Reprezentari Morale La Prescolari

Zelea Lavinia MariaPIPP, an II, zi

Reprezentări morale la preşcolari

Studentă: Zelea Lavinia MariaPIPP,an II, zi

1


Oradea,2014, ziArgumentarea temei

Am ales această temă, deoarece, încă de la vârste fragede, moralitatea îsi pune amprenta asupra copilului, asupra modului de a se comporta şi de a reacţiona în anumite situaţii. Dezvoltarea morală se desfăşoară pe tot parcursul vieţii, devenind din ce în ce mai complexă.

Copilului trebuie să i se ofere o gamă variată de exemple, de situaţii care au o semnificativă valoare moralizatoare. Educaţia morală trebuie să urmărească obiectivul de a forma la copil un fel de a fi care să-i dea o tărie sufletească, care să-i formeze o comportare onorabilă în familie, la grădiniţă şi în colectivul de prieteni în mijlocul cărora trăieşte. Educaţia morală a copiilor în familie se formează prin cele mai importante deprinderi de comportament: respectul, politeţea, cinstea, sinceritatea, decenţa în vorbire şi atitudini, ordinea, cumpătarea, grija faţă de lucrurile încredinţate. În realizarea acestor sarcini, modelul parental ajută cel mai mult; părintele este un exemplu pentru copil. Părinţii le spun copiilor ce e bine şi ce e rău, ce e drept şi ce e nedrept, ce e frumos şi ce e urât în comportamente. Aceste noţiuni îl ajută pe copil să se orienteze în evaluarea comportamentului său şi a celor din jur. Tot în sens moral, familia îl îndrumă să fie sociabil, să fie un bun coleg şi prieten.

Formarea conştiinţei morale naşte sentimentul datoriei, sentimentul de cinste şi coeziune între membrii familiei.Copilul nu trebuie instruit doar să cunoască sentimentele morale, ci trebuie să le şi aplice în viaţă, sub diferite influenţe.

2


Introducere

O caracteristică definitorie a omului şi umanităţii o constituie moralitatea. Obiectivele educaţiei morale se situează pe următoarele linii: formarea conştiinţei morale şi formarea conduitei morale. Formarea conştiinţei morale se face acţionând asupra mai multor componente: noţiunile şi reprezentările morale, ideile şi concepţiile morale, sentimentele morale, atitudinile morale, convingerile morale, aspiraţiile şi idealul moral al personalităţii(Cucoş, 2006, p66).

Conştiinţa morală ne edifică asupra ceea ce nu ştim, a ceea ce simţim şi trăim afectiv, a ceea ce dorim(Macavei,2001,p258).

Formarea conştiinţei morale include un ansamblu de reprezentări, noţiuni şi judecăţi morale, convingeri, sentimente şi atitudini morale, aspiraţii şi idealuri morale(Stoica,2001,p216).

Idealul moral este un model de comportare morală, format pe baza conştientizării semnificaţiei sistemului de valori morale ale societăţii democratice(Stoica,2010). Idealul moral proiectează direcţia desăvârşirii morale, concentrează năzuinţele, aspiraţiile într-un model abstract de perfecţiune a conduitei umane(Macavei,2001,p239).

Formarea conştiinţei moral-civice se realizează prin instruirea moral-civică, pe baza însuşirii şi înţelegerii de către elevi a normelor de comportare şi a sistemului de valori morale(Stoica,2001).

Unele din obiectivele educaţiei morale sunt formarea percepţiilor, reprezentărilor,noţiunilor, judecăţilor, raţionamentelor morale, formarea sentimentelor morale(Cristea, 1996).

Conştiinţa este o reacţie la acţiunile noastre, conştiinţa se manifestă prin a acţiona şi a reacţiona faţă de ceva, prin a lua atitudine. Este o explicaţie care a fost dezvoltată ulterior în psihologia românească de către V. Paveleu, care atribuie conştiinţei semnificaţia de activitate de înţelegere şi de adaptare activă la condiţiile complexe ale vieţii(Marin,2003).

