Embed Size (px)
7/24/2019 Restaurarea Leziunilor de Clasa V
http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-leziunilor-de-clasa-v 1/13
Restaurarea leziunilor de clasa V-a necarioase-
Studiu de caz
Rezumat
Cand restauram dintii anteriori si posteriori afectati prin leziuni cervicale
necarioase multi clinicieni nu iau in calcul factorii etiologici responsabili pentru
dezvoltarea leziunilor, ceea ce rezulta in esec frecvent al restaurarii. Acest articol discuta
protocolul clinic de tratament si tehnicile de restaurarea a leziunilor necarioase de clasaV-a si prezinta un caz clinic in care sunt realizate restaurari estetice.
Semnificanta clinica
Optiunile de tratament pentru leziunile de clasa a V-a necarioase pot varia de la
eliminarea factorilor cauzali ai leziunilor si monitorizarea regulata a progresiei pentru a putea specifica procedurile restaurative. Rasinile compozite sunt cele mai bune materiale
folosite pentru a restaura defectele cervicale datorita legaturii lor puternice cu smaltul si
dentina, proprietatilor lor fizice si potentialul estetic.
Cum prevalenta leziunilor carioase urmeaza trendul spre diminuare in diferite
populatii, leziunile necarioase cervicale au avansat in directia opusa, devenind candidati
pentru procedurile restaurative.In 2! "rippo introduce termenul de abfractie ca o a patra clasificare a leziunilor
tesutului dur dentar care nu este legata de porcesul carios. #otusi, in !$$! s-a emis prima
teorie in legatura cu porcesul lor etiologic% la acel moment, leziunile necarioase cervicale
erau impartite in abrazie si eroziune. Intr-un studiu recent al lui "rippo si al colegilor sai,autorii au recomandat ca termenul de eroziune sa fie inlocuit de termenul de coroziune ca
si denotatie potrivita a dizolvarii chimice a dintilor.Coroziunea este rezultatul cronic al interactiunii acizilor intrinseci sau e&trinseci,
fara implicarea bacteriana, asupra dintilor. Abrazia este pierderea substantei dentare prin
mi'loace mecanice cum ar fi peria'ul dentar. Abfractia este o leziune indusa de incarcatura
e¢rica aplicata suprafetei ocluzale a dintelui si poate fi e&acerbata de eroziune,coroziune si abrazie.
(iferitele tipuri de leziuni carioase necarioase prezinta etiologii variate si
caracteristici morfologice care permit sa le diferentiem, totusi, actiunile acizilor, abrazieisi stressului ocluzal pot actiona separat sau sa interactioneze, si este responsabilitatea
dentistului de a diagnostica patogeneza multifactoriala a acestor leziuni. )actorii localitind sa modifice forma originala a dintelui, in timp ce leziunile abfractionale sunt ingeneral defecte ale formei cu ascutirea unghiului suprafetei la marginea ocluzala , iar
coroziunea acidului arata pierdere de substanta la nivelul unei arii intinse fara unchiuri
ascutite. Abrazia tinde sa se produca un elemen cu un unghi mai putin ascutit decat celdin abfractii. *&punerea dentinei in !+ cervicala provoaca stimularea mecanoreceptorilor
de la interfata dentina-pulpa prin tubulii dentinari, fapt ce duce la hipersensibilitatea
dentinara, o sechela comuna a acestui tip de leziune.
7/24/2019 Restaurarea Leziunilor de Clasa V
http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-leziunilor-de-clasa-v 2/13
ai multe studii au gasit o corelatie mare intre pacientii cu incarcatura
functionala sau e¢rica e&cesiva si perioade cu bru&ism activ si dezvoltarea leziunilor
abfractive. *i au concluzionat ca asocierea cauzala pare sa e&iste printre leziunile informa de semiluna si dizarmonie ocluzala, parafunctie si stress psihologic sever al
pacientilor. ru&ismul poate fi centric, cand dintii sunt presati impreuna fara
lateropropulsia mandibulei sau e¢ric, cand dintii sunt macinati datorita miscarilor mici sau mari ale mandibulei in lateral. ru&ismul e¢ric pare sa fie mai daunator din
moment ce fortele de miscare latera paroduc o fle&ie care este de !-2 de ori mai mare
decat din fortele verticale. /revalenta leziunilor abfractive este mai mare la dintii posteriori, care absorb cel mai mult stress generat de fortele masticatorii. #otusi, prezenta
acestor leziuni la dintii anteriori este bine documentata , atat la dintii ma&ilari cat si la cei
mandibulari.
