of 21 /21
REPERE CRONOLOGICE ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR - Procesul istoric prin care s-au format poporul român şi limba română se numeşte etnogeneză. - În secolele IV-VIII, limba latină vulgară s-a transformat în limba protoromână. - La sfârşitul secolului al VIII-lea s-a încheiat în linii generale etnogeneza românească. - Poporul român (şi limba română) este de origine romanică şi este înrudit cu celelalte popoare romanice-neolatine (şi limbi romanice): italian, francez, spaniol, portughez. - În sec. al VII-lea, în Strategikon, locuitorii de la nordul Dunării erau numiţi romani. - În sec. al X-lea, Constantin al VII-lea Porfirogenetul foloseşte acelaşi termen pentru populaţia romanică de la nordul Dunării, şi anume romani. - Într-o scrisoare din 980 împăratul Vasile al II-lea Macedoneanul numeşte poporul român cu termenul de vlahi. - La sfârşitul secolului al XVIII-lea începe lupta pentru drepturi politice a românilor din Transilvania. În 1791 a fost redactat şi prezentat Curţii de la Vien memoriul Supplex Libellus Valachorum, în care se subliniază că românii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, fiind urmaşi ai coloniştilor romani. În acest context a fost lansată teoria imigraţionistă de către Franz Sulzer. Afirmaţiile lui Sulzer sunt combătute de către reprezentanţii Şcolii Ardelene (Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, I. Budai-Deleanu). - În 1871 apare lucrarea lui Robert Roesler, „Studii româneşti. Cercetări asupra istoriei vechi a românilor” în care este reluată teoria imigraţionistă numită şi teoria roesleriană. Teoria lui Roesler a fost combătută de istoricii români B. P. Haşdeu şi A.D.Xenopol. FORMAREA ŞI EVOLUŢIA TRANSILVANIEI (SEC. IX-XVIII) - În sec. al IX-lea, sunt menţionate în Transilvania voievodatele conduse de Gelu, Glad şi Menumorut în „Gesta Hungarorum” („Faptele ungurilor”) a lui Anonymus, iar în sec. al XI-lea cele conduse de Ahtum şi Gyla în „Legenda Sfântului Gerard”. REPERE CRONOLOGICE Page 1

Repere cronologice

Embed Size (px)

Citation preview

REPERE CRONOLOGICE

ROMANITATEA ROMNILOR N VIZIUNEA ISTORICILOR- Procesul istoric prin care s-au format poporul romn i limba romn se numete etnogenez.- n secolele IV-VIII, limba latin vulgar s-a transformat n limba protoromn.- La sfritul secolului al VIII-lea s-a ncheiat n linii generale etnogeneza romneasc.- Poporul romn (i limba romn) este de origine romanic i este nrudit cu celelalte popoare romanice-neolatine (i limbi romanice): italian, francez, spaniol, portughez.- n sec. al VII-lea, n Strategikon, locuitorii de la nordul Dunrii erau numii romani.- n sec. al X-lea, Constantin al VII-lea Porfirogenetul folosete acelai termen pentru populaia romanic de la nordul Dunrii, i anume romani.- ntr-o scrisoare din 980 mpratul Vasile al II-lea Macedoneanul numete poporul romn cu termenul de vlahi.- La sfritul secolului al XVIII-lea ncepe lupta pentru drepturi politice a romnilor din Transilvania. n 1791 a fost redactat i prezentat Curii de la Vien memoriul Supplex Libellus Valachorum, n care se subliniaz c romnii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, fiind urmai ai colonitilor romani. n acest context a fost lansat teoria imigraionist de ctre Franz Sulzer. Afirmaiile lui Sulzer sunt combtute de ctre reprezentanii colii Ardelene (Samuil Micu, Gheorghe incai, Petru Maior, I. Budai-Deleanu).- n 1871 apare lucrarea lui Robert Roesler, Studii romneti. Cercetri asupra istoriei vechi a romnilor n care este reluat teoria imigraionist numit i teoria roeslerian. Teoria lui Roesler a fost combtut de istoricii romni B. P. Hadeu i A.D.Xenopol.

FORMAREA I EVOLUIA TRANSILVANIEI (SEC. IX-XVIII)- n sec. al IX-lea, sunt menionate n Transilvania voievodatele conduse de Gelu, Glad i Menumorut n Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor) a lui Anonymus, iar n sec. al XI-lea cele conduse de Ahtum i Gyla n Legenda Sfntului Gerard.- n 1111 este atestat primul comitat Bihorul.- n anul 1111 este menionat Mercurius princeps Ultrasilvanus ca i primul episcop catolic al Transilvaniei.- n anul 1176 se revine la instituia voievodatului este menionat voievodul Leustachius.- n sec. al XII-lea Transilvania a fost organizat ca voievodat sub suzeranitatea regatului maghiar.- n anul 1211 cavalerii teutoni au primit ara Brsei.- n 1224, este emis de ctre regele Ungariei Andrei al II-lea, Diploma prin care acord privilegii sailor.- n 1366, regele Ludovic I de Anjou condiioneaz calitatea de nobil de apartenea la catolicism, romnii ortodoci fiind exclui treptat din viaa politic a Transilvaniei.- n anul 1437, are loc rscoala de la Boblna n Transilvania; s-a format Unio Trium Nationum, alian ntre strile privilegiate din Transilvania (nobilii maghiari, fruntaii secuilor, patriciatul ssesc), prin care romnii erau exclui din viaa politic a voievodatului. - n anul 1526, Ungaria a fost nfrnt de turci la Mohacs.- n anul 1541, Transilvania este organizat ca principat autonom sub suzeranitate otoman.- n anul 1599 Mihai Viteazul a intrat n Transilvania i a fost recunoscut de Diet ca lociitor al mpratului.- n anul 1683 turcii au fost nfrni sub zidurile Vienei.- n anul 1691 a fost emis Diploma leopoldin care a constituit baza juridic a administraiei austriece n Transilvania.- n 1699 prin pacea de la Karlowitz, Transilvania a intrat sub dominaie habsburgic.- n anul 1701 este emis Diploma leopoldin prin care romnii unii cu biserica Romei intrau n rndul privilegiailor.