Nu convingerea morală este elementul definitoriu al comportamentului uman, ci reflecţia şi opţiunea morală prin care este posibilă asigurarea unei consecvenţe comportamentale în relaţie cu varietatea stilurilor de viaţă; prin ele conştiinţa morală individuală îşi exercită atributele de cunoaştere, de înţelegere şi de explicare a manifestărilor de comportament, a mobilurilor şi a consecinţelor sale, ceea ce presupune îndoială, evocare, deliberare şi decizie(Marin,2003,p61).

Vârsta preşcolară are două subcategorii: vârsta antepreşcolară(1-3 ani) şi vârsta preşcolară propriu-zisă(3-6/7 ani). Conform lui Erikson factorii sociali determinanţi în perioada preşcolară sunt părinţii şi mediul familial.(Albu, 2007).

Dezvoltarea reprezentărilor la copilul preşcolar trebuie pusă pe seama capacităţilor lui de a evoca, verbal sau intuitiv, obiecte, situaţii,persoane în cadrul desfăşurării unei activităţi sau în contextul consumării unei relaţii verbale. Prin intermediul reprezentărilor se realizează experienţa,se dezvoltă înţelegerea concretă a infinitelor aspecte ale realităţii obiective(Şchiopu, 1967).

Este uneori justificat să considerăm comportamentul cuiva ca fiind corect sau incorect, adecvat sau inadecvat unei situaţii, bun sau rău din punct de vedere moral sau social(Lemeni & Miclea,2004).

3


Educaţia morală nu înseamnă numai a sugera idei juste, largi şi umanitare, ea nu constă numai în formarea de sentimente lăudabile cu ajutorul unor cuvinte potrivite. O fiinţă bine educată din punct de vedere moral este cea care acţionează într-o formă morală(Binet, 1975).

Educaţia morală vizează să ofere copilului puncte de reper care îl vor ajuta să se orienteze într-o lume plină de incertitudini. Copiii au nevoie de repere care să-i ajute să-şi definească un mod de a fi şi sensul existenţei lor(Bacus,2006).

Orice educaţie e un adevărat sistem de acţiune morală, toate procedeele educative sunt mai ales procedee morale(Binet, 1975,p230).

Familia ca factor educativ

Treptat, se precizează sensul a ceea ce nu e bine, a ceea ce e rău şi a ceea ce nu e voie să facă. Prin această mare categorisire a acţiunilor posibile, admise şi neadmise se constituie primele norme morale ale conduitei(Şchiopu, 1967).

În perioada antepreşcolară copilul începe să fie integrat în interrelaţiile grupului familial şi al celor ce frecventează familia. El începe să sesizeze regulile, interdicţiile, orarul şi stilul de viaţă al familiei(Albu, 2007).

După doi ani acesta poate primi mici sarcini pe care le realizează. Curiozitatea copilului faţă de manifestările şi reacţiile celor din jurul său este foarte activă, de aceea îi place să privească ce fac alţii, să contemple circulaţia de pe stradă, să audă zgomotele străzii, să observe modul cum merg şi vorbesc între ei adulţii şi copiii(Şchiopu, 1967,p129).

Constituirea actului de conduită începe să se formeze ca expresie a reacţiilor ce traduc opoziţia, între dorinţă şi ceea ce este permis, între ceea ce vrea, ceea ce trebuie şi ceea ce poate(Şchiopu, 1967).

O mare parte dintre cunoştinţele despre natură şi societate, deprinderile igienice şi obişnuinţele de comportare morală, copilul le datorează educaţiei primite în familie. Familia îi formează copilului primele deprinderi de igienă personală şi socială(Ţîrcovnicu,1975).

În familie se formează cele mai de seamă deprinderi de comportare morală: respectul faţă de părinţi şi de alţi oameni, politeţea, cinstea, sinceritatea, decenţa în atitudini, ordinea în păstrarea lucrurilor, cumpătarea, grija faţă de lucruril încredinţate. În familie copiii îşi formează noţiuni morale şi sentimente morale, învaţă să aprecieze comportarea lor, li se spune ce e bine, ce e rău, drept şi nedrept, ce e frumos, ce e urât(Ţîrcovnicu, 1975).

