Repartitia transmisiei cardanice

7/24/2019 Repartitia transmisiei cardanice

http://slidepdf.com/reader/full/repartitia-transmisiei-cardanice 1/18

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞITINERETULUI

Universitatea Tehnică „he!r"he Asachi# $in Ia%i

&ACULTATEA DE MECANICĂURL' ((()*ec)t+iasi)r! E-*ai.' $ecanat/*ai.)t+iasi)r!

Te.)01a2) 345 676 676778 9-$+. Di*itrie Man"er!n, nr):;, 8555<5, Ia%i

Re1erat =entr+ >NTREŢINEREA ŞI RE?ARAREA

AUTO@EICULELOR RUTIERE

Re=ararea trans*isiei car$anice

Student:

?.esca C!rne.i+ E*i.ian

r+=a B45;

Anul universitar

2015-2016

Re=ararea trans*isiei car$anice



1.1 Conditii tehnice, materiale, semifabricate

1.1.1 Conditiile tehnice.

Princialele conditii tehnice ale arborelui cardanic asamblat, se refera la corectitudinea

asamblarii !a"ele furcilor sa fie in acelasi lan# recum si la echilibrarea dinamica a acestuia

!fi$. 1.22#. Alte conditii tehnice rivind e"ecutia ieselor searate se arata in fi$ura 1.%1 si

1.%2.

1.1.2 &ateriale.

Pentru e"ecutia arborelui tubular se folosesc tevi seciale de otel trase la rece, fara

sudura sau sudate, din calitatile de oteluri '(C 15,1) &C 10 etc.

Pentru furcile cardanice sau caetele canelate se folosesc oteluri carbon de calitate sau

oteluri aliate, entru comentare sau imbunatatire 1) &C 10,21 *&C 12, '(C +5 , +0 C10

etc.

Crucea cardanica se e"ecuta din oteluri aliate cu continut redus de carbon 15 &o&C 12,

21 *&C 12, 1% C %0, care se suun cementarii urmata de calire si revenire duritatea dua

tratament a/un$e la 5. .. 65 C. 3neori se folosesc oteluri aliate cu continut mediu decarbon, de tiul +1 C 10,+0 &C11, la care se alica un tratament termic de imbunatatire urmat

de calire rin curenti de inductie.

1.1.% Semifabricate.

Pentru confectionarea ieselor arborilor cardanici !furci, arti canelate, crucea

cardanica# semifabricatele se obtin rin matritare de reci4ie cu incal4ire in instalatii cu

curenti de inductie sau in cutoare cu atmosfera controlata.

1.2 efecte in e"loatare a transmisiei lon$itudinale

efectele care aar in e"loatarea transmisiei lon$itudinale ot fi: de4echilibrarea

arborilor lon$itudinali ruerea arborilor lon$itudinali deformarea sau ruerea crucilor

articulatiilor cardanice slabirea sau ruerea suortului intermediar deteriorarea rulmentului

suortului intermediar.

1.2.1 e4echilibrarea arborilor lon$itudinali.

efectul se manifesta rin vibratii e timul delasarii automobilului.



efectul se datoreste: de4liirii lacutelor de echilibraredeformarii arborelui rin

lovire u4urii ronuntate a crucilor cardanice e"istentei unui /oc rea mare intre canelurile

arborelui si butucul furcii culisante deformarii flanselor de rindere u4urii rulmentilor de la

arborele secundar al cutiei de vite4e sau de la inionul de atac al transmisiei rinciale.

n ca4ul in care vibratia nu este uternica, se continua delasarea automobilului cuvite4a redusa ana la atelierul de rearatie, unde se verifica n amanunt cau4ele

de4echilibrului.

1.2.2 uerea arborelui lon$itudinal sau a crucilor cardanice.

atorita acestor defecte, automobilul nu oate orni sau, daca se $aseste in miscare, se

oate rasturna.

efectele se datoresc : manevrarilor necoresun4atoare ale ambreia/ului !bruscariiambreia/ului# u4urilor articulatiilor cardanice si cedarii materialului.

