repere pentru completarea fisei psihologice

REPERE PENTRU COMPLETAREA FISEI PSIHOLOGICE

I. TIPOLOGIA CATEGORIALĂ A PERSONALITĂŢIITipurile dinamico - energetice (după Hipocrat, Galenus, Kant, Pavlov, Jung, Eysenck)

EXTRAVERT INSTABIL – COLERIC Reactiv Neastâmpărat Agresiv Excitabil Impulsiv Optimist Activ

EXTRAVERT STABIL – SANGVINIC Sociabil Deschis Vorbăreţ Săritor Chefliu Vioi Spirit de grup Aptitudini de conducere

INTROVERTIT INSTABIL – MELANCOLIC Capricios Anxios Rigid Sobru Pesimist Rezervat Nesociabil Liniştit

INTROVERTIT STABIL – FLEGMATIC Pasiv Prudent Meditativ Paşnic Controlat Fidel Echilibrat Calm

PROFILUL PSIHOLOGIC AL COPILULUI DE 3ANI

1

Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă EducaţionalăConstanţa

B-dul Mamaia nr.197, Constanţa – cod 900540

Fax: 0341.451.783e-mail: [email protected]

Sistemul dezvoltării: - inălţimea - 91- 92 cm - greutatea - 14 kg

Regimul zilnic:- somnul: are nevoie de 13 H.- alimentaţia: are nevoie de 80 – 90 cal/kg. Corp (trei mese şi doua gustări la ore fixe).- manifestă preferinţe şi refuz alimentar.- baia: este dependent de adult, are deprinderi elementare (spălarea mâinilor şi a feţei).- ţinuta: este dependent de adult, are deprinderi elementare (se încalţă, se dezbracă).- activităţi recreative: are nevoie de 12 h (se joacă mai mult singur)

Predispozitii tulburari:- poate avea tulburari ale muschilor si coloanei vertebrale (cifoze, scolioze);- oboseste repede;- poate face frecvent guturai;- are reactii explozive (plans, inrosire, etc.);- are tulburari de limbaj specifice varstei.

Dezvoltarea senzorial – perceptivă:Analizatori: foloseşte prioritar analizatorii motor, tactil - chinestezic şi olfactiv;Perceptia:- percepe lungimile- compara 2 lungimi (mai lung- mai scurt);- percepe marimile, sorteaza obiectele dupa 2 marimi;- percepe forma – in cazul obiectelor cunoscute (pahar, caldarusa, etc.).Orientarea în schema corporală proprie: are relativa coordonare in schema corporala:- arată nasul, ochii, gura.Orientare spaţiotemporală: - asimilează durata mişcării – distanţei parcurse- asimilează succesiunea temporală – ordinii spaţiale

Nivelul dezvoltării psiho- motricităţii:Dezvoltarea musculaturii:- are dezvoltati prioritar muschii lungi (maini, picioare);Echilibrul ortostatic: are echilibru ortostatic de bază:- merge echilibrat, stă într-un picior;- sare de pe un picior pe altul şi peste un obstacol.Coordonare oculomotorie: are coordonare oculomotorie pe baza de imitatie:- pliază hârtia în două, după demonstraţie- in desenul „Omuleţul” redă cap, ochi, gură, mâini, picioare.Autonomia deprinderii: - işi pune singur ghetele – se dezbracă singur.- executa cu precizie unele miscari (apucat, aruncat).Calităţi în acţiune: are precizie în unele acţiuni: aruncă mingia într-un coş la 90 cm depărtare şi 80 cm înălţime.

Nivel de dezvoltare intelectuala (varsta de dezvoltare, coeficientul de dezvoltare) – se precizeaza testul/ proba psihologica folosita:……….

Gândirea:

2

- numeşte obiectele cunoscute (cheie, cuţit, monedă) - copilul operează cu o serie de constructe, care nu sunt nici noţiuni individualizate, nici noţiuni generale; - are caracter intuitiv, gândirea rămâne tributară caracteristicilor concrete, senzoriale, este strâns legată de percepţii, de imagine; - egocentrismul preşcolarul: - se crede în mijlocul universului. - animismul atribuirea de calităţi umane obiectivelor. - artificialismul convingerea că totul este fabricat de om - sincretismul relaţionarea la întâmplare a însuşirilor obiectelor, copilul face confuzii între parte şi întreg. - copilul întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte aprecierea ordinii directe şi inverse, dar îşi dezvoltă capacitatea de seriere şi de clasificare în baza mai multor criterii.

Memoria: - memorează direct 2 cifre. - reproduce poezii din 2 strofe (8 versuri) - conţinutul memoriei este foarte bogat: se memorează , mişcări, stări afective, imagini, cuvinte, idei. - se dezvoltă calităţile memoriei: volumul (performanţele cresc dacă memorarea are loc în condiţii de joc), creşte intervalul de timp după care este posibilă recunoaşterea unui material după o singură percepţie. - totuşi memoria copilului rămâne difuză, incoerentă, nesistematizată.

Atenţia: - este capacitatea de orientare, focalizare şi concentrare asupra obiectelor şi fenomenelor în vederea reflectării lor adecvate. - la vârste mici predomină atenţia involuntară, de aceea pot fi uşor distraşi de la sarcinile de îndeplinit. - activitatea de joc creează condiţii şi cerinţe pentru dezvoltarea atenţiei şi a însuşirilor acesteia: stabilitatea, concentrarea, mobilitatea, volumul atenţiei.

Nivelul I de cunoaştere:

Imaginaţia: - la vârsta de 3 ani are loc o adevărată explozie a imaginaţiei copilului. Acesta i-a determinat pe unii autori să afirme că la această vârstă imaginaţia ar atinge apogeul dezvoltării sale. - imaginaţia este prezentă în activitatea creatoare regăsită în joc, desen, dar şi când reproduce un cântec, o poezie; - pe lângă imaginaţia pasivă, involuntară, sub forma visului din timpul nopţii, se manifestă imaginaţia creatoare şi imaginaţia reproductivă în procesul de înţelegere a ceea ce i se povesteşte; - imaginaţia creatoare cunoaşte o largă dezvoltare în produsele activităţii copilului.

Limbajul şi comunicarea: - limbajul se îmbogăţeşte sub raport cantitativ: de la 5 -10 cuvinte pronunţate de copilul de 1 an, el să ajungă la peste 3500 cuvinte la 6-7 ani; - se dezvoltă coerenţa limbajului, caracterul său închegat, structurat. - foloseşte pluralul în vorbirea curentă. Repetă 6 silabe (este frig – este cald) - face greşeli frecvente de vorbire, sunt posibile omisiuni, substituiri, inversiuni de sunete (pelticie, nazalizare, bâlbâială)

3

- privind structura gramaticală – în utilizarea verbelor cel mai bine se fixează timpul prezent, care se extinde şi asupra altor timpuri, încep să se realizeze acordurile între subiect şi predicat, să identifice pluralul şi singularul verbelor;

Afectivitate: - are prioritare trebuinţe primare (hrană, somn, etc.) dar şi trebuinţa de joc. - are reacţii emotive impulsive vii (spaimă, mânie), dar fără adâncime. - are curiozitate limitată la câmpul atenţiei sale. - are plăcerea pentru obiecte, culori, muzică. - are sentimentul ruşinii faţă de persoane cunoscute. - are milă faţă de persoane şi fiinţe cunoscute. - trăieşte mulţumire când este apreciat de persoanele cunoscute.

Motivaţia: Devine unul din factorii importanţi ai susţinerii voinţei. Se conturează multe din formele motivaţiei:- motivaţia afectivă (din dorinţa de a fi lăudat);- motivaţia extrinsecă (pentru un stimul din exterior);- motivaţia intrinsecă (din interes, plăcere).

Temperament: ( vezi prima pagină)

Voinţă: - odată cu apariţia memorizării, a atenţie voluntare şi controlul stărilor afective, apare şi organizarea voinţei ca proces de reglaj psihic. - principalele momente ale actului voluntar (stabilirea scopului, deliberarea, luarea hotărârii, execuţia) sunt insuficient stabilizate; - sunt cazuri în care copii nu ştiu să ia hotărâri sau iau hotărâri pripite, nu-şi finalizează activitatea sau nu ştiu să revină asupra ei dacă s-a dovedit ineficientă.

Atitudini:- isi formeaza deprinderi elementare de autoservire si munca (mananca singur).- isi formeaza deprinderi elementare de igiena corporala (se spala pe maini si fata).- manifesta excitabilitate pronuntata a sfincterelor (anal-urinar);- cunoaste formulele de politete (poftim, multumesc).- are comportament civilizat cu caracter situativ (fata de cunoscuti, la gradinita).Iniţiativa (scopul): aranjează mobilierul păpuşii

Aptitudini- poate manifesta aptitudini muzicale

Nivelul maturizării psihosociale- este atasat de mama, fara a fi constient de aceasta.- se manifesta gelos in relatia cu fratii.- se joaca mai mult singur, cu companii imaginare (joc simbolic)- incepe sa se joace cu alti copii (3,5 ani) jocuri de actiune si receptive (privirea pozelor).

PROFILUL PSIHOLOGIC AL COPILULUI DE 4 ANI

4

Sistemul dezvoltării: - inaltimea: 96,4 – 107,4 cm (baieti, urban) 95,8 – 107,0 cm (fete, urban) - greutatea:14,2 – 18,2 kg (baieti, urban) 13,8 – 17,8 kg (fete, urban)Regimul zilnic:- somnul: are nevoie de 12h- alimentatia: - are nevoie de 80-90 cal./kg corp; - are mai multa independenta in alimentare.- baia: - este dependent de adult; - are noi deprinderi de igiena (se spala pe dinti).- tinuta: - este dependent de adult; - are noi deprinderi (isi incheie si descheie nasturii, isi aranjeaza superficial hainele).- activitati recreative: are nevoie de 11-12h (prefera jocul de miscare, plimbarile in aer liber, incepe sa se joace cu alti copii).

Predispozitii tulburari: - inregistreaza frecvente cazaturi; - are tulburari de limbaj specifice varstei.

Dezvoltarea senzorial – perceptiva

Analizatori: foloseste activ vazul si auzul.Perceptia:- compara 2 obiecte ca greutate (care este mai usor- care este mai greu);- identifica pe o constructie 4 pozitii spatiale (sus, jos, fata, spate);- sorteaza obiectele dupa culoare.Orientarea in schema corporala proprie: are coordonare suplimentara in schema corporala:- arata ureche, mana, picior.Orientarea spatiotemporala:- isi reprezinta intuitiv global spatiul si timpul („soarele apune dupa deal”);- invata sa se orienteze in spatiul imediat.

Nivelul dezvoltării psiho- motricitatiiDezvoltarea musculaturii:- i se dezvolta muschii mici ai mainii;Echilibru ortostatic - are echilibru ortostatic mai sustinut:- sta intr-un picior, apoi in celalalt (5`)Coordonarea oculomotorie: - pliaza hartia in diagonala, dupa demonstratie; - deseneaza un dreptunghi dupa model; - realizeaza desenul „Omuletul” trunchiul, volumul memberelor, imbracamintea, nasturii, coafura. - are coordonare oculomotorie relativ independenta (mers, fuga, sarituri);Autonomia (deprinderi):- isi incheie si isi descheie nasturiiCalitati de actiune: - are mai multa forta si precizie: arunca o minge mai mare la distanta de 1–1,5m si o prinde din zbor.

5

- are mai multa rapiditate in miscari, gaseste prompt obiectul cerut („cine are o bila verde?”)


Gândirea- explica utilitatea a 3-4 obiecte (ceasca, furculita, umbrela, ghete);- relateaza despre 2 imagini;- defineste prin uzaj cuvinte familiare;- explica o relatie necesara mai complexa („De ce avem nevoie de ochi?”);- grupeaza imagini in raport cu 3 notiuni generale (fructe, pasari, flori).

Memoria- memoreaza direct 3 cifre;- reproduce poezii cu multe usurinta si placere;- recunoaste elementele omise de pe 5-6 desene incomplete;- indica 2 momente ale zilei (dimineata- seara);- pastreaza in memorie informatia un an.

Atenţia- are atentie involuntara stabila in medie 30` (cu mari variatii individuale);- dovedeste spirit de observatie („rochita papusii e murdara”)

Nivelul I de cunoaştere

Imaginaţia- are imaginatie reproductiva mai bogata.

Limbaj si comunicare- are vocabularul intre 1600- 2000 de cuvinte;- foloseste corect si sistemic pluralul in vorbirea curenta;- repeta 10 silabe („o minge mica- o minge mare”);- face mai putine greseli de vorbire;- incepe sa interiorizeze limbajul (4, 5 ani).

Afectivitate- poate sa-si domine unele motive, sa-si tempereze reactiile (cand este in grup);- are curiozitate si placere pentru jocuri de constructii, poezii, desen;- manifesta admiratie si bucurie fata de flori, copaci, animale mici;- traieste sentimente morale fata de faptele altor copii (incalcarea normelor jocului).

Motivaţia- manifesta trebuinta de a vorbi in cadrul grupului;- are nevoie de recompensa imediata, astfel, intrerupe sarcina primita.

Voinţa- manifesta interese labile, pe cale de fixare.

Atitudini

6

- participa activ la unele sarcini casnice curente (ajuta la punerea/strangerea mesei);- foloseste curent formule de politete;- isi formeaza deprinderi igienice noi (spalarea dintilor);- foloseste deprinderi elementare de ordine (aranjeaza dulapul papusii);- manifesta grija pentru flori, animale mici;- cunoaste reguli de comportare civilizata pe strada, in magazin, in parc.Iniţiativa (scopul): incepe sa aiba initiativa (vrea sa stranga masa).

Aptitudini- poate manifesta aptitudini pentru desen.

Nivelul maturizării psihosociale- incepe sa-si formeze constiinta de sine prin interiorizarea limbajului (4, 5 ani);- isi poate stapani unele tendinte (nerabdare);- este atasat de mama (tendinta in descrestere);- se manifesta gelos in relatie cu fratii;- joaca multe jocuri de miscare, singur sau in grup;- cunoaste numele – prenumele copiilor din grup.


7

Sistemul dezvoltării:- inaltimea: 103,1 – 114,3 cm (baieti, urban) 102,2 – 113,2 cm (fete, urban) - greutatea: 15,9 – 20,7 kg (baieti, urban) 15,4 – 20.2 kg (fete, urban)Regimul zilnic:- somnul: are nevoie de 12h.- alimentatia:- are nevoie de 80-90 cal./kg corp; - spala singur fructele.- baia:- este dependent de adult; - are deprinderi noi (isi sterge nasul, gura, se piaptana).- tinuta:- isi aranjeaza lucrurile in dulap; - are unele preferinte pentru haine.- activitati recreative:- are nevoie de 11h (din care 4h in aer liber); - prefera jocurile de rol, constructii, imitatie.Predispozitii tulburari:- poate face intoxicatii, alergii, reumatism articular acut;- se accidenteaza usor;- are tulburari de limbaj specifice varstei.


Analizatori:- isi dezvolta vederea cromatica si la distanta;- isi dezvolta simturile tactil, gustativ si de echilibru.Perceptia:- sorteaza obiecte, dupa 3 marimi si forma;- sorteaza si compara 3 lungimi de betisoare si indica dimensiunea mijlocie;- percepe si distinge 4-5 pozitii spatiale;- indica si denumeste 4-5 culori sau nuante.Orientarea în schema corporală proprie- executa miscari de orientare cu anumita dificultate (arata urechea dreapta – piciorul stang)Orientare spaţiotemporală: - identifica in spatiul proxim 4-5 pozitii spatiale (sus, jos, fata, spate, alaturi);- deosebeste cu usurinta 3 momente ale zilei (dimineata, dupa-amiaza, seara);

Nivelul dezvoltării psiho- motricitatiiDezvoltarea musculaturii:- isi dezvolta motricitatea fina (modelaj);Echilibrul ortostatic - executa cu usurinta sarituri, miscari echilibrate (sare intr-un picior cu usurinta, merge echilibrat pe o linie desenata pe podea, sta cu ochii inchisi 10`` in varful picioarelor);Coordonare oculomotorie: - deseneaza un patrat si un triunghi dupa model;- reda in desen profilul uman („omuletul”), cu picioare, nas, ochi, gura, brate, trunchi;- reda in desen directia liniilor (vertical-orizontal) si relativ adecvat legaturile dintre partile obiectului desenat („casa”).Autonomia deprinderii: - are noi deprinderi igienice (se sterge la gura, la nas, se piaptana)Calităţi în acţiune: - arunca mingea in directia indicata;

8

- manuieste foarfeca;- este rapid in gandire si actiune („sa facem un buchetel de flori”).Nivel de dezvoltare intelectuala (varsta de dezvoltare, coeficientul de dezvoltare) – se precizeaza testul/ proba psihologica folosita:……….

