Tema 1

Tema 1

REZERVELE DE CARBUNI SI PRINCIPALELE TARI PRODUCATOARE

Crbunii reprezint una dintre cele mai importante substane minerale utile. Se remarca, intre combustibilii minerali, prin volumul mare al rezervelor sigure, vechimea exploatrii si utilizrile variate, fiind nu numai o valoroasa sursa de energie primara, ci si materie prima pentru industria chimica.Crbunii au fost cunoscui nca din antichitate, dar, pe scara industriala, acetia au fost folosii numai o data cu dezvoltarea mainismului, in cursul revoluiei industriale din secolul XVIII-lea, mai intai in Marea Britanie, iar apoi in tari ca Belgia, Germania, Polonia, Rusia, S.U.A s.a. In aceasta perioada crbunii aveau un rol vital in viaa economica, devenind sursa energetica indispensabila, motiv pentru care secolul XIX-lea a mai fost numit secolul crbunelui. Chiar si la nceputul secolului al XX-lea ponderea crbunelui in consumul energetic mondial depea 9/10 din total.Importanta economica a crbunilor s-a meninut pana in zilele noastre, producia crescnd cantitativ, dar scznd ca pondere in balana energetica, datorita utilizrii si a altor surse de energie primara.

Clasificarea Carbunilor Crbuni superiori (7000-9000 kcal/kg) Antracitul (Fig. 1) Huila (Fig. 2) Crbuni inferiori (2600-5000 kcal/kg) Crbunele brun (Fig. 4) Lignitul (Fig. 3) Turba (Fig. 5) Antracitul (Fig. 1) este cel mai vechi crbune, datnd din Jurasic. Conine 92 - 98% carbon n masa combustibil, dar aproape deloc materii volatile, ceea ce l face foarte dificil de aprins. Aprinderea trebuie fcut cu un combustibil de suport, care s-l aduc la temperatura de 800C, temperatura de aprindere a carbonului. n momentul extraciei conine 3 - 12% umiditate. Are o putere calorific de 20 - 25 MJ/kg. Datorit aprinderii dificile este puin folosit n energetic, fiind folosit n industria chimic la producerea electrozilor. Huila (Fig. 2) este un crbune vechi, datnd din Cretacic i Jurasic. Conine 75 - 92% carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj suficiente materii volatile pentru aprindere. n momentul extraciei conine 1 - 5% umiditate. Are o putere calorific de 20 - 29 MJ/kg. Este cel mai preios crbune. Huilele cu flacr lung (numele vine de la durata degajrii volatilelor, care ard cu flacr vizibil) i de gaz (numele vine tot de la cantitatea volatilelor) nu cocsific, ca urmare se folosesc n scopuri energetice. Huila de cocs i parial cea gras (n amestec cu cea de cocs) cocsific, ca urmare este folosit la producerea cocsului, valorificare mult mai valoroas dect prin ardere. Huilele slab i antracitoas au puine volatile, sunt greu de ars. Crbunele brun (Fig. 4) este un crbune mai vechi, din Paleogen. Conine 60 - 78% carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj multe materii volatile. n momentul extraciei conine 30 - 45% umiditate. Are o putere calorific de 6 - 18 MJ/kg (uzual 7 - 9 MJ/kg). Este mult folosit, n special lignitul, care se gsete n cantiti mari, de exemplu n Romnia n bazinul Olteniei, n scopuri energetice, fiind combustibilul clasic n termocentralele pe baz de crbune. Crbunele brun huilos este un crbune specific Romniei, are aspect de huil, ns putere calorific sub 20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huil. Este folosit n scopuri energetice. Turba (Fig. 5) este cel mai tnr crbune, din Neogen, formndu-se i astzi. Conine 52 - 62% carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj foarte multe materii volatile. n momentul extraciei ea conine 75 - 80% umiditate, ca urmare trebuie uscat, stare n care are o putere calorific de 12 - 20 MJ/kg. Turba uscat i brichetat se folosete drept combustibil casnic. De asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau ca ngrmnt.