Fără trăiri emoţionale pozitive şi fără un fond de sentimente cu valoare socială, copilul nu se poate forma ca personalitate morală(Surdu,1995).

Educaţia pentru societate

Educaţia pentru societate reprezintă o coordonată importantă a dezvoltării personalităţii copilului şi se manifestă într-un anumit mod de a acţiona, de a gândi şi de a se comporta. Educaţia intelectuală trebuie să se îmbine cu educaţia morală, copilul câştigând în anii preşcolarităţii, pe lângă un bagaj de cunoştinţe, deprinderi de comportare civilizată. Educaţia pentru societate are rolul de a forma copilul ca un bun cetăţean, ajutându-l să se integreze şi să relaţioneze conform unor norme şi reguli în cadrul grupului, să respecte normele de comportare în societate(Lespezanu,2007,p55).

Prin diferite mijloace(poveşti, povestiri, poezii, situaţii concrete) preşcolarul va şti să diferenţieze comportamentele pozitive şi negative prin raportare la reguli cunoscute. De asemenea el va cunoaşte efectele pozitive şi negative ale unui tip de comportament, va asimila în mod corect noţiunile de „prietenie”, „toleranţă”, „sinceritate”, „curaj”, „încredere”, etc. şi va învăţa cum să le manifeste(Lespezanu,2007,p56).

4


Lespezanu(2007,p58-59) afirma că în activităţile de educaţie pentru societate accentul cade pe formarea unor deprinderi de comportare morală şi pe formarea unor atitudini etice corespunzătoare. Cele mai cunoscute metode specifice educaţiei morale sunt:-supravegherea- prima care intervine în educaţia morală şi oferă o bază pentru însuşirea normelor morale-exemplul- are o mare valoare educativă şi răspunde nevoii copilului de a imita un comportament, de a urma un model - exemplele pozitive trebuie să fie cât mai numeroase, iar cele negative trebuie folosite cu atenţie pentru a nu avea efecte nedorite-aprecierea şi sancţionarea- aprecierea include judecata morală şi ea constă în prelucrarea rezultatelor comportamentului moral, având o funcţie de corectare a conduitei; aprecierea se completează cu sancţiunea pozitivă şi negativă printr-o serie de procedee: lauda, aprobarea prin mimică, recompense, îndemnuri(apreciere pozitivă) şi dezaprobări, pedepse(apreciere negativă)-convingerea- este metoda prin care se asigură înţelegerea necesităţii cunoaşterii şi respectării normelor morale - ea se realizează prin explicaţie, convorbirea şi exerciţiul moral-exerciţiul moral- este o metodă foarte importantă, se defineşte prin aplicarea repetată a normelor sub formă de fapte morale pentru formarea priceperilor, deprinderilor şi obişnuinţelor morale

Toate activităţile desfăşurate în cadrul educaţiei pentru societate sunt bogate în mesaje educative, generând comportamente civice şi morale. Ele trebuie să fie o preocupare permanentă a grădiniţei(Lespezanu,2007,p59).

Grădiniţa

În perioada preşcolară,odată cu intrarea în gradiniţă tipul de relaţii se nuanţează şi se diversifică,amplificându-se conduitele din cadrul colectivelor de copii. Are loc concomitent şi diferenţierea conduitelor faţă de persoane de diferite vârste şi ocupaţii, aflate în ambianţa cultural-socială a copilului.(Albu,2007,p50).

Principiile educaţiei morale au valoare orientativă şi instrumentală pentru activitatea educatorului în contextul acţiunii educaţional morale (Surdu,1995, p93).

Metodele de educaţie morală sunt destinate educării conştiinţei morale, pe de o parte, şi conduitei morale, pe de altă parte, fără a fi separate, ca substanţă unele de altele. Din categoria metodelor de formare a conştiinţei distingem pe cele de activare a cerinţelor morale:expozitiv-monologate, explicativ-dialogate, participativ-demonstrative(Surdu,1995,p94).