Gândirea

- relateaza dupa 3 imagini cu unele detalii;- explica o relatie necesara foarte complexa („De ce avem nevoie de carti?”);- grupeaza imagini in raport cu 4-5 notiuni generale (fructe, legume, pasari, mobila, imbracaminte);- explica utilitatea a 4-5 obiecte (ceasca, furculita, umbrela, masa, ghete);- intelege analogii opozante („Tu esti baiat, dar sora ta ce este?”);- construieste o scara in adancime din 6-7 cuburi;- defineste 3 obiecte sau fiinte (minge, pisica, pat);- descrie serii de operatii („prepararea salatei”);- utilizeaza corect negatia („Ce ne trebuie in casa?”).Memoria- reproduce poezii mai lungi, cu intonatie;- recunoaste elementele omise de pe 7-8 desene incomplete;- recunoaste 3 momente ale zilei;- reproduce notiuni din sfera a 2-3 notiuni generale (animale, legume, pasari);- evoca o intamplare sau actiune (plimbarea in parc);- pastreaza in memorie informatia 1,5 ani

Atenţia- manifesta spirit de observatie prin orientare verbala („Ce a gresit pictorul?”)


Imaginaţia- deosebeste normalul de neobisnuit („ buzunarul mamei – buzunarul cangurului”).

Limbaj si comunicare

- are vocabular de circa 3 000 de cuvinte;- cunoaste si denumeste 1-2 anotimpuri;- numara 4 jetoane;- poate pronunta corect toate sunetele limbii materne.

Afectivitate- are placere pentru jocul de asamblare- are respect pentru munca celor mari (prestigiul adultului);- are grija de obiecte, plante, animale mici.

Motivaţia

- efectueaza sarcini avand obiectul recompensei „la vedere”

Voinţa- manifesta tendinta de a-si controla activitatea conform planului dinainte fixat;

9

- are tendinta de relaxare (5 ani) si de macinare (5,5 ani) intre alternative egal atragatoare, dar incompatibile si dusmanoase;- are aspiratia sa creasca;- are curiozitate de cunoastere, doreste sa posede obiecte din curiozitate;

Atitudini

- isi formeaza reprezentari morale (ce e bine – ce e rau);- accepta normele grupului, se conformeaza regulilor de joc;- respecta norme de comportare mai complexa (cand vin musafirii);- cunoaste reguli elementare de circulatie (traversarea strazii);- are deprinderi igienice mai complexe (ingrijirea unghiilor, spalarea alimentelor);- executa cu placere sarcini casnice (sterge praful).Iniţiativa (scopul): incepe sa-si aranjeze singur lucrurile.

Aptitudini- poate manifesta aptitudini coregrafice.

Nivelul maturizării psihosociale- este constient de sine, de sex;- are independenta in joc (fixarea subiectului – mijlocului);- incepe sa sesizeze reusita proprie si repeta actiunile care ii reusesc (desen, modelaj, constructii);- oscileaza intre excitatie si inhibitie;- este mai atasat de mama, dar manifesta atasament si fata de tata;- este gelos in relatiile cu fratii, se intelege mai bine cu cei de 10-13 ani;- cauta grupul de copii, iubeste jocurile de constructii si de rol;- sesizeaza diferenta de sex in relatiile cu altii (deosebeste fete- baieti in joc);- dovedeste prietenia preferentiala in grupul de joc.


10

Sistemul dezvoltării:- inaltime:109,3 – 120,7 cm (baieti, urban) 108,4 – 119,8 cm (fete, urban) - greutate: 17,6 – 23,4 kg (baieti, urban) 16,1 – 22,7 kg (fete, urban)Regimul zilnic:- somnul: are nevoie de 11-12h.- alimentatia: - are nevoie de 80-90 cal./kg corp; - are preferinta pentru dulciuri.- baia: este dependent de adult, foloseste deprinderile invatate.- tinuta: isi aranjeaza hainele, le scutura de praf.- activitati recreative: - are nevoie de 10,5h (din care 4h in aer liber); - prefera jocuri de indemanare si colective.

Predispozitii tulburari:- are cefalee, tulburari de coloana, de dantura (eruptia primilor molari definitivi);- are tulburari de vorbire mai reduse.


Analizator:- are auzul fonematic dezvoltat;- are vederea cromatica buna si simtul proportiilor;- isi perfectioneaza simturile tactil-kinestezic, gustativ si olfactiv;Perceptia:- percepe auditiv toate fonemele limbii materne;- indica si denumeste 6-7 culori sau nuante.Orientarea în schema corporală proprie:- executa cu usurinta miscari de orientare in schema corporala (recunoaste dreapta-stanga)Orientare spaţiotemporală: - intuieste spatiul distinct de timp (aici-acolo, acum-apoi)

Nivelul dezvoltării psiho- motricitatiiDezvoltarea musculaturii:- isi perfectioneaza miscarile fine ale mainii.Echilibrul ortostatic:- merge corect intr-un cerc desenat pe podea;- executa cu usurinta sarituri in inaltime.Coordonare oculomotorie:- deseneaza un romb dupa model;- reda mai bine proportiile, in desen („omuletul”) Autonomia deprinderii: - executa actiuni simple, bazate pe relatii contrarii (a astupa- a destupa, a coase- a descoase).Calităţi în acţiune: - are energie si echilibru (sare 40-50 cm inaltime);- confectioneaza manual obiecte simple (plic, timbru, etc), perfectionandu-si miscarile de finete;- are mai multa rapiditate in actiune (selecteaza, clasifica, etc. prompt diferite imagini).


11

Gândirea

- relateaza mai pe larg despre 3 imagini date;- efectueaza o constructie cu 10-12 cuburi;- defineste 4 obiecte sau fiinte (minge, pisica, haina, cal);- stabileste asemanari intre 2 obiecte date (mar- portocala, gheata- chizma);- intelege intuitiv relatii contrarii (a lipi- a dezlipi);- foloseste forme complexe de comparatie (cald- caldut- fierbinte, mai frumos ca – mai deschis ca, etc);- defineste notiuni din sfera a 4-5 notiuni generale (imbracaminte, mobila, vehicule, jucarii);- are cunostinte elementare despre unele meserii (croitor, cizmar, tamplar, bucatar, medic, etc).

Memoria- recunoaste corect 2-3 litere;- recunoaste elementele omise din desene;- compara din memorie 2 obiecte (lemn- sticla);- denumeste 3 momente principale ale zilei si relateaza activitatile obisnuite pentru acestea;- cunoaste si denumeste 3-4 anotimpuri si denumeste obiectele de imbracaminte – incaltaminte folosite;- enumera 5-7 zile din saptamana;- recunoaste silabele omise din cuvant (strugu...(re))si cuvintele omise din propozitie ( am sa …. pe la tine);- pastreaza in memorie informatia circa 3 ani.

Atenţia- are atentie concentrata desprinsa de obiectul concret (orientata de limbaj).- isi dezvolta atentia voluntara


Imaginaţia- este centrata pe fabulos (nascoceste si amplifica intamplari).


- are vocabular cu peste 3 500 de cuvinte;- pronunta corect cele mai dificile sunete (r,s);- numara peste 10 cuburi.

Afectivitate- isi poate stapani impulsivitatea devenind mai prudent;- manifesta veselie in jocuri colective si in reusita proprie.

Motivaţia

- poate efectua sarcini fara sa aiba „la vedere” abiectul recompensei.

Voinţa- doreste si traieste intens lauda si dojana;- aspira la succes in joc;

12

- oscileaza intre tendinte opuse (prudenta- impulsivitate, la 6 ani) – (compromis si viziune mai vesela, elan creator, la 6,5 ani).Iniţiativa (scopul): - isi aranjeaza singur lucrurile in mod ordonat; - elaboreaza mintal mijlocul actiunii (sorteaza obiecte in functie de strategia . constructiei).

Atitudini

- transforma in obisnuinta deprinderile de ordine;- cunoaste reguli de comportare mai complexe (solicita si multumeste pentru un serviciu, dialogheaza la telefon);- incearca sa se clarifice asupra lucrurilor si situatiilor prin „de ce” cauzal si „de ce” justificativ (de ce arde?; de ce nu-mi cumperi?).

Aptitudini- manifesta aptitudini sportive (patinaj, inot, gimnastica)

Nivelul maturizării psihosociale- este mai retinut , se controleaza;- dovedeste constiinta de sine in actiune („asta nu pot sa fac”, „nu voi reusi”);- comunica mai usor cu persoane adulte straine, este mai receptiv si raspunde mai prompt la solicitarile acestora (manifesta raspundere);- este gelos si are dificultati in relatiile cu fratii;- are relatii conflictuale in grup pentru incalcarea normelor invatate;- dialogheaza activ cu alti copii, pune intrebari si raspunde la intrebari;- colaboreaza in grup pentru rezolvarea unei sarcini (compunerea unei ghicitori).


Sistemul dezvoltării: :- inaltimea: 115,6 – 127,2 cm (baieti, urban)

13

115,0 – 126,6 cm (fete, urban) - greutatea: 19,5 – 26,1 kg (baieti, urban) 18,8 – 26.0 kg (fete, urban)Regimul zilnic:- somnul: are nevoie de 11h.- alimentatia: - are nevoie de 70-80 cal./kg corp; - are preferinta pentru dulciuri.- baia: este dependent de adult; are deprinderi regulate de igiena elementara (maini, fata, dinti).- tinuta: - are deprinderi noi de ordine (tinuta scolara); - are gusturi, preferinte pentru tinuta in timpul liber.- activitati recreative: - are nevoie de 10h ; - manifesta interese variate (lecturi, colectionari, joc de competitie).Predispozitii tulburari:- manifesta cefalee, surmenaj, tulburari de coloana, respiratorii, reumatism articular acut si dureri de dantura (molari).

Dezvoltarea senzorial – perceptiva:

Analizatori:- are acuitate vizuala si acustica si capacitate de discriminare spatiala.Perceptia:- are capacitate discriminatorie (sesizeaza detaliile);- isi observa propriul corp.Orientarea în schema corporală proprie:- executa miscari variate in schema corporala pe baza imitatiei (gimnastica).Orientare spaţiotemporală: - desfasoara actiuni independente in spatii mai largi (traseul casa- scoala, in curtea scolii etc.).

Nivelul dezvoltării psiho- motricitatii:Dezvoltarea musculaturii:- creste forta musculara si precizia miscarilor fine ale mainii (scris).Echilibrul ortostatic:- executa miscari complexe de echilibru (gimnastica, sarituri, alergari, mers pe bicicleta).Coordonare oculomotorie: - executa cu usurinta miscari de coordonare (desen, scris, etc).Autonomia deprinderii: - are deprinderi de ordine legate de sarcinile scolare (pregatirea ghiozdanului).Calităţi în acţiune: - efectueaza miscari cu mai multa precizie (decupaje, impletituri).


Gândirea

- descrie nuantat elementele unei gravuri („un domn si o doamna stau pe o banca”);- explica relatii mai complexe („Daca ai fost lovit de un prieten din greseala, ce faci?”);-indica asemanarile intre 3 si mai multe obiecte (creion- stilou- pix- creta);- indica deosebirile intre 2 obiecte (minge- portocala, avion- zmeu);- foloseste simbolul raportat la fenomene cunoscute (culori- anotimpuri);- intuieste posibilul- imposibilul, necesarul- intamplatorul;

14

- incepe sa efectueze operatii numerice cu obiecte concrete si simboluri (9 puncte, din care 3 duble);- manifesta spirit critic in gandire (indoiala fata de exagerarile din povestiri, demascarea lui Mos Craciun);- desesneaza din memorie obiecte sau fiinte determinate, insistand asupra unor detalii (nasturii).

Memoria- indica data (zi, luna, an);- reproduce adresa;- recunoaste corect literele alfabetului.

Atenţia- are spirit de observatie independent si selectiv („la librarie”);- se mentine atent in lectura circa 1h;- are atentie distributiva slaba in realizarea unor activitati complexe (scrisul), concentradu-se unilateral (asupra formei grafice, neglijand pozitia corpului, a tocului, a caietului).


Imaginaţia- are imaginatie „critica”, cu elemente de fabulos;- ordoneaza imaginile in succesiune temporala.


- dialogheaza mai mult cu copiii decat cu adultii;- isi perfectioneaza forma scrisa a limbajului.

Afectivitate- este mai putin timid, dar persista teama de intuneric, de singuratate si apare teama de ridicol (fata de colegi);- isi reprezinta cu anticipatie bucuria succesului, a recompensei;- manifesta prietenie pe considerente neesentiale (colegi de banca, de drum spre casa).- are sentimente de mandrie si superioritate in raport cu copiii mai mici (de gradinita) si de invidie fata de cei mai mari.

Motivaţia

- manifesta intens trebuinta de performanta si apreciere in absenta obiectului recompensei (poate astepta).

Voinţa- are tendinta de imbufnare si neliniste (interiorizare);- doreste sa evite blamul, pedepsele.

Atitudini

- sanctioneaza greselile altora si se supune sanctiunilor (de ispasire);- cunoaste si se conformeaza formal normelor specifice activitatii scolare (punctualitate, disciplina in clasa);- incepe sa-si formeze deprinderi legate de tinuta scolara.

15

Iniţiativa (scopul):- incepe sa-si formeze o ierarhie a scopurilor (intre invatare si joc).

Aptitudini- manifesta multiple aptitudini motorii.

Nivelul maturizării psihosociale- incepe sa fie constient de calitatile sale si se angajeaza cu o anumita independenta in actiuni competitive (lider spontan);- dialogheaza intens cu alti copii;- se manifesta ca lider spontan, fara a fi recunoscut in mod constient de ceilalti;- este mai putin egoist in relatiile cu alti copii si cu fratii;- se manifesta egal in raport cu sexul opus (prieteni de joc);- incepe sa dobandeasca semnificatia sociala a competitiei (incearca invingerea adversarului si evita riscul de a fi invins).


Sistemul dezvoltării: - inaltimea: 120,3 – 132,1 cm (baieti, urban)

16

119,4 – 131,4 cm (fete, urban) - greutatea: 21,1 – 29,1 kg (baieti, urban) 20,4 – 28,4 kg (fete, urban)Regimul zilnic:- somnul: are nevoie de 11,5h.- alimentatia: - are nevoie de 70-80 cal./kg corp; - are independenta in alimentare in absenta parintilor.- baia: este dependent de adult; isi formeaza deprinderi noi (spalatul urechilor).- tinuta: - isi automatizeaza deprinderile de ordine; - are preferinte variate pentru tinuta in timpul liber.- activitati recreative: - are nevoie de 9,5h ; - manifesta interese diferentiate, in functie de sex.Predispozitii tulburari:- manifesta cefalee, dureri de dantura (incisivi), tulburari respiratorii, hipoglicemie, anxietate scolara.


Analizatori: are buna acuitate auditiva si vizuala (isi corecteaza unele iluzii optice):- asambleaza cuburi diferite (colorate), dupa un model grafic dat;- reconstituie un intreg din bucati („fata”);- determina „din ochi” jumatatea unei linii, centrul unui cerc;- are auz fonematic dezvoltat.Perceptia:- asambleaza cuburi diferite (colorate), dupa un model grafic dat;- reconstituie un intreg din bucati („fata”);- are acuitate vizuala ridicata (determina „din ochi” jumatatea unei linii, centrul unui cerc);- are auz fonematic dezvoltat.Orientarea în schema corporală proprie:- are mobilitate si independenta in miscari;- executa la comanda miscari ritmice, sincronizate.Orientare spaţiotemporală : - se deplaseaza cu usurinta in spatiu vast (la magazin);- incearca sa localizeze corect unele fenomene (umbra);- se orienteaza dupa repere naturale (rasarit- apus).

Nivelul dezvoltării psiho- motricitatii:Echilibrul ortostatic:- executa cu precizie miscari rapide (alergari, rostogoliri, sarituri).Coordonare oculomotorie:- are precizie in actiuni complexe (iesirea din labirint);- incearca sa reprezinte un desen in perspectiva spatiala;- realizeaza mai bine proportiile („Omuletul”), cu exagerarea unor elemente (caciula) si persistenta transparentei (membrele se vad acolo unde sunt acoperite de haine).Autonomia deprinderii: - isi automatizeaza unele deprinderi (scris - citit, ordinea in camera);- isi imbraca singur cartile si caietele.Calităţi în acţiune: - are capacitati complexe in sarcini date si in jocuri de competitie (concentrare, coordonare, rapiditate, precizie, mobilitate, etc.).