FORMAREA RII ROMNETI- Voievodatele lui Litovoi i Seneslau, cnezatele lui Ioan i Farca i ara Severinului sunt atestate prin iz-vorul istoric numit Diploma Ioaniilor (Diploma Cavalerilor Ioanii) care dateaz din sec. al XIII-lea (1247). Prin unificarea acestora s-a format statul medieval ara Romneasc sau Valahia.- n anul 1277 ncercarea voievodului Litovoi (cel din diplom sau altul) de a nltura suzeranitatea maghiar duce la moartea acestuia i la capturarea fratelui su Brbat.- Negru Vod a desclecat la sud de Carpai, venind din Fgra pe la 1290-1291..- Termenul folosit de cronicari pentru a desemna ntemeierea statelor medievale romneti extracarpatice (Moldova i ara Romneasc) este desclecat.- ntemeietorul Valahiei (rii Romneti) este Basarab I (1310?-1352). n 1324 acesta se recunotea vasal al regelui Ungariei Carol Robert de Anjou. Basarab I a obinut independena fa de regalitatea maghiar n urma victoriei de la Posada asupra otii maghiare conduse de rege, n anul 1330.- n 1359, urmaul lui Basarab I, Nicolae Alexandru, i ia titlul de domn autocrat singur stpnitor i nfiineaz mitropolia rii Romneti dependent de Constantinopol.- Fiul lui Nicolae Alexandru, Vladislav Vlaicu (Vladislav I) depete conflictele cu regele Ungariei Ludovic I. Respinge un prim atac otoman n anul 1369.

FORMAREA MOLDOVEI- n secolul al XII-lea, Cronica lui Nestor meniona faptul c la trecerea lor prin Carpaii Pduroi, spre Pannonia, ungurii i-au gsit acolo pe romni i slavi.- Din sec. al XIII-lea, teritoriul Moldoveise afla sub dominaia ttarilor.- La formarea statului medieval Moldova au participat voievozii Drago i Bogdan care au venit din Maramure: Drago a ntemeiat o marc de aprare mpotriva ttarilor pe la 1350 iar Bogdan a desclecat n 1359.- Moldova obine independena fa de regatul Ungariei n sec. XIV, n timpul lui Bogdan (1359-1365).

FORMAREA DOBROGEI- n sec. al X-lea (943), inscripia de la Mircea Vod l menioneaz pe jupan Dimitrie. Tot n sec. al X-lea, ntr-o inscripie din complexul Basarabi-Murfatlar este pomenit jupan Gheorghe.- ntre 971-1204 este atestat Thema Paristrion.- n sec. XI-XII, Ana Comnena i menioneaz pe Tatos, Satza i sestlav.- Nucleul statului dobrogean a fost ara Cavarnei. - Izvoarele istorice i atest pe Balica, Dobrotici i Ivanco la conducerea statului medieval Dobrogea. Balica (1346-1354) a condus ara Cavarnei cu centrul la Caliacra. Dobrotici a primit titlul de despot de la mpratul bizantin. Ivanco bate moned proprie.- Dobrogea a fost integrat rii Romneti pe la 1388-1389, n timpul domniei lui Mircea cel Btrn i a fost cedat turcilor n anul 1417 sau 1420; se va uni cu Romnia dup cucerirea independenei, n anul 1878.

INSTITUII CENTRALE- Instituiile centrale n spaiul romnesc erau: Domnia; Sfatul domnesc; Adunrile rii; Armata i sistemul de aprare; administraia; organizarea judectoreasc; Biserica.

MIRCEA CEL BTRN- Mircea cel Btrn (1386-1418) a domnit n statul medieval Valahia (ara Romneasc). n 1389 a ncheiat un tratat de pe poziii de egalitate cu Polonia regelui Vladislav Iagello, la Radom, tratat care are i un caracter antiungar. A participat la luptele de la Rovine (1395) unde i-a nvins pe turci i Nicople (1396) cruciada antiotoman unde cretinii au fost nfrni. La 7 martie 1395 s-a ncheiat la Braov tratatul lui Mircea cel Btrn cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, tratat care a reprezentat prima alian antiotoman.- n 1417 sau 1420 Imperiul otoman ocup Dobrogea; ara Romneasc accept plata tributului, care reprezenta iniial o rscumprare a pcii; n 1420 are loc prima ciocnire ntre Moldova i Imperiul Otoman, cnd turcii au ncercat s ocupe, fr succes, cetile Chilia i Cetatea Alb.

IANCU DE HUNEDOARA- Iancu de Hunedoara a fost voievod al Transilvaniei n sec. XV (1441-1456) i a obinut cea mai strlucit victorie mpotriva turcilor condui de sultanul Mehmed al II-lea (cuceritorul Constantinopolului n 1453) la Belgrad, n anul 1456. A mai luptat n Campania cea lung de la sudul Dunrii din 1443-1444, ncheiat cu pacea de la Seghedin, n crucuiada de la Varna (1444) soldat cu victoria otomanilor i cruciada de la Kossovopoljie (1448).- Vlad epe a fost voievodul Valahiei n sec. XV (1456-1462) i a organizat celebrul atac de noapte n tabra sultanului Mehmed al II-lea de la Trgovite, la 16/17 iunie 1462. Victoria obinut nu poate fi fructificat din cauza trdrii turcilor.- Vlad epe i tefan cel Mare au fost contemporani cu regele Ungariei, Matei Corvin.