Utilizarea carbuneluiCrbunele are o varietate de utilizri. El poate fi folosit drept combustibil, att casnic, ct i n producerea de curent electric produs cu ajutorul turbinelor din termocentrale. Prin ardere crbunele elibereaz cldur i produce gaze de ardere ca dioxid de carbon, dioxid de sulf i vapori de ap. In anul 2003 24,4% din energia primar produs pe glob i 40,1% din energia electric era produs pe baz de crbune, cu ponderea nsemnat a huilei i lignitului. Termocentralele moderne au redus substanial emisiile de gaze nocive rezultate din arderea crbunilor.De asemenea el poate fi folosit ca materie prim n industria chimic (pentru obinerea vopselurilor, materialelor plastice, fibrelor sintetice, ngrminte, etc.) i n metalurgie. O importan mare o prezint cocsul care este folosit drept combustibil n siderurgie (pentru obinerea unei tone de oel, sunt necesare 600 kg cocs), n nclzire (nlocuitor al gazelor naturale), ca produs auxiliar la fabricarea fontei, a carburii de calciu i a altor derivate industriale, i de asemenea ca reductor al minereurilor feroase n furnale. Cocsul este rezultat n urma procesului de carbonizare la temperaturi nalte, prin distilarea crbunelui in lipsa oxigenului.

Repartitia geografica a resurselor de carbine:

ASIA

n Asia exist doi mari productori de crbuni: China i India, care particip cu aproape la producia mondial.Republica Populara ChinaRepublica Populara Chineza a cunoscut o cretere deosebit a industriei carbonifere dup 1950 si produce n prezent 39,8% din totalul mondial, crbunii fiind principala surs energetic a rii.Principalele exploatri se fac n China de nord-est (Manciuria) la Fushun (Fig.7) (una dintre cele mai mari exploatri la zi din lume) i Benxi bazinele Taiyuan i Datong, n provincia Honan i n provinciile Yunan i Hunan. Zcmintele sunt de calitate superioar, grosimea statelor este mic, iar adncimea de exploatare

India

India, a doua productoare de pe continent, dup China si a treia pe plan mondial deine mari zcminte de huil. A cunoscut o cretere rapid datorit cererii siderurgiei naionale i a exportului spre Japonia.Exploatrile de crbuni superiori au loc la vest de Calcutta n statele: Bengalul de Vest, Madhya Prades si Bihar (Fig.8). In partea Central Estic sunt exploatate zcmintele de pe Valea Godavari, iar in regiunea Estic cele din apropiere de Madras.India deine 90 % din rezervele de crbuni inferiori exploatate la Statul Tamil Nadu.

KazahstanKazahstan deine rezerve ce ar putea asigura producia pentru 100 de ani, dei aceasta a sczut la 50% in ultimii ani.Bazinele de exploatare din Kazahstan se afla la Karaganda (Fig. 13), la Nord de lacul Balha (principalul bazin carbonifer, huila cocsificabil i crbune brun) si la Ekibastuz (Fig.12) (10% din producia rii).

America de NordAmerica de Nord particip cu aproape 1/3 la producia mondial, Statele Unite ale Americii se situeaz pe locul al doilea n producia mondial. Repartiia rezervelor este n vest, n zona Munilor Stncoi (n statele Montana, Wyoming, Utah, Colorado, Washington, Dakota de Nord),n estul i centrul rii.Cel mai important este Complexul carbonifer din estul rii, axat pe Munii Apalai, care se desfoar din statul Pennsylvania, n nord, pn n statul Alabama, n sud. Este principala baz de aprovizionare cu crbuni cocsificabili a S.U.A. A doua baz carbonifer este cea din bazinul mijlociu al fluviului Mississippi, n care zcmintele sunt cantonate n statele cu Ohio, Nebraska, Kansas i Oklahoma (n vest).

CanadaCanada deine o producie echilibrat de crbuni, cu un uor avantaj asupra crbunilor superiori. Cele 25 de mine (dintre care 13 produc numai pentru export) asigur 95% din producia total.Exploatrile au loc in partea estica, in Noua Scoie, New Brunswick, Prov. Alberta. Prov. Saskatchewan.America de SudAmerica de Sud este continentul cu cea mai mic participare la producia mondial (0,5%) Columbia (30 mil. tone producie) deine peste 50% din rezervele continentului calitatea crbunelui fiind superioar.