17


Gândirea:

- explica semnificatia unor cuvinte mai putin familiare (flacon, savuros);- identifica similitudinea intre obiecte diferite apartinand aceluiasi gen (pisica- soarece, mar- banana);- aranjeaza imagini intr-o povestire cu sens („Incediul”);- are gandire practica in actiuni sociale obisnuite („Ce trebuie sa facem daca ne taiem la deget?”);- efectueaza operatii reversibile (aritmetice);- indica deosebiri intre obiecte si multimi de obiecte (jucarii- rechizite scolare);- defineste obiectele prin uzaj (palaria- „pentru capul dumneavoastra”);- accepta hazardul („m-am nimerit acolo”);- opereaza cu rationamentul analogic (ingropam cartoful – rasare plantuta de cartof, la fel cu morcovul);-explica relatii complexe („De la ce animal avem sunca?”);- intelege raporturi elementare intre marimi (mai mic- mai mare de atatea ori).

Memoria:- memoreaza direct 5 cifre;- opereaza cu reprezentari antropomorfe (ciocanitoarea este „ doctorul padurii”);- recunoaste obiecte si forme familiare din imagini lacunare complexe;- memoreaza simboluri (completare cod).

Atenţia:- are atentie concentrata in rezolvare de probleme („Cate jumatati sunt intr-un mar?”).


Imaginaţia:- este dominat de realism in gandire.

Limbaj si comunicare:

- enumera corect lunile anului;- numara de la 20 la 0 in 25``;- cunoaste semnificatia curenta a 16 cuvinte (caine, dop, ciocan, avion, iarna, etc);- isi automatizeaza scrisul.

Afectivitate:- baietii se manifesta galagios si violent;- are frica si/sau timiditate fata de examinarea scolara;- manifesta gelozie, invidie fata de colegi;- se solidarizeaza cu grupul.

Motivaţia:

- are trebuinta puternica de apartenenta si integrare in grup (familie, clasa, etc).

18

Voinţa:- se manifesta expansiv- agresiv (atitudine de bataus);- doreste simpatia si aprecierea invatatorului;- aspira sa ocupe un loc fruntas.

Atitudini:

- distinge determinismul fizic (spargerea unui pahar) de necesitatea morala (a fi mai atent, a cere scuze);- incearca sa submineze prestigiul absolut al adultului (debutul minciunii);- intelege injustitia ca neascultare;- are deprinderi sistematice (intelectuale si de ordine) in efectuarea lectiilor;- colectioneaza cu pasiune obiecte care-i satisfac curiozitatea si simtul artistic (poze, timbre, flori, frunze).

Aptitudini:- manifesta aptitudini pentru compuneri, aritmetica, activitati motrice (sport, lucru manual).

Nivelul maturizării psihosociale:- are constiinta deosebirilor de sex si tendinta de separare in joc;- este constient de calitatile sale si refuza sa fie rasfatati de parinti in public;- este relativ independent in respectarea regimului zilnic;- se solidarizeaza cu grupul si repudiaza paraciosii;- are tendinta de separare pe sexe in joc (baietii actioneaza in „cete” sau „banda”);- participa la jocuri ludice fluctuante, prefera jocurile de competitie (baietii), care imbina realul cu fictiunea (fetele);



19

124,6 – 137,4 cm (fete, urban) - greutatea: 23,3 – 32,7 kg (baieti, urban) 22,4 – 32,4 kg (fete, urban)Regimul zilnic:- somnul: are nevoie de 11,5h.- alimentatia: - are nevoie de 70-80 cal./kg corp;- baia: este dependent de adult si de orarul scolar zilnic.- tinuta: - se incadreaza in orarul zilnic; - doreste haine noi pentru timpul liber.- activitati recreative: - are nevoie de 9h ; - manifesta interese diferentiate, in functie de sex.Predispozitii tulburari:- manifesta cefalee, tulburari de coloana, ale cailor respiratorii, de stomac, dantura (incisivi), posibile accidente – hipoglicemie, anxietate.


Analizatori:- se diferentiaza individual ca tip (analitic, sintetic etc).Perceptia:- distinge detaliile obiectelor si fenomenelor;- reconstituie un intreg din bucati („cal”);-manifesta variatii individuale (tip descriptiv, explicativ, obiectiv, subiectiv, etc.).Orientarea în schema corporală proprie:- isi controleaza miscarile,mai ales in actiunile competitive.Orientare spaţiotemporală: - se sepaseaza in spatii largi (hoinareala pe maidan) si cunoaste direct forme de relief;- isi reprezinta dimensiunile spatio-temporale (inaltimea unei coline, timpul unei calatorii).

Nivelul dezvoltării psiho- motricitatiiEchilibrul ortostatic:- executa miscari care solicita stapanirea de sine (cumpana, lumanarea).Coordonare oculomotorie:- scrie precis, clar, corect;- executa rapid si precis miscari sinuoase(desen, decupaj).Autonomia deprinderii: - isi interiorizeaza programul zilnic si-si formeaza deprinderi intelectuale (calcul aritmetic, desen, citit) si motorii (de igiena si in joc).Calităţi în acţiune: - este rapid (traseaza linii, puncte in patrat sau cerc);- are precizie in operatii de finete (decupeaza cercuri, construieste un turn din cuburi mari si mici);- isi controleaza miscarile, este perseverent.


Gândirea:

- invata utilizand actiuni motorii secundare (deplasarea degetului pe rand, cititul in soapta);- prinde intelesul unei serii de imagini (istorioare in imagini);

20

- poate ajunge la explicatie cauzala obiectiva (miscarea pendulului);- intelege egalitatea a 2 colectii de obiecte, din care una compacta, cealalta divizibila (n<20);- explica relatii complexe („Ce faci cand ti se cere parerea despre o persoana pe care nu o cunosti?”);- efectueaza operatii aritmetice (adunare- scadere) cu monede (socotirea banilor);- distinge greselile din propozitii absurde simple („Am 3 frati, Ion, Sandu si eu.”).

Memoria:- memoreaza cu usurinta cifre, simboluri;- isi reprezinta timpul prin durate scurte (zi, ora) folosind repere sociale (mass-media);- isi reprezinta tot mai obiectiv spatiul prin explorari motorii directe.

Atenţia:- se concentreaza asupra persoanelor si relatiilor sociale (prinde insusirile externe ale persoanelor).


Imaginaţia:- formeaza figuri variate in mod independent din 5 betisoare;- infatiseaza amanunte in descrierea boltii, corespunzator realitatii.


- cunoaste semnificatia curenta a 21 de cuvinte (pietris, briceag, etc.);- se orienteaza cu ajutorul limbajului in rezolvarea problemelor (ce cunoastem?, ce nu cunoastem?, ce trebuie sa aflam?);- se exprima corect si original in scris.

Afectivitate:- manifesta teama fata de caini, sarpe, a intarzia la scoala;- are sentimente de solidaritate in grup (aplicarea pedepselor, alibiurilor);- manifesta sentimente de superioritate (motivarea prin nota scolara).

Motivaţia:

- are trebuinta de performanta (gustul competitiei);- are trebuinta de independenta (evita supunerea oarba).

Voinţa:- poate duce la bun sfarsit o activitate conform planului;- are tendinta de justificare in relatiile sociale.

Atitudini:

- se manifesta duplicitar in plan moral: triseaza (minte, mimeaza atentia) si totodata lupta pentru egalitate;- considera egalitatea inaintea respectului pentru autoritate;- minte de teama pedepsei;- se raporteaza constient la valori (are discernamant).

21

Aptitudini:- are rapiditate si precizie in operatii de constructii, asamblare, desen, decupaj;- manifesta unele aptitudini pentru tehnica (montare- demontare de sonerii, navomodelaj, aeromodelaj, etc.)

Nivelul maturizării psihosociale:- este constient de performantele proprii si cauta sa-si impuna autoritatea prin rezultatele scolare;- isi justifica propriile pareri (fragilitatea marturiei);- iubeste sa fie elogiat;- doreste sa fie independent (rezista la sugestii);- asimileaza punctul de vedere al altora;- desfasoara jocuri diferite, in functie de sex: baietii participa in „cete”, joaca „ulii si porumbeii”, „hotii si vardistii”; fetele joaca sotronul si joc de imitatie;- are relatii incordate cu fratii de 10 ani;- coopereaza in grup in rezolvarea situatiilor problema, sesizeaza detaliile in actiuni imitative.



22

129,1 – 143,1 cm (fete, urban) - greutatea: 25,4 – 36,2 kg (baieti, urban) 24,3 – 35,7 kg (fete, urban)Regimul zilnic:- somnul: - are nevoie de 11,5h; - este mai constient de oboseala.- alimentatia: - isi poate prepara singur hrana; - are un bun apetit, incearca alimente noi, este mai precis cand refuza un aliment.- baia: are ostilitate pentru baie, baietii au tendinta sa poarte mai multe zile aceleasi haine.- tinuta: - nu prefera hainele elegante, dar vor sa fie considerati in privinta gusturilor; - baietii se intereseaza direct de incaltaminte.- activitati recreative: - are nevoie de 8h ; - manifesta interese diferentiate, in functie de sex.

Predispozitii tulburari:- manifesta dureri de dantura (canini, premolari).


Analizatori:- are comportament vizual orientat spre interior (libertate redusa de proiectare in spatiu);- are auz bine dezvoltat si simtul ritmului.Perceptia:- distinge dimensiuni si relatii spatiale complexe, ilustrate grafic si reproduce din cuburi aceste modele;- diferentiaza sunete si intervale muzicale, are simtul ritmului (sensibilitate muzicala).Orientarea în schema corporală proprie:- desfasoara exercitii mai putin violente, baietii isi exerseaza musculatura.Orientare spaţiotemporală: - se mentine aproape de lucruri, incearca sa domine timpul (sa ajunga la timp la scoala).

Nivelul dezvoltării psiho- motricitatii Dezvoltarea musculaturii:- dezvoltarea fizica rapida a fetelor (talie aproape egala cu a baietilor)Echilibrul ortostatic:- este mai dinamic si mai bine organizat in miscari (consolidarea achizitiilor).Coordonare oculomotorie:- comportamentul vizual este orientat spre interior, are mai putina precizie grafica.Autonomia deprinderii: - oscileaza intre ostilitate si receptivitate in formarea deprinderilor igienice si de munca;- are deprinderi motrice, de constructie.Calităţi în acţiune: - manifesta forta (baietii), curaj, perseverenta, autocontrol.


Gândirea:

- explica asemanarile intre obiecte (cutit – moneda - sarma);- rezolva cu usurinta probleme de calcul (cele 4 operatii);

23

- intelege simultaneitatea (aceeasi ora in localitati diferite) si reversibilitatea spatiala (distanta Bucuresti - Brasov);- ordoneaza corect cuvintele din fraze dezordonate („rugat, tema, sa-mi, eu, profesorul, corecteze, am ”);- opereaza similitudini in sfera unor notiuni (cot- genunchi);- invata pe baza de plan (plan de observare, plan de rezolvare, etc);- are gandire practica in actiuni sociale obisnuite („Ce faci, daca un copil mai mic decat tine vine si spune ca vrea sa se bata cu tine?”);- in judecati este nedocmatic sau neutru.

Memoria:- memorează texte mai lungi (povestiri) si respecta firul logic.- memorează in ordine inversa 4 cifre.- are viziune statica a spaţiului (loc) si-si reprezintă intervalele de timp mai lungi (an, deceniu, secol).- are memorie muzicala dezvoltata.

Atenţia:- are atenţie de scurta durata variabila.


Imaginaţia:- are imaginaţie creatoare in desen, modelaj, tehnica, joc, compuneri, etc.


- foloseste fraze scurte, dar variate (reciproc activ);- cunoaste semnificatia curenta a 25 de cuvinte (a ignora, dublura, a ispravi, etc);- are vocabular variat, influentat de motivatie si mediul educativ („cum se cheama puiul vacii?”);- are aspect elaborat al limbii materne si sensibilitate pentru limbi straine;- este mai putin precis in scriere.

Afectivitate:- este mai puţin anxios, n-are teama de câini si întuneric, dar se teme de şarpe si a întârzia la şcoala.- are manie scurta, violenta, primitiva, furie diferenţiata fata de părinţi si fraţi.- plânge mai calm, fetele sunt mai triste, dar isi recăpăta uşor echilibrul, nu sunt ranchiunoase.- are elan de bucurie si afecţiune demonstrativa, zgomote scurte, exlozive, puţin profunde.- este afectuos cu părinţii.

Motivaţia:

- fetele au tendinta de imbufnare, refuza sa vorbeasca si se joace, prefera un grup mic;- aspira sa fie egal cu altii, dar nu cauta in mod special sa-i intreaca;- doreste sa fie remarcat si complimentat;(motivaţie extrinseca)- manifesta tendinţa de autoperfecţionare.(motivaţie intrinseca) Voinţa:- are ocupaţii calme, care par fara scop, dar au logica interioara;- ii place sa termine un lucru, dar nu sa-l analizeze mult timp.

24

Atitudini:

- are aerul multumit, dar nu este indiferent de responsabilitatile sociale;- foloseste ca instante juridice alte persoane (mama a zis), nu este centrat pe sine;- este sincer, franc in problemele mari, dar nu si in cele mici (alibiuri, da vina pe fratii mai mici);- se poate conforma normelor cand este in vizita sau primeste musafiri;- este oscilant in treburile gospodăreşti si in gestiunea banilor proprii;- doreste sa fie consultat de parinti in privinta gusturilor;-poate fi diplomat, dar de regula este putin abil in umorul de bun gust;- manifesta ostilitate in formarea unor deprinderi de igiena corporala (baie);- se preocupa mai mult de rau decat de bine;- nu este preocupat de problemele mortii si divinitatii (Dumnezeu este considerat un prieten la care sa se planga la necaz).

Aptitudini:- manifesta aptitudini motorii, dexteritate (mânuirea bilelor).

Nivelul maturizării psihosociale:- este multumit de el si de lume; nu-i place sa fie suparat;- işi dezvolta conştiinţa de sine (are secrete);- are conştiinţa sexului (nu se mai dezbrăca in fata părinţilor, citesc carti, pun intrebari directe si indirecte (baietii), se încuie in camera);- are idee de calităţile si defectele sale, are dificultăţi in alegerea unei profesii (sa fie prevenit);- reactioneaza mai putin, ia lucrurile asa cum sunt;- este atasat si stabil fata de parinti: recunoaste prestigiul mamei (baietii), face confidente (fetele), relatii de camaraderie cu tatal;- are dificultati cu fratii de 6 si 9 ani;- observa relatiile parinti- bunici.- iubeste prietenii, stie date personale despre ei (fetele au un prieten preferat);- este constient ca atasamentul dintre sexe este rezervat pentru mai tarziu (cupluri putine, isi scriu bilete dulci, dar jenate; fetele viseaza sa fie mame);- acorda importanta mai mare vieţii de grup, este mai tolerant (grupuri misterioase, care il pot influenta spre idealism sau austeritate); tine la prestigiul clasei.- in joc prefera separarea pe sexe (fetele sunt admise daca sunt sportive); baietii joaca lupte si scene istorice, fetele, scene din viata de familie.


Sistemul dezvoltării: - inaltimea: 134,5 – 148,5 cm (baieti, urban) 134,9 – 150,3 cm (fete, urban)

25

- greutatea: 27,4 – 40,0 kg (baieti, urban) 27,2 – 40,8 kg (fete, urban)Regimul zilnic:- somnul: - are nevoie de 11h; - este capricios la desteptare, dimineata.- alimentatia: - are comportament extrem (nu mananca, sau mananca foarte mult).- baia: - nu are independenta privind ora baii; prefera dusul; - are deprinderi instabile pentru spalarea parului, dintilor si unghiilor.- tinuta: - este mai constient de tinuta, are interese extreme pentru haine (deloc, foarte mult); - este dezordonat cu hainele in camera.- activitati recreative: - are nevoie de 8h ; - manifesta interese diferentiate, in functie de sex.Predispozitii tulburari:- manifesta guturai, gripa, infectii urechi, pneumonie, crize astmă, dificultati in vederea apropiata, voma – oboseala (fete), dureri de dantura (canini, premolari).


Analizatori:- are relaxare generala a vazului, buna coordonare binoculara, in profunzime si discriminare (privire vioaie, ochi sfredelitori);- are orientare generala spre perceptia fenomeneleor sociale.Perceptia:- distinge usor elementele spatiale (unghiuri, laturi, orientare, numar);- are interes pentru perceptia fenomenelor sociale (oameni- relatii).Orientarea în schema corporală proprie:- are reactivitatea multiforma (intregul corp), agitatie spontana corp – membre. Orientare spaţiotemporală: - se orienteaza bine in spatiu mai vast (fata activa, ochi sfredelitori, fixare brusca, explorare libera);- trece de la o actiune la alta, este mai putin organizat in context.