TEFAN CEL MARE- tefan cel Mare a domnit n statul medieval Moldova ntre 1457-1504. n 1459, tefan a ncheiat tratatul de la Overchelui prin care l recunoate drept suzeran pe regele Poloniei Cazimir al IV-lea. I-a nvins pe turci n 1475 la Vaslui (Podu nalt) iar n 1476 a fost nvins de Mehmed al II-lea la Rzboieni (Valea Alb). La 12 iulie 1475, tefan a ncheiat cu Matei Corvin un tratat antiotoman, n condiii de deplin egalitate, rennoit n 1489. n 1484, n urma campaniei lui Baiazid al II-lea mpotriva Moldovei au fost pierdute cetile Chilia i Cetatea Alb. Ca urmare, tefan ncheie pace cu Imperiul Otoman, prin care pltete din nou tribut turcilor i recunoate suzeranitatea sultanului, dar pstrez autonomia Moldovei. Moldova plrise primul tribut turcilor n 1456, n timpul lui Petru Aron. - tefan cel Mare l-a nvins pe Matei Corvin n 1467 la Baia, iar n 1497 tefan i-a nvins pe poloni la Codrii Cosminului.

MIHAI VITEAZUL- Mihai Viteazul a fost domn al rii Romneti ntre 1593-1601; la 20 mai 1595 ncheie un tratat cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, pentru a primi ajutorul acestuia n lupta antiotoman; n 1595 i-a nvins pe turci la Clugreni (la 23 august) iar n septembrie la Giurgiu; n 1597 a ncheiat tratatul cu Imperiul otoman care prevedea recunaterea domniei lui Mihai Viteazul pe via, reducerea tributului la jumtate n schimbul acceptrii suzeranitii otomane; n 1598 a ncheiat la mnstirea Dealu un tratat cu mpratul habsburgic Rudolf al II-lea prin care domnului muntean i se recunotea domnia ereditar i i se promitea ajutor mpotriva turcilor; n 1600 a realizat prima unire a rilor Romne, unind Transilvania i Moldova cu ara Romneasc.

CRIZA ORIENTAL I SITUAIA RILOR ROMNE PROIECTE POLITICE- n anul 1683, turcii au asediat Viena, fr succes debutul crizei orientale.- n 1683-1697 are loc rzboiul austro-turc ncheiat cu pacea de la Karlowitz (1699); turcii cedeaz Transilvania austriecilor.- n 1688 se ncheie tratatul dintre erban Cantacuzino i Rusia pentru o viitoare aciune antiotoman. n 1701 Constantin Brncoveanu obine protecia mpratului austriac Leopold I. - n 1711 Dimitrie Cantemir ncheie Tratatul de la Luk cu arul Rusiei Petru cel Mare; are loc rzboiul ruso-turc la care particip i oastea moldovean condus de Dimitrie Cantemir; turcii obin victoria, iar Cantemir pierde tronul.- n 1714, Brncoveanu este mazilit de turci i ucis.- 1711/1716-1821 este perioada domniilor fanariote n Moldova i n ara Romneasc.- n 1711 s-a instaurat regimul fanariot n Moldova iar n 1716 n ara Romneasc.- ntre 1716-1718 se desfoar rzboiul austro-turc ncheiat cu pacea de la Passarowitz Austria anexeaz Banatul i Oltenia.- ntre 1735-1739 s-a desfurat rzbiul ruso-austro-otoman ncheiat cu pacea de la Belgrad Oltenia este napoiat rii Romneti.- n 1746 i 1749, n ara Romneasc i Moldova a fost desfiinat erbia de ctre domnul fanariot Constantin Mavrocordat..- ntre 1768-1774, s-a desfurat un nou rzboi ruso-turc ncheiat prin pacea de la Kuciuk-Kainargi.- n 1775 Austria anexeaz Bucovina.- n 1769, Partida naional condus de Gavril Callimachi al Moldovei, propunea instaurarea unei republici aristocratice conduse de 12 mari boieri.- n 1772, boierii romni au adresat un memoriu putrilor cretine prin care cereau unirea Moldovei cu ara Romneasc.- Prin Edictul de toleran din 1781, dat de mpratul Iosif al II-lea se asigura liberul exerciiu religiilor necatolice.- ntre 1787-1791 are loc un nou rzboi ruso-austro-otoman. - n 1791, n timpul tratativelor de la itov, boierii romni au adresat memorii marilor puteri prin care cereau desfiinarea raialelor, domn pmntean, neutralitatea i independena sub protecia Rusiei i Austriei.- n 1780 s-a tiprit primul cod de legi fanariot din iniiativa lui Alexandru Ipsilanti.- n 1785, mpratul Iosif al II-lea a desfiinat iobgia n Transilvania.- n 1802, Dumitrache Sturdza elabora Planul de oblduire aristo-democratic prin care propunea un proiect republican de nuan aristocratic.- ntre 1806-1812 se desfoar un nou rzboi ruso-otoman, ncheiat cu pacea de la Bucureti din 1812 prin care Basarabia este anexat Rusiei ariste.- n 1817 a fost elaborat Codul Callimachi iar n 1818 Legiuirea Caragea.- n 1821 are loc micarea condus de Tudor Vladimirescu n ara Romneasc.- Ianuarie 1821 Proclamaia de la Pade.- Februarie 1821 Cererile norodului romnesc.- n mai 1821 Tudor Vladimirescu a fost ucis de eteriti.- n 1822 au fost restaurate domniile pmntene. Primii domni pmnteni au fost Ioni Sandu Sturdza n Moldova i Dimitrie Ghica n ara Romneasc.- n 1822 a fost elaborat Constituia crvunarilor de ctre Ionic Tutu.- n 1826 se ncheie Convenia de la Akkerman dintre Rusia i Turcia. ntre 1828-1834, Principatele s-au aflat sub ocupaie rus.- n 1829 a fost semnat Tratatul de la Adrianopol; n Principate s-a instaurat protectoratul arist are loc modificarea statutului internaional al Principatelor Romne.- n iulie 1831 a intrat n vigoare Regulamentul Organic n ara Romneasc, iar n ianuarie 1832 n Moldova. Domnii regulamentari au fost Alexandru Ghica (1834-1842) i Gheorghe Bibescu (1842-1848) n ara Romneasc, iar n Moldova Mihail Sturdza (1834-1849).- n 1838, partida naional condus de Ion Cmpineanu a elaborat dou documente: Act de unire i independen i Osbitul act de numire a suveranilor romnilor. - n anii 1848-1849, s-a desfurat revoluia i n spaiul romnesc. Revoluia a nceput n Moldova prin Adunarea de la Hotelul Petersburg din Iai, la 27 martie 1848 cnd a fost adoptat i programul revoluiei redactat de Vasile Alecsandri i care s-a numit Petiiunea-proclamaiune. Revoluionarii moldoveni au mai redactat programele Prinipiile noastre pentru reformarea patriei n luna mai 1848, la Braov i Dorinele partidei naionale din Moldova n luna august, la Cernui; acest program a fost redactat de ctre Mihail Koglniceanu.- n ara Romneasc, revoluia a izbucnit n dou locuri: la Islaz, n 9 iunie 1848 i la Bucureti, n 11 iunie 1848; la Islaz a fost adoptat i programul revoluiei numit Proclamaia de la Islaz prezentat de ctre Ion Heliade Rdulescu; n ara Romneasc s-a instaurat un regim revoluionar care a fost nlturat n urma luptei din Dealul Spirii, de lng Bucureti, cnd turcii au nfrnt compania de pompieri condus de Pavel Zgnescu. Guvernul revoluionar avea n frunte pe mitropolitul Neofit i din el fceau parte I. H. Rdulescu, Nicolae Golescu, C.A. Rosetti, Gheorghe Magheru, Ion C. Brtianu, Nicolae Blcescu etc. - n cadrul revoluiei din Transilvania s-a desfurat o Mare Adunare Naional la Blaj, n 3-5 mai 1848, cnd a fost adoptat i programul revoluiei numit Petiiunea naional; printre conductori s-au numrat Simion Brnuiu i Avram Iancu, acesta din urm a organizat armata revoluionar din Munii Apuseni care a rezistat armatei maghiare. Revoluia din Transilvania s-a ncheiat dup ce armata revoluionar maghiar a capitulat la iria, n faa trupelor austro-ruse, la 1 august 1849. n 1849, dup nfrngerea revoluiei romne, Rusia i Imperiul otoman au semnat Convenia de la Balta-Liman.- n 1848, Marx i Engels au publicat Manifestul Partidului Comunist.