EuropaEuropa se situeaz pe primul loc n ceea ce privete participarea la producia mondial, aceasta scznd ns de la peste 50% nainte de 1980 la mai puin de 1/3 n prezent.Comunitatea Statelor IndependenteComunitatea Statelor Independente se nscrie ntre cele mai mari productoare de crbuni din lume, deinnd, totodat, aproape 2/3 din rezervele mondiale certe i probabile, din care 90% sunt localizate n partea asiatic a rii. Crbunele a fost mai nti exploatat n partea european a rii unde exist cteva mari bazine carbonifere, cel mai important fiind bazinul Donbas din Ucraina, deinnd 40% crbuni cocsificabili, aflat n apropierea zcmintelor de minereu de fier de la Krivoi-Rog i Kerci, n bazinul Peciora i n munii Ural, excepie fcnd bazinele Kizel i Celeabinsk.n partea asiatic, unde sunt concentrate circa 90% din rezervele de crbune ale C.S.I. cel mai mare bazin n exploatare este Kuzbas situat n bazinul fluviului Obi, pe afluentul su Tomi, i n bazinul Karaganda 1/10 la producia rii. Alte bazine carbonifere din partea asiatic sunt: Ekibastus din Kazahstan, Minusinsk, n sudul Siberiei Occidentale, Kansk-Acinsk din bazinul superior al Eniseiului, Ceremhovo n vestul lacului Baikal, Tunguska, n partea central siberian.Comunitatea Statelor Independente deine, totodat, i cele mai mari rezerve de turb din lume, evaluate la circa 150 mld. t.c.c., localizate n partea central-european, Siberia Occidental i Oriental.Federaia Rusa dispune de mari bazine carbonifere n partea european. Deine primul loc n lume la rezervele i producia de turb, exploatate din E si V Siberiei. Producia carbonifer a cunoscut o scdere substanial dup 1990, datorit scderii cererii interne i a reducerii exporturilor (doar 5% din producia mondial).Bazinele de exploatare ale Federaiei Ruse sunt: Bazinul Peciora, care dispune de rezerve mari de crbuni superiori si este considerat cel mai extins bazin carbonifer al Europei. Este cunoscut i sub denumirea de Donbasul Polar si alimenteaz Regiunea Sankt Petersburg i Regiunea Industriala a Moscovei. Bazinul Moscovei posed rezerve de crbuni energetici i este principala surs de combustibili pentru industria energiei electrice din regiune.De asemenea in regiunea Munilor Ural se afla cteva bazine carbonifere cu importana deosebit pentru industria local: Bazinul Ekaterinburg, Bazinul Kizel, Bazinul Celeabinsk.Un alta bazin cu importante resurse de crbune este Bazinul Kuznek, situat pe rul Tomi, afluent al fluviului. Obi, ce deine cca. 200 straturi carbonifere, fiind cel mai important pentru producia rii (35%). De aici se extrage crbune cocsificabil pentru siderurgia Siberiei de Vest.In partea Asiatic se afla Bazinul Kansk-Acinsk, unde se fac exploatri n suprafa; Bazinul Ceremhovo-Irkutsk, situat la nord de Lacul Baikal, cu exploatri huilifere; Bazinul Tunguska n partea central a Siberiei si Bazinul Lena cu o valorificare mai slab.In partea de nord a Siberiei sunt localizate Bazinul Taimr si Bazinul Kolma, iar in Extremul Orient, Bazinul Bureea, Bazinul Sucean si Bazinul Sahalin.

Germania i-a redus drastic producia, de la cca. 500 mil. tone la cca. 51,2 mil. tone, din care aproape crbune inferior (lignit) ocupnd astfel locul nti pe glob la producia de crbune inferior. Zcmintele de crbune inferior sunt concentrate ndeosebi n partea estic n bazinele Saxono-Thuringian (sau al Elbei), cu cea mai mare participare (peste 1/2) la producia total a rii i Lauchhammer, aceasta din urm avnd ns rezerve mai importante. Alte bazine se afl n partea vestic: Aachen, Koln, Saxonia Inferioar, Bavaria, se remarc bazinele Ruhr i Saar.Se remarc printr-o mare producie de crbuni energetici (loc II in Europa, dup Federaia Rus), 3% din producia mondial.Prezena crbunilor a constituit unul din factorii poteniali ai dezvoltarii. industriale , alturi de prezena Rinului.