#ratamentul leziunilor cervicale necarioase poate fi limitat la terapie paleativa,nerestaurativa daca factorii cauzali au fost eliminati si clinicianul este capabil sa
monitorizeze leziunea in mod frecvent. #otusi, unele evidente clinice sugereaza ca
restaurarea acestor leziuni poate fi necesara pentru a reveni la marimea lor. #ratamentul
timpuriu al leziunilor angulare trebuie sa implice reductia fle&iei si compresia prina'ustare ocluzala pentru a intrerupe patogeneza abfractiei e&pansive, fle&urale si
compresive. #otusi, in opinia noastra, leziunile cervicale necariogene trebuie restaurate inurmatoarele situatii0
- 1eziunea este activa si nu a fost obtinut vreun succes in stoparea progresiei.
- Integritatea dintelui este pusa in pericol- (evine iminenta e&punerea pulpei
- ipersensibilitatea nu e subsidiara tratamentului nerestaurativ.
- 1ocalizarea leziunii compromite planificarea unui proteze mobile
- *&ista o leziune carioasa asociata- (efectul devine inacceptabil din punct de vedere estetic.
(esi procedura restaurativa pentru acest tip de leziuni pare a fi solicitanta,
predictabilitatea acestei modalitati de tratament a fost imbuntatita semnificativ deintroducerea protocoalelor adezive pentru a duce la reducerea concentratiei la stress si
inhibarea efectului coroziunii in zonele abfractionate.
7/24/2019 Restaurarea Leziunilor de Clasa V
http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-leziunilor-de-clasa-v 3/13
Studiu de caz
3n barbat de 4! de ani s-a prezentat pentru un tratament restaurativ in Clinica dedentistica operativa din cadrul 3niversitatii federale din 5anta Catarina, )lorianopolis,
5anta Catarina, razilia, cu multiple leziuni necariogene cervicale la ambele arcade 6)ig
!7.
)ig.!
*&amenul clinic si anamneza au fost facute pentru a determina potentialii factori
etiologici concentrandu-ne pe caracterul multifactorial asociat de obicei cu formarea si progresia acestui tip de leziune. In timpul anamnezei, pacientul a raportat obiceiuri de
bru&ism, peria' intempestiv si consumul e&cesiv de bauturi acide, factori etiologici cheie
in formarea si progresia leziunii 6fig. 2-87. /ozitia mandibulei si miscarile acesteia au foste&aminate pentru a detecta interferentele ocluzale potentiale. /acientul a prezentat
diferente dintre relatia centrica si intercuspidarea ma&ima habituala datorata contactelor
premature dintre molarii ma&ilari si molarii 2 mandibulari. olarii ma&ilari au fost
e&trasi, si s-a recurs la a'ustarea ocluzala.
)ig.2
7/24/2019 Restaurarea Leziunilor de Clasa V
http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-leziunilor-de-clasa-v 4/13
)ig. )ig.8
/rima etapa de tratament s-a bazat pe educatie. /acientul a fost invatat desprerolul obiceiurilor parafunctionale, al ingestiei e&cesive de bauturi acide si al peria'ului
e&agerat in etiologia leziunilor necariose cervicale. /acientul a fost sfatuit despre
necesitatea de a-si controla obiceiurile si al unei gutiere ocluzale pentru protectia dintilor,
si a fost rugat sa reduca ingestia substantelor acide si intensitatea peria'ului./rocedurile operative au fost initiate cu curatarea dintilor utilizand o pasta fara
ulei aplicata cu cupe de cauciuc la viteze mici, cu gri'a ma&ima pentru a preveni
sangerarea gingivala, fapt care ar compromite izolarea. 5electia culorii a fost realizata cuobservarea detaliata a proprietatilor optice a structurilor dentare si aparenta lor
superficiala sub lumina naturala cu asistarea ghidului de culori 6VI#A, Vident, rea,
CA,35A7. Abrazia, actiunea eroziva a acizilor si varsta pot altera unele caracteristici alesmaltului, facandul mai fin si mai translucid. Reproductia policromatismului si al
aspectelor interne cum ar fi fisurile si pigmentatiile ofera o armonie estetica dezirabila
pentru restaurarile localizate in regiunea cervicala a dintilor. /entru fiecare defect aldintelui, unul sau mai multe simulari au fost facute pentru a determina nuantele din
moment ce cromatica si valoarea ariei cervicale nu sunt aceleasi pentru toti dintii.Oricand este posibil, realizarea unei simulari restaurative va permite clinicianului sa
foloseasca aceleasi compozite si nuanta pentru restaurarea finala fara incorporarea protocoalelor de adeziv.
