60
Instututul Mass Media Universitatea Liber Internaional din Moldova Victor Moraru (coordonator) Republica Moldova: provocrile migraiei Chiinu, 2009

Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

  • Upload
    others

  • View
    13

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

Inst

utut

ul M

ass

Med

ia

Uni

vers

itate

a Li

ber�

Inte

rna�

iona

l� d

in M

oldo

va

Vict

or M

orar

u (c

oord

onat

or)

Rep

ublic

a M

oldo

va:

prov

oc�r

ile m

igra

�iei

Chi

�in�

u, 2

009

Page 2: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

2

CZU

32.

019.

5:65

9.3

(082

) = 1

35.1

= 1

61.1

= 1

11

M 7

5

Ser

ia “M

igra

�ia: p

robl

eme

�i o

portu

nit�

�i” (c

oord

onat

or -

prof

. Vic

tor M

orar

u)

Col

egiu

l de

reda

c�ie

:

dr. h

ab. V

icto

r Mor

aru

(pre

�edi

nte)

dr

. hab

. Ale

xand

ru G

ribin

cea

dr.h

ab. V

aler

iu M

o�ne

aga

conf

. dr.

Ale

xand

ru B

ohan

�ov

conf

. dr.

Val

entin

a E

nach

i co

nf. d

r. Lu

dmila

Laz

�r

Vic

tor M

orar

u (c

oord

onat

or).

Rep

ublic

a M

oldo

va: p

rovo

c�ril

e m

igra

�iei.

– C

hi�i

n�u:

ULI

M, 2

009.

– 1

18 p

.

Rec

oman

dat

pent

ru p

ublic

are

de C

onsi

liul

�tii

n�ifi

c al

Ins

titut

ului

Mas

s M

edia

(pro

ces

verb

al n

r. 4

din

20 m

artie

200

9).

Des

ign

com

lput

eriz

at -

Serg

iu C

orla

t.

Des

crie

rea

CIP

A C

amer

ei N

a�io

nale

a C

�r�ii

Rep

ublic

a M

oldo

va: p

rovo

c�ril

e m

igra

�iei:

[cul

eg. d

e ar

t.] /

Inst

. Mas

s M

edia

din

M

oldo

va, S

ec�ia

. de

Jurn

alis

m �

i Com

unic

. Pub

lic�,

ULI

M];

coor

d.: V

icto

r Mor

aru.

Chi

�in�

u: U

LIM

, 200

9. –

118

p. –

(Ser

. “M

igra

�ia: p

robl

eme

�i o

portu

nit�

�i”)

Bib

liogr

. la

sfâr

�itu

l art.

IS

BN

978

-997

5-93

4-95

-4

100

ex.

CZU

32.

019.

5:65

9.3

(082

) = 1

35.1

= 1

61.1

= 1

11

© IM

M, 2

009

Pu

blic

area

cul

eger

ii de

arti

cole

“R

epub

lica

Mol

dova

: pro

voc�

rile

mig

ra�ie

i” e

ste

efec

tuat

� în

cad

rul

Proi

ectu

lui

Bra

inN

et W

orki

ng,

impl

emen

tat

de I

nstit

utul

Mas

s M

edia

al

ULI

M c

u sp

rijin

ul

prog

ram

ului

AEN

EAS

al C

omis

iei

Euro

pene

. Pu

ncte

le d

e ve

dere

exp

use

în p

reze

nta

lucr

are

nu

refle

ct�

neap

�rat

opi

niile

Com

isie

i Eur

open

e.

Page 3: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

3

Cup

rins

A

lexa

ndru

GR

IBIN

CEA

, Ale

xand

ru N

EGR

U��

Pro

blem

ele

actu

ale

ale

mgr

a�ie

i. ....

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

4 Va

leriu

MO

�NEA

GA

Po

litic

a m

igra

�ioni

st�

a st

atul

ui m

oldo

vene

sc: e

sen�

a �i

et

apel

e de

baz

� ....

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

...

10

Vale

ntin

a PO

STO

LAC

HI

Asp

ecte

le s

ocio

–eco

nom

ice

ale

mig

ra�ie

i for

�ei d

e m

unc�

di

n R

epub

lica

Mol

dova

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

...

32

Nic

olae

�Â

U

Mig

ra�ie

, cre

�ter

e, a

ngaj

are

�i re

duce

re a

s�r

�cie

i în

R

epub

lica

Mol

dova

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

...

44

Svet

lana

GO

RO

BIE

VSC

HI

Man

agem

entu

l cal

it��ii

vie

�ii �

i mig

rare

a po

pula

�iei d

in

Rep

ublic

a M

oldo

va...

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

..

52

Mar

ia C

IOC

AN

U

M

igra

�ia –

pro

ces

soci

al c

ontr

adic

toriu

......

......

......

......

......

......

......

.....

66

Vict

or M

OR

AR

U, T

atia

na S

OC

OLO

V

Cap

italu

l um

an în

con

text

ul p

roce

selo

r mig

ra�io

nale

......

......

...

70

Tuor

DA

NII,

Lili

a PL

UG

AR

U

M

igra

�ia e

xter

n� -

o fo

rm�

de e

xpor

t de

capi

tal u

man

……

75

Elen

a B

�D

�R

�U

In

fluen

�a m

igra

�iei p

opul

a�ie

i asu

pra

econ

omie

i R

epub

licii

Mol

dova

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

..

81

Ana

SO

LTA

N

Impa

ctul

rem

iten�

elor

asu

pra

situ

a�ie

i eco

nom

ice

a R

epub

licii

Mol

dova

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

....

84

Vale

ntin

BA

LAN

Im

pact

ul fe

nom

enul

ui m

igra

�iona

l asu

pra

situ

a�ie

i fe

mei

lor d

in R

epub

lica

Mol

dova

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

..

90

Mar

iana

TA

CU

Pr

oble

ma

mig

ra�ie

i în

agen

da p

oliti

co–m

edia

tic�

auto

hton

� ....

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

.

92

Ale

xand

ru O

NO

FREI

Fl

uxur

ile m

igra

�iona

le n

eces

it� re

glem

enta

re d

e st

at...

......

.....

10

0�

d LU

NG

REN

, Pet

ru R

O�C

A

Abo

rdar

ea p

rin m

odel

are

a pr

oces

elor

mig

ra�io

nale

în

regi

unile

fron

talie

re...

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

.

10

3A

lexa

ndru

GR

IBIN

CEA

, Iur

ie K

RO

TEN

KO

Pr

oces

ele

mig

ra�io

nale

în M

oldo

va �

i per

spec

tivel

e ac

esto

ra...

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

.....

11

0Li

sta

auto

rilor

vol

umul

ui...

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

...

116

118

Page 4: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

117

4

Ale

xand

ru G

RIB

INC

EA

, A

lexa

ndru

NE

GR

U��

Pr

oble

mel

e ac

tual

e al

e m

igra

�iei

Pe f

un

dalu

l cr

e�te

rii

acce

lera

te a

tra

ficu

lui

tran

sfro

nta

lier

de

capi

tal f

inan

ciar

�i i

ndu

stri

al, f

orm

area

pie

�elo

r gl

obal

e a

fact

orilo

r de

prod

uc�

ie –

res

urs

e u

man

e –

deru

leaz

� cu

mu

lt m

ai l

ent,

cu

toa

te c

tocm

ai g

ra�i

e m

igra

�iei

pop

ula

�iei

, de

plas

�rii

în t

oate

reg

iun

ile l

um

ii

�i a

re lo

c ac

est

proc

es d

e gl

obal

izar

e.

Ava

nsa

rea

epoc

ii gl

obal

iz�r

ii a

coin

cis

cu a

ccel

erar

ea v

ecto

rulu

i

dezv

olt�

rii

pie�

ei –

eco

nom

ia o

rien

tat�

soc

ial

a de

ven

it u

n f

enom

en

obi�

nu

it

în

��ri

le

dezv

olta

te.

Pute

rea

priv

e�te

in

dica

tori

i so

cial

i –

niv

elu

l �o

maj

ulu

i, di

nam

ica

sala

riilo

r, s

tare

a oc

roti

rii

s�n

�t��

ii �i

edu

ca�i

ei,

rela

�iile

in

tere

tnic

e et

c.,

ca p

rior

itar

e în

est

imar

ea p

olit

icii

sale

�i

dezv

olt�

rii

soci

et��

ii la

gen

eral

în

lu

pta

pen

tru

ele

ctor

at.

În

mod

evi

den

t, a

ceas

t� t

rata

re a

con

dus

la l

imit

e pr

ivin

d fo

r�a

de

mu

nc�

str

�in

�. F

luxu

l m

igra

�ion

al s

e fo

rmea

z� �

i se

com

plet

eaz�

în

baza

pop

ula

�iei

din

��r

ile s

lab

dezv

olta

te e

con

omic

. M

otiv

ul

prin

cipa

l

– di

firen

�a

în

rem

un

erar

ea

mu

nci

i în

��

rile

-don

atoa

re

�i

��ri

le-

reci

pien

te,

deca

laju

l fii

nd

de z

ece

ori.

Flu

xul

mas

iv,

pe d

e o

part

e, a

perm

is a

niv

ela

prob

lem

a lip

sei

for�

ei d

e m

un

c� i

efti

ne

în d

omen

iile

„pu

�in

pre

stig

ioas

e” d

in e

con

omia

na�

ion

al�,

iar

pe

de a

lt�

part

e –

a

decl

an�a

t u

n �

ir d

e pr

oble

me

soci

al-e

con

omic

e.

Prin

tre

mot

ivel

e pr

inci

pale

ce

dete

rmin

� m

igra

rea

resu

rsel

or d

e

mu

nc�

se

afl�

dife

ri�i

fac

tori

cu

car

acte

r ec

onom

ic �

i n

eeco

nom

ic.

Cau

zele

mig

ra�i

ei s

un

t:

� N

ivel

ul

de d

ezvo

ltar

e ec

onom

ic�

dife

rit:

niv

elu

l de

dez

volt

are

indu

stri

al�

a ��

rilo

r se

afl�

la

dife

rite

niv

ele.

Du

p� c

um

ara

t�

prac

tica

, fo

r�a

de m

un

c� m

igre

az�

din

��r

ile c

u u

n n

ivel

de

dezv

olta

re r

edu

s în

��r

ile c

u u

n n

ivel

de

dezv

olta

re m

ai în

alt.

� E

xist

en�a

dife

ren

�elo

r n

a�io

nal

e în

sal

ariz

are.

� E

xist

en�a

un

ui

�om

aj o

rgan

ic î

n u

nel

e ��

ri,

în p

rim

ul

rân

d, î

n

cele

sla

b de

zvol

tate

.

Page 5: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

5

� M

i�ca

rea

inte

rna�

ion

al�

a ca

pita

lulu

i �i

fu

nc�

ion

area

corp

ora�

iilor

in

tem

a�io

nal

e. C

TN f

avor

izea

z� r

eun

irea

for

�ei

de

mu

nc�

cu

cap

ital

ul,

real

izân

d m

i�ca

rea

for�

ei d

e m

un

c� s

pre

capi

tal

sau

tra

nsf

erân

d ca

pita

lul

în r

egiu

nile

cu

su

rplu

s al

for�

ei d

e m

un

c�.

Cau

zele

mig

ra�i

ei n

eeco

nom

ice

a fo

r�ei

de

mu

nc�

su

nt

de o

rdin

polit

ic,

na�

ion

al,

relig

ios,

ras

ial,

fam

ilial

etc

. D

ezvo

ltar

ea p

ute

rnic

� a

mijl

oace

lor

de

com

un

icar

e �i

de

tran

spor

t, la

rân

dul l

or,

au e

xerc

itat

o ac

tivi

tate

st

imu

lato

are

acu

tiz�

rii

proc

esel

or

de

imig

ra�i

e

inte

rna�

ion

al�

a fo

r�ei

de

mu

nc�

.

Treb

uie

de

rem

arca

t c�

, în

mar

e m

�su

r�,

în p

roce

sul

mig

ra�i

ei

fort

ei d

e m

un

c� p

arti

cip�

nu

atâ

t fu

nc�

ion

arii,

cât

rep

reze

nta

n�i

i

prof

esiil

or m

un

cito

re�t

i, sa

lah

orii.

Org

aniz

a�ia

In

tern

a�io

nal

� pe

ntr

u

Mig

ra�i

e a

publ

icat

pr

imu

l

rapo

rt

asu

pra

fen

omen

ulu

i m

igra

�iei

la

n

ivel

gl

obal

. R

ealiz

ând

o

anal

iz�

cupr

inz�

toar

e a

cost

uri

lor,

ben

efic

iilor

�i

deza

van

taje

lor

pe

care

le

im

plic

� re

loca

rea

indi

vizi

lor

din

tr-o

re

giu

ne

în

alta

,

docu

men

tul

dem

olea

z�

ster

eoti

puri

de

ge

nu

l: "i

mig

ran

�ii

ocu

pa

locu

rile

de

mu

nc�

" sa

u "

ei a

trag

pre

a m

ult

e aj

uto

are

din

par

tea

stat

elor

car

e îi

g�zd

uie

sc".

Se

esti

mea

z� c

� n

um

�ru

l em

igra

n�i

lor

la

niv

el m

ondi

al e

ste

de c

irca

190

de

mili

oan

e. P

are

o ci

fr�

mar

e, d

ar,

de fa

pt, e

a v

izea

z� m

ai p

u�i

n d

e 3

la s

ut�

din

pop

ula

�ia

glob

ulu

i.

Spe

cial

i�ti

i di

n d

omen

iu m

en�i

onea

z� c

� im

igra

n�i

i su

nt

depa

rte

de

a fi

o po

var�

pe

ntr

u

econ

omiil

e di

n

��ri

le

un

de

au

aju

ns.

Dim

potr

iv�,

ei

ac

�ion

eaz�

ca

u

n

fact

or

de

cre�

tere

ai

ac

esto

ra.

Mig

ra�i

a ge

ner

eaz�

ben

efic

ii, n

u d

ezav

anta

je.

De

exem

plu

, în

Mar

ea

Bri

tan

ie i

mig

ran

�ii

au c

ontr

ibu

it c

u c

irca

4 m

iliar

de d

e do

lari

la

spor

irea

bu

getu

lui,

sub

form

a im

pozi

telo

r, m

ai m

ult

dec

ât s

um

a

tota

l� p

rim

it�

de e

i ca

aju

tor

de la

sta

t.

Cer

cet�

rile

în

trep

rin

se

arat

� c�

n

u

se

adev

ere�

te

fapt

ul

c�

imig

ran

�ii

ocu

p� l

ocu

ri d

e m

un

c� d

orit

e de

pop

ula

�ia

loca

l�.

De

fapt

,

imig

ran

�ii

lucr

eaz�

fie

în

slu

jbel

e pr

ost

pl�t

ite

�i n

ecal

ifica

te p

e ca

re

loca

lnic

ii le

ref

uz�

, fie

în m

eser

ii de

înal

t� c

alifi

care

, pe

ntr

u c

are

�ara

gazd

� n

u a

re s

ufic

ien

�i p

rofe

sion

i�ti

. Po

triv

it e

xper

�ilo

r, c

ei m

ai m

ul�

i

116

Aut

orii

vol

umul

ui

Vale

ntin

BA

LAN

M

agis

tru î

n ju

rnal

ism

�i

�tin

n�e

ale

com

unic

�rii,

le

ctor

un

iv.,

Cat

edra

Ju

rnal

ism

�i

C

omun

icar

e P

ublic

�, U

LIM

El

ena

B�

D�

R�

U

Mag

istru

în

dr

ept,

lect

or

univ

., C

ated

ra

Dre

pt

Pub

lic,

In

stitu

tul

de

Rel

a�ii

Inte

rna�

iona

le

din

Mol

dova

M

aria

CIO

CA

NU

D

octo

r în

�tii

n�e

filos

ofic

e, c

onfe

ren�

iar

univ

ersi

tar,

Facu

ltate

a Li

mbi

Str�

ine

�i �

tiin�

e al

e C

omun

ic�r

ii,

ULI

M

Tuor

DA

NII

D

octo

r ha

bilit

at în

soc

iolo

gie,

dire

ctor

al S

ervi

ciul

ui

Inde

pend

ent

de

Soc

iolo

gie

�i

Info

rma�

ii „O

pini

a”(1

992-

2007

) Sv

etla

na G

OR

OB

IEVS

CH

I D

octo

r în

eco

nom

ie,

conf

. un

iv.,

Facu

ltate

a de

tiin�

e E

cono

mic

e, U

LIM

A

lexa

ndru

GR

IBIN

CEA

D

octo

r ha

bilit

at î

n ec

onom

ie,

prof

esor

uni

vers

itar,

�ef

de C

ated

r�,

Facu

ltate

a de

�tii

n�e

Eco

nom

ice,

U

LIM

Iu

rie K

RO

TEN

KO

D

octo

r în

eco

nom

ie,

conf

. un

iv.,

Fac

ulta

tea

de

�tii

n�e

Eco

nom

ice,

ULI

M

�d

LUN

GR

EN

Doc

tora

nd, F

acul

tate

a de

�tii

n�e

Eco

nom

ice,

US

M

Ala

MÎN

DÎC

AN

U

Doc

tor

în

econ

omie

, co

nfer

en�ia

r un

iver

sita

r, Fa

culta

tea

Lim

bi S

tr�in

e �i

�tii

n�e

ale

Com

unic

�rii,

U

LIM

Vi

ctor

MO

RA

RU

D

octo

r ha

bilit

at

în

�tiin

�e

polit

ice,

pr

ofes

or

univ

ersi

tar,

Dire

ctor

al

In

stitu

tulu

i M

ass

Med

ia

(ULI

M)

Ale

xand

ru N

EGR

U��

D

octo

r ha

bilit

at î

n ec

onom

ie,

prof

esor

uni

vers

itar

(US

M)

Ale

xand

ru O

NO

FREI

D

octo

r ha

bilit

at î

n ec

onom

ie,

prof

esor

uni

vers

itar,

Uni

vers

itate

a A

grar

� de

Sta

t a M

oldo

vei

Lilia

PLU

GA

RU

D

octo

r în

so

ciol

ogie

, co

llabo

rato

r al

Se

rvic

iulu

i In

depe

nden

t de

Soc

iolo

gie

�i In

form

a�ii

„Opi

nia”

Va

lent

ina

POST

OLA

CH

I

Doc

tor

în

econ

omie

, co

nf.

univ

., C

ated

ra

Man

agem

ent,

Facu

ltate

a de

tiin�

e E

cono

mic

e,

US

M

Petr

u R

O�C

A

Doc

tor

habi

litat

în

econ

omie

, pr

ofes

or u

nive

rsita

r, C

ated

ra

Rel

a�ii

Eco

nom

ice

Inte

rna�

iona

le,

Facu

ltate

a de

�tii

n�e

Eco

nom

ice,

ULI

M

Tatia

na S

OC

OLO

V D

octo

rand

�, c

olab

orat

or a

l Fo

ndul

ui d

e In

vest

i�ii

Soc

iale

din

Mol

dova

A

na S

OLT

AN

Doc

tora

nd�,

Fa

culta

tea

de

�tii

n�e

Eco

nom

ice,

U

LIM

M

aria

na T

AC

U

Doc

tora

nd�,

lec

tor

univ

., Fa

culta

tea

Jurn

alis

m �

i �

tiin�

e al

e C

omun

ic�r

ii, U

SM

, m

aste

r în

jurn

alis

m

�i �

tiin�

e al

e co

mun

ic�r

ii N

icol

ae �

ÂU

Pro

feso

r un

iver

sita

r, do

ctor

în

�tiin

�e e

cono

mic

e,

Cat

edra

R

ela�

ii E

cono

mic

e In

tern

a �io

nale

, Fa

culta

tea

de �

tiin�

e E

cono

mic

e, U

LIM

Text

ele

sunt

pub

licat

e în

reda

c�ia

aut

orilo

r

Page 6: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

115

Ref

erin

�e:

1.

���

��

� �

���

����

��

��

���

��

�� �

����

� //

w

ww

. de

mog

raph

ia.r

u/

arti

cles

_N/

inde

x.h

tml?

idR

= 45

&id

Art

= 53

0.

2.

Idem

. 3.

����

��

��

����

� ��

��

���

���

����

����

���

��

50

�,

��

����

����

���

���

!

����

� //

tv

7.m

d/

?pag

e=

Soci

ety&

id=

1064

1&la

ng=

ru&

list=

6 4.

N

um

�ru

l po

pula

�iei

sta

bile

a R

epu

blic

ii M

oldo

va l

a 1

ianu

arie

200

8, î

n p

rofil

te

rrit

oria

l //

w

ww

. st

atis

tica

.md/

st

atis

tics

/ da

t/

1139

/ro/

Nr_

pop_

stab

_pr_

teri

t_1_

ian_

2008

.pdf

. 5.

N

um

�ru

l po

pula

�iei

sta

bile

a R

epu

blic

ii M

oldo

va l

a 1

ianu

arie

200

7, î

n p

rofil

te

rrit

oria

l //

w

ww

. st

atis

tica

.md/

st

atis

tics

/ da

t/

954/

ro/

Nr_

pop_

stab

_ pr

_ter

it_

1_ia

n_2

007.

pdf;

Nu

m�r

ul

popu

la�i

ei s

tabi

le a

l R

epu

blic

ii M

oldo

va l

a 1

ian

uar

ie

2008

, în

pr

ofil

terr

itor

ial

//

ww

w.

stat

isti

ca.m

d/

stat

isti

cs/

dat/

11

39/

ro/

Nr_

pop_

sta

b_pr

_ter

it_

1_ia

n_2

008.

pdf.

6.

Cen

tral

In

telli

genc

e A

gen

cy –

Th

e w

orld

fas

tboo

k –

Fiel

d Li

stin

g –

Popu

lati

on /

/ w

ww

. cia

.gov

/ lib

rary

/ pu

blic

atio

ns/

th

e-w

orld

-fac

tboo

k/ fi

elds

/211

9.ht

ml

7.

#��

��

� !

����

���

� ��

��

����

��

� ��

����

����

� //

w

ww

. al

lmol

dova

. co

m/

inde

x.ph

p? a

ctio

n= n

ewsb

lock

&id

= 12

0947

7072

&ln

g=ru

s.

8.

$��

�%��

���

���

�� �

��'

���

����

����

� ��

��

���

���

���

� //

w

ww

. al

lmol

dova

.com

/ in

dex.

php?

ac

tion

= n

ewsb

lock

&id

=119

4277

991&

lng=

rus.

9.

#

��

����

��

���

���

��

����

//

ww

w.

tira

shot

line.

org/

in

dex.

php?

acti

on=

prin

tpag

e; t

opic

=12.

0.

6

imig

ran

�i s

e af

l� în

ace

st m

omen

t în

Sta

tele

Un

ite:

35

de m

ilioa

ne.

Pe

con

tin

entu

l eu

rope

an,

pe

locu

l în

tâi

la

aces

t ca

pito

l se

af

l�

Ger

man

ia, c

u 7

mili

oan

e.

De

ceal

alt�

par

te,

Ch

ina,

In

dia

�i F

ilipi

ne

sun

t ce

le m

ai m

ari

furn

izoa

re d

e im

igra

n�i

. 35

de

mili

oan

e de

ch

inez

i se

cre

de c

a lu

crau

în s

tr�i

n�t

ate

în 2

005.

Fili

pin

ezii

au t

rim

is î

nap

oi a

cas�

în

200

2

circ

a 7

mili

arde

de

do

lari

, re

prez

entâ

nd

apro

ape

10

la

sut�

di

n

prod

usu

l in

tern

bru

t al

��r

ii lo

r.

Efe

ctel

e n

egat

ive

ale

mig

ra�i

ei,

indi

scu

tabi

l, su

nt

�i e

le d

estu

l de

pron

un

�ate

. (�

rile

afr

ican

e su

fer�

de

pe u

rma

exod

ulu

i cr

eier

elor

.

Afr

ica

de S

ud

sus�

ine

c� a

inv

esti

t u

n m

iliar

d de

dol

ari

în p

reg�

tire

a

lucr

ator

ilor

s�i

med

ical

i, di

ntr

e ca

re

cei

mai

m

ul�

i au

em

igra

t

imed

iat.

În

Gh

ana

�i Z

imba

bwe,

tre

i sf

ertu

ri d

intr

e do

ctor

i pl

eac�

în

str�

in�t

ate

la d

oar

câ�i

va a

ni d

e la

abs

olvi

rea

facu

lt��

ii.

În

cerc

et�r

ile

priv

ind

traf

icu

l de

pe

rsoa

ne,

D

epar

tam

entu

l

amer

ican

de

stat

a c

alifi

cat

Rep

ubl

ica

Mol

dova

dre

pt "

o su

rs�

pen

tru

traf

icu

l de

per

soan

e, î

n s

peci

al,

de f

ete

�i f

emei

în

sco

pul

expl

oat�

rii

sexu

ale,

c�t

re s

tate

le d

in O

rien

tul

Mijl

ociu

�i

c�tr

e st

atel

e eu

rope

ne,

situ

ate

la s

udu

l �i v

estu

l Rep

ubl

icii

Mol

dova

".

Intr

-un

ra

port

pr

ezen

tat

de

c�tr

e se

cret

aru

l de

st

at

al

SU

A

Con

dole

ezza

Ric

e, s

e ar

at�

c� R

epu

blic

a M

oldo

va e

ste

�i "

�ar�

de

tran

zit

pen

tru

tra

fican

�ii

din

fos

ta U

RS

S,

avân

d ca

des

tin

a�ie

��r

ile

euro

pen

e".

"Vic

tim

ele

din

Rep

ubl

ica

Mol

dova

au

con

tin

uat

s�

fie

traf

icat

e to

t m

ai

mu

lt

în

Turc

ia,

în

Ori

entu

l M

ijloc

iu

(incl

usi

v

Em

irat

ele

Ara

be U

nit

e �i

Isr

ael),

Ru

sia

(în s

peci

al m

inor

i). U

ltim

ele

date

ate

st�

ca b

�rba

�ii

mol

dove

ni

sun

t tr

afic

a�i

în T

�rile

Bal

tice

�i

alte

rep

ubl

ici

ex-s

ovie

tice

, în

sco

pul

expl

oat�

rii

for�

ei d

e m

un

c� î

n

agri

cult

ur�

�i

con

stru

c�ii.

Org

aniz

a�ia

In

tern

a�io

nal

� a

Mig

ra�i

ei a

rapo

rtat

o c

re�t

ere

a n

um

�ru

lui

de f

amili

i tr

afic

ate

în P

olon

ia,

care

sun

t u

lter

ior

for�

ate

s�

cer�

easc

�".

Toto

dat�

, "m

ica

regi

un

e

sepa

rati

st�,

Tra

nsn

istr

ia,

se a

fl� î

n a

fara

con

trol

ulu

i au

tori

t��i

lor

de

la C

hi�

in�u

�i

con

tin

u�

a fi

o su

rs�

sem

nifi

cati

v� �

i u

n s

pa�i

u d

e

tran

zit

pen

tru

tra

ficu

l de

pers

oan

e".

Page 7: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

7

Est

im�r

ile a

rat�

c�

Gu

vern

ul R

epu

blic

ii M

oldo

va n

u în

depl

ine�

te

pe d

eplin

cer

in�e

le m

inim

e pe

ntr

u e

limin

area

tra

ficu

lui.

Pen

tru

ace

st

fapt

, R

epu

blic

a M

oldo

va a

fos

t pl

asat

� în

cat

egor

ia I

I a

stat

elor

car

e

depu

n

efor

turi

pe

ntr

u

a se

co

nfo

rma

stan

dard

elor

in

tern

a�io

nal

e

priv

ind

com

bate

rea

traf

icu

lui

de p

erso

ane.

Ast

fel,

în 2

004

a fo

st m

ai

mu

lt d

ecât

du

blat

nu

m�r

ul

sen

tin

�elo

r pr

onu

n�a

te p

entr

u t

rafic

ul

de

pers

oan

e.

De�

i C

omit

etu

l n

a�io

nal

pe

ntr

u

com

bate

rea

traf

icu

lui

de

pers

oan

e s-

a în

tru

nit

fr

ecve

nt,

gu

vern

ul

a al

ocat

fo

arte

pu

�in

e

fon

duri

pen

tru

com

bate

rea

traf

icu

lui d

e fii

n�e

um

ane.

Dep

arta

men

tul

de S

tat

al S

UA

con

side

r� c

� G

uve

rnu

l tr

ebu

ie s

� lu

pte

cu t

rafic

ul

de

pers

oan

e, n

u n

um

ai s

� se

baz

eze

pe i

ni�

iati

vele

org

aniz

a�iil

or n

on-

guve

rnam

enta

le �

i al

e or

gan

iza�

iilor

in

tern

a�io

nal

e. D

epar

tam

entu

l

amer

ican

men

�ion

eaz�

dre

pt "

foar

te s

usp

ect"

fap

tul

c� o

rgan

ele

anti

-

traf

ic

au

redu

s n

um

�ru

l do

sare

lor

exam

inat

e de

c�

tre

ele

sub

pres

iun

ea u

nor

în

al�i

fu

nc�

ion

ari

de s

tat

impl

ica�

i în

caz

uri

le d

e

traf

ic. În

ra

port

se

ar

at�

c�

efor

turi

le

auto

rit�

�ilo

r în

drep

tate

sp

re

acor

dare

a as

iste

n�e

i �i

pr

otec

�iei

vi

ctim

elor

tr

afic

ulu

i au

r�

mas

inad

ecva

te.

Gu

vern

ul

nu

a a

sigu

rat,

pra

ctic

e, f

ondu

ri p

entr

u O

NG

în

scop

ul

acor

d�ri

i as

iste

n�e

i pe

ntr

u v

icti

me,

de�

i a

p�st

rat

spa�

iile

în

cl�d

irile

de

stat

pen

tru

cen

tru

l de

rea

bilit

are

al O

IM �

i al

te f

ilial

e al

e

orga

niz

a�iil

or a

nti

-tra

fic.

"Rep

ubl

ica

Mol

dova

nu

a i

mpl

emen

tat

lege

a

priv

ind

prot

ec�i

a m

arto

rilo

r,

adop

tat�

în

19

98.

De�

i în

ca

zuri

sepa

rate

pol

i�ia

a a

sigu

rat

paza

loc

uin

�elo

r u

nor

mar

tori

, m

ajor

itat

ea

vict

imel

or n

u s

-au

sim

�it

în s

ufic

ien

t� s

igu

ran

�� p

entr

u a

ac�

ion

a

împo

triv

a tr

afic

an�i

lor"

, se

mai

ara

t� î

n r

apor

tul

Dep

arta

men

tulu

i

amer

ican

de

stat

.

Rep

ubl

ica

Mol

dova

are

nev

oie

de p

olit

ici

dem

ogra

fice

euro

pen

e

pen

tru

re

dres

area

si

tua�

iei

dem

ogra

fice

actu

ale,

ca

re

se

cara

cter

izea

z�

prin

te

ndi

n�e

n

egat

ive

în

mi�

care

a n

atu

ral�

a

popu

la�i

ei,

proc

esu

l de

popu

l�ri

i fii

nd

dete

rmin

at a

tat

de s

cade

rea

nat

ura

l� a

pop

ula

�iei

, cî

t �i

de

emig

ra�i

e. P

otri

vit

spec

iali�

tilo

r �i

expe

r�ilo

r ai

Fon

dulu

i Na�

iun

ilor

Un

ite

pen

tru

Pop

ula

�ie

în R

epu

blic

a

114

Soc

iolo

gii

eval

uea

z�

nu

m�r

ul

mig

ran

�ilo

r m

oldo

ven

i, pl

eca�

i la

mu

nc�

în

Ru

sia

ca f

iind

de 1

90 d

e m

ii de

oam

eni.

55 d

e m

ii de

oam

eni

se a

fl� î

n I

talia

, u

n n

um

�r m

are

de m

igra

n�i

mol

dove

ni

sun

t

în

Ukr

ain

a,

Port

uga

lia,

Fran

�a,

Spa

nia

, G

reci

a,

Izra

il,

Turc

ia

�i

Rom

ânia

[8].

Ast

fel,

con

form

dat

elor

CB

S-A

xa,

nu

m�r

ul

mig

ran

�ilo

r ru

rali

din

Mol

dova

nu

poa

te f

i m

ai m

ic d

e 18

0 de

mii

de o

amen

i, ce

ea c

e

repr

ezin

t� o

cifr

� ca

re e

ste

apro

ape

de 6

ori

mai

mar

e de

cât

date

le

ofic

iale

. A

cest

e da

te,

de f

apt,

nu

iau

în

cal

cul

lipsa

pro

vizo

rie

a

cet�

�en

ilor

din

loc

alit

��ile

în

car

e su

nt

stab

ili�i

cu

tra

iul

în c

azu

l

plec

�rilo

r,

din

tr-u

n

mot

iv

sau

al

tul,

în

alte

lo

calit

��i

ale

��ri

i.

Re�

edin

�a t

empo

rar�

a c

et��

ean

ulu

i în

tr-o

alt

� lo

calit

ate

nu

afe

ctea

z�

date

le g

ener

ale

pe �

ar�.

În b

aza

cerc

et�r

ii ef

ectu

ate

de C

BS

-Axa

, po

ate

fi st

abili

t ta

blou

l

real

al

pr

oces

ulu

i de

m

igra

re

tem

pora

r�

în

afar

a ��

rii.

Rap

ortu

l

mig

r�ri

i în

CS

I �i

UE

ar

pute

a co

nst

itu

i 5,5

la 1

(dac

� lu

�m d

rept

��r

i

de b

az�

Ru

sia

�i I

talia

). D

ep��

irea

ofic

ial�

a n

um

�ru

lui

popu

la�i

ei

înre

gist

rate

asu

pra

nu

m�r

ulu

i po

pula

�iei

sta

bile

în

ora

�e e

ste

de

117,

1 m

ii de

oa

men

i. În

st

ruct

ura

m

igra

n�i

lor,

co

ta

part

e a

orig

inar

ilor

din

sat

e es

te a

ccep

tat�

la

niv

elu

l de

77

% p

entr

u �

�rile

CS

I �i

55

% p

entr

u �

�rile

UE

.

Dre

pt u

rmar

e, c

ota

part

e a

mig

ran

�ilo

r pr

oven

i�i

din

sat

e pr

intr

e

mig

ran

�ii t

empo

rari

mol

dove

ni a

r pu

tea

fi es

tim

at�

la 7

3,5

%,

ceea

ce

ar r

epre

zen

ta c

irca

440

mii

de o

amen

i. R

espe

ctiv

, n

um

�ru

l to

tal

al

mig

ran

�ilo

r te

mpo

rari

din

Mol

dova

pen

tru

1 ia

nu

arie

200

8 ar

pu

tea

fi

con

tabi

lizat

la

apro

xim

ativ

560

mii

de o

amen

i. A

cest

e da

te s

unt

apro

piat

e in

dica

tori

lor

stab

ili�i

în

pri

mu

l ra

port

gen

eral

con

sacr

at

cerc

et�r

ii st

ruct

uri

lor

de g

esti

un

e a

mig

ra�i

ei,

elab

orat

de

Mis

iun

ea

Org

aniz

a�ie

i In

tern

a�io

nal

e pe

ntr

u M

igra

�ie

(OIM

) în

Mol

dova

, în

car

e

se e

stim

eaz�

c�

circ

a o

trei

me

din

pop

ula

�ia

apt�

de

mu

nc�

din

Mol

dova

(ap

roxi

mat

iv 6

00 m

ii de

oam

eni)

sun

t an

tren

a�i

la m

un

ci

pest

e h

otar

e (în

maj

orit

ate

– ile

gal)

[9].

Page 8: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

113

cres

cut

de l

a 78

0,3

mii

de o

amen

i la

785

,1 m

ii. Î

n o

ra�u

l B

�l�i

tim

p

de u

n a

n p

opu

la�i

a st

abil�

a c

resc

ut

de l

a 14

7,1

mii

la 1

48,1

mii

de

oam

eni,

în o

ra�u

l C

ahu

l –

de l

a 40

,3 l

a 40

,5 m

ii de

oam

eni

[5].

Se

man

ifest

�, a

stfe

l, te

ndi

n�a

pro

cese

lor

mig

ra�i

onal

e de

la

sate

�i

ora�

e

mic

i sp

re

ora�

e m

ari

ale

��ri

i, de

term

inân

d cr

e�te

rea

nu

m�r

ulu

i

popu

la�i

ei în

ace

ste

ora�

e: la

B�l

�i -

cu

6,8

%, l

a C

hi�

in�u

– c

u 6

,2 %

,

la C

ahu

l – c

u 5

,0 %

.

În a

cela

�i t

imp,

est

e di

ficil

a es

tim

a gr

adu

l de

obi

ecti

vita

te a

date

lor

stat

isti

ce o

ficia

le,

vizâ

nd

nu

m�r

ul

�i c

ompo

nen

�a p

opu

la�i

ei

��ri

i. C

oin

cide

rea

abso

lut�

a

date

lor

cu

priv

ire

la

dep�

�ire

a

nu

m�r

ulu

i po

pula

�iei

în

regi

stra

te

asu

pra

nu

m�r

ulu

i po

pula

�iei

stab

ile la

ziu

a de

1 ia

nu

arie

200

8 �i

dat

ele

stat

isti

ce m

edii

(148

,3 m

ii

de o

amen

i) po

t du

ce l

a gâ

ndu

l aj

ust

�rii

indi

cato

rilo

r st

atis

tici

ofic

iali

calc

ula

�i p

e an

i la

anu

mit

e et

ape.

De

not

at,

c�

Dir

ec�i

a C

entr

al�

de

Inve

stig

a�ii

a S

UA

(C

IA),

esti

mân

d n

um

�ru

l po

pula

�iei

Mol

dove

i (in

clu

siv

Tran

snis

tria

) pe

ntr

u

iulie

200

7, s

e or

ien

ta s

pre

cifr

a de

4 3

20 m

ii de

oam

eni [

6].

Toto

dat�

,

serv

iciil

e st

atis

tice

ofic

iale

ale

Rep

ubl

icii

Mol

dova

�i

ale

Tran

snis

trie

i

[7]

dete

rmin

� n

um

�ru

l po

pula

�iei

pen

tru

în

cepu

tul

anu

lui

2008

ca

fiin

d de

4 1

05 m

ii de

oam

eni

(3 5

72 m

ii de

oam

eni

– M

oldo

va,

�i

533,

5 m

ii de

oam

eni –

Tra

nsn

istr

ia).

Dife

ren

�a în

apr

ecie

ri c

onst

itu

ie,

astf

el, 2

15 m

ii de

oam

eni.

An

um

ite

dubi

i tr

ezes

c �i

da

tele

of

erit

e ca

re

vize

az�

nu

m�r

ul

popu

la�i

ei l

ocal

it��

ilor

rura

le,

în c

are,

con

form

sta

tist

icilo

r of

icia

le,

popu

la�i

a st

abil�

es

te

doar

cu

1,

5 %

m

ai

mic

� de

cât

popu

la�i

a

înre

gist

rat�

. În

gen

eral

, da

tele

pri

vin

d po

pula

�ia

rura

l� s

tabi

l� s

e

deos

ebes

c m

ult

de

info

rma�

ia p

rove

nit

� di

n o

rgan

iza�

ii ob

�te�

ti �

i

neg

uve

rnam

enta

le.

În p

arti

cula

r, c

onfo

rm i

nve

stig

a�ie

i, ef

ectu

ate

de

CB

S-A

xa

la

com

anda

O

rgan

iza�

iei

Inte

rna�

ion

ale

a M

igra

�iei

,

maj

orit

atea

mig

ran

�ilo

r di

n R

epu

blic

a M

oldo

va s

un

t or

igin

ari

din

loca

lit��

ile r

ura

le.

Potr

ivit

cer

cet�

rii,

77 %

din

cet

��en

ii R

epu

blic

ii

Mol

dova

, pl

eca�

i la

mu

nc�

în

��r

ile C

SI,

pro

vin

din

loc

alit

��ile

ru

rale

.

Prin

tre

mig

ran

�ii

mol

dove

ni

care

se

afl�

în

��r

ile U

niu

nii

Eu

rope

ne

orig

inar

ii di

n s

atel

e re

publ

icii

con

stit

uie

55

%.

8

Mol

dova

, la

et

apa

actu

al�,

da

r �i

în

pe

rspe

ctiv

�,

prin

cipa

lele

prob

lem

e de

mog

rafic

e su

nt

redu

cere

a co

nsi

dera

bil�

a

spor

ulu

i

nat

ura

l, ca

re,

înce

pan

d cu

an

ul

1999

, a

deve

nit

neg

ativ

, sc

ader

ea

bru

sc�

a n

atal

it��

ii în

dec

urs

ul

ult

imu

lui

dece

niu

(cu

pes

te 5

0 la

sut�

în a

nii

1990

-200

3) p

e fu

nda

lul c

re�t

erii

mor

talit

��ii

gen

eral

e (c

u

apro

xim

ativ

15

la s

ut�

în a

ceea

�i p

erio

ad�)

.

În

opin

ia

spec

iali�

tilo

r,

men

�in

erea

ri

tmu

rilo

r de

sc

ader

e a

fert

ilita

�ii

în a

nii

'90

ai s

ecol

ulu

i X

X p

oate

du

ce l

a o

criz

�, c

ând

fert

ilita

tea

în a

nii

apro

pia�

i n

u v

a as

igu

ra n

ici

jum

atat

e di

n n

ivel

ul

nec

esar

pe

ntr

u

înlo

cuir

ea

gen

era�

iilor

, si

tua�

ie

ce

poat

e ca

uza

depo

pula

rea

rapi

d�

a ��

rii.

Un

al

t fa

ctor

al

arm

ant

este

impo

sibi

litat

ea

de

a so

lu�i

ona

prob

lem

ele

priv

ind

redu

cere

a

nu

m�r

ulu

i c�

s�to

riilo

r �i

cre

�ter

ea n

um

�ru

lui

divo

r�u

rilo

r, f

apt

ce

den

ot�

mic

�ora

rea

valo

rii

inst

itu

tulu

i fa

mili

ei î

n s

ocie

tate

, cr

e�te

rii

nu

m�r

ulu

i de

nou

-nas

cu�i

în

afa

ra c

�s�t

orie

i, în

spe

cial

, pr

intr

e

adol

esce

nte

, îm

b�tr

ânir

ea

dem

ogra

fic�

a po

pula

�iei

, em

igra

rea

popu

la�i

ei a

pte

de m

un

c� (

în p

reze

nt,

în

mu

lte

sate

au

r�m

as d

oar

copi

ii f�

r� p

arin

�i,

�i b

un

ici).

Pot

rivi

t ra

port

orilo

r, d

in s

atel

e m

ari

sun

t pl

eca�

i la

lu

cru

pes

te h

otar

e ap

roxi

mat

iv 2

5-50

la

sut�

din

tota

lul

popu

la�i

ei

b��t

ina�

e.

Est

e n

eces

ar�

crea

rea

un

ui

Inst

itu

t

resp

onsa

bil

pen

tru

pr

oble

mel

e de

mog

rafic

e,

care

s-

ar

ocu

pa

de

crea

rea

un

or p

olit

ici

con

cret

e în

dom

eniu

. În

pre

zen

t, d

eja

exis

t� u

n

defic

it

al

for�

ei

de

mu

nc�

. C

onfo

rm

ult

imel

or

date

al

e

Dep

arta

men

tulu

i S

tati

stic

� �i

S

ocio

logi

e,

nu

m�r

ul

popu

la�i

ei

Rep

ubl

icii

Mol

dova

la

1

ian

uar

ie

2008

, ca

lcu

lat

în

baza

da

telo

r

prel

imin

are

ale

rece

ns�

mân

tulu

i po

pula

�iei

, a

con

stit

uit

(f�

r�

Tran

snis

tria

�i m

un

icip

iul B

ende

r) 3

,38

mili

oan

e pe

rsoa

ne.

(�ri

le

impo

rtat

oare

de

fo

r��

de

mu

nc�

(Isra

el,

Ger

man

ia,

Nor

vegi

a, S

UA

etc

.) au

nec

esit

ate

stab

il� î

n a

trag

erea

res

urs

elor

de

mu

nc�

. Po

litic

a lo

r im

igra

�ion

al�

se b

azea

z�,

în p

rim

ul

rân

d, p

e

abor

dare

can

tita

tiv�

�i

calit

ativ

� a

adm

iter

ii im

gran

�ilo

r: î

n c

alit

ate

de i

nst

rum

ent

de r

egla

re s

e u

tiliz

eaz�

cot

a im

igra

�ion

al�,

car

e se

calc

ule

az�

�i

se

apro

b�

anu

al.

La

dete

rmin

area

co

tei

se

iau

în

con

side

rare

nec

esit

��ile

��r

ii în

for

�� d

e m

un

c� s

tr�i

n�

�i p

e ca

tego

rii

Page 9: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

9

de p

opu

la�i

e: v

ârst

�, s

ex,

prof

esii,

sta

re f

amili

al�,

etc

.) �i

sta

rea

pie�

ei

na�

ion

ale

a fo

r�ei

de

mu

nc�

, a lo

cuin

�elo

r, s

itu

a�ia

pol

itic

� �i

soc

ial�

.

Con

form

def

ini�

iei f

orm

ula

te d

e O

rgan

iza�

ia M

ondi

al�

a M

un

cii,

scop

ul p

olit

icii

imig

ra�i

onal

e a

��ri

lor

expo

rtat

oare

con

st�

în fa

ptu

l c�

mig

ra�i

a fo

r�ei

de

mu

nc�

tre

buie

s�

favo

rize

ze m

ic�o

rare

a �o

maj

ulu

i,

s�

con

trib

uie

la

în

casa

rea

mijl

oace

lor

valu

tare

de

la

m

un

cito

rii

emig

ran

�i,

uti

liza�

i pe

ntr

u b

alan

sare

a op

era�

iilor

de

impo

rt –

exp

ort.

Imig

ran

�ilo

r tr

ebu

ie s

� li

se a

sigu

re p

este

hot

are

con

di�i

i no

rmal

e de

trai

. D

rept

ul

la r

epat

rier

e al

im

igra

n�i

lor

se î

mbi

n�

cu c

�p�t

area

pest

e h

otar

e a

un

ei p

rofe

sii �

i cu

no�

tin

�e.

În

prez

ent,

m

igra

�ia

inte

ma�

ion

al�

a fo

r�ei

de

m

un

cii

se

cara

cter

izea

z�

prin

ac

tivi

zare

a �i

cr

e�te

rea

rolu

lui

��ri

lor

expo

rtat

oare

, ce

uti

lizea

z� d

iferi

te c

�i p

entr

u a

ben

efic

ia d

e pr

oces

ele

mig

ra�i

onal

e.

Lite

ratu

ra:

1.

Gri

bin

cea

A.

Val

ul

glob

aliz

�rii

�i

repe

rcu

siu

nile

lu

i as

upr

a ec

onom

iei

//

Eco

nom

ie �

i Soc

iolo

gie,

200

1, N

3, p

p. 1

7-23

. 2.

G

ribi

nce

a A

. L’é

cono

mie

mon

dial

e. -

Ia�i

: Per

form

anti

ca, 2

004.

3.

G

ribi

nce

a A

. La

nou

velle

Eu

rope

fac

e au

x flu

x de

cap

itau

x et

de

mai

n-d

'œvr

e /

Mat

eria

lele

Con

feri

n�e

i �t

iin�i

fice

inte

rna�

iona

le d

in13

-14

octo

mbr

ie 2

006

//

Sim

posi

a Pr

ofes

soru

m,

seri

a E

cono

mie

, U

LIM

. -

Ch

i�in

�u:

CE

D U

AS

M,

2007

, pp

. 148

-150

. 4.

��

�>��

A.

���

���

��:

���>

����

��

@���

���

���

� ��

�>�

��.

H�

���

��

���

����

� �

���

���

���

���

��>

�J�

�� .

!��

����

� ��

����

��

����

��

���'

��

���.

– �

�%��

: U

SM

, 200

3, K

. 230

-232

.

112

imig

ra�i

onal

e la

niv

el d

e 0

,05%

din

nu

m�r

ul

popu

la�i

ei.

În a

cela

�i

tim

p,

trec

erea

ce

t��e

nilo

r cu

lo

cul

de

trai

în

st

r�in

�tat

e �i

sch

imba

rea

cet�

�en

iei

nu

er

au

con

side

rate

o

prob

lem

� pe

ntr

u

repu

blic

�.

Vu

lner

abili

tate

a u

nei

as

tfel

de

pr

acti

ci,

prom

ovat

e în

an

ii

nou

�zec

i es

te

recu

nos

cut�

az

i de

m

ai

mu

l�i

expe

r�i.

Dim

inu

area

nu

m�r

ulu

i po

pula

�iei

��

rii,

dato

rat�

pl

ec�r

ii ce

t��e

nilo

r sa

u

dete

rmin

at�

de

îmb�

trân

irea

po

pula

�iei

�i

de

gr

adu

l m

orta

lit��

ii

nat

ura

le p

ot c

onst

itu

i, în

viz

iun

ea a

cad.

Gh

eorg

he

Pala

di,

prem

ise

pen

tru

dis

pari

�ia

mol

dove

nilo

r ca

na�

iun

e pe

ste

cin

cize

ci d

e an

i [3]

.

Nu

m�r

ul

popu

la�i

ei

Rep

ubl

icii

Mol

dova

(f�

r�

popu

la�i

a di

n

raio

anel

e de

est

ale

rep

ubl

icii

�i m

un

icip

iul

Ben

der)

con

stit

uia

la

1

ian

uar

ie 2

008

3 5

72,7

mii

de o

amen

i, in

clu

siv

– 1

476,

1 m

ii de

oam

eni

– po

pula

�ia

or��

enea

sc�

�i 2

096

,6 m

ii –

popu

la�i

e ru

ral�

. În

anu

l 20

07

nu

m�r

ul

popu

la�i

ei

��ri

i re

prez

enta

3

576,

9 m

ii de

cet�

�en

i. D

e m

en�i

onat

, to

toda

t�,

c� n

um

�ru

l po

pula

�iei

sta

bile

la

1

ian

uar

ie 2

008

era

de 3

424

,4 m

ii de

oam

eni,

incl

usi

v în

ora

�e –

1

359,

0 m

ii �i

la s

ate

– 2

065,

4 m

ii. Î

n m

edie

, po

pula

�ia

stab

il� în

an

ul

2007

a c

onst

itu

it 3

428

,6 m

ii de

oam

eni

[4].

Ast

fel,

în m

edie

pe

an,

nu

m�r

ul

popu

la�i

ei î

nre

gist

rate

dep

��e�

te n

um

�ru

l po

pula

�iei

sta

bile

cu 1

48,3

mii

de o

amen

i (4,

3% d

in n

um

�ru

l med

iu a

nu

al a

l pop

ula

�iei

stab

ile).

La 1

ian

uar

ie 2

008

acea

st�

dep�

�ire

a c

onst

itu

it 1

17,1

mii

de o

amen

i în

ora

�e (

8,6

%)

�i 3

1,2

mii

de o

amen

i la

sat

e (1

,5 %

).

Res

pect

iv,

con

form

dat

elor

ofic

iale

, la

1 ia

nu

arie

200

8 co

ta p

opu

la�i

ei

rura

le î

n �

ar�

a co

nst

itu

it 5

8,7

% (

popu

la�i

e în

regi

stra

t�)

�i 5

7,7

%

(pol

a�ie

st

abil�

), ia

r in

dica

toru

l de

p��i

rea

nu

m�r

ulu

i po

pula

�iei

înre

gist

rate

asu

pra

popu

la�i

ei s

tabi

le,

pen

tru

pop

ula

�ia

de l

a sa

te a

repr

ezen

tat

doar

21

%.

Proc

ese

part

icu

lare

se

man

ifest

� �i

în

cee

a ce

pri

ve�t

e po

pula

�ia

ora�

elor

. În

an

sam

blu

, nu

m�r

ul î

nre

gist

rat

al lo

cuit

orilo

r or

a�el

or s

-a

redu

s pe

par

curs

ul

anu

lui

2007

de

la 1

478

,0 m

ii de

oam

eni

pân

� la

1 47

6,1

mii

de o

amen

i. D

ar î

n l

ocal

it��

ile m

ari

se o

bser

v� o

ten

din

��

inve

rs�.

A

ici

nu

m�r

ul

popu

la�i

ei

stab

ile

se

afl�

în

cr

e�te

re.

De

exem

plu

, în

mu

nic

ipiu

l C

hi�

in�u

n

um

�ru

l po

pula

�iei

st

abile

a

Page 10: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

111

Prac

tica

m

ondi

al�

dem

onst

reaz

� u

rm�t

oare

a m

otiv

a�ie

mig

ra�i

onal

�:

� re

ven

irea

la p

atri

a is

tori

c� (r

epat

rier

ea);

� re

într

egir

ea fa

mili

ei (f

amili

a);

� c�

uta

rea

azilu

lui �

i alt

e m

otiv

e u

man

itar

e (u

man

itar

�);

� af

irm

are

prof

esio

nal

� (p

rofe

sion

al�)

;

� af

acer

ile (b

usi

nes

s);

� in

tere

rese

le s

tatu

lui (

serv

iciu

l mili

tar,

apr

ecie

rea

mer

itel

or);

� ap

arte

nen

�a la

an

um

ite

con

fesi

i (co

nfe

sion

al�)

.

Un

ele

��ri

dis

pun

de

un

spe

cific

al

imig

r�ri

i. În

Sta

tele

Un

ite

ale

Am

eric

ii ex

ist�

Gre

en C

ard,

în A

ust

ralia

un

rol

apa

rte

revi

ne

rela

�iilo

r

strâ

nse

cu

�ar

a.

În R

apor

tul

Fun

da�i

ei O

NU

pen

tru

pro

blem

ele

popu

la�i

ei (

UN

FPA

)

se m

en�i

onea

z� c

� ap

roap

e ju

m�t

ate

din

mig

ran

�i î

n l

um

e re

prez

int�

fem

eile

. To

cmai

fem

eile

tri

mit

fam

iliilo

r în

pat

rie

o m

ai m

are

part

e a

sala

riu

lui o

b�in

ut

decâ

t ex

pedi

az�,

de

obic

ei,

b�rb

a�ii.

În

s�,

cu t

oat�

con

trib

u�i

a ad

us�

de

fem

eile

mig

ran

te î

n e

con

omia

atâ

t a

��ri

lor

de

orig

ine,

cât

�i

a ��

rilo

r de

afla

re,

rolu

l fe

mei

lor

este

su

bapr

ecia

t. L

a

fel

cum

su

nt

neg

lijat

e �i

per

icol

ele

la c

are

sun

t su

puse

: de

la

scla

vie

sexu

al�

pân

� la

ex

ploa

tare

�i

vi

olen

��

fizic

�.

Rap

ortu

l O

NU

foca

lizea

z� a

ten

�ia

soci

et��

ii as

upr

a si

tua�

iei

fem

eilo

r m

igra

nte

car

e

sun

t n

evoi

te s

� su

port

e du

bla

disc

rim

inar

e: c

a fe

mei

în

pri

mu

l râ

nd

�i c

a „i

ntr

u�i

” în

�ar

a în

car

e aj

un

g [2

].

Proc

esel

e m

igra

�ion

ale

repr

ezin

t�

o re

flect

are

a po

litic

ii

mig

ra�i

onal

e,

cara

cter

isti

ce

regi

un

ii da

te.

În

Rep

ubl

ica

Mol

dova

polit

icile

viz

ând

mig

ra�i

a au

tre

cut

prin

cât

eva

etap

e de

dez

volt

are.

În

prim

ii an

i de

du

p�

proc

lam

area

in

depe

nde

n�e

i st

atu

lui

Rep

ubl

ica

Mol

dova

, at

itu

din

ile

fa��

de

fe

nom

enu

l m

igra

�iei

er

au

neu

niv

oce.

A

bord

�rile

m

arca

te

de

neg

ativ

ism

în

in

terp

reta

rea

proc

esel

or m

igra

�ion

ale

�i-a

u g

�sit

exp

rim

are

în a

lege

rea

c�ilo

r �i

met

odel

or p

entr

u f

orm

area

pol

itic

ilor

în d

omen

iul

mig

ra�i

ei.

Pen

tru

mom

ent,

în

ace

ast�

sfe

r� a

în

cepu

t s�

pre

vale

ze v

aria

nta

dez

volt

�rii

na�

ion

al î

nch

ise.

Ace

asta

�i-

a g�

sit

refle

ctar

e în

sta

bilir

ea l

imit

elor

pen

tru

im

igra

re.

Ast

fel,

a fo

st

dete

rmin

at�

cota

pe

ntr

u

fluxu

rile

10

Val

eriu

MO

�NE

AG

A

Polit

ica

mig

ra�i

onis

t�

a st

atul

ui m

oldo

vene

sc: e

sen�

a �i

eta

pele

de

baza

În p

olit

ica

vizâ

nd

prob

lem

a m

igra

�iei

în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

, în

dom

eniu

l re

glem

ent�

rii

mig

ra�i

ei d

e m

un

c�,

pot

fi ev

iden

�iat

e câ

teva

etap

e:

Prim

a et

ap�

(an

ii 19

90-1

994)

. C

on�i

nu

tul

de b

az�

al a

cest

ei e

tape

con

st�

în

regl

emen

tare

a pr

oces

elor

m

igra

�ion

iste

, ca

ract

eris

tice

pen

tru

spa

�iu

l spe

cific

geo

polit

ic s

ovie

tic

�i p

ost-

sovi

etic

.

Polit

ica

mig

ra�i

onis

t� s

e sp

rijin

ea p

e „L

egea

cu

pri

vire

la

mig

ra�i

e”

(dec

embr

ie 1

990)

, fiin

d di

rec�

ion

at�

spre

p�s

trar

ea id

enti

t��i

i etn

ice

a

repu

blic

ii, i

nad

mis

ibili

tate

a im

igra

�iei

ner

egu

late

în

Mol

dova

din

alt

e

repu

blic

i al

e U

RS

S.

Cu

ace

st s

cop

Parl

amen

tul

repu

blic

ii a

intr

odu

s

cota

pe

ntr

u

imig

ra�i

e,

egal

� cu

0,

05%

di

n

popu

la�i

a re

publ

icii.

Ace

ast�

co

t�

(exp

resi

a ei

ca

nti

tati

v�)

a fo

st

apro

bat�

pr

in

lege

a

core

spu

nz�

toar

e.

Prin

tre

acte

le

nor

mat

ive,

ad

opta

te

în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

în

acea

st�

peri

oad�

pu

tem

rem

arca

leg

ea „

Cu

pri

vire

la

cet�

�en

ie”

(an

ul

1991

).

Reg

lem

enta

rea

mig

ra�i

ei,

incl

usi

v m

igra

�iei

for

�ei

de m

un

c�,

a fo

st

dire

c�io

nat

� co

ntr

a im

igra

n�i

lor,

da

r n

u

se

refe

rea

la

popu

la�i

a

repu

blic

ii ce

p�r

�sea

�ar

a.

Oda

t� c

u c

�p�t

area

in

depe

nde

n�e

i �i

con

stit

uir

ea

stat

alit

��ii

dem

ocra

tice

, to

t m

ai

mu

lte

pers

oan

e au

înce

put

s� p

lece

în

c�u

tare

a u

nei

su

rse

de v

enit

pes

te h

otar

ele

��ri

i.

Cu

sco

pul

regl

emen

t�ri

i m

igra

�iei

la

mu

nc�

a f

ost

adop

tat

un

�ir

de

acte

n

orm

ativ

e.