Polonia (cca. 137 mil tone producia anului 1997) deine cele mai mari rezerve de huil din Europa Central. Crbunii particip cu peste 90% n balana de combustibili primari, constituind principala surs energetic a rii. Huil cocsificabil se exploateaz n Silezia Inferioar n bazinul Walbrzych 5% i n Podiul Lublin, iar crbunii inferiori din voievodatul Poznan i din Silezia Inferioar. Prezena cilor navigabile Odra i Wisla ofer un avantaj deosebit pentru transportul crbunilor spre porturile de la M. Baltic.Crbunii inferiori se exploateaz n Bazinul Turow si Bazinul Konin-Turek. Exploatri de turb au loc in nord-estul rii.

n Cehia (cca. 40,7 mil tone 1997, fa de aproape 120 mil. tone 1999) crbunii constituie principala surs de energie primar. Exploatri huilifere se afl n Boemia i Moravia (Kladno, Kosice, Plsen) i Boemia de Nord (bazinele Most i Sokolov).

n Marea Britanie rezervele sunt nc mari (cca. 5 mld. tone), apreciate a asigura, la nivelul produciei actuale, consumul pentru aproape 1000 de ani. Exist cinci bazine carbonifere mai importante: bazinul Scoiei, Northumberland, Yorkshire, Lancashire i ara Galilor (Wales), care dein huil cocsificabil de diferite tipuri. Marea Britanie a dominat industria carbonifer mai mult de 100 de ani. Crbunii au avut o contribuie hotrtoare n dezvoltarea industriei tarii. Exploatarea crbunelui din perioade timpurii i n cantiti nsemnate au fost favorizate de existena zcmintelor de bun calitate i de adncimea redus de exploatare.

n Romnia ntre combustibilii minerali clasici (crbune, petrol i gaze naturale), crbunii ocup primul loc dup mrimea rezervelor. Acetia sunt, totui, destul de modeste (cca. 1,15 mld. tone) i alctuite, n mare majoritate, din crbuni inferiori (1,10 mld. tone). Producia a sczut mult n ultimii ani, nregistrndu-se doar 31,2 mil. tone n 1991 (din care 3,2 mil. t. huil) crescnd pn la 36,1 mil. tone n 1996 (din care 1,3 mil. tone huil). Ca repartiie geografic, ele sunt concentrate n cea mai mare parte n Oltenia i Depresiunea Petroani.Repartiia geografic a bazinelor carbonifereCrbunii superiori:1. Bazinul Petroani, situat pe cursul superior al Jiului (Uricani, Lupeni, Petroani, Vulcan, Aninoasa, Livezeni, Petrila);2. n Munii Banatului (Anina, Doman, Secu), Defileul Dunrii (Baia Nou, Cozla, Bigr etc.)3. Crbunii inferiori:4. Bazinul Motru Jil Rovinari, situat n Podiul Getic;5. Bazinul Huscioarei, situat n Podiul Mehedini;6. Bazinul Alunu-Berbeti, amplasat n Subcarpaii Gorjului i Vlcei;Alte bazine carbonifere:1. Bazinele Munteniei centrale i subcarpatice;2. Bazinul Barcu-Crasna;3. Bazinul Baraolt;4. Bazinul Valea Criului;5. Bazinul Sinering-Viag;n anul 1994, producia total de crbune (net) a rii a fost de 61,3 mil. tone (fa de 2,2 mil. tone n 1938, 6,8 mil tone n 1960 i 37,0 mil. tone n 1980), din care 8,3 mil. tone huil, 0,8 mil. tone crbune brun i 52,2 mil. tone lignit.Africa de Sud producea cca. 220,1 mil. tone in anul 1997 (n exclusivitate huil). Cel mai important bazin carbonifer se afl n Transvaal (Withbank).Australia are rezerve apreciabile de huil i o producie de peste 200 mil. tone (din care peste crbune brun). Zcmintele sunt concentrate de-a lungul Cordilierei Australiene, n statele Noua Galie de Sud statele Queensland i Australia de Sud.