(a aaritia defectului, care este insotit de un 4$omot uternic, se oreste imediat

automobilul, dua care se demontea4a arborele lon$itudinal rut si se remorchea4a

automobilul ana la atelierul de rearatie.

1.2.% uerea sau slabirea suortului intermediar.

efectul se datoreste desfacerii sau ruerii suruburilor de rindere. nitial, defectul se

manifesta rintr-un 4$omot uternic dua care automobilul incee sa vibre4e.

nlaturarea defectului consta in stran$erea suruburilor, in ca4ul n care s-au rut umerii

suortului, automobilul trebuie remorcat ana la atelierul de rearatie. Pentru aceasta, se

demontea4a intre$ul suort si arborele resectiv.

1.% emontarea transmisiei cardanice

1.%.1 emontarea transmisiei cardanice de e automobil.

Se desfac iulitele care fi"ea4a transmisia cardanica de flansa arborelui secundar al

schimbatorului de vite4e si de untea motoare.

Aoi, se demontea4a suortul la$arului intermediar.

ua indeartarea lacii inferioare de e cadru, se scoate transmisia cardanica. Se va

avea $ri/a sa nu se loveasca arborele cardanic, intrucat se oate de4echilibra.

1.%.2 e4asamblarea transmisiei cardanice



e4asamblarea transmisiei cardanice curinde, in secia urmatoarele :

demontarea crucilor cardanice,

deresarea rulmentilor,

demontarea suortului la$arului intermediar.

n continuare, se re4inta succint rocesul tehnolo$ic de reconditionare a reerelor

rere4entative care intra in comonenta transmisiei cardanice de la automobilele din familia

oman.

1.+ eararea crucii cardanice

1.+.1 &aterial.

Crucile cardanice ale autocamioanelor din familia oman se e"ecuta din otel 21 &o&C

12. in urma tratamentului termic de cementare se obtine o duritate de 62 7 % C.

1.+.2 Conditii tehnice de reformare.

Crucea cardanica se reformea4a daca re4inta fisuri sau craaturi de orice natura,

indiferent de o4itie.

1.+.% efecte.

Crucea cardanica oate re4enta urmatoarele defecte !fi$. 1.25#: u4ura surafetei de

lucru l a fusurilor u4ura filetului % u4ura frontala



8i$. 1.25. efectele crucii cardanice.

1.+.+ *ehnolo$ia de reconditionare

3sura surafetei de lucru, a fusurilor se stabileste rin masurare cu micrometru de

e"terior sau cu calibru otcoava la cota φ2%,00 mm. Se reconditionea4a rin metali4are sau cromare urmata de rectificare la

cota nominala.

3sura filetului se stabileste cu calibru entru filet & )"1. Cand sunt deteriorate mai

mult de doua sire, se reconditionea4a rin incarcare cu sudura, $aurire si refiletare la cota

nominala.

34ura frontala a fusurilor se stabileste cu calibru otcoava la cota

96,00 mm. Se reconditionea4a rin incarcare cu sudura electrica si rectificarea lana la cota

nominala 96,)0-0,05+mm, sau rin rectificare lani si folosirea unor saibe comensatoare.

(a relucrarea acestei iese roblema tehnolo$ica cea mai imortanta care se imune

a fi re4olvata este asi$urarea erendicularitatii a"elor de simetrie, astrand in acelasi tim

coa"ialitatea bratelor diametral ouse. A"a de simetrie a tuturor bratelor trebuie sa fie in

acelasi lan, iar un$hiul dintre acestea in lanul ori4ontal sa fie de 90. Alte conditii tehnice

sunt date in fi$ura 1.25.