Prin

tre

ele

vom

re

mar

ca:

Hot

�râr

ea

Gu

vern

ulu

i

Rep

ubl

icii

Mol

dova

„C

u p

rivi

re l

a ap

roba

rea

regu

lam

entu

lui

anga

j�ri

i

tem

pora

re

a ce

t��e

nilo

r R

epu

blic

ii M

oldo

va

în

str�

in�t

ate

�i

a

cet�

�en

ilor

str�

ini

în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

” (d

ecem

brie

19

91),

Hot

�râr

ea G

uve

rnu

lui

Rep

ubl

icii

Mol

dova

„C

u p

rivi

re l

a ap

roba

rea

regu

lilor

de

elib

erar

e a

cert

ifica

telo

r �i

lic

en�e

lor

pen

tru

per

soan

ele

fizic

e �i

ju

ridi

ce,

care

ac

�ion

eaz�

în

ca

litat

e de

in

term

edia

ri

în

orga

niz

area

an

gaj�

rii

tem

pora

re a

cet

��en

ilor

Rep

ubl

icii

Mol

dova

în

Page 11: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

11

str�

in�t

ate”

(iu

nie

199

2),

Hot

�râr

ea G

uve

rnu

lui

Rep

ubl

icii

Mol

dova

„Cu

pri

vire

la

mod

ifica

rea

un

or h

ot�r

âri

a G

uve

rnu

lui

Rep

ubl

icii

Mol

dova

” (m

arti

e 19

95).

Pe l

âng�

ace

asta

, po

ate

fi re

mar

cat

fapt

ul

c� M

oldo

va a

fos

t o

repu

blic

�-do

nat

or

în

ceea

ce

pr

ive�

te

mig

ra�i

a la

m

un

c�

�i

în

peri

oada

sov

ieti

c�:

o pa

rte

con

side

rabi

l� a

cet

��en

ilor

repu

blic

ii lu

cra

în

Sib

eria

, la

n

ordu

l în

dep�

rtat

�i

în

al

te

regi

un

i al

e U

niu

nii

Sov

ieti

ce.

Du

p�

decl

ara�

ia

de

inde

pen

den

��

mu

l�i

orig

inar

i di

n

Mol

dova

au

în

cepu

t s�

rev

in�,

dar

în

rep

ubl

ic�

s-au

con

fru

nta

t cu

prob

lem

a de

term

in�r

ii st

agiu

lui

de m

un

c�,

etc.

În

ace

la�i

tim

p m

ul�

i

au c

onti

nu

at s

� m

un

ceas

c� p

este

hot

arel

e re

publ

icii.

A a

p�ru

t �i

s-a

acu

tiza

t pr

oble

ma

regl

emen

t�ri

i po

zi�i

ei,

stat

utu

lui

juri

dic

al a

cest

or

cate

gori

i de

sala

ria�

i atâ

t în

Mol

dova

, cât

�i d

up�

gra

ni�

ele

ei, î

n n

oile

stat

e in

depe

nde

nte

(CS

I).

În î

nce

rcar

ea d

e a

face

un

divo

r� c

ivili

zat,

în

ceea

ce

�in

e de

dezi

nte

grar

ea

de

Un

iun

ea

Sov

ieti

c�,

pen

tru

a

ap�r

a dr

eptu

rile

cet�

�en

ilor

mol

dove

ni

care

mu

nce

sc f

ie p

e te

rito

riu

l M

oldo

vei

sau

în

��ri

le

CS

I,

auto

rit�

�ile

m

oldo

ven

e�ti

au

se

mn

at

acor

duri

le

de

la

Bis

hke

k

de

trec

ere

f�r�

vi

ze

a ce

t��e

nilo

r co

mu

nit

��ii

��ri

lor

inde

pen

den

te

pe

teri

tori

ul

alia

�ilo

r (1

992)

, au

în

chei

at

acor

duri

bila

tera

le î

n l

eg�t

ur�

cu

mig

ra�i

a fo

r�ei

de

mu

nc�

cu

Ru

sia

(mai

1993

), U

crai

na

(dec

embr

ie 1

993)

, Bel

oru

sia

(mai

199

4). Î

n c

adru

l CSI

Mol

dova

a s

emn

at a

cord

ul î

ntr

e ��

rile

CS

I «d

e as

igu

rare

a d

rept

uri

lor

cet�

�en

ilor

com

un

it��

ii le

gate

de

pen

sion

area

ace

stor

a» (m

arti

e 19

92)

�i «

de c

oope

rare

în

ap�

rare

a m

un

cii

�i s

tabi

lirea

tra

um

atis

mel

or d

e

mu

nc�

a m

un

cito

rilo

r af

la�i

în

afa

ra �

arii

de r

ezid

en��

» (d

ecem

brie

1994

). În

mar

tie

1995

Mol

dova

a r

atifi

cat

un

aco

rd «

de c

oope

rare

în

dom

eniu

l m

igra

�iei

for

�ei

de m

un

c� �

i ap

�rar

e so

cial

� a

mig

ran

�ilo

r

cu lo

c de

mu

nc�

» (a

prili

e 19

94) e

tc.

Dez

inte

grar

ea

UR

SS

�i

fo

rmar

ea

noi

lor

stat

e in

depe

nde

nte

a

lan

sat

un

pro

ces

mas

iv d

e re

patr

iere

a p

opu

la�i

ei î

n p

atri

a lo

r et

nic

sau

ist

oric

�. T

rebu

ie r

emar

cat

fapt

ul

c� R

epu

blic

a M

oldo

va n

u a

fos

t

preg

�tit

� pe

ntr

u a

�a g

en d

e ev

enim

ente

. A

sist

en�a

pu

blic

�, a

cord

at�

110

Ale

xand

ru G

RIB

INC

EA

, Iu

rie

KR

OTE

NK

O

Proc

esel

e m

igra

�ion

ale

în M

oldo

va

�i p

ersp

ecti

vele

ace

stor

a

Eco

nom

ia

mon

dial

� co

nte

mpo

ran

� se

ca

ract

eriz

eaz�

pr

in

exti

nde

rea

�i

apro

fun

dare

a pr

oces

elor

de

gl

obal

izar

e.

Un

a di

n

con

seci

n�e

le g

loba

liz�r

ii re

zid�

în m

igra

�ia

popu

la�i

ei.

No�

iun

ea d

e „m

igra

�ie”

pro

vin

e de

la

lati

nes

cul

mig

ratio

(m

igro

),

depl

asar

e, s

chim

bare

a l

ocu

lui

de t

rai.

Mig

ra�i

a po

pula

�iei

în

seam

n�

mob

ilita

tea

oam

enilo

r, l

egat

�, d

e re

gul�

, de

sch

imab

are

a lo

culu

i de

trai

. M

igra

�ia

popu

la�i

ei

se

clas

ific�

în

m

igra

�ie

irev

ersi

bil�

(c

u

sch

imba

rea

defin

tiv�

a lo

culu

i per

man

ent

de t

rai),

tem

pora

r� (p

leca

re

în a

lt�

�ar�

pen

tru

o p

erio

ad�

dest

ul

de m

are,

dar

, or

icu

m,

limit

at�)

,

sezo

nie

r� (m

obili

tate

în a

nu

mit

e pe

rioa

de a

le a

nu

lui).

Exi

st�

mig

ra�i

e

exte

rn�

(din

colo

de

hot

arel

e ��

rii)

�i i

nte

rn�.

Mig

ra�i

a ex

tern

� vi

zeaz

emig

rare

a �i

im

igra

rea.

Em

igra

rea

(de

la l

atin

escu

l em

igro

- p

lec)

repr

ezin

t� p

leca

rea

cet�

�en

ilor

din

�ar

a de

re�

edin

�� î

n a

lt�

�ar�

pen

tru

tot

deau

na

sau

pen

tru

o p

erio

ad�

de t

imp

înde

lun

gat�

din

mot

ive

polit

ice,

ec

onom

ice

sau

di

n

alte

m

otiv

e.

Imig

rare

a

(imm

igra

tion

) se

min

ific�

in

trar

ea

în

�ar�

a

cet�

�en

ilor

str�

ini

în

scop

ul

a�ez

�rii

cu t

raiu

l or

i cu

sco

pul

g�si

rii

un

ui

loc

de l

ucr

u

pen

tru

o p

erio

ad�

de t

imp

înde

lun

gat�

. M

igra

�ia

inte

rn�

se r

efer

� la

sch

imba

rea

locu

lui d

e tr

ai d

e la

sat

e în

ora

�e,

din

tr+o

reg

iun

e în

alt

a

în i

nte

rior

ul

��ri

i �.

a.

Un

eori

pri

n m

igra

�ie

se î

n�e

lege

a�a

nu

mit

a

mob

ilita

te p

endu

lar�

(nav

eta

c�tr

e lo

cul d

e lu

cru

sau

de

stu

dii).

Con

form

da

telo

r R

apor

tulu

i Fu

nda

�iei

O

NU

pe

ntr

u

prob

lem

ele

popu

la�i

ei,

f�cu

t pu

blic

în

cad

rul

într

un

irii

inte

rna�

ion

ale

cu p

rivi

re

la p

robl

emel

e m

igra

�iei

�i

dezv

olt�

rii,

care

a a

vut

loc

la N

ew-Y

ork

la

14-1

5 se

ptem

brie

200

6, a

st�z

i în

afa

ra �

�rilo

r de

ori

gin

e se

afl�

191

mili

oan

e de

oam

eni

– de

dou

� or

i m

ai m

ult

dec

ât a

cum

cin

cize

ci d

e

ani.

Dac

� to

�i m

igra

n�i

i ar

fi

adu

na�

i la

un

loc

, u

n a

stfe

l de

„st

at”

ar

ocu

pa a

l cin

cile

a lo

c în

lum

e du

p� n

um

�ru

l pop

ula

�iei

– d

up�

Ch

ina,

Indi

a, S

UA

�i I

ndo

nez

ia (1

).

Page 12: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

109

con

trab

andi

�ti

în

care

pe

rson

ajel

e re

aliz

eaz�

al

eger

ea

stra

tegi

ilor

con

cret

e, o

rien

tate

spr

e re

duce

rea

efic

ien

�ei

con

cure

ntu

lui.

Mod

elu

l

ofer

� o

prem

is�

pen

tru

apl

icar

e în

cad

rul u

nor

sit

ua�

ii co

ncr

ete.

Ref

erin

�e:

1.

W

. J.

E

thie

r.

Illeg

al

imm

igra

tion

: Th

e h

ost-

cou

ntr

y pr

oble

m

//

Am

eric

an

Eco

nom

ic R

evie

w, 1

986,

N 7

6, p

p. 5

6-71

. 2.

G

Fri

ebel

. an

d S

. G

uri

ev.

Sm

ugg

ling

Hu

man

s: A

Th

eory

of

Deb

t-Fi

nan

ced

Mig

rati

on /

/Jou

rnal

of

the

Eu

rope

an E

cono

mic

Ass

ocia

tion

, 20

06,

N 4

(6),

pp.

1085

-111

1.

3.

Y. T

amu

ra.

Mig

ran

t S

mu

gglin

g //

War

wic

k E

con

omic

Res

earc

h P

aper

s, 2

007,

N

791

, p. 4

4.

4.

N.

Kah

ana

and

T. L

ecke

r. L

enie

nt

Polic

y Pr

opos

al f

or t

he S

tru

ggle

aga

inst

Ill

egal

Im

mig

rati

on /

/ R

esea

rch

in

Labo

r E

con

omic

s, 2

006,

Vol

um

e 24

, pp

. 16

7-17

5.

5.

J.H

. H

asla

g, M

.G.

Gu

zman

an

d P.

M.

Orr

eniu

s. (

2002

). “C

oyot

e C

ross

ings

: Th

e R

ole

of S

mu

ggle

rs i

n I

llega

l Im

mig

rati

on a

nd

Bor

der

En

forc

emen

ts /

/ Fe

dera

l R

eser

ve B

ank

of K

ansa

s C

ity

Res

earc

h W

orki

ng

Pape

r, 2

002,

N 4

. 6.

Ibid

em.

7.A

. S

chlo

enha

rdt.

Org

anis

ed C

rim

e an

d th

e B

usi

nes

s of

Mig

ran

t Tr

affic

kin

g -

An

Eco

nom

ic A

nal

ysis

//

Au

stra

lian

Inst

itu

te o

f Cri

min

olog

y, 1

999.

8.

A

. A

ron

owit

z, S

mu

gglin

g an

d tr

affic

kin

g in

hu

man

bei

ngs

: Th

e ph

enom

enon

, th

e m

arke

ts t

hat

dri

ve i

t an

d th

e or

gan

izat

ion

s th

at p

rom

ote

it /

/ E

uro

pean

Jo

urn

al o

n C

rim

inal

Pol

icy

and

Res

earc

h, 2

001,

N 9

, pp.

163

–195

. 9.

F.

Hec

kman

n.

The

Soc

ial

Org

anis

atio

n o

f H

um

an S

mu

gglin

g. R

epor

ts a

nd

An

alys

es. -

War

szaw

a, C

ente

r fo

r In

tern

atio

nal

Rel

atio

ns,

200

5, p

. 7.

10.

Clu

ster

In

trod

uct

ion

. C

ompa

rin

g N

otes

: Pe

rspe

ctiv

es o

n H

um

an S

mu

gglin

g in

A

ust

ria,

11

. G

erm

any,

Ita

ly, a

nd

the

Net

herl

and

// J

ourn

al C

ompi

lati

on, I

OM

12

. A

. Sch

loen

hard

t. O

p. c

it.

12

repa

tria

�ilo

r,

a fo

st

nes

emn

ifica

tiv�

, a

purt

at

în

mar

e pa

rte

un

cara

cter

form

al.

Ace

asta

pe

rioa

d�

a fo

st,

de

asem

enea

, ca

ract

eriz

at�

de

înr�

ut�

�ire

a re

la�i

ilor

într

e re

prez

enta

�ii

dife

rite

lor

gru

puri

etn

ice

ce

locu

iau

pe

teri

tori

ul

��ri

i. C

a u

rmar

e, a

fos

t de

clan

�at

un

pro

ces

de

mig

ra�i

e at

ât

de

bun

�voi

e câ

t �i

fo

r�at

�.

În

plu

s,

com

para

tiv

cu

mig

ra�i

a în

alt

e ��

ri,

mi�

c�ri

le m

igra

�ilo

r au

avu

t lo

c de

pe

mal

ul

drep

t pe

cel

stâ

ng

al R

âulu

i N

istr

u,

�i i

nve

rs.

Ref

ugi

a�ii

�i p

erso

anel

e

str�

mu

tate

ap

�ru

te

în

tim

pul

con

flict

ulu

i ar

mat

au

pr

etin

s la

o

polit

ica

acti

v� d

e st

at.

În a

ceas

t� p

erio

ad�

au f

ost

adop

tate

cir

ca 4

0

acte

ju

ridi

ce n

orm

ativ

e, c

u s

copu

l de

a s

olu

�ion

a pr

oble

mel

e ac

esto

r

oam

eni,

au f

ost

luat

e m

asu

ri d

e am

plas

are

a ac

esto

ra,

li s-

a ac

orda

t

alim

enta

re,

loc

de m

un

c�,

mijl

oace

de

tran

spor

t, s

ervi

cii

med

ical

e,

soci

ale,

ed

uca

�ion

ale

�i

alte

ge

nu

ri

de

serv

icii.

D

up�

în

chei

erea

ac�i

un

ilor

de r

�zbo

i au

fos

t pu

se î

n a

plic

are

m�s

uri

nec

esar

e de

recu

pera

re

a pi

erde

rilo

r m

ater

iale

su

feri

te

de

c�tr

e po

pula

�ie

în

tim

pul

r�zb

oiu

lui

[1].

Cea

mai

mar

e pa

rte

din

oam

eni

au r

even

it l

a

locu

rile

lor

de

trai

. C

elor

car

e au

ref

uza

t s�

se

înto

arc�

din

mot

ive

polit

ice

li s-

au o

feri

t op

ortu

nit

��i

de s

olu

�ion

are

a pr

oble

mei

loc

ativ

e.

Cu

toa

te a

cest

ea,

pân

� în

pre

zen

t ex

ist�

pro

blem

e n

erez

olva

te î

n

leg�

tur�

cu

sit

ua�

ia p

erso

anel

or r

�nit

e în

tim

pul

con

flict

ulu

i ar

mat

,

nu

au

fos

t as

igu

rate

def

init

iv c

ondi

�iile

pen

tru

via

�� n

orm

al�

a u

nei

p�r�

i din

per

soan

ele

în c

auz�

.

Apa

ri�i

a u

nu

i st

at

dem

ocra

tic

inde

pen

den

t a

con

dus

la

dezv

olta

rea

un

or

polit

ici

adec

vate

de

m

igra

�ie.

În

19

94

a fo

st

adop

tat�

con

stit

u�i

a ��

rii,

în c

are

este

su

s�in

ut

con

stit

u�i

onal

dre

ptu

l

de i

ntr

are

�i i

e�ir

e di

n �

ar�

a ce

t��e

nilo

r m

oldo

ven

i în

in

teri

oru

l �i

în

afar

a ��

rii.

În b

aza

nor

mel

or c

onst

itu

�ion

ale

au f

ost

form

ula

te �

i

prom

ulg

ate

legi

«c

u

priv

ire

la

intr

area

�i

ie

�ire

a di

n

re

publ

ica

mol

dova

» (1

994)

, «c

u p

rivi

re la

sta

tutu

l ju

ridi

c al

cet

��en

ilor

str�

ini �

i

al a

patr

izilo

r» (

1994

), ca

re r

egle

men

teaz

� di

feri

te a

spec

te a

le i

ntr

�rii

sau

ie

�iri

i di

n

�ar�

a

popu

la�i

ei

mol

dove

ne�

ti,

stat

utu

l ju

ridi

c,

ampl

asar

ea l

a u

n l

oc d

e m

un

c�,

inte

grar

ea c

et��

enilo

r st

r�in

i pe

teri

tori

ul m

oldo

vei.

Page 13: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

13

De

regl

emen

tare

a pr

oces

elor

im

igra

�ion

iste

se

ocu

pa l

a în

cepu

t o

stru

ctu

r� s

peci

al�

a R

epu

blic

ii M

oldo

va,

con

stit

uit

� în

c� i

n p

erio

ada

sovi

etic

� –

depa

rtam

entu

l m

igra

�iei

ce

�in

ea d

e m

inis

teru

l m

un

cii,

prot

ec�i

ei

soci

ale

�i

a fa

mili

ei.

Prin

tre

al�i

ac

tori

, im

plic

a�i

în

dom

eniu

l m

igra

�iei

, m

en�i

on�m

pre

�edi

n�i

a, P

arla

men

tul,

Gu

vern

ul

(Min

iste

rul

Afa

ceri

lor

Ext

ern

e, M

inis

teru

l A

face

rilo

r In

tern

e (in

clu

siv,

Dep

arta

men

tul

Teh

nol

ogiil

or

Info

rma�

ion

ale)

, D

epar

tam

entu

l

Sit

ua�

iilor

de

Urg

en��

, Dep

arta

men

tul T

rupe

lor

de G

r�n

icer

i.

A

doua

et

ap�

(199

5-20

00)

se

cara

cter

izea

z�

prin

in

tegr

area

repu

blic

ii în

pro

cese

le i

mig

ra�i

onis

te l

a n

ivel

glo

bal

�i,

în p

rim

ul

rân

d, e

uro

pean

. D

e re

mar

cat,

c�

prob

lem

ele

mig

r�ri

i for

�ei d

e m

un

c�

sun

t do

min

ante

în

act

ivit

atea

str

uct

uri

lor

de s

tat.

Par

ticu

lar

în a

cest

proc

es

este

fa

ptu

l c�

m

igra

�ia

for�

ei

de

mu

nc�

m

oldo

ven

e�ti

�i

inte

grar

ea s

tru

ctu

rilo

r de

sta

t în

tr-u

n s

ingu

r sp

a�iu

de

mig

ra�i

e,

ac�i

onea

z�

ca

dou

� pr

oces

e in

depe

nde

nte

ab

solu

t n

on-

inte

gra�

ion

iste

. Po

pula

�ia

Mol

dove

i a

înce

put

sa

se

inte

grez

e in

proc

esel

e m

igra

�ion

iste

eu

rope

ne

f�r�

a

mai

a�

tept

a su

port

ul

�i

asis

ten

�a s

tru

ctu

rilo

r de

sta

t. Î

n a

cela

�i t

imp,

str

uct

uri

le d

e st

at s

un

t

men

ite

s� r

egle

men

teze

mig

ra�i

a fo

r�ei

de

mu

nca

, s�

ia în

con

side

rare

expe

rien

�a

��ri

lor

euro

pen

e în

ce

ea

ce

�in

e de

re

glem

enta

rea

mig

ra�i

ilor

for�

ei

de

mu

nc�

, fii

nd

ghid

ate

nu

at

ât

de

acu

itat

ea

prob

lem

ei m

igra

�iei

res

urs

elor

de

mu

nc�

, câ

t de

cea

a m

igr�

rilo

r

orie

nta

te s

pre

Eu

ropa

.

Cad

rul

lega

l de

reg

lem

enta

re a

pro

cese

lor

de m

igra

�ie

r�m

âne

în

aces

t� p

erio

ad�

acel

a�i,

dezv

olta

t în

per

ioad

a 19

90-1

994.

Sta

tul

a

tin

s s�

in

trod

uc�

tra

nsp

aren

�� �

i at

itu

din

e ci

viliz

at�

în p

roce

sul

de

mig

rare

a

popu

la�i

ei.

A

fost

o

înce

rcar

e de

a

înch

eia

acor

duri

bila

tera

le l

egat

e de

reg

lem

enta

rea

prob

lem

ei m

igra

�iei

for

�ei

e m

un

c�

a ce

t��e

nilo

r m

oldo

ven

i cu

ace

le �

�ri

în c

are

exis

ta f

or��

de

mu

nc�

mig

rato

are

din

M

oldo

va.

Prin

in

term

ediu

l M

inis

teru

lui

Afa

ceri

lor

Ext

ern

e a

Rep

ubl

icii

Mol

dova

, au

fo

st

f�cu

te

adre

s�ri

c�

tre

stru

ctu

rile

re

leva

nte

di

n

24

stat

e (B

ulg

aria

, G

erm

ania

, G

reci

a,

Un

gari

a, I

srae

l, E

ston

ia,

Leto

nia

, Li

tuan

ia,

Polo

nia

, C

anad

a, F

ran

�a,

Ceh

ia,

Slo

vaci

a,

Ital

ia,

Ku

wei

t,

Iugo

slav

ia,

Cro

a�ia

, S

love

nia

,

108

coin

trab

andi

�ti,

a tr

ecu

t cu

su

cces

spa

�iu

l (i)

în

in

terv

alu

l de

tim

p [t

,

t+1]

. În

con

seci

n��

, pr

obab

ilita

tea

fapt

ulu

i c�

gru

pul

de „

beje

nar

i” s

e

afl�

în s

pa�i

ul (

i) în

mom

entu

l de

tim

p t+

1 es

te e

gal�

cu

: 0

0 =

Pit+

1 =

Pit *

(1-A

i*q i

t ) =

Pit -

Pit (A

i*q i

t ),

un

de

Ai

– in

dica

toru

l

efic

ien

�ei

acti

vit�

�ii

sin

dica

tulu

i de

co

ntr

aban

di�t

i: ac

esta

influ

en�e

az�

grad

ul

de e

ficie

n��

a a

c�iu

nilo

r se

rvic

iilor

de

fron

tier

�,

redu

cân

d, e

ven

tual

, pr

obab

ilita

tea

capt

ur�

rii

de c

�tre

gr�

nic

eri

a

gru

pulu

i de

imig

ran

�i p

oten

�ial

i.

În

cazu

l m

isiu

nii

reu

�ite

a

con

trab

andi

�tilo

r,

efic

ien

�a

Ai

este

apre

ciat

� ca

:

Pit –

Pit (

Aiq

it ) =

0.

1

= A

i *q i

t �

Ai =

1/q

it ..

Pen

tru

sch

ema

dat�

a ”

urm

�rir

ii” v

alor

ile A

i tr

ebu

ie s

� fie

poz

itiv

e

�i

s�

sati

sfac

� ec

ua�

ia

1-A

i*q i

t >=

0,

i

= 0,

I.

În

m

od

anal

ogic

,

incl

ude

m

sist

emu

l de

va

lori

{B

i},

care

ca

ract

eriz

eaz�

ef

icie

n�a

ac�i

un

ilor

serv

icilu

i de

fro

nti

er�.

De

rem

arca

t, c

� si

stem

elor

de

valo

ri

la

care

se

fa

ce

refe

rin

��,

{Ai}:

{Bi} i

=0I ,

le

este

pr

opri

u

un

ca

ract

er

inte

gral

, �i

, du

p� c

az,

ele

pot

fi di

viza

te în

com

pon

ente

car

e ar

ilu

stra

spec

ificu

l re

giu

nilo

r în

pa

rte,

gr

adu

l de

m

oder

niz

are

a

ech

ipam

entu

lui

uti

lizat

, n

ivel

ul

resu

rsel

or

teh

nic

e sa

u

grad

ul

de

info

rmar

e de

spre

ten

din

�ele

exi

sten

te î

n s

fere

le e

xter

ne

ale

agen

�ilo

r,

afla

�i î

n i

nte

rac�

iun

e. S

trat

egia

fie

c�re

i p�

r�i

va c

onst

a at

un

ci î

n

sele

ctar

ea c

ompo

nen

telo

r sa

u a

le v

alor

ilor

aces

tora

din

vec

tori

i de

efic

ien

�� {

Ai}�

{B

i}. Î

n a

cest

caz

, si

stem

ul

dete

rmin

ist

poat

e fi

desc

ris

în u

rm�t

oare

a fo

rmu

l� (d

up�

nor

mal

izar

e):

(1.4

)

1

0

1

0

(1)

(1)

(1)

(1)

0,...

,0,

...,

tt

tii

It

tii

it

tt

iii

iI

tt

iii

i

PiAq

PiPi

Aq

qBp

qq

Bp

tN

iI

��

��

� �

� �

Art

icol

ul p

rezi

nt�

, ast

fel,

o ab

orda

re a

pro

cesu

lui m

igra

�ion

al c

are

se

desf

��oa

r�

în

regi

un

ile

fron

talie

re

din

pe

rspe

ctiv

a m

odel

�rii

anu

mit

or a

spec

te a

le a

cest

uia

. O

dez

volt

are

ult

erio

ar�

a m

odel

ulu

i

prop

us

poat

e vi

za „

jocu

l” d

intr

e se

rvic

iile

de g

r�n

icer

i �i s

indi

catu

l de

Page 14: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

107

(1.1

) 1 1

(1)

(1)

t

t

t

t

ti

it

i

ti

it

i

pq

pv

qp

qw

� �

��

i = 0

, I;

t =

0, T

.

Din

con

side

ra�i

ile d

e m

ai s

us

devi

ne

evid

ent

c� e

ste

ilust

rat�

astf

el

desc

rier

ea

proc

esu

lui

”de

urm

�rir

e a

agen

tulu

i de

c�

tre

con

trag

entu

l”.

Rez

ult

�, d

e as

emen

ea,

c� p

roce

sul

con

fru

nt�

rii

poat

e fi

desc

ris

prin

sis

tem

ul:

(1.2

) 1 1

(1)

(1)

t

t

t

t

ti

it

i

ti

it

i

pq

pv

qp

qw

� �

��

� �

un

de

0

(1)

It

ii

iv

pt

qt

��

��

�;

0

(1)

It

ii

iw

qt

pt

��

��

; i =

0, I

; t

=

0, T

. Proc

esu

l de

resp

inge

re v

a fi

desc

ris

prin

sis

tem

ul:

(1.3

) 1 1

(1)

(1)

t

t

t

t

ti

i

ti

ti

i

ti

pq

pv

qp

qw

� �

��

� � � �

un

de:

0(1

)I

ti

ii

vpt

qt

��

�� �

, 0

(1)

It

ii

iw

pt

qt

��

�� �

, i =

0,..

.,I ;

t=0

,...T

.

În s

iste

mu

l ex

amin

at (

1),

tota

litat

ea v

alor

ilor

{Pit }

�i

{Qit }

pot

fi

dete

rmin

ate

drep

t va

riab

ile r

egu

lare

. La

exam

inar

ea p

osib

ilit�

�ilo

r de

influ

en��

ale

ope

rato

rilo

r st

rate

giilo

r A

�i

B î

n s

pa�i

ul

vari

abile

lor

regu

lare

Du

p� c

um

a f

ost

men

�ion

at m

ai s

us,

tot

alit

atea

val

orilo

r {P

it *Q

it }

însu

mea

z� in

form

a�ia

des

pre

inte

rac�

iun

ea c

elor

doi

age

n�i

: im

igra

n�i

pote

n�i

ali

(sau

gr

up�

ri

care

ac

�ion

eaz�

în

ve

dere

a tr

ansf

eru

lui

pers

oan

elor

pes

te h

otar

e) �

i gr

�nic

eri.

De

rem

arca

t, c

� es

te p

osib

il�

�i s

ubs

titu

irea

cel

or d

oi a

gen

�i p

rin

res

urs

ele

mat

eria

le �

i fin

anac

iare

ale

agen

�ilo

r re

spec

tivi

.

Vom

rec

urg

e, p

entr

u c

lari

fic�r

i, la

an

aliz

a u

nei

sit

ua�

ii ip

otet

ice

în c

are

un

gru

p de

im

igra

n�i

pot

en�i

ali,

con

dus

de u

n s

indi

cat

de

14

Mac

edon

ia,

Bos

nia

-Her

�egi

von

a et

c.)

refe

rito

r la

în

chei

erea

u

nor

acor

duri

bila

tera

le c

e ar

viz

a pr

oble

ma

mig

ra�i

ei

for�

ei d

e m

un

c� a

cet�

�en

ilor

mol

dove

ni

în a

cest

e st

ate.

Cu

toa

te a

cest

ea,

în a

nsa

mbl

u,

acea

st�

ini�

iati

v� n

u a

pri

mit

spr

ijin

. R

etic

en�a

de

a co

oper

a s-

a

dato

rat

greu

t��i

lor

de p

e pi

e�el

e de

mu

nc�

na�

ion

ale,

�i

rata

mar

e de

�om

aj.

La î

nce

putu

l lu

nii

apri

lie 1

997

Mol

dova

a s

emn

at u

n a

cord

«Cu

pri

vire

la

adm

iter

e �i

tra

nsf

eru

l ce

t��e

nilo

r, c

are

se a

fl� i

lega

l pe

teri

tori

ul

Rep

ubl

icii

Mol

dova

sau

pe

teri

tori

ul

Rep

ubl

icii

Polo

nez

e» c

u

part

ea p

olon

ez�

care

se

con

fru

nt�

cu

mig

ra�i

a i

lega

l� a

cet

��en

ilor

Mol

dove

ni.

Un

ac

ord

sim

ilar

a fo

st

sem

nat

în

iu

nie

19

97

�i

cu

Un

gari

a. M

ai t

ârzi

u a

cest

aco

rd a

fost

sem

nat

�i c

u L

itu

ania

.

Au

fo

st

într

epri

nse

m

�su

ri

pen

tru

a

apro

fun

da

acor

dul

de

coop

erar

e, i

ncl

usi

v în

dom

eniu

l de

pro

tec�

ie a

dre

ptu

rilo

r ce

t��e

nilo

r

în c

adru

l CS

I. A

fost

sem

nat

un

aco

rd c

u p

rivi

re la

pri

nci

piile

de

baz�

ale

coop

er�r

ii tr

ansf

ron

talie

re

într

e ��

rile

m

embr

e a

Trat

atu

lui

priv

ind

apro

fun

dare

a in

tegr

�rii

în d

omen

iile

econ

omic

e �i

um

anit

are

din

29

mar

tie

1996

.

În

noi

embr

ie

1997

gu

vern

ul

a ad

opta

t u

n

decr

et

«Ocu

pare

a

tem

pora

r� a

lucr

�tor

ilor-

imig

ran

�i».

În

mod

evi

den

t, h

ot�r

ârea

a v

izat

fapt

ul

c� «

efor

turi

le d

e a

crea

loc

uri

de

mu

nc�

tem

pora

re c

et��

enilo

r

Rep

ubl

icii

Mol

dova

pes

te h

otar

e se

efe

ctu

eaz�

nu

mai

de

c�tr

e ag

en�i

i

econ

omic

i ce

de�

in l

icen

�� p

entr

u a

act

iva

în c

alit

ate

de i

nte

rmed

iar

pen

tru

or

gan

izar

ea

anga

j�ri

i te

mpo

rare

a

cet�

�en

ilor

Rep

ubl

icii

Mol

dova

pes

te h

otar

e �i

aco

rdar

ea p

erm

isiu

nilo

r pe

ntr

u a

nga

jare

a

un

ui a

nu

mit

nu

m�r

de

imig

ran

�i m

un

cito

ri în

tr-o

�ar

� an

um

e».

Ace

st

decr

et a

fos

t ap

roba

t pr

in n

oul

«Reg

ula

men

t cu

pri

vire

la

anga

jare

a

tem

pora

r� a

mu

nci

tori

lor

mig

ran

�i».

Reg

ula

men

tul

prev

edea

toa

te

mom

ente

le

pozi

tive

al

e fo

stel

or

acte

n

orm

ativ

e ju

ridi

ce

în

regl

emen

tare

a m

igra

�iei

fo

r�ei

de

m

un

c�,

fiin

d co

mpl

etat

�i

îmbu

n�t

��it

de

un

nu

m�r

de

mod

ific�

ri �

i dis

pozi

�ii.

În

con

form

itat

e cu

ac

est

regu

lam

ent,

au

fo

st

iden

tific

ate

într

epri

nde

rile

cu

dr

ept

de

anga

jare

a

cet�

�en

ilor

mol

dove

ni

în

str�

in�t

ate.

Cu

toa

te a

cest

ea,

ac�i

un

ile î

ntr

epri

nse

nu

au

asi

gura

t o

Page 15: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

15

cola

bora

re r

eal�

a s

tru

ctu

rilo

r de

sta

t cu

inst

itu

�iile

soc

iet�

�ii c

ivile

, a

popu

la�i

ei �

i a fo

r�ei

de

mu

nc�

mig

rato

are

a R

epu

blic

ii M

oldo

va.

Su

b pr

esiu

nea

man

ifest

�rilo

r de

mig

rare

în

mas

� n

ereg

lem

enta

t�

��ri

le d

in E

stu

l �i

Ves

tul

Eu

rope

i au

în

cepu

t sa

du

c� o

pol

itic

� a

«u�i

lor

înch

ise»

, pr

otej

ând

pia�

a in

tern

� a

mu

nci

i. S

-a

prod

us

con

solid

area

pre

siu

nilo

r ��

rilo

r U

niu

nii

Eu

rope

ne

asu

pra

con

duce

rii

Rep

ubl

icii

Mol

dova

, de

la

care

s-a

cer

ut

luar

ea d

e m

�su

ri m

ai f

erm

e

de a

con

trac

ara

mig

ra�i

a f

or�e

i de

mu

nc�

spre

Ves

t, lu

pta

cu t

rafic

ul

de fi

in�e

um

ane,

al f

emei

lor

�i fe

telo

r ti

ner

e.

În

acel

a�i

tim

p,

con

duce

rea

mol

dove

nea

sc�,

re

cun

oscâ

nd

prob

lem

a m

igra

�iei

în

m

as�

�i

posi

bilit

atea

de

a

m�r

i re

zerv

ele

valu

tare

str

�in

e a

înce

put

s� e

xplo

atez

e ac

est

fen

omen

. În

pol

itic

a

inte

rn�

se i

au m

�su

ri d

e re

glem

enta

re a

pro

cese

lor

de m

igra

�ie

a

for�

ei d

e m

un

c�.

Se

obse

rv�

un

in

tere

s le

gat

de p

robl

ema

mig

ra�i

ei

for�

ei d

e m

un

c� d

in p

arte

a st

ruct

uri

lor

de s

tat

�i a

opi

nie

i pu

blic

e. S

e

fac

înce

rc�r

i de

a r

ezis

ta a

ctiv

it��

ilor

într

epri

nde

rilo

r ce

act

ivea

z� c

u

for�

a de

mu

nca

ile

gal�

. C

u t

oate

ace

stea

, da

tori

t� i

mpe

rfec

�iu

nilo

r

legi

sla�

iei R

epu

blic

ii M

oldo

va,

aces

te a

c�iu

ni î

n a

nsa

mbl

u n

u a

u a

vut

nic

i u

n s

ucc

es.

În g

ener

al,

în a

ceas

t� p

erio

ad�

nu

au

fos

t at

inse

obie

ctiv

ele

axat

e pe

re

glem

enta

rea

de

stat

a

mig

ra�i

ei

for�

ei

de

mu

nc�

.

Su

b in

fluen

�a s

tru

ctu

rilo

r in

tern

a�io

nal

e s-

a in

ten

sific

at a

ten

�ia

acor

dat�

pro

blem

elor

le

gate

de

traf

icu

l cu

fiin

�e u

man

e, în

spe

cial

, a

fem

eilo

r ti

ner

e,

�i

form

ula

rea

un

or

m�s

uri

or

gan

iza�

ion

ale,

info

rma�

ion

ale

�i d

e re

abili

tare

într

u c

ontr

acar

area

ace

stu

i fen

omen

.

Prin

cipa

lii

acto

ri

ai

proc

esel

or

de

mig

ra�i

e r�

mân

ac

eia�

i. D

e

regl

emen

tare

a pr

oces

elor

mig

ra�i

onis

te s

e oc

up�

o s

tru

ctu

r� d

e st

at

spec

ializ

at�

a R

epu

blic

ii M

oldo

va –

Dep

arta

men

tul

Mig

ra�i

ei ,

din

cadr

ul

Min

iste

rulu

i M

un

cii,

Prot

ec�i

ei

Soc

iale

�i

a

Fam

iliei

. În

regl

emen

tare

a pr

oces

elor

mig

ra�i

onis

te s

un

t im

plic

a�i

de a

sem

enea

Pre�

edin

�ia,

Par

lam

entu

l, G

uve

rnu

l (M

inis

teru

l A

face

rilo

r E

xter

ne,

Min

iste

rul

Afa

ceri

lor

Inte

rne,

D

epar

tam

entu

l Te

hn

olog

iilor

Info

rma�

ion

ale

(dev

enit

in

depe

nde

nt

în

stru

ctu

ra

Gu

vern

ulu

i),

106

00

0,

1,1,

1i

II

tt

tt

ii

ii

ip

qp

q�

��

��

��

Ast

fel,

p it

�i q

it ilu

stre

az�

info

rma�

ia d

espr

e n

um

�ru

l de

age

n�i

în

regi

un

e (i)

în

per

ioad

a de

tim

p t.

O a

stfe

l de

tre

cere

în

car

e ap

ar

{mit (x

)} �i

{p i

t } po

ate

fi n

um

it�

nor

mal

izar

e a

sist

emu

lui

de v

alor

i

{mit (x

)}. Î

n s

egm

entu

l de

tim

p t

în s

pa�i

ul

i în

tâln

irea

pot

en�i

alilo

r

mig

ran

�i c

u g

r�n

icer

ii n

u s

-a p

rodu

s. A

tun

ci p

erso

anel

e da

te p

ot s

p�r�

seas

c� (

sau

par

�ial

s�

p�r�

seas

c�)

spa�

iul

(i):

s� t

reac

� h

otar

ul,

astf

el n

um

�ru

l ac

esto

ra î

n u

rm�t

oare

a pe

rioa

d� d

e ti

mp

s� s

cad�

.

Atu

nci

est

e re

zon

abil

a lu

a ca

pit+

1 u

rm�t

oare

a va

loar

e:

1(1

)t

tt

ii

it

Pq

PV

��

�, u

nde

0(1

)I

tt

ii

iV

Pt

q�

��

�,

adic

�. P

it+1

este

ob�

inu

t pr

in n

orm

aliz

area

sis

tem

ulu

i de

val

ori

{Pit (

1-

q it )}

. Urm

�toa

rea

oper

a�ie

va

fi p i

t (1-q

it ):

pit (1

-qit )=

p it -

p it *

q it .

Pute

m

adm

ite

în

con

tin

uar

e c�

ex

pres

ia

p it *

q it

cara

cter

izea

z�

”in

tera

c�iu

nea

” di

ntr

e ag

ent

�i c

ontr

agen

t: î

n a

cest

caz

, pr

in e

a es

te

expr

imat

� de

plas

area

em

igra

n�i

lor

pote

n�i

ali

din

sp

a�iu

l (i)

în

segm

entu

l de

ti

mp

t+1.

R

eie�

ind

din

ac

este

co

nst

at�r

i, po

ate

fi

efec

tuat

� es

tim

area

pro

babi

lit��

ii u

rm�t

oru

lui

even

imen

t: î

n s

pa�i

ul

(i)

în

tim

pul

t se

pr

odu

ce

întâ

lnir

ea

gr�n

icer

ilor

cu

pote

n�i

alii

emig

ran

�i.

Atu

nci

, în

tim

pul

t+1

nu

m�r

ul

gr�n

icer

ilor

(sau

can

tita

tea

resu

rsel

or c

are

treb

uie

an

tren

ate)

, va

tre

bui

s� s

pore

asc�

cee

a ce

ofer

� po

sibi

litat

ea

con

side

r�ri

i u

rm�t

oare

i ex

pres

ii ca

in

i�ia

le

la

esti

mar

ea p

roba

bilit

��ii

even

imen

tulu

i în

cau

z�: q

it +p i

t qit .

În c

onti

nu

are:

qit +

p it q

it = q

it (1+p

it ). E

ste

ob�i

nu

t, a

stfe

l, si

stem

ul d

e

valo

ri {q

it (1+p

it )}. D

in c

onti

nu

area

nor

mal

iz�r

ii si

stem

ulu

i rez

ult

�:

1(1

)t

tt

ii

it

qp

qw

��

� ,

��

0(1

)I

tt

ti

ii

wq

p�

��

Est

e ob

�in

ut,

res

pect

iv, s

iste

mu

l din

amic

:

Page 16: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

105

S�

adm

item

c�

even

imen

tele

se

vor

deru

la î

n s

pa�i

ul

fron

talie

r �i

în a

nu

mit

e in

terv

ale

de t

imp

(cu

anti

ficar

ea t

impu

lui:

t =

0,...

t, T

).

Figu

ra 2

.

S

pa�i

ul f

ron

talie

r po

ate

fi di

viza

t în

zon

e (p

aram

etru

l nu

mer

ota�

iei:

indi

cato

rul i

=0,..

.I);

Figu

ra 3

.

D

ac�

în f

ieca

re z

on�

(i) î

n i

nte

rval

ul

de t

imp

t su

nt

con

cen

tra�

i

urm

�tor

ul

nu

m�r

de

ag

en�i

�i

co

ntr

agen

�i:

mit (x

) –

nu

m�r

ul

emig

ran

�ilo

r po

ten

�ial

i �i

nit (x

) –

mu

n�ru

l de

gr�

nic

eri,

un

de x

coor

don

atel

e sp

a�iu

lui

(i).

Atu

nci

nu

m�r

ul

mig

ran

�ilo

r po

ten

�ial

i în

segm

entu

l de

tim

p t

în z

ona

fron

talie

r� v

a fi:

0

()

()

It

t ii

Mx

mx

��

, i�

r al

gr�n

icer

ilor:

0(

)(

)I

tt i

iNx

nx

��

Exa

min

area

rap

ortu

rilo

r:

()

()

()

tt

ii

t

mx

px

Mx

� �

i (

)(

)(

)

tt

ii

t

nx

qx

Nx

con

duce

la s

itu

a�ia

în c

are

p it �

i qit p

or f

i in

terp

reta

�i c

a ev

entu

alit

ate

a ap

ari�

iei

agen

�ilo

r re

spec

tivi

în

apr

opie

re d

e zo

na

(i)

în p

erio

ada

de

tim

p t:

16

Dep

arta

men

tul

Sit

ua�

ii S

peci

ale,

�i

de

part

amen

tul

tru

pelo

r de

fron

tier

�.

Eta

pa a

tre

ia (

2001

-200

6).

Con

�in

utu

l et

apei

con

st�

în d

orin

�a d

e

a pr

omov

a le

galiz

area

m

igr�

rii

«ile

gale

» a

for�

ei d

e m

un

c� �

i în

ap�r

area

dr

eptu

rilo

r lo

r în

��

rile

ga

zde.

A

ceas

t�

peri

oad�

es

te

cara

cter

izat

� de

act

ivit

atea

pen

tru

pro

mov

area

im

agin

ii st

ruct

uri

lor

de m

igra

�ie

ale

Mol

dove

i at

ât î

n r

ându

l po

pula

�iei

cât

�i

pe a

ren

a

inte

rna�

ion

al�.

Ca

urm

are

a re

zult

atel

or

aleg

erilo

r pa

rlam

enta

re

din

20

01,

pute

rea

com

un

ist�

a

înt�

rit

rolu

l st

atu

lui

în

regl

emen

tare

a

proc

esel

or m

igra

�ion

iste

. S

e ef

ectu

eaz�

o r

efor

m�

inst

itu

�ion

al�

în

man

agem

entu

l m

igra

�iei

. S

e în

t�re

�te

rolu

l �i

im

port

an�a

ser

vici

ilor

de m

igra

�ie

în s

tru

ctu

ra c

entr

al�

exec

uti

v�.

În a

nu

l 20

01 î

n l

ocu

l

Dep

arta

men

tulu

i Mig

ra�i

ei

din

cad

rul M

inis

teru

lui M

un

cii,

Prot

ec�i

ei

Soc

iale

�i

a Fa

mili

ei,

se c

reea

z� S

ervi

ciu

l de

Sta

t al

Mig

ra�i

ei

în

cadr

ul

Gu

vern

ulu

i, ar

e lo

c co

nce

ntr

area

tu

turo

r se

rvic

iilor

în

tr-o

sin

gur�

str

uct

ur�

de

stat

ce

se o

cup�

de

regl

emen

tare

a �i

reg

ula

rea

proc

esel

or m

igra

toar

e, i

ncl

usi

v m

igra

�ia

for

�ei

de m

un

c� [

2].

În a

nu

l

2002

S

ervi

ciu

l re

spec

tiv

a fo

st

tran

sfor

mat

în

D

epar

tam

entu

l

Mig

ra�i

ei

Rep

ubl

icii

Mol

dova

, st

atu

tul

�i

fun

c�ia

c�

ruia

es

te

dete

rmin

at�

de c

�tre

Par

lam

entu

l ��

rii.

Mai

târ

ziu

, în

200

5, e

ste

rede

nu

mit

în B

irou

l Na�

ion

al a

l Mig

ra�i

ei.

În

regl

emen

tare

a pr

oces

elor

m

igra

toar

e su

nt

de

asem

enea

impl

icat

e Pr

e�ed

in�i

a, P

arla

men

tul,

Gu

vern

ul (

Min

iste

rul A

face

rilo

r �i

Inte

gr�r

ii E

uro

pen

e,

Min

iste

rul

Afa

ceri

lor

Inte

rne,

M

inis

teru

l

Teh

nol

ogiil

or

Info

rma�

ion

ale

(dev

enit

in

depe

nde

nt

în

stru

ctu

ra

Gu

vern

ulu

i),

Dep

arta

men

tul

Ser

vici

i S

peci

ale,

D

epar

tam

entu

l

tru

pelo

r de

Fr

onti

er�,

D

epar

tam

entu

l (B

irou

l N

a�io

nal

) re

la�i

ilor

inte

r-et

nic

e.

Polit

ica

mig

ra�i

onis

t� d

us�

de

c�tr

e st

ruct

uri

le m

oldo

ven

e�ti

are

ca

scop

în

l�tu

rare

a de

ficie

n�e

lor

abor

d�ri

lor

ante

rioa

re

în

regl

emen

tare

a pr

acti

cilo

r în

ges

tion

area

mig

ra�i

ei.

Obi

ecti

vul a

cest

eia

este

de

acu

m î

nai

nte

pro

teja

rea

nu

nu

mai

a p

erso

anel

or a

flate

în

afar

a ��

rii,

acti

veân

d în

mod

leg

al,

dar

�i a

juto

rare

a ga

star

bait

erilo

r

Page 17: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

17

din

Mol

dova

car

e m

un

cesc

ile

gal

pen

tru

a-i

spr

ijin

i în

leg

aliz

area

mig

ra�i

ei [

3].

Pen

tru

ace

asta

a f

ost

crea

t� o

Age

n�i

e de

Sta

t pe

ntr

u

ocu

pare

a fo

r�ei

de

mu

nc�

pes

te h

otar

e (2

002)

.

Au

fo

st

puse

în

ap

licar

e m

�su

ri

de

apro

pier

e a

stru

ctu

rilo

r

dipl

omat

ice

/ co

nsu

lare

al

e R

epu

blic

ii M

oldo

va

de

cet�

�en

ii

mol

dove

ni,

afla

�i p

este

hot

are.

Cu

ace

st s

cop,

înce

pân

d cu

an

ul 2

003

s-a

pus

sarc

ina

de a

se

desc

hid

e A

mba

sade

ale

Rep

ubl

icii

Mol

dova

în

��ri

le î

n c

are

se a

fl� m

asiv

for

�� d

e m

un

ca a

Mol

dove

i. D

in 2

007

în

acea

st�

polit

ic�

a fo

st in

trod

us

un

nou

asp

ect,

ce

vize

az�

desc

hid

erea

con

sula

telo

r R

epu

blic

ii M

oldo

va în

ora

�ele

/ r

egiu

nile

, u

nde

pre

zen

�a

mig

ran

�ilo

r m

oldo

ven

i est

e pe

dep

lin v

izib

il� �

i sem

nifi

cati

v�.

Dep

arta

men

tul

mig

r�ri

i a

dezv

olta

t co

nce

ptu

l de

mig

ra�i

e po

litic

�,

care

a fo

st a

prob

at d

e c�

tre

Parl

amen

t în

oct

ombr

ie 2

002.

În

afa

r� d

e

acea

sta,

a f

ost

preg

�tit

� re

dac�

ia n

ou�

a le

gii c

u p

rivi

re «

La m

igra

�ie»

.

A

fost

ar

mon

izat

� le

gisl

a�ia

n

a�io

nal

�,

fiin

d ad

apta

t�

rigo

rilo

r �i

stan

dard

elor

in

tern

a�io

nal

e. M

oldo

va s

-a a

lipit

act

elor

in

tern

a�io

nal

e

de r

egle

men

tare

a p

roce

selo

r m

igra

�ion

iste

: C

onve

n�i

a E

uro

pean

priv

ind

stat

utu

l m

un

cito

rilo

r m

igra

n�i

; C

arta

S

ocia

l�

Eu

rope

an�;

Con

ven

�ia

Eu

rope

an�

cu p

rivi

rea

la s

ecu

rita

tea

soci

al�,

aco

rdu

l de

coop

erar

e a

con

duce

rii

Rep

ubl

icii

Mol

dova

�i

O

rgan

iza�

ia

Inte

rna�

ion

al�

a M

igra

�iei

(se

mn

at�

în M

ai 2

002,

rat

ifica

t� d

e c�

tre

parl

amen

t în

oct

ombr

ie 2

002.

Rep

ubl

ica

Mol

dova

a a

dera

t la

23

noi

embr

ie 2

001

la C

onve

n�i

e (1

951)

�i

prot

ocol

ul

Adi

�ion

al (

1967

) pe

refu

gia�

i. În

an

sam

blu

Mol

dova

a r

atifi

cat

pest

e 20

act

e ju

ridi

ce

inte

rna�

ion

ale

în s

fera

ap�

r�ri

i dre

ptu

rilo

r om

ulu

i, m

igra

�iei

fo

r�ei

de

mu

nc�

�i a

ref

ugi

a�ilo

r. L

a 25

iulie

200

2 pa

rlam

entu

l a a

dopt

at le

gea

cu p

rivi

re la

ref

ugi

a�i,

care

a in

trat

în v

igoa

re la

1 ia

nu

arie

200

3.

Rep

ubl

ica

Mol

dova

a

ini�

iat

�i

a se

mn

at

un

ac

ord

inte

rgu

vern

amen

tal

cu I

talia

, �i

se

duc

disc

u�i

i în

ace

st s

ens

cu

Spa

nia

�i

Po

rtu

galia

. D

in

2003

It

alia

a in

trod

us

cote

pe

ntr

u

mig

ran

�ii

mol

dove

ni

în p

lan

ul

na�

ion

al a

nu

al.

Cot

a m

oldo

ven

easc

� a

gast

arba

iter

ilor

în I

talia

a c

resc

ut

de l

a 50

0 (2

003)

pân

� la

6.5

00

oam

eni (

2008

).

104

O c

erce

tare

com

plex

� a

prob

lem

ei t

rafic

ulu

i de

fiin

�e u

man

e a

fost

efec

tuat

� în

com

un

de

In

stit

utu

l pe

ntr

u M

igra

�ie

�i S

tudi

i E

tnic

e al

Un

iver

sit�

�ii

din

Am

ster

dam

�i

Foru

l E

uro

pean

pen

tru

cer

ceta

rea

mig

ra�i

ei d

e pe

lân

g� U

niv

ersi

tate

a di

n B

ambe

rg.

La c

erce

t�ri

au

luat

part

e �i

exp

er�i

din

Ola

nda

, G

erm

ania

, It

alia

�i

Au

stri

a. A

u f

ost

exam

inat

e în

pro

fun

zim

e o

seri

e de

dos

are

pen

ale,

au

fos

t ef

ectu

ate

inte

rviu

ri c

u m

igra

n�i

i �i

exp

er�i

i. D

atel

e ce

rcet

�rii

au a

test

at f

aptu

l

c� m

igra

n�i

i in

trau

în

con

tact

nu

mai

cu

in

divi

zii

care

ap�

reau

în

rol

de i

nte

rmed

iari

�i

nu

con

tact

au n

icio

dat�

cu

org

aniz

ator

ii n

emijl

oci�

i

ai c

ontr

aban

dei [

9].

S-a

con

stat

at c

� op

era�

iile

de c

ontr

aban

d u

man

se m

anife

st�

prin

mai

mu

lte

fun

c�ii

spec

ializ

ate.

Per

soan

ele

care

con

duc

nem

ijloc

it p

erso

anel

e sp

re t

rece

rea

fron

tier

ei s

un

t le

men

tele

care

for

mea

z� n

ivel

ul

de j

os a

l or

gan

iza�

iei.

Alt

e n

ivel

uri

in

clu

de

recr

uta

n�i

i, pe

rsoa

nel

e sp

ecia

lizat

e în

pre

g�ti

rea

docu

men

telo

r fa

lse

�.

a.

m.

d.

[10]

. O

pr

ezen

tare

a

divi

ziu

nii

mu

nci

i în

sc

hem

a

desf

��u

r�ri

i tr

afic

ulu

i es

te

desc

ris�

în

lu

crar

ea

lui

An

drea

s

Sch

loen

har

dt

“Org

anis

ed

Cri

me

and

The

Bu

sin

ess

of

Mig

ran

t

Traf

ficki

ng

- A

n E

con

omic

An

alys

is”

[11]

Apl

icar

ea u

nor

mod

ele

mat

emat

ice

pen

tru

exa

min

area

sit

ua�

iilor

lega

te d

e tr

afic

ul

de f

iin�e

um

ane

în c

ircu

mst

an�e

le t

rece

rii

fron

tier

ei

de s

tat

poat

e fi

opor

tun

� pe

ntr

u c

ontr

acar

area

un

or a

stfe

l de

ac�

iun

i

ilega

le.

Din

pu

nct

de

vede

re m

atem

atic

, pe

ntr

u m

odel

su

nt

impo

rtan

�i d

oi

agen

�i

ai

inte

rac�

iun

ii (g

r�n

icer

�i

m

igra

n�i

i po

ten

�ial

i) ca

re

inte

rac�

ion

eaz�

în

an

um

it

spa�

iu.

Ace

ast�

in

tera

c�iu

ne

este

cara

cter

izat

� pr

in i

nte

grar

ea a

tre

i ti

puri

de

ac�i

un

i: co

nfr

un

tare

(A

),

resp

inge

re (B

), u

rm�r

ire

(C).

Figu

ra 1

.

Page 18: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

103

�d

LUN

GR

EN

, Pe

tru

RO

�CA

Abo

rdar

ea p

rin

mod

elar

e

a pr

oces

elor

mig

ra�i

onal

e în

reg

iuni

le f

ront

alie

re

În u

ltim

ele

dece

nii

prob

lem

a m

igra

�iei

ile

gale

a f

ost

obie

ctu

l m

ai

mu

ltor

stu

dii

con

sist

ente

. În

cepâ

nd

cu l

ucr

area

de

pion

iera

t a

lui

W.

J. E

thie

r, î

n c

are

au f

ost

puse

baz

ele

anal

izei

mig

ra�i

ei î

n r

egiu

nile

fron

talie

re

[1],

câm

pul

de

cerc

etar

e a

fen

omen

ulu

i s-

a ex

tin

s

con

side

rabi

l. U

nel

e ce

rcet

�ri

rece

nte

au

abo

rdat

pro

blem

a lim

it�r

ilor

finan

ciar

e al

e co

ntr

aban

dei

cu o

amen

i [2

]; a

fost

pro

pus

un

mod

el

care

a c

onfig

ura

t pa

rtic

ula

rit�

�ile

exp

oat�

rii

mig

ran

�ilo

r [3

]; în

urm

a

un

ei

anal

ize

pert

inen

te

au

fost

di

scu

tate

re

com

and�

rile

pe

ntr

u

com

bate

rea

mig

ra�i

ei i

lega

le [

4];

au f

ost

exam

inat

e co

ndi

�iile

în

car

e

se p

rodu

ce t

rece

rea

ilega

l� a

hot

aru

lui [

5].

Cu

toa

te a

cest

ea,

con

side

r�m

in

sufic

ien

t n

um

�ru

l in

vest

iga�

iilor

care

ar

pute

a da

un

r�s

pun

s co

mpl

ex l

a în

treb

area

: „C

e se

în

tâm

pl�

la h

otar

ele

��ri

i?”.

În

spe

cial

, co

nst

at�m

lip

sa e

albo

r�ri

i u

nor

mod

ele

care

s+a

r ax

a pe

pro

blem

a pr

opri

-zis

a a

ctu

lui

de t

rece

re i

lega

l� a

hot

aru

lui

de s

tat.

În

tr-u

n a

stfe

l de

mod

el,

ar f

i op

ortu

n�

anal

iza

inte

grat

� a

celo

r tr

ei

acto

ri:

gr�n

icer

i, m

igra

n�i

�i

co

ntr

aban

di�t

i

(inte

rmed

iari

), re

du�i

,de

obic

ei,

la d

oar

doi

prot

agon

i�ti

– a

gen

�i �

i

con

trag

en�i

, �i

a

celo

r tr

ei

tipu

ri

de

inte

rac�

iun

i: co

nfr

un

tare

,

resp

inge

re �

i urm

�rir

e.

Dat

orit

� fa

ptu

lui

c� n

um

�ru

l pu

nct

elor

de

con

trol

de

gr�n

icer

i a

cres

cut

în u

ltim

ii an

i, im

igra

n�i

i ile

gali

recu

rg,

dese

ori

la s

ervi

ciile

con

trab

andi

�tilo

r [6

]. C

ontr

aban

da

cu

oam

eni

man

ifest

� ac

um

ten

din

�e s

pre

orga

niz

are

a u

nor

sin

dica

te in

tern

a�io

nal

e în

baz

a u

nu

i

prof

esio

nal

ism

de

stu

l de

el

evat

. M

ai

mu

l�i

auto

ri

indi

c�

asu

pra

aces

tui

fapt

[7]

. În

viz

iun

ea n

oast

r�,

stru

ctu

rile

con

trab

andi

ste

nu

repr

ezin

t� n

i�te

ier

arh

ii de

tip

ul

maf

iei.

Ace

sta

este

, m

ai d

egra

b�,

un

mit

. M

ai a

proa

pe d

e re

alit

ate

este

in

terp

reta

rea

aces

tor

stru

ctu

ri

drep

t re

�ele

cu

car

acte

r lin

ear-

oriz

onta

l, ca

re c

olab

orea

z� p

e pl

an

inte

rna�

ion

al [8

].