Impactul asupra mediuluiO proprietate a crbunilor este oxireactivitatea, adic tendina lor de a reaciona cu oxigenul sau de a arde n oxigen i de a forma oxizi. Crbunii au o oxireactivitate cu att mai mare cu ct sunt mai tineri, adic au un grad de carbonizare mai mic. Crbunii reacioneaz cu oxigenul din aer, chiar la temperatura obinuit (combustie lent), ns arderea propriu-zis are loc la o anumit temperatur, specific fiecrui tip de combustibil, numit temperatur de aprindere. Temperatura de aprindere este cu att mai mare cu ct gradul de carbonizare este mai avansat.La arderea crbunilor rezult gaze, care conin: CO2, SO2, NOX, H2O(V) etc. Din cadrul acestor eflueni gazoi, atenia s-a concentrat n principal pe gazele acide (SO2, NOX), ca urmare a rolului pe care l au asupra mediului, pe termen lung. n literatura de specialitate se menioneaz faptul c, prin arderea crbunilor, se evacueaz n atmosfer anual aproximativ 120 milioane tone de cenu, care, mpreun cu praful ce se degaj, formeaz anual 200250 milioane tone de aerosoli. De asemenea, prin arderea crbunilor i a ieiului cu un coninut de 1% sulf se evacueaz n atmosfer aproximativ 60 milioane tone de SO2. Avnd n vedere efectele nocive ale gazelor rezultate prin arderea crbunilor i pcurii, n Romnia s-a luat msura ca, ncepnd cu anul 1996, s nu se mai importe i comercializeze aceste produse, cu un coninut mai mare de 1,11,80%, pentru crbuni, i 1,341,50%, pentru pcur. De aceea, este necesar ca pentru protecia vieii pe pmnt s se acorde o atenie deosebit depolurii atmosferei de aceti ageni nocivi. Dioxidul de carbon (CO2) rezultat n urma proceselor de utilizare a crbunelui afecteaz temperatura atmosferei inferioare. Acest gaz absoarbe radiaiile termice i reflect o parte din radiaiile infraroii, conducnd la efectul de ser sau la nclzirea global a atmosferei i deci la apariia unor dezechilibre n ecologia mondial. Monoxidul de carbon, obinut prin arderea crbunelui ntr-o atmosfer insuficient de oxigen, este convertit n dioxid de carbon. Aceste gaze ale carbonului nu sunt considerate ca fiind o problem pentru poluarea mediului.Celelalte gaze rezultate n urma arderii crbunelui (SOX, i NOX), emise n atmosfer, conduc la apariia ploilor acide, iar parte din ele se depun la sol, ca depuneri uscate. Oxizii de sulf i de azot sunt absorbii n picturile mici de ap din nori, transformndu-se n acizi. n continuare, dizolvarea cauzeaz disocierea acizilor n ioni, care ajung pe sol mpreun cu precipitaiile. Acest proces este denumit depunere umed. Pe de alt parte, oxizii de azot absorb radiaiile ultraviolete din radiaia solar, declannd reacii fotochimice care produc smogul, din care face parte i ozonul. Dioxidul de sulf are o aciune nociv i asupra plantelor, chiar i atunci cnd se afl n cantiti mici. n situaia n care cantitatea de SO2 din atmosfer este mare i umiditatea aerului ridicat, se formeaz acizii oxigenai ai sulfului, care provoac arsuri i pete pe toate organele plantelor. n acest caz, pe frunze apar pete brune i galbene, care se menin pn la cderea frunzelor. Pe de alt parte, SO2 poate fi absorbit de unele plante n cantiti proporionale cu antitatea de sulf gsit n plante, transformndu-se n ionul SO24 , care este de 30 de ori mai puin toxic, contribuind substanial la depoluarea atmosferei.n prezent, desulfurarea gazelor este singura metod convenional utilizat pentru reducerea emisiilor de sulf dup arderea crbunelui. Prin aceast metod poate fi asigurat o reducere de peste 90% a sulfului din fluxul de gaze. Denitrificarea fluxurilor de gaze prin reducere catalitic selectiv are utilizri limitate, cu rezultate acceptabile n reducerea emisiilor de oxizi de azot de la termocentrale. Tehnologiile viitoare includ arderea n pat fluidizat, unde eliminarea sulfului poate fi realizat n timpul arderii crbunelui, urmat de o reducere a emisiilor de dioxid de sulf de 35-50%. De asemenea, crbunii pot fi transformai n combustibili lichizi, n prezena unor substane donoare de hidrogen i a unor catalizatori, combustibili sintetici n care sulful i alte impuriti sunt eliminate n mare msur. Petrolul obinut din crbune i amestecurile de crbune i ap cu un coninut redus de cenu i sulf sunt considerate o alternativ pentru nlocuirea petrolului n utiliti i boilere industriale.

