape orice locaţie primeşte lumina soarelui, nu orice locaţie este fezabilă pentru
panourile solare.
8 http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83
· Energia solară nu este o energie concentrată precum combustibilii fosili. Prin urmare,
utilizarea ei în cazul automobilelor sau altor forme mecanizate este dificilă, dacă luăm în
considerare rezultatul energetic.9
f) ENERGIA EOLIANĂ
Energia eoliană este energia vântului, o formă de energie regenerabilă. La început energia
vântului era transformată în energie mecanică. Ea a fost folosită de la începuturile umanităţii că
mijloc de propulsie pe apă pentru diverse ambarcaţiuni iar ceva mai târziu ca energie pentru morile
de vânt. Morile de vânt au fost folosite începând cu sec al 7-lea î.Hr de perşi pentru măcinarea
grăunţelor. Morile de vânt europene, construite începând cu sec al 12-lea în Anglia şi Franţa, au fost
folosite atât pentru măcinarea de boabe cât şi pentru tăierea buştenilor, mărunţirea tutunului,
confecţionarea hârtiei, presarea seminţelor de in pentru ulei şi măcinarea de piatră pentru
vopselele de pictat. Ele au evoluat ca putere de la 25-30 KW la început până la 1500 KW (anul
1988), devenind în acelaşi timp şi loc de depozitare a materialelor prelucrate. Morile de vânt
americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de apă de la mare adâncime. Turbinele eoliene
moderne transformă energia vântului în energie electr ică producând între 50-60 KW (diametre de
elice începând cu 1m)-2-3MW putere (diametre de 60-100m), cele mai multe generând între 500-
1500 KW. Puterea vântului este folosită şi în activităţi recreative precum windsurfing-ul. La sfârşitul
anului 2010, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 194 400 MW. Toate turbinele de
pe glob pot genera 430 Terawaţioră/an, echivalentul a 2,5% din consumul mondial de energie.
Industria vântului implică o circulaţie a mărfurilor de 40 miliarde euro şi lucrează în ea 670 000
persoane în întreaga lume.
Ţările cu cea mai mare capacitate instalată în ferme eoliene sunt China, Statele
Unite, Germania şi Spania. La începutul anului 2011, ponderea energiei eoliene, în totalul
consumului intern era de 24% în Danemarca, 14% în Spania şi Portugalia, circa 10%
în Irlanda şi Germania, 5,3% la nivelul UE; procentul este de 3% în România la începutul anului
2012. La aceeaşi dată în România existau peste o mie de turbine eoliene, jumătate dintre ele fiind
în Dobrogea.
Avantaje
În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de producerea
energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea dependenţei
de aceşti combustibili.
Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluţie foarte bună la problema energetică
9 http://www.medicina-naturista.ro/ecologie/avantaje-si-dezavantaje-ale-energiei-solare.html
globală. Utilizarea resurselor regenerabile se adresează nu numai producerii de energie, dar prin
modul particular de generare reformulează şi modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor.
Energia eoliană în special este printre formele de energie regenerabilă care se pretează aplicaţiilor la
scară redusă.
· Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de
seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
· Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici unui fel de
deşeuri.
· Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produse în centralele
eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai mici decât în
cazul energiei generate din combustibili, chiar dacă nu se iau în considerare externalităţile negative
inerente utilizării combustibililor clasici.
În 2004 preţul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime faţă de cel din anii 1980, iar
previziunile sunt de continuare a scăderii acestora deoarece se pun în funcţiuni tot mai multe unităţi
eoliene cu putere instalată de mai mulţi megawaţi.
· Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu,
unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai mari decât costurile centralei., în
cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcţiune, la capătul perioadei normale de
funcţionare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.