18

Înce

pe

sa

se

man

ifest

e pr

acti

ca

de

sem

nar

e a

acor

duri

lor

în

dom

eniu

l m

igra

�iei

fo

r�ei

de

mu

nc�

la

niv

el d

e re

giu

ne,

un

it��

i

adm

inis

trat

ive

(pra

ctic

a de

re

cru

tare

de

c�

tre

firm

ele

str�

ine

a

mu

nci

tori

lor

mol

dove

ni

a ex

ista

t �i

mai

în

ain

te.

Alt

ceva

est

e în

s�

fapt

ul

c�

în

aces

t pr

oces

n

u

au

fost

in

clu

se

stru

ctu

rile

de

st

at

mol

dove

ne�

ti c

ores

pun

z�to

are)

. A

stfe

l, in

spe

cial

, în

ace

ast�

per

ioad

au

fost

în

chei

ate

acor

duri

în

tre

part

ener

ii m

oldo

ven

i (S

ervi

ciu

l

Mig

ra�i

un

ii de

Sta

t, A

gen

�ia

pen

tru

ocu

pare

a fo

r�ei

de

mu

nc�

pes

te

hot

are,

pri

m�r

ia C

hi�

in�u

lui)

prec

um

�i

depa

rtam

ente

le i

talie

ne

în

sfer

a an

gaj�

rii

tem

pora

re

a su

rori

lor

med

ical

e di

n

Mol

dova

,

con

stru

ctor

ilor,

su

dori

lor

etc.

E

xist

� în

�ele

geri

de

an

gaja

re

a

mig

ran

�ilo

r m

oldo

ven

i cu

par

ten

eri

din

Ceh

ia,

Ku

wei

t �i

alt

e ��

ri.

A

fost

in

i�ia

t�

crea

rea

un

or

prog

ram

e co

mu

ne

de

preg

�tir

e a

spec

iali�

tilo

r cu

în

v��a

rea

limbi

i ��

rii

în

care

u

lter

ior

vor

acti

va

mig

ran

�ii m

oldo

ven

i în

cal

itat

e de

mu

nci

tori

.

Con

tin

u�

coop

erar

ea �

�rilo

r C

SI.

Mol

dova

a p

arti

cipa

t în

mod

acti

v la

pr

eg�t

irea

u

nu

i n

um

�r

de

docu

men

te

refe

rito

are

la

regl

emen

tare

a m

igra

�iei

fo

r�ei

de

m

un

c�.

Prin

tre

ele

pot

fi

men

�ion

ate:

Pr

ogra

mu

l de

ac

�iu

ni

pen

tru

de

zvol

tare

a

CS

I pe

o

peri

oad�

de

n�

în

2005

, se

c�iu

nea

«c

rear

ea

con

di�i

ilor

pen

tru

liber

a ci

rcu

la�i

e a

for�

ei d

e m

un

c�».

În

cad

rul

aces

tui

Prog

ram

est

e

prev

�zu

t

«con

cept

ul

form

�ri

pe

etap

e a

pie�

ei

for�

ei

de

mu

nc�

com

un

e �i

reg

lem

enta

rea

mig

ra�i

ei

for�

ei d

e m

un

c� a

��r

ilor

mem

bre

CS

I».

Un

alt

doc

um

ent

impo

rtan

t ad

opta

t a

fost

Con

ven

�ia

priv

ind

stat

utu

l m

igra

n�i

lor

�i a

l m

embr

ilor

fam

iliilo

r ac

esto

ra –

cet

��en

ilor

a

��ri

lor

mem

bre

CS

I,

prec

um

�i

ac

ordu

l cu

pr

ivir

e la

pr

inci

piile

gen

eral

e de

coo

pera

re a

��r

ilor

mem

bre

ale

CS

I di

n z

ona

de f

ron

tier

a m

igra

�iei

for

�ei d

e m

un

c� (2

002)

.

Mol

dova

s-a

adr

esat

c�t

re 1

6 ��

ri c

u p

ropu

nea

ra s

� se

mn

eze

acor

dul

cu p

rivi

re l

a pr

otec

�ia

soci

al�

a fo

r�ei

de

mu

nc�

mig

rato

are

mol

dove

ne�

ti,

afla

t�

pe

teri

tori

ul

��ri

lor

resp

ecti

ve.

Din

p�

cate

,

acea

st�

înce

rcar

e n

u a

avu

t n

ici u

n e

cou

poz

itiv

.

S-a

în

cerc

at

s�

se

adu

c�

în

con

cord

an��

cu

le

gisl

a�iil

e

inte

rna�

ion

ale

�i

euro

pen

e le

gisl

a�ia

cu

pr

ivir

e la

m

igra

�ie

a

Page 19: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

19

Rep

ubl

icii

Mol

dova

, pr

ecu

m �

i le

gisl

a�ia

adm

inis

trat

iva

�i c

ea p

enal

împo

triv

a pe

rsoa

nel

or im

plic

ate

în t

rafic

ul d

e fii

n�e

um

ane.

Pro

blem

a

mig

ra�i

ei

s-a

dove

dit

a fi

prio

rita

r� î

n c

adru

l Pl

anu

lui

de A

c�iu

ni

«Rep

ubl

ica

Mol

dova

– U

niu

nea

Eu

rope

an�»

. S

-a în

t�ri

t co

oper

area

cu

inst

itu

�iile

in

tern

a�io

nal

e,

spec

ializ

ate

în

sfer

a m

igra

�iei

. În

ansa

mbl

u,

poat

e fi

obse

rvat

� re

vita

lizar

ea

ac�i

un

ilor

Rep

ubl

icii

Mol

dova

în g

esti

onar

ea m

igr�

rii p

opu

la�i

ei.

Cu

sc

opu

l de

a

adu

ce

la

niv

elu

l n

orm

elor

E

uro

pen

e ba

zele

inst

itu

�ion

ale

ale

mig

ra�i

ei,

în

ap

rilie

20

05

a fo

st

mod

ifica

t�

den

um

irea

str

uct

uri

i de

baz�

a m

igra

�iei

R

epu

blic

ii M

oldo

va –

Bir

oul

Na�

ion

al c

u p

rivi

re la

pro

blem

ele

Mig

ra�i

ei .

Împr

eun

� cu

par

ten

erii

str�

ini

(Ola

nda

, Ja

pon

ia,

Ceh

ia)

s-a

înce

put

dezv

olta

rea

�i p

un

erea

în

apl

icar

e a

un

ui

�ir

de p

roie

cte

priv

ind

îmbu

n�t

��ir

ea c

alit

��ii

stat

isti

cilo

r �i

dat

elor

ref

erit

oare

la

nu

m�r

ul m

igra

n�i

lor,

tre

cere

a fr

onti

erei

de

stat

etc

.

Sch

imb�

ri p

ozit

ive

în a

ctiv

itat

ea s

tru

ctu

rilo

r m

igra

�ion

iste

de

stat

mol

dove

ne�

ti,

au f

ost

f�cu

te î

n c

onte

xtu

l u

nor

sch

imb�

ri a

le

polit

icilo

r st

atel

or r

efer

itor

la

adm

iter

ea f

or�e

i de

mu

nca

mig

rato

are

mol

dove

ne�

ti.

În

��ri

le

Un

iun

ii E

uro

pen

e a

fost

co

n�t

ien

tiza

t�

dific

ult

atat

ea lu

�rii

un

or m

�su

ri d

e fo

r��

în lu

pta

cu m

igra

�ia

ileg

al�.

Se

într

prin

d m

�su

ri

pen

tru

iden

tific

area

u

nor

m

etod

e ci

viliz

ate

pen

tru

reg

lem

enta

rea

for�

ei d

e m

un

c�.

În I

talia

, Po

rtu

galia

, S

pan

ia �

i

alte

��r

i s-

a co

ntu

rat

prac

tica

am

nis

tier

ilor

mig

ra�i

onis

te,

care

s-a

u

refe

rit

�i

la

mu

nci

tori

i pr

oven

i�i

din

M

oldo

va.

Cu

to

ate

aces

tea,

atit

udi

nea

neg

ativ

� a

��ri

lor

Eu

rope

i de

Ves

t cu

pri

vire

la

prob

lem

a

de s

emn

are

a ac

ordu

rilo

r bi

late

rale

pen

tru

reg

lem

enta

rea

mig

ra�i

ei

for�

ei d

e m

un

c� în

an

sam

blu

nu

s-a

sch

imba

t.

Cea

mai

mar

e pa

rte

a m

igra

n�i

lor

se i

nte

grea

z� î

n c

âmpu

l de

mu

nc�

în �

ara

gazd

� f�

r� im

plic

area

sau

aju

toru

l Rep

ubl

icii

Mol

dova

.

Des

pre

acea

sta

vorb

esc

date

le r

efer

itor

la

con

trac

tele

in

divi

dual

e de

mu

nc�

, în

chei

ate

cu

aju

toru

l sa

u

cu

impl

icar

ea

stat

ulu

i

mol

dove

nes

c.

Oam

enii

î�i

rezo

lv�

prob

lem

ele

lega

te

de

ocu

pare

a fo

r�ei

de

mu

nc�

în

��r

i st

r�in

e, b

azân

du-s

e n

um

ai p

e ei

în

�i�i

. A

ceas

ta a

rat�

102

asan

area

pie

�ei

inte

rne

a m

un

cii

în b

aza

rein

tegr

�rii

repa

tria

n�il

or

care

au

ob�

inu

t în

str

�in

�tat

e ab

ilit�

�i pr

ofes

ion

ale,

nec

esar

e pe

ntr

u

dezv

olta

rea

econ

omie

i n

a�io

nal

e; o

feri

rea

gara

n�ii

lor

soci

ale

pen

tru

lucr

�tor

ii-em

igra

n�i.

Baz

a n

orm

ativ

-leg

isla

tiv�

car

e ar

asi

gura

reg

lem

enta

rea

mig

ra�ie

i

for�

ei

de

mu

nc�

tr

ebu

ie

s�

incl

ud�

ar

tico

lele

re

spec

tive

al

e

Con

stit

u�ie

i ��

rii,

legi

sla�

ia

na�

ion

al�

vizâ

nd

prob

lem

ele

mig

ra�ie

i,

acor

duri

bi

late

rale

�i

m

ult

ilate

rale

în

do

men

iu.

Toto

dat�

, es

te

nec

esar

� ex

iste

n�a

act

elor

nor

mat

ive

inte

grat

e în

sis

tem

ul

gen

eral

al

legi

sla�

iei a

dmin

istr

ativ

e, v

amal

e, fi

scal

e, b

anca

re, i

nve

sti�i

onal

e �.

a.

Ac�

iun

ile

con

cert

ate

ale

stru

ctu

rilo

r m

igra

�ion

ale

ale

stat

ulu

i

con

trib

uie

la

cr

eare

a pr

emis

elor

pe

ntr

u

gest

ion

area

ef

icie

nt�

a

proc

esel

or

de

expo

rt �

i im

port

a

for�

ei

de

mu

nc�

. C

ompl

exu

l de

m�s

uri

ca

re

�in

de

polit

ica

mig

ra�io

nal

� tr

ebu

ie

s�

incl

ud�

at

ât

met

ode

«fle

xibi

le»

de r

egle

men

tare

, m

enit

e s�

con

figu

reze

un

clim

at

mig

ra�io

nal

fa

vora

bil,

cât

�i

met

ode

«du

re»,

or

ien

tate

sp

re

regl

emen

tare

a vo

lum

elor

�i s

tru

ctu

rii f

luxu

rilo

r m

igra

�ion

ale.

Sar

cin

a pe

rfec

�ion

�rii

man

agem

entu

lui

expo

rtu

lui

�i i

mpo

rtu

lui

for�

ei d

e m

un

c� c

onst

� în

pre

zen

t în

sta

bilir

ea u

nu

i cl

imat

eco

nom

ic

care

s�

co

ntr

ibu

ie

la

solu

�ion

area

pr

oble

mel

or

exis

ten

te

în

sfer

a

mig

ra�ie

i. D

e ai

ci d

eriv

� n

eces

itat

ea e

fect

u�r

ii an

um

itor

m�s

uri

de

influ

en�a

re i

ndi

rect

� a

agen

�ilor

eco

nom

ici

�i s

us�

iner

ii fu

nc�

ion

�rii

adec

vate

a i

nfr

astr

uct

uri

i sp

ecifi

ce a

mig

ra�ie

i fo

r�ei

de

mu

nc�

în

exte

rior

ul �

�rii.

Lite

ratu

ra:

1. L

egea

Rep

ubl

icii

Mol

dova

«C

u p

rivi

re l

a oc

upa

rea

for�

ei d

e m

un

c� �

i pr

otec

�ia

soci

al�

a pe

rsoa

nelo

r af

late

în

c�u

tare

a u

nui

loc

de m

un

c�»

�10

2–X

V d

in

13.0

3.20

03.

2. �

. �

. �

���

�J.

!

���

���

���

���

����

��

����

� ��

���

���

�� �

� �

��J

���J

���

�. -

���

���,

200

4.

3. �

.�.

$��

�%

. �

���

���

����

����

���

� �

�� �

��

����

� �

' �

����

��

���

�J @

����

���

//

H��

� ��

��>

���

, 199

5, �

1.

4. #

. $

����

. ��

���

����

� �

����

����

�� �

����

���

���

����

�J �

���

���

�J

� �

��.

- �

���

�, 1

997.

5.

�.

�.

���

. �

����

��

���

� ��

���

���

���

�'

����

����

��'

��

�>��

����

��. –

��%

��@�

, 200

2.

Page 20: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

101

con

st�

în

g�si

rea

mod

alit

��ilo

r de

re

glem

enta

re

a si

tua�

iilor

, în

impr

imar

ea

un

ei

atra

ctiv

it��

i pr

oces

elor

în

ca

re

sun

t an

tren

a�i

mig

ran

�ii p

oten

�ial

i, an

ulâ

nd

prem

isel

e ac

tivi

t��i

i ile

gale

.

În

E

uro

pa

Occ

iden

tal�

se

af

l�

apro

xim

ativ

3

mili

oan

e de

imig

ran

�i i

lega

li, î

n m

are

part

e, d

in A

fric

a �i

din

Eu

ropa

de

Est

.

Sit

ua�

ia i

mig

ran�il

or i

lega

li es

te

foar

te n

esta

bil�

, de

oare

ce e

i po

t fi

supu

�i d

epor

tîri

i în

ori

ce m

omen

t, �

i ac

east

a de

term

in�

expl

oata

rea

lor

de c

�tre

pat

ron

iii ir

espo

nsa

bili.

În c

ondi

�iile

act

ual

e, p

entr

u R

epu

blic

a M

oldo

va e

xpor

tul

for�

ei d

e

mu

nc�

re

prez

int�

u

n

elem

ent

al

stra

tegi

ei

econ

omic

e �i

a

regl

emen

t�ri

i la

niv

el d

e st

at.

Reg

lem

enta

rea

de s

tat

a ex

port

ulu

i

for�

ei

de

mu

nc�

tr

ebu

ie

s�

prev

ad�:

a)

ap

�rar

ea

drep

turi

lor

�i

inte

rese

lor

mu

nci

tori

lor-

emig

ran�i

în

��ri

le

în

care

m

un

cesc

.

Prob

lem

ele

exis

ten

te

în

aces

t do

men

iu

sun

t ge

ner

ate

de

disc

rim

inar

ea

– de

sch

is�

sau

ca

mu

flat�

a ac

esto

r pe

rsoa

ne

în

��ri

le-g

azd�

; b)

co

mpe

nsa

rea

pier

deri

lor

de

la

plec

area

fo

r�ei

de

mu

nc�

au

toh

ton

e di

nco

lo d

e h

otar

ele

��ri

i: în

an

um

ite

cazu

ri e

xodu

l

for�

ei d

e m

un

c� a

duce

pre

judi

cii

econ

omic

e ��

rilo

r de

ori

gin

e, a

tât

pen

tru

un

ter

men

scu

rt, c

ât �

i pen

tru

ter

men

lun

g.

Baz

a po

litic

ii m

igra

�ion

ale,

în

vi

ziu

nea

n

oast

r�,

este

regl

emen

tare

a tu

turo

r fa

zelo

r ci

clu

lui

emig

ra�io

nal

, in

clu

siv,

ple

care

a

pers

oan

ei d

in �

ar�,

afla

rea

în s

tr�i

n�t

ate

�i r

even

irea

în

pat

rie.

Din

pers

pect

iva

prac

tic�

, ac

east

a în

seam

n�

luar

ea

în

con

side

rare

a

urm

�toa

relo

r pr

inci

pii:

resp

ecta

rea

drep

turi

lor

gen

eral

rec

un

oscu

te

ale

cet�

�en

ilor

vizâ

nd

liber

tate

a m

obili

t��ii

�i

a an

gaj�

rii

la l

ucr

u;

gara

n�ia

pos

ibili

t��ii

de

a re

ven

i în

pat

rie;

asi

gura

rea

un

ui

cara

cter

stab

il pe

ntr

u

rece

p�io

nar

ea

în

�ar�

a

tran

sfer

uri

lor

în

valu

t�,

prov

enit

e de

la

emig

ran�i

�i u

tiliz

area

efic

ien

t� a

ace

stor

tra

nsf

eru

ri;

depu

ner

ea

efor

tulu

i n

eces

ar

pen

tru

di

min

uar

ea

�om

aju

lui;

«des

c�rc

area

» pi

e�ei

in

tern

e în

u

rma

faci

lit�r

ii m

obili

t��ii

ac

elor

con

tin

gen

te a

le p

opu

la�ie

i ca

re n

u d

ispu

n d

e of

erte

ale

pie

�ei

mu

nci

i

în �

ar�;

lim

itar

ea p

lec�

rii

pers

oan

elor

, oc

upa

te î

n a

cele

sec

toar

e al

e

econ

omie

i ca

re

nu

su

nt

asig

ura

te

de

for�

a de

m

un

c�

nec

esar

�;

20

atât

baz

ele

de d

ate

ale

Age

n�i

ei d

e S

tat

priv

ind

ocu

pare

a ce

t��e

nilo

r

mol

dove

ni

pest

e h

otar

e. A

ici

apar

e in

form

a�ia

nu

mai

des

pre

6 m

ii

cet�

�en

i, do

rito

ri s

� g�

seas

c� l

oc d

e m

un

c� p

este

hot

are,

car

e s-

au

adre

sat

pen

tru

aju

tor

c�tr

e ac

east

� st

ruct

ur�

de

stat

. In

stit

u�i

ile

rele

van

te î

nc�

nu

se

pot

bucu

ra d

e o

cred

ibili

tate

în

alt�

în

rân

dul

mig

ran

�ilo

r m

oldo

ven

i.

Eta

pa a

pat

ra (

din

mai

200

6).

Con

�in

utu

l et

apei

– r

egân

dire

a

un

or

abor

d�ri

co

nce

ptu

ale

în

leg�

tur�

cu

re

glem

enta

rea

mig

r�ri

i

for�

ei

de

mu

nc�

, de

sf��

ura

rea

un

ei

refo

rme

inst

itu

�ion

ale,

o

coop

erar

e m

ai

strâ

nsa

cu

U

niu

nea

E

uro

pean

�,

con

trac

arar

ea

mig

ra�i

ei i

lega

le �

i tra

nzi

tare

a m

igra

�ion

al�

ilega

l�.

� R

efor

ma

Inst

itu�io

nal�

. R

evit

aliz

area

ac

�iu

nilo

r gu

vern

ulu

i în

regl

emen

tare

a m

igra

�iei

se

or

ien

teaz

� sp

re

lega

lizar

ea

acti

vit�

�ilo

r

cet�

�en

ilor

mol

dove

ni

pest

e h

otar

e, a

p�ra

rea

lor

juri

dic�

�i

soci

al�,

care

înc�

n-a

fos

t ob

�in

ut�

. R

efor

ma

a fo

st d

e as

emen

ea c

ondi

�ion

at�

de s

chim

bare

a pr

iori

t��i

lor

în p

olit

ica

mig

ra�i

onis

t�,

fiin

d co

nsi

dera

t�

part

e in

tegr

ant�

a p

olit

icii

soci

ale.

Mai

mu

lt d

ecât

atâ

t, î

n î

nce

rcar

ea

de a

un

ifica

sis

tem

ul d

e re

glem

enta

re a

mig

ra�i

ei

Rep

ubl

icii

Mol

dova

cu

cel

cara

cter

isti

c ��

rilo

r U

niu

nii

Eu

rope

ne,

M

oldo

va

sch

imba

con

�in

utu

l �i

fu

nc�

iile

stru

ctu

rilo

r sp

ecia

lizat

e în

m

igra

�ie.

Prer

ogat

ivel

e B

irou

lui

Na�

ion

al p

entr

u m

igra

�ie

au f

ost

divi

zate

în

tre

Min

iste

rul

Eco

nom

iei

�i

Com

er�u

lui,

Min

iste

rul

Afa

ceri

lor

Inte

rne

(Bir

oul

Na�

ion

al p

entr

u m

igra

�ie

�i A

zil)

�i A

gen

�ia

Na�

ion

al�

pen

tru

Ocu

pare

a Fo

r�ei

de

Mu

nc�

. În

reg

lem

enta

rea

proc

esel

or m

igra

�ion

iste

în M

oldo

va p

arti

cip�

, de

ase

men

ea,

în m

�su

ri d

iferi

te P

re�e

din

�ia,

Parl

amen

tul,

Min

iste

rul

Eco

nom

iei

�i

Com

er�u

lui,

Min

iste

rul

Afa

ceri

lor

Inte

rne,

M

inis

teru

l A

face

rilo

r E

xter

ne

�i

al

Inte

gr�r

ii

Eu

rope

ne,

Dep

arta

men

tul

tru

pelo

r de

fro

nti

er�,

�i

Age

n�i

a N

a�io

nal

pen

tru

Ocu

pare

a Fo

r�ei

de

Mu

nc�

.

În

augu

st

2006

a

fost

cr

eat�

C

omis

ia

pen

tru

co

ordo

nar

ea

acti

vit�

�ilo

r le

gate

de

m

igra

�ie,

co

ndu

s�

de

vice

-pre

mie

rul

Gu

vern

ulu

i, m

inis

tru

l A

face

rilo

r E

xter

ne

�i a

l In

tegr

�rii

Eu

rope

ne

a

Rep

ubl

icii

Mol

dova

.

Page 21: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

21

� Îm

bun�

t��ir

ea

cadr

ului

no

rmat

iv.

Baz

a ju

ridi

co-l

egal

� a

gest

ion

�rii

mig

ra�i

ei e

ste

repr

ezen

tat�

ast

�zi

de C

once

ptu

l po

litic

i

mig

ra�i

ei,

Lege

a cu

pri

vire

la

mig

ra�i

e, L

egea

cu

pri

vire

la

cet�

�en

ie,

Lege

a de

in

trar

e �i

ie�

ire

din

Rep

ubl

ica

Mol

dova

, Le

gea

cu p

rivi

re l

a

stat

utu

l ju

ridi

c al

ce

t��e

nilo

r st

r�in

i �i

ap

atri

zilo

r în

R

epu

blic

a

Mol

dova

, Le

gea

cu p

rivi

re l

a st

atu

tul

refu

gia�

ilor,

Leg

ea c

u p

rivi

re l

a

prev

enir

ea �

i co

mba

tere

a tr

afic

ulu

i cu

fiin

�e u

man

e di

n d

ecem

brie

2005

. (a

ra a

re u

n c

adru

nor

mat

iv l

arg

în s

fera

man

agem

entu

lui

mig

ra�i

ei:

Prog

ram

ul

de g

uve

rnar

e pe

ntr

u 2

005-

2009

„M

oder

niz

area

��ri

i – b

un

�sta

rea

popo

rulu

i”,

Plan

ul n

a�io

nal

de

m�s

uri

cu

pri

vire

la

mig

ra�i

e �i

ref

ugi

a�i (

2006

), Pl

anu

l Na�

ion

al d

e pr

even

ire

�i c

omba

tere

a tr

afic

ulu

i de

fiin

�e u

man

e pe

ntr

u a

nii

2008

-200

9, a

dopt

at în

apr

ilie

2008

, Pp

rogr

amu

l de

m

�su

ri

pen

tru

su

s�in

erea

po

pula

�iei

ce

locu

ie�t

e în

afa

ra R

epu

blic

ii M

oldo

va (

dias

pore

i m

oldo

ven

e�ti

) pe

ntr

u

anii

2006

-200

9 et

c.

Rep

ubl

ica

Mol

dova

co

oper

eaz�

cu

st

ruct

uri

le

inte

rna�

ion

ale

spec

ializ

ate

în

dom

eniu

l m

igra

�iei

(Org

aniz

a�ia

In

tern

a�io

nal

� a

Mig

ra�i

ei,

Org

aniz

a�ia

In

tern

a�io

nal

� a

Mu

nci

i, C

ondu

cere

a În

altu

lui

Com

isar

iat

pen

tru

Ref

ugi

a�i).

În

mom

entu

l de

fa�

� se

ela

bore

az�

proi

ecte

de

legi

cu

pri

vire

la

cet�

�en

ii st

r�in

i ai

Rep

ubl

icii

Mol

dova

�i

mig

ra�i

a f

or�e

i de

mu

nc�

. S

-a p

ropu

s ad

opta

rea

legi

i cu

pri

vire

la

sch

imba

rea

prin

cipi

ilor

de

stab

ilire

a

cote

lor

imig

ra�i

onal

e.

Abo

rd�r

ile

revo

lu�i

onar

e su

nt

vizi

bile

pe

ntr

u

stim

ula

rea

ocu

p�ri

i

for�

ei m

un

c� �

i a

posi

bilit

��ilo

r de

in

vest

i�ii

prov

enit

e de

la

imig

ran

�ii

în R

epu

blic

a M

oldo

va.

În L

egea

Mig

ra�i

ei

For�

ei d

e M

un

c� o

mar

e at

en�i

e es

te a

cord

at�

con

trac

ar�r

ii m

igra

�iei

ner

egle

men

tate

a

cet�

�en

ilor

mol

dove

ni.

Legi

slat

orii

în�s

pres

c co

ntr

olu

l de

act

ivit

ate

a ag

en�i

lor,

ocu

pa�i

de

anga

jare

a în

câm

pul

mu

nci

i a

mol

dove

nilo

r pe

ste

hot

are:

fir

mel

e

sun

t ob

ligat

e sa

fu

rniz

eze

rapo

arte

tri

mes

tria

le B

irou

lui

Na�

ion

al d

e

Sta

tist

ic�

�i A

gen

�iei

pen

tru

Ocu

pare

a fo

r�ei

de

Mu

nc�

. R

apoa

rtel

e

indi

c�:

cin

e, u

nde

, pe

ce

term

en a

ple

cat

�i c

ând

se v

a în

toar

ce.

P�ri

n�i

i ca

re i

nte

n�i

onea

z� s

� p

lece

s�

lucr

eze

pest

e h

otar

e su

nt

100

Ale

xand

ru O

NO

FRE

I

Flux

urile

mig

ra�i

onal

e

nece

sit�

reg

lem

enta

re d

e st

at

D

e râ

nd

cu

dezv

olta

rea

com

er�u

lui

�i

mi�

care

a de

ca

pita

l,

mig

ra�i

a in

tern

a�io

nal

� a

resu

rsel

or d

e m

un

c� c

ompo

rt�

ben

efic

ii

reci

proc

e, a

tât

pen

tru

�ar

a–su

rs�

a m

igra

�iei

, câ

t �i

pen

tru

�ar

a-

gazd

�.

Prod

uct

ivit

atea

m

un

cii

dem

onst

rat�

de

m

igra

n�i

es

te,

de

mu

lte

ori,

dest

ul d

e în

alt�

, in

fluen

�ân

d, a

stfe

l, co

stu

l for

�ei d

e m

un

c�

în �

ara

gazd

�. T

otod

at�,

o i

mpo

rtan

�� d

eose

bit�

o a

u t

ran

sfer

uri

le d

e

ban

i ac

as�,

pro

ven

ite

de l

a m

igra

n�i

, fa

pt c

are

dete

rmin

� o

spor

ire

a

ven

itu

rilo

r în

�ar

a lo

r de

ori

gin

e. T

otu

�i,

un

ele

aspe

cte

ale

mig

ra�i

ei

prov

oac�

în

grijo

r�ri

, re

pect

iv,

stat

ele

treb

uie

s�

se

im

plic

e în

regl

emen

tare

a ex

port

ulu

i �i i

mpo

rtu

lui f

or�e

i de

mu

nc�

.

(ara

–su

rs�

a m

igra

�iei

ob�

ine

prof

itu

ri c

onsi

dera

bile

, în

spe

cial

,

pe c

ontu

l tr

ansf

eru

rilo

r b�

ne�

ti.

În u

nele

��r

i, tr

ansf

eru

rile

b�n

e�ti

repr

ezin

t� o

cot

� im

port

ant�

a p

rodu

sulu

i n

a�io

nal

bru

t –

de l

a 10

%

la 5

0%.

Rap

ortu

l di

ntr

e tr

ansf

eru

rile

b�n

e�ti

�i

volu

mu

l ex

port

ulu

i

atin

ge î

n a

nu

mit

e ��

ri c

ifra

de 2

5-50

%.

Într

ucâ

t în

��r

ile l

um

ii ex

ist�

dife

ren

�e s

emn

ifica

tive

în

cee

a ce

pri

ve�t

e n

ivel

ul

sal

riz�

rii,

sum

ele

tran

sfer

ate

sau

tri

mis

e ac

as�

din

str

�in

�tat

e de

seor

i de

p��e

sc d

e

mu

lte

ori v

enit

uri

le p

e ca

re m

igra

n�i

i le-

ar fi

pu

tut

ob�i

ne

în p

atri

e.

De

regu

l�,

mig

ra�i

a co

resp

un

de i

nte

rtes

elor

��r

ilor

gazd

�, m

ai

ales

cel

or in

dust

rial

izat

e. P

ract

ic, î

ntr

egu

l aflu

x al

res

urs

elor

for�

ei d

e

mu

nc�

în

��r

ile i

ndu

stri

al d

ezvo

ltat

e es

te s

tim

ula

t de

ace

ste

��ri

.

Ben

efic

iul

gen

erat

de

an

tren

area

în

pr

odu

c�ie

a

mu

nci

tori

lor-

mig

ran

�i

calif

ica�

i re

zid�

în

fa

vori

zare

a co

nce

ntr

�rii

indu

stri

ei,

Aflu

xul

mig

ran

�ilo

r n

ecal

ifica

�i c

onvi

ne

prop

riet

arilo

r de

cap

ital

�i

for�

eii

de

mu

nc�

de

ca

lific

are

supe

rioa

r�,

dar

poat

e s�

af

ecte

ze

niv

elu

l sal

ariz

�rii

mu

nci

tori

lor

nec

alifi

ca�i

loca

li.

Lim

itar

ea e

xpor

tulu

i �i

im

port

ulu

i fo

r�ei

de

mu

nc�

rep

rezi

nt�

o

sarc

in�

com

plex

�.

Dac

� po

litic

a m

igra

�ion

al�

prom

ovat

� cr

eeaz

con

di�i

i pe

ntr

u

înc�

lcar

ea

legi

sla�

iei

�i

expl

oat�

rii

oam

enilo

r,

con

seci

n�e

le

pot

fi di

ntr

e ce

le

mai

n

egat

ive.

O

biec

tivu

l pr

inci

pal

Page 22: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

99

Ref

erin

�e:

1.

Gu

vern

are

resp

onsa

bil�

pe

ntr

u

dezv

olta

rea

um

an�.

R

epu

blic

a M

oldo

va.

Rap

ortu

l Na�

ion

al a

l Dez

volt

�rii

Um

ane.

- C

hi�

in�u

: PN

UD

, 200

3, p

. 74.

2.

h

ttp:

//w

ww

.tim

pul.m

d/R

ubr

ic.a

sp.id

lssu

e=12

4&id

Ru

bric

=413

9.

3.

An

a B

leah

u.

Fen

omen

ul

mig

ra�i

ei e

xter

ne î

n r

ându

l ti

neri

lor

din

Rom

ânia

//

Cal

itat

ea v

ie�i

i, B

ucu

re�t

i, 20

04, n

r. 3

-4.

4.

Mar

c R

aboy

, B

ern

ard

Dag

enai

s (e

ds.).

Med

ia,

Cri

sis

and

dem

ocra

cy.

- Lo

ndo

n:

Sag

e Pu

blic

atio

ns,

199

5.

5.

Pete

r G

ross

. M

ass

med

ia �

i D

emoc

ra�i

a în

(�r

ile E

uro

pei

de E

st.

Ia�i

: Po

lirom

20

04, p

. 26.

6.

V

aler

iu M

un

tean

u.

Polit

ica

Mig

ra�i

onal

� a

RM

: Pr

oble

me

�i c

�ile

de

solu

�ion

are

//

Noi

le

Fron

tier

e în

E

uro

pa

de

Su

d-E

st.

Inst

itu

tul

de

Polit

ici

Publ

ice.

-

Ch

i�in

�u: �

iin�a

, 200

2, p

p. 1

50-1

52.

7.

Vic

tor

Mor

aru

. Mis

iune

a m

ass

med

ia în

tr-o

lum

e în

sch

imba

re /

/ Le

ader

ship

�i

man

agem

ent

la o

rizo

ntu

rile

sec

. al X

XI-

lea.

– S

ibiu

: AFT

, 200

5. –

p. 2

20.

8.

„Tim

pul”

, 17.

01.2

008

- 25

.04.

2008

. 9.

„M

oldo

va S

uve

ran

�”, 1

0.01

.200

8 -

19.0

5.20

08

10. G

hen

adie

Ast

rah

an.

Polit

ica

Rep

ubl

icii

Mol

dova

cu

pri

vire

la

mig

ra�i

une

//

Noi

le F

ron

tier

e în

Eu

ropa

de

Su

d-E

st. -

p. 1

67.

22

oblig

a�i

s� a

duc�

la

cun

o�ti

n��

age

n�i

ei d

espr

e fa

ptu

l c�

cop

ii lo

r

r�m

ân f�

r� s

upr

aveg

her

e.

A

fost

el

abor

at

sist

emu

l in

form

a�io

nal

au

tom

atiz

at

în

acea

st�

priv

in��

. Îm

preu

na

cu O

rgan

iza�

ia I

nte

rna�

ion

al�

a M

igra

�iei

a a

vut

loc

un

ten

der

�i a

u f

ost

stab

ilite

com

pan

iile

câ�t

ig�t

oare

car

e vo

r

asig

ura

par

tea

teh

nic

� a

proi

ectu

lui,

inte

grat

în

pro

gram

ul

«Mol

dova

Ele

ctro

nic

�».

Proc

esu

l de

im

plem

enta

re c

onst

� in

tr-u

n p

lan

de

ac�i

un

i în

sfe

ra

mig

ra�i

ei

�i r

efu

gia�

ilor.

La

înce

putu

l lu

nii

apri

lie 2

008

în M

oldo

va a

fost

de

sch

is,

într

-un

n

pu

sedi

u,

Cen

tru

l pe

ntr

u

ampl

asar

ea

mig

ran

�ilo

r ile

gali.

� R

eexa

min

area

sar

cini

lor/

obie

ctiv

elor

de

baz�

ale

pra

ctic

ii de

regl

emen

tare

a m

igra

�iei f

or�e

i de

mun

c�.

Au

tori

t��i

le m

oldo

ven

e�ti

au

stab

ilit

o ab

orda

re

nou

�,

ce

con

st�

în

fapt

ul

c�

regl

emen

tare

a

proc

esel

or

mig

ra�i

ei

fo

r�ei

de

m

un

c�

depi

nde

de

so

lu�i

onar

ea

sarc

inilo

r de

co

mba

tere

a

s�r�

ciei

, cr

e�te

rea

ocu

p�ri

i fo

r�ei

de

mu

nc�

, sp

orir

ea p

oten

�ial

ulu

i so

cio-

econ

omic

al

��ri

i �i

bu

n�s

t�ri

i

cet�

�en

ilor.

Po

litic

a m

igr�

rii

înce

pe

s�

fie

anal

izat

� în

co

nte

xtu

l

polit

icii

soci

ale,

su

bord

on�r

ii po

litic

ii m

igra

�ion

iste

pr

iori

t��i

lor

na�

ion

ale,

leg�

turi

i cu

per

spec

tive

le d

e de

zvol

tare

a �

�rii.

Ren

a�te

rea

econ

omie

i ��

rii

con

stit

uie

u

na

din

tre

cele

m

ai

impo

rtan

te c

�i d

e re

duce

re a

nu

m�r

ulu

i de

mu

nci

tori

mol

dove

ni,

emig

ra�i

în

c�

uta

rea

sala

riilo

r m

ai

mar

i, co

resp

un

z�to

are

stan

dard

elor

in

tern

a�io

nal

e. A

cest

pro

ces

de r

ena�

tere

a e

con

omie

i

treb

uie

s�

se b

azez

e pe

cre

�ter

ea i

nve

sti�

iilor

dir

ecte

în

pro

duc�

ie,

în

con

form

itat

e cu

Pro

gram

ul «

Ren

a�te

rea

Eco

nom

iei –

ren

a�te

rea

��ri

i».

Tran

sfer

uri

le b

�ne�

ti a

le m

unc

itor

ilor

mol

dove

ni t

rebu

ie s

� st

imu

leze

inve

sti�

iile

în d

iferi

te p

roie

cte

loca

le.

Acc

entu

l a

fost

pu

s pe

cre

area

con

di�i

ilor

nor

mal

e de

mu

nc�

în

Mol

dova

, at

rage

rea

rem

iten

�elo

r m

igra

n�i

lor

în i

nve

sti�

ii, d

ezvo

ltar

ea

busi

nes

s-u

lui m

ic �

i mijl

ociu

, cât

�i p

e de

zvol

tare

a so

cio-

econ

omic

� a

��ri

i. În

ace

st s

cop

în 2

007-

2008

se

pun

e în

apl

icar

e pr

oiec

tul

"Mai

mu

lt d

ecât

lupt

a cu

s�r

�cia

: Ela

bora

rea

cadr

ulu

i leg

al �

i in

stit

u�i

onal

Page 23: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

23

�i

baza

re

glem

ent�

rii

uti

liz�r

ii re

mit

en�e

lor

cu

scop

ul

dezv

olt�

rii

antr

epre

nor

ialu

lui î

n M

oldo

va".

În �

ar�

s-a

inte

nsi

ficat

mu

nca

cu

dia

spor

a m

oldo

ven

easc

� «v

ech

�i «

nou

�» [

4],

desf

��u

rat�

de

c�tr

e B

irou

l N

a�io

nal

de

Rel

a�ii

Inte

r-

etn

ice.

� St

râns

a co

oper

are

cu

Uni

unea

E

urop

ean�

în

do

men

iul

regl

emen

t�ri

i m

igra

�iei.

Mol

dova

du

ce p

ropr

ia p

olit

ic�

mig

ra�i

onis

t�

în c

onte

xtu

l in

i�ia

tive

lor

mig

ra�i

onis

te a

Un

iun

ii E

uro

pen

e. P

rin

tre

aces

te i

ni�

iati

ve:

apro

bare

a u

nei

abo

rd�r

i gl

obal

e fa

�� d

e m

igra

�ie

în

regi

un

ile

de

est

�i

sud-

est

înve

cin

ate

cu

Un

iun

ea

Eu

rope

an�;

part

ener

iat

priv

ind

mob

ilita

tea

�i

mig

ra�i

a

circ

ula

r�;

Mis

iun

ea

Un

iun

ii E

uro

pen

e pr

ivin

d co

oper

area

la

fron

tier

� (E

UB

AM

); «S

iner

gia

M�r

ii N

egre

»; n

oua

tem

atic

� de

coo

pera

re c

u �

�rile

ter

�e î

n d

omen

iul

azilu

lui

�i

mig

ra�i

ei,

crea

rea

cen

tru

lui

de

vize

u

nic

al

U

niu

nii

Eu

rope

ne;

ac

ord

priv

ind

sim

plifi

care

a re

gim

ulu

i de

vi

ze

�i

de

read

mis

ie.

- A

vân

d în

ved

ere

înch

eier

ea t

erm

enu

lui

Plan

ulu

i In

divi

dual

de

Ac�

iun

i «U

niu

nea

E

uro

pean

� –

Rep

ubl

ica

Mol

dova

»,

auto

rit�

�ile

mol

dove

ne�

ti a

u î

nai

nta

t in

i�ia

tiva

de

a se

mn

a u

n n

ou d

ocu

men

t de

coop

erar

e cu

Un

iun

ea E

uro

pean

�. A

cest

doc

um

ent

treb

uie

s�

fie d

in

pun

ct

de

vede

re

polit

ic

bin

e co

nso

lidat

, of

erin

d M

oldo

vei

o

con

tin

uit

ate

a re

form

elor

ini�

iale

de

inte

grar

e E

uro

pean

�.

- M

oldo

va �

i-a

expr

imat

dor

in�a

de

a ad

era

în c

alit

ate

de �

ar�

pilo

t

la p

roie

ctu

l pr

ivin

d m

igra

�ia

cir

cula

r�,

�i a

pro

pus

la r

ându

l s�

u

prop

un

eri �

i obs

erva

�ii p

rivi

nd

îmbu

n�t

��ir

ea m

ecan

ism

ulu

i mig

ra�i

ei

circ

ula

re �

i de

mob

ilita

te.

Du

p� d

ou�

run

de d

e n

egoc

ieri

, în

iu

nie

2008

Rep

ubl

ica

Mol

dova

a f

ost

sele

ctat

� în

cal

itat

e de

�ar

� ce

va

real

iza

proi

ectu

l «p

ilot»

în

dom

eniu

l m

igra

�iei

cir

cula

re.

Ace

st a

cord

pun

e at

rage

ate

n�i

a as

upr

a m

igra

�iei

ci

rcu

lare

a c

adre

lor

de m

un

c�

calif

icat

e, s

ensi

biliz

�rii,

for

m�r

ii pr

ofes

ion

ale

în c

onte

xtu

l ce

rin

�elo

r

UE

, cu

sco

pul

de r

eîn

toar

cere

�i

rein

tegr

are

în �

ara

de o

rigi

ne.

Ca

part

e in

tegr

ant�

a a

cord

ulu

i se

prev

ede

real

izar

ea a

dou

� pr

oiec

te,

în

valo

are

de 5

,5 m

il. E

uro

.

98

cu p

rivi

re l

a fe

nom

enu

l m

igra

�iei

su

nt

apre

ciat

e de

c�t

re m

ijloa

cele

de c

omu

nic

are

în m

as�

ca f

iind

defic

itar

e, î

n s

peci

al,

din

per

spec

tiva

mod

alit

��ilo

r de

abo

rdar

e a

aces

tei

prob

lem

e. D

e n

otat

, în

ace

ast�

ordi

ne

de i

dei,

c� p

resa

din

Rep

ubl

ica

Mol

dova

tra

teaz

� m

igra

�ia,

prep

onde

ren

t, d

in d

ou�

pers

pect

ive,

pra

ctic

, co

ntr

apu

se:

a) p

rezi

nt�

,

cu p

rec�

dere

, pa

rtea

neg

ativ

� a

aces

tui

fen

omen

, (m

un

ca i

lega

l�,

traf

icu

l de

fii

n�e

u

man

e în

sc

opu

l pr

acti

c�ri

i pr

osti

tu�i

ei

etc)

; b)

prez

int�

pa

rtea

of

icia

l�

(per

fec�

ion

area

ju

sti�

iei,

con

solid

area

drep

turi

lor

omu

lui �

i a g

aran

�iilo

r so

cial

e et

c).

Ref

erin

�a l

a ti

tlu

rile

mat

eria

lelo

r ce

viz

eaz�

pro

blem

a m

igra

�ion

al�,

ap�r

ute

în

pu

blic

a�iil

e pe

riod

ice

na�

ion

ale

con

firm

� cl

asifi

care

a de

mai

su

s: „

Am

basa

da n

e tr

atea

z� c

a pe

ni�

te r

�t�c

i�i”

, „O

gen

era�

ie d

e

anal

fabe

�i”,

„Po

li�ia

de

fron

tier

� îi

um

ile�t

e pe

mol

dove

ni”

[8]

; „I

talia

î�i

va d

esch

ide

Am

basa

d� l

a C

hi�

in�u

”, „

Cal

itat

ea r

ela�

iilor

mol

do-

euro

pen

e a

cres

cut

esen

�ial

”, „

Mol

dove

nii

stab

ili�i

în

str

�in

�tat

e ar

pute

a be

nef

icia

de

pen

sii

din

par

tea

stat

ulu

i”,

„UE

est

e di

spu

s� s

neg

ocie

ze u

n n

ou a

cord

juri

dic

cu M

oldo

va”

[9].

Rep

ubl

ica

Mol

dova

es

te

o �a

r�

de

orig

ine,

de

tr

anzi

t �i

de

dest

ina�

ie a

mig

ran

�ilo

r. P

entr

u s

olu

�ion

area

mu

ltip

lelo

r pr

oble

me

lega

te d

e m

igra

�ie

este

abs

olu

t n

eces

ar�

o ab

orda

re c

ompl

ex�

în

mijl

oace

le d

e co

mu

nic

are

în m

as�,

un

stu

diu

�i o

an

aliz

� m

inu

�ioa

s�

a si

tua�

iei,

perf

ec�i

onar

ea

cadr

ulu

i le

gal

�i

antr

enar

ea

acti

v�

a

soci

et��

ii ci

vile

în r

ezol

vare

a ac

esto

r pr

oble

me

[10]

.

(in

ând

con

t de

sar

cin

ile s

tru

ctu

rilo

r de

cizi

onal

e, p

recu

m �

i de

fapt

ul

cum

su

nt

regl

emen

tate

pr

oces

ele

mig

rato

rii,

se

poat

e

con

clu

zion

a c�

si

stem

ul

exis

ten

t de

re

glem

enta

re

a ac

esto

ra

nu

core

spu

nde

cer

in�e

lor

actu

ale,

cee

a ce

se

expl

ic�

prin

mai

mu

lte

defic

ien

�e:

abse

n�a

u

nu

i si

stem

u

nic

au

tom

atiz

at

de

evid

en��

a

pers

oan

elor

ca

re

intr

�-ie

se

din

�a

r�;

lipsa

u

nei

co

nce

p�ii

de

regl

emen

tare

a p

roce

selo

r m

igra

tori

i �i

, re

spec

tiv,

a u

nu

i pr

ogra

m

na�

ion

al

de

regl

emen

tare

, re

aliz

are,

ev

iden

��,

con

trol

�i

an

aliz

a

aces

tora

; in

exis

ten

�a u

nu

i or

gan

un

ic,

care

s�

se

ocu

pe d

e pe

rsoa

na

mig

ran

t� d

e la

intr

area

�i p

ân�

la ie

�ire

a di

n �

ar�.

Page 24: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

97

e�ec

uri

), ce

ea c

e co

nst

itu

ie,

de f

apt,

o t

ehn

ic�

�i /

sau

o „

polit

ic�”

med

iati

c� n

ecoe

ren

t�.

Prac

tica

m

edia

tic�

, pâ

n�

la

ora

actu

al�,

n

u

ofer

� su

ficie

nte

tem

eiu

ri

pen

tru

de

mon

stra

rea

fapt

ulu

i c�

m

ass

med

ia

î�i

adu

ce

con

trib

u�i

a n

eces

ar�

la r

efle

ctar

ea a

decv

at�

a fe

nom

enu

lui

mig

ra�i

ei

sub

toat

e as

pect

ele

sale

�i

la f

orm

area

un

ui

com

port

amen

t so

cial

core

ct î

n c

eea

ce p

rive

�te

proc

esu

l pr

opri

u-z

is a

l m

igra

�iei

. A

spec

tele

pozi

tive

(bu

rse,

con

trac

te d

e m

un

c�,

isto

rii

de s

ucc

es)

ale

proc

esel

or

mig

ra�i

onal

e în

ag

enda

m

edia

tic�

su

nt,

pr

acti

c,

inex

iste

nte

ca

alte

rnat

iv�

la c

eea

ce o

fer�

pre

sa î

n m

od c

onst

ant.

Spa

�iu

l re

zerv

at

prob

lem

ei m

igra

�iei

pe

agen

da m

edia

tic�

est

e m

ic,

com

para

tiv

cu

ampl

oare

a ac

estu

i fen

omen

.

Cer

cet�

tori

i co

nst

at�

c� p

agin

ile p

rese

i, em

isiu

nile

rad

io �

i tv

prof

ileaz

� de

mu

lte

ori,

o pe

rcep

�ie

con

fuz�

a p

robl

emel

or m

igra

�iei

, o

trat

are

leje

r� a

mu

ltip

lelo

r ei

asp

ecte

, o

cun

oa�t

ere

insu

ficie

nt�

a

situ

a�iil

or r

eale

. “D

e ai

ci p

rovi

ne

supe

rfic

ialit

atea

tra

t�ri

i te

mat

icii

resp

ecti

ve.

Se

oper

eaz�

, de

foa

rte

mu

lte

ori,

cu s

chem

e, c

u c

li�ee

, cu

ster

eoti

puri

pe

rim

ate,

da

r ju

rnal

i�ti

i n

u

c�

ar

ven

i s�

r�

stoa

rne

aces

te

sch

eme,

ci

, di

mpo

triv

�,

le

aju

stea

z�,

le

men

�in

�i

le

perp

etu

eaz�

. �

i at

un

ci,

dile

ma

din

tre

"a

dezv

�lu

i es

en�a

fen

omen

ulu

i"

�i

"a-i

ar

�ta

elem

entu

l sp

ecta

cula

r"

se

rezo

lv�

în

favo

area

cel

ei d

e-a

dou

a op

�iu

ni.

A v

orbi

des

pre

prob

lem

ele

real

e al

e

mig

ra�i

ei î

n m

ass

med

ia î

nse

amn

�, r

espe

ctiv

, a

vorb

i la

niv

elu

l do

ar

de

"fap

t di

vers

".

Pe

cîn

d,

al�t

uri

de

ac

este

su

biec

te,

în

mod

prep

onde

ren

t re

port

eric

e�ti

, es

te n

evoi

e �i

de

mat

eria

le a

nal

itic

e, d

e

jurn

alis

m d

e in

vest

igar

e. E

ste

nev

oie

de a

ide

nti

fica

prob

lem

ele,

de

a

clar

ifica

dim

ensi

un

ea �

i pon

dere

a lo

r re

al�,

de

a le

dez

v�lu

i asp

ecte

le

prim

ordi

ale,

su

gerî

nd

chia

r r�

spu

nsu

ri p

ract

ice”

[7].

Est

e ev

iden

t�

lipsa

co

labo

r�ri

i în

tre

inst

itu

�iile

m

edia

,

acop

erir

ea d

oar

par�

ial�

, u

neo

ri g

re�i

t� �

i de

cel

e m

ai m

ult

e or

i

neg

ativ

ist�

a f

enom

enu

lui

mig

ra�i

onis

t în

pre

s� e

ste

�i r

ezu

ltat

ul

lipse

i de

jurn

ali�

ti s

peci

aliz

a�i î

n d

omen

iu.

Med

iati

zare

a fe

nom

enu

lui

mig

ra�i

ei,

un

a di

n

prob

lem

ele

dom

inan

te î

n s

ocie

tate

a n

oast

r�,

are

un

im

pact

am

biva

len

t. P

olit

icile

24

- În

an

sam

blu

, R

epu

blic

a M

oldo

va a

sal

uta

t po

ziti

v re

zult

atel

e

mis

iun

ii E

UB

AM

: în

t�ri

rea

încr

eder

ii la

fro

nti

er�,

s-a

red

us

mig

ra�i

a

ilega

l�, t

rafic

ul d

e dr

ogu

ri, d

e au

tom

obile

fura

te, e

tc.

- D

esch

ider

ea î

n 2

007

a u

nu

i ce

ntr

u u

nic

de

vize

UE

, a

perm

is

faci

litar

ea s

itu

a�ie

i de

pri

mir

e a

vize

lor

în U

E,

pen

tru

��r

ile c

e n

u a

u

amba

sade

în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

. În

act

ivit

atea

cen

tru

lui

part

icip

� 7

stat

e. P

ract

ica

acti

vit�

�ilo

r C

entr

ulu

i U

nic

de

vize

în

Mol

dova

a f

ost

eval

uat

� po

ziti

v în

U

niu

nea

E

uro

pean

�.

În

con

text

ul

expe

rien

�ei

acu

mu

late

în M

oldo

va,

Un

iun

ea E

uro

pean

� a

desc

his

cel

de-

al d

oile

a

cen

tru

un

ic d

e vi

ze U

E în

Mu

nte

neg

ru.

- C

a u

rmar

e,

a re

zult

at

sem

nar

ea

acor

dulu

i de

fa

cilit

are

a

regi

mu

lui

de v

ize

�i d

e re

adm

isie

în

cepâ

nd

cu 1

ian

uar

ie 2

008

fiin

d

intr

odu

s re

gim

ul

sim

plifi

cat

de v

ize

într

e M

oldo

va �

i ��

rile

Un

iun

ii

Eu

rope

ne.

În

ace

la�i

mod

a f

ost

sim

plifi

cat�

pro

cedu

ra d

e pe

rfec

tare

a vi

zelo

r pe

te

rmen

sc

urt

(n

um

�ru

l �i

pe

rioa

da

de

exam

inar

e a

docu

men

telo

r).

Se

stab

ile�t

e o

tax�

mai

mic

�, s

un

t st

abili

te c

ateg

orii

de p

erso

ane

care

pot

pri

mi

grat

uit

, m

ult

i-vi

za �

i vi

ze p

e te

rmen

mai

lun

g. S

un

t in

trod

use

an

um

ite

m�s

uri

de

faci

litar

e a

regi

mu

lui d

e vi

ze

cu

Rom

ânia

�i

B

ulg

aria

. D

in

11

iulie

20

08,

cet�

�en

ii R

epu

blic

ii

Mol

dova

pot

tra

nzi

ta t

erit

oriu

l R

omân

iei

fara

viz

a de

tra

nzi

t, i

ntr

-o

peri

oada

car

e n

u d

ep��

e�te

cin

ci z

ile,

daca

de�

in o

viz

a pe

ntr

u u

na

din

��r

ile U

E s

au p

erm

is d

e �e

dere

în a

cest

e ��

ri.

Spr

e de

oseb

ire

de

mu

lte

alte

��

ri,

acor

dul

priv

ind

read

mis

ia

cet�

�en

ilor

mol

dove

ni

�i

cet�

�en

ilor

��ri

lor

ter�

e,

ce

au

intr

at

în

Un

iun

ea E

uro

pean

� de

pe

teri

tori

ul

Rep

ubl

icii

Mol

dova

, a

intr

at î

n

vigo

are

la 1

ian

uar

ie 2

008.

Mai

mu

lt d

ecât

atâ

t, M

oldo

va a

sem

nat

acor

dul

priv

ind

read

mis

ia

cu

Ceh

ia,

Un

gari

a,

Litu

ania

, Po

lon

ia,

Rom

ânia

, Ucr

ain

a, N

orve

gia,

Elv

e�ia

, Ita

lia.

- C

a pa

rte

a pr

oces

ulu

i de

la

Bu

dape

sta,

de

coop

erar

e re

gion

al�

în c

onte

xtu

l «S

iner

giei

Mar

ii N

egre

», M

oldo

va c

oope

reaz

� în

dom

eniu

l

com

bate

rii

mig

ra�i

ei

ile

gale

, co

ntr

aban

dei,

crim

inal

it��

ii

tran

sfro

nta

liere

, co

nso

lid�r

ii �i

mod

ern

iz�r

ii te

hn

ice

a co

ntr

oale

lor

de

fron

tier

�,

îmbu

n�t

��ir

ii pr

oces

ulu

i de

cu

lege

re

a da

telo

r,

�i

de

mon

itor

izar

e a

info

rma�

iilor

etc

.

Page 25: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

25

� În

�spr

irea

ac�

iuni

lor

împo

triv

a or

gani

zato

rilo

r tr

afic

ului

de

fiin�

e um

ane

�i m

igra

�ia

ilega

l�.

Prim

ele

înce

rc�r

i de

lu

pt�

împo

triv

a

mig

ra�i

ei

ile

gale

a

popu

la�i

ei

mol

dove

ne�

ti

au

fost

le

gate

de

com

bate

rea

traf

icu

lui

de

fiin

�e

um

ane.

In

i�ia

tori

în

co

mba

tere

a

ac�i

un

ilor

de t

rafic

au

fos

t or

gan

iza�

iile

inte

rna�

ion

ale,

pre

ocu

pate

de

traf

icu

l fe

mei

lor

�i f

etel

or t

iner

e cu

sco

pul

expl

oat�

ri s

exu

ale.

În

con

form

itat

e cu

re

com

and�

rile

or

gan

iza�

iilor

in

tern

a�io

nal

e �i

reie

�in

d di

n s

itu

a�ii

real

e, p

rin

dec

izia

Gu

vern

ulu

i Rep

ubl

icii

Mol

dova

(mai

200

0),

a fo

st c

reat

Gru

pul N

a�io

nal

de

Com

bate

re a

tra

ficu

lui d

e

fiin

�e

um

ane,

ca

re

a aa

vut

men

irea

s�

jo

ace

rolu

l de

pa

rten

er

na�

ion

al î

n c

adru

l pr

oiec

tulu

i O

IM p

entr

u c

omba

tere

a tr

afic

ulu

i de

fiin

�e u

man

e cd

in R

epu

blic

a M

oldo

va.

În a

cela

�i t

imp

a fo

st d

ezvo

ltat

Plan

ul

de A

c�iu

ni

pen

tru

com

bate

rea

traf

icu

lui

de f

iin�e

um

ane,

car

e

pun

e ac

cen

tul

pe

coop

erar

ea

�i

ac�i

un

ile

com

un

e al

e en

tit�

�ilo

r

publ

ice

�i

orga

niz

a�iil

or

non

-gu

vern

amen

tale

. To

t at

un

ci

a fo

st

con

stit

uit

gru

pul d

e lu

cru

per

man

ent,

în c

are

au in

trat

rep

reze

nta

n�i

ai

min

iste

relo

r,

depu

ta�i

ai

pa

rlam

entu

lui,

repr

ezen

tan

�i

ai

orga

niz

a�iil

or

non

-gu

vern

amet

ale.

În

co

mpo

nen

�a

Min

iste

rulu

i

Afa

ceri

lor

Inte

rne

a fo

st c

reat

Dep

arta

men

tul

pen

tru

lu

pta

împo

triv

a

crim

ei o

rgan

izat

e, s

arci

nile

lu

i vi

zân

d �i

com

bate

rea

traf

icu

lui

de

fiin

�e u

man

e.

Est

e ev

iden

t� r

edu

cere

a di

nam

icii

de c

re�t

ere

a tr

afic

ulu

i de

fiin

�e

um

ane,

fiin

d de

pist

ate

tot

mai

mu

lte

cazu

ri d

e tr

afic

, in

sa e

fort

uri

spor

ite

sun

t n

eces

are

pen

tru

tr

ager

ea

traf

ican

�ilo

r la

r�

spu

nde

re

pen

ala.

In

ac

ela�

i ti

mp,

tr

ebu

ie

acor

dat�

o

aten

�ie

spor

ita

con

solid

�rii

capa

cita

�ilo

r or

gan

elor

im

plic

ate

in c

omba

tere

a tr

afic

ulu

i

de

fiin

�e

um

ane,

in

clu

siv

expl

oat�

rii

sexu

ale

prin

u

tiliz

area

inte

rnet

ulu

i [5]

.

În a

ugu

st 2

005

a fo

st a

dopt

at n

oul

Plan

Na�

ion

al d

e A

c�iu

ne

pen

tru

lu

pta

cu t

rafic

ul

de f

iin�e

um

ane.