Modelul dezvoltării morale elaborat de Piaget şi Kohlberg

Are la bază investigaţii referitoare la modul în care se dezvoltă concepţiile copiilor despre moralitate. Piaget a construit un model al dezvoltării morale ce se axa pe modul în care copiii respectă regulile. Între 2-4 ani copiii nu au cu adevărat o concepţie despre moralitate, sunt specifice jocuri care nu au reguli formale(Harwood, Miller & Vasta, 2010).

Ideea de a respecta regulile altcuiva apare abia între vârsta de 5-7 ani. Regulile sociale sunt considerate dictate din exterior, ordinele sunt date de persoane cu autoritate(adesea părinţii), iar regulile nu pot fi schimbate. Copiii aflaţi în această etapă(etapa realismului

5


moral) nu se gândesc să pună la îndoială scopul sau corectitudinea unei reguli(Harwood, Miller, Vasta & 2010).

Piaget constată că majoritatea copiilor aflaţi în această etapă considerau că acţiunile care provocau mai multe daune sunt mai puţin morale decât cele ce cauzează mai puţine daune, indiferent de motivele sau întenţiile persoanei care făcea acţiunea. O altă caracteristiă a acestei etape este credinţa în justiţia imanentă- copiii cred atât de puternic în autoritatea unei reguli şi simt că trebuie întotdeauna să existe o pedeapsă atunci când regula este încălcată(Harwood, Miller &Vasta, 2010).

Piaget fundamentează experimental conceptul de dezvoltare a comportamentului uman din perspectiva a ceea ce el numeşte „morala constrângerii”, potrivit căreia copilul primeşte de la adult un număr de reguli cărora trebuie să se supună oricare ar fi împrejurările şi „morala cooperării”, aceasta implicând autonomia conştiinţei, intenţionalitatea actelor morale, responsabilitatea morală.Orice regulă morală-sublinia J. Piaget-începe prin a fi exterioară conştiinţei înainte de a se interioriza efectiv, ea se transpune în practică atunci când corespunde unei trebuinţe interioare, în măsura în care obişnuinţa cooperării îl va convinge pe copil de necesitatea ei, anume să nu mintă, să fie corect, disciplinat, respectuos(Marin,2003,p65).

Kohlberg se inspiră din studiile lui Piaget pentru a propune o teorie a dezvoltării morale. Şi el respinge ideea că dezvoltarea morală este o simplă transmitere a regulilor morale de la părinţi şi alţi adulţi la copii(Harwood, Miller, Vasta, 2010).

El s-a interesat de etapele parcurse de copil în judecata unor dileme morale. Toate aceste dileme sunt construite pe conflictul dintre necesitatea de a asculta regula morală şi necesităţile individuale reale şi justificate. Atenţia cercetătorului a vizat mai mult argumentaţia folosită de copil. (Palicica, 2002)Kohlberg a identificat trei niveluri mari de evoluţie a judecăţii morale, fiecare dintre ele cu două stadii diferite(Palicica, 2002):

I. Nivelul premoral sau neconvenţionalStandardele de judecare sunt etichetele culturale ale anturajului „bun/rău”, „are dreptate/se înşeală”, iar faptele sunt judecate după consecinţele lor.a) al moralităţii ascultării-pedeapsa şi recompensa sunt criterii foarte puternice-evitarea pedepsei şi supunerea la normă apar ca avantaje personale imediateb) al moralităţii hedonismului instrumental naiv-conformarea la normă este sursă de beneficii, deci trebuie realizată pentru că, fiind

recompensată, poate fi şi plăcută în consecinţele sale

II. Nivelul moralităţii convenţionaleEste nivelul conformării la normele exterioare şi are la bază plăcerea copilului de a i se recunoaşte purtarea, de a avea un statut buna) al moralităţii bunelor relaţii-copilul respectă norma din dorinţa de a fi recunoscut ca un băiat sau o fată bunăb)al moralităţii legii şi ordinii-respectarea autorităţii, a normelor şi regulilor incepe să apară ca necesitate ce reglementează conduita tuturor şi este în beneficiul său

6


III. Nivelul autonomiei morale sau interiorizării şi acceptării personale a principiilor morale

Acceptarea normelor morale apare ca formă de identificare cu grupul de referinţă, prin împărtăşirea aceloraşi drepturi şi datorii.a) al moralităţii contractuale şi acceptării democratice a legii-standardele morale sunt înţelese ca rezultat al unei decizii mutualeb) al moralităţii principiilor individuale de conduit-se cristalizează propriul sistem de valori morale

Modelul propus de Kohlberg este cel mai utilizat pentru urmărirea şi înţelegerea dezvoltării raţionamentului moral.(Palicica,2002).