Succesiunea rincialelor oeratii de relucrare mecanica oate fi urmatoarea:

fre4area surafetelor frontale ale bratelor centruirea bratelor strun/irea de de$rosare si

finisare a bratelor salarea controlul intermediar tratamentul termic !de e"emlu, calire

rin curenti de inductie# rectificarea de de$rosare a bratelor rectificarea de finisare a

bratelor suerfinisare salarea controlul final.



econditionarea consta in incarcarea surafetelor u4ate cu alia/e dure !incarcare rin

sudura, rin metali4are cu ulberi, rin cromare#, rectificarea fusurilor la cota nominala si

refacerea filetului la dimensiunea coresun4atoare $resorului. Cand crucile cardanice re4inta

fisuri, u4uri e"a$erate, deformatii ce nu se ot inlatura ele se reformea4a.

1.5 eararea furcii cu butuc

1.5.1 &aterial.

8urca cu butuc de la autocamioanele oman se e"ecuta din otel '(C +5, alicandu-se

un tratament termic de imbunatatire.

1.5.2 Conditii tehnice de reformare.

8urca canelata se reformea4a in urmatoarele ca4uri: fisuri sau ruturi de orice natura

sau o4itie diametrul $aurii entru rulment mai mare de φ+0,00 mm $rosimea canelurii mai

mica de 5,100 mm diametrul de centrare a canelurilor mai mare de 60,000 mm.

1.5.% efecte.

8urca cu butuc oate avea urmatoarele defecte !fi$ura 1.26#: incovoierea tevii l u4ura

locasurilor 2 entru rulmentii cardanici cu ace u4ura filetului % entru $resor u4ura in$rosime a canelurilor + u4urii surafetei 5 de centrare a canelurilor !u4ura in inaltime a

canelurilor#

1.5.+ *ehnolo$ia de reconditionare

ncovoierea tevii se masoara utili4and un diso4itiv de centrare e caneluri si e

locasurile rulmentilor. Se reconditionea4a rin indretare cu o resa de 10 tf bataia ma"ima

admisa este de 0,15 mm.

34ura locasurilor entru rulmentii carbonici cu ace se stabileste rin masurare cu

micrometru de interior sau cu calibru tamon la cota φ%),0+0 mm. Se reara rin

ale4area locasului rulmentilor la cota de rearatie φ%),10;0,025mm. nelul e"terior al rulmentului

cu ace !care se va folosi in acest ca4# se va croma, iar aoi se va rectifica la cota

de rearatie φ%),1;0,026;0,02+ mm.

34ura filetului entru $resor se stabileste cu un calibru entru filet &10"1. aca sunt

u4ate mai mult de doua sire, se reconditionea4a rin incarcare cu sudura, $aurire si refiletare

la cota nominala.



8i$. 1.26. efectele furcii cu butuc.

34ura in $rosime a canelurilor se stabileste rin masurare cu o cala de verificare lacota 5,00 mm. Se reconditionea4a rin brosarea canelurii la cota de rearatie 5,l ;0,02;0,0+ mm

cu surafata de centrare la φ600-0,0%0 mm. (a monta/, se va folosi un fus !ca cardanic# ma/orat

la cota de rearatie 5,l-0,0+%-0,01% mm entru $rosimea canelurii si φ60-0,0+0

-0,065 mm entru

surafata de centrare. efectul s-ar utea inlatura si alicand metoda de reconditionare rin

inlocuirea unei arti din iesa.

34ura surafetei de centrare a canelurilor se elimina rin alicarea solutiei de

reconditionare a u4urii in $rosime a canelurilor reci4ata mai sus.

1.6 eararea furcii cu flansa

1.6.1 &aterial.

8urca cu butuc de la autocamioanele oman se e"ecuta din otel '(C +5, alicandu-seun tratament termic de imbunatatire.

1.6.2 Conditii tehnice de reformare.

8urca cu flansa se reformea4a cand re4inta fisuri sau ruturi, cand diametrul $aurii

entru rulment este mai mare de 0 +0 mm si cand $rosimea flansei de rindere este mai mica

de mm.