9u a fost facuta vreo preparare a cavitatilor deoarece leziunile carioase nu au fost
asociate cu defecte, si nu au fost restaurari anterioare esuate 6)ig 47. /entru un acces mai bun la marginea cervicala, a fost plasata o diga de cauciuc 6vezi fig 47. )ig.4
)ig.4,:,;
7/24/2019 Restaurarea Leziunilor de Clasa V
http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-leziunilor-de-clasa-v 5/13
(upa izolare, un gel de 4.;< de acid fosforic a fost aplicat timp de !4 secunde
pe smalt, limitat la 2 mm de marginea incizala si e&tins spre dentina pentru inca !4sec6 )ig : si ;7. 5pra=-ul aer-apa a fost utilizat pentru a indeparta acidul si suprafata a fost
uscata cu un 'et de aer usor% dentina a fost lasata usor umeda 6)ig >7.
)ig.> )ig.$
5istemele adezive 65ingle ond, *5/*, 5t /aul, 9, 35A 7au fost aplicate
conform instructiunilor producatorului 6)igura $7. O rasina compozita cumicroumplutura 6(urafill Vs, eraeus- ?ulze, Armon@, 9 , 35A7 a fost selectata pentru
procedura de restaurare./rimul strat de compozit a fost plasat pe regiunea cervicala a defectului pentru a
evita atingerea marginii de smalt, si polimerizat timp de : de secunde prin dinte apoi
timp de 2 de secunde prin strat. 6fig !7. Cel de-al doilea strat a fost plasat pentru a
completa conturul restaurarii 6)ig !!7. Aceasta tehnica de realizare are scopul de a reduceefectele de micsorare ale compozitului, prevenind contractia compozitului spre marginea
incizala care poate duce la spatii la marginea cervicala. Cel de-al treilea strat a fost
polimerizat timp de : de secunde prin dinte si 2 de secunde direct prin compozit. 3n al
treilea strat a fost utilizat pentru a acoperi toate suprafetele restaurarii si a fost urmat de o polimerizare finala de : de secunde 6)ig !27.
7/24/2019 Restaurarea Leziunilor de Clasa V
http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-leziunilor-de-clasa-v 6/13
)ig.! )ig.!! )ig.!2
In timpul polimerizarii finale, un gel antio&idant 6?, Bohnson Bohnson , 5B
Campos, 5/, razil7 a fost plasat pe suprafata restaurarii. "elul antio&idant de pesuprafata e&terna in timpul polimerizarii finale izoleaza stratul superfical de compozit,
permitand polimerizarea sa completa si oferind un aspect vitrificat suprafetei sale 6)ig
!7 pana la finisare si lustruirea din urmatoarea sesiune 6)ig !87. Acelasi protocol derestaurare a fost aplicat si altor situsuri 6)ig !4-2!7.
)ig.! )ig.!8
7/24/2019 Restaurarea Leziunilor de Clasa V
http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-leziunilor-de-clasa-v 7/13
)ig.!4 )ig.!:
)ig.!; )ig.!>
)ig.!$
7/24/2019 Restaurarea Leziunilor de Clasa V
http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-leziunilor-de-clasa-v 8/13
)ig. 2 )ig.2!