Tema 2FONDUL FUNCIAR

Totalitatea suprafetelor de teren cuprinse intre granitele tarii, inclusiv cele aflate sub ape, constructii si cai de comunicatie, reprezinta fondul funciar. terenuri fara restrictii pentru agricultura (11%) care ocupa suprafete intinse in Europa, America Centrala, America de Nord; terenuri afectate de seceta (28%), cele mai intinse suprafete fiind Africa si Asia de Sud; terenuri sarace in minerale (23%) Asia de Sud, America de Sud si Europa; terenuri putin profunde (22%) Asia de Nord si Centrala, Asia de Sud; terenuri cu excedent de umiditate (10%) Asia de Sud-Est, Australia, Asia de Nord si Centrala; terenuri inghetate permanent (6%) America de Nord, Asia de Nord si Centrala.

Dupa modul de folosinta, fondul funciar se clasifica astfel:- terenuri agricole: teren arabil, suprafete ocupate cu vii, suprafete ocupate cu livezi, pasuni naturale, fanete naturale.- terenuri neagricole: suprafete ocupate cu paduri, suprafete acoperite de ape si balti, fondul funciar al altor suprafete (suprafata de teren de sub constructii, suprafata de teren de sub caile de comunicatie). Factorii care influenteaza direct viata plantelor si sistemele de productie agricola sunt de mai multe tipuri: factori cosmico-atmosferici: lumina, caldura, aerul, apa meteorica. factori telurico-edafici: solul, apa si organismele vii din sol. relieful: altitudinea, orientarea versantilor, panta. clima: temperaturi, vanturi, precipitatii.Zonalitatea culturilor agricole in raport de zonalitatea climaticaZona ecuatoriala are ca si caracteristici climatice un climat cald si umed, variatii zilnice si anuae de temperaturi mici, iar ca si caracteristici ale economiei agricole se evidentiaza cultura plantelor (arbori de cafea, bananier, arbori de cauciuc, palmier de ulei, cocotier etc), cresterea animalelor.Zona subecuatoriala: caracteristici climatice reprezentate de succesiunea a doua anotimpuri, unul ploios si unul secetos si caracteristici ale economiei agricole reprezentate prin cultura plantelor (orezul, trestia de zahar, meiul, sorgul, iuta, oleaginoase, porumb etc) si cresterea animalelor.Zona tropicala: caracteristici climatice reprezentate de un climat cald cu diferentieri zilnice si anotimpuale de temperatura mari; caracteristici ale economiei agricole date de cultura plantelor (bumbac, curmal, orez, citrice etc) si cresterea animalelor.Zona subtropicala sau mediteraneeana: caracteristici climatice veri calduroase si secetoase, ierni ploioase; caracteristici ale economiei agricole cultura plantelor (grau, orez, citrice, maslin, vita-de-vie, portumb, iuta, bumbac) si cresterea animalelor.Zona temperata: caracteristici climatice reprezentate de ierni friguroase (cand cultura plantelor nu se practica), veri calduroase ce prezinta diferentieri importante intre zonele oceanice si cele continentale; caracteristicile economiei agricole: cultura plantelor (orz, grau de toamna, sfecla de zahar, pomi fructiferi, secara, cartof) si cresterea animalelor.Zona subpolara: are ca si caracteristici climatice ierni lungi si friguroase, veri scurte si racoroase, iar ca si caracteristici ale economiei agricole se evidentiaza cultuta plantelor, si anume a orzului, secarei de primavara si cresterea animalelor. Repartitia suprafetei agricole (din totalul acesteia) la nivel mondial pentru anul 2007 inregistreaza un procent de 37% pentru Asia, 27% pentru America, 26% pentru Africa, iar o valoare ceva mai mica de 10% pentru Europa. Din punct de vedere al repartitiei terenurilor arabile si a culturilor permanente (din totalul de terenuri arabile si culturi permanente), la nivel mondial se inregistreaza un procent de 38% pentru Asia, urmata de America cu 26%, Europa cu 20% si cu 16% Africa.