Domeniile morale definite de TurielPoveştile folosite de Turiel sunt menite să descrie încălcări de reguli în domenii

diferite(Harwood, Miller & Vasta, 2010): Domeniul moral

-vizează drepturile şi bunăstarea oamenilor-în această categorie intră probleme privind corectitudinea şi dreptatea , minciuna, furtul

Domeniul social- vizează reguli care ghidează relaţiile sociale dintre oameni: atitudinea politicoasă, adresarea corespunzătoare

Copiii de 4 ani afirmă că o încălcare morală ar fi greşită, chiar dacă nu ar vedea nici un adult şi dacă nu ar fi nici o regulă care să o interzică(Harwood, Miller & Vasta, 2010).

7


REZULTATELE UNUI STUDIU DE CERCETARE

Juhos Olga a făcut un studiu de cercetare referitor la „Importanţa şi rolul poveştilor în dezvoltarea copilului preşcolar”, desfăşurat la G.P.P. Nr.45, Oradea.Unele dintre obiectivele acestui studiu au fost să:

ajute copiii să crească frumos şi armonios: ajute la dezvoltarea şi îmbogăţirea imaginaţiei; îi ajute să înveţe mai multe lucruri despre ei însişi şi despre lume în general; îi ajute să ia decizii proprii, să înveţe diferenţa dintre bine şi rău, să facă judecăţi de

valoare; îi ajute să îşi exprime propriile sentimente şi emoţii mai bine; le dezvolte încrederea în forţe proprii; îndreapte atenţia către aspecte pozitive ale vieţii (frumuseţe, bucurie, dragoste etc.),

dar fără a exclude partea negativă (binele învinge intotdeauna răul, deci există şi latura negativă expusă în poveşti);

îi înveţe ce înseamnă prietenia; să îşi aleagă personaje de poveste care să le fie prieteni;

le modeleaze un caracter puternic (din poveşti în care există eroi, zâne, prinţi care se luptă de la egal la egal cu monştri şi îi înving – insuflă copilului forţă, curaj);

dezvolte viaţa afectivă a copilului (îl ajută să aibă acces la sentimente şi trăiri specifice personajelor şi să le transpună în viaţa de zi cu zi).

Pentru evaluarea efectelor lipsei lecturării de poveştile copiilor preşcolari, s-a aplicat părinţilor un chestionar.Eşantionul pe care a fost aplicat este alcătuit din părinţii de la trei grupe de copii, cu ajutorul educatoarelor: Ile Mărioara, Raţiu Maria, Morgovan Mariana, Puie Ileana. Chestionarul a fost aplicat unui număr de 70 de persoane, iar rezultatul centralizarii arată că deşi în procent de 100% copiilor le plac poveştile, doar 7% din părinţi citesc sau spun poveşti copiilor zilnic, 50% săptămânal, 43% recunosc faptul că citesc sau spun poveşti copiilor foarte rar.

Procentele referitoare la solicitarea copiilor de a li se citi sunt: 45% solicită zilnic să li se spună poveşti, 43% uneori şi 12% foarte rar. Chestionarul cuprinde şi întrebări referitoare la frecvenţa împrumutării cărţilor de la biliotecă şi achiziţionării de cărţi din librării. Respondenţii afirmă că împrumută cărţi foarte rar sau deloc (3% imprumută cărţi), iar pentru a cumpăra cărţi, doar 25% intră lunar într-o librărie, iar 75% şi mai rar. Deşi toţi sunt convinşi de valoarea educativă a cărţilor pentru copii şi afirmă că toţi copiii ştiu să răsfoiască o carte fără să o rupă, biblioteca lor conţine puţine cărţi pentru copii (60%), multe 40%. Privitor la frecvenţa cu care sunt folosite expresii din poveşti de către copii, părinţii afirmă că 61% folosesc frecvent cuvinte sau expresii din poveşti, 28% , rar şi 11% chiar deloc.