FORMAREA STATULUI MODERN ROMN- ntre 1853-1856 s-a desfurat Rzboiul Crimeei, n urma cruia marile puteri s-au ntrunit ntr-un congres internaional la Paris (1856). Aici, problema romneasc a devenit o problem european fiind luat n discuie i unirea Principatelor Romne.- ntre 1856-1859, principatele Moldova i ara Romneasc au fost conduse de caimacami (lociitori de domn).- n 1857, i-au desfurat activtatea, n Moldova i ara Romneasc, adunrile ad-hoc care au adoptat rezoluii asemntoare, cernd unirea celor dou Principate ntr-un singur stat numit Romnia sub un prin strin.- n 1858, a avut loc Conferina de la Paris care a adoptat o Convenie ce a devenit Constituia Principatelor Unite. S-a stabilit denumirea statului de Principatele Unite ale Moldovei i Valahiei dar cu doi domni, dou guverne i dou adunri legislative.- n 1859, Moldova i ara Romneasc s-au unit prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza: n Moldova la 5 ianuarie i n ara Romneasc la 24 ianuarie.

CONSOLIDAREA STATULUI MODERN ROMN N TIMPUL LUI CUZA- n martie-septembrie 1859 s-a desfurat Conferina marilor puteri de la Paris care a recunoscut dubla alegere a lui Al. I. Cuza.- Perioada 1859-1866 este perioada domniei lui Cuza; domnia sa poate fi mprit n trei mari etape: 1859-1861 perioada consolidrii unirii; 1862-1864 perioada reformelor realizate pe cale constituional; 1864-1866 perioada guvernrii autoritare.- Septembrie-noiembrie 1861, la Conferina puterilor europene de la Constantinopol, Turcia a recunoscut unirea celor dou Principate.- La 22 ianuarie s-a format primul guvern unic condus de conservatorul Barbu Catargiu.- La 24 ianuarie 1862 s-a constituit Parlamentul unic unicameral.- n 1863 s-a format monstruoasa coaliie. Tot n 1863 a fost adoptat legea secularizrii averilor mnstireti.- La 2/14 mai 1864 are loc lovitura de stat. Este adoptat Statutul dezvolttor al Conveniei de la Paris.- n august 1864 este adoptat reforma agrar, iar n noiembrie Legea instruciunii publice. - La 10/11 februarie 1866, Al. I. Cuza a fost nlturat de ctre monstruoasa coaliie, o alian a liberalilor radicali i conservatorilor.