Compozitele utilizate in acest caz au fost Charisma 6eraeus- ?ulzer 7, o rasina
compozita microhibrida, si erculite 6?err, Orange, CA, 35A7 cand a fost necesara
constructia dentinei opace% si (urafill 6eraeus- ?ulzer7 o rasina compozita cumicroumplutura, si Vitalescente 63ltradent, 5outh Bordan, 3# 35A7 pentru reproducerea
smaltului. /entru reproducerea pigmentatiilor si a elementelor specifice ale smaltului,au
fost folositi pigmentilor saturati 6Color /lus,?err7.
/asii de finisare si lustruire au fost realizati in sesiunea urmatoare./entru aceste proceduri, au fost aplicate discurile abrazive 5of-1e& 6,*5/*7 pe
suprafata uscata. /asta de lustruire 6*namelize, Cosmedent, Chicago, I1,35A7 a fostutilizata cu discuri fle&ibile pentru a produce un mai mare efect asupra restaurarii.
*&celenta estetica obtinuta poate fi observata in )ig !>-2!.
Discutii
*stetica curenta a permis o valoare e&trema pentru pacienti si clinicieni, devenind un
factor preponderent pentru procedurile de succes care implica dintii anteriori si posterior.5egmentul anterior al dentitiei necesita eforturi suplimentare pentru rezultate estetice din
moment ce anatomia si nuanta poate fi denotata de zambet sau miscarea buzei.1eziunile necarioase sunt asociate in general cu pacientii in varsta, care au
numeroase numere de defecte, totusi, e&ista o prevalenta mare a leziunilor care afecteaza
pacientii tineri. #otusi, ambele grupuri de pacienti pot necesita restaurari estetice, si,
ocazional, dintii mai batrani pot reprezentat situatii mai provocatoare decat dintii tineri.AD si colegii care au investivat !;! de leziuni necarioase cervicale, au raportat ca
:4< din leziuni au fost ma&ilare si < au fost in segmentul anterior. 3n alt studiu,
condus de Coleman si colaboratorii au gasit rate de 2!< de leziuni abfractive la dintii
anteriori. (esi acesti inde&i par a fi mici in comparatie cu prevalenta dintilor posterior,este pertinent sa consideram ca dintii aratati intr-un zambet entuziasmat nu sunt numai la
incizivi si canini, (eaceea, premolarii necesita deasemenea eforturi pentru restaurarile
estetice din moment ce pot prezenta leziuni intr-o prevalenta de 82 la 8:<.(esi etiologia leziunilor de abfractie este clarificata si clasificarea a fost bine
stabilita, aceste leziuni sunt frecvent confundate cu leziunile erozive si abrazive. (eaceea,
clarificare mecanismului de formare al leziunilor de abfractie devine important pentrudeterminarea unui diagnostic specific. 5istemul masticator in timpul functiei plaseaza
tipuri de stress asupra dintilor 0 compresiv, tensional si taietor. )ortele masticatorii sunt
directionate in principal spre a&ul lung al dintilor cand ocluzia este directionata in
principal de-a lungul a&ului lung al dintelui cand ocluzia este in echilibru si nu e&ista un
7/24/2019 Restaurarea Leziunilor de Clasa V
http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-leziunilor-de-clasa-v 9/13
stress anormal asupra dintilor. Consecutiv, fortele sunt disipate si transmise radacinii si
indirect comple&ului parodontal ducand la concentratii mai mici de stree si distorsiuni ale
dentinei si hidro&iapatitei din smalt. Cant ocluzia nu este in echilibru, stressurilecompresive sunt localizate spre partea in care dintele se incomvoaie, inducand forte de
tensiune pe partea opusa, ducand la dislocarea smaltului de pe dentina% aceasta arie pare
sa aiba o legatura mecanica mai slaba intre smalt si dentina datorata lipsei tiparului 'onctiunii smalt+ dentina.