1.6.% efecte

efectele rere4entative ale furcii cu flansa sunt !fi$ura 1.2#: u4ura $aurilor de

rindere a flansei l cu flansa de e arborele secundar al schimbatorului de vite4e si u4uralocasurilor 2 entru rulmentii cardanici cu ace

8i$. 1.2). efectele furcii cu flansa.


34ura $aurilor de rindere a flansei se

stabileste rin masurare cu subler de interior

sau cu calibru tamon la cota φ10,+0 mm.

Se reara rin incarcare cu sudura si

$aurire la cota nominala.

34ura locasurilor entru rulmenti se

stabileste rin masurare cu micrometru de

interior sau cu calibru tamon la cota φ%),0+0

mm. Se reconditionea4a in mod identic ca la

furca cu butuc.

1. eararea fusului a"ului cardanic

1..1 &aterial.

'tel +1 <&oC 1 imbunatatit.

1..2 Conditii tehnice de reformare

8isuri sau ruturi de orice natura sau o4itie incovoierea sau torsionarea a"ului

latimea canelurii mai mica de +,)00 mm diametrul surafetei de centrare a canelurilor mai

mic de 50,500 mm.

1..% efecte

efectele osibile ale fusului a"ului cardanic al autocamioanelor oman !fi$. +.29#

sunt: u4ura in latime l a canelurilor si u4ura surafetei de centrare 2 a canelurilor.

8i$. 1.29. efectele fusului a"ului cardanic.



1..+ *ehno

lo$ia de

reconditionare

34ura in latime

a canelurilor se

stabileste rin

masurare cu un sablon

la cota de +,)0 mm.

34ura surafetei de centrare a canelurilor se constata rin masurare cu micrometru de

e"terior sau cu calibru otcoava la cota φ50,500 mm.

Ambele defecte se ot reconditiona conform celor reci4ate la reararea furcii cu

butuc.

1.) eararea a"ului intermediar.

A"ul intermediar al transmisiei cardanice de la autocamioanele oman se e"ecuta din

otel 50 <' 11 tras la rece si imbunatatit. Acest reer nu se reconditionea4a, ci se refoloseste

sau se reformea4a.

Conditiile tehnice de reformare sunt urmatoarele : fisuri de orice natura sau o4itie

stirbituri sau ruturi ale canelurilor incovoierea sau torsionarea arului latimea canelurii mai

mica de 6,00 mm sura fata de centrare a canelurilor mai mica de φ+1,690 mm.

1.9 eararea carcasei la$arului entru a"ul cardanic

1.9.1 &aterial

8onta cenusie 8c 20

1.9.2 Conditii tehnice de reformare

(a fisuri mai mari de 15 mm sau mai mici de 15 mm, dar mai multe de trei si ruturi de

orice natura sau o4itie.

1.9.% efecte

efectele osibile ale carcasei la$arului entru a"ul cardanic !fi$ura 1.%0# sunt

urmatoarele: u4ura locasului 1 entru rulment deteriorarea filetului 2 la $aurile de rindere a

caacului deteriorarea filetului % entru $resor fisuri reduse ale carcasei + u4ura ale4a/ului 5

entru umarul inelului de etansare.




34ura locasului entru rulment se stabileste rin masurare

cu micrometru de interior sau cu calibru tamon la cota0100,0)0 mm. Se reconditionea4a rin incarcare cu sudura

!sau metali4are# si relucrare la cota nominala.

eteriorarea filetului la $aurile de rindere a caacului se

constata cu calibru entru filet & ). Se reconditionea4a rin

refiletare la cota ma/orata & 10.

eteriorarea filetului entru $resor se constata cu calibru

entru filet &)"1.

Se reconditionea4a rin incarcarea $aurii cu sudura, $auriresi refiletare a cota nominala.