Se

iau

dife

rite

m�s

uri

cu

scop

ul

de

a co

mba

tere

a

tr

afic

ulu

i. În

pr

imu

l râ

nd

info

rmar

ea

popu

la�i

ei

desp

re

grad

ul

de

peri

col

�i

risc

ul

mig

ra�i

ei

ilega

le

/

nes

olu

�ion

ate,

tra

ficu

l de

fiin

�e u

man

e cu

sco

pul

expl

oat�

rii

fie c

a

for�

� de

m

un

c�

ieft

in�,

fie

ex

ploa

tare

se

xual

�,

preî

ntâ

mpi

nar

ea

96

� el

abor

area

�i

pe

rfec

�ion

area

ba

zei

nor

mat

ive

în

dom

eniu

l

mig

ra�i

eii,

crea

rea

cadr

ulu

i ju

ridi

c ca

re d

eter

min

� dr

eptu

rile

�i

atri

bu�i

ile d

e ba

z� a

le s

tatu

lui

�i a

le m

igra

ntu

lui,

arm

oniz

area

legi

sla�

iei i

nte

rne

la s

tan

dard

ele

inte

rna�

ion

ale;

� ap

�rar

ea

drep

turi

lor

mig

ran

�ilo

r în

co

nfo

rmit

ate

cu

nor

mel

e

drep

tulu

i in

tern

a�io

nal

, ad

erar

ea

la

trat

atel

e �i

or

gan

iza�

iile

inte

rna�

ion

ale

în

dom

eniu

l m

igr�

rii

�i

secu

rit�

�ii

soci

ale

a

mig

ran

�ilo

r,

stab

ilire

a u

nor

re

la�i

i de

pa

rten

eria

t cu

��

rile

mem

bre

ale

aces

tora

;

� de

zvol

tare

a �i

per

fec�

ion

area

str

uct

uri

i or

gan

elor

adm

inis

tra�

iei

de

stat

în

do

men

iul

mig

ra�i

ei

�i

asig

ura

rea

coor

don

�rii

acti

vit�

�ii l

or;

� cr

eare

a re

gist

rulu

i in

form

a�io

nal

rep

ubl

ican

de

date

cu

pri

vire

la

mig

ran

�i

�i

impl

emen

tare

a u

nu

i si

stem

au

tom

atiz

at

de

evid

en��

�i

co

ntr

ol

a m

igra

n�i

lor

în

pun

ctel

e de

tr

ecer

e a

fron

tier

elor

;

� at

rage

rea

surs

elor

de

finan

�are

pen

tru

rez

olva

rea

prob

lem

elor

în d

omen

iul m

igra

�iei

;

� el

abor

area

u

nor

pr

ogra

me

priv

ind

real

izar

ea

polit

icii

mig

ra�i

onal

e,

atra

gere

a in

vest

i�iil

or

str�

ine

pen

tru

cr

eare

a

noi

lor

locu

ri

de

mu

nc�

�i

as

igu

rare

a co

ndi

�iilo

r pe

ntr

u

uti

lizar

ea e

ficie

nt�

a v

enit

uri

lor

prov

enit

e di

n m

un

ca p

rest

at�

pest

e h

otar

e în

sco

pul

dezv

olt�

rii

busi

nes

s-u

lui

mic

�i

mijl

ociu

;

faci

litar

ea t

ran

sfer

uri

lor

b�n

e�ti

[6];

� ri

dica

rea

niv

elu

lui

de

resp

onsa

bilit

ate

a or

gan

elor

adm

inis

tra�

iei

publ

ice

cen

tral

e �i

loc

ale,

a o

rgan

elor

de

drep

t,

orga

niz

a�iil

or

non

guve

rnam

enta

le,

a pe

rsoa

nel

or

fizic

e �i

juri

dice

,

�i

n

u

în

ult

imu

l râ

nd,

ri

dica

rea

niv

elu

lui

de

resp

onsa

bilit

ate

a in

stit

u�i

ilor

med

iati

ce d

in �

ara

noa

str�

.

În

maj

orit

atea

ca

zuri

lor,

in

stit

u�i

ile

med

ia

auto

hto

ne

(pre

sa

scri

s�,

radi

o, t

v) n

u r

eu�e

sc s

� in

terp

rete

ze f

enom

enu

l m

igra

�iei

în

într

eaga

sa

com

plex

itat

e, a

ccen

tul

de c

ele

mai

mu

lte

ori

fiind

pu

s pe

real

itat

ea u

nor

fap

te n

egat

ive,

sen

za�i

onal

e (t

rafic

, m

un

c� i

lega

l�,

Page 26: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

95

care

ace

sta

este

cap

abil

s� t

ran

smit

� ce

ea c

e in

tere

seaz

� re

cept

oru

l,

ceea

ce-

l fac

e s�

fie

aten

t, s

� se

impl

ice

�i s

� ia

ati

tudi

ne.

În

toat

e so

ciet

��ile

, m

ass

med

ia

sun

t ac

redi

tate

cu

ro

luri

mu

ltip

le:

de l

a ,,m

onit

oriz

area

” a

tot

ceea

ce

se î

ntâ

mpl

� în

ju

r, l

a

crea

rea

imag

inilo

r �i

pe

rcep

�iilo

r co

lect

ive.

M

ass

med

ia

sunt

perc

epu

te

ca

fiind

in

tegr

ate

în

sist

emu

l so

cio-

polit

ic,

aces

tea

c�p�

tân

d o

anu

mit

� au

ton

omie

[5].

Evo

lu�i

ile

soci

al-e

con

omic

e �i

po

litic

e ca

re

au

avu

t lo

c în

ult

imel

e de

cen

ii �i

con

tin

u�

s� s

e de

rule

ze l

a ni

vel

glob

al a

u c

reat

prem

isel

e u

nor

sc

him

b�ri

co

nsi

dera

bile

în

do

men

iul

mig

ra�i

ei,

impu

nân

d ac

orda

rea

un

ei a

ten

�ii

deos

ebit

e fa

�� d

e ac

este

pro

blem

e,

care

tot

mai

fre

cven

t su

nt

abor

date

în

cad

rul

dial

ogu

lui

polit

ico-

med

iati

c �i

col

abor

�rii

inte

rna�

ion

ale.

Mig

rare

a du

ce

la

mu

ltip

le

prob

lem

e le

gate

de

pl

asar

ea

�i

mi�

care

a fo

r�ei

de

mu

nc�

, le

zare

a dr

eptu

rilo

r u

man

e al

e ce

t��e

nilo

r

no�

tri

afla

�i p

este

hot

are,

p�t

run

dere

a ile

gal�

în

�ar

� a

str�

inilo

r,

tran

zita

rea

ilega

l� a

ter

itor

iulu

i R

epu

blic

ii M

oldo

va,

traf

icu

l de

fiin

�e

um

ane.

Pr

oces

ele

mig

ra�i

onal

e in

fluen

�eaz

� at

ât

situ

a�ia

so

cial

�,

econ

omic

�, p

olit

ic�

�i d

emog

rafic

� di

n �

ar�,

cât

�i

stab

ilita

tea

�i

secu

rita

tea

stat

ulu

i.

Sar

cin

a st

atu

lui,

în c

eea

ce p

rive

�te

fen

omen

ul

mig

ra�i

ei r

ezid

în

dete

rmin

area

sc

opu

rilo

r �i

pr

oced

eelo

r ad

ecva

te

în

vede

rea

gest

ion

�rii

mig

ra�i

ei,

prec

um

�i

în

ad

opta

rea

un

ei

polit

ici

resp

onsa

bile

pen

tru

pro

nos

tica

rea

�i i

mpl

emen

tare

a u

nor

ac�

iun

i de

rigo

are

în a

cest

sec

tor,

in

clu

siv,

sta

bilir

ea r

ela�

iilor

de

coop

erar

e pe

plan

in

tern

a�io

nal

pen

tru

opt

imiz

area

flu

xuri

lor

mig

ra�i

onal

e. U

n r

ol

impo

rtan

t îi

revi

ne

stat

ulu

i �i

în

con

trol

ul

intr

�rii

�i i

e�ir

ii di

n �

ar�

a

tutu

ror

cate

gori

ilor

de m

igra

n�i

, în

com

bate

rea

imig

ra�i

ei i

lega

le d

e

mu

nc�

�i

a ac

tivi

t��i

i pe

rsoa

nel

or f

izic

e �i

ju

ridi

ce c

are

inte

rmed

iaz�

ilici

t ac

�iu

nile

de

anga

jare

pes

te h

otar

e.

Rea

lizar

ea

un

ei

polit

ici

mig

ra�i

onal

e ad

evat

e pr

esu

pun

e o

acti

vita

te s

us�

inu

t� a

org

anel

or a

dmin

istr

a�ie

i pu

blic

e ce

ntr

ale

�i

loca

le în

urm

�toa

rele

dir

ec�i

i de

baz�

:

26

popu

la�i

ei

refe

rito

r la

co

nse

cin

�ele

ac

esto

ra.

În

al

doile

a râ

nd,

înt�

rire

a co

ntr

olu

lui

asu

pra

acti

vit�

�ilo

r ag

en�i

lor

turi

stic

i �i

de

ocu

pare

a

for�

ei

de

mu

nc�

pe

ste

hot

are.

i în

al

tr

eile

a râ

nd,

pede

psir

ea c

elor

car

e or

gan

izea

z�,

recr

ute

az�

�i t

ran

spor

t� «

mar

fa

vie»

. În

199

8 în

Cod

ul

Pen

al a

fos

t in

trod

us

arti

colu

l cu

pri

vire

la

«pro

xen

etis

(art

.105

). În

cod

ul

Pen

al a

l R

epu

blic

ii M

oldo

va a

u f

ost

intr

odu

se s

chim

b�ri

(iu

lie 2

001)

, re

feri

tor

la t

rafic

ul d

e «c

arn

e vi

e»,

în

spec

ial,

art.

113-

2, p

rivi

nd

pede

psir

ea p

enal

� a

traf

ican

�ilo

r de

fiin

�e

um

ane

pe

term

ene

lun

gi.

În

ult

imii

ani

în

Mol

dova

s-

a în

te�i

t

acti

vita

tea

de i

den

tific

are

�i c

omba

tere

a c

rim

elor

aso

ciat

e cu

tra

ficu

l

de fi

in�e

um

ane.

În a

nsa

mbl

u î

ns�

, ex

ist�

rez

erve

mar

i în

cee

a ce

pri

ve�t

e lu

pta

cu

com

bate

rea

mig

ra�i

ei

ilega

le �

i tr

afic

ul

de f

iin�e

um

ane,

leg

ate,

în

spec

ial,

de

inco

nse

cven

�a

auto

rit�

�ilo

r m

oldo

ven

e�ti

pr

ivin

d

pede

psir

ea o

ficia

lilor

pu

blic

i, ca

re «

acop

er�»

mig

ra�i

a ile

gal�

, tr

afic

ul

de f

iin�e

um

ane

cu s

cal

opu

l ex

ploa

t�ri

i pe

ste

hot

are

etc.

Ace

st l

ucr

u

a fo

st m

en�i

onat

de

Dep

arta

men

tul

de S

tat

SU

A î

n r

apor

tul

s�u

priv

ind

con

trac

arar

ea m

igra

�iei

ile

gale

fiin

�elo

r vi

i în

200

7, �

i a

con

dus

la s

coat

erea

Mol

dove

i di

n g

rupu

l al

doi

lea

în a

l tr

eile

a gr

up

de �

�ri,

care

nu

fac

în

trep

rin

d m

a�su

ri s

au d

oar

imit

� lu

pta

cu

com

bate

rea

aces

tui f

enom

en s

ocia

l.

Într

e ti

mp,

se

obse

rv�

�i m

omen

te p

ozit

ive

ale

gest

ion

arii

mig

ra�i

ei

în R

epu

blic

a M

oldo

va,

dato

rit�

, în

mar

e pa

rte,

coo

per�

rii

acti

ve c

u

Un

iun

ea E

uro

pean

�. Î

n a

cest

con

text

, se

con

figu

reaz

� n

eces

itat

ea

exam

in�r

ii îm

prej

ur�

rilo

r ca

re

duc

la

redu

cere

a ef

ecti

vit�

�ii

regl

emen

t�ri

i pro

cese

lor

mig

ra�i

onis

te în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

.

În

prim

ul

rân

d,

cerc

etar

ea

�i

pede

psir

ea

pen

al�

a of

icia

lilor

guve

rnam

enta

li, c

are

«aco

per�

» m

igra

�ia

ilega

l� �

i o o

rgan

izea

z�. Î

n a

l

doile

a râ

nd,

în lu

pta

pen

tru

con

trac

arar

ea m

igra

�iei

ileg

ale

dese

ori s

e

imit

� ac

tivi

tate

a, d

ându

-se

pref

erin

�� m

�su

rilo

r ad

min

istr

ativ

e cu

cara

cter

in

terd

ic�i

onis

t. Î

n a

l tr

eile

a râ

nd,

lu

cru

l cu

dia

spor

a de

mu

lte

ori

este

în

locu

it c

u o

abo

rdar

e bi

rocr

atic

�. Î

n a

l pa

tru

lea

rân

d,

nu

tre

buie

tre

cut

cu v

eder

ea,

în a

far�

de

coop

erar

ea c

u U

niu

nea

Eu

rope

an�,

reg

lem

enta

rea

mig

ra�i

ei în

Est

(CS

I, R

usi

a, U

crai

na)

.

Page 27: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

27

Mol

dova

es

te

o �a

r�

mic

� cu

o

pia�

� a

for�

ei

de

mu

nc�

nes

emn

ifica

tiv�

. F�

r� o

pol

itic

� de

in

vest

i�ii

pe t

erm

en l

un

g bi

ne

gân

dit�

din

par

tea

Un

iun

ii E

uro

pen

e, t

oate

m�s

uri

le î

ntr

epri

nse

de

c�tr

e au

tori

t��i

le m

oldo

ven

e�ti

cu

sco

pul

de a

reg

lem

enta

mig

ra�i

a

nu

vor

ave

a su

cces

ul a

�tep

tat.

Cu

alt

e cu

vin

te,

com

bate

rea

efic

ien

t� a

tra

ficu

lui

ilega

l, r�

mân

e a

fi o

prob

lem

� co

mpl

ex�,

u

n

proc

es

mu

ltip

lu,

care

îm

bin

� at

ât

ac�i

un

ile p

ute

rii,

cât

�i m

�su

rile

eco

nom

ice,

ce

nec

esit

� o

coop

erar

e

la n

ivel

in

tern

a�io

nal

, pr

ecu

m �

i în

tre

stru

ctu

rile

na�

ion

ale,

org

anel

e

de s

tat

�i o

rgan

iza�

iil n

on-g

uve

rnam

enta

le.

� Pr

otec

�ia

soci

al�

a m

igra

n�ilo

r.

Se

refe

r�

la

dou

� as

pect

e

prin

cipa

le,

pe d

e o

part

e pr

otec

�ia

soci

al�

a m

igra

n�i

lor

în �

ara

gazd

�,

iar

pe d

e al

t� p

arte

, se

curi

tate

a so

cial

� a

aces

tora

în

per

spec

tiva

înto

arce

rii

aces

tora

în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

. M

ajor

itat

ea d

in m

igra

n�i

nu

co

ntr

ibu

ie

la

fon

dul

de

asig

ur�

ri

soci

ale

�i

la

fon

dul

pen

tru

asig

ur�

ri o

blig

ator

ii de

asi

sten

�� m

edic

al�.

De�

i în

dec

embr

ie 2

006

s-

au f

�cu

t m

odifi

c�ri

la

Lege

a pr

ivin

d pe

nsi

ile d

e as

igu

r�ri

soc

iale

de

stat

pri

n i

ntr

odu

cere

a co

ntr

actu

lui

indi

vidu

al d

e as

igu

rare

car

e se

înch

eie

dire

ct c

u C

asa

Na�

ion

al�

de A

sigu

r�ri

Soc

iale

, pu

�in

i mig

ran

�i

apel

eaz�

la a

cest

a pe

ntr

u a

-�i a

sigu

ra p

ensi

a pe

ntr

u li

mit

a de

vâr

st�.

Cet

��en

ii R

epu

blic

ii M

oldo

va s

e ad

rese

az�

la m

edic

în

str

�in

�tat

e

doar

în c

azu

ri e

xtre

me,

pen

tru

c�

serv

iciil

e m

edic

ale

sun

t sc

um

pe,

�i

maj

orit

atea

nu

-�i

pot

per

mit

e s�

le

ach

ite,

sau

tre

buie

s�

fac�

mar

i

efor

turi

fin

anci

are.

C

ei

mai

m

ul�

i m

igra

n�i

în

cear

c�

s�-�

i re

zolv

e

prob

lem

ele

de

s�n

�tat

e pr

in

met

ode

trad

i�io

nal

e sa

u

în

con

di�i

i

casn

ice

prin

ad

min

istr

area

u

nor

m

edic

amen

te.

Pe

rsoa

nel

e ca

re

mu

nce

sc p

este

hot

arel

e ��

rii

se î

nto

rc î

n R

epu

blic

a M

oldo

va p

entr

u

a-�i

rep

ara

din

�ii,

pen

tru

in

terv

en�i

i ch

iru

rgic

ale

[6]

etc.

Tre

buie

lu

at

în c

alcu

l fa

ptu

l c�

mu

l�i

mig

ran

�i a

ccep

t�,

con

strâ

n�i

de

împr

eju

r�ri

,

s� lu

crez

e în

con

di�i

i noc

ive

sau

cu

ris

c sp

orit

.

Prob

lem

atic

a es

te �

i m

ai c

ompl

ex�,

dac

� se

în

con

side

rare

fap

tul

c� n

econ

trib

u�i

a ce

lor

plec

a�i

la m

un

c� p

este

hot

are

se r

�sfr

ânge

asu

pra

într

egu

lui

sist

em d

e as

igu

rare

soc

ial�

. E

ste

abso

lut

nec

esar

o po

litic

� �i

o

stra

tegi

e gu

vern

amen

tal�

co

eren

t�

în

aces

t se

ns,

94

Prob

lem

ele

mig

ran

�ilo

r su

nt,

în

pr

imu

l râ

nd,

pr

oble

mel

e

soci

et��

ii în

an

sam

blu

, re

flect

ate

în

mod

co

nst

ant

în

pres

a di

n

Rep

ubl

ica

Mol

dova

, pr

oble

me

care

au

un

im

pact

des

tul

de p

ute

rnic

asu

pra

popu

la�i

ei. Î

n a

cest

sen

s, p

ot fi

evi

den

�iat

e:

� Pr

oble

me

gen

eral

e al

e so

ciet

��ii:

s�r

�cia

, co

rup�

ia,

defic

itu

l de

opor

tun

it��

i, în

gen

eral

, clim

atu

l soc

ial n

esig

ur;

� Pr

oble

me

lega

te d

e lo

cuin

�e:

acce

s lim

itat

la

locu

in�e

\loc

uin

�e

indi

vidu

ale;

difi

cult

atea

ach

izi�

ion

�rii

un

ei l

ocu

in�e

la

pre�

uri

core

spu

nz�

toar

e ve

nit

uri

lor;

� Pr

oble

me

lega

te d

e pi

a�a

for�

ei d

e m

un

c�:

dific

ult

atea

g�s

irii

un

ui

loc

de m

un

c�;

locu

ri d

e m

un

c� s

lab

rem

un

erat

e/ac

cesu

l

dific

il la

locu

ri d

e m

un

c� b

ine

pl�t

ite;

lips

a lo

curi

lor

de m

un

c�

stab

ile;

locu

ri d

e m

un

c� c

e n

u o

fer�

pos

ibili

t��i

de

dezv

olta

re

prof

esio

nal

� �

i pe

rson

al�;

acc

es l

imit

at d

e lo

curi

de

mu

nc�

con

form

e cu

asp

ira�

iile;

� C

onfu

zia

valo

ric�

/def

icit

ul

de m

odel

e: i

nca

paci

tate

a so

ciet

��ii

de

a im

pun

e m

odel

e n

econ

trov

ersa

te;

med

iati

zare

a u

nor

mod

ele

neg

ativ

e, p

e fo

ndu

l un

ui m

ediu

soc

io-p

olit

ic n

es�n

�tos

�i a

l un

ui v

iitor

nes

igu

r [3

].

În

con

text

ul

celo

r m

en�i

onat

e,

prob

lem

a m

igra

�iei

n

eces

it�

impl

icar

ea

dire

ct�

�i

a m

ass

med

ia.

Stu

dier

ea

prin

tr-o

gr

il�

inte

ract

iv�,

a m

ijloa

celo

r de

com

un

icar

e în

mas

� a

perm

is g

ener

area

con

cept

ulu

i m

ult

ifun

c�io

nal

, n

um

it

sch

imba

re,

fapt

ca

re

dem

onst

reaz

� ro

lul

de

inst

rum

ent

al

m

ass

med

ia

în

vede

rea

prom

ov�r

ii pr

oces

elor

soc

iale

[4].

Efe

ctel

e m

ass

med

ia

asu

pra

soci

et��

ii se

ex

plic

� at

ât

prin

influ

en�a

dir

ect�

a c

on�i

nu

tulu

i, câ

t �i

pri

n r

ela�

ia:

sist

em m

edia

tic

soci

etat

e ci

vil�

– p

olit

ici d

eciz

ion

ale.

Maj

orit

atea

efe

ctel

or s

un

t le

gate

,

în s

peci

al,

de c

apac

it��

ile f

izic

e al

e co

nsu

mat

oru

lui

med

ia.

Mas

s

med

ia

con

stru

iesc

pu

blic

ul,

med

iati

zân

d o

seri

e de

fa

pte

priv

ind

anu

mit

e gr

upu

ri s

ocia

le, d

ar �

i rea

c�iil

e in

divi

dual

e.

Prez

en�a

dem

ocra

�iei

, lib

ert�

�ii

de e

xpre

sie

�i a

plu

ralit

��ii

într

-

o so

ciet

ate

face

pos

ibil�

influ

en�a

com

un

icat

oru

lui d

oar

în m

�su

ra în

Page 28: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

93

geog

rafic

e. C

azu

l R

epu

blic

ii M

oldo

va s

uge

reaz

� fa

ptu

l c�

act

ual

ul

prof

il al

fen

omen

ulu

i m

igra

�iei

est

e at

ât u

n r

ezu

ltat

al

proc

esu

lui

de

tran

zi�i

e, c

ât �

i o

con

seci

n��

a g

uve

rn�r

ii sa

u a

e�e

culu

i ac

este

ia.

Ori

ce

stra

tegi

e de

de

zvol

tare

u

man

� tr

ebu

ie

s�

se

cen

trez

e pe

anu

mit

e sc

opu

ri c

um

ar

fi in

form

area

�i e

duca

rea

cet�

�en

ilor.

Para

digm

a de

zvol

t�ri

i u

man

e co

nsi

der�

ed

uca

�ia

drep

t

inst

rum

ent

de

baz�

de

ex

tin

dere

a

posi

bilit

��ilo

r po

pula

�iei

.

Edu

ca�i

a,

la

rân

dul

ei,

joac

� u

n

rol

esen

�ial

în

ed

ifica

rea

fun

dam

ente

lor

p�ci

i �i

ale

pro

sper

it��

ii vi

itor

ulu

i. O

pop

ula

�ie

bin

e

info

rmat

� �i

in

stru

it�

este

ca

pabi

l�

s�

asig

ure

in

tera

c�iu

nea

,

încr

eder

ea �

i co

oper

area

. Pe

ntr

u a

rea

liza

cu s

ucc

es t

ran

zi�i

a, �

ara

noa

str�

nu

poa

te c

onta

doa

r pe

res

urs

ele

sale

nat

ura

le,

ea t

rebu

ie s

se b

izu

ie �

i pe

cap

acit

��ile

cet

��en

ilor

s�i,

de a

ltfe

l, ac

e�ti

a fii

nd

�i

prin

cipa

la r

esu

rs�

a ��

rii.

Mig

ra�i

a es

te

un

fe

nom

en

glob

al,

dete

rmin

at

de

cere

re,

alim

enta

t de

s�

r�ci

e �i

�o

maj

, si

tua�

ie

cara

cter

isti

c�

�i

pen

tru

Rep

ubl

ica

Mol

dova

. B

enef

iciii

le

sau

de

zava

nta

jele

m

igra

�iei

po

t fi

dete

rmin

ate

prin

pri

sma

form

ule

i: ex

port

de

inte

ligen

�� =

ris

ip�

de

inte

ligen

�� (p

entr

u �

ara

de o

rigi

ne)

+ c

â�ti

g de

inte

ligen

�� (p

entr

u �

ara

reci

pien

t�) [

2].

La n

ivel

ul

soci

et��

ii, m

igra

�ia

tin

erilo

r re

prez

int�

o p

robl

em�

�i

o pi

erde

re i

mpo

rtan

t� p

entr

u �

ar�,

pri

n p

oten

�ial

ul

inte

lect

ual

pe

care

îl

repr

ezin

t�

ace�

tia.

C

ateg

oria

în

ca

uz�

re

sim

te

din

pl

in

con

fuzi

a va

lori

c�

ce

afec

teaz

� so

ciet

atea

co

nte

mpo

ran

�.

Imag

inea

com

plex

� a

prob

lem

elor

cu

car

e se

con

fru

nt�

tân

�ra

gen

era�

ie e

ste

într

egit

� de

asp

ecte

leg

ate

de a

titu

din

i �i

men

talit

��i

care

, f�

r� a

îi

fi

în

mod

n

eces

ar

spec

ifice

, in

fluen

�eaz

� n

egat

iv,

aces

t se

gmen

t al

popu

la�i

ei,

în m

od p

arti

cula

r.

Est

e ca

zul a

titu

din

ii pe

car

e so

ciet

atea

o cu

ltiv

� fa

��

de

mu

nc�

, pr

in

larg

a r�

spân

dire

a

con

cep�

iei

c�

„su

rsel

e su

cces

ulu

i pr

ofes

ion

al

nu

su

nt

com

pete

n�a

�i

m

un

ca

inte

ns�

, ci

m

ai

degr

ab�

ben

efic

iile

mat

eria

le”,

co

ndu

cân

d,

prin

asoc

iere

a u

nei

va

lori

sc

�zu

te

rela

�iei

ca

pita

l u

man

reu

�it�

, la

dem

otiv

area

�i „

chia

r de

calif

icar

ea”

în r

ându

l pop

ula

�iei

tin

ere.

28

pen

tru

a

crea

co

ndi

�ii

favo

rabi

le,

de

stim

ula

re

a m

igra

n�i

lor

ca

ace�

tia

s� c

ontr

ibu

ie l

a si

stem

ul

asig

ur�

rilo

r so

cial

e �i

de

s�n

�tat

e.

Dac

� ac

ordu

rile

bila

tera

le î

ntr

e st

ate

în

dom

eniu

su

nt

mai

gre

u d

e

coor

don

at, a

tun

ci p

e pl

an in

tern

efo

rtu

rile

ar

treb

ui s

� fie

max

ime.

� C

oope

rare

a G

uver

nulu

i cu

O

NG

-uri

le:

tran

spar

en��

�i

part

icip

are.

Im

plic

area

soc

iet�

�ii

civi

le î

n p

olit

icile

mig

ra�i

onis

te s

e

axea

z�

prep

onde

ren

t pe

do

u�

dom

enii

esen

�ial

e:

info

rmar

ea

popu

la�i

ei �

i se

siza

rea

inst

itu

�iilo

r gu

vern

amen

tale

pri

vin

d an

um

ite

prob

lem

e,

ofer

irea

u

nor

re

com

and�

ri

în

vede

rea

dim

inu

�rii,

solu

�ion

�rii

prob

lem

elor

car

e au

tan

gen

�e c

u m

igra

�ia

popu

la�i

ei.

În

ceea

ce

pr

ive�

te

prog

ram

ele,

st

rate

giile

de

info

rmar

e al

e

popu

la�i

ei,

se

obse

rv�

o co

labo

rare

di

ntr

e so

ciet

atea

ci

vil�

�i

orga

nis

mel

e in

tern

a�io

nal

e.

Am

ple

cam

pan

ii de

in

form

are

s-au

real

izat

în

dom

eniu

l ri

scu

rilo

r m

igra

�iei

ile

gale

, tr

afic

ulu

i de

fiin

�e

um

ane,

dar

�i

în a

lte

dom

enii

cum

ar

fi: p

rote

c�ia

îm

potr

iva

bolil

or

sexu

al

tran

smis

ibile

în

co

nte

xtu

l m

igra

�iei

, u

tiliz

area

ef

icie

nt�

a

rem

iten

�elo

r, s

itu

a�ia

cop

iilor

l�sa

�i f�

r� în

griji

re p

�rin

teas

c� e

tc.

Cel

e m

ai

mu

lte

prog

ram

e de

co

mba

tere

a

traf

icu

lui

de

fiin

�e

um

ane

au f

ost

real

izat

e de

c�t

re o

rgan

ism

ele

inte

rna�

ion

ale:

OIM

,

UN

ICE

F,

UN

FPA

, O

SC

E

[7].

Un

ro

l im

port

ant

în

info

rmar

ea

popu

la�i

ei

tin

ere

desp

re

peri

colu

l tr

afic

ulu

i cu

sc

opu

l ex

ploa

t�ri

i

sexu

ale

îl au

ogr

aniz

a�iil

e n

egu

vern

amen

tale

ale

Rep

ubl

icii

Mol

dova

.

Prin

tre

aces

tea

- „L

a S

trad

a”,

„In

i�ia

tiva

C

ivic

�”,

„Com

pasi

un

e”,

„Mile

na

SM

”,

„Adj

uta

C

ivis

”,

Reg

ina

Paci

s”,

Cen

tru

l N

a�io

nal

de

Cer

ceta

re �

i In

form

are

a Fe

mei

lor,

Aso

cia�

ia F

emei

lor

Juri

�ti,

„Sal

va�i

Cop

iii, �

.a.

ON

G-u

rile

re

u�e

sc

s�

impl

emen

teze

pr

oiec

te

de

prev

enir

e a

traf

icu

lui

�i a

sist

en��

vic

tim

elor

tra

ficu

lui

doar

în

str

âns�

col

abor

are

cu

stru

ctu

rile

de

st

at

ale

��ri

i, or

gan

iza�

iile

inte

rna�

ion

ale,

orga

niz

a�iil

e n

egu

vern

amen

tale

de

prof

il di

n a

lte

��ri

. D

e m

en�i

onat

,

c�,

înce

pân

d di

n a

nu

l 20

02,

cola

bora

rea

cu s

tru

ctu

rile

de

stat

a

deve

nit

mai

efic

ien

t�.

Sit

ua�

ia d

at�

a fo

st c

ondi

�ion

at�

de f

aptu

l c�

orga

niz

a�iil

e in

tern

a�io

nal

e �i

str

uct

uri

le d

e st

at d

e pr

ofil

din

��r

i ca

cele

din

UE

(Ola

nda

) �i S

UA

au

act

iviz

at lu

pta

împo

triv

a tr

afic

ulu

i de

Page 29: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

29

fiin

�e

um

ane

din

M

oldo

va

cu

scop

ul

expl

oat�

rii

sexu

ale

�i

au

aten

�ion

at c

ondu

cere

a M

oldo

vei

desp

re n

eces

itat

ea p

reve

nir

ii ac

esto

r

proc

ese.

Cu

su

s�in

erea

mis

iun

ii O

IM în

Mol

dova

au

fos

t or

gan

izat

e di

feri

te

even

imen

te d

e in

form

are

a po

pula

�iei

des

pre

traf

icu

l de

fem

ei �

i fe

te

cu

scop

ul

expl

oat�

rii

sexu

ale

�i

în

Tran

snis

tria

. O

rgan

iza�

iile

neg

uve

rnam

enta

le

din

M

oldo

va

�i

Tran

snis

tria

co

labo

reaz

� în

acea

st�

priv

in��

.

În

proc

esu

l pr

even

irii

tr

afic

ulu

i de

fii

n�e

u

man

e cu

sc

opu

l

expl

oat�

rii

lor

sexu

ale,

vân

z�ri

i sa

u l

ipsi

rii

de o

rgan

e, d

epis

t�ri

i �i

pede

psir

ii or

gan

izat

orilo

r lo

r,

sun

t im

plic

ate

stru

ctu

rile

or

din

ii

publ

ice

de p

e am

bele

mal

uri

ale

Nis

tru

lui.

În a

lte

priv

in�e

, în

s�,

lega

te

de

regl

emen

tare

a m

igra

�iei

, m

onit

oriz

area

�i

sc

him

bul

de

info

rma�

ie

desp

re

proc

esel

e m

igra

�ion

ale,

o

astf

el

de

cola

bora

re

lipse

�te

din

an

ul

1998

. R

epu

blic

a M

oldo

va

se

orie

nte

az�

spre

exig

en�e

le U

niu

nii

Eu

rope

ne,

în

tim

p ce

pol

itic

ile T

ran

snis

trie

i re

iese

din

ce

rin

�ele

de

re

glem

enta

re

ale

proc

esel

or

mig

ra�i

onis

te

ale

Fede

ra�i

ei R

use

.

Un

rol

impo

rtan

t în

pro

mov

area

mig

ra�i

ei le

gale

�i

com

bate

rea

traf

icu

lui

de

fiin

�e

um

ane

îl au

ac

tivi

t��i

le

desf

��u

rate

de

c�

tre

Org

aniz

a�ia

In

tern

a�io

nal

� a

Mu

nci

i. U

n �

ir d

e ac

�iu

ni

în a

cest

sen

s

au

fost

im

plem

enta

te

în

cadr

ul

proi

ectu

lui

regi

onal

„E

limin

area

traf

icu

lui

de f

iin�e

um

ane

din

R

epu

blic

a M

oldo

va �

i U

crai

na

prin

m�s

uri

ale

pie

�ei m

un

cii”

(200

7-20

08).

În

cam

pan

iile

de

info

rmar

e se

im

plic

� �i

in

stit

u�i

ile

guve

rnam

enta

le: M

inis

teru

l Afa

ceri

lor

Ext

ern

e �i

In

tegr

�rii

Eu

rope

ne,

Min

iste

rul

Afa

ceri

lor

Inte

rne,

M

inis

teru

l Ju

sti�

iei,

Min

iste

rul

Prot

ec�i

ei

Soc

iale

, Fa

mili

ei

�i

Cop

ilulu

i, M

inis

teru

l E

duca

�iei

�i

Tin

eret

ulu

i, D

epar

tam

entu

l M

igra

�iu

nilo

r, D

epar

tam

entu

l V

amal

etc

.

cu t

oate

c�

dese

ori c

olab

orar

ea s

e re

duce

la d

ecla

ra�i

i sau

par

tici

pare

com

un

� la

într

un

iri,

con

feri

n�e

, sem

inar

e et

c.

Su

nt

un

ele

înce

rc�r

i de

asu

mar

e re

cipr

oc�

a s

chim

bulu

i de

info

rma�

ie

�i

a re

spon

sabi

lit��

ilor

în

pr

oces

ul

de

coop

erar

e,

un

exem

plu

în a

cest

sen

s es

te M

emor

andu

mu

l de

Col

abor

are

înch

eiat

la

92

Mar

iana

TA

CU

Pr

oble

ma

mig

ra�i

ei

în a

gend

a po

litic

o–m

edia

tic�

aut

ohto

n�

În

peri

oada

de

tr

anzi

�ie,

m

igra

�ia

exte

rn�,

de

finit

iv�

sau

tem

pora

r�,

este

�i

o

form

� de

„p

rote

st”

la

adre

sa

inef

icie

n�e

i în

sch

imb�

rile

sis

tem

ulu

i. In

divi

zii

aban

don

eaz�

soc

ieta

tea

de o

rigi

ne,

inca

pabi

l� d

e a

le s

atis

face

nev

oile

, în

c�u

tare

a u

nor

con

di�i

i m

ai

bun

e de

tra

i. E

i po

t al

ege

fie r

econ

stru

irea

vie

�ii

într

-un

nou

spa

�iu

,

fie s

chim

bare

a ra

dica

l� a

str

ateg

iilor

de

via�

� pr

in i

ntr

odu

cere

a în

calc

ul a

ple

c�ri

i la

mu

nc�

într

-o a

lt�

�ar�

ca

opor

tun

itat

e de

câ�

tigu

ri

supe

rioa

re.

Oda

t�

cu

acti

viza

rea

fluxu

rilo

r de

m

igra

�ie

a cr

escu

t �i

îngr

ijora

rea

fa��

de

prob

lem

ele

crea

te d

e ac

este

pro

cese

. O

rgan

iza�

ia

Inte

rna�

ion

al�

a M

un

cii

con

firm

� c�

în

pre

zen

t n

u e

ste

cun

oscu

t�

sufu

cuen

t am

ploa

rea

aces

tui

fen

omen

�i

nu

exi

st�

date

sta

tist

ice

sigu

re c

are

ar r

efle

cta

prop

or�i

ile m

igra

�iei

în

lu

me

�i a

r pe

rmit

e

eval

uar

ea e

i cor

ect�

pen

tru

ela

bora

rea

un

or p

olit

ici a

decv

ate.

Con

seci

n�e

le s

ocia

le a

le m

igra

�iei

su

nt

la f

el d

e im

port

ante

ca

�i

influ

en�a

ac

este

ia

asu

pra

econ

omie

i. Pr

oble

ma

mig

ra�e

i es

te

un

a

com

plex

� �i

in

clu

de

dive

rse

sfer

e al

e vi

e�ii

econ

omic

e,

soci

ale,

polit

ice,

�i

n

u

în

ult

imu

l râ

nd,

vi

a�a

cult

ura

l�

a ��

rii.

Ace

ast�

prob

lem

� es

te m

ult

pre

a co

mpl

ex�

pen

tru

a f

i so

lu�i

onat

� în

mod

un

ilate

ral,

fiin

d n

eces

ar�

o im

plic

are

plen

ar�

a în

treg

ii so

ciet

��i.

Fen

omen

ul

mig

ra�e

i pe

ntr

u

Rep

ubl

ica

Mol

dova

pr

odu

ce

con

seci

n�e

e so

cial

e di

ficile

, ap

�ru

te

spon

tan

în

u

rma

deca

laje

lor

soci

al e

con

omic

e �i

pol

itic

e ap

�ru

te î

n s

ocie

tate

a n

oast

r�.

Cos

tul

um

an a

l tra

nzi

�iei

în R

epu

blic

a M

oldo

va p

oate

fi e

valu

at n

u n

um

ai în

term

eni

de r

edu

cere

a v

enit

uri

lor

sau

dec

lin a

l in

dica

tori

lor

soci

ali,

dar,

de

as

emen

ea,

�i

în

term

eni

de

lips�

a

un

ei

c�i

clar

e de

dezv

olta

re,

fapt

ce

dim

inu

eaz�

cap

acit

atea

de

a ge

ner

a op

ortu

nit

��i

[1].

Prof

ilul

dezv

olt�

rii

um

ane

nu

es

te

o st

are

un

iform

� �i

un

iver

sal�

, de

oare

ce

afec

teaz

� în

m

od

dife

rit

gru

puri

le

�i

zon

ele

Page 30: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

91

rem

iten

�e,

prov

enit

e de

la

mig

ran

�i).

C�p

�tar

ea n

oilo

r de

prin

deri

în

��ri

le d

e V

est

(ob�

iner

ea c

alifi

c�ri

i). C

ircu

la�i

a in

form

a�ie

i, a

bun

uri

lor

�i s

ervi

ciilo

r.

Pier

deri

le p

entr

u fe

mei

le m

igra

nte.

Sta

tutu

l so

cial

(o

m

are

part

e di

n

mig

ran

te

au

stu

dii

supe

rioa

re,

dar

nu

lu

crea

z�

pe

spec

ialit

ate)

. Le

g�tu

ra

cu

fam

ilia

(so�

ul,

copi

ii, p

�rin

�ii,

rude

le).

Cal

ifica

rea

(pro

fesi

a se

uit

�, c

alifi

care

a

degr

adea

z�).

Impl

icar

ea

în

via�

a so

cial

�,

econ

omic

� �i

po

litic

� a

soci

et��

ii.

Câ�

tigu

l fem

eilo

r m

igra

nte.

Su

rse

pen

tru

a a

sigu

ra f

amili

a (d

e m

ult

e or

i �i

pe

so�i

i ca

re

r�m

ân a

cas�

�i a

�tea

pt�

ban

ii so

�iei

). În

cred

erea

în fo

r�el

e pr

opri

i (n

u

mai

su

port

� vi

olen

�a

în

fam

ilie)

. C

un

o�ti

n�e

di

n

dom

enii

noi

.

Posi

bilit

atea

, în

caz

ul

lega

liz�r

ii, d

e a

înce

pe o

afa

cere

, a

face

stu

dii,

a pr

ogre

sa.

�an

sa d

e a

ofer

i co

piilo

r st

udi

i se

rioa

se î

n O

ccid

ent.

Înte

mei

erea

un

ei n

oi fa

mili

i, ba

zate

pe

alte

pri

nci

pii.

Solu

�ii e

vent

uale

pen

tru

regl

emen

tare

a pr

oces

elor

mig

ra�i

onal

e.

Inte

grar

ea

euro

pean

� a

Rep

ubl

icii

Mol

dova

�i

pr

omov

area

refo

rmel

or.

Aco

rdu

ri b

ilate

rale

cu

sta

tele

des

tin

atar

e al

e pr

oces

elor

mig

ra�i

onal

e. A

sigu

rare

a dr

eptu

rilo

r ce

t��e

ne�

ti c

elor

ple

ca�i

pes

te

hot

are.

Pro

gram

e de

in

stru

ire

pen

tru

cei

car

e vo

r s�

lu

crez

e pe

ste

hot

are.

Tra

nsp

aren

�a

�i e

vide

n�a

în p

roce

sele

mig

ra�i

onal

e. L

upt

a cu

coru

p�ia

în

org

anel

e de

sta

t re

spon

sabi

le p

entr

u m

igra

�iu

ne

(vam

�,

serv

iciu

l gr

�nic

eri).

Im

plic

area

ti

ner

ilor

în

proc

esel

e ec

onom

ice,

soci

ale,

po

litic

e.

Cre

area

u

nor

C

entr

e al

tern

ativ

e de

in

form

are

a

cet�

�en

ilor

desp

re

posi

bilit

atea

an

gaj�

rii

în

câm

pul

mu

nci

i în

Eu

ropa

.

30

23 m

ai 2

008

într

e tr

ei s

tru

ctu

ri d

e st

at:

Min

iste

rul A

face

rilo

r In

tern

e,

Proc

ura

tura

G

ener

ala

si

Min

iste

rul

Prot

ecti

ei

Soc

iale

, Fa

mili

ei

si

Cop

ilulu

i) si

alt

e tr

ei s

tru

ctu

ri n

esta

tale

: O

rgan

iza�

ia I

nte

rna�

ion

ala

pen

tru

Mig

ra�i

e, m

isiu

nea

din

Mol

dova

, Aso

cia�

ia F

emei

lor

de C

arie

ra

Juri

dic�

/Cen

tru

l pe

ntr

u P

reve

nir

ea T

rafic

ulu

i de

Fem

ei �

i C

entr

ul

Inte

rnat

ion

al p

entr

u P

rote

ctia

si

Prom

ovar

ea D

rept

uri

lor

Fem

eii

„La

Str

ada”

.

Ref

erin

�e �

i not

e:

1.

��%

����

�.

���

���

���

J ��

����

��

��

��>�

��

���

�� �

� �

��>�

��

��

��

���

' ��

�.

//

MO

LDO

SC

OPI

E

(!��

>��

����

��

����

� ��

����

�).

���

�� V

II. –

��%

���

, ���

�. �

�, 1

995,

�. 8

2-12

6.

2.

Prin

h

ot�r

ârea

G

uve

rnu

lui

(nr.

18

5 di

n

3 m

arti

e 20

01)

în

com

pon

en�a

M

inis

teru

lui

Mu

nci

i �i

Pr

otec

�iei

S

ocia

le

a fo

st

crea

t �i

D

epar

tam

entu

l de

co

ordo

nar

e �i

mon

itor

izar

e a

prob

lem

elor

ref

ugi

a�ilo

r �i

per

soan

elor

în

c�u

tare

de

azil.

Mai

târ

ziu

ace

st D

epar

tam

ent

a in

trat

în

com

pone

n�a

Min

iste

rulu

i Ju

sti�

iei

�i

a fo

st t

ran

sfor

mat

în D

irec

�ia

pric

nip

al�

pe p

robl

emel

e re

fugi

a�ilo

r.

3.

Dor

a� V

. B

azel

e po

litic

ii de

sta

t în

dom

eniu

l m

igra

�iei

for

�ei

de m

un

c�.

//

Popu

la�i

a M

oldo

vei

�i

mig

ra�i

a fo

r�ei

de

m

unc

�:

cara

cter

isti

ci

�i

form

e co

nte

mpo

ran

e. /

CA

PTE

S.

Ch

i�in

�u,

2000

, pa

g. 5

7-65

. În

tr-u

n a

lt a

rtic

ol a

cela

�i

auto

r, �

ef p

e at

un

ci a

l D

irec

�iei

pla

nifi

care

pol

itic

� pe

lân

g� a

para

tul

pre�

edin

telu

i R

epu

blic

ii M

oldo

va,

men

�ion

a: „

Sta

tul

�i-a

pu

s pr

oble

ma

orga

niz

�rii

plas

�rii

în

câm

pul

mu

nci

i ce

t��e

nilo

r M

oldo

vei

pest

e ho

tare

. C

u

aces

t sc

op

a fo

st

crea

t D

epar

tam

entu

l Mig

ra�i

ei, c

are

duce

tra

tati

ve în

ace

st s

cop

cu d

iferi

te �

�ri.

Sta

tul v

a m

inim

aliz

a ri

scu

rile

pen

tru

cet

��en

i. A

ce�t

ia v

or a

vea

posi

bilit

atea

de

a câ

�tig

a ba

ni,

avân

d o

anu

mit

� ga

ran

�ie

soci

al�

�i c

onfo

rt.

Res

pect

iv,

din

ban

ii câ

�tig

a�i

pest

e h

otar

e ce

t��e

nii

Mol

dove

i vo

r fi

oblig

a�i

s� p

l�te

asc�

im

pozi

te î

n b

uge

tul

de

stat

.” (V

ezi D

ora�

V. P

olit

ica

de s

tat

în d

omen

iul m

igra

�iei

. //

M�s

uri

de

rezo

lvar

e a

prob

lem

elor

mig

ra�i

ei il

egal

e în

cor

espu

nde

re c

u p

rin

cipi

ile d

rept

ulu

i int

ern

a�io

nal.

Con

feri

n�a

inte

rna�

iona

l�, C

hi�

in�u

, 12-

13 a

prili

e 20

02).

4.

S

chw

artz

R.

Exp

lori

ng

the

Lin

k be

twee

n M

oldo

van

Com

mu

nit

ies

Abr

oad

and

Mol

dova

. –

Ch

isin

au,

An

SID

A a

nd I

OM

Stu

dy,

May

200

7; M

o�ne

aga

V.,

Ru

su R

. Fo

rmar

ea

dias

pore

i m

oldo

vene

�ti

pest

e h

otar

e:

esen

�a

�i

spec

ificu

l //

M

OLD

OS

CO

PIE

(Pr

oble

me

de a

nal

iz�

polit

ic�)

. n

r.1

(XL)

, 20

08.

– C

hi�

in�u

, U

SM

, 20

08, p

p. 9

1-10

4.

5.

Rap

ortu

l in

depe

nde

nt

al c

elor

tre

ispr

ezec

e re

prez

enta

n�i

ai

soci

et��

i ci

vile

din

R

epu

blic

a M

oldo

va,

“Soc

ieta

tea

Civ

ila -

pen

tru

o M

oldo

v� E

uro

pean

�!”,

Chi

�in

�u

30 m

arti

e 20

07.

6.

The

Hea

lth

Ris

ks o

f M

igra

tion

: Th

e Li

nk

betw

een

Hea

lth

an

d M

igra

tion

wit

h

Part

icu

lar

Con

side

rati

on o

f K

now

ledg

e an

d A

ttit

ude

s to

war

ds H

IV /

STI

S a

nd

the

Sex

ual

Pra

ctic

es o

f Mol

dova

n M

igra

nts

, - C

BS

AX

A /

OIM

, 200

7.

7.

Rei

ko M

. Th

e E

U’s

Res

pon

se t

o th

e H

um

an T

raffi

ckin

g S

itu

atio

n i

n M

oldo

va,

Dep

artm

ent

of E

ura

sian

Stu

dies

Upp

sala

Un

iver

sity

, Oct

ober

200

6.

Li

tera

tura

: 1.

$

���

����

J �

., K

����

�%�

A.,

Mo%

����

�.

���

��

��

����

� �

����

�� �

-��

� ��

����

����

��

' �

����

��J

���

��

���

J���

' ��

����

' �

���

J-

���J

!

����

���

K��

���

(���

�� �

, �

����

��,

$�

����

�)

��

���

��

���%

���

�� �

���

J��

���

K��

��.

// M

OLD

OS

CO

PIE

(Pr

oble

me

de a

nal

iz�

polit

ic�)

. Nr.

2 (X

LI).

- C

hi�i

n�u

: CE

P U

SM

, 200

8, p

p.15

4-19

3.

2.

Mal

inov

ska

O.,

Mos

nea

ga V

., S

hah

otko

L. L

abou

r M

igra

tion

Ass

essm

ent

for

the

WN

IS R

egio

n. –

Kie

v, IO

M, O

ctob

er 2

007

Page 31: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

31

3.

��%

����

�.

#�

���

����

���

�� �

����

����

� �

����

���

�� �

���

>���

� �

��-

�� �

: ��

����

��

� ��

��

���

����

����

//

M

OLD

OS

CO

PIE

(P

robl

eme

de

anal

iz�

polit

ic�)

. Nr.

2 (X

LI).

- C

hi�

in�u

: CE

P U

SM

, 200

8, p

p. 5

7-10

7.

4.

Mo�

nea

ga V

., M

oham

adifa

rd G

h.,

Cor

bu-D

rum

ea L

. (C

oord

.) Po

pula

�ia

Rep

ubl

i-ci

i Mol

dova

în c

onte

xtu

l mig

ra�i

ilor

inte

rna�

ion

ale.

Vol

. I-I

I. –

Ia�

i, 20

06.

5.

��%

����

�.

���

����

���

��

���

�J �

����

���

���>

���

���

�� �

: ��

-��

��

@�

���

� �

���

���

� //

MO

LDO

SCO

PIE

(Pro

blem

e de

an

aliz

� po

litic

�),

nr.

1 (X

XX

VI).

– C

hi�

in�u

, US

M,2

007

6.

Pop

A.

Mol

dova

– R

oman

ia:

Man

agin

g M

igra

tion

an

d C

omba

tin

g Tr

affic

kin

g in

H

um

an B

ein

gs a

t th

e E

U E

aste

rn B

orde

r. –

Ch

isin

au: I

OM

, 200

7 7.

Th

e H

ealt

h R

isks

of

Mig

rati

on:

The

Lin

k be

twee

n H

ealt

h a

nd

Mig

rati

on w

ith

Pa

rtic

ula

r C

onsi

dera

tion

of K

now

ledg

e an

d A

ttit

ude

s to

war

ds H

IV/S

TIs

and

the

Sex

ual

Pra

ctic

es o

f M

oldo

van

Mig

ran

ts,

Soc

iolo

gica

l S

tudy

, C

BS

AX

A /

OIM

, 20

07

8.

Vla

dice

scu

N,

Can

tarj

i V

., Ji

gau

I.,

Mig

rati

on a

nd

inve

stm

ent

of r

emit

tan

ces:

R

epu

blic

of M

oldo

va, -

OIM

200

8,

9.

ww

w.d

elm

da.e

c.eu

ropa

.eu

, U

niu

nea

Eu

rope

an�

�i

Rep

ubl

ica

Mol

dova

se

an

gaje

az�

într

-un

par

tene

riat

al m

obili

t��i

i. 10

. htt

p://

ww

w.la

stra

da.m

d/ag

enda

/in

dex.

htm

l#05

_062

008,

M

oldo

va

a de

cazu

t cu

o t

reap

ta �

n R

apor

tul

Dep

arta

men

tulu

i de

Sta

t al

SU

A p

rivi

nd t

rafic

ul

de

pers

oane

, 5 iu

nie

200

8.

90

Val

enti

n B

ALA

N,

Ala

MÎN

DÎC

AN

U

Impa

ctul

fen

omen

ului

mig

ra�i

onal

as

upra

sit

ua�i

ei f

emei

lor

din

Rep

ublic

a M

oldo

va

Prop

or�i

ile f

enom

enul

ui.

Mig

ra�i

a di

n R

epu

blic

a M

oldo

va c

upr

inde

, co

nfo

rm s

urs

elor

ofic

iale

�i

n

eofic

iale

, în

tre

600

mii

�i

1 m

ln

de

pers

oan

e,

de�i

ofic

ialit

��ile

noa

stre

rec

un

osc

doar

273

mii.

Con

form

dat

elor

, în

tre

40

�i 6

0% d

intr

e m

igra

n�i

su

nt

fem

ei.

Spe

cial

i�ti

i co

nsi

der�

c�

pest

e 30

mii

de m

igra

nte

su

nt

impl

icat

e în

pro

stit

u�i

e. F

emei

le p

leac

� m

ai

mu

lt î

n E

uro

pa d

e V

est

(act

ivân

d pr

epon

dere

în

sfe

ra s

ervi

ciilo

r),

b�rb

a�ii

– în

Ru

sia

(act

ivân

d, în

spe

cial

, în

dom

eniu

l con

stru

c�iil

or).

Cau

zele

mig

ra�i

ei.

S�r

�cia

(M

oldo

va

este

ce

a m

ai

s�ra

c�

�ar�

di

n

Eu

ropa

).

�om

aju

l (F

emei

le s

un

t su

puse

�om

aju

lui

mai

mu

lt d

ecât

b�r

ba�i

i �i

î�i

g�se

sc u

n l

oc d

e m

un

c� m

ai g

reu

). V

iole

n�a

în

fam

ilie

�i î

n

soci

etat

e (s

ute

de

ca

zuri

de

om

or

în

fam

ilie)

. E

xem

plu

l ve

cin

ilor

(con

s�te

nilo

r, r

ude

lor)

. C

oru

p�ia

(pl

ecar

ea i

lega

l� e

ste

sus�

inu

t� d

e

repr

ezen

tan

�ii o

rgan

elor

de

stat

). Li

psa

un

or p

olit

ici v

iabi

le d

in p

arte

a

stat

ulu

i pr

ivin

d re

glem

enta

rea

proc

esel

or

econ

omic

e,

mig

ra�i

onal

e

etc.

Con

seci

n�el

e m

igra

�iei

pen

tru

Rep

ublic

a M

oldo

va.

Sc�

dere

a n

atal

it��

ii. C

rear

ea a

tmos

fere

i de

neî

ncr

eder

e fa

�� d

e

stat

(T

oat�

lu

mea

ar

e sa

u

vrea

s�

ai

b�

mai

m

ult

e pa

�apo

arte

).

Des

tr�m

area

fa

mili

ilor

(80%

di

n

cei

care

se

de

spar

t).

Sc�

dere

a

niv

elu

lui

inte

lect

ual

al

co

piilo

r,

a gr

adu

lui

de

edu

ca�i

e.

Cre

area

atit

udi

nii

con

sum

iste

. E

xodu

l cr

eier

ilor,

al

for�

ei d

e m

un

c� c

alifi

cate

.

Cre

�ter

ea c

rim

inal

it��

ii p

rin

tre

tin

eri.

Spo

rire

a co

rup�

iei.

P�r�

ile b

une

ale

mig

ra�i

ei.

Asi

gura

rea

fam

iliilo

r cu

su

rse

finan

ciar

e pe

ntr

u

hra

n�,

îmbr

�c�m

inte

, st

udi

i la

fa

cult

ate

(Pes

te

1 m

lrd

US

D

anu

al

de

Page 32: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

89

Ges

tion

area

ade

cvat

� a

tran

sfer

uri

lor

de b

ani

din

str

�in

�tat

e

prin

cre

area

un

ui

med

iu f

avor

abil

de a

face

ri p

entr

u u

tiliz

area

lor

în

calit

ate

de i

nve

sti�

ii va

con

trib

ui

la d

ezvo

ltar

ea î

ntr

epri

nde

rilo

r m

ici

si m

ijloc

ii, l

a as

igu

rare

a cr

e�te

rii

econ

omic

e �i

spo

rire

a n

ivel

ulu

i de

ocu

pare

a

for�

ei

de

mu

nc�

. E

ste

nec

esar

, de

ci,

ca

mig

ran

�ii

�i

fam

iliile

lor

s�

fie i

nfo

rma�

i re

feri

tor

la i

ni�

iere

a u

nei

afa

ceri

sau

exti

nde

rea

afac

erilo

r de

ja e

xist

ente

.

O î

nce

tare

bru

sc�

a flu

xulu

i de

rem

iten

�e d

e la

an

gaja

tii

pest

e

hot

are

nu

se

prog

noz

eaz�

. În

con

seci

n��

, po

t fi

evid

en�i

ate

câte

va

risc

uri

în

leg

�tu

r� c

u a

ceas

ta.

Prim

ul,

dupa

cu

m s

-a d

emon

stra

t la

înce

putu

l an

ulu

i 20

04,

este

c�

vari

atiil

e flu

xulu

i de

rem

iten

�e a

u u

n

efec

t se

mn

ifica

tiv

asu

pra

rate

i de

sc

him

b.

Al

doile

a,

maj

orit

atea

cet�

�en

ilor

Mol

dove

i, af

la�i

pe

ste

hot

are,

lu

crea

za

în

Ru

sia

�i

în

Un

iun

ea E

uro

pean

a, r

espe

ctiv

, ec

onom

ia M

oldo

vei

poat

e fi

afec

tat�

dac�

eco

nom

iile

aces

tor

��ri

se

dete

rior

eaza

; da

c� le

gisl

a�ia

mu

nci

i în

aces

te

��ri

se

sc

him

b�;

�i/s

au

dac�

ap

licar

ea

acel

or

legi

se

inte

nsi

fic�.

Al

trei

lea,

ori

ce t

enta

tiv�

din

par

tea

Gu

vern

ulu

i de

a

impo

zita

rem

iten

�ele

an

gaja

tilo

r pe

ste

hot

are

poat

e ca

uza

uti

lizar

ea

de c

�tre

ace

�tia

a a

ltor

can

ale

în a

fara

sis

tem

ulu

i ba

nca

r �i

pot

desc

ura

ja

popu

la�i

a s�

u

tiliz

eze

b�n

cile

pe

ntr

u

depu

ner

ea

econ

omiil

or s

ale

în v

alu

t�.

În

tim

p ce

n

ivel

ul

rem

iten

�elo

r m

igra

n�i

lor

din

R

epu

blic

a

Mol

dova

a c

resc

ut,

�i

în p

reze

nt

con

stit

uie

o t

reim

e di

n P

IB,

iar

niv

elu

l in

vest

i�iil

or î

n m

icu

l bu

sin

ess

s–a

m�r

it,

sau

se

va m

�ri,

mig

ra�i

a în

M

oldo

va

exer

cit�

u

n

impa

ct

neg

ativ

as

upr

a co

piilo

r

r�m

a�i

f�r�

în

griji

rea

p�ri

n�i

lor

plec

a�i

la m

un

c� p

este

hot

are,

adi

c�

asu

pra

situ

a�ie

i so

cial

e, c

are

dete

rmin

� în

an

um

it�

m�s

ur�

sit

ua�

ia

gen

eral

� a

��ri

i. R

efer

in�e

:

1.

Ges

tion

area

fin

an�e

lor

de c

�tre

gos

pod�

riile

cas

nic

e di

n M

oldo

va. C

un

o�ti

n�e

�i

prac

tici

. Rap

ort

de s

tudi

u 2

008.

– C

hi�

in�u

: Org

aniz

a�ia

In

tern

a�io

nal

� pe

ntr

u

Mig

ra�i

e. M

isiu

nea

în M

oldo

va, 2

008.

2.