Cand legaturile dintre cristale sunt rupte, spatiile aditionale sunt create unde
moleculele mici cum ar fi apa si materialele organice penetreaza, prevenind restabilirealegaturii dintre structurile cristaline si permitand propagarea fisurilor dupa ce este indus
stressul dintelui. 1ocalizarea stresului la dinte dicteaza forma leziunii. 5tressurile
localizate e¢ric pot determina leziuni asimetrice. 3n studiu asupra deformarii dintelui
atunci cand au fost simulate incarcaturi ocluzale a aratat ca inlaturarea structurii dentarecauzeaza fle&ii. Restaurarea structurii dentare cu o tehnica acid-adeziv a fost deminstrata
ca refacand sduritatea dintelui. "rippo a sugerat ca atunci cand leziunea cervicala este
restaurata, fle&ia dintelui restaurat sub incarcatura este redusa, dintele fiind intarit si
prevenindu-se marirea leziunii. Aceasta intarire nu a fost notata cand au fost evaluateefectele leziunilor restaurate si nerestaurate asupra rezistentei la fractura a dintilor
premolari ma&ilari, sugerand prezenta unei restaurari ocluzale pot avea un efect negativasupra retentiei restaurarilor de clasa V-a.
In incercarea de a atinge succesul din punct de vedere estetic in restaurile de clasa
a V-a , factorii unici trebuie emfazati in timpul procedurii pentru a asigura standardelemecanice si biologice. 5electia compozitului, accesul la margini si performanta unei
simulari sunt necesitati clinice fundamentale care duc la un rezultat de succes.
Alegerea compozitului cu microumplutura s-a bazat pe pincipiile mecanice si pe
proprietatile estetice ale acesteia. Inafara de potentialul compozitelor cu microumplutirade a reproduce detaliile suprafetei, luminozitate si transluciditatea smaltului, modulul
elastic mic a compozitului cu microumplutura face ca acest material sa fie de electie
pentru restaurarile de clasa a V-a. Aceasta este datorata faptului ca mare parte dintensiunea e&ercitata asupra dintilor in loc sa fie transferata la interfata rasina-dentina
permitand o durabilitate mai mare a legaturii.
arginile gingivale ale defectelor in forma de semiluna pot fi localizatesubgingival sau supragingival. (ezvoltarea leziunilor subgingivale sugereaza ca
principalul factor care initiaza acest tip de defect este forta ocluzala nesustinuta.
1ocalizarea limitelor cervicale poate implica o plasare mai dificila a digai de cauciuc si
mentinere a sanatatii gingivale, compromitand in final integritatea marginala sidurabilitatea legaturii.
O alta metoda pentru accesul marginii cervicale, cand este preferata izolarea
relativa este utilizarea firelor retractive, facand posibila retractia marginii gingivale siabsorbtia lichidelor creviculare.
In timpul preararii simularrii, este obligatoriu sa mentinem dintele si compozitul
umed in timpul observatiei pentru a preveni evaluarea incorecta a culorii care poate ficauzata de deshidratare.
Configuratia marginilor de smalt este inca controversata cand sunt restaurate
defectele non-retentive de la colet. 5-a stabilit in literatura ca bizotarea smaltului produce
o duritate mai mare a legaturii. Ratele de retentie ale restaurarii plasate in leziunile
7/24/2019 Restaurarea Leziunilor de Clasa V
http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-leziunilor-de-clasa-v 10/13
necariogene a fost similara atunci cand a fost comparata cu marginile bizotate intr-o
performanta clinica de ani, dupa !2, 28 si : de luni in alt studiu. 5tudiile care
evalueaza microrupturile, nu arata diferente statistice intre restaurarile de clasa a v-a cusau fara prepararea cavitatii. Alegerea de a mentine marginea ocluzala ascutita consta in
faptul ca, inafara de factorii mentionati si posibilitatea obtinerii satisfacatoare din punct
de vedere estetic poate fi mentinuta cand nu este necesara prepararea, prevenind pierderea de substanta suplimentara.
/rocedura restaurativa din protocolul leziunii cervicalenecarioase, integreaza o
parte relativ simpla si usoara care este supraestimata de clinician0 de cele mai multe oriimportanta abordarii interventionale cu factori cauzativi este negli'ata. Atunci cand
dizarmonia ocluzala, obiceiurile parafunctionale si bru&ismul sunt corelate cu prezenta
defectelor cervicale necarioase, reducerea fle&iei si compresiunii prin a'ustare ocluzala
trebuie adoptata ca procedura standard pentru a preveni marirea leziunii. Coroziunea siabraziunea interactioneaza cu ariile de abfractie, crescand progresia si pierderea structurii
din moment ce dentina e&pusa este mai putin calcifiata si rezistenta decat smaltul.