8isurarea carcasei se constata vi4ual. Cand lun$imea fisurii este mai mica de 15 mm si cand

numarul lor nu este mai mare de trei, se reconditionea4a rin sudare si a/ustare.

34ura ale4a/ului entru umarul inelului de etansare se stabileste rin masurare cu

micrometru de interior sau cu calibru tamon la cota φ6+,500 mm. Se reconditionea4a rin

incarcare cu sudura si relucrare la dimensiunile nominale.

1.10 Asamblarea, montarea si verificarea transmisiei cardanice

1.10.1 Asamblarea transmisiei cardanice

Asamblarea transmisiei cardanice consta in montarea rulmentilor e crucile cardanice si

asamblarea acestora cu furcile cardanice.

ua reconditionarea ieselor comonente, transmisia cardanica se asamblea4a si se

verifica.

Pentru a reali4a o asamblare corecta, se va urmari ca rulmentii sa aiba numarul

coresun4ator de ace, $arniturile ti simerin$ sa fie reva4ute cu arcuri, furca canelata sa se

delase4e usor e mansonul canelat, iar crucile sa se roteasca fara inteeniri in rulmentii

furcilor.

g. 1.30. Defectele carcasei lagarului

entru axul cardanic



1.10.2 =chilibrare dinamica

ua asamblare, arborii cardanici si transmisia cardanica in intre$ime se suun echilibrarii

dinamice. Cau4a aaritiei de4echilibrarilor la transmisia cardanica asamblata o constituiemasele neechilibrate ale comonentelor sale. e aceea, este necesar ca arborii cardanici,

furcile canelate si celelalte comonente ale transmisiei cardanice sa fie echilibrate searat, e

standuri de echilibrat obisnuite. ="ista si standuri seciale entru echilibrarea dinamica a

arborilor cardanici asamblati, asa cum este cel din fi$ura +.%1. Comonentele acestui stand

sunt montate e laca , care se sri/ina e suorturile re$labile 2. Standul este reva4ut cu

suorturile si 9 e care se sri/ina rama ), fi"ata cu colierele 5. Pe rama este fi"ata ri$id

bobina unui traductor amlasat in suortul %. ama si bobina traduc torului sunt sensibile la

oscilatii transversale. *ransmisia cardanica asamblata 6 este fi"ata ri$id in diso4itivele +.

Standul este reva4ut cu artea de actionare 10 si cu elementele de comanda. n timul

rotirii transmisiei cardanice, fortele centrifu$e date de masele neechilibrate rovoaca oscilatiitransversale in rama ), care sunt recetionate de bobina traductorului si transformate in

imulsuri electrice inre$istrate de un $alvanometru. Standul indica marimea de4echilibra/ului

si o4itia un$hiulara a maselor de echilibrare ce urmea4a sa fie sudate e arborii cardanici

neechilibrati.

<aloarea de4echilibrului trebuie sa fie sub cea ma"ima rescrisa de constructor.

1.10.% Control echilibrarii dinamice

(a controlul echilibrarii dinamice se urmareste in secial erendicularitatea ale4a/elor

furcii cu a"a iesei, o4itia de simetrie a furcii fata de aceeasi a"a si marimea

de4echilibra/ului !8i$. 1.%2.#.

1.10.+ &ontarea transmisiei cardanice

&ontarea transmisiei e autocamion se efectuea4a resectand

urmatoarele doua conditii e"trem de imortante entru ca inionul de

atac sa se roteasca uniform:

furcile articulatiilor cardanice, care se montea4a e arborele cardanic, sa se afle in

acelasi lan

un$hiurile de inclinare,din fata si din sate, ale arborelui cardanic sa fie e$ale.

&ontarea e automobil a transmisiei cardanice are loc in ordinea inversa a oeratiilor de

la demontare.

(a finalul montarii transmisiei cardanice se va mai face un ultim control, numit sicontrol final



6) N)T)S)M) si ?)S)I) in ate.ier+. $e re=aratii a+t!