M

oldo

va: O

port

un

it��

i pen

tru

o c

re�t

ere

econ

omic

� ac

cele

rat�

. Mem

oran

dum

ec

onom

ic d

e �a

r� p

entr

u R

epu

blic

a M

oldo

va. R

apor

t n

r. 3

2876

-MD

. – C

hi�

in�u

: B

anca

Mon

dial

�, 2

005.

32

Val

enti

na P

OST

OLA

CH

I A

spec

tele

soc

io–e

cono

mic

e

ale

mig

ra�i

ei f

or�e

i de

mun

c� d

in R

epub

lica

Mol

dova

M

igra

�ia

inte

rn�

�i i

nte

rna�

ion

al�

este

dir

ect

prop

or�i

onal

� cu

com

plex

itat

ea e

volu

�iilo

r pe

pla

n p

olit

ic,

soci

al,

finan

ciar

, ec

onom

ic,

ecol

ogic

, u

man

itar

la

n

ivel

m

icro

�i

m

acro

geog

rafic

. R

�spu

nsu

l

stat

elor

la

acea

st�

prov

ocar

e es

te d

eter

min

at d

e ca

paci

tate

a lo

r de

adap

tare

rap

id�

la n

oile

rea

lit��

i. Id

enti

ficar

ea u

nor

sol

u�i

i ad

ecva

te

se c

onfig

ure

az�,

în a

cest

con

text

, dre

pt u

n im

pera

tiv

al t

impu

lui.

La

abor

dare

a pr

oces

ulu

i de

m

igra

�ie

într

-o

man

ier�

cupr

inz�

toar

e, i

nov

atoa

re �

i pe

ter

men

lu

ng

treb

uie

lu

ate

în c

alcu

l

mai

mu

lte

crit

erii,

ce

�in

de

imig

ra�i

e, a

dmis

ibili

tate

�i

inte

grar

e, d

e

pia�

a m

un

cii,

prot

ec�i

a dr

eptu

lrilo

r om

ulu

i, co

ntr

ol,

prev

enir

ea �

i

repa

rtiz

area

, di

alog

ul

efic

ien

t di

ntr

e �a

ra -

gaz

d� �

i ce

a de

ori

gin

e a

mig

ran

�ilo

r, �

i n

u î

n u

ltim

ul

rân

d, e

fort

uri

le p

e te

rmen

lu

ng

pen

tru

îmbu

n�t

��ir

ea c

ondi

�iilo

r ec

onom

ice

�i p

olit

ice

din

��r

ile d

e or

igin

e.

Evo

lu�i

ile

polit

ice

�i

econ

omic

e di

feri

te

ale

stat

elor

co

ndu

c

înto

tdea

un

a la

sch

imb�

ri d

emog

rafic

e ca

uza

te,

pe d

e o

part

e, d

e

nec

esit

atea

ati

nge

rii

de c

�tre

pop

ula

�ie

a u

nu

i n

ivel

de

trai

mai

bu

n,

iar,

pe

de a

lt�

part

e, d

e si

tua�

ia p

olit

ic�

din

��r

ile l

or d

e or

igin

e.

Exp

erie

n�a

sta

telo

r de

zvol

tate

�i

cu o

pra

ctic

� în

delu

nga

t� î

n a

cest

dom

eniu

ar

at�

c�

mig

ra�i

a,

dac�

es

te

gest

ion

at�

core

spu

nz�

tor,

poat

e av

ea o

in

fluen

�� p

ozit

iv�

atât

asu

pra

��ri

lor

de o

rigi

ne

�i d

e

dest

ina�

ie, p

recu

m �

i asu

pra

mig

ran

�ilo

r �i

fam

iliilo

r ac

esto

ra.

Proc

esu

l de

tr

anzi

�ie

la

econ

omia

de

pi

a��

în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

a a

mpl

ifica

t �i

a a

prof

un

dat

�i m

ai m

ult

lip

sa d

e co

rela

re

într

e ce

rere

a �i

ofe

rta

for�

ei d

e m

un

c� î

n a

nsa

mbl

u,

pia�

a m

un

cii

fiin

d af

ecta

t� d

e de

zech

ilibr

e, l

a n

ivel

ul

rapo

rtu

rilo

r di

ntr

e po

pula

�ia

acti

v� �

i cea

inac

tiv�

, câ

t �i

în r

ata

de o

cupa

re.

Res

pect

iv,

asig

ura

rea

ocu

p�ri

i câ

t m

ai

depl

ine

�i

mai

rezu

ltat

ive

a fo

r�ei

de

m

un

c�

con

stit

uie

o p

rior

itat

e �i

o s

arci

n�

de p

ersp

ecti

v� a

pol

itic

ilor

soci

al-

econ

omic

e de

lu

ng�

du

rat�

a a

uto

rit�

�ilo

r pu

blic

e ce

ntr

ale

�i l

ocal

e

ale

��ri

i.

Page 33: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

33

Prom

ovar

ea o

biec

tive

lor

polit

icii

de o

cupa

re a

for

�ei

de m

un

c�

impu

ne

o tr

atar

e m

ai a

mpl

� si

o a

nal

iz�

mai

pro

fun

d� a

sit

ua�

iei

pe

pia�

a fo

r�ei

de

mu

nc�

. D

e m

en�i

onat

, c�

pia

�a m

un

cii

auto

hto

n�

se

con

fru

nt�

cu

un

�ir

de

prob

lem

e, c

are

nec

esit

� c�

uta

rea

un

or n

oi

solu

�ii

nu

nu

mai

pe

term

en s

curt

, da

r �i

pe

o pe

rioa

d� d

e lu

ng�

dura

t�. P

rin

tre

prob

lem

ele

exis

ten

te p

ot fi

en

um

erat

e:

- c

ota

dest

ul d

e m

are

a an

gaja

�ilo

r în

agr

icu

ltu

r� (c

irca

41

% ),

- �

omaj

ul

de l

un

g� d

ura

t� î

n r

ându

l ti

ner

ilor

(de

3,6

ori

mai

mar

e

în c

ateg

oria

de

vârs

t� d

e 25

an

i �i p

este

),

-

niv

elu

l sc

�zu

t al

co

stu

lui

for�

ei

de

mu

nc�

, în

sp

ecia

l, în

agri

cult

ur�

�i î

n s

ecto

rul b

uge

tar,

- i

mpl

emen

tare

a in

sufic

ien

t� a

m�s

uri

lor

acti

ve p

e pi

a�a

for�

ei d

e

mu

nc�

,

- i

mpa

ctu

l n

egat

iv a

l ev

olu

�iei

pro

cesu

lui

dem

ogra

fic,

cau

zat

de

sc�d

erea

�i î

mb�

trân

irea

nu

m�r

ulu

i pop

ula

�iei

,

- r

edu

cere

a n

um

�ru

lui

popu

la�i

ei e

con

omic

act

ive

�i c

re�t

erea

con

tin

u�

a n

um

�ru

lui

pers

oan

elor

mig

ran

te,

proc

es c

are

de p

e zi

ce t

rece

cap

�t�

prop

or�i

i tot

mar

i.

Tocm

ai p

robl

emel

e m

igra

�iei

su

nt

cele

car

e se

agr

avea

z� d

in

cau

za

aspe

ctel

or

vuln

erab

ile,

men

�ion

ate

mai

su

s.

Treb

uie

recu

nos

cut,

c�

ampl

oare

a m

igra

�iei

s-a

man

ifest

at

în p

ropo

r�ii

mar

i

la

înce

putu

l an

ilor

nou

�zec

i, cu

în

te�i

ri

în

anu

mit

e pe

rioa

de.

Pe

parc

urs

ul

ult

imilo

r an

i te

ndi

n�e

le

mig

ra�i

onis

te

s-au

ac

cen

tuat

.

Du

p� a

nu

l 199

0, m

igra

�ia

exte

rn�

devi

ne

un

fen

omen

soc

ial r

elev

ant.

Mig

ra�i

a în

ace

ast�

per

ioad

� a

cupr

ins

dive

rse

form

e: î

nce

pân

d cu

mig

ra�i

a et

nic

�, m

igra

�ia

de a

face

ri,

mig

ra�i

a la

stu

dii

�i,

mai

ale

s,

mig

ra�i

a de

mu

nc�

.

Prin

tre

prin

cipa

lele

cau

ze a

le p

lec�

rii

cet�

�en

ilor

la m

un

c� î

n

str�

in�t

ate

poat

e fi

men

�on

at�,

în

pri

mu

l rî

nd,

lip

sa d

e op

ortu

nit

��i

de

anga

jare

la

m

un

ci

bin

e re

mu

ner

ate,

c�

ci

ofer

ta

post

uri

lor

de

mu

nc�

în

an

um

ite

dom

enii

este

re

fuza

t�

de

cet�

�en

i di

n

cau

za

sala

riilo

r m

ici,

fiin

d pr

efer

at�

op�i

un

ea p

lec�

rii

pest

e h

otar

e, u

nde

pot

fi ob

�in

ute

ven

itu

ri m

ult

mai

mar

i pe

ntr

u p

rest

area

ace

leia

�i

mu

nci

.

88

c) N

egoc

iere

a cu

��r

ile-g

azd�

a u

nor

aco

rdu

ri b

ilate

rale

pri

vin

d

prot

ec�i

a so

cial

�. E

xist

en�a

un

ui n

um

�r m

are

de e

mig

ran

�i c

are

nu

-�i

plat

esc

con

trib

u�i

ile s

ocia

le î

n M

oldo

va,

dar

care

, at

un

ci c

ând

vor

reve

ni

în

�ar�

, va

tr

ebu

i s�

be

nef

icie

ze

de

pl��

i di

n

sist

emu

l

mol

dove

nes

c de

pro

tec�

ie s

ocia

l� p

eric

litea

z� d

ura

bilit

atea

ace

stu

ia.

Rei

ncl

ude

rea

cet�

�en

ilor

mol

dove

ni

în s

iste

mu

l n

a�io

nal

de

prot

ec�i

e

soci

al�

este

o s

tric

t� n

eces

itat

e pe

ntr

u a

sigu

rare

a ca

paci

t��i

i sta

tulu

i

de a

-�i o

nor

a ob

liga�

iile

soci

ale.

Spr

e fe

rici

re,

sau

n

efer

icir

e,

feno

men

ul

mig

ra�i

ei

�i

rem

iten

�elo

r va

r�m

âne

un

fact

or im

port

ant

în d

ezvo

ltar

ea e

con

omic

�i s

ocia

l� a

Rep

ubl

icii

Mol

dova

pe

mu

l�i

ani

înai

nte.

Ast

fel,

dep�

�ire

a

iner

�iei

�i a

bord

area

ace

stei

pro

blem

e în

mod

sis

tem

atic

�i c

oere

nt

de

c�tr

e au

tori

t��i

le

Rep

ubl

icii

Mol

dova

re

prez

int�

o

nec

esit

ate

stri

nge

nt�

.

În

mem

oran

dum

ul

econ

omic

de

�a

r�

al

Ban

cii

Mon

dial

e,

„Mol

dova

: op

ortu

nit

��i

pen

tru

o c

re�t

ere

econ

omic

� ac

cele

rat�

”, s

e

spu

ne

c� d

epen

den

�a M

oldo

vei

de f

luxu

rile

tra

nsf

eru

rilo

r va

luta

re

prov

enit

e di

n a

ctiv

itat

ea c

et��

enilo

r pe

ste

hot

are

este

pri

ntr

e ce

le m

ai

mar

i în

lum

e [2

].

Dec

i, po

litic

ile e

con

omic

e tr

ebu

ie s

� fa

vori

zeze

eco

nom

iile

�i

inve

sti�

iile

rezu

ltat

e di

n a

cest

e flu

xuri

, ia

r b�

nci

le p

ot f

i in

cura

jate

s�

exti

nd�

of

erte

le

de

prod

use

, s�

cr

eeze

n

oi

inst

rum

ente

pe

ntr

u

a

atra

ge

tran

sfer

uri

le

prov

enit

e di

n

acti

vita

tea

cet�

�en

ilor

de

pest

e

hot

are.

Pen

tru

a

înl�

tura

ef

ecte

le

neg

ativ

e al

e re

mit

en�e

lor

este

nec

esar

de

a el

abor

a u

n c

adru

leg

isla

tiv,

reg

ula

tor

�i i

nst

itu

�ion

al

pen

tru

a î

ndr

epta

rem

iten

�ele

mig

ran

�ilo

r sp

re c

re�t

erea

act

ivit

��ii

antr

epre

nor

iale

în

M

oldo

va,

care

dr

ept

efec

t ar

tr

ebu

i s�

ai

b�:

elab

orar

ea d

e c�

tre

Gu

vern

a

un

ui

pro

gram

na�

ion

al d

e re

mit

en�e

,

con

solid

area

ca

paci

t��i

i fu

nc�

ion

arilo

r pu

blic

i în

el

abor

area

stra

tegi

ilor

lega

te

de

med

iul

afac

erilo

r,

faci

litar

ea

înfii

n��r

ii u

nei

orga

niz

a�ii

na�

ion

ale

de d

ezvo

ltar

e a

într

epri

nde

rilo

r m

ici

�i m

ijloc

ii,

desf

��u

rare

a ca

mpa

nie

i in

form

a�io

nal

e pe

ntr

u p

rom

ovar

ea c

anal

elor

lega

le d

e tr

ansf

er a

mijl

oace

lor

ban

esti

.

Page 34: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

87

dezv

olta

rea

com

pan

iilor

lo

cale

�i

.ven

irea

în

�a

r�

a co

mpa

niil

or

str�

ine.

- D

efic

ien�

e în

si

stem

ul

na�io

nal

de

pens

ii.

Îmb�

trîn

irea

popu

la�i

ei �

i ie

sire

a em

igra

n�i

lor

din

sis

tem

ul

con

trib

u�i

ilor

soci

ale

face

act

ual

ul

sist

em d

e pe

nsi

i s�

fu

nc�i

onez

e cu

mar

i pr

oble

me

(cu

toat

e c�

u

nii

anal

i�ti

re

mar

c�

c�

situ

a�ia

în

ac

est

dom

eniu

s-

a

îmbu

n�t

��it

).

- D

ezvo

ltare

a cu

lturi

i de

depe

nden

��.

Intr

�ri s

igu

re �

i con

stan

te

de v

enit

în

bu

getu

l fa

mili

ilor

de p

e u

rma

rem

iter

ilor

desc

ura

jeaz

a

part

icip

area

mem

brilo

r ac

esto

r go

spod

arii

la p

roce

sele

de

prod

uce

re.

In r

ezu

ltat

, av

em m

ai p

u�i

n�

for�

� de

mu

nc�

act

iv�.

Ace

ast�

cu

ltu

ra

a de

pen

den

�ei

de v

enit

uri

le r

emis

e de

em

igra

n�i

est

e de

oseb

it d

e

peri

culo

as�

în c

azu

l tin

erilo

r.

Deo

cam

data

, au

tori

tati

le

mol

dove

ne

nu

au

de

mon

stra

t o

abor

dare

com

plex

� în

dom

eniu

l mig

ra�i

ei �

i rem

iten

�elo

r, c

i au

lan

sat

doar

o s

erie

de

prog

ram

e cu

im

pact

mai

mu

lt s

au m

ai p

u�i

n m

odes

t

ce

se

impl

emen

teaz

� cu

su

s�in

erea

�i

/sau

în

pa

rten

eria

t cu

orga

niz

a�iil

e in

tern

a�io

nal

e.

Îns�

el

abor

area

u

nei

po

litic

i

cupr

inz�

toar

e es

te o

str

ict�

nec

esit

ate.

Din

pu

nct

ul n

ostr

u d

e ve

dere

,

o as

emen

ea p

olit

ic�

treb

uie

s�

se a

xeze

pe

cî�i

va p

ilon

i:

a)

Asi

gura

rea

clim

atu

lui

econ

omic

�i

in

vest

i�io

nal

fa

vora

bil.

Indi

fere

nt

de p

rove

nie

n�a

, st

rain

� sa

u lo

cal�

, in

vest

i�iil

e au

nev

oie

de

con

di�i

i pr

ieln

ice.

A

ceas

ta

înse

amn

� co

nti

nu

area

re

form

elor

ce

urm

�res

c m

ic�o

rare

a in

fluen

�ei

adm

inis

trat

ive

în

proc

esel

e

econ

omic

e, d

ebir

ocra

tiza

rea,

com

bate

rea

coru

p�ie

i �i

acc

es e

gal

la

just

i�ie

. b)

Faci

litar

ea

înca

dr�r

ii em

igra

n�i

lor

reve

ni�

i în

ac

tivi

tate

a

econ

omic

� di

n

�ar�

. M

ul�

i m

igra

n�i

ce

re

vin

ac

as�

nu

cu

nos

c

sufic

ien

t po

sibi

lit��

ile d

e af

acer

i, n

u d

ispu

n d

e de

prin

deri

nec

esar

e

pen

tru

in

i�ie

rea

aces

tora

sau

au

nev

oie

de a

sist

en��

în

an

gaja

rea

în

câm

pul

mu

nci

i. U

n

prog

ram

sp

ecia

l ce

u

rm�r

e�te

re

inte

grar

ea

emig

ran

�ilo

r fie

pri

n a

nga

jare

, fie

pri

n in

stru

irea

în in

i�ie

rea

afac

erilo

r

ar p

ute

a ju

ca u

n r

ol i

mpo

rtan

t în

acc

eler

area

dez

volt

�rii

econ

omic

e

în R

epu

blic

a M

oldo

va.

34

An

aliz

ând

situ

a�ia

pi

e�ei

m

un

cii

din

R

epu

blic

a M

oldo

va

în

ult

imii

cin

ci a

ni,

con

stat

�m

o di

min

uar

e cu

16,

3% a

nu

m�r

ulu

i

popu

la�i

ei a

ctiv

e -

de l

a 16

5466

2 pâ

n�

la 1

4223

00 p

erso

ane.

Ace

st

lucr

u,

în

mar

e m

�su

r�,

se

expl

ic�

prin

pr

oces

ul

de

mig

rare

a

popu

la�i

ei.

Cri

za s

ocia

l-ec

onom

ic�,

dar

�i

lipsa

un

or p

rogr

ame

de

stat

bi

ne

stru

ctu

rate

�i

ar

gum

enta

te

priv

ind

polit

ica

inte

rn�

de

ocu

pare

�i

rem

un

erar

e a

for�

ei d

e m

un

c� a

u a

ccen

tuat

�i

mai

mu

lt

ten

din

�ele

mig

ra�i

onis

te a

le u

nu

i seg

men

t de

pop

ula

�ie,

în s

peci

al, c

el

al p

erso

anel

or e

con

omic

act

ive.

Mig

ra�i

a de

m

un

c�

repr

ezin

t�

o pr

oble

m�

glob

al�,

ca

re

la

mom

ent

afec

teaz

� m

ajor

itat

ea

stat

elor

di

n

lum

e.

Dou

� fe

nom

ene

maj

ore

exis

ten

te

la

mom

ent

pe

pia�

a m

un

cii

gen

erea

z�

spor

irea

mig

ra�i

ei î

n s

cop

de a

nga

jare

- m

ult

e pe

rsoa

ne

econ

omic

act

ive

nu

pot

g�si

un

loc

de m

un

c� s

au n

u p

ot g

�si u

n p

ost

de m

un

c� a

decv

at,

care

le-

ar p

erm

ite

s� s

upr

avie

�uia

sc�

�i s

�-�i

în

tre�

in�

fam

iliile

în

stat

ele

de o

rigi

ne,

în

tim

p ce

în

alt

e ��

ri s

e în

regi

stre

az�

o lip

s� d

e

bra�

e de

mu

nc�

în

dife

rite

sec

toar

e al

e ec

onom

iei.

Al�

i fa

ctor

i se

refe

r� l

a sc

him

b�ri

le d

e or

din

dem

ogra

fic,

la c

rize

le s

ocio

-eco

nom

ice

�i

polit

ice

�i

la

spor

irea

di

fere

n�e

i de

ve

nit

uri

în

in

teri

oru

l ��

rii,

prec

um

�i î

ntr

e st

atel

e de

zvol

tate

�i c

ele

afla

te în

cu

rs d

e de

zvol

tare

.

Con

form

un

or d

ate

stat

isti

ce �

i so

nda

jelo

r so

ciol

ogic

e ef

ectu

ate

în u

ltim

ii an

i, fie

care

al

trei

lea

din

tre

cet�

�en

ii m

oldo

ven

i ap

�i d

e

mu

nc�

lu

crea

z� p

este

hot

are,

pes

te 9

0 la

su

t� a

ctiv

ând

f�r�

con

trac

t

de

mu

nc�

le

gal.

Într

-un

n

um

�r

tot

mai

m

are,

în

co

mpa

ra�i

e cu

peri

oade

le p

rece

den

te,

spor

e�te

nu

m�r

ul

fem

eilo

r ca

re m

igre

ay�

în

str�

in�t

ate

în

scop

de

an

gaja

re:

potr

ivit

da

telo

r di

n

anu

l 20

05,

fem

eile

, con

stit

uie

cir

ca 5

0 la

su

t� d

intr

e to

�i m

igra

n�i

i la

mu

nc�

.

Con

form

da

telo

r re

cen

s�m

ântu

lui

popu

la�i

ei

din

20

04,

furn

izat

e de

Bir

oul N

a�io

nal

de

Sta

tist

ic�,

cir

ca 2

73 m

ii de

cet

��en

i ai

Rep

ubl

icii

Mol

dova

su

nt

tem

pora

r ab

sen

�i

din

�a

r�,

maj

orit

atea

covâ

r�it

oare

su

nt

plec

a�i

în

c�u

tare

a u

nu

i lo

c de

m

un

c�.

Din

nu

m�r

ul

celo

r pl

eca�

i pe

ste

hot

are,

130

mii

sau

47,

7% l

ipse

au m

ai

mu

lt d

e u

n a

n.

Mai

mu

lt d

e 60

la s

ut�

ave

au v

ârst

a în

tre

20 �

i 40

de

ani.

Din

nu

m�r

ul

tota

l al

pop

ula

�iei

rec

enza

te,

pon

dere

a pe

rsoa

nel

or

Page 35: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

35

tem

pora

r ab

sen

te

dep�

�ea

cota

de

8

la

sut�

, ia

r în

12

ce

ntr

e

adm

inis

trat

ive

ale

repu

blic

ii n

um

�ru

l pe

rsoa

nel

or a

flate

pes

te h

otar

e

era

într

e 10

�i

12%

. D

in t

otal

ul

pers

oan

elor

tem

pora

r ab

sen

te c

irca

89 l

a su

t� e

rau

ple

cate

la

mu

nc�

pes

te h

otar

e, 6

,5 %

la

stu

dii

�i

circ

a 5

% d

in a

lte

mot

ive.

Prez

int�

in

tere

s, î

n a

ceas

t� o

rdin

e de

ide

i, u

rm�t

oare

le d

ate:

con

form

st

udi

ulu

i, re

aliz

at

de

câtr

e A

lian

�a

Mic

rofin

an�a

re

cu

spri

jinu

l Fu

nda

�iei

S

OR

OS

�i

al

O

rgan

iza�

iei

Inte

rna�

ion

ale

a

Mig

ra�i

ei,

pe u

n e

�an

tion

de

circ

a 10

.000

mig

ran

�i,

apro

ape

o tr

eim

e

din

mig

ran

�i n

u a

veau

în

ain

te d

e pl

ecar

e u

n l

oc d

e m

un

c� s

tabi

l,

adu

c�to

r de

ven

it.

32 %

din

tre

ace�

tia,

din

car

e 50

% a

vân

d st

udi

i

supe

rioa

re,

erau

an

gaja

�i î

n s

ecto

rul

buge

tar

în c

alit

ate

de m

edic

i,

înv�

��to

ri,

fun

c�io

nar

i ai

in

stit

u�i

ilor

publ

ice.

Apr

oape

25%

la

sut�

din

tot

alu

l m

igra

n�i

lor

repr

ezen

tau

sec

toru

l de

pro

duc�

ie,

26%

din

mig

ran

�i

au

avu

t re

surs

e pe

rson

ale

pen

tru

ac

oper

irea

co

stu

rilo

r

lega

te d

e em

igra

re.

Al�

i 26

% a

u

luat

ban

i cu

îm

pru

mu

t de

la

dive

rse

pers

oan

e sa

u d

in a

lte

surs

e, p

l�ti

nd

dobâ

nzi

le c

ores

pun

z�to

are.

Cea

mai

mar

e pa

rte

din

cei

car

e au

avu

t în

Mol

dova

loc

uri

de

mu

nca

în

sec

toru

l bu

geta

r (p

repo

nde

ren

t, î

n s

iste

mu

l ed

uca

�ion

al,

med

icin

a sa

u a

dmin

istr

a�ie

pu

blic

a) p

rest

eaz�

pes

te h

otar

e m

un

ci

nec

alifi

cate

, cu

m a

r fi

men

aju

l cas

nic

�i î

ngr

ijire

a so

cial

a (5

0,7%

) sau

în d

omen

iul

con

stru

c�iil

or s

au i

nst

ala�

iilor

(20

,1%

). În

ace

la�i

tim

p,

cota

per

soan

elor

cu

stu

dii

supe

rioa

re c

are

cau

t� l

oc d

e m

un

c�

în

CS

I es

te d

e ci

rca

13%

. D

e re

mar

cat,

c�

din

nu

m�r

ul

tota

l al

cel

or

plec

a�i,

21,6

% d

e sa

lari

a�i a

ctiv

au în

dom

eniil

e ed

uca

�iei

, med

icin

ii �i

adm

inis

tra�

iei p

ubl

ice

din

Rep

ubl

ica

Mol

dova

.

Din

ce

le

con

stat

ate,

pu

tem

af

irm

a c�

n

u

cei

mai

n

evoi

a�i

plea

c� la

mu

nci

pes

te h

otar

e, p

roba

bil,

lum

ea d

ecid

e s�

ple

ce d

e fr

ica

de a

dev

eni s

�rac

i, m

�car

din

sim

plu

l mot

iv c

� pl

ec�r

ile

pest

e h

otar

e

la o

ra a

ctu

ala

înse

amn

� su

me

enor

me

de b

ani

pl�t

ite

inte

rmed

iari

lor

pen

tru

ob�

iner

ea d

e vi

ze s

au p

entr

u f

acili

tare

a in

tr�r

ii în

�ar

a de

dest

ina�

ie î

n c

ondi

�ii

ilega

le.

În m

ajor

itat

ea c

azu

rilo

r, d

eciz

ia d

e a

plec

a pe

ste

hot

are

este

leg

at�

de u

n e

ven

imen

t ca

re s

e în

tâm

pl�

în

fam

ilie

�i c

are

nec

esit

� ch

eltu

ieli

supl

imen

tare

fin

anci

are

pen

tru

car

e

86

Ace

�ti

ban

i su

nt

dese

mn

a�i

din

st

art

în

mar

e pa

rte

con

sum

ulu

i. În

ac

est

con

text

, u

n

rol

sem

nifi

cati

v re

vin

e ai

ci

sist

emu

lui b

anca

r ca

re, a

cum

ulâ

nd

aces

te v

enit

uri

rem

ise,

tre

buie

s�

le d

irec

�ion

eze

în e

con

omia

rea

l�.

Est

e ev

iden

t, c

� u

n m

odel

de

cre�

tere

eco

nom

ic�

baza

t pe

rem

iten

�e n

u e

ste

dura

bil.

De

altf

el,

pen

tru

asi

gura

rea

dura

bilit

��ii

cre�

teri

i, ve

nit

uri

le r

emis

e tr

ebu

ie s

� re

zult

e n

u d

oar

în m

�rir

ea

con

sum

ulu

i fin

al,

ci �

i în

spo

rire

a in

vest

i�iil

or �

i op

ortu

nit

��ilo

r de

anga

jare

în

sis

tem

ul

econ

omic

. In

ace

la�i

tim

p, e

ste

insu

ficie

nt�

, în

vizi

un

ea

expe

r�ilo

r,

acti

vita

tea

în

aces

t�

dire

c�ie

a

auto

rit�

�ilo

r

mol

dove

ne

care

n

u

folo

sesc

ra

�ion

al

opor

tun

it��

ile

ofer

ite

de

cre�

tere

a pu

tern

ic�

a ve

nit

uri

lor

rem

ise,

to

cmai

ac

este

ve

nit

uri

avân

d u

n p

oten

�ial

con

side

rabi

l pe

ntr

u s

tim

ula

rea

inve

sti�

iilor

în

sect

oru

l re

al,

fiin

d o

resu

rs�

impo

rtan

t�

pen

tru

cr

e�te

rea

con

sum

ulu

i pr

odu

c�ie

i co

mpa

niil

or

loca

le.

Res

pect

iv,

în

con

di�i

ile

un

ei l

eg�t

uri

sla

be î

ntr

e in

fluxu

l to

t m

ai m

are

al r

emit

en�e

lor

�i

cres

tere

a se

ctor

ulu

i rea

l, as

pect

ele

neg

ativ

e al

e re

mit

en�e

lor

devi

n t

ot

mai

evi

den

te,

iar

deze

chili

brel

e ec

onom

ice

tot

mai

v�d

ite.

Cel

e m

ai

impo

rtan

te d

ezec

hili

bre

în a

cest

sen

s su

nt:

- M

ajor

area

de

ficitu

lui

com

erci

al.

Aflu

xuri

le

de

capi

tal

au

finan

�at

expa

nsi

un

ea P

IB-u

lui

cau

zat�

de

con

sum

, de

term

inân

d o

cre�

tere

rap

id�

a im

port

uri

lor

�i s

pori

nd

defic

itu

l co

mer

cial

. To

tu�i

,

în p

ofid

a af

luxu

lui

de v

alu

t�,

polit

icile

ne-

orie

nta

te s

pre

pia�

� în

mu

lte

dom

enii,

pre

cum

�i

vite

za m

ic�

a re

form

elor

str

uct

ura

le,

au

crea

t în

Mol

dova

un

med

iu d

e af

acer

i nef

avor

abil

care

pu

ne

în p

eric

ol

dura

bilit

atea

cre

�ter

ii PI

B-u

lui

�i n

u p

erm

ite

dire

c�io

nar

ea a

cest

or

rem

iten

�e s

pre

uti

liz�r

i pro

duct

ive.

- M�r

irea

con

sum

ului

a s

pori

t pr

esiu

nile

infla

�ion

iste

.

- A

prec

iere

a m

oned

ei

na�io

nale

fa

��

de

valu

tele

st

r�in

e a

înra

ut�

�it

pozi

�ia

expo

rtat

orilo

r m

oldo

ven

i.

- Ie

�ire

a di

n �a

r� a

for

�ei

de m

unc�

cal

ifica

te,

urm

at�

de u

n

defic

it a

cut

al a

cest

eia

în R

epu

blic

a M

oldo

va.

De

rân

d cu

clim

atu

l de

afac

eri

defic

ien

t, d

efic

itu

l fo

r�ei

de

mu

nc�

cal

ifica

te î

mpi

edic

� se

rios

Page 36: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

85

emig

ran

�ilo

r, l

egal

izar

ea l

or,

spor

irea

ret

ribu

�iilo

r în

casa

te d

e ac

e�ti

a

�i

dezv

olta

rea

sist

emel

or

de

tran

sfer

ba

nca

r ra

pid.

In

ge

ner

al,

rem

iten

�ele

em

igra

n�i

lor

au a

vut

un

im

pact

poz

itiv

asu

pra

evol

u�i

ei

econ

omie

i m

oldo

ven

e�ti

n�

acu

m.

Pe

parc

urs

ul

ult

imilo

r an

i

tran

sfer

uri

le

priv

ate

au

con

stit

uit

u

na

din

su

rsel

e pr

inci

pale

al

e

cre�

teri

i ec

onom

ice

din

Rep

ubl

ica

Mol

dova

. In

fluen

�a p

ozit

iv�

asu

pra

sist

emu

lui

econ

omic

s-

a m

anife

stat

at

ât

prin

sp

orir

ea

ven

itu

rilo

r

gosp

odar

iilor

ca

snic

e,

cât

�i

prin

m

ajor

area

ve

nit

uri

lor

în

buge

t

publ

ic

de

pe

urm

a ta

x�ri

i in

dire

cte

a m

arfu

rilo

r im

port

ate.

To

t

rem

iter

ile,

al�t

uri

de

tran

sfer

uri

gu

vern

amen

tale

, au

con

trib

uit

la

ridi

care

a u

nei

p�r

�i a

pop

ula

�iei

din

s�r

�cie

.

A�a

dar,

su

s�in

înd

ven

itu

rile

di

spon

ibile

al

e go

spod

�riil

or

casn

ice,

rem

iter

ile a

u a

limen

tat

pute

rnic

con

sum

ul

priv

at p

entr

u

m�r

furi

�i

serv

icii.

Tot

u�i

, în

cea

mai

mar

e m

asu

r�,

rem

iter

ile s

un

t

chel

tuit

e pe

ntr

u c

onsu

m c

ure

nt

�i d

ura

bil,

proc

ura

rea

imob

ilulu

i,

dar

�i s

un

t ec

onom

isit

e în

sis

tem

ul

ban

car.

Doa

r o

part

e m

ult

mai

mod

esta

es

te

folo

sit�

ca

in

vest

i�ii

prop

riu

-zis

e.

Maj

orar

ea

cote

i

rem

iter

ilor

dest

inat

e in

vest

i�iil

or c

onst

itu

ie o

pre

ocu

pare

act

ual

� a

soci

et��

ii. T

otu

�i,

exis

t� a

nu

mi�

i fac

tori

car

e in

fluie

n�e

az�

niv

elu

l mic

al

inve

sti�

iilor

. A

ce�t

i fa

ctor

i su

nt

dete

rmin

a�i

de

urm

�toa

rele

circ

um

stan

�e:

fluxu

l to

tal

al r

emit

erilo

r es

te c

ompu

s di

ntr

-un

nu

m�r

mar

e de

su

me

mic

i de

stin

ate

con

sum

ulu

i; ce

i ca

re a

r pu

tea

s� l

e

inve

stea

sc�

în i

ni�

iere

a u

nor

afa

ceri

mic

i (n

e re

feri

m,

în p

rim

ul

rân

d,

la c

ei c

e su

nt

tin

eri,

disp

un

de

cun

o�ti

n�e

�i

sun

t ca

pabi

li s�

-�i

asu

me

risc

uri

) se

afl�

dej

a pe

ste

hot

are,

�i

inve

stir

ea s

ubs

tan

�ial

� a

econ

omiil

or

acu

mu

late

în

st

r�in

�tat

e va

fi

posi

bil�

n

um

ai

dupa

reîn

toar

cere

a u

nu

i mar

e n

um

�r d

e em

igra

n�i

în �

ar�

(Dat

ele

ates

t� c

nu

m�r

ul c

elor

reî

nto

r�i e

ste,

tot

u�i

, foa

rte

mic

).

O a

stfe

l de

abs

orb�

ie a

ban

ilor

din

str

�in

�tat

e a

dus,

pe

de o

part

e, l

a su

s�in

erea

rit

mu

lui

de c

re�t

ere

econ

omic

�, i

ar p

e de

alt

a –

la

acu

mu

lare

a u

nor

de

zech

ilibr

e m

ajor

e în

si

stem

ul

econ

omic

al

Rep

ubl

icii

Mol

dova

. Pr

intr

e ac

este

a, î

n s

peci

al -

cre

�ter

ea d

efic

itu

lui

com

erci

al

�i

spor

irea

pr

esiu

nilo

r in

fla�i

onis

te

din

ca

uza

cr

e�te

rii

con

sum

ulu

i.

36

maj

orit

atea

pe

rsoa

nel

or

nu

su

nt

preg

�tit

e:

stu

diile

co

piilo

r,

even

imen

te im

port

ante

fam

ilial

e, c

hel

tuie

li m

enaj

ere,

su

port

mat

eria

l

pen

tru

tin

erel

e fa

mili

i, et

c. F

aptu

l c�

cet

��en

ii au

un

ele

nec

esit

��i

finan

ciar

e pâ

n�

la

plec

are

sun

t co

nfir

mat

e �i

de

fe

lul

în

care

evol

uea

z� p

roce

sul m

igra

�ion

al.

În c

onse

cin

��,

se p

oate

de

con

stat

at c

� M

oldo

va a

dev

enit

o

plac

� tu

rnan

t�

pen

tru

m

igra

�ia

ilega

l�,

orie

nta

t�

spre

O

ccid

ent.

Lips

a u

nor

in

stru

men

te a

dmin

istr

ativ

e ef

icie

nte

de

regl

emen

tare

�i

con

trac

arar

e a

mig

ra�i

ei

ilega

le

este

o

prov

ocar

e di

rect

� at

ât

la

adre

sa s

ecu

rit�

�ii

regi

onal

e, c

ât �

i la

sec

uri

tate

a E

uro

pei

într

egi.

Rei

e�in

d di

n a

ceas

ta,

este

nec

esar

spr

ijin

ul

Com

un

it��

ii E

uro

pen

e în

vede

rea

fort

ific�

rii

capa

cit�

�ilo

r in

stit

u�i

onal

e al

e R

epu

blic

ii M

oldo

va

priv

ind

gest

ion

area

flu

xuri

lor

mig

ra�i

onal

e. L

a m

odu

l co

ncr

et,

aces

t

spri

jin

se

poat

e m

ater

ializ

a pr

in:

impl

emen

tare

a,

cu

spri

jinu

l

Com

un

it��

ii E

uro

pen

e, î

n s

peci

al a

l C

omis

iei

Eu

rope

ne,

B�n

cii

de

Dez

volt

are

a C

onsi

liulu

i E

uro

pei

�i P

actu

lui

de S

tabi

litat

e în

Eu

ropa

de S

ud-

Est

a u

nor

pro

iect

e or

ien

tate

spr

e pr

even

irea

�i

com

bate

rea

mig

ra�i

ei

ilega

le

din

�i

în

R

epu

blic

a M

oldo

va;

impl

emen

tare

a cu

aju

toru

l ac

esto

r st

ruct

uri

eu

rope

ne

a u

nor

pro

iect

e de

rei

nte

grar

e

soci

al�

a fo

�tilo

r lu

cr�t

ori

mig

ran

�i,

vict

imel

or t

rafic

ulu

i de

fiin

�e

um

ane

etc.

; im

plem

enta

rea

un

ui

sist

em

de

evid

en��

�i

co

ntr

ol

mod

ern

la f

ron

tier

a de

sta

t pr

ivin

d flu

xuri

le m

igra

�ion

ale;

dez

volt

area

�i

con

solid

area

re

la�i

ilor

de

cola

bora

re

�i

part

ener

iat

cu

OIM

,

Con

siliu

l E

uro

pei,

Înal

tul

Com

isar

iat

al

ON

U

pen

tru

R

efu

gia�

i �i

Bir

oul

Inte

rna�

ion

al a

l M

un

cii;

ini�

iere

a �i

dez

volt

area

un

or r

ela�

ii de

part

ener

iat

cu

Cen

tru

l In

tern

a�io

nal

pe

ntr

u

dezv

olta

rea

polit

icilo

r

mig

ra�i

onal

e, G

rupu

l de

la

Bu

dape

sta,

Con

fede

ra�i

a E

uro

pean

� a

Sin

dica

telo

r, U

niu

nea

Con

fede

ra�i

ilor

din

In

dust

rie

�i a

Pat

ron

atel

or

din

Eu

ropa

.

Cât

pri

ve�t

e po

litic

ile p

ubl

ice

vizâ

nd

mig

ra�i

a fo

r�ei

de

mu

nc�,

cara

cter

izar

ea lo

r se

exp

rim

� pr

in s

inta

gma:

pol

itic

i în

for

mar

e. A

tâta

tim

p, c

ât n

u p

oate

fi

eval

uat

im

pact

ul

pozi

tiv

al u

nor

pol

itic

i pu

blic

e

în a

nu

mit

e do

men

ii, t

rebu

ie d

e po

rnit

de

la i

deea

c�

toat

e ef

ortu

rile

într

epri

nse

de

c�tr

e in

stit

u�i

ile s

tata

le �

i n

ongu

vern

amen

tale

au

fos

t

Page 37: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

37

un

ele

de

e�ec

, to

tal

sau

pa

r�ia

l. În

ac

east

a si

tua�

ie,

treb

uie

sch

imba

te

acce

nte

le:

de

la

com

bate

rea

mig

ra�i

ei

ner

egle

men

tate

(ireg

ula

re) -

spr

e re

glem

enta

re s

au c

hia

r ge

stiu

ne.

În

aces

t co

nte

xt,

sun

t im

port

ante

teva

ci

rcu

mst

an�e

defin

itor

ii, d

in p

ersp

ecti

va e

ficie

nti

z�ri

i ac

�iu

nilo

r în

trep

rin

se p

rivi

nd

adm

inis

trar

ea

mig

ra�i

ei

for�

ei

de

mu

nca

. În

pr

imu

l râ

nd,

glob

aliz

area

, ce

rere

a co

nti

nu

� pe

ntr

u

for�

a de

m

un

c�

str�

ina,

dife

ren

�a m

are

din

tre

stan

dard

ele

de v

ia��

ale

sta

telo

r, n

oile

ten

din

�e

dem

ogra

fice

în �

�rile

eu

rope

ne,

vor

det

erm

ina

�i în

con

tin

uar

e n

atu

ra

fluxu

rilo

r m

igra

tori

i, fa

pt

care

tr

ebu

ie

lu

at

în

con

side

rare

la

proi

ecta

rea

un

or p

olit

ici e

ficie

nte

.

Sit

ua�

ia d

emog

rafic

� di

n U

E r

�mân

e a

fi u

na

de o

pre

ocu

pare

maj

ora.

Cu

exc

ep�i

a st

atel

or d

in b

azin

ul

med

iter

anea

n,

maj

orit

atea

stat

elor

in

dic�

un

spo

r n

atu

ral

al p

opu

la�i

ei a

proa

pe d

e ze

ro s

au

chia

r n

egat

iv.

La f

el,

în U

E p

roce

sul

de î

mb�

trân

ire

este

un

ul

dest

ul

de s

impt

omat

ic.

Ast

fel,

date

le s

tati

stic

e de

not

� �a

o p

erso

an�

mai

în

vârs

t� d

e 64

de

ani r

evin

e la

pat

ru p

erso

ane

econ

omic

act

ive

(15

– 64

ani).

În

con

form

itat

e cu

dat

ele

EU

RO

STA

T, d

up�

l�r

gire

a U

E,

la 1

mai

200

4, n

um

�ru

l po

pula

�iei

con

stit

uia

456

mili

oan

e de

per

soan

e,

din

tre

care

in

tre

34–3

7 m

ilioa

ne

erau

m

igra

n�i

in

tern

a�io

nal

i,

repr

ezen

tân

d 8%

din

pop

ula

�ia

UE

. La

mom

ent,

la

niv

el g

loba

l, se

esti

mea

z� 1

74,9

mili

oan

e de

mig

ran

�i,

din

tre

care

90

de m

ilioa

ne

o

repr

ezin

t� m

igra

n�i

i de

mu

nca

.

Nu

m�r

ul

lucr

�tor

ilor

mig

ran

�i

ilega

li (ir

egu

lari

) es

te

în

con

tin

u�

cre�

tere

. S

e es

tim

eaz�

c�

nu

m�r

ul

aces

tora

ar

con

stit

ui

intr

e 80

�i

circ

a 97

de

mili

oan

e de

lu

cr�t

ori

mig

ra�i

�i

mem

bri

ai

fam

iliilo

r lo

r, a

fla�i

în

alt

e st

ate

decâ

t ce

le d

e or

igin

e, i

ar d

intr

e

ace�

tia

nu

mai

pu

�in

de

15%

m

un

cesc

ileg

al.

În p

reze

nt,

în U

niu

nea

Eu

rope

ana

exis

t� c

irca

15 m

ln.

de �

omer

i, da

r în

ciu

da a

cest

ui

fapt

,

în m

ult

e se

ctoa

re a

le e

con

omie

i se

în

regi

stre

az�

o lip

s� a

for

�ei

de

mu

nc�

. A

ici,

ne

refe

rim

la d

omen

iile

teh

nol

ogiil

or in

form

a�io

nal

e, d

ar

�i

în

alte

se

ctoa

re,

un

de

este

so

licit

at�

�i

for�

a de

m

un

c�

nec

alifi

cat�

. S

itu

a�ia

est

e ag

rava

t�,

în s

peci

al,

de f

aptu

l ex

iste

n�e

i

econ

omie

i n

efor

mal

e pe

pie

�ele

mu

nci

i di

n m

ult

e ��

ri a

le U

niu

nii

84

Ana

SO

LTA

N

Impa

ctul

rem

iten

�elo

r

asup

ra s

itua

�iei

eco

nom

ice

a R

epub

licii

Mol

dova

M

igra

�ia

este

un

fen

omen

car

e î�

i m

anife

st�

îm m

od p

ron

un

�a

influ

en�a

su

pra

situ

a�ie

i ec

onom

ice

a R

epu

blic

ii M

oldo

va.

Vol

um

ul

rem

iten

�elo

r tr

imis

e de

mig

ran

�i e

ste

sem

nifi

cati

v �i

joa

c� u

n r

ol

impo

rtan

t în

eco

nom

ia M

oldo

vei.

Con

form

dat

elor

Ban

cii

Mon

dial

e,

Mol

dova

ocu

p� l

ocu

l al

doi

lea

în l

um

e du

p� r

ata

rem

i�en

telo

r la

Prod

usu

l In

tern

Bru

t (P

IB),

atin

gân

d ci

fra

de c

irca

36,

2% .

Tot

odat

�,

de�i

rem

iten

�ele

au

con

trib

uit

la

cres

tere

a ec

onom

ic�

din

ult

imii

ani

prin

fin

an�a

rea

con

sum

ulu

i, co

nsi

sten

�a

aces

tei

con

trib

u�i

i la

o

cre�

tere

eco

nom

ic�

dura

bil�

pre

zin

t� a

nu

mit

e se

mn

e de

în

treb

are.

Un

stu

diu

rec

ent

al O

IM a

test

� c�

mai

mu

lt d

e 40

% d

in g

ospo

d�ri

ile

casn

ice

din

Mol

dova

ben

efic

iaz�

de

rem

iten

�e d

e pe

ste

hot

are

[1].

Maj

orit

atea

ace

stor

flu

xuri

est

e u

tiliz

at�

pen

tru

con

sum

ul

cure

nt,

proc

ura

rea

m�r

furi

lor

de u

z ca

snic

, de

im

obile

, pr

ecu

m �

i pe

ntr

u

ach

itar

ea d

ator

iilor

. D

oar

o pa

rte

mic

� di

n a

ce�i

ban

i, m

ai p

u�i

n d

e

7%,

con

form

dat

elor

stu

diu

lui,

este

in

vest

it�

în a

face

ri,

iar

circ

a 5%

este

dep

us�

în c

ontu

ri b

anca

re.

Din

amic

a cr

e�te

rii

ven

itu

rilo

r re

mis

e de

em

igra

n�i

i m

oldo

ven

i

anga

ja�i

pe

ste

hot

are

înre

gist

reaz

� n

oi

cote

, de

mon

strî

nd

c�

Rep

ubl

ica

Mol

dova

r�m

âne

a fi

com

peti

tiv�

cel

pu

�in

la o

cat

egor

ie d

e

expo

rt,

�i

anu

me,

ex

port

ul

for�

ei

de

mu

nc�

. C

onfo

rm

anal

izel

or

efec

tuat

e în

ult

imu

l ti

mp,

cel

e m

ai m

ult

e re

mit

en�e

vin

din

Ru

sia

�i

Ital

ia. Pe

pa

rcu

rsu

l u

ltim

ilor

ani

volu

mu

l ve

nit

uri

lor

rem

ise

de

emig

ran

�ii

mol

dove

ni

a cr

escu

t fo

arte

mu

lt.

In g

ener

al,

în a

nu

l 20

07,

ven

itu

rile

rem

ise

de e

mig

ran

�i s

-au

cifr

at la

apr

oxim

ativ

1 m

lrd

US

D,

iar

potr

ivit

un

or a

nal

i�ti

, vo

lum

ul

rem

iten

�elo

r în

rea

litat

e es

te c

u

circ

� 50

% m

ai m

are,

dat

orit

� su

mel

or b

�ne�

ti c

are

circ

ul�

în

mod

neo

ficia

l.

Ast

fel,

volu

mu

l re

mit

erilo

r î�

i m

en�i

ne

ritm

uri

le p

ute

rnic

e de

cre�

tere

. A

ceas

t� e

volu

�ie

poat

e fi

expl

icat

� pr

in c

rest

erea

nu

m�r

ulu

i

Page 38: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

83

mod

ern

. C

ompa

niil

e di

n

Rep

ubl

ica

Mol

dova

, fie

n

a�io

nal

e

sau

mu

ltin

a�io

nal

e,

de

stat

sa

u

priv

ate,

in

stit

u�i

i pu

blic

e sa

u

agen

�i

econ

omic

i, su

nt

în c

�uta

rea

oam

enilo

r de

tal

ent,

adi

ca a

oam

enilo

r

care

mu

nce

sc, a

d�u

gân

d va

loar

e în

tot

cee

a ce

fac.

Atâ

ta

tim

p câ

t ce

rere

a pe

pi

a�a

mu

nci

i va

do

min

a of

erta

,

orga

niz

a�iil

e ec

onom

ice

care

tin

d s�

aib

� oa

men

i bi

ne

preg

�ti�

i �i

efic

ien

�i v

or t

rebu

i s�

pl�t

easc

� pe

ntr

u a

ceas

ta d

in c

e în

ce

mai

mu

lt,

dific

ult

��ile

de

re�i

ner

e a

pers

onal

ulu

i tal

enta

t vo

r de

ven

i din

ce

în c

e

mai

mar

i.

U

nu

l di

n i

nst

rum

ente

le c

e ar

fi

posi

bil

de f

olos

it p

e pi

a�a

for�

ei

de m

un

c� d

in R

epu

blic

a M

oldo

va a

r fi

c�u

tare

a ta

len

telo

r de

pe

„b�n

cile

�co

lilor

�i

licee

lor”

�i

dezv

olta

rea

aces

tora

în

cad

rul

un

or

prog

ram

e de

pr

eg�t

ire

bin

e st

ruct

ura

te.

Aic

i ar

fi

bin

even

ite

elab

orar

ea u

nor

noi

pol

itic

i ed

uca

�ion

ale,

des

chid

erea

lic

eelo

r „d

e

elit

�”,

un

de a

r fi

adm

i�i

cei

mai

tal

enta

�i c

opii

din

rep

ubl

ic�,

cre

area

în c

adru

l fa

cult

��ilo

r u

niv

ersi

tare

a u

nor

gr

upu

ri m

ici

de s

tude

n�i

dota

�i

pen

tru

a-

i cr

e�te

, a-

i de

zvol

ta,

a-i

prom

ova,

a

le

urm

�ri

evol

u�i

a pe

du

rata

un

or t

rain

ing-

uri

spe

cial

izat

e �i

a l

e cr

ea t

oate

con

di�i

ile p

entr

u în

cadr

area

în a

ctiv

itat

ea e

con

omic

� a

��ri

i noa

stre

.

Est

e ce

rt î

ns�

fap

tul

c� c

ure

ntel

e de

pe

pia�

a fo

r�ei

de

mu

nc�

au m

ari

�an

se d

e in

ten

sific

are

în v

iitor

ul

apro

piat

�i

se v

or d

ezvo

lta

în u

rm�t

orii

ani.

În c

ondi

�iile

în c

are

b�t�

lia p

entr

u t

alen

te d

evin

e pe

zi c

e tr

ece

tot

mai

du

r�,

miz

ele

maj

ore

ale

viit

oru

lui

vor

con

sta

în

form

area

, act

ual

izar

ea �

i ext

inde

rea

abili

t��i

lor

anga

ja�i

lor,

pre

cum

�i

în c

â�ti

gare

a an

gaja

men

tulu

i as

um

at a

l an

gaja

�ilo

r. M

otiv

a�ia

de

a

r�m

âne

sau

a p

leca

din

tr-o

org

aniz

a�ie

�in

e de

cap

acit

atea

ace

stei

a

de a

le o

feri

an

gaja

�ilo

r po

sibi

lit��

i de

cre�

tere

. Li

tera

tura

: 1.

Laz

�r L

atu

. N

eces

itat

ea u

nor

noi

pol

itic

i pr

ivin

d m

anag

emen

tul

resu

rsel

or

um

ane

în c

adru

l or

gani

za�i

ilor

econ

omic

e //

ww

w.

bule

tin

eco

nom

ic.r

o, B

ule

tin

econ

omic

din

27

sept

embr

ie 2

007.

2.

ww

w. b

ule

tin

info

rmat

iv.m

d, N

r. 9

din

sep

tem

brie

200

6.

3. w

ww

.eco

nom

.md.

4.

ww

w.m

igra

tie.

md.

38

Eu

rope

ne,

pre

cum

ar

fi an

gaja

rea

în s

fera

ora

ctiv

it��

ile d

e m

enaj

�i

con

stru

c�ii,

cee

a ce

mot

ivea

z� a

trag

erea

mig

ran

�ilo

r.

Dat

orit

a fa

ptu

lui

c� a

cest

e ci

rcu

mst

an�e

obi

ecti

ve n

u a

fos

t

luat

e în

cal

cul

în p

roce

sul

de t

ran

zi�i

e, p

recu

m �

i n

u a

fos

t es

tim

at

core

ct

impa

ctu

l re

stru

ctu

r�ri

lor

econ

omic

e

�i

influ

en�e

i as

upr

a

pie�

ei f

or�e

i d

e m

un

ca n

a�io

nal

e, f

enom

enu

l m

igra

�iei

în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

cap

�t�

din

ce

în c

e m

ai m

ult

� am

ploa

re.

De

exem

plu

, în

peri

oada

ian

uar

ie –

sep

tem

brie

200

3, a

proa

pe fi

ecar

e a

trei

a fa

mili

e a

avu

t m

embr

i pl

eca�

i pe

ste

hot

are

cu

scop

ul

de

a m

un

ci,

iar

emig

ran

�ii

au c

onst

itu

it c

irca

17,

6% d

in t

otal

ul

popu

la�i

ei î

n v

ârst

a

acti

va,

adic

� n

u m

ai p

u�i

n d

e 30

0 m

ii ce

t��e

ni

mol

dove

ni

în v

ârst

a

acti

va,

�i n

um

�ru

l ac

esto

ra n

u s

-au

red

us,

ci,

dim

potr

iv�,

se

afl�

în

cre�

tere

. M

ajor

itat

ea l

ucr

�tor

ilor

emig

ran

�i d

in R

epu

blic

a M

oldo

va

mu

nce

sc la

neg

ru.

La n

ivel

de

impl

emen

tare

, po

litic

ile p

rivi

nd

mig

ra�i

a fo

r�ei

de

mu

nc�

, ap

licat

e în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

, ig

nor

eaz�

apr

oape

in

tegr

al

cele

cât

eva

scop

uri

de

baza

ale

un

or p

olit

ici p

rivi

nd

mig

ra�i

a fo

r�ei

de

mu

nca

efic

ien

te:

a) s

copu

ri e

con

omic

e: m

ic�o

rare

a �o

maj

ulu

i pe

pia

�a i

nte

rn�,

uti

lizar

ea c

orec

t� a

tra

nsf

eru

rilo

r fin

anci

are

valu

tare

ale

lu

cr�t

orilo

r

mig

ran

�i

prin

in

vest

irea

ac

esto

ra

în

prog

ram

e de

de

zvol

tare

econ

omic

�.

b)

scop

uri

so

cial

e:

maj

orar

ea

inve

sti�

iilor

în

ed

uca

�ie

�i

inst

ruir

e;

mic

�ora

rea

chel

tuie

lilor

pe

ntr

u

recr

uta

re

în

urm

a

elim

in�r

ii ab

uzu

rilo

r; a

cord

area

un

ui c

ompl

ex d

e m

�su

ri d

e pr

otec

�ie

a se

curi

t��i

i lu

cr�t

orilo

r m

igra

n�i

�i

pr

even

ire

a m

igra

�iei

ner

egle

men

tate

. În

def

init

iv,

baza

pol

itic

ilor

mig

ra�i

onal

e o

con

stit

uie

regl

emen

tare

a ce

lor

trei

fa

ze

ale

cicl

ulu

i de

m

igra

re:

plec

area

lucr

�tor

ilor

din

�ar

�, a

flare

a ac

esto

ra p

este

hot

are

�i r

even

irea

în

patr

ie.

Ace

st

com

plex

de

m

�su

ri

soci

ale

�i

econ

omic

e fo

rmea

z�

polit

ica

ocu

p�ri

i fo

r�ei

de

mu

nc�

pes

te h

otar

ele

��ri

i, da

r pe

ntr

u

atin

gere

a ac

esto

ra s

tatu

l tr

ebu

ie s

�-�i

tra

seze

sco

puri

�i

sarc

ini

mu

lt

mai

co

ncr

ete,

ca

re

vor

deve

ni

prog

ram

e st

rate

gice

al

e po

litic

ii

mig

ra�i

onal

e a

for�

ei d

e m

un

c�.

Page 39: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

39

c) s

copu

ri s

trat

egic

e: d

iver

sific

area

��r

ilor

anga

jato

are;

folo

sire

a

mig

ra�i

ei

drep

t m

etod

� de

do

bân

dire

a

noi

lor

cun

o�ti

n�e

;

min

imal

izar

ea p

ierd

erilo

r sp

ecia

li�ti

lor

calif

ica�

i di

n a

nu

mit

e do

men

ii

�i

a ap

ari�

iei

deze

chili

brel

or;

mic

�ora

rea

dife

ren

delo

r sa

lari

ale

gen

erat

e de

ext

inde

rea

pie�

ei d

e m

un

c�.

Din

ace

ast�

per

spec

tiv�

, po

litic

a m

igra

�ion

al�

treb

uie

s�

fie o

part

e co

mpo

nen

t� a

pol

itic

ii n

a�io

nal

e a

stat

ulu

i, �i

impl

emen

tare

a ei

s�

repr

ezin

te

un

a di

n

cele

m

ai

impo

rtan

te

resp

onsa

bilit

��i

ale

orga

nel

or d

e st

at.

Prob

lem

a ad

opt�

rii

un

ei p

olit

ici

adec

vate

pri

vin

d

mig

ra�i

a fo

r�ei

de

mu

nc�

es

te

de

ordi

n

polit

ic,

iar

proi

ecta

rea

polit

icilo

r de

re

glem

enta

re

a m

igra

�iei

de

m

un

c�

a R

epu

blic

ii

Mol

dova

tre

buie

s�

fie c

ompl

emen

tar�

cu

cel

e al

e ��

rilo

r eu

rope

ne.

Pol

itic

ile

priv

ind

mig

ra�i

a fo

r�ei

de

m

un

c�

treb

uie

s�

fie

core

late

cu

st

rate

gia

de

dezv

olta

re

a st

atu

lui,

pen

tru

a

gara

nta

spor

irea

max

im�

a ef

ecte

lor

mig

ra�i

ei p

rin

im

pact

ul

pozi

tiv,

nu

în

ult

imu

l râ

nd,

dat

orit

� re

mit

en�e

lor

�i î

nsu

�iri

i n

oilo

r te

hn

olog

ii în

proc

esu

l de

re

lan

sare

econ

omic

�.

În

alt

caz,

re

mit

en�e

le

vor

con

stit

ui,

prec

um

est

e ca

zul

Mol

dove

i, o

surs

� fo

arte

per

icu

loas

� de

ineg

alit

ate

soci

al�,

ast

fel

încâ

t po

vara

bu

getu

lui

soci

al d

evin

e u

na

�i

mai

mar

e da

tori

t� c

re�t

erii

nu

m�r

ulu

i de

pers

oan

e cu

o c

apac

itat

e de

con

sum

mu

lt m

ai r

edu

s� c

ompa

rati

v cu

cei

car

e au

em

igra

t.