Nivelul dezvoltării psiho- motricitatii Dezvoltarea fizica:- baietii au o dezvoltare omogena relativa (oase, omoplati);- fetele au o dezvoltare fizica rapida si polara (zvelte- greoaie).Echilibrul ortostatic:- are miscari spontane, imediate, neastampar in activitatea posturala.Coordonare oculomotorie:- are buna coordonare binoculara, in profunzime si discriminare;- are dificultati in vederea apropiata (privire vaga).Autonomia deprinderii: - este instabil in utilizarea deprinderilor de munca si igienice.Calităţi în acţiune: - are energie, forta, spontaneitate.


26

Gândirea:

- completeaza 2 serii de numere pe baza relatiilor logice dintre acestea (2,4,6,8,10… si 21,18,15,12….);- rezolva probleme simple de ingeniozitate (masoara 3l de apa folosind doua recipiente de 4 si 7 litri);- construieste o fraza din 3 cuvinte date prin adaugare de alte cuvinte (farfurie, pisica, carne).

Memoria:- reproduce corect din memorie desene (prisma, etc).

Atenţia:- este instabila, deseori privire vaga si fixare spontana;- are capacitate de concentrare in competitiile de grup.


Imaginaţia:- are intuitie vie, prin explorarea spatiului inconjurator;


- vorbeste repede, cu accent emfatic pe anumite cuvinte (ii place sa vorbeasca, este inclinat spre a intreba decat a raspunde).

Afectivitate:- manifesta reactivitate pronuntata: furie, cuvinte grele, plans, tipete, exuberanta, indiscretie, insistenta; este calm acasa – galagios in afara;- are teama de intuneric (baietii), de-a fi rapit (fetele) si pentru critica parintilor;- este afectuos fata de parinti si prieteni;- baietii se cearta – se impaca, fetele sunt furioase intre ele.

Motivaţia:

- doreste sa fie interesant, ferm, just, plin de umor si intelegere;- este dominat de dorinta de posesiuni materiale (caine, cal, casa noua, barca, bani- baietii; haine noi, sa fie blonda- fetele).

Voinţa:- are initiativa in actiunile care-l intereseaza si in grup (spirit de competitie si rivalitate);- are nevoie de incurajare – stimulare in actiunile mai dificile si care nu-l intereseaza.

Atitudini:

- nu recunoaste cele spuse si facute, este mai putin strict in plan moral, vrea sa cunoasca el insusi lucrurile;- este oscilant in criterii morale, preocupat de justitie si adevar in favoarea sa (spune adevarul in situatii importante);- este mai tolerant fata de alcool, cuvinte urate (le foloseste, dar le reproseaza altora);- are tendinta sa triseze la scoala (baietii) si sa fure din magazin (fetele);- este impresionat de moarte, dar considera ca Dumnezeu nu ii poate influenta viata.

27

Aptitudini:- dovedeste talent si rapiditate in actul motor.

Nivelul maturizării psihosociale:- se cauta pe sine, este constient mai mult de defectele sale decat de calitati (dar nu le admite in particular);- are constiinta sexului, manifesta umor;- se gandeste la studiile viitoare, are parere proprie;- are atitudine extrema in relatiile de familie: atasat, traduce in conduita modelul familial, dar scade prestigiul general al familiei, doreste sa decida in problemele importante pentru el;- se intelege mai bine cu unul din parinti sau frate mai mare;- este instabil privind deprinderile de ordine si igiena (se lasa greu antrenat in treburile gospodaresti);- in grupul de joc se grupeaza in functie de interese si exclude pe cei antipatici;- distinge caracteristicile prietenilor, prefera prieteni cu acelasi temperament – baietii au un prieten intim, fetele 3-5 prietene.


Sistemul dezvoltării: - inaltimea: 139,4 – 154,6 cm (baieti, urban) 141,1 – 156,7 cm (fete, urban)

28

- greutatea: 30,5 – 44,5 kg (baieti, urban) 31,5 – 47,1 kg (fete, urban)Regimul zilnic:- somnul: - are nevoie de 10,5h (uneori vorbeste in somn); - dimineata ramane mai mult in pat.- alimentatia: - are mare apetit, chiar inainte de culcare(tendinta de a manca cu degetele).- baia: - se poate spala singur (baietii fac 2-3 bai pe zi, dus).- tinuta: - are mai multa grija pentru haine (stie ce i se potriveste); - are nevoie de garderoba (crestere rapida).- activitati recreative: - are nevoie de 8h ; - desfasoara activitati diferite, pe sex.Predispozitii tulburari:- manifesta dureri de dantura (premolari, molari), bronsite, oboseala (cu ros unghiile), dureri de cap, abdomen si calcaii.


Analizatori:- are mai buna fixare – acomodare vizuala, cu dificultati de discriminare (se freaca la ochi).Perceptia:- are mai buna perceptie a spatiului si timpului (intuieste infinitul);- sesizeaza asemanarile in perceptia celorlalti;- percepe frumosul (sensibilitate artistica).Orientarea în schema corporală proprie:- isi controleaza si coordoneaza miscarile, are intuitie de sine.Orientare spaţiotemporală: - se orienteaza bine in spatiu larg (plimbari singur cu trenul).

Nivelul dezvoltării psiho- motricitatii Dezvoltarea fizica:- fetele au dezvoltare fizica rapida;- baietii au dezvoltare fizica extrema (avansati - intarziati).Echilibrul ortostatic:- are mersul nonsalant (sistem de protectie contra oboselii);- rezista timp indelungat in aceeasi pozitie (pe scaun).Coordonare oculomotorie:- combina fixarea cu acomodarea vizuala, are dificultati de discriminare;- controleaza mai mult relatiile cu obiectele (proiectie in abstract).Autonomia deprinderii: - este mai stabil in utilizarea deprinderilor de ordine si igienice (grija pentru haine, ajutor in gospodarie, baietii se spala singuri).Calităţi în acţiune: - manifesta echilibru, forta, viteza, rabdare, etc.


Gândirea:

- are mare capacitate de invatare si munca independenta;- este mai precis, erudit, incearca definitii abstracte;

29

- completeaza corect 3 serii de cuvinte, alegand cuvinte potrivite dintr-o serie data (caine, vaca, soarece, oaie, camila….inchis, cal, ureche, prerie, staul);- interpreteaza o gravura („oameni saraci, care dorm pe o banca”);- opereaza asemanari in sfera unor diade si triade (careu- cerc; carte- invatator- ziar);- nu aprofundeaza mult lucrurile, pentru ca nu le doreste prea diferite.

Memoria:- isi reprezinta mai sigur trecutul si viitorul;- are mare capacitate de memorare a faptelor.

Atenţia:- are capacitate de concentrare si volum sporit.


Imaginaţia:- are imagini bogate, bazate pe intuitie si gandire abstracta;- este sensibil la frumos, are gust pentru ornament.


- cunoaste semnificatia a 28 de cuvinte (inert, etc);- formeaza raspunsuri clare, spontane, ii place sa vorbeasca privind fix interlocutorul;- iubeste propozitiile cu dublu sens.

Afectivitate:- manifesta indispozitii trecatoare: voma, plans, aversiune fata de sex (fetele);- manifesta furie trecatoare (plange, vorbeste singur, se descarca pe cei mai mici);- isi poate controla reactiile si sa fie prudent (ras enorm sau lipsa de umor; suporta durerea fizica);- are teama de singuratate, intuneric si spargatori;- nu este demonstrativ in sentimente.

Motivaţia:

- aspira la diverse profesii;

Voinţa:- are proiecte de intreprinzatori si scop precis in cheltuirea banilor.

Atitudini:

- judeca mai ferm, mai putin naiv;- este intelept, tolerant, umorist;- foloseste argumente „pro- contra” in functie de situatii;- recunoaste greselile, poate fi convins (dar crede ca parintii ii comanda);- este sensibil receptiv la arta;- este realist fata de moarte („toti murim”) si fata de Dumnezeu („il ajuta pe om in situatii cruciale, dar nu-l poate urmari permanent”).

Aptitudini:

30

- are variate aptitudini sportive, artistice, matematice (gandire probabilista), inteligenta sociala (empatie, tact).

Nivelul maturizării psihosociale:- are sentiment de incredere in sine (liniste, siguranta, buna vointa);- are constiinta sexului si comportament social adaptat;- incepe sa se descopere, este mai ganditor, are intuitie de sine;- este constient de lipsurile sale, nu vrea sa grabeasca procesul cresterii;- isi face proiecte de viitor, da raspunsuri precise privind meseria viitoare si casatoria;- ambele sexe prefera grupul pentru actiuni comune (sport, filme);- fetele prefera cuplul si obtin favoruri de la tata;- are grad inalt de empatie (stie ce gandesc si simt altii) si este curios de raspunsurile altora;- are sentimentul de asemanare cu altii (nu-i place sa se simta strain si bizar);- baietii doresc sa fie celibatari, fetele sa imbine munca cu casatoria;- este echilibrat in relatiile de familie, mai indulgent, evita conflictele;- are tact in relatiile cu fratii (regreta mica copilarie), iubesc prescolarii, se joaca cu ei si idolizeaza fratii mai mari;- are prieteni diversi si trecatori (8-12), face confidente prietenilor mai mult decat parintilor.


31

Sistemul dezvoltării: - inaltimea: 144,9 – 162,1 cm (baieti, urban) 147,4 – 162,0 cm (fete, urban) - greutatea: 34,1 – 50,7 kg (baieti, urban) 36,1 – 52,3 kg (fete, urban)Regimul zilnic:- somnul: - are nevoie de 10h (somn profund, uneori vorbeste in somn); - se trezeste usor la ora care si-a propus.- alimentatia: - are apetit reglat si preferinta pentru carne, fructe, legume (salate), mai putin dulciuri.- baia: - accepta baia (sa i se aminteasca); prefera dusul.- tinuta: - este maniac, meticulos in imbracaminte (prefera culorile vii, prefera complimente pentru haine); - este dezordonat cu hainele in camera.- activitati recreative: - are nevoie de 8h ; - sta mai mult in camera sa.Predispozitii tulburari:- manifesta dureri de dantura (premolari, molari), stomac, piept, tulburari de vedere, febra, alergii si piele aspra.


Analizatori:- este orientat spre perceptia de sine (vedere- auditie interna).Perceptia:- are spirit de observatie ascutit, orientat spre intuirea sinelui si constiinta de altii.Orientarea în schema corporală proprie:- se orienteaza bine, isi intuieste miscarile si le coordoneaza.Orientare spaţiotemporală: - se deplaseaza mai putin in spatii largi, dar se orienteaza bine cu mijloacele de transport; traieste in prezent si in viitorul apropiat.

Nivelul dezvoltării psiho- motricitatiiDezvoltarea fizica:- dezvoltarea fizica incetinita la fete.Echilibrul ortostatic:- are ritm lent, scurt, ezitant, organizarea interioara a fortelor.Coordonare oculomotorie:- are tulburari trecatoare de memorie.Autonomia deprinderii: - este dezordonat, preocupat de probleme intelectuale (meditatie, lectura).Calităţi în acţiune: - are intuitie, autocontrol, sensibilitate.


Gândirea:

- are mare capacitate de achiziţie prin citit,privit, ascultat;- gândeşte în termeni de necesitate, probabilitate şi condiţii ipotetice;- operează asemănări în diade mai dificile (ora – săptămână);

32

- distinge greşelile din fraze absurde (5 reuşite din 6) „în anul 1942 în timpul războiului, în România s-au căsătorit mai multe femei decât bărbaţi”;- descifrează un cod (substituirea de litere) şi codifică un cuvânt (alţii).

Memoria:- memorează 5 cifre în ordine inversă (8 1 3 7 9).- işi reprezintă spaţiul ca loc şi distanţă, iar timpul fluid.

Atenţia:- are mare capacitate de fixare, mai buna coordonare in sesizarea reperelor in miscare (mobilitatea).


Imaginaţia:- manifestă reverie complexă (lucrări, idei dorinţe, ambiţii, care-l conduc la decizii şi previziuni (conştiinţa voinţei).- ii place parodia, când vrea străluceşte, dar nu schimbă locul cu alţii.


- este anxios în comunicarea verbală (scrie pe hârtie ce va vorbi la telefon);- este puţin comunicativ (limbaj interior, de autoclarificare );- are o mare plăcere pentru dicţionar (bucurie intelectuală);- in scris se exprimă uniform, mărunt şi scurt.

Afectivitate:– are trebuinţa de a fi singur (retragere în sine), de evadare din sine pentru a se găsi;– reacţionează puţin (tăcere, voce joasă, ridicare din umeri, abandon, plâns ascuns, râs reţinut),- pare mai calm, dar este mai activ în gândire;- este dominat de tristeţe (se bucură de lucruri mărunte şi pentru voinţa creatoare, este afectat de moartea cunoscuţilor şi de depărtarea de prieteni);- la mânie este mai puţin controlat, dar nu explodează cum a intenţionat ( se îndepărtează de conflict prin gândire, descărcare verbală şi plâns);- manifestă autoagresiune (am fost atât de furios împotriva lumii în acest timp”) şi tendinţa de autocontrol;- nu are teamă de întuneric şi singurătate.

Motivaţia:

- este interesat de şcoală, celebritate proprie, viitor, îngrijirea fraţilor;- fetele au interes pentru club literar, croitorie, croşetaj, tricotaj, conversaţie telefonică, joc psihologic, lecţii de muzică şi dans;- băieţii sunt interesaţi de foto, mecanică, radio, desen, aviatoare, atelier tehnic, muzicale şi poliţiste, cărţi istorice şi poliţiste.

Voinţa:- manifestă tendinţa de bunăvoinţă calmă, pesimistă, posacă;- are tendinţa de independenţă faţă de grup şi familie (mai mult satisfăcut decât fericit);- are manie în îmbrăcăminte şi meticulozitate, nu se conformează gusturilor grupului, vrea să fie complimentat pentru haine (la extremă haine sport);

33

- preferă rol imaginar, aspiră să fie altul, are plăcere pentru idei raţionale;

Atitudini:

- are conduita morala extrema (spune o parte de adevar pentru a se salva – ascunde notele rele);- uneori manifesta placerea de-a face rau (la scoala);- este sensibil la critica, isi confrunta punctul de vedere cu altii, pune accent pe calitatile intelectuale;- este existentialist, traieste intens prezentul;- este dezordonat cu banii, hainele si lucrurile;- ajuta la treburi marunte, de scurta durata;- considera casatoria, alcoolul si tutunul pentru mai tarziu;- accepta moartea ca un fapt inevitabil, se indoieste de existenta lui D-zeu si este speriat el insusi de aceasta indoiala.

Aptitudini:- manifestă aptitudini intelectuale şi tehnice (algebră, geometrie, chimie, aviaţie, povestiri despre sine).

Nivelul maturizării psihosociale:- se retrage în sine (joc psihic pozitiv) pentru relaxare, examinarea sentimentelor, tensiunilor, atitudinilor;- se intuieste, asimileaza experienta in viata interioara;- are idee mai clara despre el însuşi, este atras de oglindă corelează imaginea mentală cu ţinuta şi comportamentul şi se interesează de efectele produse;- recunoaşte că este egoist, leneş, se înfurie repede (poate fi sincer cu el) şi se detestă că încearcă să câştige simpatia altora;- este preocupat de ce-i veritabil cu sine şi de ce-l poate mulţumi; este conştient de calităţile şi defectele sale, aspiră la şcoli (treptele) următoare, se interesează de meserii;- este reflexiv, gata să coopereze, dar fără elan sau curiozitate spontană;- este plin de precizie şi critică la tot ce fac alţii (critici detaliate ale părinţilor, în cerc intim);- este confident faţă de vârstnici sau prieteni intimi;- are conflicte cu fraţii de 6 şi 11 ani, se înţelege cei de 5; 15 ani;- băieţii nu mai au o idee fixă cu celibatul, au grup mare de prieteni (4-5) pentru a face ceva împreună;- fetele au prietene puţine (2-4), pentru a se confesa; nu suportă băieţii de vârsta lor, nu preferă cuplul, ci dansul şi seratele scurte;- are relatii oscilante cu parintii: jenat de prezenta mamei cand este cu prietenii, sau in locuri unde poate fi vazut; tatal este mai critic, dar pot merge impreuna la spectacol.