Dezavantaje
Principalele dezavantaje sunt: resursa energetică relativ limitată, inconstanţa datorată
variaţiei vitezei vântului şi numărului redus de amplasamente posibile. Puţine locuri
pe Pământ oferă posibilitatea producerii a suficientă electricitate folosind energia vântului. La
început, un important dezavantaj al producţiei de energie eoliană a fost preţul destul de mare de
producere a energiei şi fiabilitatea relativ redusă a turbinelor. În ultimii 25 de ani, eficacitatea
energetică s-a dublat, costul unui kWh produs scăzând de la 0,7 euro la circa 0,32 euro în
prezent. Un alt dezavantaj este şi "poluarea vizuală" - adică faptul că au o apariţie neplăcută - iar
altul ar fi faptul că produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase). De asemenea, se afirmă că
turbinele afectează mediul şi ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări şi necesitând terenuri
mari virane pentru instalarea lor. Argumente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt
au o apariţie atractivă stilizată, că maşinile omoară mai multe păsări pe an decât turbinele şi că alte
surse de energie, precum cărbunele, sunt cu mult mai dăunătoare pentru mediu, deoarece creează
poluare şi duc la efectul de seră. De asemenea, există un risc mare de distrugere în cazul furtunilor. 10
g) ENERGIA MAREELOR
Energia mareelor este energia ce poate fi captată prin exploatarea energiei potenţiale
rezultate din deplasarea pe verticală a masei de apă la diferite niveluri sau a energiei cinetice
datorate curenţilor de maree. Energia mareelor rezultă din forţele gravitaţionale ale Soarelui şi Lunii,
precum şi ca urmare a rotaţiei terestre.11
Energia mareelor este singura sursă de energie regenerabilă ce are un grad mare de
predictibilitate. Energia mareelor nu depinde de factorii atmosferici sau climatici aşa cum se
întâmplă în cazul energiei obţinute din surse solare sau derivate. Energia produsă de maree este
influenţată numai de mişcarea pe orbită a trei planete ce exercită una asupra alteia forţe de atracţie
gravitaţională : Pământul, Luna şi Soarele. Deoarece acestea se deplasează pe orbită după legi fizice
foarte exacte, rezultatul acţiunii lor – energia mareelor are de asemenea un caracter foarte bine
definit.
OBŢINEREA ENERGIEI MAREICE
Există două principii pentru extragerea energiei mareice :
1. Utilizarea energiei cinetice a curenţilor mareici.
Metodă este rentabilă atunci când densitatea de energie dezvoltată de curenţii mareici depăşeşte 500
10 http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%8311 http://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_mareelor
W/m2 (corespunzătoare unei viteze de 1 m/s), pe o suprafaţă de minim 0,5 Km2 şi adâncimi mai mari
de 5 m. În zonele cu astfel de caracteristici, se dispun turbine cu ax orizontal (similar cu cele
eoliene) sau cu ax vertical. Pentru canalizarea energiei curenţilor mareici spre aceste turbine, se
construiesc structuri similare cu barajele care au rolul doar de canalizare a energiei nu şi de
acumulare. Această variantă de obţinere a energiei mareice este luată în calcul pentru proiectele
viitoare din acest domeniu.
2. Utilizarea energiei potenţiale acumulate ca urmare a creşterii nivelului apei pe timpul mareei.
Metodă este rentabilă atunci când înălţimea mareei depăşeşte 8 m. În acest caz se construiesc baraje
ce permit extragerea energiei atât pe timpul fluxului cât şi pe timpul refluxului. Pe durata fluxului,
apa ce umple barajul antrenează palele turbinelor. Pe durata refluxului, atunci când mareea ajunge la
cote minime, apa din baraj este lăsată să curgă în sens invers prin turbine, producându-se de
asemenea energie electrică. La nivel mondial există două astfel de proiecte funcţionale:
§ La Rance dispus în estuarul râului Rance, Franţa. Centrala produce 240 MW cu ajutorul a 24
de turbine de 10 MW. A fost inaugurată în 1966 la un preţ actualizat de 800 milioane de
euro. Investiţia a fost amortizată în 1986 după 20 de ani. Barajul are o lungime de 750 m şi o
înălţime de 13 m. Centrala produce energie atât pe timpul fluxului cât şi pe timpul refluxului
cu ajutorul turbinelor reversibile.
§ Sihwa Lake – Coreea de Sud, inaugurat în 1994, cu o putere instalată de 254 MW.
AVANTAJELE ENERGIEI MAREELOR
- energia mareelor este predictibilă şi are un caracter regulat;
- energia mareelor nu pune probleme deosebite în ceea ce priveşte echilibrarea sistemului
energetic
- energia mareelor nu este afectată de fenomene meteorologice sau climaterice;
- proiectele bazate pe energia mareelor au un impact redus asupra mediului.12
h) ENERGIA GEOTERMALĂ
Energia geotermală este o energie ecologică, regenerabia şi inepuizabila, rezultată din
transformarea apei calde sau a aburilor fierbinţi, captaţi în zone cu vulcanism accentuat, în energie
termică sau electrică. Principiul de funcţionare şi obţinere a energie geotermale este destul de simplu
şi este de două tipuri:
· Fie exploatarea directă a apei calde, din rezervorul geotermal, însă aceasta este o metodă cu
un randament destul de scăzut din cauză că apa rezultată va avea o temperatură mult diminuată;
· Fie prin utilizarea unui sistem mecanic prin care în crăpăturile din zonele calde ale scoarţei
12 http://despretot.info/2012/06/energia-mareelor/
terestre se injectează apa, sub presiune, la câţiva kilometri adâncime. La capătul opus, apa încălzită,
în stare gazoasă, este extrasă şi captata pentru a fi transformată în energie termică sau secundar în
energie electrică.