Dat

orit

� ca

ract

eru

lui

com

plex

al

mig

ra�i

ei f

or�e

i de

mu

nc�

, la

elab

orar

ea

polit

icilo

r pr

ecu

m

�i

a m

ecan

ism

elor

de

pu

ner

e în

aplic

are,

ar

treb

ui

s�

fie i

mpl

icat

e at

ât a

uto

rit�

�ile

ce

ntr

ale

de

spec

ialit

ate,

pre

cum

�i

part

ener

ii so

cial

i -

sin

dica

tele

�i

patr

onat

ele,

orga

niz

a�iil

e n

egu

vern

amen

tale

, al

�i r

epre

zen

tan

�i a

i so

ciet

��ii

civi

le,

prec

um

�i

ai

au

tori

t��i

lor

adm

inis

tra�

iei

publ

ice

loca

le.

Obl

iga�

ia

stat

ulu

i co

nst

� în

pr

otej

area

pr

opri

ilor

s�i

cet

��en

i, in

dife

ren

t de

locu

l un

de s

e af

l� a

ce�t

ia.

Cu

ref

erin

�� l

a po

litic

ile m

igra

�ion

ale

�i i

nte

grar

ea r

egio

nal

a,

ar f

i op

ortu

n�

lu

area

în

con

side

rare

, la

cel

mai

ser

ios

mod

, a

prob

lem

elor

de

secu

rita

te r

egio

nal

�, î

n s

peci

al,

dato

rit�

fa

ptu

lui

c�

Mol

dova

are

fro

nti

ere

slab

sec

uri

zate

, m

ai a

les,

fro

nti

era

de e

st,

ceea

ce

cree

az�

con

di�i

i fa

vora

bile

pe

ntr

u

crim

a or

gan

izat

�,

mig

ra�i

a

82

din

em

igra

n�i

su

nt

med

ici,

prof

esor

i �i

fu

nc�

ion

ari.

Pest

e 60

% a

u

într

e 20

�i 4

0 an

i.

Exp

er�i

i FM

I co

nsi

der�

c�

expe

rien

�a R

epu

blic

ii M

oldo

va e

ste

un

caz

spe

cific

, de

oare

ce m

igra

�ia

for�

ei d

e m

un

c� a

con

tin

uat

�i

dup�

man

ifest

area

ten

din

�elo

r m

ai m

ult

ori

mai

pu

�in

fav

orab

ile î

n

sect

oru

leco

nom

ic.

Con

form

da

telo

r B

ER

D,

Rep

ubl

ica

Mol

dova

expo

rt�

for

�a d

e m

un

c� î

n e

chiv

alen

tul

a 27

,1%

di

n P

IB (

în a

lte

inve

stig

a�ii

sun

t in

dica

te c

ote

�i m

ai m

ari),

sit

uân

du-s

e de

ta�a

t pe

un

ul

din

pri

mel

e lo

curi

în

cla

sam

entu

l pr

ivin

d re

mit

erile

fin

anci

are

de l

a ce

t��e

nii

afla

�i l

a m

un

c� p

este

hot

are,

rap

orta

t la

PIB

. Pe

ntr

u

com

para

�ie,

u

rm�t

oare

le

��ri

cl

asat

e su

nt

Ser

bia

�i

Mu

nte

neg

ru,

Bos

nia

�i

Her

�ego

vin

a,

Alb

ania

�i

Tadj

ikis

tan

(10

% d

in P

IB).

În

Rom

ânia

, de

exe

mpl

u,

con

form

dat

elor

sta

tist

ice

ale

BN

R,

în a

nu

l

2005

tra

nsf

eru

rile

pri

vate

au

con

stit

uit

5,6

% d

in P

IB.

Efe

ctu

l be

nef

ic a

l m

igra

�iei

rez

id�

în f

aptu

l c�

ban

ii tr

imi�

i

acas

� de

mig

ran

�i a

jut�

la

stim

ula

rea

dezv

olt�

rii

��ri

i de

ori

gin

e. Î

n

acel

a�i

tim

p, m

area

par

te a

mijl

oace

lor

ven

ite

de p

este

hot

are

sun

t

îndr

epta

te

spre

co

nsu

m,

iar

inve

sti�

iile

în

bisi

nes

s su

nt

nes

emn

ifica

tive

. M

ass-

med

ia i

nte

rna�

ion

al�

con

side

r� c

� re

fluxu

l în

mas

� a

for�

elor

de

mu

nc�

din

Rep

ubl

ica

Mol

dova

am

enin

�� e

con

omia

��ri

i, ca

re p

oate

aju

nge

la

cola

ps.

Toto

dat�

, co

nfo

rm d

atel

or o

ficia

le,

mol

dove

nii

sun

t ce

l m

ai

des

acce

pta�

i pe

mpu

l m

un

cii

pest

e

hot

are,

avâ

nd

o re

puta

�ie

de m

un

cito

ri b

un

i �i

nep

reti

n�i

o�i,

fiin

d

gata

pen

tru

ori

ce t

ip d

e m

un

c�.

M

igra

rea

econ

omic

�,

în

defin

itiv

, co

ndu

ce

(nu

n

um

ai

în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

) la

, îm

b�tr

ânir

ea

popu

la�i

ei,

sc�d

erea

ra

tei

nat

alit

��ii,

def

icit

ul

de t

alen

te.

„Lu

pta

pen

tru

tal

ente

”, „

The

War

for

Tale

nt”

, de

exe

mpl

u,

repr

ezin

t� u

n f

enom

en c

e a

c�p�

tat

prop

or�i

i

dup�

an

ul

2000

, at

ingâ

nd

ast�

zi �

i ec

onom

ia R

epu

blic

ii M

oldo

va.

Med

iul

auto

hto

n d

e af

acer

i es

te î

n c

onti

nu

� de

zvol

tare

, a

cres

cut

com

peti

�ia,

ce

rin

�ele

co

nte

mpo

ran

e de

bi

sin

ess

gen

erea

z�

nec

esit

atea

de

spec

iali�

ti c

alifi

ca�i

, to

t m

ai b

ine

preg

�ti�

i. S

ecto

rul

econ

omic

din

Rep

ubl

ica

Mol

dova

s-a

mat

uri

zat

mu

lt î

n u

ltim

ii an

i ca

rezu

ltat

al

re

gulil

or

�i

prin

cipi

ilor

solid

e im

puse

de

bi

sin

essu

l

Page 40: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

81

Ele

na B

�D

�R

�U

In

flue

n�a

mig

ra�i

ei p

opul

a�ie

i as

upra

eco

nom

iei R

epub

licii

Mol

dova

Fen

omen

ul

mig

ra�i

ei

a c�

p�ta

t pr

opor

�ii

de

ampl

oare

în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

. D

ac�

în

peri

oada

de

n�

la

2001

pr

oces

ul

mig

r�ri

i po

pula

�iei

nu

a f

ost

�in

ut

la e

vide

n��

, în

ult

imii

ani

s-au

ob�i

nu

t da

te g

ener

ale

vizâ

nd

eval

uar

ea f

luxu

lui

mig

ra�i

onal

�i

s-au

dete

rmin

at t

endi

n�e

le p

rin

cipa

le a

le a

cest

uia

. C

onfo

rm d

atel

or F

MI,

mig

ran

�ii

mol

dove

ni

con

stit

uie

apr

oxim

ativ

17%

din

pop

ula

�ia

tota

l�

a R

epu

blic

ii M

oldo

va,

iar

potr

ivit

dat

elor

sta

tist

ice

�i s

onda

jelo

r de

opin

ie,

fieca

re a

l tr

eile

a m

oldo

vean

apt

de

mu

nc�

a l

ucr

at p

este

hot

are

în u

ltim

ii tr

ei a

ni.

Mig

ra�i

a fo

r�ei

de

mu

nc�

rep

rezi

nt�

pen

tru

Rep

ubl

ica

Mol

dova

o pr

oble

m�

dest

ul

de s

erio

as�.

Ace

ast�

pro

blem

� vi

zeaz

�, î

n s

peci

al,

tin

eret

ul,

deoa

rece

mu

nca

nu

est

e pr

ivit

� de

c�t

re t

iner

ii m

oldo

ven

i

ca o

cal

e im

port

ant�

de

reu

�it�

în

via

��.

Maj

orit

atea

tin

erilo

r pr

efer

lucr

ul

în

str�

in�t

ate.

U

na

din

ex

plic

a�iil

e ac

este

i si

tia�

ii es

te

ob�i

ner

ea u

nu

i ve

nit

pe

care

în

�ar

� n

u l

-ar

fi ob

�in

ut,

dat

orit

niv

elu

lui

com

para

tiv

mu

lt

mai

re

dus

al

sala

riilo

r în

R

epu

blic

a

Mol

dova

pen

tru

ace

la�i

gen

de

acti

vita

te.

Doa

r 20

% d

in t

iner

i cre

d c�

se p

ot r

ealiz

a m

ai u

�or

în R

epu

blic

a M

oldo

va d

ecât

în s

tr�i

n�t

ate.

De

asem

enea

, pl

ecar

ea,

în s

peci

al,

a pe

rsoa

nel

or d

e pe

ste

40 d

e an

i,

care

nu

î�i

mai

pot

g�s

i u

n l

oc d

e m

un

c� c

are

s� l

e of

ere

un

ven

it

rezo

nab

il,

cree

az�

nu

mer

oase

pr

oble

me.

Fa

mili

ile

dest

r�m

�te

din

cau

za p

lec�

rii

un

uia

sau

a a

mbi

lor

p�ri

n�i

la

mu

nc�

în

str

�in

�tat

e

con

stit

uie

o p

rovo

care

gra

v� p

entr

u s

ocie

tate

.

S

tudi

ul

„Rep

ubl

ica

Mol

dova

- P

robl

emel

e m

igra

�iei

” [1

] in

dic�

asu

pra

fapt

ulu

i c�

circ

a 27

3 m

ii de

mol

dove

ni a

u p

�r�s

it �

ara

pen

tru

dife

rite

pe

rioa

de

de

tim

p,

maj

orit

atea

pl

ecân

d pe

ste

hot

are

în

c�u

tare

a u

nu

i se

rvic

iu.

Pest

e 13

0 m

ii (4

7,7%

) di

n

cei

plec

a�i

în

str�

in�t

ate

nu

s-a

u î

nto

rs î

n R

epu

blic

a M

oldo

va t

imp

de m

ai b

ine

de

un

an

. C

irca

89%

din

per

soan

ele

abse

nte

tem

pora

r în

�ar

� au

ple

cat

la m

un

c�, 6

,5%

la s

tudi

i, ci

rca

4% -

în a

lte

scop

uri

. Apr

oxim

ativ

32%

40

ner

egle

men

tat�

, tr

afic

ul

de p

erso

ane

�i d

rogu

ri,

pun

ând,

ast

fel,

în

peri

col s

ecu

rita

tea

soci

et��

ii în

an

sam

blu

.

Pro

cesu

l de

ex

tin

dere

a

ader

�rii

stat

elor

la

m

area

fa

mili

e

euro

pean

� va

treb

ui

s�

impu

n�

o se

rie

de

rest

ric�

ii ��

rilo

r di

n

veci

n�t

ate

pen

tru

asig

ura

rea

stab

ilit�

�ii

în

regi

un

e,

astf

el,

ca

Mol

dova

s�

nu

dev

in�

o ru

t� d

e tr

anzi

t pe

ntr

u p

erso

anel

e tr

afic

ate

�i

mu

nci

tori

i de

tra

nzi

t di

n A

sia

Cen

tral

�, c

are

ar p

ute

a s�

tre

ac�

prin

Rom

ânia

�i d

e ac

olo

- m

ai d

epar

te s

pre

Un

iun

ea E

uro

pean

�.

Rec

oman

dabi

l�,

în a

ceas

t� s

itu

a�ie

, es

te a

dera

rea

Rep

ubl

icii

Mol

dova

la

tr

atat

ele

inte

rna�

ion

ale

în

dom

eniu

, ar

mon

izar

ea

legi

sla�

iei

na�

ion

ale

la

prev

eder

ile

aces

tora

, ce

ea

ce

va

perm

ite

impl

emen

tare

a n

orm

elor

dre

ptu

lui

inte

rna�

ion

al �

i va

cre

a co

ndi

�ii

pen

tru

res

pect

area

inte

gral

� a

drep

turi

lor

mig

ran

�ilo

r.

Mig

ra�i

a fo

r�ei

de

m

un

ca

treb

uie

pu

s�

imed

iat

pe

agen

da

polit

ic�

în p

roce

sul

de a

dera

re l

a U

niu

nea

Eu

rope

an�,

pro

ces

care

treb

uie

ef

ectu

at

inte

gral

, de

talia

t.

Treb

uie

id

enti

ficat

e pr

iori

t��i

le

polit

icii

mig

ra�i

onis

te a

for

�ei

de m

un

c� d

in M

oldo

va î

n c

onte

xtu

l

dial

ogu

lui

cu p

rivi

re l

a ad

erar

e, a

stfe

l în

cât

proc

esu

l de

afil

iere

la

stan

dard

ele

inte

rna�

ion

ale

s�

asig

ure

o

mai

m

are

prot

ec�i

e a

lucr

�tor

ilor

mig

ran

�i,

�in

ând

con

t de

fap

tul

c� p

roce

sul

mig

ra�i

onal

impu

ne

stat

ele

s� i

a m

�su

ri a

tât

în v

eder

ea a

sigu

r�ri

i re

spec

t�ri

i

drep

turi

lor

prop

riilo

r ce

t��e

ni,

prec

um

�i

gara

nta

rea

dre

ptu

rilo

r la

prot

ec�i

e a

lucr

�tor

ilor

mig

ran

�i,

sosi

�i î

n M

oldo

va.

Est

e u

n p

roce

s

bidi

men

sion

al,

�i d

oar

aplic

ând

acel

ea�i

sta

nda

rde

inte

rna�

ion

ale,

stat

ele

pot

evit

a ab

uzu

rile

sau

în

c�lc

�rile

dre

ptu

rilo

r fu

nda

men

tale

ale

cet�

�en

ilor.

R

epu

blic

a M

oldo

va

treb

uie

s�

-�i

reva

d�

mes

aju

l

polit

ic

în

aces

t se

ns

�i

s�

folo

seas

c�

mu

lt

mai

ef

icie

nt

dial

ogu

l

bila

tera

l pen

tru

pro

mov

area

pro

priil

or in

tere

se.

Est

e n

eces

ar�

o po

zi�i

e m

ai

con

stru

ctiv

� �i

a

��ri

lor

occi

den

tale

fa�

� de

mig

ran

�ii

ilega

li. T

ran

sfor

mar

ea l

or î

n m

igra

n�i

lega

li (p

rin

m

ecan

ism

ele

de

amn

isti

e),

în

spec

ial,

în

��ri

le

un

de

nu

m�r

ul

de

mol

dove

ni

este

im

pres

ion

ant

de

mar

e,

cree

az�

posi

bilit

��i

mai

rea

le p

entr

u a

min

imiz

a co

nse

cin

�ele

neg

ativ

e al

e

Page 41: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

41

aces

tor

fen

omen

e.

În

aces

t pr

oces

u

n

rol

dete

rmin

at

le

revi

ne

repr

ezen

tan

�elo

r di

plom

atic

e al

e M

oldo

vei.

Ges

tion

at�

adec

vat,

mig

ra�i

a po

ate

con

trib

ui

la p

rosp

erit

atea

,

dezv

olta

rea

�i

la

în�e

lege

rea

reci

proc

� în

tre

oam

eni.

Dev

in

prom

i��t

oare

efo

rtu

rile

pe

care

le

depu

n l

a or

a ac

tual

� au

tori

t��i

le

publ

ice

cen

tral

e în

ved

erea

sch

imb�

rii

situ

a�ie

i ac

tual

e în

sco

pul

elab

or�r

ii u

nu

i ca

dru

in

stit

u�i

onal

�i

le

gisl

ativ

co

eren

t pr

ivin

d

gest

iun

ea m

igra

�iei

for�

ei d

e m

un

ca.

Mig

ra�i

a in

tern

a�io

nal

� a

for�

ei d

e m

un

c� g

ener

eaz�

o s

erie

de

ten

siu

ni

�i

con

trad

ic�i

i în

tre

��ri

le

de

imig

ra�i

e �i

em

igra

�ie.

Act

ual

men

te,

în �

�rile

de

un

de e

mig

reaz

� fo

r�a

de m

un

c� s

e ob

serv

o de

stab

iliza

re a

pot

en�i

alu

lui

econ

omic

, ce

ea c

e în

seam

n�,

tot

odat

�,

chel

tuie

li de

la b

uge

t pr

ileju

ite

de p

reg�

tire

a fo

r�ei

de

mu

nc�

.

Ext

inde

rea

fluxu

rilo

r m

igra

�ion

ale

din

ult

imii

ani

dete

rmin

acor

dare

a u

nei

at

en�i

i de

oseb

ite

prob

lem

elor

m

igra

�ion

ale.

Au

tori

t��i

le p

ubl

ice

cen

tral

e �i

loc

ale

au î

ntr

epri

ns

un

�ir

de

m�s

uri

în s

copu

l îm

bun

�t��

irii

situ

a�ie

i în

dom

eniu

l reg

lem

ent�

rii p

roce

selo

r

de i

mig

rare

�i

repa

trie

re a

pop

ula

�iei

, m

igra

�iei

for

�ei

de m

un

c�,

prec

um

�i a

sigu

r�ri

i gra

dulu

i de

prot

ec�i

e so

cial

� a

cet�

�en

ilor.

A f

ost

crea

t ca

dru

l n

orm

ativ

-leg

isla

tiv

priv

ind

regl

emen

tare

a pr

oces

elor

mig

ra�i

onal

e în

dom

eniu

l m

igra

�iei

for

�ei

de m

un

c�.

Ace

ste

�i a

lte

ac�i

un

i se

da

tore

az�

cola

bor�

rii

inst

itu

�iilo

r st

atal

e cu

ag

en�i

ile

inte

rna�

ion

ale

�i

euro

pen

e cu

at

ribu

�ii

în

dom

eniu

l m

igra

�iei

(Org

aniz

a�ia

In

tern

a�io

nal

� pe

ntr

u

Mig

ra�i

e,

Org

aniz

a�ia

Inte

rna�

ion

al�

a M

un

cii,

Con

siliu

l Eu

rope

i, O

SC

E,

Înal

tul C

omis

aria

t

ON

U p

entr

u r

efu

gia�

i, et

c.),

cu m

isiu

nile

dip

lom

atic

e al

e R

epu

blic

ii

Mol

dova

acr

edit

ate

în s

tr�i

n�t

ate

�i a

le �

�rilo

r st

r�in

e ac

redi

tate

la

Ch

i�in

�u

cu

stru

ctu

ri

sim

ilare

di

n

alte

��

ri

priv

ind

sem

nar

ea

acor

duri

lor

inte

rgu

vern

amen

tale

în

dom

eniu

l m

igra

�iei

de

mu

nc�

,

secu

rit�

�ii

�i p

rote

c�ie

i so

cial

e a

lucr

�tor

ilor

mig

ran

�i d

in R

epu

blic

a

Mol

dova

. A

u

fost

în

chei

ate

acor

duri

în

tre

Gu

vern

ul

Rep

ubl

icii

Mol

dova

�i

Gu

vern

ul

Rep

ubl

icii

Ital

ien

e în

dom

eniu

l m

un

cii

�i a

Prot

ocol

ulu

i E

xecu

tiv,

au

fos

t in

i�ia

te n

egoc

ieri

le A

cord

uri

lor

într

e

Gu

vern

ul

Rep

ubl

icii

Mol

dova

�i

Gu

vern

ele

Rep

ubl

icii

Ele

ne,

Sta

telo

r

80

apro

xim

ativ

32%

din

mig

ran

�ii

ches

tion

a�i

ante

rior

au

lu

crat

în

sfe

ra

edu

ca�i

ei, m

edic

inii

�i a

lte

inst

itu

�ii p

ubl

ice

[7].

„Exo

dul d

e cr

eier

i” c

ondi

�ion

eaz�

dez

ech

ilibr

e de

oseb

it d

e gr

ave

�i d

�un

�toa

re a

ctu

alei

tra

nzi

�ii,

rela

ns�

rii

econ

omic

e, v

iitor

ulu

i ��

rii,

de a

ceea

, ac

east

� pr

oble

m�

nu

tre

buie

ign

orat

� de

au

tori

t��i

. Li

psa

un

or

m�s

uri

di

n

part

ea

stat

ulu

i pr

ivin

d “e

xodu

l cr

eier

ilor”

vo

r

dim

inu

a es

en�i

al �

anse

le d

e ie

�ire

din

cri

z�.

Ign

orar

ea a

cest

ui

fen

omen

de

c�tr

e fa

ctor

ii de

dec

izie

poa

te

con

duce

la

o

criz

� in

tele

ctu

al�,

de

p��i

rea

c�re

ia

va

nec

esit

a o

peri

oad�

cu

mu

lt m

ai î

nde

lun

gat�

dec

ât r

edre

sare

a ec

onom

ic�

din

repu

blic

�. R

eflu

xul

for�

ei d

e m

un

c� c

alifi

cate

pro

voac

� o

deva

star

e

maj

or�

a pi

e�ei

de

m

un

c�

�i

desc

alifi

care

a ge

ner

al�

a fo

r�ei

de

mu

nc�

. Mig

ra�i

a fo

r�ei

de

mu

nc�

est

e u

n p

roce

s fir

esc,

car

e în

ult

imii

ani

ia o

am

ploa

re t

ot m

ai m

are

�i c

u c

are

se c

onfr

un

t� p

ract

ic t

oate

��ri

le c

u o

eco

nom

ie d

e pi

a��.

Dac

� pe

ter

men

scu

rt c

onse

cin

�ele

econ

omic

e al

e m

igra

�iei

for

�ei

de m

un

c� p

ot f

i po

ziti

ve,

pe t

erm

en

lun

g el

e de

vin

neg

ativ

e. D

e ac

eea,

noi

le r

ealit

��i

soci

al-e

con

omic

e �i

polit

ice

solic

it�

luar

ea d

in p

arte

a st

atu

lui

a u

nei

ati

tudi

ni

deos

ebit

e

fa��

de

prob

lem

ele

mig

ra�i

ei p

opu

la�i

ei.

Ref

erin

�e:

1.

Rep

ubl

ica

Mol

dova

: R

apor

t N

a�io

nal

de

Dez

volt

are

Um

an�

2006

. C

alit

atat

ea

cre�

teri

i eco

nom

ice

�i im

pact

ul e

i asu

pra

dezv

olt�

rii u

man

e. –

Ch

i�in

�u: P

NU

D,

2006

. – p

. 74.

2.

D

atel

e so

ciol

ogic

e pr

ezen

tate

în

ac

est

arti

col

au

fost

co

lect

ate

în

cadr

ul

Proi

ectu

lui

INTA

S „

Mod

ele

mig

ra�i

onal

e în

noi

le h

otar

e eu

rope

ne:

o ev

alu

are

a te

ndi

n�e

lor

de m

igra

�ie

din

sta

tele

CSI

de

fron

tier

� du

p� e

xtin

dere

a U

niu

nii

Eu

rope

ne”

care

s-

a de

sf��

ura

t co

nco

mit

ent

în

Mol

dova

, U

crai

na,

B

elar

us,

G

eorg

ia �

i A

rmen

ia.

În R

epu

blic

a M

oldo

va s

onda

jul

a fo

st r

ealiz

at d

e S

ervi

ciu

l In

depe

nde

nt

de S

ocio

logi

e �i

In

form

a�ii

„OPI

NIA

”, î

n p

erio

ada

mai

-iu

nie

200

6,

pe u

n e

�an

tion

na�

iona

l re

prez

enta

tiv

cu p

arti

cipa

rea

a 11

40 r

espo

nden

�i,

din

43

loca

lit��

i ale

rep

ubl

icii.

3.

Pe

r� S

. (co

ord.

). E

valu

area

cap

ital

ulu

i um

an. C

oord

onat

e st

rate

gice

ale

evo

lu�i

ei

pie�

ei m

un

cii î

n R

omân

ia. -

Bu

cure

�ti,

Edi

tura

IR

LI, 1

997.

- p

. 4.

4.

Sit

ua�

ia

Popu

la�i

ei

Lum

ii 20

06.

Cal

ea

spre

sp

eran

��:

Fem

eile

�i

m

igra

�ia

inte

rna�

iona

l�. U

NFP

A R

apor

t G

loba

l. –

p. 4

. 5.

Id

em.

6.

D.

Vac

ulo

vsch

i. Pi

a�a

mu

nci

i di

n R

epu

blic

a M

oldo

va –

Ten

din

�e c

onte

mpo

rane

//

Ten

din

�e în

eco

nom

ia M

oldo

vei.

- C

hi�

in�u

, 200

5. -

p. 6

6.

7.

B.

Ghe

ncea

, I.

G

udu

mac

. M

igra

�ia

de

mu

nc�

�i

rem

iten

�ele

în

R

epu

blic

a M

oldo

va

/ R

apor

t de

ce

rcet

are:

A

lian

�a

pen

tru

pe

ntr

u

Mic

rofin

an�a

re.

- C

hi�

in�u

, 200

4.

Page 42: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

79

din

pers

oane

le e

mig

rant

e au

stu

dii

med

ii, i

ar a

prox

imat

iv o

cin

cim

e -

stu

dii

med

ii in

com

plet

e. D

up�

cu

m a

rat�

un

stu

diu

rec

ent

al O

EC

D,

prin

tre

num

�ru

l de

mig

ran�

i pe

ste

hota

re,

dias

pora

de

mol

dove

ni a

re

nive

lul

cel

mai

îna

lt d

e st

udi

i �i

cel

e m

ai î

nalt

e ca

paci

t��i

pro

fesi

onal

e

în r

apor

t cu

alt

e ��

ri a

le E

uro

pei

de E

st �

i ��

rile

CSI

, 37

% f

iind

clas

ifica

�i c

a fii

nd d

e o

„cal

ifica

re e

xtre

m d

e în

alt�

”.

(�ri

le

inve

stes

c re

surs

e co

nsi

dera

bile

în

in

stru

irea

prof

esio

ni�

tilo

r de

cal

ifica

re î

nal

t�:

atu

nci

cân

d ei

ple

ac�,

��r

ile d

e

orig

ine

pier

d at

ât c

alifi

c�ri

le m

igra

n�i

lor,

cât

�i

inve

sti�

iile

ini�

iale

.

Îngr

ijora

rea

priv

ind

pier

dere

a de

fo

r��

de

mu

nc�

ca

lific

at�

nu

repr

ezin

t� n

imic

nou

, în

s� c

oncu

ren

�a g

loba

l� d

eter

min

� ��

rile

s�

recr

ute

ze t

ot m

ai m

ul�

i m

un

cito

ri m

igra

n�i

în

alt

calif

ica�

i pe

ntr

u a

-�i

men

�in

e �i

spo

ri a

van

taje

le e

con

omic

e. D

rept

rez

ult

at,

cerc

et�t

orii

esti

mea

z� c

� în

tre

o tr

eim

e �i

o j

um

�tat

e di

n p

erso

anel

e ce

act

ivea

z�

în d

omen

iul

�tiin

�ei

�i t

ehn

olog

iei

din

��r

ile î

n c

urs

de

dezv

olta

re

locu

iesc

, în

pre

zen

t, î

n �

�rile

dez

volt

ate.

Cu

toa

te a

cest

ea,

con

form

un

ui

stu

diu

rea

lizat

de

Ban

ca M

ondi

al�,

în

22

din

33

de �

�ri

în c

are

pot

fi es

tim

ate

date

le c

e vi

zeaz

� ob

�in

erea

edu

ca�i

ei,

mai

pu

�in

de

10%

din

pop

ula

�ia

inte

lect

ual

� di

n �

�rile

ce

expo

rt�

for�

� de

mu

nc�

a

mig

rat”

[5].

Act

ual

men

te,

doar

fie

care

al

8-

lea

abso

lven

t î�

i g�

se�t

e de

lucr

u în

�ar

�. A

stfe

l, R

epu

blic

a M

oldo

va s

e tr

ansf

orm

� tr

epta

t în

tr-u

n

furn

izor

de

for�

� de

mu

nc�

cal

ifica

t� p

entr

u a

lte

��ri

, în

det

rim

entu

l

s�u

[6].

Ast

fel,

lipsa

de

spec

iali�

ti a

fect

eaz�

un

ele

sect

oare

vit

ale

ale

econ

omie

i n

a�io

nal

e, î

n s

peci

al a

gric

ult

ura

, u

nel

e ra

mu

ri i

ndu

stri

ale

perf

orm

ante

în

dom

eniu

l in

form

a�ie

i �i

teh

nol

ogie

i, de

oare

ce o

bu

n�

part

e di

ntr

e ab

solv

en�i

i m

oldo

ven

i ai

fa

cult

��ilo

r de

pr

ofil

plea

c�

defin

itiv

în

str

�in

�tat

e (C

anad

a, S

UA

, G

erm

ania

, R

omân

ia,

Fede

ra�i

a

Ru

s� e

tc.).

Mol

dova

se

cioc

ne�

te c

u m

ult

e pr

oble

me

ce �

in d

e lip

sa

spec

iali�

tilo

r,

a m

un

cito

rilo

r ca

lific

a�i

pen

tru

re

aliz

area

di

feri

telo

r

proi

ecte

în

co

nst

ruc�

ii,

în

med

icin

�,

cult

ur�

, în

v���

mân

t sa

u

prot

ec�i

e so

cial

�. P

otri

vit

stu

diu

lui

„Mig

ra�i

un

ea f

or�e

i de

mu

nc�

�i

tran

sfer

uri

le b

�ne�

ti d

e pe

ste

hot

are

în M

oldo

va”,

rea

lizat

în

200

4,

42

Ben

elu

x, C

ipru

, S

pan

ia,

Port

uga

lia p

rivi

nd

regl

emen

tare

a flu

xuri

lor

mig

rato

rii

ale

for�

ei d

e m

un

c�,

cu G

uve

rnel

e B

osn

iei

�i H

er�e

govi

na,

Bu

lgar

iei,

Ceh

iei,

Cro

a�ie

i, Po

lon

iei,

Rom

ânie

i, S

lova

ciei

, S

love

nie

i,

Turc

iei,

Un

gari

ei, U

crai

nei

, Isr

aelu

lui,

SU

A, F

ran

�ei �

i Est

onie

i.

În s

copu

l pr

even

iri

�i c

omba

teri

i tr

afic

ulu

i de

fiin

�e u

man

e a

fost

cre

at c

omit

etu

l n

a�io

nal

pen

tru

com

bate

rea

traf

icu

lui

de f

iin�e

um

ane

�i

apro

bat

plan

ul

na�

ion

al

de

ac�i

un

i pe

ntr

u

com

bate

rea

aces

tui

fen

omen

. În

ace

st s

cop

au f

ost

crea

te c

omis

ii ra

ion

ale

pen

tru

com

bate

rea

traf

icu

lui

de f

iin�e

um

ane.

A f

ost

exti

ns�

ari

a ca

dru

lui

legi

slat

iv

din

ac

est

dom

eniu

. A

fo

st

apro

bat�

Le

gea

priv

ind

com

bate

rea

traf

icu

lui

de f

iin�e

um

ane.

La

fel,

a fo

st c

ompl

etat

Cod

ul

pen

al �

i C

odu

l de

pro

cedu

r� p

enal

� cu

un

art

icol

nou

„Tr

afic

ul

ilega

l

de fi

in�e

um

ane”

.

Cu

toa

te a

cest

ea,

situ

a�ia

pri

vin

d m

igra

�ia

for�

ei d

e m

un

c� î

n

Rep

ubl

ica

Mol

dova

r�m

âne

a fi

o pr

oble

m�

dest

ul

de d

ifici

l�:

chia

r �i

dac�

ex

ist�

an

um

ite

ac�i

un

i în

ve

dere

a re

glem

ent�

rii

proc

esu

lui

mig

ra�i

onal

, ele

nu

poa

rt�

un

car

acte

r pe

ter

men

lun

g.

În

scop

ul

dezv

olt�

rii

soci

al-e

con

omic

e pe

te

rmen

lu

ng

este

impo

rtan

t� s

tabi

lirea

an

um

itor

pri

orit

��i c

um

ar

fi:

- ef

ectu

area

un

ui s

tudi

u d

e ev

alu

are

a pe

rsoa

nel

or a

flate

în m

igra

�ie

de m

un

c�;

- st

abili

rea

rela

�iilo

r cu

per

soan

ele

plec

ate

pest

e h

otar

e în

sco

pul

form

�rii

un

or c

omu

nit

��i

la l

ocu

rile

de

dest

ina�

ie c

are

vor

acor

da

spri

jin �

i pro

tec�

ie p

erso

anel

or e

mig

rate

;

- el

abor

area

un

ui

prog

ram

de

atra

gere

a r

emit

en�e

lor

în s

copu

ri

inve

sti�

ion

ale

�i in

clu

dere

a ac

esto

ra în

cir

cuit

ul e

con

omie

i rea

le.

De

regu

l�,

for�

a de

mu

nc�

nec

alifi

cat�

ple

ac�

în c

�uta

rea

un

ui

loc

de

mu

nc�

te

mpo

rar,

ia

r fo

r�a

de

mu

nc�

cu

ca

lific

are

înal

t�

p�r�

se�t

e �a

ra p

entr

u t

otde

aun

a.

În

scop

ul

amel

ior�

rii

situ

a�ie

i în

do

men

iul

mig

ra�i

un

ii se

impu

ne

elab

orar

ea u

rgen

t� a

str

ateg

iei

na�

ion

ale

priv

ind

mig

ra�i

a,

prec

um

�i

a

un

ui

plan

de

ac

�iu

ni

la

niv

el

na�

ion

al

priv

ind

regl

emen

tare

a m

igra

�iei

for�

ei d

e m

un

c�, c

u u

rm�t

oare

le d

irec

�ii:

- co

mba

tere

a m

igra

�iei

ileg

ale

�i a

tra

ficu

lui i

licit

de

fiin

�e u

man

e;

Page 43: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

43

- pr

omov

area

�i i

mpl

emen

tare

a u

nei

pol

itic

i soc

iale

car

e va

asi

gura

ven

itu

ri s

alar

iale

ade

cvat

e pe

ntr

u m

un

ca d

epu

s�;

- cr

eare

a lo

curi

lor

noi

de

m

un

c�

atra

ctiv

e,

în

spec

ial,

pen

tru

tin

eret

;

- u

tiliz

area

rem

iten

�elo

r pe

ntr

u d

ezvo

ltar

ea m

icu

lui b

uss

ines

;

- el

abor

area

po

litic

ilor

com

plex

e pr

in

pris

ma

polit

icilo

r

ocu

pa�i

onal

e, e

duca

�ion

ale.

Li

tera

tura

: 1.

S

trat

egia

N

a�io

nal

� pr

ivin

d Po

litic

ile

de

Ocu

pare

a

For�

ei

de

Mu

nc�

în

R

epu

blic

a M

oldo

va p

e te

rmen

200

7-20

20.

2.

Not

� in

form

ativ

� „C

u p

rivi

re la

tot

alu

rile

Rec

ens�

mân

tulu

i pop

ula

�ie

din

2004

”,

Nr.

15-0

6-18

din

24.

05.2

006,

a B

irou

lui

Na�

ion

al d

e S

tati

stic

� al

Rep

ubl

icii

Mol

dova

. 3.

C

adru

l m

ult

ilate

ral

cu p

rivi

re l

a m

igra

�ia

de m

un

c�,

elab

orat

de

Org

aniz

a�ia

In

tern

a�io

nal

� a

Mu

ncii

(ILO

), G

enev

a, 3

1 oc

tom

brie

–2 n

oiem

brie

200

5.

4.

Mig

rati

on a

nd

Rem

itta

nce

s în

Mol

dova

. R

epor

t pr

epar

ed b

y C

BS-

AX

A f

or t

he

Inte

rnat

ion

al

Org

aniz

atio

n

for

Mig

rati

on

Mis

sion

to

M

oldo

va,

Eu

rope

an

Com

mis

sion

, Fo

od

Secu

rity

Pr

ogra

mm

e O

ffice

în

M

oldo

va,

Inte

rnat

ion

al

Mon

etar

y Fu

nd

Offi

ce in

Mol

dova

, 200

5, p

p. 6

-7.

5.

Bir

oul N

a�io

nal

de

Sta

tist

ic�

al R

epu

blic

ii M

oldo

va /

/ h

ttp:

//w

ww

.sta

tist

ica.

md/

rece

nsam

int/

Gru

pe_d

e_vi

rste

_apt

e_de

_mu

nca

.doc

. 6.

W

ord

Dev

elop

men

t In

dica

tors

//

htt

p://

devd

ata.

wor

ldba

nk.

org/

data

-qu

ery/

. 7.

B

irou

l Na�

ion

al d

e S

tati

stic

� al

Rep

ubl

icii

Mol

dova

//

htt

p://

ww

w.s

tati

stic

a.m

d/re

cens

amin

t/M

igr_

exte

rni_

loc_

prec

.xls

. 8.

Pi

a�a

for�

ei

de

mu

nc�

în

R

epu

blic

a M

oldo

va,

2006

/

Bir

oul

Na�

ion

al

de

Sta

tist

ic�

al R

epu

blic

ii M

oldo

va. -

Cu

lege

re s

tati

stic

�. -

Ch

i�in

�u, 2

006.

78

regu

l�,

tin

eri,

avân

d în

tre

18

– 40

an

i, cu

po

ten

�ial

de

m

un

c�

ridi

cat)

; co

ntr

ibu

�ii

la

cre�

tere

a pr

odu

c�ie

i, in

clu

siv

a ex

port

ulu

i

��ri

lor

de “

adop

�ie”

, u

neo

ri c

hia

r în

��r

ile l

or d

e or

igin

e [4

]. M

igra

�ia

poat

e ge

ner

a �i

pie

rder

i pe

ntr

u �

�rile

-gaz

d�,

în f

un

c�ie

de

con

text

ul

cult

ura

l, so

cial

�i e

con

omic

.

Pen

tru

�ar

a de

ori

gine

, in

dife

ren

t de

for

ma

de m

igra

re e

xter

n�,

expo

rtu

l de

cap

ital

um

an,

de f

or��

de

mu

nc�

în

car

e s-

au f

�cu

t

inve

sti�

ii im

port

ante

, re

prez

int�

o p

ierd

ere

de v

aloa

re a

d�ug

at�

care

s-ar

fi

putu

t re

aliz

a în

�a

r�,

surs

� pe

ntr

u

cre�

tere

a ec

onom

ic�

dura

bil�

. D

ar,

dac�

cer

cet�

m r

a�iu

nile

pen

tru

car

e m

igra

rea

exte

rn�

pent

ru m

unc�

ia

avân

t, a

tun

ci c

oncl

uzi

a se

nu

an�e

az�.

Dac

� ce

rere

a

pie�

ei n

u s

us�

ine

crea

rea

de o

port

un

it��

i /

locu

ri d

e m

un

c� p

entr

u

for�

a de

mu

nc�

dis

pon

ibil�

, at

un

ci a

ceas

ta s

e or

ien

teaz

� c�

tre

zon

ele

din

afa

ra s

pa�i

ulu

i n

a�io

nal

, ce

ea c

e al

imen

teaz

� ex

odu

l cr

eier

elor

�i

al fo

r�ei

de

mu

nc�

.

Mig

ra�i

a ex

trem

de

rapi

d� a

spe

cial

i�ti

lor

cu î

nal

t� c

alifi

care

este

cel

mai

not

abil

fen

omen

în

cad

rul

mig

ra�i

ei f

or�e

i de

mu

nc�

din

Rep

ubl

ica

Mol

dova

. A

cest

el

emen

t al

m

igra

�iei

fo

r�ei

de

m

un

c�,

cun

oscu

t su

b de

nu

mir

ea d

e „b

rain

dra

in”

(sau

„ex

odu

l de

cre

ier”

),

duce

inev

itab

il la

pie

rder

ea c

apit

alu

lui i

nte

lect

ual

.

Cal

itat

ea e

xpor

tulu

i de

cap

ital

um

an –

res

pect

iv a

pop

ula

�iei

emig

ran

te î

n a

nii

tran

zi�i

ei –

poa

te f

i ev

iden

�iat

� pr

in d

istr

ibu

�ia

emig

ran

�ilo

r pe

niv

elu

ri d

e ed

uca

�ie

�i fo

rmar

e pr

ofes

ion

al�.

Mai

mu

lt d

e ju

m�t

ate

din

emig

ran�

ii m

oldo

veni

su

nt s

peci

ali�

ti

calif

ica�

i. C

ea m

ai m

are

pond

ere

(39%

) din

tot

alu

l de

emig

ran�

i o d

e�in

pers

oane

le c

u s

tudi

i m

edii

de s

peci

alit

ate.

Abs

olve

n�ii

inst

itu

�iilo

r de

înv�

��m

ânt

supe

rior

, co

nsti

tuie

12

%,

iar

cei

cu

stu

dii

supe

rioa

re

inco

mpl

ete

- 4%

. C

ota

cea

mai

m

are

a em

igra

n�ilo

r cu

st

udi

i

supe

rioa

re �

i su

peri

oare

inc

ompl

ete

revi

ne f

emei

lor

�i e

ste

de 1

8,3%

-

cu c

irca

5%

mai

mu

lt d

ecât

în

rând

ul

b�rb

a�ilo

r. P

rope

nsiu

nea

spre

mig

ra�i

e a

aces

tei

cate

gori

i de

fo

r��

de

mu

nc�

este

m

ai

ridi

cat�

,

deoa

rece

ac

east

a nu

-�i

g�se

�te

cu

u�u

rin�

� u

n lo

c de

m

unc

conv

enab

il pe

o

pia�

� di

stor

sion

at�

a m

unc

ii,

fiind

te

ntat

� în

tr-o

anu

mit

� m

�su

r� d

e “m

iraj

ul”

mig

r�ri

i spr

e o

alt�

civ

iliza

�ie.

O p

�tri

me

Page 44: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

77

Pond

erea

cea

mai

mar

e a

emig

ran�

ilor

din

Rep

ubl

ica

Mol

dova

revi

ne

b�rb

a�ilo

r în

pr

opor

�ie

de

56%

, ia

r vâ

rsta

m

edie

a

con

tin

gen

tulu

i m

igra

nt

este

de

35 a

ni.

Em

igra

n�i

i di

n M

oldo

va s

un

t

de o

bice

i ti

ner

i, pe

ste

60%

au

vâr

sta

sub

40 d

e an

i �i

apr

oxim

ativ

1/3

– su

b 30

de

ani.

Mig

ra�i

a es

te c

onsi

dera

t� o

par

te s

au u

n a

spec

t al

pro

cesu

lui

de d

ezvo

ltar

e -

mai

sem

nifi

cati

v în

tr-u

n m

omen

t sa

u a

ltu

l, u

neo

ri o

cau

z� a

eve

nim

ente

lor,

alt

eori

o c

onse

cin

�� a

ace

stor

a. C

onst

itu

ind

o

part

e in

tegr

al�

a pr

oces

ulu

i de

dez

volt

are,

mig

ra�i

a de

mu

nc�

poa

te

avea

sem

nifi

ca�i

i dife

rite

în t

imp

�i s

pa�i

u.

Proc

esu

l m

igra

�ion

al d

uce

atâ

t la

con

seci

n�e

poz

itiv

e câ

t �i

neg

ativ

e pe

ntr

u t

o�i

subi

ec�i

i pa

rtic

ipan

�i:

mig

ran

�i,

��ri

le d

e or

igin

e

�i �

�rile

de

dest

ina�

ie.

Mol

dova

pri

n m

igra

�ia

exte

rn�

expo

rt�

capi

tal

um

an, m

ai m

ult

sau

mai

pu

�in

gra

tuit

.

Cos

tul

afer

ent

este

în

cre

�ter

e, f

iind

doar

par

�ial

com

pen

sat

de

ben

efic

iile

pote

n�i

ale

econ

omic

e �i

soc

iale

: a)

em

igra

�ia d

eter

min

� o

pier

dere

fin

al�,

to

tal�

, be

nef

iciil

e co

mpl

emen

tare

fii

nd

greu

de

esti

mat

, se

man

ifest

� cu

un

an

um

it d

ecal

aj î

n t

imp

sau

nu

apa

r

delo

c; b

) m

igra

�ia p

entr

u m

unc�

poa

te f

i co

nsi

dera

t� c

a u

n e

xpor

t

par�

ial

�i t

empo

rar,

aso

ciat

cu

ben

efic

ii po

ten

�ial

e re

lati

v m

ai c

erte

.

Prin

�tig

uri

le

indi

vidu

ale

care

se

tr

ansf

er�

în

�ar�

fa

mili

ei

�i

con

sum

ul

aces

tora

pe

pia�

a in

tern

� de

bu

nu

ri �

i se

rvic

ii se

su

s�in

e

cere

rea

inte

rn�

�i, î

ntr

-o a

nu

mit

� m

�su

r�, �

i pro

duc�

ia n

a�io

nal

�.

Câ�

tigu

rile

, re

spec

tiv

pier

deri

le î

i af

ecte

az�

deop

otri

v� p

e to

�i

cei i

mpl

ica�

i, în

s� în

pro

por�

ii di

feri

te [3

].

Pen

tru

�ar

a ga

zd�

efec

tele

su

nt

de r

egu

l� n

et f

avor

abile

. E

le s

e

man

ifest

�,

înai

nte

de

to

ate,

pe

pi

a�a

mu

nci

i pr

in:

con

trib

u�i

a la

redu

cere

a de

ficit

ulu

i de

for

�� d

e m

un

c�,

fie î

n p

rofe

sii

de î

nal

t�

calif

icar

e,

fie

pen

tru

fo

r�a

de

mu

nc�

st

rict

sp

ecia

lizat

�,

fie

cu

calif

icar

e re

dus�

sau

nec

alifi

cat�

în

loc

uri

de

mu

nc�

pen

tru

car

e

for�

a de

m

un

c�

auto

hto

n�

man

ifest

� re

tice

n�e

; în

or

ice

situ

a�ie

cost

uri

le

afer

ente

su

nt

inco

mpa

rabi

l m

ai

redu

se;

aten

uar

ea

proc

esu

lui

de

îmb�

trân

ire

dem

ogra

fic�

�i

a te

nsi

un

ilor

crea

te

pe

pie�

ele

mu

nci

i sa

u

la

niv

el

buge

tar

(lucr

�tor

ii m

igra

n�i

su

nt,

de

44

Nic

olae

�Â

U

Mig

ra�i

e, c

re�t

ere,

ang

ajar

e

�i r

educ

ere

a s�

r�ci

ei în

Rep

ublic

a M

oldo

va

Rep

ubl

ica

Mol

dova

a f

ost

înto

tdea

un

a �a

r� e

uro

pean

� cu

cea

mai

înal

t�

pon

dere

a

popu

la�i

ei

rura

le.

În

med

iul

rura

l gr

adu

l de

asig

ura

re c

u l

ocu

ri d

e m

un

c� b

ine

pl�t

ite

în r

amu

ri n

eagr

icol

e a

fost

perm

anen

t fo

arte

mic

. D

ac�

ar f

i �i

nu

t co

nt

de a

cest

e do

u�

lucr

uri

,

guve

rnel

e m

oldo

ven

e�ti

de

la î

nce

putu

l an

ilor

1990

ar

fi în

�ele

s c�

rest

ruct

ura

rea

econ

omie

i va

fi

urm

at�

de m

igra

rea

un

ei p

�r�i

din

popu

la�i

a ru

ral�

, da

c� n

u î

n e

xter

ioru

l ��

rii,

atu

nci

, ce

l pu

�in

, de

la

sate

spr

e or

a�e.

Pe

parc

urs

ul

tran

zi�i

ei,

ambe

le f

enom

ene

au f

ost

obse

rvat

e. T

otu

�i,

din

cau

za c

� se

rvic

iile

�i i

ndu

stri

a su

nt

loca

lizat

e

prio

rita

r în

ora

�e,

anu

me

emig

rare

a a

fost

sin

gura

op�

iun

e ec

onom

ic

rezo

nab

il�

pen

tru

m

ajor

itat

ea

locu

itor

ilor

rura

li.

În

prez

ent,

emig

ra�i

a fo

r�ei

de

mu

nc�

se

nu

m�r

� pr

intr

e fa

ctor

ii pr

inci

pali

care

mod

elea

z�

evol

u�i

ile

econ

omic

e,

soci

ale

�i

polit

ice

din

R

epu

blic

a

Mol

dova

�i

va r

�mân

e la

fel

de

impo

rtan

t� î

n v

iitor

ul

prev

izib

il. Î

n

dom

eniu

l ec

onom

ic,

rolu

l ce

ntr

al a

l em

igra

�iei

est

e de

mon

stra

t de

fapt

ul

c� a

proa

pe 2

0% d

in r

esu

rsel

e de

mu

nc�

lu

crea

z� î

n a

fara

gran

i�el

or �

�rii,

iar

ven

itu

rile

tra

nsf

erat

e de

mu

nci

tori

i em

igra

n�i

în

2007

au

ech

ival

at c

u 3

0% d

in P

IB.

Sco

pul

aces

tui

stu

diu

est

e ce

rcet

area

pro

blem

ei m

ult

dis

cuta

te

refe

rito

r la

em

igra

�ie

într

-un

con

text

spe

cific

. P.

Mar

tin

�i

J. T

aylo

r

[1]

au s

peci

ficat

sta

rea

ipot

ezei

em

igra

�iei

pri

n e

xist

en�a

un

ei f

igu

ri –

U i

nve

rs�

sau

cu

rba

Ku

tzn

ets

care

exp

lic�

rela

�ia

din

tre

dezv

olta

rea

econ

omic

� �i

ra

ta

emig

ra�i

ei

din

�a

r�.

În

opin

ia

lui

D.

Mas

sey,

“em

igra

�ia

inte

rna�

ion

al�

nu

se

ex

plic

� pr

in

lipsa

de

zvol

t�ri

i

econ

omic

e, d

ar p

rin

îns�

�i d

ezvo

ltar

e” [2

].

Mar

tin

�i

Tayl

or c

onsi

der�

c�

ipot

ez�

emig

ra�i

ei p

resu

pun

e c�

însu

�i

proc

esu

l de

zvol

t�ri

i ec

onom

ice

poat

e st

imu

la

emig

ra�i

a pe

term

en

scu

rt

�i

med

iu.

Com

isia

S

tate

lor

Un

ite

a id

enti

ficat

, în

con

form

itat

e cu

Act

ul

de R

efor

m�

�i C

ontr

ol a

l E

mig

ra�i

ei d

in 1

986

c� p

e te

rmen

lu

ng,

cel

mai

bu

n r

emed

iu p

entr

u r

edu

cere

a em

igra

�iei

ned

orit

e es

te

exti

nde

rea

com

er�u

lui

cu

��ri

le

din

ca

re

sose

sc

Page 45: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

45

emig

ran

�ii.

Pe t

erm

en l

un

g, c

onfo

rm c

omis

iei,

com

er�u

l �i

em

igra

�ia

treb

uie

s�

se în

locu

iasc

�.

În R

epu

blic

a M

oldo

va d

ator

it�

tran

sfer

uri

lor,

im

igra

�ia

a se

rvit

drep

t in

stru

men

t im

port

ant

de

supr

ave�

uir

e pe

ntr

u

gosp

od�r

iile

casn

ice

de-a

lu

ngu

l an

ilor

1990

, ev

itân

d ch

iar

un

col

aps

econ

omic

mai

gra

v, �

i a

repr

ezen

tat

prin

cipa

lul

mec

anis

m p

entr

u r

edre

sare

a

care

a

înce

put

în

anu

l 20

00.

În

plu

s,

tran

sfer

uri

le

au

redu

s

depe

nde

n�a

gu

vern

ulu

i de

îm

pru

mu

turi

le

con

di�i

onat

e,

ob�i

nân

d

flexi

bilit

ate

în p

olit

ica

sa m

acro

econ

omic

�. C

onsi

der�

m c

� flu

xuri

le

de t

ran

sfer

uri

au

avu

t ef

ectu

l ap

reci

erii

rate

i de

sch

imb.

Cos

turi

le

soci

ale

ale

mig

ra�i

ei a

u f

ost

inac

cept

abil

de î

nal

te,

impa

ctu

l as

upr

a

for�

ei d

e m

un

c� a

fos

t n

egat

iv,

iar

niv

elu

l tr

ansf

eru

rilo

r –

lipsi

t de

viab

ilita

te.

An

aliz

ând

dife

rite

su

rse

refe

rito

r la

mig

ra�i

e es

te n

eces

ar s

con

stat

�m c

� ex

ist�

dife

ren

�e s

emn

ifica

tive

într

e st

atis

tici

le o

ficia

le �

i

esti

m�r

ile n

eofic

iale

pri

vin

d em

igra

�ia

din

Mol

dova

. D

atel

e of

icia

le

priv

ind

emig

rare

a le

gal�

sa

u

nor

mal

� su

gere

az�

emig

rare

a u

nu

i

nu

m�r

de

la

ci

nci

n�

la

nou

� m

ii de

pe

rsoa

ne

anu

al

în

peri

oada

1992

–200

3. I

den

tific

area

em

igra

�iei

ile

gale

sau

ner

egu

late

este

în

s� m

ult

mai

difi

cil�

. În

200

0, D

epar

tam

entu

l S

tati

stic

� �i

Soc

iolo

gie

a su

s�in

ut

c� în

str

�in

�tat

e lu

crea

z� le

gal �

i ile

gal 2

34,0

00

de c

et��

eni

ai R

epu

blic

ii M

oldo

va [

3].

O e

stim

are

sim

ilar�

a f

ost

ob�i

nu

t� d

e S

tudi

ul

for�

ei d

e m

un

c� î

n 2

003.

În

200

4, u

n s

tudi

u

inde

pen

den

t, e

fect

uat

de

Alia

n�a

de

Mic

rofin

an�a

re d

in M

oldo

va,

a

apre

ciat

c�

într

e 26

5 �i

285

mii

de c

et��

eni

ai M

oldo

vei

erau

ple

ca�i

pest

e h

otar

e pe

ntr

u a

-�i g

�si d

e lu

cru

[4].

Un

a di

n e

stim

�ri f

ace

part

e di

ntr

-un

son

daj c

are

a cu

prin

s pe

ste

3,70

0 fa

mili

i, re

aliz

at

la

sfâr

�itu

l an

ulu

i 20

04

�i

finan

�at

de

Org

aniz

a�ia

In

tern

a�io

nal

� pe

ntr

u

Mig

ra�i

e,

FMI

�i

Un

iun

ea

Eu

rope

an�.

Rez

ult

atel

e ac

estu

i stu

diu

au

viz

at t

ran

sfer

uri

de

ban

i de

la c

et��

enii

Rep

ubl

icii

Mol

dova

, af

la�i

pes

te h

otar

e la

mu

nc�

(S

THM

).

Con

form

ace

stei

cer

cet�

ri,

398,

000

de l

ocu

itor

i ai

��r

ii lu

crau

în

str�

in�t

ate,

pro

ven

ind

din

apr

oxim

ativ

315

,000

gos

pod�

rii

casn

ice.

Dac

� es

te l

uat

în

con

side

rare

nu

m�r

ul

pers

oan

elor

car

e se

afla

u î

n

76

în m

as�,

sal

arii

deri

zori

i, s�

r�ci

e, n

ivel

red

us

de v

ia��

, in

stab

ilita

tea

econ

omic

� �i

pol

itic

�.

Inve

stig

ând

mot

iva�

ia

mig

ra�i

onal

� a

popu

la�i

ei

��ri

i, s-

a

con

stat

at c

� ab

solu

ta m

ajor

itat

e sa

u 9

8% d

in p

erso

anel

e in

terv

ieva

te

con

side

r�

c�

cet�

�en

ii n

o�tr

i pl

eac�

pe

ste

hot

are

pen

tru

a-

�i

îmbu

n�t

��i

situ

a�ia

m

ater

ial�

; 80

%

sus�

in

c�

un

al

t m

otiv

al

emig

r�ri

i es

te

c�u

tare

a co

ndi

�iilo

r m

ai

bun

e de

vi

a��

(asi

sten

��

med

ical

�, a

sigu

rare

cu

pen

sii,

gara

n�ii

soci

ale

etc.

); 55

% -

se

refe

r� la

�om

aju

l �i

fri

ca d

e a

r�m

âne

f�r�

de

lucr

u,

�i p

ract

ic a

cela

�i n

um

�r

sau

53%

- s

us�

in c

� pe

con

cet�

�en

ii n

o�tr

i îi

dete

rmin

� s�

ple

ce l

a

mu

nc�

în

str

�in

�tat

e lip

sa p

ersp

ecti

velo

r de

ava

nsa

re p

rofe

sion

al�.

Un

u

din

�a

pte

sau

15

%

din

re

spon

den

�i

con

side

r�

c�

popu

la�i

a

emig

reaz

� di

n

cau

za

situ

a�ie

i cr

imin

ogen

e �i

lip

sa

gara

n�i

ei

secu

rit�

�ii p

erso

nal

e.

Pen

tru

Rep

ubl

ica

Mol

dova

, m

igra

�ia

for�

ei d

e m

un

c� n

u e

ste

doar

o

con

seci

n��

a

s�r�

ciei

, ci

�i

u

n

rezu

ltat

al

de

moc

rati

z�ri

i

soci

et��

ii, a

in

tern

a�io

nal

iz�r

ii �i

in

tegr

�rii

în E

uro

pa.

Proc

esel

e de

dem

ocra

tiza

re �

i de

sch

ider

e a

��ri

i au

fav

oriz

at e

mig

rare

a m

asiv

� di

n

�ar�

, în

spe

cial

în V

est.

Dec

lara

rea

inde

pen

den

�ei

Rep

ubl

icii

Mol

dova

�i

fa

cilit

area

posi

bilit

��ilo

r de

ple

care

în

��r

ile e

uro

pen

e a

con

dus

la r

eori

enta

rea

vect

oru

lui

mig

ra�i

ei d

e m

un

c� d

in R

epu

blic

a M

oldo

va d

in e

st s

pre

vest

. A

ceas

ta e

ste

mot

ivat

de

impa

ctu

l m

ai m

ult

or f

acto

ri:

dist

an�a

într

e M

oldo

va �

i M

osco

va (

Ru

sia)

sau

��r

ile E

uro

pei

de S

ud-

Est

est

e

apro

xim

ativ

ace

ea�i

; câ

�tig

ul

în o

ccid

ent

este

mai

mar

e; s

-au

for

mat

dias

pore

le

rom

ânol

ingv

� �i

ru

solin

gv�

în

��ri

le

vest

-eu

rope

ne;

coru

p�ia

�i f

�r�d

eleg

ile c

omis

e de

pat

rona

t în

��r

ile U

niu

nii

Eu

rope

ne

sun

t cu

mu

lt m

ai m

ici d

ecât

în R

usi

a et

c.

Prez

en�a

mol

dove

nilo

r es

te m

ai a

ccen

tuat

� în

��r

i ca

: R

usi

a

(55%

), It

alia

(23

%),

Port

uga

lia,

Gre

cia,

Ucr

ain

a (c

âte

4%),

Fran

�a

(3%

), la

fel �

i în

Ceh

ia, T

urc

ia, S

pan

ia, I

srae

l, G

erm

ania

, Cip

ru.

Cet

��en

ii R

epu

blic

ii M

oldo

va,

din

mai

200

4 pâ

n�

în m

ai 2

006,

au lu

crat

în s

tr�i

n�t

ate

în m

ediu

cât

e 8

lun

i, ia

r ap

roxi

mat

iv 8

0% a

u

lucr

at p

este

hot

are

mai

pu

�in

de

1 an

.