Potrivit le$islatiei de rotectie a muncii, or$anele conducatoare, in colaborare cuor$anele sindicale si cu sri/inul or$anelor medico-sanitare sunt obli$ate sa ia masuri

coresun4atoare de rotectie si i$ena a muncii. n fiecare interindere si la fiecare loc de

munca este obli$atoriu sa se efectue4e cu toti muncitorii un instructa/ de rotectia muncii.

nstructa/ul este obli$atoriu sa se efectue4e cu toti muncitorii, entru noii an$a/ati recum si

entru cei ce isi schimba locul de munca

2.1 *ehnica securitatii muncii la relucrarile rin aschiere

n atelierele mecanice !strun$arie, rectificare, fre4are, rabotare, honuire, rodare, lustruire

etc.# recum si e liniile tehnolo$ice de relucrare mecanica, sursele de ericol sunt

determinate de : fi"area necoresun4atoare a ieselor, sculelor aschietoare si a diso4itiveloruniversale sau seciale de rindere a iesei aschiile ce se detasea4a in timul aschierii

fra$mentele de scula aschietoare !bur$hiu, iatra de rectificat, cutit etc.# e"ul4ate din 4ona de

aschiere actiunea curentului electric asura or$anismului actiunea or$anelor de transmisie si

a mecanismelor nerote/ate asura echiamentului si or$anismului oeratorului.

&asurile de revenire a accidentelor in sectoarele de relucrari mecanice re4ulta din

resectarea tuturor normelor secifice de rotectie a muncii curinse in normativele

deartamentale si in instructiunile rorii ale intrerinderilor. e e"emlu, la rectificarea

semifabricatelor sau ieselor auto ce trebuie reconditionate recum si la ascutirea sculelor,

rincialul ericol il constituie sar$erea discului abra4iv. Pentru revenirea accidentelor deo-

sebit de $rave ce se ot roduce in acest ca4 este necesar ca discurile abra4ive sa fie verificatede catre or$anul C.*.C. !la sunet entru identificarea fisurilor si la echilibrarea statico-

dinamica# inainte de montarea lor e masina. &ontarea discului abra4iv trebuie facuta astfel

incat sa se asi$ure o centrare erfecta a acestuia fata de a"ul de rotatie, evitandu-se montarea

lui $resita !o4. b, c,h#. Cele mai eficiente diso4itive de rotectie sunt carcasele de rotectie,

ecranele de rotectie, instalatiile de iluminat, suorti de mana entru sustinerea iesei in

timul relucrarii, instalatiile de ventilatie a ulberilor roduse. Aceste diso4itive au fost

reva4ute in constructia oli4orului re4entat in fi$ura 2.%%., roiectat de nstitutul de

cercetari stiintifice entru rotectia muncii.

g.



2.2 =lectrosecuritatea la

efectuarea lucrarilor de sudura

si metali4are

n sectiile !atelierele# de

fabricat sau rearat caroserii deautovehicule recum si in sectoarele

de reconditionare a ieselor rin

sudare si metali4are electrica ori cu

/et de lasma se ot roduce

electrocutari atunci cand oeratorul,

nerote/at u echiament

coresun4ator, atin$e simultan doua

uncte care au intre ele o diferenta de

otential mai mare de +0 <. >ravi-

tatea accidentului rin electrocutare

deinde de valoarea intensitatiicurentului ce strabate corul omenesc

: entru intensitati de este 0,050 A

c.a. sau 0,090A c.c. se roduce

moartea accidentatului cu o

constitutie fi4ica normala, de adult.