Spre deosebire de alte energii verzi, condiţionate de factorii atmosferici şi ciclul zi/noapte,
obţinerea de energie geotermală se poate face indiferent de anotimp, ciclu zi/noapte, precum şi alţi
factori fizico-geografici.
Deşi la nivel mondial potenţialul este deosebit de ridicat, la nivelul anului 2007 doar 1% din
potenţialul geotermal total era exploatat. Până la o adâncime de aproximativ 3m, temperatura solului
este constantă, având o valoare medie cuprinsă între 10-16 grade C. Pe parcursul iernii temperatura
solului este mai ridicată decât a aerului de deasupra, în timp ce vara fenomenul este invers. Tocmai
aceste caracteristici sunt exploatate la maxim de instalaţiile geotermale pentru a încălzi sau raci
spaţiile locuibile.
Instalaţiile geotermale, pompele termice, sunt compuse din trei părţi:
· Unitatea de schimb de căldură cu solul: este format dintr-un asamblu de ţevi dispuse în
spirală şi amplasate în partea superioară a solului. În interiorul ţevilor circula un fluid, fie apă, fie o
soluţie de apă cu antigel, care are rolul de a absorbi sau ceda căldura.
Iarna pompa transmite energia captată şi reţinută de fluid, vara procesul se inversează, răcind
interiorul cladiriilor.
· Pompa termică: este un dizpozitiv creat pentru a folosi puterea căldurii apei sau aburului din
scoarţa terestră pentru a climatiza un mediu (fie a ridica sau cobori temperatura).
· Sistemul de alimentare cu aer.
Avantajele unei astfel de instalaţii:
· Eficienta ridicată în ceea ce priveşte consumul energetic necesar utilizării instalaţiei, 25-30%
consum mai mic în comparaţie cu sistemele de încălzire/răcire obişnuite.
· Costuri de mentenanţa scăzute.
· Sunt instalaţii fiabile, cu o durată medie de exploatare de 20-25 ani.
· Nu depind de condiţiile atmosferice externe, anotimp, sau alţi parametri fizici.
Singurul dezavantaj major îl reprezintă costurile mari de instalare.
Sistemul de pompă geotermala pentru obţinerea de energie geotermală
Pe baza energiei geotermale, cu ajutorul instalaţiilor adecvate, putem transforma puterea
aburului sau a apei geotermale pentru obţinerea de energie electrică.
Există trei mari tipuri de centrale care transforma energia geotermală în energie electrică, în
funcţie de starea de agregare a apei fierbinţi: gazoase sau lichida:
· Centrale „uscate”;
· Centrale „flash”;
· Centralele cu ciclu binar.
Centralele uscate folosesc puterea aburului din izvoarele geotermale. Sunt primele tipuri de
centrale geotermale care au apărut pe piaţă.
Centralele „flash” se bazează pe puterea calorică a apelor geotermale cu o temperatură de
182 grade C, pompata şi introdusă în instalaţie la presiuni înalte. Aburul fie se obţine direct, fie se
obţine prin presurizarea şi vaporizarea apei fierbinţi. Aburii rezultaţi vor pune în mişcare palele
turbinei, obtinuandu-se în acest mod energie electrică.
Centralele cu ciclu binar. Spre deosebire de cele anterioare, în cazul acesteia centrale aburul
sau apă fierbinte nu intra în contact direct cu turbină. Apa folosită are o temperatură medie care
depăşeşte 200 grade C.
Principiul de funcţionare al acestor centrale: sistemul de captare este dublat de un sistem de
lichide care absorb căldura cedată de abur sau de apă geotermală. Aceste lichide sunt reprezentate de
hidrocarburi inferioare precum izobutanul sau izopentanul. Acest lichid se evaporă şi pun în mişcare
palele turbinei generând energie geotermală.