INSTAURAREA DINASTIEI STRINE. DOMNIA LUI CAROL I - n 1866, n Romnia s-a instaurat dinastia strin prin Carol de Hohenzollern-Sigmaringen care a fost proclamat principe la 10 mai. A domnit pn n anul 1914.Constituia din 1866- Drepturile ceteneti ale romnilor au fost nscrise, n anul 1866, n legea fundamental numit Constituie. Constituia, promulgat de domnitorul Carol la 1 iulie 1866 a fost prima constituie intern a rii i nlocuia Statutul lui Cuza sau Statutul dezvolttor al Conveniei de la Paris din 1864. Constituia avea la baz principiul separrii puterilor n stat, structura Parlamentului era bicameral iar forma de guvernmnt nscris n constituie era monarhia constituional. Sistemul de vot era censitar.Formarea partidelor politice- n 1875 s-a constituit Partidul Liberal.- n 1880 se formeaz Partidul ConservatorObinerea i recunoaterea independenei- n 1875-1876 se desfoar o nou etap a crizei orientale.- n octombrie 1876 are loc o ntlnire la Livadia (n Crimeea) ntre Ion C. Brtianu, primul ministru romn, arul Rusiei Alexandru al II-lea i cancelarul Gorceakov, prilej cu care se va hotr semnarea unei convenii militare n eventualitatea izbucnirii rzboiului.- n decembrie 1876 a fost elaborat o nou constituie otoman, n care Romnia era considerat provincie privilegiat a imperiului.- La 4 aprilie 1877, Romnia a semnat cu Rusia Convenia de la Bucureti privind trecerea armatei ruse pe teritoriul rii noastre la sud Dunre, n vederea unui rzboi cu Imperiul Otoman. Rusia se obliga s respecte drepturile politice i integritatea teritorial a Romniei.- La 26 aprilie 1877, bateriile de artilerie de la Calafat au rspuns atacului turcesc, bombardnd Vidinul. A doua zi Poarta a declarat ruperea legturilor diplomatice cu Romnia.- La 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Koglniceanu a proclamat, n Adunarea Deputailor, independena de stat a Romniei.- La 19 iulie 1877, Marele Duce Nicolae a trimis o telegram domnitorului Carol I prin care solicita sprijin militar.- n rzboiul de independen din 1877-1878, Romnia a luptat alturi de Rusia mpotriva Imperiului Otoman. Armata romn a luptat la Plevna, Grivia, Vidin, Rahova, Smrdan i Belogradcik.- n timpul rzboiului de independen, domnitor al Romniei era Carol I, prim-ministru Ion C. Brtianu iar ministru de externe M. Koglniceanu.- Independena de stat a Romniei a fost recunoscut n Congresul de pace de la San-Stefano (19 februarie/3 marie 1878) i n Congresul de la Berlin (1 iunie-1 iulie 1878). Totodat a fost recunoscut i apartenea Dobrogei i a Deltei Dunrii la statul romn. n schimb Romnia era obligat s modifice art. 7 din Constituia de la 1866 i s cedeze Rusiei sudul Basarabiei.- n 1879 a fost modificat Constituia din 1866 i anume art. 7, prin care era anulat intrdicia obinerii ceteniei romne de ctre cei de alt religie sau confesiune dect cea ortodox.Proclamarea Regatului- n anul 1881, Romnia a fost ridicat la rangul de regat, domnitorul Carol devenind rege sub numele de Carol I.Aderarea Romniei la Tripla Alian (Puterile Centrale)- n 1882 s-a format Tripla Alian sau Puterile Centrale din care fceau parte Germania, Austro-Ungaria i Italia).- n anul 1883, Romnia a aderat la Tripla Alian, prin ncheierea unui tratat bilateral cu Austro-Ungaria.- n 1884, a fost modificat Constituia din 1866, ca urmare a schimbrii sistemului de vot, prin reducerea colegiilor electorale de la 4 la 3.- n anul 1892, romnii din Transilvania au redactat i trimis Curii de la Viena Memorandum-ul care reprezint apogeul luptei de emancipare a romnilor ardeleni. Rotativa guvernamental- n anul 1895, Carol I introduce rotativa guvernamental (o practic politic prin care se realizeaz alternana la guvernare a celor dou partide recunoscute de rege: Partidul Liberal i Partidul Conservator (ultimul nfiinat n 1880).Formarea Antanei (Tripla nelegere)- n 1904 se formeaz Antanta Cordial dintre Frana i Marea Britanie.- n 1907 se ncheie acordul anglo-rus care definitiveaz aliana numit Tripla nelegere sau Antanta.- n 1908, austro-Ungaria anexeaz Bosnia i Heregovina; Ion I.C. Brtianu exprima categoric ostilitate fa de politica balcanic promovat de Austro-Ungaria. Rzboaiele balcanice- n 1912-1913 se desfoar cele dou rzboaie balcanice. Romnia particip la al doilea rzboi balcanic mpotriva Bulgariei. Prin pacea de la Bucureti (1913) Romnia a primit Cadrilaterul.Participarea Romniei la Primul Rzboi Mondial (Rzboiul de ntregire naional)- La 15/28 iunie are loc atentatul de la Sarajevo. Primul rzboi mondial ncepe la 15/28 iulie 1914. La 21 iulie/3 august, Consiliul de Coroan de la Sinaia a hotrt starea de neutralitate.

Romnia a participat la primul rzboi mondial cu ncepere din anul 1916 (15 august) alturi de Antanta sau Tripla nelelegere (Rusia, Frana, Anglia) cu care a semnat un tratat de alian la 4 august 1916. Motivul participrii la rzboi a fost ntregirea naional.- n 1916, armata romn obine victorii n Transilvania, dar ulterior este nevoit s se retrag pe linia Carpailor. n sud, a fost nvins la Turtucaia, iar n urma btliei de la Neajlov-Arge, Puterile Centrale au ocupat capitala. n anul 1917, Romnia a obinut victoriile de la Mrti, Mreti i Oituz.- n 1917 s-a realizat o revizire a Constituiei din 1866, privind lrgirea dreptului de vot i nfptuirea reformei agrare.- La 7 noiembrie 1917 are loc lovitura de stat bolevic n Rusia, n urma creia apare primul regim totalitar al secolului al XX-lea, cel sovietic.- ntre 1918-1921 are loc rzboiul civil din Rusia ntre partizanii vechiului regim (albii) i susintorii bolevicilor (roii).- n februarie 1918, Rusia a ncheiat cu Germania Pacea de la Brest-Litovsk.- La 24 aprilie 1918, Romnia a ncheiat pace separat cu Puterile Centrale. Primul rzboi mondial s-a ncheiat n anul 1918. Pacea s-a ncheiat n 1919-1920 la Paris.- n anul 1918 s-a realizat statul naional unitar romn prin unirea Basarabiei (la 27 martie), Bucovinei (la 15 noiembrie) i Transilvaniei (la 1 decembrie) cu Romnia. Unirea Basarabiei a fost hotrt de Sfatul rii la Chiinu, unirea Bucovinei a fost hotrt de Congresul General al Bucovinei la Cernui iar unirea Transilvaniei a fost hotrt de Marea Adunare Naional de la Alba-Iulia.