Aceasta situatie necesita educarea pacientului si necesitatea controlului factorilor
agravanti.Cand planul de tratament pentru leziunile necarioase cervicale este adoptat, daca este
acordata o atentie adecvata factorilor cauzativi si sunt aplicate principiile ocluziei, este posibil sa avem un prognostic mai bun si restaurari mai durabile.
7/24/2019 Restaurarea Leziunilor de Clasa V
http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-leziunilor-de-clasa-v 11/13
Bibliografie
1. Downer MC. The 2001 national survey of children’s dental health: acommentary onthe preliminary report. Br Dent 1!!"#1$%:20!&21".2. Murray . Comments on the results at the 'econd (nternationalConference: )chan*esin caries prevalence.’ (nt Dent 200+#"",'uppl-:"$&"/.+. Tay 3won* 'M (ttha*arun 4 et al. Bondin* of a self5etchin*primer to noncarious cervical sclerotic dentin: interfacial ultrastructureand microtensile 6ond stren*th evaluation. 4dhes Dent 200# 2:!&2/.". 7rippo 8. 46fractions: a new classi9cation of hard tissue lesions of teeth. sthet Dent 1!!1# +:1"&1!.. ;ee <C a=le <'. >ossi6le role of tensile stress in the etiolo*y of cervical erosivelesions of teeth. >rosthet Dent 2001# 2:+$"&+/0.%. 7rippo 8 'imrin* M 'chreiner '. 4ttrition a6rasion corrosion anda6fractionrevisited. 4 new perspective on tooth surface lesions. 4m Dent 4ssoc200"# 1+:110!&111/.$. ?ip=in McClure . 'alivary citrate and dental erosion. Dent es1!"!# 2/:%1+&%2%./. @rvinen A ytmaa ( einonen 8>. is= factors in dental erosion. Dent es1!!1# $0:!"2&!"$.!. Coleman T4 7rippo 8 3inder=necht 3. Cervical dentin
hypersensitivity. >art ((: associations with a6fractive lesions.uintessence (nt 2000# +1:"%%&"$+.10. Braem M ;am6rechts > Aanherle 7. 'tress5induced cervicallesions. >rosthetDent 1!!2# %$:$1/&$22.11. Ehon*a 4. BruFism and its eGect on the teeth. 8ral eha6il 1!$$#":%&$%.12. 'pran*er . (nvesti*ation into the *enesis of an*ular lesions at thecervical re*ion of teeth. uintessence (nt 1!!# 2%:1"!&1".1+. 7raehn 7 Berndt C 'tae*e B. ?ur pidemiolo*ie =eilfrmi*er
Defe=te. Dtsch 'tomatol 1!!1# "1:210&21+.1". Ehon*a 4. BruFism and its eGect on teeth. 8ral eha6il 1!$$#":%&$%.1. Bernardon 3 Maia 4A Cardoso 4C de 4raHIo M r Monteiro ' r.Dia*nosisand mana*ement of incisors aGected 6y incisal wear: aninterdisciplinary case report. sthet estor Dent 2002# 1":++1&++!.
7/24/2019 Restaurarea Leziunilor de Clasa V
http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-leziunilor-de-clasa-v 12/13
1%. 8s6orne5'mith 3; Bur=e T Mc arlane T <ilson J. Gect of restored and unrestored non5carious cervical lesions on the fractureresistance of previouslyrestored maFillary premolar teeth. Dent 1!!/# 2%:"2$&"++.1$. Baratieri ;J r Monteiro ' Aieira ;CC et al. 8dontolo*ia
restauradoraKfundamentos e possi6ilidades. 1st d. 'Lo >aulo:'antos 2001.1/. 7rippo 8. Jon5carious cervical lesions: the decision to i*nore orrestore. sthetDent 1!!2# ",'uppl-:&%". 1!. 'pran*er <e6er 7 3un* '.Nntersuchun*en O6er die Ptiolo*ie >atho*enese und Therapie=onseQuenRen der Rervi=alen 3ahnhartsu6stanRdefe=te. Deressische ?ahnarRt 'eparatum 8tto5;oos5>reis 1!$+# 12:+2/&+"1.20. Touati B Miara > Jathanson D. 8dontolo*ia estStica erestauraUes cerVmicas.1st d. 'Lo >aulo: 'antos 2000.