34

Sistemul dezvoltării: - inaltimea: 151,9 – 169,9 cm (baieti, urban) 152,1 – 164,7 cm (fete, urban) - greutatea: 39,1 – 58,1 kg (baieti, urban) 40,8 – 56,6 kg (fete, urban)Regimul zilnic:- somnul: - are nevoie de 9,5h (mari diferente individuale).- alimentatia: - este amator de masa frugala si interesat de estetica alimentara; - fetele au preocupari culinare proprii (retete proprii) pentru surpriza prietenilor.- baia: - fetele fac 2 bai saptamanal, de preferinta seara (folosesc bigudiurile); - baietii uita sa se spele, au alergie la sapun: se rad de 2 ori saptamanal.- tinuta: - are gusturi variate (culori albe sau bizare); fetele au interes sporit pentru haine; - manifesta neglijenta cu ordinea hainelor.- activitati recreative: - are nevoie de 8h ; - isi planifica activitati variate pe sezoane si in perspectiva.Predispozitii tulburari:- manifesta tulburari vedere (hipermetropie) si tensiune nervoasa (cu tremurat al mainilor).


Analizatori:- are vedere buna adaptata (combina fixarea - acomodarea);- are mare receptivitate la stimuli.Perceptia:- oscileaza intre orientarea spre interior – exterior.Orientarea în schema corporală proprie:- este exuberant, dar sigur pe el, face fata exigentelor.Orientare spaţiotemporală: - profita de prezent, este orientat spre viitorul imediat, dar intelege lucrurile mai indepartate;- iubeste casa si voiajul, include in timp lumea, actiunea, anotimpurile, iar in spatiu totul

Nivelul dezvoltării psiho- motricitatii Dezvoltarea fizica:- dezvoltarea fizica rapida la baieti (tendinta de subtiere);- accentuarea caracterelor secundare la baieti (voce, mustata);- fetele ating maturizarea sexuala.Echilibrul ortostatic:-executa cu precizie miscari in plan organizat (expresie mai robusta).Coordonare oculomotorie:- are vedere bine adaptata – combina fixarea – acomodarea, vede lucrurile in totalitatea lor (miscarea rapida a ochilor).Autonomia deprinderii: - manifesta deprinderi igienice noi (baietii se rad).Calităţi în acţiune: - are independenta, echilibru, rezistenta, precizie.


35

Gândirea:

- are preferinţă pentru raţionamentul logic (satisfacţie intelectuală de-a introduce un cuvânt sau frază pertinentă în discuţie);- are gândire mai suplă (fluidă); efectuează cu uşurinţă judecăţi sintetice, globale;- numără corect cuburi pe bază de planşă (13 puncte din 14);- completează logic 3 serii de numere (3,4,6,7,9,10…).

Memoria:– memorează 7 cifre în ordine directă;- işi reprezintă mai precis spaţiul şi timpul.

Atenţia:– are volum mare al atenţiei, mobilitatea şi stabilitate.


Imaginaţia:– Manifestă progres vizibil al gândirii în zona ideatică (combinaţii neaşteptate).


– exprimă în limbaj maturitatea gândirii („ca regula generală”), „în zilele noastre”, în mod politicos”, „convenabil”, „reputaţie";- pune întrebări ce-i permit să se orienteze înainte de a răspunde;- dovedeşte înţelegere şi fluiditate verbală apropiată de stadiul adult; cunoaşte semnificaţia a 31 cuvinte )paravan, valid etc.);- dramatizează răspunsul, râde, se tachinează singur.

Afectivitate:- reacţionează echilibrat, rareori plânge, ridică tonul sau ţipă;- are diverse temeri: cărăbuş, păianjen, viespe, molie, şarpe, întuneric, abandon, reputaţie, aspect fizic, schimbări;- poate disimula sentimentele, nu vrea să schimbe locul cu alte persoane.

Motivaţia:

- are tendinţe oscilante (aer vesel, matur, nebun de fericire, capriciu, depresie, iritare pentru probleme mărunte);- are dominanta de copil fericit, sigur, controlat;- este mai independent, amical, degajat, franc,comunicativ, dar reţinut în confidenţe- are plăcere intelectuală din discuţie;- doreşte pace, fericirea oamenilor, succes şcolar, în căsătorie, sănătate, popularitate (mai puţin posesiuni materiale);- nu se simte presat de alegerea carierei.

Voinţa:- işi face planul pentru tot anul, uneori este confuz şi în criză de timp;- stie ce vrea, cum sa aleaga, isi asuma responsabilitati.

36

Atitudini:

- nu iubeşte lăudăroşenia, vrea să-şi cunoască defectele;- nu este absolut sincer, nu face caz de adevăr, este educabil în zona valorilor sociale;- nu este sceptic, poate înfrunta moartea (nu contează cum mori) vrea să trăiască cât mai mult şi din plin; - are mai puţine scrupule pentru alcool, jocul de cărţi şi cuvinte tari;- foloseşte ca instanţe de justificare părerea sa, a grupului, a mamei ş.a.;- consideră că este bine să ai o credinţă (dar nu se închină seara).

Aptitudini:– are variate aptitudini fizice (sportive) ţi intelectuale (matematică, biologie, literatură, psihologie ş.a).

Nivelul maturizării psihosociale:- este mai conştient de diferenţele de personalitate (se compara cu părinţii);- este sigur de el, deschis, direct, se ia în posesie şi emană atmosferă amicală (acceptă lumea cum este);- este influenţat de formă perfectă (ideală), doreşte să se schimbe, dar se acceptă aşa cum este;- se evaluează pe sine şi decide adesea că locul lui nu mai este la şcoală (interes pentru meserii de relaţii sociale – medic, diplomat);- este capabil de autocritică;- are atitudine mai calmă, este cu picioarele pe pământ, se regăseşte în personajele din romane şi din viaţa reală;- este mai deschis şi direct, nu-i este teamă de indiscreţia altora şi a părinţilor;- manifestă respect mutual, încredere bazată pe înţelegerea faptelor, dezacord mai suplu faţă de părinţi (îşi reţine critica pentru a-şi menaja mama);- are atitudine mai matura faţa de familie şi adulţi (mai liber faţă de cuvântul „familie”, o consideră o instituţie);- se confesează mai mult părinţilor, cere sfatul: tatăl este mai puţin critic; în particular, băieţii au probleme pentru ora sosirii acasă, fetele îi consideră demodaţi;- se înţelege cu fraţii mai mici, cu cei mari rivalizează, cu cei de 11 ani nu se înţelege;- are mare diversitate de prieteni, este pasionat de grup când nevoia de emancipare este violentă;- este sensibil la deviaţiile grupului, poate fi obiectiv (se identifică cu grupul, dar este interesat de propriile particularităţi);- băieţii nu mai refuză reuniunile, dar mulţi nu s-au gândit la căsătorie;- fetele au proiecte precise şi pun accentul pe caracterul partenerului (mai puţin frumos şi vanitos);- relaţiile în grup sunt bazate pe interese şi afinităţi (sport, teatru, muzică, excursii).

37


Sistemul dezvoltării: - inaltimea: 159,1 – 176,1 cm (baieti, urban) 154,6 – 167,0 cm (fete, urban) - greutatea: 45,5 – 64,1 kg (baieti, urban) 44,7 – 59,5 kg (fete, urban)Regimul zilnic:- somnul: - are nevoie de 9,5h (este constient de necesitatea somnului cand este nervos); - prezinta dificultati la desteptare, dimineata.- alimentatia: - are apetit redus, gusturi precise (ciocolata).- baia: - se manifesta variatii individuale (uneori face baie in mijlocul zilei). - tinuta: - nu-l preocupa mult, dar stie ce-i vine bine (prefera culori mai sterse).- activitati recreative: - are nevoie de 8h ; - se diferentiaza pe sexe.Predispozitii tulburari: - manifesta tulburari de vedere (hipermetropie), constipatie, dureri de cap (pierderi de sange din nas), acnee si diverse manii (isi roade unghiile, se joaca cu nasturii, isi rasuceste parul, face semne cu cutitul pe mobila etc).


Analizatori:- manifesta capacitate de diferentiere a detaliilor, dar capacitate de concentrare redusa.Perceptia:- are capacitate discriminatorie (a detaliilor).Orientarea în schema corporală proprie:- se concentreaza asupra miscarilor de finete.Orientare spaţiotemporală: - cauta sa depaseasca limitele spatio-temporale (calatorii imaginare);- este capabil de controlul timpului, iubeste calatoriile la mari distante.

Nivelul dezvoltării psiho- motricitatii Dezvoltarea fizica:- are loc dezvoltarea fizica rapida a baietilor.Echilibrul ortostatic:- are energie redusa (pare un copil obosit);- are aerul indiferent, isi taraste picioarele.Coordonare oculomotorie:- are o coordonare defectuoasa, cu tulburari ale vederii binoculare (citeste mai putin).Autonomia deprinderii: - isi face singur cumparaturile necesare;- practica deprinderi igienice in functie de necesitati si situatii (in mijlocul zilei);- nu are timp si placere pentru munca. Calităţi în acţiune: - manifesta independenta, control, simt practic, curiozitate, intuitie, precizie.


38

Gândirea:

- opereaza asemanari in diade – triade (muzeu - cinema);- completeaza 4 serii de cuvinte („vesel- dur-frumos-viu-grosolan; dans, mic, repede, placut, sageata”);- masoara 11 litri de apa folosind 2 recipiente de 8 si 5 litri;- intelege fapte diverse („vecinul meu a primit niste vizite neobisnuite. Am vazut intrand la el unul dupa altul, un medic, un notar, un preot. Ce se intampla, deci, la vecinul meu?”)

Memoria:- are intuitie si reprezentari spatiale, realizand in desen liniile si formele geometrice ale unui model sectionat („decupaj”).

Atenţia:- se concentreaza asupra aspectelor subtile (idei, sentimente);- este sensibil la stimuli (trebuie sa se izoleze pentru a lucra).


Imaginaţia:- manifestă reverie (călătorii imaginare), cu rol de clarificare şi proiecţie.


– are respect scrupulos pentru lucrul spus, face efort să-şi găsească cuvintele potrivite.- cunoaşte semnificaţia a 34 cuvinte (a înnobila).- manifestă particularităţi individuale: monosilabic – ostil la dialog; cordial, dar dialog nerigid; interiorizat – răspunsuri vagi.

Afectivitate:- se retrage in sine (este absent) salvand aparentele (socheaza);- este fericit sa fie singur, la manie are privire rece, fetele plang pe furis;- manifesta iritabilitare, rezistenta, aversiune, apatie, banuieli;- are resentimente, gustul revansei si violentei;- plange ca descurajare, sau diversiune si destindere;- oscileaza expresiv intre umor si sarcasm; are mobilitatea gurii si sprancenelor (strange buzele, se stramba, ridica si coboara coltul gurii si sprancenele);- manifesta anxietate pentru sarpe, insecte, accidente, viata scolara etc. (se poate controla);- are sentimente in zone intelectuale, filozofice, estetice.

Motivaţia:

- doreşte diverse obiecte (chitară, maşină) securitate pentru părinţi;

- aspiră să fie mare, inteligent, să călătorească;- are interese preadulte, pentru casă, viitor, meserie.

Voinţa:- are multa independenta (ia decizii pe care le comunica ulterior).

39

Atitudini:

- manifesta atitudini variate fata de viata si valori, numeroase tipuri de rezistenta si acceptare (in familie, la scoala, etc);- distinge binele de rau, are indoieli, cauta concluzii si argumente logice, este capabil de decizii;- nu mai bruscheaza, foloseste putine cuvinte tari, recunoaste greselile, nu triseaza;- incearca tutunul si bauturile tari;- are incredere in el, nu accepta forte mai presus de sine, refuza gandul mortii, sau vrea prelungirea in creatie si memoria lumii; accepta divinitatea in situatii extreme, dar de regula exista.

Aptitudini:- manifestă diferenţe individuale privind talentul.- dovedeşte aptitudini sportive de grup şi inteligenţă socială.

Nivelul maturizării psihosociale:- este constient de defecte si critici (se observa pe sine in cercul familial, se intereseaza de imaginea altora despre sine);- are constiinta sexului in stransa legatura cu responsabilitatile in cadrul cuplului;- este independent, are idei proprii privind viitorul (cariera si casatoria); prefera meserii concrete, lumea afacerilor, arta, scoli departe de casa; fetele se gandesc si se pregatesc pentru casatorie;- intelege rostul banilor ca mijloc de trai;- vorbeste mai mult de trasaturi de caracter si mai putin de aptitudini;- este putin comunicativ (vorbeste in soapta);- are relatii dificile cu parintii, uneori razboi rece, nu saluta, este crud (legaturile slabesc);- nu vrea sa depinda exagerat de controlul parental, dar gandeste mult la parinti, chiar cand nu se intelege cu ei (analiza fina si serioasa a caracterului parintilor, este ros de neliniste cand nu este inteles);- este constient de dependentele sociale, dar avid de experiente noi se opune peresiunii grupului, iubeste relatiile spontane;- baietii au tendinta sa nu discute problemele personale, se inteleg mai bine cu tata; fetele cer sfaturi, se inteleg mai bine cu mama (tatii pierd stima fetelor);- are relatii foarte bune cu fratii (indiferent de varsta);- este controlat si subtil, nu accepta chestionare pe probleme personale, dar este mai putin susceptibil la ironie (poate comunica starea de spirit);- se identifica cu persoane si situatii (joc de imitare a fizionomiei altora) si ia ca model idei, eroi literari si din viata;- baietii prefera prieteni de acelasi sex, cluburi, baruri, pentru a manca si flirta; fetele nu-si fac iluzii privind baietii, au o prietena intima sau un grup.

40


Sistemul dezvoltării: - inaltimea: 165,2 – 179,4 cm (baieti, urban) 156,1 – 167,9 cm (fete, urban) - greutatea: 51,6 – 68,6 kg (baieti, urban) 47,1 – 61,1 kg (fete, urban)Regimul zilnic:- somnul: - are nevoie de 9h (cu variatii individuale); - se poate trezi la ora fixata (ceas biologic; ii place sa se trezeasca incet).- alimentatia: - manifesta variatii individuale (apetit slab – foarte mare);

- are unele idei preconcepute (sa nu manance limba), incearca noi experiente culinare.

- baia: - fetele isi ingrijesc regulat parul si unghiile; - baietii se rad regulat, iar parul este o problema personala privind lungimea. - tinuta: - are alura neglijenta, dezinvolta (variatii individuale); - este neglijent cu ordinea camerei.- activitati recreative: - are nevoie de 8h ; - se diferentiaza pe sexe.Predispozitii tulburari:- are unele tulburari respiratorii (legate de fumat) si ticuri (ros unghiile si balansarea picioarelor).


Analizatori:- are coordonare buna, perceptie selectiva.Perceptia:- sesizeaza aspectul sincronic – diacronic al spatiului (loc, distanta, infinit) si timpului (acum / atunci).Orientarea în schema corporală proprie:- are vivacitate, isi controleaza raspunsurile, n-are nevoie de pregatire anterioara.Orientare spaţiotemporală: - are un punct de vedere mai vast asupra lucrurilor, este mai putin fix, traieste in prezent, dar se orienteaza spre viitor, intelege calitativ spatiul si timpul.

Nivelul dezvoltării psiho- motricitatii Dezvoltarea fizica:- dezvoltarea rapida a baietilor.Echilibrul ortostatic:- este bine integrat, se misca liber, cu forta.Coordonare oculomotorie:- are coordonare vizuala buna, mecanism suplu, dar instabil, intre fixare – acomodare.Autonomia deprinderii: - foloseste in mod frecvent deprinderile de munca si igienice.Calităţi în acţiune: - manifesta independenta, rapiditate, forta, echilibru.


41

Gândirea:

- opereaza asemanari in diade – triade (usa - fereastra);- opereaza corect numararea cuburilor din imagini (14 puncte din 14);- completeaza logic 4 serii de numere (1,2,4,7,11,16….);- sesizeaza greselile din fraze absurde (6 reusite din 6).

Memoria:- memoreaza 6 cifre in ordine inversa (471952);- isi reprezinta mai precis spatiul si timpul.

Atenţia:- are atentie concentrata insotita de stimuli periferici (rasucitul parul, balansat picioarele).


Imaginaţia:- este realist, gaseste solutii in situatii critice, disimuleaza.


- este rapid, desi da raspunsuri superficiale;- cunoaste semnificatia a 37 de cuvinte (a nara, urban, etc).