8

http://www.copilul.ro/povesti/


CHESTIONAR

1.Copilului dumneavoastră îi plac poveştile şi basmele?

Da Nu

2.Cât de des îi citiţi sau spuneţi poveşti din proprie iniţiativă?

Zilnic Săptămânal Lunar Foarte rar

3. Cât de des vă solicită copilul să-i spuneţi poveşti?

Zilnic Uneori Foarte rar

4. Cu ce frecvenţă intraţi într-o librărie cu intenţia de a achiziţiona cărţi?

Săptămânal Lunar Rar Deloc

5. Obişnuiţi să scoateţi cărţi de la bibliotecă pentru dumneavoastră sau copil?

Da Nu

6. Copilul d-voastră preferă să asculte o poveste sau să se uite la un desen animat?

Poveste Desen animat

7. Credeţi în valoarea educativă a cărţilor pentru copii?

Da Nu

8. Aţi constatat vreodată utilizarea unor cuvinte său expresii din poveşti în limbajul copiilor?

Frecvent Foarte rar Deloc

9. Copilul d-voastră are cărţi de poveşti în biblioteca proprie?

Multe Câteva Niciuna

10. Știe copilul d-voastră să răsfoiască o carte fără să o rupă?

Da Nu

9


Bibliografie

1. Albu, E., Psihologia vârstelor, 20072. Bacus, A.(2006), Copilul de la 3 la 6 ani, Editura Teora3. Binet, A.(1975), Ideile moderne despre copii, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti4. Cristea, S.(1996), Pedagogie, Editura Hardiscom, Piteşti5. Harwood,R. & Miller,A. S. & Vasta, R.(2010), Psihologia copilului, Editura Polirom 6. Lemeni, G. & Miclea, M.(2004), Consiliere şi orientare, Editura ASCR, Cluj-Napoca7. Lespezanu, M.(2007), Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar românesc, Editura Omfal Esenţial, Bucureşti8. Macavei, E.(2001), Pedagogie, Teoria Educaţiei, Editura Aramis, vol I9. Marin, C. C.(2003), Teoria şi metateoria acţiunii educative, Editura Aramis10. Palicica, M.(2002), Prelegeri de psihopedagogie, Editura Orizonturi universitare, Timişoara11. Stoica, M.(2001), Pedagogie şi psihologie, Editura Gheorghe Alexandru12. Surdu, E.(1995), Prelegeri de pedagogie generală, Editura Didactică şi pedagogică R.A., Bucureşti13. Şchiopu, U.(1967), Psihologia copilului, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti14. Ţîrcovnicu, V.(1975), Pedagogie generală, Editura Facla

Juhos Olga (https://www.moodle.ro/preparandia/index.php/inv-prescolar/item/375-importanta-si-rolul-povestilor-in-dezvoltarea-copilului-prescolar )

10

https://www.moodle.ro/preparandia/index.php/inv-prescolar/item/375-importanta-si-rolul-povestilor-in-dezvoltarea-copilului-prescolar

https://www.moodle.ro/preparandia/index.php/inv-prescolar/item/375-importanta-si-rolul-povestilor-in-dezvoltarea-copilului-prescolar


Cercetare partea a II-a

1. Scopul cercetăriiCercetarea are ca scop verificare însuşirii de către preşcolari a unor valori morale, prin citirea unor poveşti.

2. Obiective1. Evidenţierea influenţei pe care o au poveştile asupra conştiinţei morale a preşcolarilor2. Cunoaşterea nivelului de aplicabilitate a noţiunilor morale3. Corelarea conştiinţei morale cu acţiunile corespunzătoare

3. Ipoteza1. Presupunem că poveştile au o influenţă puternică asupra dezvoltării conştiinţei morale a preşcolarilor.2. Presupunem că prin citirea şi prezentarea unor poveşti se vor manifesta modificări pozitive în conduita şi comportamentul preşcolarilor.3. Presupunem că familiarizarea cu anumite concepte morale influenţează modul de aplicabilitate la preşcolari.