Avantajul unui astfel de sistem este faptul că funcţionează cu sistem închis, ceea ce elimina
aproape la zero emanaţiile de gaze cu efect dăunător asupra stratului de ozon.
Avantajele centralelor care folosesc energia geotermală:
· Sursa de energie ecologică, curata şi regenerabila
· Din punct de vedere economic, energia termică/electrică obţinută din energia geotermală este
mult mai ieftină decât cea obţinută pe bază de combustibili fosili.
· Nu depind de condiţiile meteorologice.
Dezavantajele acestor sisteme:
· Instabilitatea solului datorită forajelor şi injectărilor de fluide şi extragerea lor. Se poate
vorbi în unele cazuri de mici cutremure.
· Chiar dacă este o sursă inepuizabilă, are nevoie de un anumit interval de timp pentru
regenerarea rezervei, mai precis reîncălzirea zonei şi regenerarea rezervei de ape geotermală.
Energia geotermală, în funcţie de consumator şi suprafaţa încălzită/luminată, poate sau nu să fie
singura sursă de alimentare cu energie a locaţiei. În general, este nevoie de existenţa unui sistem
secundar de alimentare cu energie electrică.13
13 http://dli.ro/energia-geotermala.html
i) BIOMASA
Biomasa, consta în plante şi materiale derivate din plante care se utilizează la producerea de
biocombustibili, bioenergie şi produse chimice biologice fără să genereze emisii de gaze cu efect de
seră.
Biomasa este o sursă de energie regenerabilă deoarece energia pe care o conţine provine de
la soare. Prin procesul de fotosinteză, clorofila din plante captează energia solară prin convertirea
dioxidului de carbon din aer şi a apei din sol în hidraţi de carbon (CH2O), compuşi complecşi
formaţi din carbon, hidrogen şi oxigen.
BIOMASA utilizată pentru obţinerea de energie provine din :
- lemn, sub toate formele sale ;
- paie şi plante celulozice;
- resturi agricole după culegerea recoltelor ;
- deşeuri municipale (aprox. 40% din deşeurile municipale solide sunt constituite din material
organic);
- deşeuri provenite de la purificarea apelor uzate şi din crescătoriile de animale;
- culturi de plante cu conţinut de zahăr (trestia de zahăr, sfecla de zahăr, sorg dulce etc);
- culturi de plante oleaginoase (floarea soarelui, rapiţă, soia etc.)14
3. Energiile regenerabile în România
a) România a rămas şi în 2012 una dintre cele mai atractive tari din lume la investiţiile în
energia eoliană, iar capacitatea ţării noastre pe acest segment a crescut semnificativ în acest an, de la
623 MW instalaţi în septembrie 2011, la 1440 MW în septembrie 2012.
Astfel, România a reuşit să ocupe locul 10 în topul celor mai atractive tari din lume la
investiţiile inenergie eoliană, depăşind tari precum Italia, Brazilia, Japonia, Australia sau Olanda,
potrivit clasamentului Renewable Energy Country Attractiveness, publicat de Ernst&Young.
Mai mult, în ţara noastră a intrat în funcţiune cel mai mare proiect eolian pe uscat din
Europa, parcul eolian Fantanele-Cogealac din judeţul Constantă.15
b) România, în topul celor mai atractive târî pentru energia regenerabilă
România ocupa locul 13 în topul celor mai atractive ţări pentru investiţii în proiecte
deenergie regenerabila, păstrându-şi poziţia deţinută în anul anterior.
14 www.bionic-project.eu/.../BIOMASAsursa%20de%20energie.ppt15 http://www.ziare.com/mediu/energie-regenerabila/energia-regenerabila-ia-avant-cele-mai-importante-investitii-din-2012-1207865
Raportul Renewable Energy Country Attractiveness Indices este aferent perioadei decembrie
2012 - februarie 2013, şi plasează România înaintea unor ţări ca Polonia, Turcia, Spania şi Austria.
Raportul are în vedere 40 de state şi prezintă atractivitatea investiţiilor în funcţie de tipul
surselor regenerabile vizate.
Astfel, România se situează în topul energiei eoliene pe locul 10 - la fel ca şi în ediţia
anterioară a raportului din noiembrie 2012 - după mari puteri economice ca Germania, China,
Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa.
În privinţa energiei solare, ţara noastră se situează în a doua parte a clasamentului, pe locul
24, dar înaintea Poloniei şi Bulgariei.