Afectivitate:- isi controleaza emotiile, plange rar, isi stapaneste mania, rade mult;- intelege natura sociala a afectivitatii (stie ca fericirea sa depinde de altii);- are tristete scurta, baietii nu plang, fetele plang rar, pentru deceptii si filme triste;- disimuleaza, isi ascunde sentimentele (pare mai putin sensibil la aprecierile altora);- manifesta anxietate fata de inaltime si situatii sociale noi.

Motivaţia:

- are tendinta de afirmare de sine echilibrata, in plan social;- doreste succesul

Voinţa:- isi stabileste independent diverse scopuri, in invatare, munca, joc.

Atitudini:

- recunoaste importanta normelor de conduita verbala si scrisa;- baietii sunt neglijenti cu ordinea camerei, dar orgoliosi privind banii (nu se imprumuta sau restituie datoria preferand ruina); apreciaza banii si presteaza diverse munci platite;- triseaza si repara greselile, isi regleaza conduita fata de alcool, tutun, cuvinte grele;- are optiuni diverse privind profesia si casatoria;- are atitudini diferite fata de moarte (somn, rai), si Dumnezeu (forta. sentiment).

Aptitudini:- manifesta variate aptitudini mecanice si intelectuale.

42

Nivelul maturizării psihosociale:- are mai multa incredere in sine, nu accepta sugestie sau aviz, vrea sa se exprime fara ajutorul altora (constiinta de sine intuitiva);- recunoaste ca dificultate principala intelegerea cu altii (egoism, incapatanare, lene si uitare);- este mai precis in proiectia viitorului; baietii opteaza pentru inginer, jurist, medic, arhitect si 18% pentru casatorie (vor ca fata sa fie inteligenta, draguta, econoama, gospodina, vesela);- fetele opteaza pentru meserii ca: profesor, arhitect, psiholog, artist, etc si 80% pentru casatorie (vor ca baiatul sa fie generos, afectuos, fidel, calm, sigur de ce face, sa ajute in gospodarie);- intelege motivele personale ale oamenilor (este mai putin centrat pe sine);- este mai tolerant fata de viata, stie sa se poarte cu musafirii in vizite neprevazute;- are relatii ameliorate cu parintii, ajuta la treburile casnice (nu permanent); accepta critica, dar nu vrea sfaturi directe, chiar cand sunt bune; considera parintii prin „ei”, uneori este franc, dar are si idei asemanatoare cu parintii;- are relatii bune cu bunicii si fratii (tachinare si ras);- are prieteni multi (intalniri, reuniuni, primiri acasa); fetele discuta caracterul prietenilor, politica si moda – au prieteni vechi si noi, nu se fixeaza, vor relatii amicale; baietii au intalnire cu 3-4 fete, nu vor sa se simta legati.

43

PROFILUL PSIHOLOGIC AL COPILULUI DE 17/18 ANI

Sistemul dezvoltării: - inaltimea: 168,4 – 181,6 cm / 169,9 – 182,7 cm (baieti, urban) 156,7 – 168,7 cm / 157,4 – 169,4 cm (fete, urban) - greutatea: 55,2 – 71,4 kg / 58,0 – 74,0 kg (baieti, urban) 47,9 – 61,7 kg / 49,0 – 62,8 kg (fete, urban)Regimul zilnic:- somnul: - are nevoie de 9h (cu variatii individuale).- alimentatia: - este oscilant in gusturi (fetele sunt preocupate de silueta).- baia: - este independent si atent fata de aspectul personal (deprinderi relativ stabile). - tinuta: - manifesta gusturi apropiate de specificul social adult (relationeaza tinuta cu sfera afacerilor).- activitati recreative: - are nevoie de 8h ;

- manifesta activitati variate, legate de cuplu si cautarea propriului stil de viata.

Predispozitii tulburari:- manifesta dureri de dantura (molari II, III).


Analizatori:- are acomodare buna, control voluntar.Perceptia:- opereaza analiza perceptiva fina in camp larg.Orientarea în schema corporală proprie:- se orienteaza rapid, cu multa usurinta.Orientare spaţiotemporală: - se deplaseaza cu usurinta la mari distante;- intelege relativitatea coordonatelor spatio-temporale;

Nivelul dezvoltării psiho- motricitatii Dezvoltarea fizica:- dezvoltare fizica lenta la baieti, aproape de nivelul adult.Echilibrul ortostatic:- realizeaza miscari complexe cu usurinta, incearca noi tehnici si metode.Coordonare oculomotorie:- isi precizeaza particularitatile individuale, uneori manifesta dificultati in coordonarea fizica – psihica.Autonomia deprinderii: - manifesta multa autonomie in diverse activitati (intelectuale, de munca fizica, etc)Calităţi în acţiune: - manifesta rapiditate, precizie, rezistenta, rabdare, autocontrol


Gândirea:

- completeaza peste 6 serii de numere (0,3,3,6,9,15….);- masoara 3 litri de apa cu recipiente de 4l si 9l (3 puncte din 3);

44

- completeaza cu usurinta serii de cuvinte din cuvinte date („incepe- incerca- incercui- inceta- incetosa; inainta, incaltat, incepator, incetini, incaleca”);- opereaza asemanari in diade- triade (topire- ardere;- opereaza cu rationamente variate si complexe (inductive, deductive, matematice).

Memoria:- atinge un nivel maxim, utilizeaza independent diverse tehnici.

Atenţia:- are atentie centrata si stabila, timp de reactie minim.


Imaginaţia:- oscileaza intre simbol si definitie;- are sensibilitate artistica adulta (sentimentul naturii);- are frecvent reverie (consolidare cu sine).


- cunoaste semnificatia a peste 40 de cuvinte (jovial, insipid, filantrop);- are acces larg la limbajul stiintific, specializat.

Afectivitate:- are trebuinta acuta de autonomie si nevoia compensatorie de etalare;- manifesta anxietate legata de sex (teama ca nu va fi frumoasa, etc);- manifesta sentiment de inferioritate, izvorat dintr-o riguroasa constiinta de sine (indispozitii, timiditate, invidie, sau tendinta extrema spre perfectionare si compensare);- are un control progresiv al expresiei emotionale;- manifesta iubire romantica (complex de stari afective in jurul unui obiect)

Motivaţia:

- are dorinte si aspiratii puternice de realizare profesionala si sociala.

Voinţa:- are multa independenta in decizie, abilitate in relatiile sociale, perseverenta si efort.

Atitudini:

- dovedeste progres in judecatile morale, cu tendinta spre absolut (atractie spre extreme si contracultura);- manifesta rafinament si sensibilitate artistica;- are convingeri personale fata de viata si moarte, fata de Dumnezeu (tendinta extrema spre fanatism).

Aptitudini:- manifesta diverse aptitudini cu caracter complex (intelectuale, sociale, tehnice, artistice, etc.), in stransa legatura cu orientarea profesionala.

45

Nivelul maturizării psihosociale:- are o acuta constiinta de sine, uneori orientata negativ (complex de inferioritate);- are constiinta sexului si este interesat in afirmarea de sine;- manifesta frecvent amor propriu, este atent la relevanta lui „eu”;- selecteaza cu precizie directiile, orientandu-se spre anumite studii sau profesii;- manifesta atractie spre lumea adulta (oscilatie rol pasiv- rol activ);- se manifesta ambivalent fata de parinti, dorinta de autonomie si nevoia de afectiune (sevraj mai ridicat la cei care continua studiile);- isi ajusteaza relatiile heterosexuale (formare de cuplu);- se manifesta oscilant in relatiile cu fratii (gelozie, rivalitate, imitatie, altruism).

46

REPERE TEORETICE IN EVALUAREA PSIHOLOGICA

APTITUDINI

Aptitudinile reprezintă un complex de procese şi însuşiri psihice individuale, structurate întrun mod original, care permite efectuare cu succes a anumitor activităţi.(M. Zlate, 1994).Prin urmare, ele implică în structura lor toate felurile de procese psihice şi însuşiri ale acestora sau însuşiri sintetice ale personalităţii care sunt astfel organizate încât să devină eficiente.

Forma superioară de dezvoltare a aptitudinilor este talentul. Acesta implică mai multe aptitudini şi alte însuşiri de personalitate. Expresia cea mai inaltă a dezvoltării talentului este geniul. Acesta este definit ca: ”forma cea mai înaltă de dezvoltare a aptitudinilor care se manifestă întro activitate de importanţă istorică pentru viaţa societăţii, pentru progresul cunoaşterii umane, ştiinţei, tehnicii, culturii, conducând la o puternică originalitate” (M. Zlate, 1994).

În raport cu gradul de complexitate al aptitudinilor distingem:Aptitudini simple - cum ar fi simţul ritmului, acuitatea vizuală, olfactivă, tactilă, fineţea

discriminării culorilor, de vedere în spaţiu, de orientare în timp, capacitatea de concentrare şi distribuţie a atenţiei. Ele au o strctură simplă, ca de pildă o caracteristică a manifestării a unui proces psihic şi o arie restrânsă de manifestare, dar sunt componentele aptitudinilor complexe.

Aptitudini complexe – acestea presupun mai multe aptitudini mai simple şi alte însuşiri de personalitate, sunt organizate şi ierarhizate întro manieră proprie pentru fiecare. De exemplu, inteligenţa este o aptitudine complexă care integrează aptitudini mai simple privind felul de a percepe, de a reprezenta, a memora, a gândi, a imagina, etc.

În raport cu aria de manifestare a aptitudinilor distingem:Aptitudini generale – sunt cele care se aplică întro varietate de activităţi şi situaţii. Includ

inteligenţa, imaginaţia creativă, spiritul de observaţie, imaginaţia promptă şi fidelă.Aptitudini speciale – au o arie de manifestare restrânsă şi chiar sunt denumite după

domeniul în care se manifestă. Avem astfel aptitudini tehnice, sportive, pentru matematică, muzică, pictură, activitate didactică, etc.

Creativitatea

Creativitatea ca substructură de personalitate se defineşte ca ansmablu de aptitudini şi însuşiri de personalitate care condiţionează în mod semnificativ obţinerea de rezultate noi şi originale în activitate (A.Cosmovici, L. Iacob,1997).

Spre deosebire de aptitudini, talent, geniu, creativitatea este un concept mai general, incluzandu-le şi pe acestea, dar referindu-se şi la toate celelalte feluri de schimbări şi înnoiri pe care le face omul în activitatea sa. Prin urmare, la unii oameni va exista un grad mai scăzut de creativitate, în timp ce la alţii acesta este mai înalt, adică implică aptitudini foarte dezvoltate, talent şi geniu. S-au evidenţiat următoarele niveluri ale creativităţii:1. Creativitatea expresivă, care presupune creativitatea mai ales referitoare la formă şi pe care o găsim şi la preşcolari.2. Creativitatea procesuală, care se referă la caracterul nou al felului în care cineva gândeşte, observă, abordează un subiect. Este găsită la toate vârstele şcolare.

47

3. Creativitatea ca produs, care se exprimă deja întrun rezultat caracterizat prin noutate, fie în raport cu experienţa acelei persoane, fie în raport cu cea a societăţii. La elevi găsim mai ales noutatea în raport cu experienţa lor anterioară.4. Creativitatea inovativă, care constă în transformări cu efecte noi la ceea ce există. Poate fi proprie şi elevilor din clasele mai mari.5. Creativitatea inventivă, care duce la descoperiri de metode sau funcţionalităţi noi şi implica aptitudini superior dezvoltate şi talent.6. Creativitatea emergentă, care se referă la descoperiri de legi şi principii noi, la înnoiri cu totul deosebite în ştiinţă şi artă şi aparţine geniilor.

ATENŢIA

Atenţia involuntară apare prima dată în viaţa omului. „ Aceasta este forma involuntară şi naturală a atenţiei umane…” (M. Golu, 2000). Ea apare fără intenţia subiectului, fără efort, fără organizare specială. Este declanşată de o serie de factori externi şi interni.

Atenţia voluntară este forma superioară specific umana a manifestării acestui fenomen psihic. “ Ea constă în orientarea selectivă şi în focalizarea deliberată a focusului conştiinţei asupra unui obiect, sarcini sau activităţi şi în menţinerea acestei focalizări cât timp este necesar pentru finalizarea sau atingerea scopului propus.”

Atenţia voluntară este intenţionat declanşată şi autoreglată voluntar şi conştient pe tot parcursul activităţii. Autoreglajul voluntar se exprimă în: a) orientarea intenţionată spre obiectul atenţiei, b) intensificarea activităţii psihice, c) inhibarea voită a altor preocupări colaterale şi izolarea de excitanţi perturbatori, d) efort de menţinere a concentrării atenţiei pe toată durata activităţii, e)modularea funcţionării ei în raport cu necesităţile fiecăreia dintre secvenţele acelei activităţi.

De-a lungul copilăriei şi, mai ales sub influenţa învăţării şcolare se dezvoltă mecanismele neurofiziologice şi psihologice ale celor 3 forme ale atenţiei şi totodată se dobândesc însuşiri foarte valoroase pentru activităţile de orice fel. Cele mai importante sunt:

1. Volumul – înseamnă numărul de elemente asupra cărora se poate orienta şi concentra dintr-odată atenţia. Asemenea elemente pot fi puncte, linii, figuri, cifre, litere, etc. Volumul mediu al atenţiei este de 7 (+-2) elemente, deci între 5 şi 9 (M. Golu, 200). Dar volumul poate fi influenţat de următorii factori: - Dacă elementele sunt organizate în structuri cu sens, aşa cum ar fi un grup de litere cu care se formează cuvinte, se constată că volumul creşte. - Dacă elementele sunt mai simple vor fi mai uşor şi mai repede recepţionate în acelaşi timp. Un text cu litere prea ornamentale începe să se citescă greu, pentru că atenţia nu se poate orienta şi concentra cu eficienţă decât asupra câtorva. În aceste condiţii, atunci când ceva trebuie recepţionat repede şi corect, trebuie să fie prezentat în forme simple. - Interesul persoanei pentru acele elemente ce intră în câmpul atenţiei intensifică atenţia şi creşte şi volumul ei. - Experienţa şi antrenamentul cu anumite categorii de stimuli duce la creşterea volumului atenţiei.

2. Stabilitatea atenţiei – înseamnă persistenţa ei un timp cât mai îndelungat, atât cât este cerut de activităţile complexe de învăţare. Dar aceasta nu înseamnă că atenţia este o stare rigidă, ci are o desfăşurare dinamică, exprimând natura funcţionării circuitelor nervoase. Prin urmare, este vorba

48

de menținerea orientării spre acele aspecte ale ativității, compensându-se întreruperile funcționale. Stabilitatea atenției crește odată cu vârsta. Dacă la începutul vârstei școlare ea este de 25 de minute, ajuge la 40-50 de minute chiar la elevii din ciclul primar și se menține și chiar mai crește în viitoarele cicluri școlare. La vârsta adultului, pauzele pot interveni chiar după 2 ore.

3. Concentrarea atenției – se referă la intensitatea optimă a excitației în acei centrii corticali în care se procesează informația recepționată în timpul unei activități scolare, cu inhibarea concomitentă a altor centrii, constituindu-se altfel o dominantă funcțională care asigură o eficiență superioară în desfășurarea percepțiilor, rezolvarea problemelor, stocare informațiilor în memorie, etc. De aceea, sarcinile de percepție corectă pot deveni cai de măsurare a concentrării atenției și pe această bază s-au elaborat multe teste de atenție. Totodată, gradul de concentrare a atenției poate fi apreciat și prin rezistența la factori perturbatori. O persoană foarte puternic concentrată asupra sarcinii rămâne insensibilă, nereceptivă la sumedenia de stimuli din mediul ambiant. Dupa gradul de manifestare al concentrării poate să se atingă un nivel ridicat, unul mediu și altul slab și fiecare poate influența în mod specific performanțele activităților desfașurate. De aceea, mai ales elevii de gimnaziu și liceu trebuie să devină conștienți de însemnătatea acestei însușiri și să facă eforturi personale de autodezvoltare.

4. Distributivitatea atenției – se referă la posibilitatea desfășurării concomitentă a mai multor activități. Ea este posibilă, fie datorită integrării întrun tot a acelor activități care ușurează cuprinderea lor în câmpul atenției, fie existenței unei activități principale și a altora secundare și relativ automatizate. Apariția acestei însușiri și dezvoltarea ei de-a lungul anilor de școală permite elevului să îndeplinească în același interval de timp acțiuni ca: să asculte ce comunică profesorul, să ia notițe, să deseneze sau să privească un tablou, o hartă, sa urmărească rezultatele căutării soluției unei probleme, etc. Învățarea scolară necesită un nivel mediu în manifestarea acestei însușiri, în timp ce anumite profesii sau sarcini de muncă o solicită frecvent și la nivel ridicat.