4. Variabilele cercetăriiÎn această cercetare variabila independentă este reprezentată de aplicarea

chestionarului la părinţii preşcolarilor, iar variabila dependentă constă în răspunsurile oferite la întrebările date.

Grila de observaţie este variabila independentă- fiecare preşcolar e supus aceloraşi criterii obsevabile, iar variabila dependentă constă în observaţiile realizate, care diferă de la un copil la altul.

5.Metode de cercetare În cadrul acestei cercetării am utilizat Chestionarul, care se aplică părinţilor preşcolarilor cu vârste cuprinsă între 5 şi 7 ani, respectiv grupele mijlocii şi mari. Am ales această metodă deoarece este uşor de utilizat şi permite aplicarea pe un număr cât mai mare de subiecţi în acelaşi timp. O altă metodă utilizată în cadrul cercetării a fost Grilă de observaţie, realizată în timpul activităţilor.

6. Descrierea eşantionului de subiecţiGrila de observaţie a fost aplicată la 126 de preşcolari de la 3 grupe mijlocii şi 3 grupe

mari de la Grădiniţa nr.27 din Oradea, iar chestionarul a fost adresat părinţilor acestor copii.În urma analizelor rezultatelor obţinute cu ajutorul chestionarului s-a constatat că la

80% dintre copii le place să asculte poveşti şi îşi solicită foarte des părinţii pentru a le citi. În proporţie de 55% cele mai des citite poveşti sunt cele clasice „Ursul păcălit de vulpe, Albă-ca-Zăpada, Punguţa cu doi bani, Capra cu trei iezi”, 35% cele precum „Frumoasa din pădurea adormită, Hansel şi Gretel, Peter Pan, Cărţile junglei, Tarzan, Bambi”, iar 10% poveşti şi basme din diferite zone folclorice.

70% dintre poveştile preferate sunt Peter Pan, Bambi şi poveştile clasice româneşti. 85% dintre trăsăturile de caracter ale personajelor preferate sunt pozitive, iar 15% au

trasături negative de caracter.

11


În proporţie de 95% trăsăturile morale observate de părinţi la copii lor au fost pozitive şi numai 5% negative.

Dacă ar putea alege ce personaj să câştige lupta,99% ar opta pentru eroul pozitiv.Cu frecvenţă de 65% cele mai utilizate mijloace de a diminua şi elimina un

comportament nedorit sunt oferirea unor exemple similare cu cea în cauză, analiza detaliată a evenimentelor petrecute şi oferirea unor exemple despre cum ar fi trebuit să procedeze.39% dintre părinţi au ales să ofere recompense pentru faptele morale, 60% au ales să ofere la început copiilor o stimulare pt a recompensa faptele morale, dar pe care le reduc astfel încât copilul să nu se obişnuiască să facă ceea ce trebuie doar pentru a primi recompensa, iar 1% argumentează că oferă copiilor recompense indiferent de situaţie, deoarece sunt prea mici pentru a le refuza ceva. Cele mai des folosite recompense se îmbină în proporţie de 80%- cele materiale şi verbale.

Cu ajutorul grilei de observaţie s-a constat că 99% dintre subiecţi se identifică cu personajele pozitive, având un comportament moral în diferite situaţii cu care se confruntă.

În urma rezultatelor am aflat că poveştile au un rol deosebit în educaţia morală a copiilor,deoarece ei se inspiră din faptele eroilor preferaţi.

12


Chestionar adresat părinţilor

Partea introductivă a chestionaruluiDepartamentul de Ştiinţe ale educaţiei din cadrul Universităţii din Oradea organizează

o cercetare la nivelul preşcolarilor de grupă mijlocie şi mare, prin care se doreşte studierea influenţei pe care o au poveştile asupra conştiinţei morale şi a conduitei morale a acestora.