Ernst & Young remarca, însă, ca această piaţă este foarte activa în România, ceea ce indica
proiecţii de creştere substanţială în 2013 a puterii instalate de capacităţi solare. Aceste proiecţii sunt
susţinute şi de gradul avansat de dezvoltare a acestor proiecte, procesul mai simplu de autorizare
decât la celelalte forme de energie regenerabilă, durata de dezvoltare mai scurtă, dar mai ales
schema mult mai avantajoasă de susţinere a investiţiilor în energie solară decât la celelalte forme de
energie regenerabilă.
EDP Renovaveis, divizia de energie regenerabilă a EDP, dezvolta deja în România proiecte
de energie solară cu o putere combinată de 39MW, planificate să fie finalizate în primul trimestru al
lui 2013. Acestea sunt primele proiecte de energie solară ale grupului EDP.
De asemenea, RCS & RDS a făcut două achiziţii în domeniul energiei solare, capacitatea
totală a proiectelor preluate fiind de 13,7 MW.
Efervescenta segmentului solar a fost totuşi uşor temperată de anumite discuţii din piaţa
despre modificarea schemei.
"Din cauza discuţiilor apărute în piaţa în legătură cu posibilă modificare a schemei de susţinere a
proiectelor de energie regenerabilă, dezvoltarea proiectelor a fost într-o anumită măsură încetinită.
Dacă aceasta incertitudine ar fi tranşata pozitiv, cu siguranţă investitorii ar fi mai motivaţi să
investească în proiectele eoliene şi solare romaneşti. Deocamdată, ne bucurăm de atenţia
investitorilor din Europa de Vest, China, Statele Unite, dar şi a investitorilor din regiune, de
exemplu Turcia", a explicat Florin Vasilică, partener şi lider al departamentului de Asistentă în
tranzacţii, Ernst & Young România.
Indicele Ernst & Young analizează trimestrial cele mai atractive 40 de tari din lume privind
piaţa internă de energie regenerabilă, infrastructura şi compatibilitatea acestora cu tehnologiile
individuale.16
16 http://www.ziare.com/mediu/energie-regenerabila/romania-in-topul-celor-mai-atractive-tari-pentru-energia-
regenerabila-1220952
4. Concluzii
În ultimii ani, epuizarea capitalului natural şi încercările de a se trece la dezvoltarea raţională
au fost principalele probleme al agenţiilor de dezvoltare. Epuizarea capitalului natural este un motiv
de îngrijorare în special în regiunile cu păduri ecuatoriale, care păstrează cea mai mare parte a
biodiversităţii naturale a Pământului- capital natural genetic ce nu poate fi înlocuit. Conservarea
resurselor naturale este cea mai importantă problemă a Capitalismului Natural, protecţiei mediului, a
mişcării pentru ecologie şi pentru Partidele Verzi. Unii văd această epuizare ca pe o sursă majoră ne
nelinişte socială şi conflicte în ţările în curs de dezvoltare.
5. Bibliografie
1. http://www.scritube.com/geografie/geologie/APA-SI-SOLUL-CA-RESURSE- NATURA13524121424.php
2. http://mmediu.ro/RO-EEA-EIONET/_State%20of%20%20Env%20report/Lansare %20SOER%202010%20-%2015%20decembrie%202010/CD%20lansare%20SOER%202010%20-%2015%20decembrie%202010/Raport%20national%20de%20stare%20a%20mediului%202009/APA%202009.pdf
3. http://www.scrigroup.com/geografie/hidrologie/APAFACTOR-DE-MEDIU-SI-RESURSA- 44434.php
4. http://protecţio.org/apa-%E2%80%93-o-resursa-naturala-pretioasa/5. http://www.referateok.ro/referate/2214_1266395542.pdf6. http://arpmgl.anpm.ro/Mediu/sol_subsol-137. http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/specii-pe-cale-de-disparitie/8. http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83 9. http://www.medicina-naturista.ro/ecologie/avantaje-si-dezavantaje-ale-energiei-solare.html10. http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%8311. http://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_mareelor12. http://despretot.info/2012/06/energia-mareelor/ 13. http://dli.ro/energia-geotermala.html14. www.bionic-project.eu/.../BIOMASAsursa%20de%20energie.ppt15. http://www.ziare.com/mediu/energie-regenerabila/energia-regenerabila-ia-avant-cele-mai-
importante-investitii-din-2012-120786516. http://www.ziare.com/mediu/energie-regenerabila/romania-in-topul-celor-mai-atractive-tari-
pentru-energia-regenerabila-1220952