5. Mobilitatea sau flexibilitatea atenției – se referă la posibilitatea reorientării și deplasării atenției de la un obiect la altul cu viteza pe care o impun diferitele activități. Minima deplasare se realizează la un interval de 1/6 dintro secundă. Dacă cineva nu poate sa-si reorienteze atenția întrun timp atât de scurt, el se caracterizează prin inerția atenției și nu ar putea face față, în viață, cerințelor unor profesii cum ar fi cea de pilot pe supersonice sau pentru cursele de automobile. Mobilitatea este condiționată de maturizarea neurofuncțională, mobilitatea proceselor nervoase fundamentale, dar și de antrenamentul de durată în satisfacerea, mai întâi, a sarcinilor școlare și apoi a celor specifice unei profesii.

49

GÂNDIREA

Gândirea ocupă un loc central în viața psihică a omului, în toate felurile de activități și, mai ales, în învățare. ”Subsistemul cognitaliv al omului atinge punctul culminant al complexității, organizării și eficienței sale la nivelul gândirii” (M. Golu, 2002). Apariția și dezvoltarea gândirii în ontogeneză schimbă progresiv legăturile cu ambianța și dă comportamentelor omului caracter anticipativ, rațional, creativ și eficient. De asemenea, se poate spune că la persoanele la care gândirea este deja dezvoltată se constată implicarea ei în toate formele de învățare, dar cu precădere în cea cognitivă, a cărei pondere crește permanent odată cu intrarea la școală și parcurgerea tuturor nivelurilor de instruire și educație. Structura operațională a gândirii

1. Analiza – este dezmembrarea mentală a unui obiect sau fenomen în părțile sale componente, cu ajutorul semnelor verbale, în vederea stabilirii semnificației acestora în cadrul întregului. Așa, de exemplu, analiza părților corpului mamiferelor sprijină întelegerea funcționării întregului organism. Descompunerea unui număr asigură înțelegerea în profunzime a noțiunii de număr.

2. Sinteza – este operația inversă de reunire mentală a părților în întreg sau în altul nou, cu ajutorul semnelor verbale. De exemplu, se sintetizează după ce s-a analizat, motorul cu ardere internă și în acest fel se aprofundează înțelegerea funcționării lui. Sau se sintetizează întrun nou întreg componentele provenite din analiza mai multor agregate, realizându-se un proiect pentru o mașină nouă de sortat semințe, etc. Cele două operații sunt întro strânsă legătură, formând un grup reversibil.

3. Comparația – este operația care constă în confruntarea mintală a obiectelor și fenomenelor după un anumit criteriu, în vederea stabilirii asemănărilor și deosebirilor dintre acestea. De exemplu, pot fi comparate două zone geografice, două țări, două continente. O condiție esențială a comparației este precizarea criteriului. Această operație poate urma imediat după analiză și sinteză sau poate fi depărtată în timp de acestea, dar se sprijină pe rezultatele lor.

4. Clasificarea – este operația care se sprijină pe rezultatele comparației și constă în gruparea obiectelor și fenomenelor în categorii sau clase, după însușirile lor identice sau asemănătoare. Mai ales în botanică și zoologie se fac foarte multe clasificări. În însușirea cunoștințelor de geografie clasificarea este destul de mult folosită (clasificări ale tipurilor de soluri, ale tipuilor de cursuri de apă, etc).

5. Abstractizarea – este cea mai importantă și specifică operație a găndirii. Deseori este considerată ca o analiză superioară, pentru că ea constă în desprinderea treptată a însușirilor sau părților obiectelor, supunerea lor la anumite confruntări și transformări, reținerea numai a acelora care rămân neschimbate și, deci, țin de esența fenomenelor și neglijarea sau omisiunea, cu bună știință, a celor variabile, accidentale, neesențiale. Abstractizarea înaintează pe verticală, pornind de la acele însușiri cu grad mic de constanță și semnificație și ajungând la cele cu adevărat invariante și esențiale, care se fixează apoi, cu ajutorul semnelor verbale, în conținutul noțiunilor. Prin urmare, abstractizarea are 2 laturi: a) una pozitivă, de descoperire și păstrare a însușirilor semnificative, esențiale și b) una negativă, de eliminare a neesențialului, inconstantului, nesemnificativului (M. Zlate, 1999).

50

6. Generalizarea – este, deasemenea, caracteristică pentru gândire, mai ales în ceea ce privește calitatea a ceea ce se generalizează. Ea constă în atribuirea însușirilor descoperite ca esențiale și necesare prin abstractizare, la întreaga clasă de obiecte (generalizarea extensivă) și, totodată, în reunirea tuturor însușirilor necesare și esențiale întrun model mental, care este noțiunea corespunzătoare clasei respective de obiecte sau fenomene (generalizarea intensivă). De exemplu, dacă prin abstractizare s-a relevat că altitudinea joasă este caracteristică și câmpiei vestice și celei sudice și răsăritene, se generalizează și se afirmă că toate câmpiile au altitudine joasă. Dacă prin celelalte operații ale gândirii s-a dovedit, pe rând, ca fiind esențiale însușiri ca: altitudine joasă, sol fertil, umezeală ridicată primăvara și toamna, toate acestea sunt puse în relație și se constituie noțiunea de luncă.

7. Concretizarea – este operația strâns legată de abstractizare și generalizare, dar ea se desfășoară întrun sens contrar, adică se trece de la abstract și general la concret și particular (M. Zlate, 1999). Există însă 2 feluri de concretizare care sunt deosebite după complexitatea desfășurării lor și după rezultatul obținut: a) concretizarea ca exemplificare a unei idei generale, a unei noțiuni, prin recunoașterea obiectului sau fenomenului corespunzător. Este cea mai frecventă formă de concretizare cerută tuturor elevilor. Dar succesul ei depinde de gradul de înțelegere a ideii sau a noțiunii de la care se pornește și de relevarea perceptivă a calităților concrete ale obiectelor și fenomenelor care corespund abstractului și generalului. b) concretizarea superioară se referă la recunoaștere întrun obiect a tuturor însușirilor și relațiilor determinative numește concret-logic și este expresia stăpânirii în profunzime a cunoștințelor și a aplicării lor corecte și depline. Este cerută mai ales elevilor mari și studenților.

Structura informațională a gândiriiPrelucrarea de către gândire a informațiilor oferite de percepții, reprezentări sau transmise

de către altcineva pe cale verbală sau citite, conduce la anumite rezultate care sunt caracteristice gândirii și constituie latura sa informațională. Aceste produse sunt: noțiunile, judecățile, raționamentele, prototipurile, retelele semantice, schemele cognitive, scenariile mentale. Cele mai reprezentative sunt primele 3.

1. Noțiuni – În gândirea umană pot fi găsite mai multe categorii de noțiuni, după gradul de structurare și elaborare și anume: Noțiuni particulare (semnalizând însușiri esențiale ale unui obiect și fenomen existent,

cum ar fi ”casa părintească”) și noțiuni generale, referitoare la un număr foarte mare de obiecte sau fenomene (cum ar fi ”arbore, care nu este legată în mod special de nici o plantă”) și le semnalizează pe toate.

Noțiuni concrete (cele care au un corespondent real, cum ar fi noțiunea de ”clădire”) și noțiuni abstracte, ce nu-și pot găsi un corespondent în lucrurile reale ( așa cum ar fi ”bunătate”).

Noțiuni empirice și noțiuni științifice. Noțiunile empirice se găsesc aproape exclusiv în gândirea preșcolarilor, dar și la alte vârste, chiar la adulți. Rolul lor este, în primul rând, de a asigura înțelegerea inițială a ceea ce se comunică verbal și, în al doilea rând, de a constitui la început un sprijin pentru dezvoltarea celor științifice.

51

Noțiunile științifice sunt caracterizate ca entități informaționale interne, ”care integrează determinanții (însușirile) semnificative, esențiale, necesare și comune unui număr mai mic sau mai mare de obiecte...” (M. Golu, 2000). Ele sunt unități informaționale cu care gândirea operează riguros, diminuându-și foarte mult erorile. Ele pot, totodată, să fie aplicate cu succes în noi situații, în rezolvarea unor noi sarcini. Formarea noțiunilor științifice este un obiectiv cognitiv principal al fiecărei discipline școlare. Noțiunile științifice se sprijină pe cele empirice, dar odată formate trebuie să le înlăture pe acestea din urmă. Însă, cele empirice pot persista.

2. Judecata – este simplu definită ca o relație logică între două sau mai multe noțiuni, fie ele empirice sau științifice, ca ”afirmarea sau negarea unui raport” (A. Cosmovici, 1996). Însă judecățile corecte presupun noțiuni științifice și relații riguroase între ele. ”Ea dezvăluie și precizează conținutul noțiunii, afirmând sau negând ceva despre altceva” (M. Golu, 2000). Judecata este modul curent în care se operează cu noțiunile. Procesul instructiv – educativ aurmărește să dezvolte capacitățile elevilor de a construi judecăți adevărate, de a le demonstra veridicitatea și de a opera cu ele.

3. Raționamentul – este un produs al gândirii ce constă în înlănțuirea succesivă a judecăților, reprezentând o prelucrare și mai complexă a informațiilor inițiale, care conduce la extragerea de noi cunoștințe. Profesorul A. Cosmovici spune: ”prin raționament înțelegem acea formă de gândire în care, pornind de la una sau mai multe judecăți, obținem o altă judecată” (A. Cosmovici, 1996). Așa cum se știe, raționamentul inductiv permite ca din judecăți particulare, dar legate în mod necesar, logic, să se extragă concluzia generală care încheie un proces de gândire, mai mult sau mai puțin complex. În cazul raționamentului deductiv se pleacă de la o judecată universală în care este inclusă alta particulară, din care apoi se poate ajunge la o nouă cunoștință, constând în atribuirea însușirilor din premiza generală pentru toate obiectele dintro subclasă mai restrânsă (Rita Atkinson și colab., 2002). Exemplul celebru: 1) toți oamenii sunt muritori; 2) Aristotel este om; 3) Aristotel este muritor. Școala asigură treptat însușirea tipurilor de raționamente și implicarea lor adecvată în rezolvarea sarcinilor cognitive.

4. Prototipurile – au fost descrise pentru prima dată de Eleonor Rosch in 1973 (apud. M. Zlate, 1999). Ele sunt exemplare tipice pentru o clasă de obiecte și fenomene care au cele mai multe însușiri ale respectivei clase. Sunt un fel de medie mintală a tuturor reprezentărilor grupului sau clasei respective, care se aseamănă în parte cât mai mult și se deosebește cât mai mult de indivizii altei clase. Reprezintă ”expresia condensată a percepțiilor” (M. Zlate, 1999). Prototipurile sunt rezultatul gândirii implicite și a celei practice și, de aceea, se amplasează între percepție și gândire. Este un fel de concept empiric inferior (M. Zlate, 1999).

5. Scenariile cognitive – cuprind succesiuni în plan mintal ale evenimentelor specifice unui anumit context și care ghidează, apoi, comportamentele reale ale oamenilor. Prin urmare,

52

ele modelează în plan mintal, anticipând, succesiunea evenimentelor și, de aceea, ghidează eficient comportamentele reale. Ele cuprind detalii referitoare la condiții, cauze, continuități ale evenimentelor, uneori cu multe detalii concrete. Scenariile cognitive precizează comportamentele participanților la aceste evenimente. Deasemenea constituie componente foarte importante ale proiectării și desfășurării activității. Este foarte important ca profesorii să stimuleze și să sprijine elaborarea de către elevi a scenariilor unor activități viitoare în care ei se implică și sunt factori principali ai realizării lor. Treptat, ele contribuie la dezvoltarea capacităților de a prevedea urmările propriilor acte și de a manifesta responsabilitatea pentru acestea.

Înțelegerea

Un prim fel de a utiliza noțiunile deja însușite și organizate în sistem, este de a le include întro altă activitate specifică gândirii și anume înțelegerea.

În legătură cu aceasta, s-au făcut numeroase încercări pentru a-i releva esența și pentru a o defini. S-a spus că ea reprezintă ”stabilirea unei relații importante între ceva necunoscut și ceva dinainte cunoscut” (A. Cosmovici, 1996), că este ”relevarea relațiilor esențiale dintre obiecte și fenomenele realității” (A. Tucicov Bogdan, 1973), că este ”decodificare semantică” (P. Popescu Neveanu, 1978) sau sesizarea legăturii dintre cunoștințele vechi și cele noi, stabilirea naturii acestor legături, încadrarea noilor cunoștințe în cele vechi (M. Zlate, 1999).

Ausubel, un autor american consideră ca pot exista următoarele situașii în înțelegere:- O confruntare care are ca efect subsumarea derivativă, adică informațiile noi se dovedesc

a fi un caz particular al noțiunilor deja însușite. De exemplu, explorăm perceptiv o plantă și prin confruntare ajungem să înțelegem că este un alt soi de graminee.

- Subsumarea corelativă este rezultatul înțelegerii că obiectul sau fenomenul nou pe care il contemplăm este cel ce trebuie sa ne modifice noțiunea anterioară. Este foarte ilustrativ pentru aceasta ce s-a întâmplat cănd au fost descoperite lebedele negre.

- Supraordonarea este relația descoperită prin înțelegere și care înseamnă că noile informații au o semnificație mai generală și le subordonează pe cele vechi.

- Relaționarea combinatorie înseamnă că informațiile noi sunt în cea mai mare parte congruente cu cele vechi, dar au și aspecte noi.În unele cazuri, confruntările mintale și efectele de înțelegere se realizează cu rapiditate și în scurt timp, însă cele mai multe sunt de durată, complexe, implicând concentrare și efort mintal. Cercetările asupra înțelegerii au avut în vedere și descoperirea variatelor forme ale ei și apoi gruparea în categorii pentru a le cerceta mai bine și a ține seama de avantajele pe care le oferă. Pentru profesori, mai importante sunt următoarele criterii și grupări:

a) După durată: 1) spontană, imediată; 2) discursivă, adică desfășurată în timp, parcurgându-se mai multe faze.

b) După amploare: 1) înțelegere parțială; 2) înțelegere totală.

53

c) După obiectivul de atins: 1) simpla identificare și integrare în clasa corespunzătoare; 2) descoperirea relației cauzale; 3) descoperirea principiului funcțional; 4) dezvăluirea tuturor legilor care explică acel fenomen și realizarea concretului logic.

Rezolvarea problemelor

Rezolvarea problemelor este una dintre cele mai complexe manifestări ale gândirii. Problema poate fi simplu definită ca ”dificultate teoretică sau practică” ce trebuie depășită cu

mijloace intelectuale. În termeni concreți, problemele pot fi: lacune în cunoștințe, negăsirea celei mai potrivite soluții, întârzierea selectării ipotezei corespunzătoare, etc.

Situația problematică este confruntarea subiectului cu ceea ce este atipic, acuns, nedeterminat, ambiguu și care-i determină frustrări, tensiune, neliniște.

Procesul de rezolvare reprezintă organizarea și desfășurarea acțiunilor de gândire care transformă stările inițiale (datele problemei) în stări finale (soluția).

Numeroase cercetări care s-au făcut asupra rezolvării problemelor au dus la identificarea câtorva faze generale ce se parcurg, începând cu prima confruntare cu problema și terminând cu rezolvarea ei. Aceste faze sunt:

- Faza punerii problemei – în care sunt analizate enunțul problemei, se stabilește ce se dă și ce se cere, datele explicite și cele implicite, restricțiile și cerințele privind soluționare. În cursul acestei faze se pot produce una sau mai multe reformulări, adică exprimări ale problemei în forme mai accesibile, mai explicite, mai familiare, ușurând rezolvarea. Deasemenea, dacă problema este prea complexă, în această fază ea poate fi descompusă în probleme mai simple ce se vor rezolva treptat și apoi vor fi integrate în soluția finală (I. Radu, coord., 1991).

- Faza formulării ipotezelor – asupra căii de găsire a soluției. De obicei se formulează mai multe ipoteze. Ele sunt testate mental pe rând, în vederea alegerii celei mai potrivite. Ipoteza aleasă va orienta procesul de rezolvare și va contribui la autoreglarea (va corecta eventuale abateri).

- Faza elaborării modelului rezolutiv – sau a elaborării planului de rezolvare, în care sunt stabilite sarcinile, procedurile de prelucrare a informațiilor, operațiile ce vor fi folosite, modalitățile de verificare.

- Faza rezolutivă sau executivă, când se aplică strategiile și procedeele de lucru stabilite prin plan și se înaintează treptat spre soluția finală.

- În cazul problemelor foarte complexe există și o a cincea fază, cea a verificării și generalizării principiului de rezolvare. Acesta se va transfera la alte probleme, pe de-o parte și, pe de altă parte, va îmbogăți experiența rezolutivă a subiectului.