Protectia imotriva

electrocutarilor si a oftalmiilor se asi$ura rin : utili4area echiamentului de rotectie

!fi$.2.%+. a, b, c#, a sculelor i4olate, instalatiilor si indicatoarelor de averti4are le$area la amant sau la nul a surselor de ener$ie, a masinilor si a ieselor asi$urarea inaccesibilitatii a

elementele care fac arte din circuitele electrice utili4area sculelor si lamilor electrice

ortative, alimentate la tensiuni reduse deconectarea automata in ca4ul scur$erilor de curent

sau atin$erilor ericuloase or$ani4area cabinelor si unctelor de sudare electrica.



8i$. 2.+. &anusi electroi4olante entru sudori a !stan$a cu cinci de$ete si dreata cu un de$et#

b ? ochelari de rotectie entru sudarea si taierea o"i$a4 c ? masca de rotectie, de mina,entru sudarea cu arc electric d ? masca de ca.

Sudarea si metali4area o"i$a4 oate rovoca accidente foarte $rave, e"lo4ii si

incendii datorita amestecurilor e"lo4ibile C22;02, C22;'2 ; aer si '2 ; substante or$anice

!$rasimi, uleiuri etc.#. &asurile de rotectie la sudarea sau metali4area o"i$a4 sunt:

amena/area coresun4atoare a ostului de sudare!fi$. 2.%5.# deo4itarea, astrarea,

intretinerea si utili4area coresun4atoare a $eneratoarelor si buteliilor de C22, a buteliilor de

'2 maniularea atenta a robinetelor, buteliilor, reductoarelor de resiune si suflaiului de

sudare mentinerea in erfecta stare tehnica a tuburilor de cauciuc si a celorlalte

elemente comonente ale instalatiei de sudare utili4area echiamentului individual de

rotectie.

Fig 2.35.



2.% Prevenirea si stin$erea incendiilor

nstalatiile tehnolo$ice, sectiile si satiile de roductie se clasifica, in functie de

ericolul de incendiu al rocesului tehnolo$ic si al rorietatilor materialelor utili4ate sau

relucrate, in cinci clase : A, @, C, si =, in ordinea scaderii ericolului de incendiu.

Permisul de lucru cu foc trebuie eliberat entru urmatoarele lucrari : sudare, taiere si liire

o"i$a4 a materialelor metalice for/are si ca4an$erie etc.

Pentru re$atirea locului unde se va lucra cu foc se iau urmatoarele masuri : stabilirea

amlasamentului indeartarea sau rote/area rin aravane, erdele de aa etc., a

materialelor combustibile din aroiere instalarea mi/loacelor de stin$ere !hidranti interiori,

srinlere, drencere, hidranti e"teriori, ba4ine etc.# instruirea lucratorilor asi$urarea

surave$herii si controlului obli$atoriu la incheierea schimbului de lucru etc.

in locurile care re4inta ericol de incendiu si e"lo4ie sunt inter4ise : folosirea flacarii

deschise utili4area sculelor ce roduc scantei sau a incaltamintei cu blacheuri, otcoave dinmateriale ce roduc scantei.

(a sudarea, taierea, liirea si metali4area cu flacara recum si in sectiile !atelierele# de

vositorie, taiterie, acoeriri $alvanice se vor resecta normele secifice de revenire si

stin$ere a incendiilor.

SC=&= = *AS&S



Schema transmisiei lon$itudinale la automobilele ++:

1 ? arbore lon$itudinal intermediar 2 ? arborele lon$itudinal al untii din sate

% ? arborele lon$itudinal al untii din fata 4 — articulatii cardanice 5 ? reductor-

distribuitor.



Scheme de transmisii lon$itudinale utili4ate la automobilele 66:1 ? cutie de vite4e 2 ? reductor-

distribuitor 3, 4 si 5 ? unti motoare 6 ? arbori lon$itudinali.Sche me de

transmisii lon$itudinale utili4ate la automobilele 6"+:



l — cutie de vite4e 2 ? reductor-distribuitor % si 4 — unti motoare 5?

articulatii cardanice 6 ? arbori lon$itudinali.

Documents

Repartitia transmisiei cardanice