21. de 4rauIo M Baratieri ;J Monteiro ' r et al. Direct adhesiverestoration of anterior teeth: part 1. undamentals of eFcellence. >ract>roced 4esthet Dent 200+# 1:2++&2"0.22. Davidson C; De7ee 4 eilRer 4. Competition 6etween thecomposite5dentin6ond stren*th and the polymeriRation contraction stress. Dent es1!/"# %+:1+!%&1+!!.2+. 'idhu '3 enderson ;. Dentin adhesives and microlea=a*e incervical resin composites. 4m Dent 1!!2# :2"0&2"".2". 4w TC ;epe E ohnson 7 Mancl ;. Characteristics of noncarious
cervicallesions: a clinical investi*ation. 4m Dent 4ssoc 2002# 1++:$2&$++.2. Braem M ;am6rechts > Aanherle 7. Clinical evaluation of dentaladhesive systems.>art ((. 4 scannin* electron microscopy study. >rosthet Dent 1!/%#:1&%+.2%. 7oel A3 3hera 'C alston B' Chan* 3. 'tresses at thedentinoenamel Iunctionof human teethK9nite element investi*ation. >rosthet Dent 1!!1#%%:"1&"!.2$. 'pir 4. 'urface characteristics of human enamel and dentin: a 'M
study. (owaCity: Nniversity of (owa 7raduate Colle*e 1!//. ,Thesis-2/. Dou*las <. Methods to improve fracture resistance of teeth. (n:Aanherle 7'mith DC eds. (nternational 'ymposium on >osterior Composite esinDentalestorative Materials. 't. >aul MJ: +M 1!/:"++&""1.
7/24/2019 Restaurarea Leziunilor de Clasa V
http://slidepdf.com/reader/full/restaurarea-leziunilor-de-clasa-v 13/13
2!. Morin D De;on* Dou*las <. Cusp reinforcement 6y the acidetch techniQue. Dent es 1!/"# %+:10$&10$/.+0. ees ' aco6sen >. The eGect of cuspal WeFure on a 6uccal ClassA restoration: a9nite element study. Dent 1!!/# 2%:+%1&+%$.
+1. eymann 8 'turdevant Bayne ' <ilder 4D 'luder TBBrunson <D.Faminin* tooth WeFure eGects on cervical restorations a two5yearclinical study. 4m Dent 4ssoc 1!!1# 122:"1&"$.+2. de 4rauIo M Baratieri ;J Monteiro ' r et al. Direct adhesiverestoration of anterior teeth: part 2. Clinical protocol. >ract >roced 4esthet Dent200+# 1:+1&+$.++. ;am6rechts > Aan Meer6ec= B >erdi*Lo 7ladys ' Braem MAanherle 7.
estorative therapy for erosive lesions. ur 8ral 'ci 1!!%# 10":22!&2"0.+". Baratieri ;J Cana6arro ' ;opes 7C itter 4A. Gect of resinviscosity andenamel 6evelin* on the clinical performan of Class A compositerestorations:three5year results. 8per Dent 200+# 2/:"/2&"/$.+. Ba*heri Denehy 7. Gect of enamel 6evel and restoration len*thson Class (Aacid5etch retained composite resin restoration. 4m Dent 4ssoc 1!/+#10$:
!1&!+.+%. Blac= B etief D ;emons . Gect of cavity desi*n on retentionof Class (Acomposite resin restorations. 4m Dent 4ssoc 1!/1# 10+:"2&"%.+$. Aan Meer6ee= B >eumans M 7ladys ' Braem M ;am6rechts >Aanherle 7. Three5year clinical eGectiveness of four total5etch dentinal adhesivesystems incervical lesions. uintessence (nt 1!!%# 2$:$$&$/".+/. 'antini 4 (vanovic A (66etson Milia . (nWuence of mar*inal6evels on microlea=a*e around Class A cavities 6onded seven
self5etchin* a*ents. 4m Dent 200"# 1$:2$&2%1.+!. etief D <oods amison C. Gect of cavo5surface treatmenton mar*inallea=a*e in Class A composite resin restorations. >rosthet Dent 1!/2#"$:"!%&01.