Page 46: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

75

Tudo

r D

AN

II,

Lilia

PLU

GA

RU

Mig

ra�i

a ex

tern

� -

o fo

rm�

de e

xpor

t de

cap

ital

um

an

Oda

t� c

u p

rocl

amar

ea i

nde

pen

den

�ei,

fen

omen

ul

mig

ra�i

ei a

luat

am

poar

e în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

. D

eclin

ul

econ

omic

pre

lun

git,

cara

cter

ul

con

trad

icto

riu

al

tr

ansf

orm

�rilo

r ec

onom

ice,

so

cial

e,

polit

ice

au a

vut

un

im

pact

neg

ativ

asu

pra

mu

ltor

dom

enii

ale

vie�

ii

soci

ale.

S

�r�c

ia

a ge

ner

at

mu

ltip

le

prob

lem

e,

incl

usi

v u

n

exod

mas

iv a

l pop

ula

�iei

eco

nom

ic a

ctiv

e pe

ste

hot

arel

e ��

rii.

Plec

area

mas

iv�

a ce

t��e

nilo

r M

oldo

vei

pest

e h

otar

e a

înce

put

s� s

e m

anife

ste

la f

inel

e an

ulu

i 19

98,

dup�

cri

za f

inan

ciar

� di

n

Ru

sia.

Pen

tru

pri

ma

dat�

pro

blem

a m

igra

�iei

for

�ei

de m

un

c� i

ese

în

prim

-pla

n la

niv

el n

a�io

nal

în a

nu

l 199

9. A

tun

ci s

-au

f�cu

t �i

pri

mel

e

esti

m�r

i al

e n

um

�ru

lui

cet�

�en

ilor

Mol

dove

i ca

re

mu

nce

sc

pest

e

hot

are.

In

i�ia

l se

vor

bea

desp

re 5

00 –

600

mii

pers

oan

e, u

lter

ior

în

pres

� au

fos

t ve

hic

ula

te d

ate

ce e

stim

eaz�

c�

pest

e 1

mili

on d

e

mol

dove

ni m

un

cesc

în s

tr�i

n�t

ate

[1].

Mig

ra�i

a te

mpo

rar�

est

e gr

eu d

e su

rpri

ns

în s

tati

stic

ile o

ficia

le.

În b

un

� pa

rte

ilega

l�,

alte

ori

con

fun

dân

du-s

e cu

mig

ra�i

a de

finit

iv�,

ades

ea

ned

ecla

rat�

, ea

re

prez

int�

u

n

fen

omen

gr

eu

de

m�s

ura

t.

Est

im�r

ile v

izân

d fo

r�a

de m

un

c� a

u î

nre

gist

rat

pân

� în

an

ul

2005

o

cre�

tere

con

tin

u�

a n

um

�ru

lui

de p

erso

ane

plec

ate

pest

e h

otar

e la

mu

nc�

, în

200

6 n

um

�ru

l ac

esto

ra a

con

stit

uit

334

mii

pers

oan

e (c

u

60 m

ii m

ai p

u�i

n d

ecât

în 2

005)

, com

para

tiv

cu 1

38 m

ii în

200

0.

Rez

ult

atel

e st

udi

ilor

soci

olog

ice

[2] a

test

� c�

, din

nu

m�r

ul t

otal

de g

ospo

d�ri

i in

vest

igat

e, 4

6% a

u c

el p

u�i

n u

n m

embr

u a

l fa

mili

ei

care

din

mai

200

4 pâ

n�

în m

ai 2

006

a fo

st p

leca

t pe

ste

hot

are

pe o

peri

oad�

ce

dep�

�e�t

e o

lun

�, d

intr

e ac

este

a ¾

au

avu

t câ

te u

n

sin

gur

mem

bru

, 21%

- d

oi m

embr

i �i 4

% -

tre

i mem

bri �

i mai

mu

l�i.

Cau

zele

det

erm

inan

te a

le m

igra

�iei

mas

ive

a fo

r�ei

de

mu

nc�

incl

ud

mai

mu

lte

aspe

cte

soci

o-ec

onom

ice

a�a

ca:

decl

inu

l eco

nom

ic,

care

a p

rovo

cat

o re

duce

re c

onsi

dera

bil�

a lo

curi

lor

de m

un

c�,

�om

aj

46

Mol

dova

la

acel

mom

ent,

dar

au

fos

t pe

ste

hot

are

�i a

u r

even

it î

n

�ar�

te

mpo

rar,

at

un

ci

con

tin

gen

tul

emig

ran

�ilo

r se

ri

dic�

la

apro

xim

ativ

567

,000

. Pu

�in

pes

te 2

0% d

in t

oate

gos

pod�

riile

cas

nic

e

din

Mol

dova

au

un

ul

sau

mai

mu

l�i

mem

bri

plec

a�i

în s

tr�i

n�t

ate,

maj

orit

atea

lor,

pes

te 8

0%, a

vân

d u

n m

embr

u p

este

hot

are.

Tabe

lul 1

Dis

trib

u�ia

pe

vârs

t� �

i ge

n (p

roce

nte)

S

ub

20 d

e an

i 21

–30

an

i 31

–40

an

i 41

–50

ani

Pest

e 51

an

i To

tal

B�r

ba�i

5.

5 38

.3

28.3

22

.5

5.5

100.

0 Fe

mei

4.

1 27

.9

35.1

29

.1

4.0

100.

0 To

tal

5.0

34.6

30

.7

24.8

4.

9 10

0.0

Surs

a: S

tudi

ul t

ran

sfer

uri

lor

de p

este

hot

are

în M

oldo

va (i

anu

arie

200

5)

Tabe

lul

rele

v� c

� em

igra

n�i

i di

n M

oldo

va s

un

t, d

e ob

icei

, ti

ner

i,

pest

e 70

la

sut�

au

vâr

sta

sub

40 d

e an

i �i

apr

oape

40

la s

ut�

su

b

30 a

ni.

Exi

st�

o di

fere

n��

de

gen

im

port

ant�

, m

ajor

itat

ea f

emei

lor

se

înca

drea

z� î

n c

ateg

oria

de

vârs

t� d

e 31

-40

ani,

�i m

ai p

u�i

ne

– în

cate

gori

a de

vâr

st�

de 3

1-40

an

i (35

�i 2

8 la

su

t� d

in f

emei

le c

are

au

emig

rat)

. Pe

ntr

u b

�rba

�i s

itu

a�ia

est

e in

vers

� (2

8 la

su

t� d

e vâ

rsta

31-4

0 an

i �i 3

8 la

su

t� d

e vâ

rsta

21-

30 a

ni).

Stu

diu

l de

mon

stre

az�

c�

sum

a de

ba

ni

nec

esar

� pe

ntr

u

a

emig

ra n

u e

ste

mar

e, d

e�i

vari

az�

sem

nifi

cati

v în

fu

nc�

ie d

e �a

ra d

e

dest

ina�

ie.

Pest

e 50

la

sut�

din

in

terv

ieva

�i s

us�

inea

u c

� ch

eltu

ielil

e

de e

mig

rare

su

nt

mai

mic

i de

100

dol

ari

SU

A,

iar

o p�

trim

e su

s�in

ea

c� s

un

t m

ai m

ici

de 5

0 do

lari

SU

A.

Maj

orit

atea

em

igra

n�i

lor

care

chel

tuie

sc o

su

m�

mic

� em

igre

az�

în �

�rile

CS

I. E

mig

ran

�ii

c�tr

e

stat

ele

UE

ch

eltu

iau

mu

lt m

ai m

ult

: pe

ste

2000

dol

ari

SU

A p

entr

u

Ital

ia s

au S

pan

ia �

i pes

te 4

40 d

olar

i pen

tru

Tu

rcia

.

Stu

diu

l a

ar�t

at c

� em

igra

n�i

i su

nt

pers

oan

e ca

re d

ispu

n d

e u

n

anu

mit

niv

el d

e st

udi

i. N

um

ai 1

0 la

su

t� n

u a

u a

bsol

vit

nic

i o

inst

itu

�ie

de

înv�

��m

ânt,

pe

ste

41

la

sut�

au

st

udi

i de

n

ivel

secu

nda

r, �

i 28

la

sut�

au

stu

dii

supe

rioa

re.

Exi

st�

o di

scre

pan

��

într

e �a

ra d

e de

stin

a�ie

�i n

ivel

ul d

e st

udi

i, u

n n

ivel

mu

lt m

ai în

alt

au

emig

ran

�ii

spre

��r

ile U

E î

n c

ompa

ra�i

e cu

cei

car

e se

în

drea

pt�

spre

CS

I sa

u a

lte

��ri

în

cu

rs d

e tr

anzi

�ie.

Son

daju

l ar

at�

c� c

irca

50

la

sut�

din

em

igra

n�i

i spr

e S

pan

ia s

au G

reci

a au

stu

dii m

ai a

van

sate

în

Page 47: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

47

com

para

�ie

cu 8

la

sut�

de

emig

ran

�i s

pre

Ucr

ain

a sa

u 1

2 la

su

t� d

e

emig

ran

�i s

pre

Ru

sia.

Tabe

lul 2

Pr

inci

pale

le �

�ri d

e de

stin

a�ie

Ale

fam

iliilo

r cu

imig

ran

�i

Ale

imig

ran

�ilo

r Sp

ania

1.

4 1.

5 It

alia

20

.2

18.9

R

usia

56

.4

58.2

T

urci

a

1.

3 1.

3 R

omân

ia

1.5

1.9

Port

ugal

ia

4.7

5.0

Cip

ru

0.5

0.5

Ger

man

ia

1.2

1.0

Gre

cia

3.2

2.7

Ceh

ia

1.1

0.8

Bel

gia

0.6

0.5

Isra

el

1.7

1.4

Ucr

aina

1.

7 2.

2 Fr

an�a

1.

0 0.

9 A

lte ��

ri

3.5

3.0

Tot

al

100.

0 10

0.0

UE

33

.9

31.8

C

SI

58.1

60

.4

Surs

a: S

tudi

ul t

ran

sfer

uri

lor

de p

este

hot

are

în M

oldo

va (i

anu

arie

200

5)

Stu

diu

l ar

at�

c�

maj

orit

atea

im

igra

n�i

lor,

pe

ste

58

la

sut�

,

plea

c� s

pre

Ru

sia,

�i

mai

pu

�in

de

32 l

a su

t� l

ucr

eaz�

în

��r

ile U

E.

Prin

tre

aces

te �

�ri,

Ital

ia o

cup�

pri

mu

l lo

c, c

u p

este

18

la s

ut�

de

imig

ran

�i,

con

form

da

telo

r în

regi

stra

te

în

acel

m

omen

t.

Fem

eile

pref

er�

s� p

lece

spr

e ��

rile

M�r

ii M

edit

eran

e �i

mai

pu

�in

spr

e ��

rile

nor

dice

al

e E

uro

pei

sau

sp

re

CS

I.

De

men

�ion

at,

c�

maj

orit

atea

emig

ran

�ilo

r ac

tive

az�

ca m

un

cito

ri î

n s

ecto

arel

e pe

trol

ier,

in

dust

rial

�i d

e co

nstr

uc�

ie;

al�i

i lu

crea

z� c

a �o

feri

, în

griji

tori

�i

vân

z�to

ri c

u

am�n

un

tul [

5].

Dat

ele

disp

onib

ile i

ndi

c� a

supr

a fa

ptu

lui

c� m

ai b

ine

50 l

a su

t�

lucr

eaz�

la c

onst

ruc�

ii �i

rep

ara�

ii (T

abel

ul 3

). N

ici o

alt

� ca

tego

rie

de

emig

ran

�i n

u s

e ap

ropi

e de

ace

ast�

val

oare

. Pu

�in

pes

te 2

8 la

su

t�

lucr

eaz�

cu

con

trac

t de

mu

nc�

�i

pest

e 70

la

sut�

nu

su

nt

incl

u�i

în

aces

t si

stem

de

anga

jare

. Fo

arte

pu

�in

i au

fos

t aj

uta

�i d

e gu

vern

sau

au i

mig

rat

pe c

�i o

ficia

le.

Cân

d au

fos

t în

treb

a�i

cin

e i-

a aj

uta

t sa

u

le-a

org

aniz

at p

leca

rea,

res

pon

den

�ii a

u a

firm

at, î

n p

ropo

r�ie

de

pest

e

46 l

a su

t�,

c� n

u a

u f

ost

aju

ta�i

de

nim

eni.

Pu�i

n s

ub

30 l

a su

t� a

u

fost

aju

ta�i

de

prie

ten

i, ve

cin

i �i

cu

nos

cu�i

, �i

apr

oxim

ativ

12

la s

ut�

au f

ost

aju

ta�i

de

mem

bri a

i fam

iliei

. D

oar

4.3

la s

ut�

�i r

espe

ctiv

3.8

la s

ut�

au

ape

lat

la a

gen

�ii

de t

uri

sm s

au a

gen

�ii

de r

ecru

tare

.

74

� co

labo

rare

a �i

co

oper

area

în

gr

up

�i

într

e di

feri

te

gru

puri

com

un

itar

e (a

ctiv

it��

ile

în

com

un

fo

rmea

z�

pric

eper

i �i

depr

inde

ri,

prac

tici

de

dezv

olta

re a

par

ten

eria

telo

r co

mu

nit

are

�i in

terc

omu

nit

are)

;

� st

imu

lare

a cr

eati

vit�

�ii

�i

inov

a�ie

i (d

ezvo

ltar

ea

capi

talu

lui

um

an p

resu

pun

e în

sin

e de

zvol

tare

a cr

eati

vit�

�ii

�i i

nov

a�ie

i,

iar

în

proc

esu

l de

so

lu�i

onar

e a

prob

lem

elor

se

pr

odu

ce

tran

smit

erea

exp

erie

n�e

i, su

plin

irea

ide

ii in

i�ia

le �

i de

zvol

tare

a

ei e

tc.).

la n

ivel

de

com

unita

te:

� de

zvol

tare

a ca

paci

t��i

lor

man

ager

iale

�i

de

pl

anifi

care

al

e

auto

rit�

�ilo

r pu

blic

e;

� co

nso

lidar

ea s

ocie

t��i

i civ

ile;

� st

abili

rea

part

ener

iate

lor

efic

ien

te;

� co

n�t

ien

tiza

rea

nec

esit

��ii

dezv

olt�

rii d

ura

bile

;

� îm

bun

�t��

irea

cal

it��

ii se

rvic

iilor

soc

iale

;

� pr

elu

area

exp

erie

n�e

lor

pozi

tive

�i a

inov

a�ilo

r;

� ev

alu

area

pot

en�i

alu

lui l

ocal

�i g

ener

area

de

noi

inve

sti�

ii.

Cap

ital

ul

um

an,

s-ar

pu

tea

con

clu

zion

a, r

epre

zin

t� u

na

din

com

pon

ente

le d

ezvo

lt�r

ii at

ît la

niv

el s

ocie

tal,

com

un

itar

, de

gru

p, c

ît

�i i

ndi

vidu

al,

capi

talu

l ed

uca

�ion

al,

star

ea d

e s�

n�t

ate

�i v

enit

uri

le

cure

nte

fiin

d pu

tern

ic c

orel

ate.

Ast

fel,

niv

elu

l ca

pita

lulu

i u

man

�i,

resp

ecti

v,

al

resu

rsel

or

econ

omic

e,

�i

pote

n�i

alu

l ev

olu

�iei

fen

omen

elor

car

e în

so�e

sc p

roce

sele

în

des

f��u

rare

, in

clu

siv

cel

al

mig

ra�i

ei, s

e af

l� în

tr-o

leg�

tur�

rec

ipro

c�.

Ref

erin

�e:

1.

Web

er

Max

. E

tica

pr

otes

tan

t�

�i

spir

itu

l ca

pita

lism

ulu

i. -

Bu

cure

�ti:

Hu

man

itas

, 199

3, p

. 35.

2.

B

ecke

r G

ary

S.

Hu

man

Cap

ital

: A

Th

eore

tica

l an

d E

mpi

rica

l A

nal

ysis

, w

ith

Spe

cial

Ref

eren

ce t

o E

duca

tion

. - U

niv

ersi

ty o

f Ch

icag

o Pr

ess,

199

4.

3.

Sch

ult

z Th

eodo

re W

. In

vest

men

t in

Hu

man

Cap

ital

//

Am

eric

an E

con

omic

R

evie

w, 1

961,

no.

51,

pp.

1-1

7.

4.

Rap

ortu

l pri

vin

d im

pact

ul S

CE

RS

în o

pin

ia c

et��

enilo

r. -

Ch

i�in

�u, 2

007,

p. 1

6.

5.

Dav

enpo

rt T

hom

as.

Hu

man

Cap

ital

: W

hat

It

Is a

nd

Wh

y Pe

ople

Inv

est

It. -

San

Fr

anci

sco:

Jos

sey-

Bas

s, 1

999,

p. 1

7.

6.

���

>��

K

��

J.

���

� ��

����

�J

��

���J

��

����

� �

@ ��

���

� ��

���

����

�-��

�� �

���

���J

��

����

���

��

����

. –

���

� �:

��

����

���

���

J ��

� �

���

� �

��%

�� %

����

@��

���

���,

200

3, p

p. 5

-6.

7.

Bou

rdie

u P

ierr

e, P

asse

ron

Jea

n C

lau

de.

Rep

rodu

ctio

n i

n E

duca

tion

, S

ocie

ty,

and

Cu

ltu

re. -

Lon

don

: Sag

e Pu

blic

atio

ns

Ltd,

199

0, p

. 71.

Page 48: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

73

Leg�

tura

din

tre

capi

talu

l u

man

�i

capa

cita

tea

de i

den

tific

are

/

valo

rific

are

a po

ten

�ial

ulu

i in

tern

, de

at

rage

re

a in

vest

i�iil

or

din

exte

rior

est

e u

na

impo

rtan

t�.

Pen

tru

rep

ubl

ica

noa

str�

, lim

itat

� în

reze

rve

nat

ura

le,

prob

lem

a de

zvol

t�ri

i ca

pita

lulu

i u

man

es

te

una

deos

ebit

de

arz�

toar

e. D

e re

mar

cat,

c�

aces

ta e

ste

resu

rsa

nec

esar

pen

tru

tra

nsf

orm

are.

Impa

ctu

l in

vest

i�iil

or a

supr

a de

zvol

t�ri

i ca

pita

lulu

i u

man

se

man

ifest

� la

niv

el in

divi

dual

, de

gru

p �i

com

un

itar

. Pot

fi m

en�i

onat

e,

în a

ceas

t� o

rdin

e de

idei

, urm

�toa

rele

asp

ecte

:

la n

ivel

indi

vidu

al:

� m

otiv

area

pe

rson

alit

��ii

de

a se

im

plic

a (in

form

area

,

con

sult

area

opi

nie

i, pa

rtic

ipar

ea l

a lu

area

dec

iziil

or c

ontr

ibu

ie

la

afir

mar

ea

pers

onal

it��

ii,

stim

ule

az�

acti

vism

ul,

apar

i�ia

încr

eder

ii în

for�

ele

prop

rii e

tc.);

� ac

um

ula

rea

de

noi

cu

no�

tin

�e

�i

depr

inde

ri,

în

spec

ial

man

ager

iale

�i d

e ge

stio

nar

e a

surs

elor

fin

anci

are;

� pe

rfec

�ion

area

pro

fesi

onal

�;

� ac

cesu

l la

info

rma�

ie �

i la

dive

rse

teh

nol

ogii

mod

ern

e (o

b�in

erea

acce

sulu

i la

in

form

a�ie

div

ers�

ofe

r� p

osib

ilita

tea

aplic

�rii

un

or

teh

nol

ogii

avan

sate

, u

tiliz

�rii

mat

eria

lelo

r de

co

nst

ruc�

ie

�i

uti

laje

lor

noi

etc

.);

� ex

tin

dere

a co

mpe

ten

�elo

r în

dom

eniu

l rel

a�iil

or d

e pi

a��.

la n

ivel

de

grup

� cr

eare

a gr

upu

rilo

r n

efor

mal

e -

com

itet

e, c

onsi

lii,

gru

puri

de

ini�

iati

v� �

.a.;

� de

zvol

tare

a in

stit

u�i

onal

� (d

eseo

ri c

omit

etel

e de

dez

volt

are

se

tran

sfor

m�

în o

rgan

iza�

ii n

egu

vern

amen

tale

);

� ex

tin

dere

a ex

peri

en�e

i de

in

tera

c�iu

ne

în

gru

p �i

pr

elu

area

rolu

lui

de l

ider

(ac

tivi

tate

a în

com

un

con

duce

la

perf

ec�i

onar

ea

abili

t��i

lor

de c

omu

nic

are

�i i

nte

rac�

iun

e, a

pari

�ia

spir

itu

lui

de

ech

ip�,

op

tim

izar

ea

diri

j�ri

i ec

hip

ei

�i

orga

niz

a�ie

i pr

in

aju

star

ea

con

duce

rii

la

situ

a�ii

con

cret

e,

tran

smit

erea

�i

prel

uar

ea r

olu

lui d

e lid

er e

tc.);

48

Pon

dere

a în

alt�

a e

mig

ran

�ilo

r ca

re a

u p

leca

t f�

r� n

ici

un

aju

tor

se

expl

ic�

prin

fap

tul

c� m

ajor

itat

ea d

in e

i au

ple

cat

în R

usi

a. P

este

81

la s

ut�

din

em

igra

n�i

i în

Ru

sia

(mu

lt m

ai m

ult

de

58 l

a su

t� d

in

nu

m�r

ul

tota

l al

em

igra

n�i

lor

din

Mol

dova

) au

mer

s f�

r� n

ici

un

aju

tor.

Maj

orit

atea

em

igra

n�i

lor

au g

�sit

un

loc

de m

un

c� în

tr-o

lun

(pes

te 8

2 la

su

t�),

din

tre

care

ju

m�t

ate

au g

�sit

de

lucr

u i

med

iat

dup�

ce

au s

osit

în �

ara

de d

esti

na�

ie. N

um

ai u

n p

roce

nt

foar

te m

ic a

pl�t

it p

entr

u a

ob�

ine

o sl

ujb

� (m

ai p

u�i

n d

e 6

la s

ut�

).

Ta

belu

l 3

Dom

enii

le d

e ac

tivi

tate

ale

em

igra

n�ilo

r di

n M

oldo

va p

este

hot

are

Pr

ocen

tul d

in n

um

�ru

l tot

al

al im

igra

n�i

lor

inte

rvie

va�i

A

ctiv

it��

i agr

icol

e 6.

9 C

onst

ruc�

ii, r

epar

a�ii

51.3

A

nga

ja�i

ai f

abri

cilo

r, u

zin

elor

, fir

mel

or

7.2

An

gaja

�i p

e co

nt

prop

riu

10

.9

Îngr

ijire

a ca

sei,

îngr

ijire

a pe

rsoa

nel

or

7.8

Com

er�

7.3

Ser

vici

i 7.

3 A

ltel

e 0.

9 N

u a

u r

�spu

ns

0.4

Surs

a: S

tudi

ul t

ran

sfer

uri

lor

de p

este

hot

are

în M

oldo

va (i

anu

arie

200

5)

Ref

erit

or l

a da

tele

pri

vin

d tr

ansf

eru

rile

de

ban

i de

pes

te h

otar

e,

este

foa

rte

dific

il de

ob�

inu

t ac

east

� in

form

a�ie

. E

xist

� da

te s

tati

stic

e,

îns�

ele

nu

in

clu

d flu

xuri

le d

e ba

ni

din

afa

ra c

anal

elor

ofic

iale

.

Mol

dova

nu

est

e si

ngu

ra �

ar�

cu a

sem

enea

pro

blem

e �i

, în

gen

eral

,

calit

atea

dat

elor

des

pre

tran

sfer

uri

le d

e pe

ste

hot

are

nu

est

e pr

ea

bun

� [6

]. Pe

ste

50 l

a su

t� d

in r

espo

nde

n�i

i S

THM

tri

mit

ban

i ac

as�

cel p

u�i

n o

dat

� în

sem

estr

u, �

i 25

la s

ut�

exp

edia

z� b

ani r

egu

lat.

Prez

int�

inte

res

uti

lizar

ea t

ran

sfer

uri

lor

din

str

�in

�tat

e: p

este

70

la

sut�

su

s�in

c�

ch

eltu

iesc

ba

nii

pen

tru

a

cum

p�ra

pr

odu

se

alim

enta

re �

i h

ain

e, i

ar p

este

60

la s

ut�

pl�

tesc

din

ace

�ti

ban

i

serv

iciil

e co

mu

nal

e. Î

n c

eea

ce p

rive

�te

îns�

uti

lizar

ea f

ondu

rilo

r

acu

mu

late

în s

tr�i

n�t

ate,

pes

te 4

5 la

su

t� d

in r

espo

nde

n�i

au

afir

mat

c� p

rior

itat

ea l

or e

ste

con

sum

ul

cure

nt

(pro

duse

alim

enta

re,

hai

ne,

etc.

). 22

.8 l

a su

t� d

in r

espo

nde

n�i

au

dec

lara

t c�

pri

orit

atea

lor

est

e

proc

ura

rea

un

ui

auto

mob

il, u

nei

cas

e sa

u a

part

amen

t, r

enov

area

Page 49: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

49

case

i, ap

arta

men

tulu

i �i

dep

ozit

e ba

nca

re.

Nu

mai

4.8

la

sut�

au

afir

mat

c�

inte

n�i

onea

z� s

� in

vest

easc

� în

afa

ceri

.

Du

p� c

um

a f

ost

men

�ion

at m

ai s

us,

rec

upe

rare

a �i

cre

�ter

ea

econ

omie

i du

p�

anu

l 20

00

a fo

st

gen

erat

� în

pr

imu

l râ

nd

de

tran

sfer

uri

le d

e ba

ni d

in s

tr�i

n�t

ate,

car

e au

sti

mu

lat

cre�

tere

a pr

in

redu

cere

a pr

esiu

nii

impo

rtu

rilo

r. T

otod

at�,

flu

xul

tran

sfer

uri

lor

de

pest

e h

otar

e a

redu

s de

pen

den

�a

guve

rnu

lui d

e cr

edit

ele

acor

date

în

baza

ap

lic�r

ii an

um

itor

po

litic

i, as

tfel

, gu

vern

ul

a ob

�in

ut

un

pote

n�i

al d

e fle

xibi

litat

e în

pol

itic

a sa

mac

roec

onom

ic�.

Con

side

r�m

c� e

ste

nec

esar

de

men

�ion

at c

� tr

ansf

eru

rile

de

pest

e h

otar

e au

gen

erat

apr

ecie

rea

rate

i de

sch

imb,

a�a

cu

m s

-a î

ntâ

mpl

at î

n a

nii

2003

, 20

04 �

i 20

07,

f�câ

nd

expo

rtu

rile

mai

pu

�in

com

peti

tive

. În

acel

a�i

tim

p,

rate

le

înal

te

ale

dobâ

nzi

lor

desc

ura

jeaz

� in

vest

i�iil

e

com

pan

iilor

di

n

Mol

dova

�i

au

u

n

impa

ct

nes

emn

ifica

tiv

asu

pra

inve

sti�

iilor

str

�in

e în

Mol

dova

.

Tran

sfer

uri

le

au

un

im

pact

di

rect

as

upr

a re

duce

rii

s�r�

ciei

dato

rit�

n

ivel

uri

lor

spor

ite

de

con

sum

. V

ersi

un

ea

STH

M

rele

v�

impo

rtan

�a

tran

sfer

uri

lor

de

pest

e h

otar

e pe

ntr

u

bun

�sta

rea

fam

iliilo

r em

igra

n�i

lor

�i

fapt

ul

c�

fam

iliile

al

e c�

ror

mem

bri

au

emig

rat

sun

t în

tr-o

sit

ua�

ie m

ai b

un

� de

cât

cele

ce

nu

au

mem

bri

emig

ran

�i.

Stu

diu

l ar

at�

c� f

luxu

l tr

ansf

eru

rilo

r di

n s

tr�i

n�t

ate

are

o

influ

en��

ben

efic

� as

upr

a re

duce

rii s

�r�c

iei,

cau

zate

de

ven

itu

ri m

ici,

chia

r da

c� p

ot a

fect

a n

egat

iv a

lte

aspe

cte

ale

bun

�st�

rii.

Mol

dova

ilust

reaz

� fo

arte

bin

e ac

este

in

fluen

�e i

nte

rcon

ecta

te,

deoa

rece

est

e

un

a di

n �

�rile

cu

cea

mai

mar

e po

nde

re a

for

�ei

de m

un

c� c

are

lucr

eaz�

pes

te h

otar

e, a

tra

nsf

eru

rilo

r em

igra

n�i

lor

fa��

de

PIB

�i

a

tran

sfer

uri

lor

priv

ate

pen

tru

ven

itu

ri d

ispo

nib

ile.

Em

igra

�ia

a in

fluen

�at

form

area

cap

ital

ulu

i u

man

din

Mol

dova

.

Apr

oxim

ativ

60

0 00

0 de

oa

men

i, ad

ic�

apro

ape

14

la

sut�

di

n

popu

la�i

e �i

23

la s

ut�

din

for

�a d

e m

un

c�,

lucr

eaz�

pes

te h

otar

e.

Pest

e 50

la

sut�

din

em

igra

n�i

au

mai

pu

�in

de

30 d

e an

i, �i

88

la

sut�

au

mai

pu

�in

de

45 d

e an

i, ce

ea c

e în

seam

n�

c� l

ucr

�tor

ii di

n

prim

ul

gru

p de

vâr

st�

au e

mig

rat

din

�ar

�. D

atel

e re

lev�

c�

din

sist

emu

l de

ocr

otir

e a

s�n

�t��

ii su

nt

plec

a�i

pest

e h

otar

e 36

mii

de

72

Uti

lizar

ea e

ficie

nt�

a c

apit

alu

lui

um

an i

nov

ator

con

trib

uie

la

prog

resu

l în

treg

ii so

ciet

��i.

Într

e n

ivel

ul d

e m

ult

iplic

are

�i s

olic

itar

e a

aces

tuia

în

s�

exis

t�

o m

are

disc

repa

n��

. R

efer

itor

la

R

epu

blic

a

Mol

dova

, se

at

est�

de

ficit

ul

de

anga

jare

în

mpu

l m

un

cii

a

spec

iali�

tilo

r, p

repo

nde

ren

t a

celo

r ti

ner

i, �i

exo

dul

mas

iv a

l ac

esto

ra

pest

e h

otar

e. A

spec

tul

pozi

tiv

con

st�

în a

firm

area

un

ora

din

tre

ei î

n

plan

pro

fesi

onal

, ac

um

ula

rea

un

or n

oi e

xper

ien

�e �

i pr

elu

area

lor

la

ba�t

in�.

To

toda

t�,

�i

aspe

ctu

l n

egat

iv

este

u

nu

l de

oseb

it

de

pron

un

�at,

deo

arec

e co

ndu

ce l

a pi

erde

rea

calif

ic�r

ii �i

deg

rada

rea

capi

talu

lui u

man

.

Prob

lem

a m

igra

�iei

con

tin

u�

a fi

extr

em d

e ac

tual

�. P

erso

anel

e

care

dec

id s

� m

igre

ze s

înt,

de

obic

ei,

mai

dot

ate

de c

apit

al u

man

, ia

r

mi�

care

a lo

r se

pro

duce

cu

pre

c�de

re d

in z

onel

e s�

race

c�t

re c

ele

dezv

olta

te,

ceea

ce

afec

teaz

� în

mod

dir

ect

capi

talu

l u

man

la

niv

el

com

un

itar

, in

ducî

nd

disc

repa

n�e

de

la o

col

ecti

vita

te l

a al

ta.

Efe

ctel

e

pe t

erm

en l

un

g al

e ac

esto

r in

egal

it��

i se

res

imt

pe p

lan

ul

dezv

olt�

rii

soci

et��

ii.

Rel

a�ia

ca

pita

l u

man

-

resu

rse

mat

eria

le

– de

zvol

tare

a

soci

et��

ii ap

are

dest

ul

de e

vide

nt�

su

b as

pect

teo

reti

c �i

em

piri

c.

Soc

iet�

�ile

mai

bog

ate

disp

un

de

un

niv

el d

e ed

uca

�ie

mai

în

alt

�i

prez

int�

o s

tare

de

s�n

�tat

e m

ai b

un

�. D

ecal

ajel

e ex

iste

nte

, su

b

aspe

ctu

l ve

nit

ulu

i �i

al

capi

talu

lui

um

an,

au c

apac

itat

ea d

e a

se

repr

odu

ce.

Com

un

it��

ile m

ai s

�rac

e au

, în

gen

eral

, o

popu

la�i

e m

ai

slab

edu

cat�

, ia

r re

giu

nile

mai

bog

ate

sîn

t de

reg

ul�

cel

e ca

re a

trag

o

for�

� de

mu

nc�

mai

cal

ifica

t�,

deve

nin

d �i

mai

dis

puse

spr

e cr

e�te

re

�i t

inzî

nd

s� d

evin

� �i

mai

bog

ate.

A�a

cu

m a

rat�

P. B

ourd

ieu

�i J

. C.

Pass

eron

[7]

, st

ruct

uri

le s

ocio

-cu

ltu

rale

se

repr

odu

c a�

a în

cît

niv

elu

l

de e

duca

�ie

atin

s de

pin

de d

e n

ivel

ul e

duca

�ion

al a

l p�r

in�i

lor.

Rol

ul

cen

tral

în

dir

ec�i

onar

ea f

orm

�rii

�i d

ezvo

lt�r

ii ca

pita

lulu

i

um

an r

evin

e gu

vern

�rii.

Bu

gete

le p

ubl

ice

sîn

t pr

inci

palii

fin

an�a

tori

în a

cest

sen

s, c

hel

tuie

lile

priv

ate

fiin

d �i

ele

des

tul

de i

mpo

rtan

te.

Ben

efic

iari

ai d

ezvo

lt�r

ii ca

pita

lulu

i um

an s

înt

atît

per

soan

ele

apar

te,

cît

�i î

ntr

eaga

soc

ieta

te.

Inve

stir

ea î

n c

apit

al u

man

dev

ine,

ast

fel,

o

deci

zie

polit

ic�

de o

rdin

maj

or.

Page 50: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

71

Cer

cet�

rile

in

i�ia

le

în

dom

eniu

s-

au

con

cen

trat

pe

st

udi

ul

rela

�iilo

r di

ntr

e ca

pita

lul

um

an �

i ve

nit

uri

le o

b�in

ute

din

mu

nc�

.

Con

form

in

vest

iga�

iilor

ef

ectu

ate,

ve

nit

uri

le

indi

vizi

lor

cres

c în

fun

c�ie

de

grad

ul

lor

de e

duca

�ie.

Per

soan

a cu

un

gra

d m

ai î

nal

t de

edu

ca�i

e, o

b�in

înd

ven

itu

ri m

ai m

ari,

î�i

poat

e pe

rmit

e u

n s

pect

ru

mai

am

plu

de

acti

vit�

�i,

incl

usi

v de

cu

noa

�ter

e �i

in

form

are.

S-a

con

stat

at

c�

�i

în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

gr

adu

l de

in

form

are

a

cet�

�en

ilor

cu v

enit

uri

mai

mar

i est

e ap

roap

e du

blu

fa�

� de

gra

dul d

e

info

rmar

e a

celo

r cu

ven

itu

ri m

odes

te:

cet�

�en

ii cu

ven

itu

ri m

ici,

preo

cupa

�i

de

ob�i

ner

ea

un

or

ven

itu

ri

supl

imen

tare

, ac

ord�

m

ai

pu�i

n t

imp

info

rm�r

ii [4

].

În

acea

st�

ordi

ne

de

idei

, u

n

niv

el

de

inst

ruir

e m

ai

înal

t

pres

upu

ne

�i

o fle

xibi

litat

e m

ai

mar

e în

ad

apta

rea

la

con

di�i

ile

spec

ifice

de

pe p

ia�a

mu

nci

i. S

tocu

l de

cap

ital

um

an î

ns�

poa

te

degr

ada

sub

influ

en�a

s�r

�cie

i �i

se

poat

e in

tra

într

-un

cer

c vi

cios

,

gen

erat

or d

e s�

r�ci

e pe

rman

ent�

, pe

ntr

u r

upe

rea

c�ru

ia n

u e

ste

sufic

ien

t do

ar

efor

tul

indi

vidu

al.

Rol

ul

cen

tral

în

di

rec�

ion

area

form

�rii

�i d

ezvo

lt�r

ii ca

pita

lulu

i u

man

rev

ine

guve

rn�r

ii. B

uge

tele

publ

ice

sîn

t pr

inci

palii

fin

an�a

tori

în

ace

st s

ens,

ch

eltu

ielil

e pr

ivat

e

fiin

d �i

ele

des

tul

de i

mpo

rtan

te.

Inve

stir

ea î

n c

apit

al u

man

dev

ine,

astf

el, o

dec

izie

pol

itic

�.

Cer

cet�

toru

l Th

omas

D

aven

port

a

dem

onst

rat

c�

nu

m�r

ul

locu

rilo

r de

mu

nc�

în

alt

apre

ciat

e a

spor

it î

n r

apor

t cu

ati

tudi

nea

fa��

de

m

un

cile

n

ecal

ifica

te.

Inve

sti�

ia

în

edu

ca�i

e ap

are

ca

o

prio

rita

te p

entr

u i

ndi

vizi

�i

o as

igu

rare

în

fa�

a ri

scu

rilo

r ge

ner

ate

de

�om

aj �

i s�

r�ci

e [5

]. C

ompa

niil

e, l

a rî

ndu

l lo

r, p

ot o

b�in

e pr

ofit

,

inve

stin

d în

edu

ca�i

a an

gaja

�ilo

r, e

fect

ele

fiin

d ev

iden

te:

sala

ria�

ii

devi

n m

ai c

reat

ivi,

au o

ind

epen

den

�� d

eciz

ion

al�

mai

mar

e, p

ot

reac

�ion

a m

ai e

ficie

nt

cu s

olu

�ii o

ptim

e în

an

um

ite

situ

a�ii

etc.

Un

alt

cerc

et�t

or,

Ser

ghei

A

gabe

kov,

pr

omov

eaz�

n

o�iu

nile

de

st

ruct

ur�

soci

o-in

ovat

oare

�i

de

ca

pita

l u

man

in

ovat

or,

repr

ezen

tat

de

spec

iali�

ti d

in d

omen

iile

�tiin

�elo

r re

ale

�i t

ehn

ice,

teh

nol

ogiil

or d

e

mar

keti

ng

�i m

anag

emen

t, o

amen

i în

trep

rin

z�to

ri [6

].

50

med

ici,

�i 2

8 m

ii de

în

v���

tori

au

p�r

�sit

sis

tem

ul

de e

duca

�ie.

Cir

ca

7 la

su

t� a

u s

tudi

i su

peri

oare

�i

o tr

eim

e di

n e

mig

ran

�i a

u s

tudi

i

prof

esio

nal

e se

cun

dare

, în

com

para

�ie

cu n

um

ai 2

5 la

su

t� c

are

au

r�m

as î

n �

ar�.

Apr

oxim

ativ

tre

i p�

trim

i di

n c

ei c

are

mu

nce

sc î

n

str�

in�t

ate

au

lucr

at

ante

rior

în

m

edic

in�,

ed

uca

�ie,

ag

ricu

ltu

r�,

con

stru

c�ii

�i a

dmin

istr

area

mic

ulu

i bu

sin

ess

[7, p

.192

].

Con

side

r�m

ju

dici

oas�

, în

ace

st c

onte

xt,

p�re

rea

cerc

et�t

oru

lui

P. M

arti

n,

care

opi

nea

z� c

� gu

vern

ulu

i tr

ebu

ie s

�-i

revi

n�,

în

pri

mu

l

rân

d,

sarc

ina

de

arm

oniz

are

a le

gisl

a�ie

i n

a�io

nal

e re

feri

tor

la

emig

ra�i

e cu

st

anda

rdel

e in

tern

a�io

nal

e.

Su

nt

nec

esar

e ac

�iu

ni

con

cret

e pe

ntr

u a

im

plem

enta

con

ven

�iile

car

e au

fos

t de

ja r

atifi

cate

de M

oldo

va.

În p

lus,

ar

treb

ui

depu

se e

fort

uri

pen

tru

leg

aliz

area

emig

ran

�ilo

r �i

sem

nar

ea a

cord

uri

lor

bila

tera

le c

u t

oate

��r

ile g

azd�

.

Mai

m

ult

, în

ca

zul

lucr

�tor

ilor

sezo

nie

ri

ar

pute

a fi

aplic

ate

Mem

oran

dum

uri

de

în�e

lege

re m

ai fl

exib

ile [8

].

Pe l

âng�

im

pact

ul

mac

roec

onom

ic a

l tr

ansf

eru

rilo

r, u

tiliz

area

fon

duri

lor

tran

sfer

ate

în s

copu

ri d

e pr

odu

c�ie

est

e, d

e as

emen

ea,

impo

rtan

t� p

entr

u c

re�t

erea

eco

nom

ic�,

pen

tru

cre

area

loc

uri

lor

de

mu

nc�

�i

pe

ntr

u

redu

cere

a s�

r�ci

ei.

Mu

lte

din

ac

�iu

nile

pr

ivin

d

cadr

ul

mac

roec

onom

ic a

decv

at,

în s

peci

al,

mod

elel

e de

in

vest

i�ii

�i

polit

icile

de

prom

ovar

e a

cre�

rii

locu

rilo

r de

mu

nc�

car

e ge

ner

eaz�

ven

itu

ri,

sun

t la

fe

l de

im

port

ante

at

ât

pen

tru

em

igra

n�i

, câ

t �i

pen

tru

cei

car

e lo

cuie

sc î

n �

ar�.

Im

plem

enta

rea

aces

tor

polit

ici

de

guve

rn, î

n s

peci

al, a

celo

r di

n s

ecto

rul a

gric

ol, e

ste

prio

rita

r� p

entr

u a

încu

raja

sp

orir

ea

inve

sti�

iilor

di

n

con

tul

tran

sfer

uri

lor

de

pest

e

hot

are.

În

plu

s, p

ot f

i el

abor

ate

inst

rum

ente

spe

cific

e de

uti

lizar

e a

fon

duri

lor

emig

ran

�ilo

r în

sco

puri

in

vest

i�io

nal

e sa

u d

e as

igu

rare

a

uti

liz�r

ii m

ai e

ficie

nte

a r

esu

rsel

or in

vest

i�io

nal

e.

Ref

erin

�e:

1.

Ph.

L. M

arti

n,

J. E

. Ta

ylor

. Th

e an

atom

y of

a m

igra

tion

hu

mp.

Dev

elop

men

t st

rate

gy, e

mpl

oym

ent,

an

d m

igra

tion

. - O

EC

D, 1

996.

- p

. 43.

2.

D

. S

. M

asse

y. W

orld

s in

Mot

ion

: u

nder

stan

din

g in

tern

atio

nal

mig

rati

on a

t th

e en

d of

the

mill

enn

ium

. - O

xfor

d U

niv

ersi

ty P

ress

, 199

8. -

p. 2

77.

3.

E.

Ste

ptov

a. L

abor

Mig

rati

on i

n E

uro

pe:

Spec

ial

Focu

s on

th

e R

epu

blic

of

Mol

dova

. – C

hi�

inau

: IPP

, 200

3. -

p. 8

8.

Page 51: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

51

4.

B.

Ghe

nce

a, I

. G

udu

mac

. La

bor

Mig

rati

on a

nd

Rem

itta

nce

s in

th

e R

epu

blic

of

Mol

dova

/

Mol

dova

M

icro

finan

ce

Alli

ance

, M

arke

tin

g an

d R

esea

rch

Dep

artm

ent.

– C

hi�

in�u

: MM

A, 2

004.

- p

. 132

. 5.

N

. D

udw

ick,

S

. A

ksha

y.

Mig

rati

on:

Cop

ing

wit

h

Eco

nom

ic

Har

dsh

ips

in

Rec

essi

on /

/ R

ecov

ery

and

Pove

rty

in M

oldo

va. -

Vol

.2. –

200

4 -

p.18

2.

6.

C.

Dev

esh

. R

emit

tan

ces:

Th

e ne

w

deve

lopm

ent

man

tra?

G

-24.

D

iscu

ssio

n

Pape

r Se

ries

No.

29,

- G

enev

a: U

NC

TAD

, 200

4, p

. 299

. 7.

N

. Du

dwic

k, S

. Aks

hay

. Op.

cit

., p.

182

. 8.

Ph

. L. M

arti

n. M

igra

tion

an

d Po

vert

y in

Mol

dova

. - C

his

inau

, 200

4, p

. 88.

70

Vic

tor

MO

RA

RU

, Ta

tian

a SO

CO

LOV

Con

cept

ul c

apit

alul

ui u

man

în

con

text

ul p

roce

selo

r m

igra

�ion

ale

Mi�

care

a as

cen

den

t� a

soc

iet�

�ii

este

det

erm

inat

� de

in

i�ia

tiva

crea

toar

e �i

de

dori

n�a

oam

enilo

r de

a s

chim

ba lu

cru

rile

spr

e bi

ne.

În

spat

ele

succ

esu

lui

ori

ner

eu�i

tei

un

ei a

c�iu

ni

soci

ale

se a

fl� o

mu

l,

indi

vidu

alit

atea

�i

pers

onal

itat

ea s

a. E

ste

adev

�rat

, om

ul

prin

în

s��i

nat

ura

sa

ac

cept

� “s

� tr

�ias

c�

pur

�i

sim

plu

”,

“a�a

cu

m

este

obi�

nu

it”

[1].

Res

pect

iv,

de c

ele

mai

des

e or

i, u

n i

ndi

vid

se i

mpl

ic�

intr

-o a

nu

mit

� ac

tivi

tate

doa

r în

mom

entu

l, cî

nd

apar

e n

eces

itat

ea

solu

�ion

�rii

un

ei p

robl

eme

ce î

l af

ecte

az�

nem

ijloc

i �i

im

edia

t. P

e de

alt�

par

te,

impl

icar

ea s

e pr

odu

ce a

tun

ci,

cîn

d in

divi

dul

se s

imte

capa

bil

a in

fluen

�a l

uar

ea d

eciz

iilor

, în

�ele

ge n

eces

itat

ea p

arti

cip�

rii

civi

ce, e

ste

resp

onsa

bil p

entr

u v

iitor

.

Iden

tific

area

�i

an

aliz

a co

ndi

�iei

u

man

e în

so

ciet

atea

con

tem

pora

n�,

a r

ela�

iei

com

plex

e ce

se

stab

ile�t

e în

tre

indi

vid

�i

soci

etat

e au

foc

aliz

at,

în u

ltim

ele

dece

nii,

ate

n�i

a ce

rcet

�tor

ilor

din

sfer

a �t

iin�e

lor

soci

ale

�i p

olit

ice

asu

pra

con

cept

elor

“ca

pita

l u

man

�i “

capi

tal s

ocia

l”.

Cap

ital

ul

um

an,

con

form

cel

or m

ai r

ecen

te a

bord

�ri,

incl

ude

tota

litat

ea c

un

o�ti

n�e

lor,

pri

cepe

rilo

r, e

xper

ien

�elo

r, c

ompe

ten

�elo

r �i

mot

iva�

iilor

ca

ract

eris

tice

pe

rson

alit

��ii,

ce

as

igu

r�

mai

m

ult

e

opor

tun

it��

i de

an

gaja

re

în

cîm

pul

mu

nci

i, ac

ces

mai

m

are

la

info

rma�

ie,

posi

bilit

��i

spor

ite

de

afir

mar

e et

c.

Exa

min

area

con

cept

ulu

i “c

apit

al

um

an”,

în

pa

rtic

ula

r,

de

Gar

y B

ecke

r [2

] �i

Theo

dore

W

. S

chu

ltz

[3],

defin

it

de

ei

drep

t cu

no�

tin

�ele

�i

capa

cit�

�ile

acu

mu

late

de

un

in

divi

d sa

u d

e u

n g

rup

de i

ndi

vizi

, a

perm

is f

ocal

izar

ea a

ten

�iei

cer

cet�

tori

lor

asu

pra

aspe

ctel

or d

e or

din

orga

niz

a�io

nal

-cu

ltu

ral

al

dezv

olt�

rii.

Din

ac

east

� pe

rspe

ctiv

capi

talu

l u

man

în

glob

eaz�

cap

ital

ul

edu

ca�i

onal

�i

capi

talu

l bi

olog

ic,

elem

ente

de

o se

mn

ifica

�ie

deos

ebit

� pe

ntr

u d

ezvo

ltar

ea e

con

omic

� �i

soci

al�.

Ace

ste

abili

t��i

ale

in

divi

zilo

r se

man

ifest

� co

nst

ant

�i s

înt

valo

rific

ate

pe p

ia�a

mu

nci

i în

sch

imbu

l res

urs

elor

eco

nom

ice.

Page 52: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

69

� D

istr

uge

rea

fam

iliei

tr

adi�

ion

ale,

sp

orir

ea

nu

m�r

ulu

i fa

mili

ilor

mon

opar

enta

le �

i a d

ivor

�uri

lor;

� C

re�t

erea

n

um

�ru

lui

copi

ilor

r�m

a�i

f�r�

su

prav

egh

erea

p�ri

n�i

lor,

spo

rire

a ca

zuri

lor

de

infr

ac�i

un

i ju

ven

ile d

rept

urm

are

a ac

estu

i fen

omen

;

� În

str�

inar

ea

oam

enilo

r de

pa

tria

lo

r,

pier

dere

a va

lori

lor

trad

i�io

nal

e au

toh

ton

e.

Ref

erin

�e:

1. R

usu

Eu

gen,

Cat

an T

atia

na.

Com

pati

bilit

atea

leg

isla

�iei

Rep

ubl

icii

Mol

dova

cu

pr

eved

erile

Pro

toco

lulu

i îm

potr

iva

traf

icu

lui

ilega

l de

mig

ran�

i pe

cal

e te

rest

r�,

a ae

rulu

i �i p

e m

are

// G

esti

onar

ea m

igra

�iei

de

mu

nc�

în R

epu

blic

a M

oldo

va.

– C

hi�

in�u

: Org

aniz

a�ia

In

tern

a�io

nal

� a

Mu

ncii,

200

5, p

. 49.

2.

An

uar

ul

stat

isti

c al

R

epu

blic

ii M

oldo

va.

– C

hi�

in�u

: B

irou

l N

a�io

nal

de

S

tati

stic

� a

Rep

ubl

icii

Mol

dova

, 200

7.

3. I

dem

, p. 7

1.

4. I

dem

, p. 7

2 5.

Abe

lla M

anol

o. I

. C

um

s�

gest

ion�

m m

igra

�ia

for�

ei d

e m

un

c�.

– C

hi�

in�u

, 19

97.

6. B

ude

i V

ital

ie.

Traf

icu

l de

fiin

�e u

man

e –

prin

cipa

la f

orm

� a

mig

ra�i

ei i

lega

le î

n co

nte

xtu

l si

tua�

iei

actu

ale

din

Rep

ubl

ica

Mol

dova

//

Prev

enir

ea �

i co

mba

tere

a cr

imel

or t

ran

sna�

iona

le. P

robl

eme

teor

etic

e �i

pra

ctic

e. –

Ch

i�in

�u, 2

005.

52

Svet

lana

GO

RO

BIE

VSC

HI

Man

agem

entu

l cal

it��

ii v

ie�i

i �i

mig

rare

a po

pula

�iei

din

Rep

ublic

a M

oldo

va

În

pe

rioa

da

tran

zi�i

ei

pia�

a m

un

cii

din

M

oldo

va

a su

feri

t

prof

un

de t

ran

sfor

m�r

i, ge

ner

ate

de r

efor

mel

e ec

onom

ice,

pro

vocâ

nd

influ

en�e

dir

ecte

asu

pra

calit

��ii

fact

oru

lui

um

an.

În p

lus,

con

di�i

ile

soci

ale

au

dete

rmin

at

redu

cere

a sp

oru

lui

dem

ogra

fic

nat

ura

l �i

acce

ntu

area

em

igra

�iei

, ca

re

au

cau

zat,

la

ndu

l lo

r,

sc�d

erea

con

stan

t� a

pop

ula

�iei

�i,

impl

icit

, a p

opu

la�i

ei a

ctiv

e.

An

aliz

a st

ruct

uri

i po

pula

�iei

act

ive

pe g

rupe

de

vârs

te c

onst

at�

ten

din

�e e

vide

nte

de

îmb�

trân

ire

a ac

este

ia.

Pon

dere

a ce

a m

ai m

are

este

de�

inu

t� d

e pe

rsoa

ne

cu v

ârst

e de

pes

te 3

5 de

an

i. În

per

ioad

a

2000

-200

5, p

opu

la�i

a oc

upa

t� a

Rep

ubl

icii

Mol

dova

a s

c�zu

t cu

190

mii

de

pers

oan

e, a

dic�

cu

12,

5%,

atin

gân

d în

200

5 n

ivel

ul

de 4

9%

pen

tru

rat

a de

act

ivit

ate

�i 4

5% p

entr

u r

ata

de o

cupa

re,

infe

rioa

re

fa��

de

med

ia U

E -

25

cu 2

0, �

i re

spec

tiv

cu 1

8 pu

nct

e pr

ocen

tual

e

[1].

Cu

to

ate

aces

tea,

ex

ist�

do

men

ii al

e ec

onom

iei

prec

um

con

stru

c�iil

e, t

ran

zac�

iile

imob

iliar

e, a

dmin

istr

a�ie

pu

blic

�, c

omer

�ul,

inte

rmed

ieri

fin

anci

are,

în

ca

re

popu

la�i

a oc

upa

t�

a în

regi

stra

t

cre�

teri

, do

men

ii ca

re s

un

t co

nsi

dera

te c

u p

oten

�ial

de

dezv

olta

re î

n

pers

pect

iv�.

Dac

� an

aliz

�m e

volu

�ia

popu

la� i

ei R

epu

blic

ii M

oldo

va p

e gr

upe

de

vârs

t�,

potr

ivit

da

telo

r ce

lor

dou

� re

cen

s�m

inte

(d

in

1989

�i

2004

), se

ob

serv

� c�

gr

upu

l po

pula

�iei

ac

tive

(1

5-60

an

i) n

u

se

m�r

e�te

în

tr-u

n r

itm

pro

por�

ion

al c

u c

el î

n c

are

scad

e po

pula

�ia

tân

�r�

(0-1

4 an

i) �i

spo

re�t

e ce

a b�

trân

� (6

0 an

i �i p

este

), rs

pect

iv, î

n

mod

nor

mal

, ven

itu

rile

pen

tru

pro

gram

ele

soci

ale

nu

pot

cre

�te

decâ

t

prin

tr-o

m�r

ire,

pes

te v

alor

ile o

bi�n

uit

e, a

pro

duct

ivit

��ii

mu

nci

i.

La

baza

ac

este

i af

irm

a�ii

se

afl�

�i

te

oria

, co

nfo

rm

c�re

ia

com

port

amen

tul

econ

omic

in

divi

dual

var

iaz�

în

fu

nc�

ie d

e vâ

rst�

.

(�ri

le c

u o

pro

por�

ie r

idic

at�

a ti

ner

ilor

�i/s

au b

�trâ

nilo

r ti

nd

s�

Page 53: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

53

aloc

e u

n

volu

m

mai

m

are

de

resu

rse

aces

tor

gru

puri

, ad

ucâ

nd

ades

ea p

reju

dici

i cre

�ter

ii ec

onom

ice.

Ace

st f

enom

en e

ste

sesi

zabi

l �i

la

noi

, sp

re e

xem

plu

, în

tot

alu

l

popu

la�i

ei R

epu

blic

ii M

oldo

va a

cest

e gr

upu

ri n

u d

e�in

o p

onde

re

sem

nifi

cati

v�,

dar

avân

d în

ved

ere

ult

imel

e te

ndi

n�e

dem

ogra

fice,

prec

um

su

nt

proc

esu

l de

em

igra

re m

asiv

�, î

mb�

trân

irea

pop

ula

�iei

etc.

, an

um

ite

con

seci

n�e

al

e ac

esto

ra

vor

pute

a ap

are

mai

pron

un

�ate

.

Exi

st�

o co

rela

�ie

dire

ct�

din

tre

nu

m�r

ul

popu

la�i

ei a

pte

de

mu

nc�

�i

cre�

tere

a ve

nit

uri

lor.

În

caz

ul

în c

are

gru

pul

popu

la�i

ei

apte

de

mu

nc�

est

e pr

edom

inan

t, s

e ob

serv

� cr

e�te

rea

sem

nifi

cati

v�

a ve

nit

uri

lor.

Pon

dere

a ac

estu

i gr

up

în t

otal

ul

popu

la�i

ei R

epu

blic

ii

Mol

dova

(cu

exc

ep�i

a Tr

ansn

istr

iei)

este

de

43,7

%.

Dec

i, n

u p

ute

m

vorb

i de

spre

o c

re�t

ere

sem

nifi

cati

v� a

ven

itu

rilo

r po

pula

�iei

, da

t

fiin

d fa

ptu

l c�

fo

r�a

de

mu

nc�

ec

onom

ic

acti

v�

din

R

epu

blic

a

Mol

dova

nu

con

stit

uie

nic

i ju

m�t

ate

din

pop

ula

�ia

��ri

i. M

ai m

ult

,

dac�

obs

erv�

m e

volu

�ia

popu

la�i

ei d

up�

ace

lea�

i gr

upe

de

vârs

te,

este

evi

den

t� m

odifi

care

a su

feri

t� d

e va

riab

ila „

rapo

rt d

e de

pen

den

��

dup�

rst�

”:

în

anu

l 19

89,

35

de

tin

eri

�i

25

de

b�tr

âni

erau

depe

nde

n�i

de

10

0 de

ad

ul�

i, în

ti

mp

ce,

în

anu

l 20

04,

se

înre

gist

reaz

� o

sc�d

ere

dram

atic

� a

nu

m�r

ulu

i de

tin

eri

(23)

�i

o

cre�

tere

mod

erat

� a

nu

m�r

ulu

i b�t

rân

ilor

(29)

.

Cu

cer

titu

din

e, c

� ac

tual

a sc

�der

e a

popu

la�i

ei t

iner

e va

fi

refle

ctat

�, în

viit

or,

în s

c�de

rea

popu

la�i

ei a

dult

e, ia

r ac

east

a, în

mod

inev

itab

il, s

e va

r�s

frân

ge �

i asu

pra

cre�

teri

i eco

nom

ice.

De

asem

enea

, cr

e�te

rea

în u

ltim

a vr

eme

a po

nde

rii

popu

la�i

ei

adu

lte

(de

pest

e 2%

) în

to

talu

l po

pula

�iei

va

du

ce

la

spor

irea

con

tin

gen

tulu

i de

vâr

st�

60 d

e an

i �i

pes

te,

ceea

ce

va m

odifi

ca

sem

nifi

cati

v va

riab

ila a

nal

izat

� (T

abel

ul 1

).

Nu

est

e ex

clu

s c�

ace

ste

ten

din

�e a

r pu

tea

gen

era

alte

efe

cte

neg

ativ

e, r

efle

ctat

e, în

pri

nci

pal,

în:

- sc

�der

ea n

ivel

ulu

i de

tra

i al

gru

pei

de v

ârst

� de

60

ani

�i p

este

(nu

m�r

ul

celo

r ca

re p

ot s

us�

ine

din

pu

nct

de

vede

re f

inan

ciar

cate

gori

a so

cial

� a

pen

sion

arilo

r es

te d

in c

e în

ce

mai

mic

);

68

� C

uri

ozit

atea

de

a ve

dea

cu o

chii

prop

rii

via�

a oa

men

ilor

din

alt

e

��ri

�i d

e tr

�i o

exp

erie

n��

nou

�;

� O

rgol

iul d

e a

adu

na

aver

e –

ca s

� fie

„în

rân

d cu

lum

ea”

et

c.

Em

igra

�ia

din

Rep

ubl

ica

Mol

dova

a d

even

it u

n p

roce

s so

cial

rele

van

t, c

are

nec

esit

� m

ult

e ef

ortu

ri i

nte

rne

�i e

xter

ne

din

par

tea

stat

ulu

i pe

ntr

u

g�si

rea

un

or

c�i

adec

vate

de

so

lu�i

onar

e a

prob

lem

elor

pe

ca

re

le

gen

erea

z�.