Tema 3RESURSELE DE APA DULCESI SUPRAFETELE IRIGATE

In sensul cel mai larg, apa existenta sub diverse stari de agregare la suprafata planetei in subsol si in atmosfera (hidrosfera) reprezinta resursele de apa. Apa este utilizata in diverse domenii: in problema alimentatiilor (problema irigatiilor), problema energetica (utilizarea energiri hidraulice), problema mediului (unul din factorii de mediu cei mai amenintati cu poluarea sau epuizarea). Caracteristici ale resurselor de apa:- caracter liumitat in spatiu si timp;- epuizabile, regenerabile, refacandu-se in mod ciclic (circuitul apei in natura);- distributie nebuniforma in spatiu si timp;- posibilitati de transport limitate;- regim puternic influentat de catre om, atat sub aspect cantitativ, cat si calitativ;- resurse refolosibile;- important factor de mediu.Conform graficului de mai sus, tari precum Etiopia, Yemen, Pakistan si India ultizeaza majoritatea resurselor de apa in domeniul militar, si in cantitati mult mai mici in domeniul sanatatii si pentru consum. Se observa insa valorile foarte scazute pe care le inregistreaza Mexic si mai ales Zambia din punct de vedere al consumului resurselor de apa in domeniul militar. Uganda, Africa de Sud si Kenya au o oarecare egalitate intre cele trei domenii de consum a resurselor de apa.

Rolul apei Doua din cinci persoane traiesc in bazinele hidrografice ale unor rauri internationale partajate cu mai multe tari.- 9 tari pentru Amazon, 10 tari pentru Dunare, sau 11 tari pentru Nil;- Mekongul, unul dintre cele mai mari sisteme din lume, sustine productia de orez si pescuit ce asigura existenta a 60 de milioane de oameni, ce traiesc in zona cursului inferior al bazinului. O interdependenta hidrologica- daca o tara din amonte utilizeaza raul inevitabil, cantitatea, calitatea si chiar debitul apei sunt afectate pentru utilizatorii din aval.- acelasi lucru se aplica si in cazul lacurilor si stratelor acvifere. Consumul mediu de apa:- variaza intre state, atat intre tarile dezvoltate, cat si cele slab dezvoltate;- de la 575 l/zi/persoana in SUA la 200-300 l/zi/persoana in majoritatea statelor U.E. si pana la sub 10 l/zi/persoana in cazul Mozambicului- cat si in interiorul statelor (in statele Arizona si California din SUA se consuma chiar si 1000 de litri/zi/persoana).Conform statisticilor, consumul mediu de apa de persoana pe zi in intervalul 1998- 2002 este foarte ridicat in SUA urmata de Australia, Italia, Japoni, Mexic etc. Cele mai mici valori ale consumului de apa de persoana pe zi se inregistreaza in Mozambic, Angola, Cambogia, Etiopia, Haiti etc. Conform OMS si UNICEF, pragul minim este de 20 de litri/pers/zi, de la o sursa ce trebuie sa se afle la mai putin de un kilometru, cantitatea fiind suficienta pentru baut si uz sanitar. Pentru un trai decent, necesitatile zilnice ar fi in jur de 50 de litri/zi/persoana.