Toate aceste faze se vor putea desfășura diferit în funcție de: 1) natura problemei (probleme școlare, probleme de viață); 2)gradul de structurare a problemei (probleme bine definite, probleme vag definite, probleme de rezolvare, probleme de descoperire); 3) nivelul general; 4) experiența rezolutivă a elevilor (când aceștia se află la început ei trebuie mai mult sprijiniți și încurajați).

54

Există deasemenea factori frenatori precum fixitatea în gândire, care poate avea 3 forme: funcțională, atitudinală, de metodă. Aceasta îi poate amenința pe toți elevii care nu sunt în stare să parasească modul inițial de abordare.

IMAGINAȚIA

Imaginația este procesul cognitiv complex de elaborare a unor imagini și proiecte noi, pe baza combinării și transformării datelor experienței anterioare.

Prin urmare, imaginația produce informații referitoare la viitor, posibil, probabil și lărgește astfel extrem de mult câmpul cunoașterii umane.

Imaginația este o capacitate proprie numai omului și se sprijină pe toate celelalte procese cognitive, adică pe percepții, reprezentări, memorie, gândire, fiind mijlocită de toate acestea, dar neidentificându-se cu acestea, ci având specific propriu. Fiind complexă, ea apare mai târziu în ontogeneză, după ce se dezvoltă mai ales reprezentările, gândirea, memoria și se însușește limbajul.

Caracteristica cea mai importantă a imaginației constă însă în specificul prelucrării informațiilor inițiale. Imaginația dispune de modalități specifice de prelucrare numite procedee imaginative ce constituie combinatorica imaginativă (M. Reuchlin, 1999).

Procedeele imaginative sunt moduri de prelucrare a datelor experienței constând în succesive compuneri, descompuneri, integrări, dezintegrări, unificări, diversificări care duc la rezultate variabile, cantitativ și calitativ. Ele însele se pot desfășura întotdeauna astfel și în altă succesiune și, de aceea, nu duc niciodată la același rezultat. Mai mult chiar, pot apărea procedee noi și inventarul lor rămâne deschis. Procedeele imaginative pot interveni spontan și genera un răspuns nou la o sarcină, dar ele pot fi conștientizate, selectate și aplicate intenționat și mai adaptat la situații și cerințe. Cele mai importante procedee imaginative sunt:

Aglutinarea – constă în organizarea mentală a unor părți al unor ființe și lucruri cunoscute întrun nou întreg, însă componentele pot fi ușor recunoscute. Creațiile mitologice s-au bazat pe un astfel de procedeu (sirene, centaur), dar și multe din cele actuale, aparținând indeosebi tehnicii (radiocasetofon).

Amplificarea sau diminuarea – constă în modificarea dimensiunilor obiectelor sau a proprietăților sufletești ale ființelor, apărând astfel personajele fantastice ale poveștilor (Setilă, Flămânzilă, etc), dar și calculatorul sau televizorul miniaturizate.

Multiplicarea sau omisiunea – care constă în modificare numărului componentelor unei structuri inițiale au stat la baza creațiilor din basme (balaurul cu 7 capete) sau a celor actuale din tehnică (autovehicule pe pernă magnetică).

Diviziunea și rearanjarea – presupune distingerea componentelor unui întreg inițial și apoi reamplasarea lor în alt fel. Pe această bază au apărut autovehiculele cu tracțiune ”pe față sau în spate”.

Adaptarea și substituirea – se referă la înlocuirea unui material sau agregat cu altul cu avantaje noi și la aplicarea unui principiu sau funcții în noi situații. În domeniul artei teatrale se obțin efecte deosebite prin substituirea de personaje. În tehnică se înlocuiesc materialele vechi cu altele noi care au calități ce duc la sporirea randamentului.

Schematizarea – constă în anularea cu bună stiința a unora dintre particularitățile sau însușirile unui obiect pentru a obține o nouă organizare și o nouă funcționare. Asa, de exemplu,

55

portretul robot reține numai caracteristicile cu cea mai mare importanță pentru identificarea cuiva. În activitatea didactică își găsește o largă aplicabilitate pentru construirea de material intuitiv accesibil.

Empatia – este transpunerea imaginativă în plan perceptiv, intelectiv și afectiv în altceva, acesta putând fi o persoană, un obiectiv, un fenomen. Este un procedeu imaginativ care trebuie stimulat și la elevi, dar care este util și profesorilor atunci când trebuie să înțeleagă conduitele elevilor și să ia decizii de ameliorare sau atunci când caută cai de accesibilizare a cunoștințelor, transpunându-se în situația acestora și intuind ce dificultăți pot avea.

Întro situație în care sunt solicitate capacitățile imaginative, apelul la un procedeu sau altul și aplicarea lui în acel context sunt puternic influențate de motivație și trăirile afective. Profesorul P. Popescu Neveanu spunea că transformările imaginative sunt pilotate de trăirile afective și structurile motivaționale ale unei persoane (P. Popescu Neveanu, 1977). Un alt autor spunea ca ”emoția este fermentul fără de care nici o creație nu este posibilă” (Th. Ribot).

O legătură specială are imaginația cu personalitatea. Imaginația poartă amprenta personalității. Însușiri ale personalității, cum ar fi acceptarea propriei ființe, încrederea în sine, atitudinea pozitivă față de propria activitate, idealurile și proiectele de viitor stimulează și sporesc originalitatea imaginației (M. Zlate, 1999).

Imaginația nu se produce în unul și același fel, ci are un număr mare de forme și niveluri, clasificate după diferite criterii (M. Zlate, 1999). Dar în învățarea școlară sunt manifestate mai ales imaginația reproductivă, cea creatoare și visul de perspectivă.

1. Imaginația reproductivă – constă în construirea în minte a imaginii obiectelor sau fenomenelor existente în realitate, dar care sunt la mare distanță sau au avut loc cu mulți ani în urmă și nu pot fi percepute direct. Imaginea care apare rezultă din datele experienței personale, dar poate fi foarte asemănătoare acelui obiect sau fenomen care nu a fost niciodată întâlnit. Procesul de construire a acestei imagini mentale se sprijină pe indicații concrete, pe schițe grafice sau pe descrierile verbale, care sunt folosite cel mai des. Această formă a imaginației este cu atât mai valoroasă cu cât imaginea obținută se apropie mai mult de realitate. Această formă a imaginației nu trebuie confundată cu memorarea și reactualizarea imaginilor. Ea este un proces constructiv (Tinca Crețu, 2002). Este foarte importantă în prefigurarea relațiilor dintre datele si cerințele unei probleme, în întelegerea unor fenomene din chimie, fizică, biologie, istorie, geografie, etc. Această formă a imaginației susține lecturile noastre, întreține interesul și atenția asupra a ceea ce citim, pentu că sub influența cuvintelor se construiesc în minte situațiile, persoanele, obiectele despre care este vorba. Chiar păstrarea în memorie a unor cunoștințe poate fi ușurată de un desen ajutător construit de cel care învață.

2. Imaginația creatoare – este cea mai complexă și mai valoroasă formă de imaginație activă și voluntară. Ea este deosebită de cea reproductivă mai ales prin:

Este orientată spre viitor, probabil și, de aceea, este în avantgarda cunoașterii umane. Folosește un număr mare de procedee de prelucrare, pe care le aplică mereu, întrun

mod inedit și în succesiuni foarte variate, atingând astfel o combinatorică extrem de complexă.

56

Este puternic stimulată și susținută de trăirile afective și de structurile motivaționale proprii unei persoane.

Pentru desfășurarea ei sunt foarte importante anumite componente ale personalității, așa cum sunt atitudinile stabilizate legate de creativitate: interesul pentru nou, încrederea în capacitățile personale, trebuința de autorealizare, asumarea riscului, atracția spre necunoscut, etc.

Include în desfășurarea ei schimbările și transformările petrecute în inconștient și subconștient, sporindu-și astfel șansa originalității.

Produsele ei au toate proprietățile specifice imaginației: noutate și originalitate. Este componenta cea mai importantă a creativității și deschide drumuri noi cunoașterii

umane.

3. Visul de perspectivă – este o formă de imaginație activă și voluntară, care constă în proiectarea mentală a propriului drum de dezvoltare, pornind de la posibilitățile personale și de la condițiile și cerințele sociale. Această formă de imaginație este puternic implicată în formarea idealului în viață. Aceasta din urmă este o componentă a personalității care orientează pe durate lungi de timp activitățile personale (P. Popescu Neveanu, 1978). Solicitarea acestei forme de imaginație este mai accentuată la vârsta preadolescenței.

LIMBAJUL

”Comunicarea reprezintă trecerea informației de la o persoană la alta” (N. Hayes, S. Oreell, 1997).

Din punct de vedere cibernetic, comunicarea implică următoarele componente funcționale de bază:

a) Un emițător – reprezintă persoana care are o intenție de a comunica ceva;b) Un cod – prin intermediul căruia se exprimă cele ce se intenționează a fi transmise;c) Canalul de comunicare – este cel pe care îl au la îndemână cei ce comunică și

condiționează alegerea tipului de cod iar acesta poate fi auditiv, vizual, etc.d) Mesajul – este elaborat de persoana care intenționează să transmită ceva, respectând, pe

de o parte, regulile codului și, pe de altă parte, particularitățile a ceea ce se transmite și cele ale destinatarului.

e) Destinatarul sau receptorul – reprezintă persoana care receptează mesajul. El dispune de dispozitive de receptare a semnalelor verbale și a complexelor construite din acestea și, totodată, poate descoperi înțelesul lor și al mesajului în întregime.

f) Conexiunea inversă – este mecanismul prin care emițătorul este informat asupra primirii și înțelegerii mesajului de către destinatar, asupra gradului de satisfacere a nevoilor acestuia și a faptului dacă mai trebuie sau nu să transmită o nouă informație. De exemplu, un profesor poate observa atenția cu care elevii îl urmăresc, ritmicitatea notării în caiete, gesturi de aprobare sau satisfacție datorate informației transmise, cererea verbală de a primi informații suplimentare, aplicarea reușită a celor recepționate.

Toate componentele, prezentate mai sus, funcționează în mod unitar în timpul comunicării. Lipsa uneia sau slaba funcționare a alteia aduce serioase prejudicii comunicării.

57

Limba este ”totalitatea mijloacelor lingvistice (fonetice, lexicale, gramaticale) ce dispun de o organizare ierarhică potrivit unor reguli de ordonare” (M. Zlate, 1999). Ea este produsul societății și fiecare ființă care se naște întro comunitate își însușește respectivul cod verbal pentru a putea comunica, a se integra și a se putea dezvolta personal. ”Comunicarea prin cuvinte este cunoscută sub denumirea de comunicare verbală” (N. Hayes, S. Orrell, 1997).

Limbajul este activitatea de comunicare interumană, realizată prin intermediul limbii și a tuturor resurselor ei.

Psihologia a identificat mai multe funcții ale limbajului care sunt realizat și pe terenul învățării și a interacțiunilir școlare. Ne referim pe scurt la ele și subliniem, în mod special, manifestarea lor în cadrul educațional:1. Funcția de comunicare – este principală și constă în transferarea unui conținut

informațional de la o persoană la alta. 2. Funcția cognitivă – este considerată tot o funcție principală și constă în implicarea

limbajului în desfășurarea tuturor proceselor cognitive și, mai ales, în realizarea gândirii. Operațiile gândirii nu se pot desfășura fără sprijin pe cuvinte și structuri verbale, noțiunile nu pot apare fără a se folosi instrumente verbale de exprimare și fixare a prelucrărilor făcute de gândire. Noțiunea, odată formată, este legată de un anume cuvânt, care o păstrează și o evocă apoi în minte. Înțelegerea este de multe ori exercitată asupra materialelor verbale, iar rezolvarea de probleme cere, în toate fazele, sprijin verbal. Funcționarea memoriei superioare nu este posibilă fără limbaj, iar combinatorica imaginativă nu s-ar realiza fără formulări și reformulări verbale

3. Funcția simbolic-reprezentativă - se referă la faptul că atât cuvintele, căt și structurile verbale sunt semnele mentale ale diferitelor clase de obiecte și fenomene reale și a relațiilor dintre acestea și, astfel, gândirea poate să opereze asupra lor ca și cum ar fi reale și să ajungă la răspunsurile cerute de profesor în clasă sau la soluțiile practice din activitatea de laborator sau de pe teren.

4. Funcția reglatorie și autoreglatorie – a limbajului este tot una fundamentală, alături de cea de comunicare și de cea cognitivă. Ea constă în faptul că prin cuvinte și structuri verbale se formulează comenzi ce declanșează în mod voit actele mentale sau practice și se dirijează și ajustează comportamentele proprii sau ale altor persoane.

5. Funcția expresivă – se referă la faptul că prin cuvânt și structuri semantice se transmit trăiri și atitudini ale celui care comunică. Ea se sprijină atât pe mijloace verbale, cum ar fi pronunțarea mai rară a cuvântului important, intensitatea mai mare sau mai mică a vocii, intonația, pauza, etc. Și pe altele nonverbale, cum ar fi expresiile faciale, postura, gesturile, atingerile, proximitatea spațială și chiar aspectele vestimentare.

6. Funcția persuasivă – constă în inducerea la o altă persoană a unor idei și stări emoționale, a influentării desfășurării comportamentelor acesteia.

TRĂSĂTURI SAU ÎNSUŞIRI DE CARACTER

58

Tinca Creţu defineşte o trăsătură sau o însuşire caracterială ca fiind o modalitate de raportare stabilă la ambianţa socială, prin care individul se orientează selectiv şi se autoreglează preferenţial.

Trăsăturile sau însuşirile caracteriale au fost grupate, mai întâi dupa dominanţa unuia dintre cele 2 segmente în:

- însuşiri atitudinal – valorice, cele în care este puternică şi semnificativă orientarea; - însuşiri voluntare de caracter, adică cele în care segmentul executiv este amplificat şi important pentru confruntarea cu ambianţa.

Dintre însuşirile voluntare de caracter ce trebuie urmărite la elevi, reţinem hotărârea, fermitatea, curajul, stăpânirea de sine, independenţa sau iniţiativa.

Trăsăturile sau însuşirile atitudinal valorice au fost, la rândul lor, impărţite după aspectul la care se referă în:1. Însuşiri atitudinal – valorice faţă de alţi oameni (respectul, stima, politeţea, toleranţa)2. Însuşiri atitudinal – valorice faţă de societate în ansamblu (civism, democratism, patriotism, responsabilitate)3. Însuşiri atitudinal – valorice faţă de activitatea proprie de semnificaţie socială (hărnicia, disciplina, conştiinciozitatea, spiritul creativ)4. Însuşiri atitudinal – valorice faţă de sine ca membru al societăţii (demnitatea, mândria, încrederea în sine, autoexigenţa)5. Însuşiri atitudinal – valorice faţă de cultură (respect faţă de cultură, aprecierea valorilor culturale, susţinerea culturii)6. Însuşiri atitudinal – valorice faţă de natură (atitudini ecologice, dragostea de natură, atitudinea de ocrotire, de apărare a naturii)

Între însuşirile caracteriale se realizează relaţii ierarhice şi astfel unele sunt cardinale, unele centrale, altele secundare (G.W.Allport, 1981). Apoi, se pot constata şi cateva particularităţi de ansamblu ale caracterului care pot fi diferite de la o persoană la alta. Acestea sunt următoarele (P. Popescu Neveanu, 1971):- Unitatea caracterului – dată de legăturile puternice dintre însuşiri astfel că persoana respectivă se manifestă cu ceea ce îi este propriu în multiple situaţii;- Expresivitatea – adică reflectarea unor trăsături care ocupă locul de însuşiri cardinale şi sunt primele cunoscute;- Originalitatea – adică modul singular în care sunt dezvoltate şi interrelaţionate trăsăturile caracteriale la fiecare persoană;- Bogăţia caracterului – constă în multitudinea de însuşiri care, în fapt, rezultă din larga implicare a acelei persoane în societate; - Statornicia – se referă la afirmarea constantă, pe perioade lungi ale trăsăturilor caracteriale fără a fi influenţate de schimbări conjuncturale;- Plasticitatea caracterului – adică schimbarea, ajustarea şi adaptarea sa în raport cu transformările din societate;- Tăria caracterului – se exprimă în forţa cu care însuşirile caracteriale se exprimă în comportamente şi se opun influenţelor contrare valorilor şi convingerilor persoanei.

Material realizat de: BUNGHEZ MIHAELA-LUMINITA si TANASE LETITIA

59

Documents

repere pentru completarea fisei psihologice