În

calit

ate

de

proc

es

soci

al,

mig

ra�i

a m

anife

st�

un

ca

ract

er

con

trad

icto

riu

�i

în

glob

eaz�

at

ât

aspe

cte

de o

rdin

poz

itiv

, câ

t �i

cel

e de

ord

in n

egat

iv [

5].

Prin

tre

cele

pozi

tive

pot

fi r

emar

cate

:

� C

ontr

ibu

�ia

mig

ran

�ilo

r la

cre

area

un

ei l

um

i f�

r� f

ron

tier

e, a

tât

sub

aspe

ct e

con

omic

, cât

�i c

el s

piri

tual

;

� Im

plic

area

cet

��en

ilor

în p

roce

sele

eco

nom

ice

din

��r

ile d

ezvo

ltat

e,

astf

el c

reân

du-s

e po

sibi

lit��

i po

ten

�ial

e pe

ntr

u i

ni�

iere

a af

acer

ilor

în �

ara

de o

rigi

ne,

la r

even

ire;

� A

sigu

rare

a m

ater

ial�

a fa

mili

ei;

� S

atis

face

rea

nec

esit

��ii

de a

ved

ea u

n a

lt m

odel

de

via�

� so

cial

-

econ

omic

� �i

per

son

al�;

� C

ompe

nsa

rea

lacu

nel

or

în

cun

oa�t

erea

lim

bilo

r st

r�in

e,

fapt

nec

esar

inte

gr�r

ii du

rabi

le a

��r

ii în

Un

iun

ea E

uro

pean

�;

� A

juto

rare

a ��

rii

s� s

upr

avie

�uia

sc�

prin

„in

jec�

iile”

fin

anci

are

ale

gast

arba

iter

ilor;

� C

un

oa�t

erea

pe

vi

u

a al

tor

cult

uri

�i

a

alto

r po

sibi

lit��

i de

dezv

olta

re s

piri

tual

�;

� C

�p�t

area

u

nei

pr

ofes

ii cu

el

emen

te

prac

tice

la

n

ivel

ul

stan

dard

elor

eu

rope

ne

etc.

Toto

dat�

, m

igra

�aia

, a�

a cu

m

dem

onst

reaz

� ex

peri

en�a

, a

prov

ocat

�i

mai

con

tin

u�

s� p

rovo

ace

efec

tede

ord

in n

egat

iv [

6] a

tât

asu

pra

soci

et��

ii în

an

sam

blu

, câ

t �i

asu

pra

fam

iliei

�i

pers

onal

it��

ii.

Prin

tre

cele

mai

im

port

ante

efe

cte

neg

ativ

e, g

ener

ate

de p

roce

sele

mig

ra�i

onal

e, p

ot fi

am

inti

te:

� D

epop

ula

rea

loca

lit��

ilor

rura

le:

în u

rma

aces

tui

fen

omen

, în

sat

e

r�m

ân c

ase

p�r�

site

, p�

mân

turi

nep

relu

crat

e, o

amen

ii b�

trân

i

nea

juto

ra�i

de

prop

rii c

opii;

Page 54: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

67

În a

cela

�i t

imp,

doa

r o

part

e m

ic�

din

pop

ula

�ie

[4]

plea

c�

pest

e h

otar

e pe

ntr

u

a m

un

ci

în

baz�

de

co

ntr

act

(a

se

vede

a

Dia

gram

a 2)

.

Dia

gram

a 2

S

urs

a:

Anu

aru

l st

atis

tic

al R

epu

blic

ii M

oldo

va.

– C

hi�

in�u

: B

irou

l N

a�io

nal

de

Sta

tist

ic�

al R

epu

blic

ii M

oldo

va, 2

007,

p. 7

2.

De

obse

rvat

, c�

, de

�i n

um

�ru

l pe

rsoa

nel

or c

are

plea

c� p

este

hot

are,

av

ând

înch

eiat

u

n

con

trac

t de

m

unc

�,

cre�

te,

totu

�i

el

r�m

âne

net

in

feri

or n

um

�ru

lui

de p

erso

ane

care

em

igre

az�.

Vom

rem

arca

fa

ptu

l c�

Bir

oul N

a�io

nal

de

Sta

tist

ic�

al R

epu

blic

ii M

oldo

va

nu

pu

blic

� da

te p

rivi

nd

mig

rare

a te

mpo

rar�

a t

iner

etu

lui

stu

dios

în

tim

pul v

acan

�ei d

e va

r�.

Mig

ra�i

a în

mas

� în

�ar

� es

te p

rovo

cat�

de

mai

mu

l�i

fact

ori.

Prin

tre

cei m

ai im

port

an�i

pot

fi n

um

i�i:

� Tr

ecer

ea d

e la

o s

ocit

ate

tota

litar

� la

soc

ieta

te d

esch

ic�:

ple

care

a

pest

e h

otar

e n

u m

ai e

ste

deci

s� î

n c

adru

l pr

ezen

t�ri

i om

ulu

i în

fa�a

un

or c

omis

ii sp

ecia

le;

nu

mai

est

e n

evoi

e de

pre

zen

tare

a u

nor

cara

cter

isti

ci

cu

priv

ire

la

core

spu

nde

rea

pers

oan

ei

rigo

rilo

r

ideo

logi

ce;

� S

itu

a�ia

eco

nom

ic�

prec

ar�,

im

posi

bilit

atea

de

a g�

si l

ocu

ri d

e

mu

nc�

car

e ar

asi

gura

o e

xist

en��

dec

ent�

;

� Tr

ansf

orm

area

ban

ulu

i în

val

oare

abs

olu

t�;

� D

orin

�a d

e a

inst

rui

copi

ii în

con

form

itat

e cu

eta

loan

ele

soci

ale

de

ult

im�

or�;

� In

fluen

�a

mas

s-m

rdia

as

upr

a au

dito

riu

lui

prin

de

mon

stra

rea

mod

elel

or d

e vi

a��

reu

�it�

, apa

ren

t ac

cesi

bile

fiec

�ru

ia;

54

- re

duce

rea

for�

ei d

e m

un

c�,

coro

bora

t� c

u r

ata

mar

e a

�om

aju

lui

pe t

erm

en l

un

g (a

ici

avem

în

ved

ere

�i f

aptu

l c�

o p

arte

din

cei

ce l

ucr

eaz�

pes

te h

otar

e m

ai d

evre

me

sau

mai

târ

ziu

se

vor

înto

arce

ac

as�,

re

spec

tiv,

di

rect

sa

u

indi

rect

vo

r ex

erci

ta

pres

iun

i asu

pra

pie�

ei d

e m

un

c�;

- �o

maj

ul v

a fi

în c

re�t

ere)

;

- sc

�der

ea

Prod

usu

lui

Inte

rn

Bru

t (P

IB)

al

Mol

dove

i �i

al

te

con

seci

n�e

.

Tabe

lul 1

Popu

la�i

a M

oldo

vei

dup�

gru

pe d

e vâ

rst�

C

ompo

zi�i

a po

pula

�iei

R

ecen

s�m

ântu

l di

n 19

89

Rec

ens�

mân

tul

din

2004

D

inam

ica

popu

la�i

ei

c�tr

e 20

04, %

Po

pula

�ia

la

rece

ns�m

ânt

4335

,6 m

ii 33

83,3

mii

0-14

an

i (t

iner

i) 12

11 m

ii (2

7,9%

)

6461

52 m

ii (1

9,9%

)

15-5

9 an

i (a

dul�

i)

2578

mii

(59,

5%)

2240

669

mii

(66,

2%)

Popu

la�i

e pe

gru

pe

de v

ârst

60 �

i pe

ste

(b�t

rân

i)

546

mii

(12,

6%)

4964

31m

ii (1

4,67

%)

S

urs

a: A

nuar

ele

stat

isti

ce a

le B

NS

În c

eea

ce p

rive

�te

popu

la�i

a ce

cu

prin

de c

onti

nge

ntu

l fe

min

in

fert

il (1

5-49

an

i), c

re�t

erea

de

2,3%

, în

regi

stra

t� d

e gr

upa

res

pect

iv�

de v

ârst

� în

an

ul

2004

, es

te n

esem

nifi

cati

v� î

n c

ompa

ra�i

e cu

rat

a

anu

al�

a îm

b�tr

ânir

ii de

mog

rafic

e (0

,2%

).

Pe t

erm

en l

un

g, a

sem

enea

ten

din

�e v

or p

rovo

ca î

mb�

trân

irea

popu

la�i

ei,

depo

pula

rea,

sc

�der

ea

dras

tic�

a

for�

ei

de

mu

nc�

�i

degr

adar

ea c

alit

��ii

aces

teia

.

Pen

tru

men

�in

erea

un

or i

ndi

cato

ri e

con

omic

i ac

cept

abili

, es

te

posi

bil

ca �

i în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

, în

con

di�i

ile î

n c

are

ar e

xist

a

atra

ctiv

itat

e, s

� se

pra

ctic

e im

port

ul

for�

ei d

e m

un

c�,

ceea

ce

ar

pute

a pr

ovoc

a al

te r

iscu

ri p

entr

u c

are

soci

etat

ea m

oldo

ven

easc

� es

te

pu�i

n p

reg�

tit�

. To

tu�i

, pr

intr

e pr

iori

t��i

le g

uve

rnam

enta

le c

u p

rivi

re

Page 55: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

55

la p

olit

ica

dem

ogra

fic�

�i o

cupa

rea

for�

ei d

e m

un

c�,

în p

rim

ul

rân

d,

ar t

rebu

i s�

figu

reze

:

� cr

e�te

rea

calit

��ii

vie�

ii;

� pr

oble

mel

e le

gate

de

ineg

alit

��i �

i exc

lude

re s

ocia

l�;

� si

gura

n�a

soc

ial�

a c

et��

ean

ulu

i;

� at

itu

din

ea m

ai c

ompl

ex�

fa��

de

inte

nsi

ficar

ea f

enom

enu

lui

emig

ra�i

onis

t (în

spe

cial

, fe

nom

enu

l em

igra

�iei

cre

ieri

lor

�i

tin

erilo

r).

Te

oria

ec

onom

ic�

dem

onst

reaz

� c�

cr

e�te

rea

econ

omic

gen

erea

z� o

cre

�ter

e a

locu

rilo

r de

mu

nc�

dat

orit

� m

oder

niz

�rii

�i

rete

hn

olog

iz�r

ii în

trep

rin

deri

lor,

at

rage

rii

inve

sti�

iilor

in

tern

e �i

exte

rne

etc.

Cu

toa

te a

cest

ea,

Rep

ubl

ica

Mol

dova

dem

onst

reaz

� o

evol

u�i

e sp

ecifi

c� î

n a

cest

sen

s, e

con

omia

în

regi

strâ

nd

a an

um

it�

cre�

tere

, da

r în

par

alel

cu

red

uce

rea

locu

rilo

r de

mu

nc�

. Fa

�� d

e

1999

n

um

�ru

l de

sa

lari

a�i

în

2005

er

a cu

20

%

mai

m

ic

(în

agri

cult

ur�

– c

u 5

0%,

incl

usi

v fe

mei

cu

53%

, ia

r în

con

stru

c�ii

– cu

30%

). D

inam

ica

neg

ativ

� a

locu

rilo

r de

mu

nc�

va

avea

pe

viit

or o

influ

en��

n

egat

iv�

asu

pra

prod

uct

ivit

��ii

�i

cre�

teri

i ec

onom

ice,

deoa

rece

sal

ariil

e au

cea

mai

mar

e po

nde

re î

n v

enit

uri

le p

opu

la�i

ei

[2].

În a

cela

�i t

imp,

atr

acti

vita

tea

pie�

ei l

ocal

e a

for�

ei d

e m

un

c� e

ste

în s

c�de

re,

situ

a�ie

con

firm

at�

�i

de d

imin

uar

ea r

atei

de

acti

vita

te a

popu

la�i

ei în

vâr

st�

de 1

5 an

i �i m

ai m

ult

: de

la 6

0% în

an

ul 2

000

la

49%

în a

nul 2

005.

În

par

alel

, a s

c�zu

t �i

rat

a de

ocu

pare

a p

opu

la�i

ei

de l

a 55

% î

n a

nu

l 20

00 l

a 45

% î

n a

nu

l 20

05 (

date

le p

entr

u 2

006

arat

� c�

ace

asta

a s

c�zu

t pâ

n�

la 4

3,7%

), la

b�r

ba�i

sem

nifi

cati

v m

ai

mu

lt d

ecât

la

fem

ei.

Bin

eîn

�ele

s c�

exi

st�

o se

rie

de p

robl

eme-

chei

e

care

afe

ctea

z� f

un

c�io

nar

ea p

ie�e

i m

un

cii

în R

epu

blic

a M

oldo

va �

i

care

se

cer

a fi

solu

�ion

ate,

iar

prin

tre

aces

tea

ar fi

:

� n

um

�ru

l m

are

de l

ocu

ri d

e m

un

c� c

u p

rodu

ctiv

itat

e jo

as�

�i

niv

el d

e sa

lari

zare

red

us;

� m

ecan

ism

e de

sta

bilir

e a

sala

riilo

r in

sufic

ien

t de

zvol

tate

pen

tru

a re

flect

a co

resp

un

z�to

r pr

odu

ctiv

itat

ea �

i niv

elu

l de

calif

icar

e;

66

Mar

ia C

IOC

AN

U

Mig

ra�i

a

– pr

oces

soc

ial c

ontr

adic

tori

u

Mig

ra�i

a oa

men

ilor

în

calit

ate

de

proc

es

soci

al

a fo

st

cara

cter

isti

c� t

utu

ror

tim

puri

lor.

Mig

ra�i

a în

mas

� es

te c

arac

teri

stic

nu

mai

pen

tru

epo

cile

în

car

e n

u s

e at

est�

sta

bilit

ate

econ

omic

�,

polit

ic�

ori

poat

e fi

rezu

ltat

al

un

or c

alam

it��

i n

atu

rale

. M

igra

�ia

este

un

pr

oces

so

cial

vi

zibi

l, da

r,

toto

dat�

, �i

as

cum

s,

din

ca

uza

ned

ivu

lg�r

ii co

n�t

ien

te d

e c�

tre

mu

lte

din

per

soan

ele

antr

enat

e în

aces

ta, a

sco

pulu

i rea

l al p

lec�

rii p

este

hot

arel

e ��

rii.

În

mai

mu

lte

surs

e se

men

�ion

eaz�

c�

nu

m�r

ul d

e m

igra

n�i

din

Mol

dova

var

iaz�

în

tre

400

pân

� la

700

mii

de p

erso

ane

[1].

Con

form

date

lor

stat

isti

ce,

ten

din

�a p

opu

la�i

ei d

e a

se a

�eza

cu

tra

ilu p

este

hot

are

se s

tabi

lizea

z� [

2].

Ace

st f

enom

en p

oate

fi

obse

rvat

mai

cla

r

din

dia

gram

a ce

urm

eaz�

:

Dia

gram

a 1

S

urs

a:

Anu

aru

l st

atis

tic

al R

epu

blic

ii M

oldo

va.

– C

hi�

in�u

: B

irou

l N

a�io

nal

de

Sta

tist

ic�

al R

epu

blic

ii M

oldo

va, 2

007,

p. 7

1.

Prim

ul

loc

al d

esti

na�

iei

în p

roce

sul

de e

mig

rare

a p

opu

la�i

ei

din

Rep

ubl

ica

Mol

dova

îl

ocu

p� R

usi

a, c

el d

e-al

doi

lea

– U

krai

na,

al

trei

lea

– SU

A,

al p

atru

lea

– G

erm

ania

[3]

. O

p�iu

nea

pre

pon

dere

nt�

a

oam

enilo

r de

a s

e st

abili

cu

tra

iul

în R

usi

a �i

în

Ukr

ain

a, î

n p

rim

ul

rân

d, p

oate

fi

expl

icat

� �i

pri

n t

ran

sfer

ul

într

-un

are

al c

ult

ura

l �i

lingv

isti

c cu

nos

cut.

Page 56: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

65

� m

igra

�ia

mol

dove

nilo

r, c

ondi

�ion

at�

de s

itu

a�ia

soc

ial-

econ

omic

�,

refle

ctân

d re

alit

��ile

ex

iste

nte

, es

te

un

re

gist

ru

al

un

ei

joas

e

calit

��i a

vie

�ii p

opu

la�i

ei d

in �

ar�;

� m

igra

�ia

de m

un

c� a

pop

ula

�iei

mol

dove

ne�

ti e

ste

un

r�s

pun

s, l

a

niv

el d

e m

as�,

la

con

di�i

ile î

n c

are

se a

fl�,

o în

cerc

are

de a

-�i

îmbu

n�t

��i

star

ea m

ater

ial�

, si

tua�

ia f

amili

ei,

în c

ircu

mst

an�e

le

tran

sfor

m�r

ilor

soci

ale

de p

ropo

r�ii,

în

so�i

te d

e u

n p

re�

soci

al

înal

t;

� m

igra

�ia

popu

la�i

ei

în

con

text

ul

fen

omen

ulu

i gl

obal

iz�r

ii

econ

omiil

or n

a�io

nal

e es

te o

con

seci

n��

in

evit

abil�

pen

tru

mu

lte

��ri

di

n

lum

e,

dar

pen

tru

u

n

stat

at

ât

de

mic

ca

R

epu

blic

a

Mol

dova

poa

te a

vea

con

seci

n�e

dem

ogra

fice

cata

stro

fale

;

� u

n m

anag

emen

t sl

ab l

a n

ivel

sta

tal

al p

robl

emel

or m

onit

oriz

�rii

calit

��ii

vie�

ii,

este

u

na

din

ca

uze

le

prin

cipa

le

ale

mig

ra�i

ei

popu

la�i

ei d

in �

ar�;

� au

tori

t��i

le

publ

ice

abili

tate

cu

dr

eptu

l de

a

mon

itor

iza

prob

lem

ele

mig

ra�i

onal

e al

e R

epu

blic

ii M

oldo

va s

un

t ob

ligat

e s�

eval

uez

e câ

t m

ai r

eal

situ

a�ia

cre

at�

�i s

� c

olab

orez

e m

ai i

nte

ns

�i f

ruct

uos

cu

act

orii

inte

rna�

ion

ali

în e

labo

rare

a �i

rea

lizar

ea

un

ei

polit

ici

mig

ra�i

onal

e ad

ecva

te,

care

ar

ge

ner

a re

zult

ate

pozi

tive

pen

tru

sit

ua�

ia s

ocio

-eco

nom

ic�

din

�ar

�.

Lite

ratu

ra:

1.

Fo

r�a

de m

unc

� în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

: Ocu

pare

�i �

omaj

, an

ul 2

005.

Not

� in

form

ativ

� /

Bir

oul N

a�io

nal

de

Sta

tist

ic�

// h

ttp:

//w

ww

.sta

tist

ica.

md/

stat

isti

cs/d

at.

2.

Rap

ortu

l Na�

ion

al d

e D

ezvo

ltar

e U

man

� 20

06 /

/ h

ttp:

//w

ww

.un

dp.m

d/pu

blic

atio

ns/

2006

NH

DR

. 3.

B

arom

etru

l de

opin

ie p

ubl

ic�,

noi

embr

ie 2

006

/ In

stit

utu

l de

Polit

ici P

ubl

ice

//

ww

w.ip

p.m

d.

4.

Rap

ortu

l Na�

ion

al d

e D

ezvo

ltar

e U

man

�, 2

006.

5.

�%��

�� �

., ��

����

�.,

���

���

�. �

����

���

��

���

���

����

���

���

// M

OLD

OSC

OPI

E (P

robl

eme

de a

nal

iz�

polit

ic�)

. Par

tea

XX

. – C

hi�

in�u

, U

SM

, 20

02, p

p. 7

4-77

. 6.

Ti

mpu

l, 20

08, 1

1 ap

rilie

. 7.

G

hen

cea

B.,

Gu

dum

ac

I. M

igra

�ia

de

mu

nc�

�i

re

mit

en�e

le

în

R

epu

blic

a M

oldo

va /

Alia

n�a

de

Mic

rofin

an�a

re d

in M

oldo

va,

Fund

a�ia

Sor

os-M

oldo

va.

– C

hi�

in�u

: MM

A, 2

004.

8.

M

atei

V

. D

epop

ula

rea

sate

lor

duce

la

pi

erde

rea

baze

i de

re

prod

uce

re

a po

pula

�iei

(S

itu

a�ia

de

mog

rafic

� în

R

. M

oldo

va)

//

F�r�

Ta

bu.

Bu

leti

n in

form

ativ

, 20

06, n

r. 1

1.

9.

Tim

pul,

2006

, 27

iulie

.

56

� po

nde

rea

înal

t� a

act

ivit

��ilo

r in

form

ale

într

-o s

erie

de

sect

oare

�i r

amu

ri d

e pr

odu

c�ie

;

� �o

maj

ul î

nal

t în

rân

dul t

iner

ilor;

� n

ivel

ul r

idic

at a

l �om

aju

lui d

e lu

ng�

du

rat�

;

� lip

sa u

nu

i si

stem

ade

cvat

de

mon

itor

izar

e �i

pro

gnoz

are

a pi

e�ei

for�

ei d

e m

un

c� e

tc.

În p

ofid

a de

clar

a�iil

or g

uve

rnam

enta

le d

e a

sus�

ine

pia�

a fo

r�ei

de m

un

c�,

buge

tele

an

ual

e, a

prob

ate

în u

ltim

ii an

i n

u a

prop

ie,

ci

înde

p�rt

eaz�

ec

onom

ia �

�rii

de �

inte

le e

uro

pen

e. B

uge

tul

nu

vin

e s�

sus�

in�

mu

nca

, fii

nd,

mai

deg

rab�

, u

n b

uge

t de

asi

sten

�� s

ocia

l�

care

în

cura

jeaz

� do

ar

polit

ica

aju

toar

elor

so

cial

e.

Ch

eltu

ielil

e

prev

�zu

te p

entr

u s

tim

ula

rea

ocu

p�ri

i fo

r�ei

de

mu

nc�

nu

rep

rezi

nt�

decî

t 0,

3% d

in P

IB-u

l M

oldo

vei,

în t

imp

ce m

edia

eu

rope

ana

este

de

2,3%

din

PIB

-ul �

�rilo

r U

E.

Dac

� gu

vern

ul

va c

onti

nu

a s�

în

cura

jeze

sit

ua�

ia m

un

ca î

n

Legi

le u

lter

ioar

e an

ual

e a

Bu

getu

lui

Na�

ion

al p

rin

aju

toar

e so

cial

e �i

nu

va

acce

pta

cre�

tere

a sa

lari

ulu

i m

inim

la

un

niv

el c

are

s� p

erm

it�

anga

ja�i

lor

s�-�

i ac

oper

e ce

l pu

�in

ch

eltu

ielil

e pr

imar

e,

mar

ile

proi

ecte

de

infr

astr

uct

ur�

pre

v�zu

te î

n b

uge

t n

u v

or p

ute

a fi

puse

în

aplic

are

din

lips

� de

for�

� de

mu

nc�

.

S

itu

a�ia

dem

ogra

fic�

cara

cter

isti

c� p

entr

u R

epu

blic

a M

oldo

va

este

foa

rte

dific

il�,

dar

nu

est

e u

nic

�. M

ajor

itat

ea s

tate

lor

euro

pen

e

au

parc

urs

, ti

mp

de

pest

e 20

0 de

an

i, pe

rioa

da

de

tran

zi�i

e

dem

ogra

fic�,

ad

ic�

trec

erea

de

la

u

n

regi

m

de

repr

odu

cere

a

popu

la�i

ei d

e ti

p l�

rgit

, câ

nd

nu

m�r

ul

popu

la�i

ei c

re�t

e in

ten

s, l

a u

n

nou

reg

im d

e re

prod

uce

re a

pop

ula

�iei

, câ

nd

popu

la�i

a cr

e�te

foa

rte

len

t sa

u e

ste

în d

escr

e�te

re.

De

exem

plu

, Fr

an�a

, E

lve�

ia a

u t

recu

t la

nou

l re

gim

de

repr

odu

cere

la

înce

putu

l se

c. a

l X

IX-l

ea �

i au

fin

aliz

at

acea

st�

trec

ere

la s

fâr�

itu

l se

c. X

X.

În R

epu

blic

a M

oldo

va,

acea

st�

tran

zi�i

e a

fost

dife

rit�

: ea

a î

nce

put

la m

ijloc

ul

anilo

r '5

0 ca

s�

final

izez

e la

înce

putu

l an

ilor

'90,

adi

c� a

du

rat

doar

35-

40 d

e an

i.

Pe

parc

urs

ul

peri

oade

i u

ltim

ilor

35-4

0 an

i, n

atal

itat

ea

în

Mol

dova

a s

c�zu

t de

pat

ru o

ri.

Nic

i un

alt

sta

t în

lum

e n

u c

un

oa�t

e o

asem

enea

des

cre�

tere

rap

id�

a n

atal

it��

ii po

pula

�iei

. Po

ate

c� n

-ar

fi

Page 57: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

57

atât

de

grav

fap

tul

c� a

sc�

zut

nat

alit

atea

, da

c� n

-ar

fi cr

escu

t

mor

talit

atea

. În

an

ii '5

0-'6

5 s-

a în

regi

stra

t di

min

uar

ea m

orta

lit��

ii, în

spec

ial

a ce

lei

infa

nti

le,

îns�

du

p� 1

965

înce

pe o

cre

�ter

e le

nt�

, da

r

foar

te s

tabi

l� a

mor

talit

��ii

popu

la�i

ei.

În a

nii

'90,

niv

elu

l de

nat

alit

ate

este

ega

l cu

cel

al

mor

talit

��ii.

Iar

înce

putu

l se

c.

XX

I es

te

mar

cat

de

desc

re�t

erea

n

um

�ru

lui

popu

la�i

ei. A

ici s

e pr

ofile

az�

dou

� ca

uze

bin

e de

term

inat

e:

1) r

edu

cere

a es

en�i

al�

a n

atal

it��

ii �i

cre

�ter

ea m

orta

lit��

ii;

2) t

ran

sfor

m�r

ile e

sen

�ial

e al

e ca

ract

eru

lui m

igra

�iei

.

Dac

� în

an

ii '9

0,

mig

ra�i

a av

ea

aspe

ct

mai

m

ult

de

or

din

polit

ic,

dup�

'94-

'95

mig

ra�i

a a

înce

put

s� f

ie m

arca

t� d

e în

sem

nel

e

mot

iv�r

ii pu

r ec

onom

ice.

Oam

enii

au î

nce

put

s� p

lece

în

sta

tele

euro

pen

e în

c�u

tare

a u

nu

i lo

c de

mu

nc�

. Pr

oble

ma

con

st�

aic

în

fapt

ul

c� a

în

cepu

t pl

ecar

ea î

n m

as�

�i a

spe

cial

i�ti

lor

de î

nal

t�

calif

icar

e: i

ngi

ner

i, în

v���

tori

, m

edic

i. A

stfe

l, pu

tem

vor

bi n

u d

oar

de

o de

popu

lare

a R

epu

blic

ii M

oldo

va,

ci d

e o

pier

dere

a p

oten

�ial

ulu

i

�tiin

�ific

, ec

onom

ic,

um

an.

Din

p�c

ate,

ace

st p

roce

s se

in

ten

sific

� în

tim

pul

de f

a��.

Dac

� in

i�ia

l pl

eca

câte

un

om

din

fam

ilie,

un

vec

in,

ast�

zi p

leac

� fa

mili

i, m

ahal

ale

într

egi.

Cân

dva

Mol

dova

se

mân

drea

cu s

ate

înflo

rito

are,

în

car

e se

con

stru

iau

zec

i �i

su

te d

e ca

se n

oi �

i

fru

moa

se.

Ast

�zi,

u�i

le c

asel

or s

un

t în

cuia

te,

iar

cei

care

au

r�m

as

sun

t b�

trân

i �i

cop

ii. C

opiii

au

r�m

as p

e se

ama

bun

eilo

r, v

ecin

ilor,

rude

lor

sau

alt

or p

erso

ane.

Sit

ua�

ia e

ste

din

tre

cele

mai

com

plex

e �i

gen

erat

oare

de

îngr

ijor�

ri.

Mig

ra�i

a se

în

regi

stre

az�

�i

în

alte

st

ate,

da

r în

R

epu

blic

a

Mol

dova

ea

este

mai

pro

nu

n�a

t�. Î

n s

tate

le e

uro

pen

e pr

ecu

m P

olon

ia,

Ceh

ia,

Un

gari

a s-

a în

regi

stra

t u

n v

al d

e m

igra

�ie

dup�

des

tr�m

area

sist

emu

lui

soci

alis

t, d

ar s

tabi

lizar

ea p

roce

sulu

i a

fost

un

a ra

pid�

. În

Mol

dova

în

s�

aces

t va

l de

m

igra

�ie

dure

az�

de

mai

m

ult

de

u

n

dece

niu

�i

nu

sto

pare

a lu

i es

te p

robl

emat

ic�.

Dim

potr

iv�,

din

an

în

an, n

um

�ru

l dor

itor

ilor

de a

ple

ca d

in �

ar�

este

tot

mai

mar

e.

Son

daje

le e

fect

uat

e de

In

stit

utu

l de

Pol

itic

i Pu

blic

e (IP

P) c

u

scop

ul

de a

afla

car

e su

nt

ten

din

�ele

de

mig

ra�i

e a

popu

la�i

ei d

in

Rep

ubl

ica

Mol

dova

de

mon

stre

az�

c�

25%

di

n

popu

la�i

e m

ai

are

64

str�

mu

t�ri

i fo

r�ei

de

m

un

c�”.

În

ca

dru

l ac

estu

i Pr

ogra

m

a fo

st

elab

orat

� c

once

p�ia

de

form

are

a u

nei

pie

�e c

omu

ne

de m

un

c� �

i de

regl

are

a m

igra

�iei

for�

ei d

e m

un

c�.

Se

l�rg

e�te

coo

pera

rea

cu R

usi

a. E

ste

impo

rtan

t�,

în a

cest

con

text

, H

ot�r

ârea

G

uve

rnu

lui

Rep

ubl

icii

Mol

dova

n

r.

21

din

10

ian

uar

ie 2

002

„Cu

pri

vire

la

ini�

iere

a pr

oiec

tulu

i de

aco

rd d

intr

e

Gu

vern

ul

Rep

ubl

icii

Mol

dova

�i

Gu

vern

ul

Fede

ra�i

ei R

use

cu

pri

vire

la

regl

area

pr

oces

ulu

i de

re

patr

iere

(s

tr�m

uta

re)

�i

prot

ec�i

ei

drep

turi

lor

repa

tria

�ilo

r (p

erso

anel

or s

tr�m

uta

te)”

. S

e du

c tr

atat

ive

pe m

argi

nea

sem

n�r

ii u

nu

i as

emen

ea a

cord

. S

ervi

ciu

l m

igra

�ion

al d

e

stat

al

Rep

ubl

icii

Mol

dova

s-a

adr

esat

la

stru

ctu

rile

cor

espu

nz�

toar

e

ale

Fede

ra�i

ei R

use

cu

pro

pun

erea

de

a al

oca

35-5

0 m

ii lo

curi

de

mu

nc�

pe

ntr

u

mig

ran

�ii

de

mu

nc�

m

oldo

ven

i. C

u

prop

un

eri

anal

ogic

e S

ervi

ciu

l m

igra

�ion

al

de

stat

s-

a ad

resa

t c�

tre

Ital

ia,

Port

uga

lia, C

uw

eit

�i a

lte

��ri

.

Se

real

izea

z�

efor

turi

în

pr

ivin

�a

raco

rd�r

ii le

gisl

a�ie

i

mig

ra�i

onal

e a

Rep

ubl

icii

Mol

dova

în

cor

espu

nde

re c

u s

tan

dard

ele

inte

rna�

ion

ale

�i

euro

pen

e,

în�s

prir

ea

legi

sla�

iei

pen

ale

�i

adm

inis

trat

ive

fa��

de

pe

rsoa

nel

e im

plic

ate

în

traf

icu

l de

fii

n�e

um

ane

etc.

Pro

blem

a m

igra

�iei

est

e in

clu

s� î

n c

alit

ate

de d

irec

�ie

prio

rita

r�

în

Plan

ul

de

ac�i

un

e „R

epu

blic

a M

oldo

va

- U

niu

nea

Eu

rope

an�”

. S

e în

t�re

�te

cola

bora

rea

cu i

nst

itu

�iile

in

tern

a�io

nal

e,

spec

ializ

ate

în

dom

eniu

l m

igra

�iei

in

tern

a�io

nal

e.

În

gen

eral

, se

con

stat

� ac

tivi

zare

a ac

tivi

t��i

i st

atu

lui

mol

dove

nes

c în

do

men

iul

mig

ra�i

ei p

opu

la�i

ei m

oldo

ven

e�ti

.

Un

ele

con

clu

zii

pe

care

le

ge

ner

eaz�

re

flec�

iile

asu

pra

fen

omen

ulu

i mig

ra�i

ei, r

eie�

ind

din

cel

e ex

puse

mai

su

s se

rez

um

� în

urm

�toa

rele

:

� ce

a m

ai a

cut�

�i

actu

al�

prob

lem

� a

Rep

ubl

icii

Mol

dova

la

etap

a

dat�

r�m

âne

prob

lem

a m

igra

�iei

de

mu

nc�

in

tern

a�io

nal

e, l

a ca

re

part

icip

� n

u m

ai p

u�i

n d

e a

trei

a pa

rte

a po

pula

�iei

apt

e de

mu

nc�

;

Page 58: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

63

Rep

ubl

ica

Mol

dova

es

te

foar

te

actu

al�.

În

ac

est

sen

s,

se

poat

e

recu

rge

la a

nu

mit

e pr

oced

uri

man

ager

iale

.

A�a

, în

pol

itic

a m

igra

�ion

al�

aplic

at�,

sta

tul

mol

dav

tin

de s

dep�

�eas

c�

lacu

nel

e ab

ord�

rilo

r pr

eced

ente

în

re

glem

enta

rea

�i

prac

tica

rea

l� a

reg

l�ri

i m

igra

�iei

. S

e în

cear

c� s

� fie

pro

teja

�i n

u

nu

mai

ace

i oa

men

i ca

re s

e af

l� �

i lu

crea

z� l

egal

pes

te h

otar

e, d

ar �

i

gast

arba

iter

ii m

oldo

ven

i ile

gali.

Pen

tru

sim

plifi

care

a am

plas

�rii

în

câm

pul m

un

cii a

fos

t cr

eat�

Age

n�i

a an

gaja

re a

cet

��en

ilor

mol

dove

ni

la lu

cru

pes

te h

otar

e (2

002)

.

Ser

vici

ul

mig

ra�i

onal

de

st

at

a el

abor

at

con

cept

ul

polit

icii

mig

ra�i

onal

e ca

re a

fos

t ad

opta

t de

Par

lam

ent

în o

ctom

brie

200

2. Î

n

afar

� de

ace

sta,

a f

ost

preg

�tit

� o

nou

� re

dac�

ie a

leg

ii „C

u p

rivi

re l

a

mig

ra�i

e”.

Se

real

izea

z� a

rmon

izar

ea l

egis

la�i

ei n

a�io

nal

e, r

acor

dare

a

ei la

sta

nda

rdel

e in

tern

a�io

nal

e.

Mol

dova

a

ader

at

la

docu

men

tele

in

tern

a�io

nal

e ca

re

regl

emen

teaz

� pr

oces

ele

mig

ra�i

onal

e.

Con

ven

�ia

Eu

rope

an�

cu

priv

ire

la s

tatu

tul

de d

rept

al

mig

ran

tulu

i-lu

cr�t

or;

Car

ta s

ocia

l�

euro

pean

�; C

onve

n�i

a eu

rope

an�

cu p

rivi

re l

a as

igu

rare

a so

cial

�,

Aco

rdu

l cu

pri

vire

la

cola

bora

rea

guve

rnu

lui

Rep

ubl

icii

Mol

dova

�i

Org

aniz

a�ie

i In

tern

a�io

nal

e a

Mig

ra�i

ei (

sem

nat

în

mai

200

2, r

atifi

cat

de p

arla

men

tul

��ri

i în

oct

ombr

ie 2

002)

. R

epu

blic

a M

oldo

va a

ade

rat

(la 2

3 n

oiem

brie

200

1) l

a C

onve

n�i

a (1

951)

�i

Prot

ocol

ul

adi�

ion

al

(196

7) c

u p

rivi

re l

a re

fugi

a�i.

În g

ener

al,

Mol

dova

a r

atifi

cat

pest

e 20

de a

cte

nor

mat

ive

inte

rna�

ion

ale

în s

fera

ap�

r�ri

i dr

eptu

rilo

r om

ulu

i,

mig

ran

�ilo

r de

mu

nc�

�i

refu

gia�

ilor.

Par

lam

entu

l a

adop

tat

la 2

5

iulie

200

2 le

gea

„Cu

pri

vire

la r

efu

gia�

i”.

Lege

a a

intr

at în

vig

oare

la 1

ian

uar

ie 2

003.

Din

in

i�ia

tiva

R

epu

blic

ii M

oldo

va

a fo

st

sem

nat

A

cord

ul

inte

rgu

vern

amen

tal

cu

Ital

ia,

sun

t du

se

trat

ativ

e pe

m

argi

nea

aces

tui s

ubi

ect

cu S

pan

ia.

În c

adru

l C

SI

Mol

dova

a p

arti

cipa

t ac

tiv

în e

labo

rare

a u

nu

i �i

r

de a

lte

docu

men

te c

u p

rivi

re l

a su

biec

tele

ce

�in

de

regl

emen

tare

a

mig

ra�i

ei d

e m

un

c�.

Prin

tre

ele:

Pro

gram

ul

de a

c�iu

ne

în d

ezvo

ltar

ea

KS

I,

sec�

iun

ea

„cre

area

co

ndi

�iilo

r pe

ntr

u

liber

a de

plas

are

a

58

ten

din

�a d

e a

mig

ra.

Din

tre

ace�

tia,

10%

vor

s�

plec

e în

ora

�ele

repu

blic

ii, i

ar 1

5% -

în

str

�in

�tat

e, l

a st

udi

i sa

u l

a m

un

c� m

ai b

ine

pl�t

it�

[3].

Exp

er�i

i co

nst

at�

c�

la

baza

m

igra

�iei

se

af

l�

ven

itu

rile

miz

erab

ile a

le m

ajor

it��

ii po

pula

�iei

. A

st�z

i co

�ul

min

im d

e co

nsu

m

calc

ula

t la

140

0 de

lei e

ste

într

-ade

v�r

min

im. S

onda

jul (

IPP)

a a

r�ta

t

c� d

ac�

omu

l es

te m

ul�

um

it d

e sa

lari

ul

s�u

, el

nu

are

dor

in�a

de

a

plec

a pe

ste

hot

are.

D

e ex

empl

u,

în

dom

eniu

l co

nst

ruc�

iilor

s-

au

înfii

n�a

t or

gan

iza�

ii ca

re o

fer�

sal

arii

nu

mai

mic

i de

cât

în R

usi

a,

ceea

ce

mot

ivea

z� p

opu

la�i

a s�

r�m

ân�

acas

� s�

lu

crez

e. D

ac�

va f

i

la f

el �

i în

cel

elal

te d

omen

ii, e

mig

ran

�ii

ar f

i m

otiv

a�i

s� s

e în

toar

c�

acas

� �i

ar

adu

ce n

u n

um

ai b

ani,

dar

�i a

lte

vizi

un

i în

dez

volt

area

econ

omic

�,

alte

ex

peri

en�e

, ac

um

ula

te

pest

e h

otar

e,

în

dom

eniu

l

rela

�iilo

r de

mu

nc�

.

Para

doxa

l es

te �

i fa

ptu

l c�

în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

se

prod

uce

extr

em d

e sc

um

p în

con

di�i

ile î

n c

are

for�

a de

mu

nc�

est

e ex

trem

de

ieft

in�.

C

e s-

ar

întâ

mpl

a,

dac�

m

ajor

itat

ea

într

epri

nde

rilo

r

mol

dove

ne�

ti a

r tr

ebu

i s�

pl�t

easc

� sa

lari

i lu

nar

e ca

în �

�rile

car

e au

ader

at r

ecen

t la

UE

, u

nde

pre

�ul

for�

ei d

e m

un

c� n

u e

ste

mai

mic

de

500

Eu

ro l

un

ar.

Mai

tre

buie

de

�in

ut

con

t �i

de

fapt

ul

c� e

con

omia

mol

dove

nea

sc�

se

sufo

c�

sub

pova

ra

alto

r co

stu

ri

de

prod

uc�

ie

(mat

erii

prim

e, c

arbu

ran

�i,

ener

gie,

etc

.), d

e�i

for�

a de

mu

nc�

est

e

cum

p�ra

t� c

u n

um

ai 6

0-80

de

Eu

ro p

e lu

n�.

Pe

de

alt�

pa

rte,

po

triv

it

date

lor

stat

isti

ce,

ven

itu

l re

al

disp

onib

il pe

cap

de

locu

itor

pen

tru

an

ul

2005

a c

resc

ut

cu c

ca 1

8%

fa��

de

20

04,

iar

prin

cipa

lii

fact

ori

ai

cre�

teri

i au

fo

st

sala

riile

,

urm

ate

de p

l��i

le s

ocia

le,

ven

itu

rile

din

act

ivit

��ile

agr

icol

e, c

ât �

i

tran

sfer

uri

le

din

st

r�in

�tat

e.

În

acel

a�i

tim

p,

sala

riu

l m

ediu

pe

econ

omie

în

M

oldo

va

în

term

eni

nom

inal

i a

cres

cut

cu

20%

com

para

tiv

cu 2

004.

Pot

rivi

t u

nor

son

daje

, cr

e�te

rea

sala

riilo

r es

te

un

ul

din

fe

nom

enel

e po

ziti

ve

înre

gist

rate

în

ec

onom

ie.

Dec

alaj

ul

din

tre

sala

riu

l pr

imit

de

anga

ja�i

în

sfe

ra p

riva

t� �

i ce

l pl

�tit

pen

tru

cei

din

sfe

ra b

uge

tar�

s-a

red

us

pu�i

n,

sc�z

ând

de l

a 78

% î

n 2

004

la

75%

în

20

05.

Toto

dat�

, �i

în

ca

dru

l ca

tego

riilo

r bu

geta

re

s-au

Page 59: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

59

înre

gist

rat

un

ele

sch

imb�

ri.

De

exem

plu

, pr

ofes

orii

un

iver

sita

ri �

i

med

icii

prim

esc

sala

rii p

este

med

ia p

e �a

r� [4

].

Ast

�zi,

în m

igra

�ia

de m

un

c� e

ste

înro

lat,

pra

ctic

, fie

care

al

trei

lea

cet�

�ean

apt

de

mu

nc�

al

Rep

ubl

icii

Mol

dova

. D

ac�

ceva

mai

rece

nt,

ten

din

�a d

e ba

z� e

ra m

igra

�ia

de m

un

c� î

n �

�rile

CS

I, î

n

prim

ul

rân

d în

R

usi

a,

acu

m

în

afar

� de

m

igra

�ia

de

mu

nc�

trad

i�io

nal

� în

es

t se

pr

olife

reaz

� ve

ctor

ul

occi

den

tal

�i

sudo

ccid

enta

l. A

av

ut

loc

reor

ien

tare

a m

igra

n�i

lor

de

mu

nc�

la

„vec

in�t

atea

vec

he”

. Pr

intr

e ce

le m

ai a

trac

tive

��r

i pe

ntr

u m

igra

n�i

i

mol

dove

ni

se

evid

en�i

az�

Ital

ia,

Port

uga

lia,

Gre

cia,

S

pan

ia,

cara

cter

izat

e pr

intr

-o c

ot�

mar

e a

sect

oru

lui n

efor

mal

în e

con

omie

.

Plas

area

în

pri

m p

lan

a v

ecto

rulu

i oc

cide

nta

l al

mig

ra�i

ei d

e

mu

nc�

se

baze

az�

pe d

ista

n��

ega

l� a

Rep

ubl

icii

Mol

dova

fa�

� de

��ri

le o

ccid

enta

le c

a �i

de

Mos

cova

, R

usi

a, f

amili

ariz

area

cu

gru

pa

rom

anic

� a

limbi

lor

vorb

ite

pen

tru

mol

dove

ni,

gru

pa t

iurc

� pe

ntr

u

gaga

uzi

, gr

upu

l sl

avon

de

limbi

pen

tru

vor

bito

rii

de l

imb�

ru

s� d

in

Mol

dova

, re

�eau

a cr

eat�

pr

in

cun

oscu

�i

a di

aspo

rei

evre

ie�t

i în

Ger

man

ia, I

srae

l �i î

n a

lte

��ri

.

În a

far�

de

acea

sta,

ast

�zi

med

iul

vorb

itor

ilor

de l

imb�

ru

s� î

n

mu

lte

��ri

est

e u

n f

enom

en s

esiz

abil.

Mai

tre

buie

s�

�in

em c

ont

de

fapt

ul

c� s

alar

izar

ea î

n �

�rile

occ

iden

tale

est

e m

ai m

are

decâ

t în

Ru

sia,

pr

ecu

m

�i

de

alte

as

pect

e fo

arte

im

port

ante

: si

tua�

ia

crim

inog

en�,

pre

cum

�i

atit

udi

nea

an

trep

ren

oria

l�,

biro

crat

ic�

sau

a

orga

nel

or le

gii î

n F

eder

a�ia

Ru

s� n

u p

oate

fi c

ompa

rat�

cu

cee

a cu

ce

întâ

lnes

c m

igra

n�i

i în

��

rile

U

niu

nii

Eu

rope

ne.

R

usi

a în

sa

este

con

sum

ator

ul p

rin

cipa

l al m

igra

n�i

lor

de m

un

c� m

oldo

ven

i în

spa

�iu

l

post

-sov

ieti

c. D

ator

it�

amn

isti

ilor

mig

ra�i

onal

e �i

alt

or m

ecan

ism

e de

regl

are

ale

mig

ra�i

ilor

în �

�rile

Un

iun

ii E

uro

pen

e es

te f

oart

e po

sibi

l�

�i r

eal�

tra

nsf

orm

area

sta

tutu

lui

ilega

l în

leg

al,

în t

imp

ce,

în R

usi

a

acea

sta

se r

ealiz

eaz�

mu

lt m

ai c

ompl

icat

.

Se

exti

nde

�i

ge

ogra

fia

mig

ra�i

ei

de

mu

nc�

. În

to

ren

tul

mig

ra�i

onal

al

depl

as�r

ii po

pula

�iei

Rep

ubl

icii

Mol

dova

se

obse

rv�

ten

din

�a d

e as

imila

re a

noi

lor

spa�

ii. C

a o

„pat

� de

ule

i”,

mig

ran

�ii d

e

mu

nc�

mol

dove

ni

asim

ileaz

� at

ât �

�rile

în

veci

nat

e, c

ât �

i ce

le a

flate

62

situ

a�ie

i de

la

1

ian

uar

ie

2006

, au

fo

st

depi

stat

e în

to

tal

2230

pers

oan

e in

fect

ate

cu v

iru

sul H

IV c

u a

ntr

enar

ea în

pro

cesu

l epi

dem

ic

a tu

turo

r te

rito

riilo

r ad

min

istr

ativ

e, c

u o

spo

rire

a c

elor

in

fect

a�i

pe

cale

sex

ual

�.

Est

e di

ficil�

pr

onos

tica

rea

evol

u�i

ei

dem

ogra

fice.

R

ezu

ltat

ele

disp

onib

ile a

le u

nor

stu

dii

sepa

rate

�i

date

;e s

tati

stic

e of

erit

e de

amba

sade

le M

oldo

vei

în a

lte

��ri

(cu

pri

vire

la

pers

oan

ele

lega

lizat

e,

ceea

ce

con

stit

uie

pro

babi

l m

ai p

u�i

n d

e ju

m�t

ate

din

cifr

ele

real

e)

sun

t in

sufic

ien

te p

entr

u a

face

con

stat

�ri p

lau

zibi

le.

În

gen

eral

, st

atis

tici

le

cun

oscu

te

în

priv

in�a

pe

rsoa

nel

or

plec

ate

pest

e h

otar

e su

nt

con

trad

icto

rii:

un

ele

surs

e co

nfir

m�

c�

sun

t pl

eca�

i pe

ste

1 m

ln.

de

pers

oan

e,

alte

le

- 50

0.00

0,

rece

ns�

mân

tul d

in 2

004

indi

c� a

supr

a ci

frei

de

280

000.

Nat

alit

atea

sc�

zut�

�i

mig

rare

a sp

orit

� di

n R

.Mol

dova

pot

cre

a

prem

ise

pen

tru

dis

pari

�ia

mol

dove

nilo

r ca

na�

iun

e pe

ste

50 d

e an

i, a

decl

arat

în

cad

rul

un

ei c

onfe

rin

�e a

cade

mic

ian

ul

Gh

eorg

he

Pala

di.

Con

di�i

ile d

e s�

r�ci

e în

car

e tr

�ies

c oa

men

ii di

n M

oldo

va f

avor

izea

z�

proc

esu

l de

îm

b�tr

ânir

e de

mog

rafic

� di

n �

ar�,

asp

ect

care

for

�eaz

tân

�ra

gen

era�

ie s

� ig

nor

e n

atal

itat

ea.

La s

fâr�

itu

l an

ilor

'80

la o

mie

de l

ocu

itor

i er

au 2

1 de

na�

teri

. A

st�z

i în

un

ele

raio

ane

ale

��ri

i

coef

icie

ntu

l nu

dep

��e�

te o

pt n

a�te

ri [6

].

A

lexa

ndr

S

idor

enco

, co

ndu

c�to

rul

Prog

ram

ulu

i pe

ntr

u

prob

lem

ele

îmb�

trân

irii

popu

la�i

ei

pe

lân

g�

Adu

nar

ea

ON

U,

men

�ion

eaz�

c�

în

co

ndi

�iile

în

ca

re

con

duce

rea

��ri

i n

u

va

într

epri

nde

m�s

uri

pen

tru

a s

tim

ula

nat

alit

atea

sau

nu

va

face

nim

ic

pen

tru

sto

pare

a em

igr�

rii,

pest

e câ

�iva

an

i nu

va

avea

cin

e s�

rez

olve

prob

lem

ele

��ri

i. Po

triv

it

spu

selo

r lu

i A

. S

idor

enko

, fe

nom

enu

l

îmb�

trân

irii

popu

la�i

ei

în

Mol

dova

s-

ar

pute

a co

nsi

dera

în

tr-o

m�s

ur�

oa

reca

re

un

ical

. M

otiv

ul

prin

cipa

l al

si

tua�

iei

crea

te

a

deve

nit

mig

ra�i

a po

pula

�iei

apt

e de

mu

nc�

.

Ast

fel,

într

epri

nde

rea

un

or

m�s

uri

de

ri

goar

e pe

ntr

u

solu

�ion

area

pro

blem

elor

de

ordi

n s

ocia

l ca

re a

r av

ea u

n i

mpa

ct

nec

esar

as

upr

a ch

esti

un

ilor

mig

ra�i

onal

e,

dem

ogra

fice

etc.

di

n

Page 60: Republica Moldova: provocrile migraiei · 2014-12-17 · 117 4 Alexandru GRIBINCEA, Alexandru NEGRU Problemele actuale ale migraiei Pe fundalul creterii accelerate a traficului transfrontalier

61

Tabe

lul 2

Tend

in�a

ID

U a

Mol

dove

i (ba

zat

pe d

atel

e re

cent

e)

* C

ifrel

e pe

ntru

ace

�ti a

ni s

un

t di

feri

te d

e ce

le p

ubl

icat

e an

teri

or d

e c�

tre

Ofic

iul

RD

U.

**

Eva

luat

la 9

9% în

sco

pul c

alcu

l�ri

i ID

U.

Sta

rea

s�n

�t��

ii po

pula

�iei

est

e u

n i

ndi

ce i

nte

grat

al

dezv

olt�

rii

soci

ale

a t�

rii,

o re

flect

are

a bu

n�s

t�ri

i so

cial

-eco

nom

ice

�i m

oral

e,

un

fact

or d

ecis

iv d

e in

fluen

�� a

supr

a po

ten

�ial

ulu

i eco

nom

ic, c

ult

ura

l

�i f

or�e

i de

mu

nc�

a s

ocie

t��i

i. Ta

belu

l 2

indi

c� a

supr

a fa

ptu

lui

c�

sper

an�a

de

via�

� în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

are

ten

din

�� f

oart

e le

nt�

de

cre�

tere

.

In u

ltim

ul

dece

niu

în

rep

ubl

ic�

s-a

crea

t o

situ

a�ie

med

ico-

dem

ogra

fic�

nef

avor

abil�

. N

ivel

ul

nat

alit

��ii

con

tin

u�

s�

scad

�.

Spo

rul

nat

ura

l al

pop

ula

�iei

în

ult

imii

10 a

ni

este

în

des

cre�

tere

con

tin

u�

�i a

con

stit

uit

în

an

ul

2005

-1,

9.

Du

rata

med

ie d

e vi

a��

con

stit

uie

66,

8 an

i, in

clu

siv

la b

�rba

�i -

62,

0 an

i, la

fem

ei -

70,

4 an

i,

fiin

d u

na

din

cel

e m

ai jo

ase

din

Eu

ropa

. S

pera

n�a

de

via�

� la

na�

tere

este

cu

mu

lt m

ai jo

as�

ca în

Reg

iun

ea E

uro

pean

�.

Un

a di

n

ten

din

�ele

n

efas

te

este

�i

cr

e�te

rea

mor

talit

��ii

popu

la�i

ei în

vîr

st�

apt�

de

mu

nc�

. Cau

zele

pri

nci

pale

ale

mor

talit

��ii

le c

onst

itu

ie m

alad

iile

sist

emu

lui

card

iova

scu

lar,

tu

mor

ile m

alig

ne,

trau

mel

e �i

acc

iden

tele

, bol

ile o

rgan

elor

res

pira

tori

i.

O

sit

ua�

ie a

larm

ant�

s-a

cre

at în

r�s

pân

dire

a m

alad

iilor

soc

ial-

con

di�i

onat

e: i

nfe

c�ia

HIV

/SID

A,

infe

c�iil

e cu

tra

nsm

iter

e se

xual

�,

alco

olis

mu

l, n

arco

man

ia,

tube

rcu

loza

ca

re

r�m

ân

prob

lem

e

prio

rita

re d

e s�

n�t

ate

publ

ic�.

În

an

ul

2005

au

fos

t în

regi

stra

�i 3

15

cazu

ri n

oi d

e pu

rt�t

ori d

e in

fec�

ia H

IV (8

,73

la 1

00 m

ii po

pula

�ie)

, ia

r

în a

nu

l 20

04 -

227

caz

uri

(6,

29 l

a 10

0 m

ii po

pula

�ie)

. C

onfo

rm

A

nii

Sper

an�a

de

via

��

la n

a�te

re

Rat

a �t

iin�

ei d

e ca

rte

la

adul

�i

Rat

a în

rol�

rii

la în

v���

mîn

tul

prim

ar,

secu

ndar

�i

ter�

iar(

%)

PIB

pe

cap

de

locu

itor

(2

005

PPP

$

SUA

)

ID

U

1990

* 67

,6

97,5

72

,6

4,05

2 0,

740

1995

* 66

,9

98,3

69

,2

1,63

4 0,

684

2000

* 67

,2

98,9

71

,2

1,47

3 0,

683

2004

* 68

,2

99,1

70

,1

1,95

5 0,

703

2005

68

,4

99,1

69

,7

2,10

0 0,

708

60

la d

ista

n�e

con

side

rabi

le d

e �a

ra n

oast

r� �

i în

car

e lip

se�t

e di

aspo

ra

mol

dove

nea

sc�,

pr

ecu

m

�i

com

un

itat

ea

rela

�iilo

r de

ru

den

ie,

de

prod

uce

re s

au d

e al

t� n

atu

r� c

u R

epu

blic

a M

oldo

va.

Potr

ivit

cer

cet�

rilo

r IP

P, c

et��

enii

mol

dove

ni

lucr

eaz�

, pr

acti

c,

în t

oate

��r

ile E

uro

pei.

�i

nu

nu

mai

în

Eu

ropa

. Pr

ezen

�a c

et��

enilo

r

mol

dove

ni

este

mai

pro

nu

n�a

t� î

n C

SI,

mai

ale

s, î

n R

usi

a. P

rin

tre

alte

��r

i tr

ebu

ie m

en�i

onat

e It

alia

, Po

rtu

galia

, G

reci

a, C

ehia

, Tu

rcia

,

Spa

nia

, Isr

ael,

Ger

man

ia, I

rlan

da, C

ipru

, Rom

ânia

, etc

. [5]

.

Car

acte

rist

icile

so

cial

e ge

ner

ale

ale

tran

sfor

m�r

ilor

în

Rep

ubl

ica

Mol

dova

su

nt

înc�

neg

ativ

e. S

e ev

iden

�iaz

� de

scre

�ter

ea �

i

înr�

ut�

�ire

a co

nsi

dera

bil�

a

niv

elu

lui

de

trai

�i

a

calit

��ii

vie�

ii

oam

enilo

r, r

edu

cere

a n

um

�ru

lui p

opu

la�i

ei,

mig

ra�i

a în

mas

� a

for�

ei

de

mu

nc�

în

st

r�in

�tat

e,

lipsa

în

bu

getu

l de

st

at

de

resu

rse

sufic

ien

te p

entr

u a

stfe

l de

nec

esit

��i

prec

um

edu

ca�i

a �i

ocr

otir

ea

s�n

�t��

ii.

Cla

sa

de

mijl

oc

a po

pula

�iei

ca

re,

dup�

ve

nit

uri

, e

rela

tiv

pros

per�

, nu

dep

��e�

te 1

0% d

in t

otal

ul p

opu

la�i

ei. Î

n a

cela

�i t

imp,

în

con

form

itat

e cu

es

tim

�rile

D

epar

tam

entu

lui

de

Sta

tist

ic�

�i

Soc

iolo

gie

(an

ul

2004

) po

nde

rea

popu

la�i

ei d

efav

oriz

ate

con

stit

uie

88,3

%, i

ar p

onde

rea

popu

la�i

ei s

�rac

e -

56,9

%.

Com

isia

ON

U a

nu

al e

valu

eaz�

��r

ile d

up�

In

dice

le D

ezvo

lt�r

ii

Um

ane,

ca

re

are

cara

cter

co

mpl

ex

�i

la

baza

lu

i ar

e in

dica

tori

i

stat

isti

ci d

e ev

alu

are

a n

ivel

ulu

i m

ediu

de

s�n

�tat

e a

popu

la�i

ei,

niv

elu

lui

med

iu d

e st

udi

i �i

ven

itu

rilo

r m

edii

pe c

ap d

e lo

cuit

or î

n

fieca

re

�ar�

. In

dice

le

dezv

olt�

rii

um

ane

(IDU

) es

te

o m

�su

r�

de

mon

itor

izar

e a

prog

resu

lui p

e te

rmen

lun

g a

dezv

olt�

rii u

man

e m

edii.

În f

ieca

re a

n O

NU

stu

diaz

� di

nam

ica

aces

tui

indi

ce p

entr

u

toat

e ��

rile

lu

mii.

Du

p� I

DU

, în

con

form

itat

e cu

cla

sam

entu

l O

NU

,

Rep

ubl

ica

Mol

dova

pe

parc

urs

ul

aces

tui

dece

niu

s-a

dep

lasa

t de

pe

locu

l 75

spr

e 10

4 în

lis

ta c

elor

174

de

stat

e di

n l

um

e in

clu

se î

n

clas

amen

t, c

eea

ce c

onfir

m�

niv

elu

l med

iu d

e vi

a��

în s

tat.