Irigatiile Irigatiile extind limitele spatiilor agricole si contribuie decisiv la asigurarea necesarului de hrana pentru omenire. S-au dezvoltat cu precadere in zonele aride si semiaride, mai ales in tarile in curs de dezvoltare. Principalele tipuri de irigatii sunt:- irigare prin aspersiune teren cu relief neregulat, instabil sau pe soluri nisipoase;- irigare prin scurgere la suprafata pe brazde sau fasii;- irigare prin submersie sau inundare completa;- irigare prin udare subterana, utilizarea unor conducte subterane. Irigatiile traditionale, cunoscute mai ales pentru nordul Africii, Asia de SV si de Sud:- irigare prin canale subterane (kanate, foggara)- irigare prin canale de inundare- irigarea cu shauf-ul (India)- prin utilizarea rotii hidraulice sau a fortei animale. Irigatiile moderne in functie de sursele de apa- sisteme de irigatii alimentate din lacurile de acumulare ale unor sisteme energetice (Egipt, India, SUA);- sisteme de irigatii alimentate din importante artere hidrografice prin intermediul unor canale magistrale (Asia Centrala);- sisteme de irigatii care functioneaza pe baza surselor subterane de apa (Australia, SUA). In 2006 suprafetele amenajate pentru irigatii totalizeaza peste 285 milioane ha (18% din suprafata arabila). Aceste suprafete ofera aproape 40% din necesarul de hrana al omenirii, Repartitia suprafetelor irigate la nivel global pentru anul 2006 este evaluata astfel: cea mai mare pondere de 72% din totalul suprafetelor irigate o are Asia, urmata de America de Nord si Centrala cu 12%, Europa cu 7%, Africa cu 5%, America de Sud cu 3% su Oceania cu doar 1%.Cele mai bune conditii pentru irigatii sunt in Asia, unde sunt si cele mai mari fluvii: Ind, Gange, Yangtze, Huang He, Brahmaputra care izovarasc din zone muntoase inalte si strabat distante mari.

India Este tara cu cea mai mare suprafata irigata avand peste 57 milioane ha, cu lucrari de irigare foarte vechi. Cele mai multe sunt amplasate in delta Gangelui si in bazinul superior al Indusului; irigatiile permit instalarea culturilor si in sezonul uscat, care se recolteaza primavara (culturi numite rabi). China A fost depasita de India in ultimii ani in privinta suprafetelor irigate (56 milioane ha). Irigatiile permit obtinerea unor recolte bune pe valea fluviului Huang He si Chang Jiang. Pakistan Detine peste 19 milioane ha terenuri irigate (aproape din suprafata agricola a tarii); cele mai extinse sisteme de irigatii sunt localizate in regiunea cu precipitatii mai reduse din estul tarii. S.U.A. Au peste 22 milioane ha ce beneficiaza de irigatii, prezente mai ales in regiunile sud-vestice si sudice.

Importanta irigatiilor- aplicarea irigatiilor contribuie la compensarea deficitului sezonier de umiditate (zonele aride si semiaride)- contribuie la obtinerea unei eficiente agricole sporite, in regiunile care beneficiaza de precipitatii cu valori peste medie.- in Asia de Sud folosirea irigatiilor permite obtinerea a 2-3 recolte pe an.- in conditiile culturilor de orez, productia poate fi de 1,5-2 ori mai mare.- pentru tarile dezvoltate se constata ca irigatiile contribuie la inlocuirea unor culturi, cu o valoare economica mai mica, cu altele, mai eficiente si mai rezistente la umiditate.

Probleme privind asigurarea necesarului de apa pentru irigatii- China are mari probleme in asigurarea apei in Campia de Nord, unde se produce jumatate din productia de grau si o treime din cea de porumb (irigatiile de aici se bazeaza pe trei fluvii: Huang He, Hai, Huai si doua surse de ape subterane).- India, nivelul panzei freatice este in scadere in majoritatea statelor, inclusiv Punjab si Haryana, principalele producatoare de cereale.- S.U.A. utilizarea excesiva a sursei subterane fosile Ogallala (estinsa din sudul Dakotei in Nebraska, Kansas, Colorado, Oklahomam Texas).- suprafata irigata a scazut cu 15% comparativ cu anul 1980.

Universitatea din BucurestiFacultatea de Geografie

Geografia Resurselor Naturale

Bocan Ruxandra - IoanaGrupa 114Planificare teritoriala