PERIOADA INTERBELIC- Unirea Bucovinei cu Romnia a fost recunoscut de Tratatul de pace semnat cu Austria la Saint-Germain (decembrie 1919), unirea Transilvaniei a fost recunoscut de tratatul de la Trianon (iunie 1920) semnat cu Ungaria iar unirea Basarabiei a fost recunoscut de Tratatul de la Paris semnat de Anglia, Frana, Italia i Japonia n 28 oct. 1920.- Tratatul cu Germania, semnat la Versailles la 28 iunie 1919, stabilea cu privire la Romnia cota de 1 % din reparaiile de rzboi germane.- Tratatul cu Bulgaria de la Neuilly din 27 noiembrie 1919 decidea ca hotarul dintre Romnia i Bulgaria s rmn cel fixat n 1913 prin pacea de la Bucureti - Romnia primise Cadrilaterul (sudul Dobrogei cu oraele Durostor i Caliacra).- n 1919 s-a constituit Liga Naiunilor (Romnia a aderat n acelai an); a fost adoptat Constituia de la Weimar n Germania.- n 1920, n urma alegerilor din Marea Britanie, se formeaz un guvern de coaliie, alctuit din conservatori i liberali, condus de David Lloyd George.- Ferdinand I supranumit ntregitorul a fost rege al Romniei n perioada 1914-1927. n timpul su, Romnia a participat la primul rzboi mondial, s-au nfptuit Marea Unire din 1918, s-a adoptat votul universal n 1918, s-a nfptuit reforma agrar din 1921, s-a adoptat o nou constituie n 1923 (Constituia Unificrii).- Regele Ferdinand I i regina Maria au fost ncoronai la Alba-Iulia ca suvrani ai Romniei Mari, la 15 octombrie 1922.- Dup Marea Unire din 1918, s-a adoptat o nou constituie democratic n anul 1923. Aceasta reflecta sistemul de vot universal. - n 1921 s-a ncheiat Convenia politic i militar dintre Romnia i Polonia, din iniiativa ministrului de externe romn Take Ionescu.- n 1921 s-a constituit Mica nelegere (Romnia, Cehoslovacia i Iugoslavia).- n 1922 s-a format URSS.- n 1922 are loc Marul asupra Romei, n urma cruia Benito Mussolini este numit prim ministru.- n 1923, A.C. Cuza a nfiinat Liga Aprrii Naional Cretine.- n anul 1924 Partidul Comunist Romn a fost scos n afara legii (acesta fusese nfiinat n 1921) datorit orientrii sale antinaionale ( partidul adoptase n 1923 teza cominternist privind dreptul popoarelor la autodeterminare, mergnd pn la desprirea de stat, Romnia find considerat stat multinaional).- n aprilie 1924, n urma alegerilor din Italia, Camera Deputailor devine majoritar fascist, asigurndu-i lui Mussolini toate prghiile puterii.- n perioada 1924-1953, la conducerea Uniunii Sovietice s-a aflat Iosif Visarionovici Stalin (regimul stalinist).- n 1925, ncepe criza dinastic n Romnia, principele Carol a renunat la prerogativele sale de motenitor al tronului.- n 1926 s-a format Partidul Naional rnesc prin fuziunea Partidului rnesc condus de Ion Mihalache cu Partidul Naional Romn din Transilvania condus de Iuliu Maniu. - n 1926, fiul principelui Carol, Mihai a fost proclamat motenitor al tronului.- n 1926 s-a adoptat legea electoral care introducea prima electoral; n Italia s-a adoptat legea asupra corporaiilor.- n 1926 s-a ncheiat Tratatul de alian dintre Romnia i Polonia; aliana dintre Romnia i Frana i Tratatul de la Roma dintre Romnia i Italia.- n 1927 s-a format Legiunea Arhanghelului Mihail.- n 1928, Romnia a semnat Pactul Briand-Kellog de reglementare a relaiilor internaionale pe cale panic.- n 1929, Romnia a semnat Protocolul de la Moscova care propunea eliminarea rzboiului n relaiile dintre statele semnatare, fr a se meniona inviolabilitatea granielor.- ntre 1927-1930, rege al Romniei a fost Mihai I care fiind minor a domnit sub regen.- n 1928-1931 i 1932-1933 s-a aftat la guvernare Partidul Naional rnesc.- n anul 1929 ncepe colectivizarea forat n U.R.S.S.- n 1930, Legiunea Arhanghelului Mihail i-a schimbat denumirea n Garda de Fier.- n 1932 au loc negocieri romno-sovietice la Riga, fr rezultat datorit cramponrii Uniunii Sovietice de problema Basarabiei.- ntre 1932-1935 s-a desfurat Conferina dezarmrii de la Geneva.- n 1933, Adolf Hitler devine cancelar al Reich-ului (Imperiului) german.- n 1934, dup moartea preedintelui Hindengurg, Hitler preia atribuiile acestuia proclamndu-se Fhrer; n noaptea cuitelor lungi (iunie 1934) Hitler i-a eliminat adversarii politici, inclusiv trupele S.A.- n 1934 se constituie nelegerea Balcanic (Romnia, Iugoslavia, Grecia i Turcia).- n anul 1936 ncep marile procese n U.R.S.S. se declaneaz Marea Teroare din ordinul lui Stalin.- ntre 1936-1939 se desfoar rzboiul civil din Spania ncheiat cu victoria lui Francisco Franco sprijinit de Germania nazist, Italia Fascist i Portugalia.. - ntre anii 1930-1940, a fost rege al Romniei Carol al II-lea. - n 1937 au loc alegeri parlamentare n care nici un partid nu reuete s-i asigure majoritatea n Parlament.Regimul de autoritate monarhic al lui Carol al II-lea- ntre 1938-1940 Carol al II-lea i-a instaturat propriul regim, de autoritate monarhic, cu un singur partid care-l susinea pe rege, Frontul Reanaterii Naionale, devenit n 1940 Partidul Naiunii, fundamentat prin Constituia din 1938, promulgat de regele Carol al II-lea la 27 februarie prin decret regal.- n 1938 se ncheie Acordul de la Mnchen: Frana, Marea Britanie i Italia accept anexarea regiunii sudete a Cehoslovaciei de ctre Germania nazist.- La 9/10 noiembrie 1938, n Noaptea de cristal, muli evrei din Germania nazist au fost ucii - La 23 martie 1939 Germania i Romnia au semnat un tratat economic.- La 23 august 1939 s-a semnat Pactul Ribbentro-Molotov; Pactul de neagresiune dintre Germania i U.R.S.S. a nsemnat pentru Romnia orientarea spre o nou etap a relaiilor internaionale i anume aliana cu Germania pentru a proteja integritatea rii.- La 1 iulie 1939, guvernul romn a renunat la garaniile britanice din aprilie 1939.- La 4 iulie 1939, regele Carol al II-lea a adus la putere un guvern progerman condus de Ion Gigurtu; guvernul i-a declarat dorina de a adera la Axa Roma-Berlin i la 11 iulie a anunat retragerea Romniei din Liga Naiunilor.