Vă adresăm rugămintea de a sprijini acest demers ştiinţific. În speranţa că veţi răspunde afirmativ solicitării noastre, vă mulţumim anticipat.Încercuiţi răspunsul/răspunsurile pentru care optaţi şi completaţi spaţiile punctate.

1. Cât de des vă solicită copilul să-i citiţi poveşti?a. desb. foarte desc. rard. deloc

2. Ce poveşti îi citiţi cel mai des?a. Albă-ca-Zăpadab. Scufiţa Roşiec. Ursul păcălit de vulped. Punguţa cu doi banie. Capra cu trei iezif. Fata babei şi fata moşneaguluig. altele

3. Care este/sunt povestea/poveştile ei/lui preferată/preferate?..................................................................................................................................................................................................................................................................................................

4. Cu ce personaje se identifică adesea? a. Personaje pozitivb. Personaje negativ

5. Ce trăsături de caracter are personajului preferat?a. Curajb. Bunătatec. Hărnicied. Prietenie e. Recunoştinţăf. Mărinimieg. Laşitateh. Răutatei. Lene j. Duşmăniek. Nerecunoştinţăl. Zgârcenie

13

6.Care sunt trăsăturile morale pe care le-aţi observat la fiul/fiica dumneavoastră?...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

7.Dacă ar avea de ales ce personaj să câştige o luptă care ar fi acela? De ce?a. Personaj pozitivb. Personaj negativ......................................................................................................................................................................................................................................................................................

8.Aţi sesizat utilizarea unor expresii sau cuvinte din poveşti în limbajul copilului dumneavostră? Care sunt acelea?....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

9.Ce măsuri luaţi pentru diminuarea şi eliminarea unui comportament nedorit?..................................................................................................................................................................................................................................................................................................

10.După ce a făcut o faptă rea şi i se explică unde a greşit, oferă soluţii despre modul în care ar fi trebuit să procedeze?...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

11.Dacă copilului nu îi este îndeplinită o dorinţă, care este părerea lui despre hotărârea dumneavoastră?...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

12. Dacă copilul face fapte bune sau rele primeşte recompense indiferent de situaţie?a. Nu primeşte recompensăb. Primeşte recompensă pntru faptele bunec. Nu primeşte recompensă pentru faptele reled. Primeşte recompensă indiferent de situaţeie. Alte situaţii

13. Ce recompense oferiţi de obicei copilului dumneavoastră?

a. Verbaleb. Materialec. Atât verbale, cât şi materiale d. Altele

14

14.Într-o anumită situaţie generată de copil îi explicaţi dacă a procedat sau nu corect?a. Dab. Nu

15.Consideraţi că prin citirea poveştilor cu caracter moral, copilul dumneavoastră înţelege mai bine diferenţa dintre cum trebuie să se comporte în anumite situaţii şi cum nu?

a. Dab. Nu

15

Grilă de observaţie a comportamentului

Nume şi prenume subiect:..............................................Vârsta cronologică:..........................Genul subiectului:......................Ocupaţia:....................Data completării grilei:................Ora:.....................Locul de desfăşurare:....................Numele observatorului:....................

Scală de evaluare:1-niciodată2-uneori3-des4-foarte des5-întotdeauna

Nr.crt

Indicator observaţional Cotarea frecvenţei

niciodată uneori des foarte des întotdeauna1. Se indentifică cu

personajele pozitive2. Aprobă unele

comportamente ale personajelor negative

3. Ajută persoanele din jur chiar dacă nu i se cere ajutorul

4. Când întreprinde o acţiune are o atitudine politicoasă

5. Nu îşi cere iertare dacă greşeşte

6. Roagă frumos când are nevoie de ceva

7. Îşi motivează acţiunile prin intermediul personajelor din poveşti(Eu fac aşa pt că Harap-Alb...)

8. Dă exemple de trăsături morale pozitive ale personajelor din poveste

9. Recunoaşte trăsăturile negative ale personajelor în funcţie de acţiunile pe care le realizează acestea

16

10. Oferă situaţii similare cu cele ce se desfăşoară în poveşti

11. Găseşte asemănări ale colegilor cu personaje din poveşti

17

Documents

Reprezentari Morale La Prescolari