AL DOILEA RZBOI MONDIAL- La 1 septembrie 1939 a izbucnit al Doilea Rzboi Mondial.Destrmarea Romniei Mari (Pierderile teritoriale din vara anului 1940)- n anul 1940, Romnia a fost nevoit s cedeze teritorii statelor: U.R.S.S., Ungaria i Bulgaria.- n urma notelor ultimative din 26-28 iunie 1940, Romnia a cedat Uniunii Sovietice Basarabia, nordul Bucovinei i inutul Hera.- Prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940, Romnia a cedat Ungariei partea de nord-vest a Transilvaniei iar la 7 septembrie 1940 a cedat Bulgariei Cadrilaterul.- Conductorul Germaniei care i-a impus Romniei acceptarea Dictatului de la Viena este Hitler iar cel al Italiei Musollini.- Conductorul sovietic care a adresat Romniei notele ultimative din 26 i 28 iunie 1940 este Stalin. Guvernarea antonescian- Rege al Romniei n perioada cedrilor teritoriale din anul 1940 era Carol al II-lea. Pentru a salva situaia l-a numit n fruntea guvernului pe generalul Ion Antonescu. La 5 septembrie 1940 a fost suspendat Constituia din 1938, n condiiile prbuirii regimului de autoritate monarhic. Antonescu i-a cerut lui Carol al II-lea s abdice, iar rege a redevenit Mihai I (fiul lui Carol al II-lea) la 6 septembrie 1940. Dup abdicarea lui Carol al II-lea legionarii ajung la putere, alturi de generalul Ion Antonescu. n urma rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, legionarii sunt nlturai de la putere.Participarea Romniei la Al Doilea Rzboi Mondial- la 23 noiembrie 1940 are loc vizita lui Antonescu la Hitler; aderarea Romniei la Pactul Tripartit.- la 22 iunie 1941, la cteva ore dup ce ncepuse invazia german n Uniunea Sovietic, Ion Antonescu a declarat nceperea rzboiului pentru eliberarea Basarabiei i a Bucovinei de Nord de sub ocupaia sovietic.- n vara anului 1942 armata romn a luat parte la ofensiva german din sudul Rusiei i Caucaz. n urma nfrngerilor suferite s-au purtat tratative cu Marea Britanie i S.U.A. pentru ieirea Romniei din rzboi.- La 20 august 1944, pe frontul romnesc, Armata Roie a strpuns poziiile defensive n cteva locuri.Lovitura de stat din 23 august 1944- La 23 august 1944, regele Mihai I l-a invitat pe Antonescu la Palat. Cnd Antonescu a refuzat s accepte ncheierea imediat a armistiiului, regele a ordonat arestarea lui i a lui Mihai Antonescu, care-l nsoise. Dup 23 august 1944 s-a revenit la Constituia din 1923.

TRANZIIA SPRE COMUNISM (1944-1947)- Pn la 28 august 1944 trupele romne neutralizeaz pericolul german care amenina capitala.- La 30 august 1944 Armata Roie a intrat n Bucureti.- La 12/13 septembrie 1944, armistiiul semnat ntre Romnia i Uniunea Sovietic cerea guvernului romn s se angajeze n efortul de rzboi aliat cu cel puin 12 divizii de infanterie, s permit libera deplasare a Armatei Roii pe teritoriul su i s sprijine militar i logistic operaiunile militare ale Aliailor mpotriva Germaniei i Ungariei.- La 25 octombrie 1944 a fost eliberat ntreg teritoriul Romniei de sub ocupaia nazist.- La 6 martie 1945 s-a format guvernul procomunist condus de dr. Petru Groza, impus de Moscova.- n martie 1945 a fost reinstalat administraia romneasc n nord-vestul Transilvaniei i s-a adoptat Legea agrar.- La 30 martie a fost adoptat Legea epurrii instituiilor statului, prin care, sub pretextul nlturrii celor care au colaborat cu regimul antonescian, au fost excluse i persoanele care se opuneau comunizrii rii.- n mai 1945, cu acordul Uniunii Sovietice au fost nfiinate sovromurile.- n august 1945 ncepe greva regal aciunea regelui Mihai I de a refuza semnarea actelor emise de guvern, n sperana nlturrii acestuia.- n 1946 a fost adoptat Legea electoral care desfiina Senatul i instituia votul universal pentru femei.- La 19 noiembrie 1946 au loc alegeri parlamentare, falsificate de comuniti.- la 10 februarie 1947 s-a semnat Tratatul de pace de la Paris prin care Romniei nu i s-a recunoscut statutul de cobeligeran.- n 1947 a fost dizolvat P.N.., iar P.N.L. i-a suspendat activitatea.- Monarhia a fost nlturat din Romnia la 30 decembrie 1947 cnd a fost proclamat i Republica Popular Romn. Regimul comunist a fost impus Romniei n 1947 de ctre sovietici.- n 1947, S.U.A. au iniiat politica de containment (stvilire) a expansiunii comunismului n Europa de Vest i n lume prin doctrina Truman. Planul Marshall, ajutor economic instituit de S.U.A., a contribuit la reconstrucia Europei occidentale. Romnia nu a acceptat Planul Marshall (datorit presiunii sovietice).

REGIMUL COMUNIST N ROMNIA. ROMNIA N PERIOADA RZBOIULUI RECERegimul stalinist Gheorghe Gheorghiu-Dej- n februarie 1948, Romnia a semnat un tratat de prietenie, colaborare i asisten mutual cu U.R.S.S.n februarie 1948 s-a constituit Partidul Muncitoresc Romn (P.M.R.) prin unificare P.C.R. cu P.S.D.- Prima constituie comunist din aprilie 1948, adoptat dup model sovietic, consfinea noua titulatur a Romniei.- n perioada 1948-1965, secretar general al Partidului Muncitoresc Romn i conductorul rii a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej. P.M.R. redevine n 1965 P.C.R.- n aprilie-mai 1948 are loc blocada Berlinului.- Trecerea principalelor mijloace de producie n proprietatea statului s-a numit naionalizare i a avut loc la 11 iunie 1948.- n august 1948 se nfiineaz Direcia General a Securitii Poporului.- La 10 decembrie 1948 a fost adoptat de ctre O.N.U. Declaraia Universal a Drepturilor Omului.- Colectivizarea agriculturii a nceput n anul 1949 i s-a ncheiat n 1962. n gospodriile colective au fost obligai s se nscrie ranii.- La 4 aprilie 1949 a fost creat Organizaia Atlanticului de Nord (N.A.T.O.).- n 1949 a fost nfinat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), iar Romnia devine membru fondator.- ntre 1950-1953 se desfoar rzboiul din Coreea.- n 1953 au loc puternice micri antisovietice n R.D. German.- La 14 mai 1955, statele aflate n sfera de influen sovietic (cu excepia Iugoslaviei) au semnat n capitala Poloniei un tratat de alian militar numit Tratatul de la Varovia. - n 1955 Romnia a devenit membr a O.N.U.- n 1956, Nikita Hrusciov condamn crimele comise de Stalin i cultul personalitii acestuia; se desfoar puternice micri antisovietice n Ungaria i Polonia.- Trupele sovietice au fost retrase din Romnia n anul 1958.- ntre 1959-1969, preedinte al Franei este Charles de Gaulle.- n 1961 a fost ridicat zidul Berlinului- ntre 1961-1975 se desfoar rzboiul din Vietnam.- Pn n anul 1962, conducerea P.M.R. a susinut necondiionat poziia Uniunii Sovietice n relaiile internaionale.- n aprilie 1964 U.R.S.S. propune Planul Valev, respins de comunitii romni; Declaraia din aprilie a conducerii P.M.R.

Regimul naional comunist Nicolae Ceauescu- Nicolae Ceauescu a devenit conductor al Partidului Comunist Romn i al rii n anul 1965, la moartea lui Gh. Gheorghiu-Dej.- Perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej corespunde cu regimul stalinist, iar perioada lui Nicolae Ceauescu cu regimul naional-comunist.- n 1965, Republica Popular Romn a devenit Republica Socialist Romnia.- n 1968 are loc intervenia trupelor Tratatului de la Varovia pentru reprimarea micrii de reformare a sistemului comunist din Cehoslovacia. Nicolae Ceauescu a refuzat s se alture invadatorilor i a condamnat public intervenia militar.- n 1971, prin Tezele din iulie a fost inaugurat revoluia cultural manifestat prin exacerbarea propagandei comuniste i a cultului personalitii lui Ceauescu.- Nicolae Ceauescu a devenit primul preedinte al R.S.R. n anul 1974.- n 1977 au loc greve ale minerilor din Valea Jiului.- La 15 noiembrie 1987 are loc manifestaia muncitorilor din Braov.- ntre 1979-1988 intervenia militar sovietic n Afganistan.- n 1980 a fost nfiinat n Polonia sindicatul liber Solidaritatea.- n 1985, Mihail Gorbaciov ajunge lider n U.R.S.S. i ncepe reformarea sistemului comunist: perestroika (restructurare) i glasnost (transparen, deschidere).- n martie 1989, Romnia a finalizat plata datoriei externe.- n 1989 s-a prbuit comunismul n Europa. n 1991, U.R.S.S. se dezmembreaz iar Gorbaciov i d demisia.- La 16 decembrie 1989 a nceput revolta la Timioara.- La 21 decembrie 1989, ncepe revoluia la Bucureti.- La 22 decembrie 1989, cuplul dictatorial Nicolae i Elena Ceauescu, fuge din Bucureti. Cei doi sunt prini. - La 25 decembrie 1989, cei doi sun executai la Trgovite, n urma unui proces sumar.- n urma prbuirii regimului comunist, Romnia a revenit la democraie n anul 1989.

ROMNIA POSTCOMUNIST- La 22 decembrie 1989, puterea a fost preluat de Frontul Salvrii Naionale n frunte cu Ion Iliescu.- Primul preedinte al Romniei postcomuniste a fost Ion Iliescu.- Democraia instaurat dup prbuirea comunismului a fost consolidat prin adoptarea Constituiei Romniei din anul 1991, modificat n 2003.- Preedintele Conveniei Democratice din Romnia i preedintele Romniei n perioada 1996-2000 a fost Emil Constantinescu.- n 2004, Romnia devine membr N.A.T.O, iar la 1 ianuarie 2007 mambr U.E.

REPERE CRONOLOGICEPage 1