Colegiul Gheorghe Tatarescu Rovinari Numele proiectului: Repararea utilajelor mecaniceAboslvent: Coordonator:

Cocina Serban Popescu Violeta

Nicolae LiviuClasa:XII-E Sesiunea: Iulie2013

Cuprins

Prezentarea proiectului: ... 1

Cuprins: .. ...... 2

Argument: ........3

Capitolu I: Lucrari de reparatii: ..............4

1.1: Organizarea activitatii de reparatii: ..............5

Capitolu II: Sisteme de reparatii: .........6

2.1: Sistemul de revizii si reparatii dupa necessitate: ....7

2.2: Sistemul de reparatii preventive cu planificare rigida: 8

2.3: Sistemul de reparatii dupa controlul starii utilajului: ...9

2.4: Sistemul de reparatii preventive cu planificare controlata: . 10

Capitolu III: Functii de reparatii3.1: Sistemul precentiv-planificat de recizii tehnice si reparatii: ..... 11

3.2: Tipuri de reparatii: .....12Capitolu IV: Organizarea sistemelor de revizii tehnice si reparatii: ....13-14Capitolu V: Norme tehnice pentru repararea utilajelor miniere: ...................15Capitolu VI: Norme de SSM: 16-17

Bibliografie: ....18Anexe: ..19 2 Argument

In cursul exploatarii masinilor si utilajelor, ca urmare a fenomenului de uzura normal ace intervine dupa un anumit numar de ore de functionare, li se reduce performantele tehnice. Pentru a se asigura pe intreaga durata normata de serviciu functionarea normata a masinilor, la anumite intervale de timp ele trebuiesc oprite din exploatarea si supuse unor reparatii prin care sa se inlature uzurile ajunse la limita admisa a unor piese si ansambluri, pentru a le readuce la parametrii initiali.

Durata de functionare a utilajelor este conditionata in mare masura de modul de exploatare si de intretinerea acestora. Exploatarea rationala si intretinera zilnica sint factorii determinati care conduc la prelungirea timpului de functionare a unui utilaji.

In timpul exploatarii utilajelor apare uzarea inevitabila datorita frecarii pieselor in miscare, socurilor, coroziunii etc. Datorita uzurii se maresc jocurile in ajustaje, ceea ce provoaca scaderea preciziei, cresterea consumului de energie si functionarea utilajumui cu zgomot.

Uzura este un proces care nu poate fi inpiedicat, insa gradul de uzura poate fi sensibil micsorat printr-o pxploatare rationala si o permanenta ingrijire a utilajului.

Readucera unui utilaji la parametrii apropriati cu cei avuri la intrarea la exploatare se realizeaza prin reparatie.

Marirea duratei de functionare a unui utilaj intre doua reparatii consecutive si mentinerea acestuia se poate realize prin respectarea unui complexe de masuri, dintre care cele mai principale sint: curatirea si spalarea utilajului lubrifierea cu uleiuri corespunzatoare, supravieghierea permanenta a organelor supuse uzurii precum si a echipamentului electric, manipularea corecta a masinii, folosirea regimului optim de lucru etc. Analizand continutul acestor masuri rezulta ca apricarea lor depinde in cea mai mare parte de muncitorul care lucreaza la masina respective. Deci, de pregatirea profesionala si de constiinciozitatea acestuia depinde mentinera unei masini in stare buna de functionare.

3 Capitolu I Lucrari de reparatii

Prin repararea unei masini se intelege refacerea gradului de precizie, inlocuirea si reconditionarea acestora acestora piese ce prezinta uzuri sau defecte pronuntate. Masina reparata trebuie sa aiba acelasi caracteristici dimensionale, de aspect si precizie ca o masina noua. Prin eliminarea cauzelor care provoaca defectarea sau micsorarea unei masini se obtine:

-reducera cheltuielilor datorate opririlor;

-reducera cheltuielilor datorate reparatiilor;

-marirea intervalului de timp dintre reparatii;

-reducerea numarului de rebuturi;

-eviatrea accidentelor datorate defectiunilor.

Cauzele care duc la defectarea si distrugerea organelor de masini sau la o functionare defectuasa sunt: -existenta suprafatelor insuficient protejate, ele find supuse unui intense uzuri abrasive (batiurile masinilor de prelucrat prin aschiere, ghidajele masinilor de prelucrat prin aschiere, ghidajele masinilor si utilajelor, instalatiile care lucreaza in mediu cu praf);

-strivirea suprafatelor datorita sarcinilor prea mari existente in timpul functionarii;

-exista fortele de frecare, mai ales in cazul frecarii uscate;

-oboseala masinilor;

-coroziunea masinilori;

-constructia, montarea dar si reparatiile defectuoase (alegerea materialelor si tratamentelor termice necorespunzatoare, alegerea incorecta a ajustajelor, abaterea de la dimensiunile prescrise, ungerea necorespunzatoare);

-montarea si reglarea incorecta a masinii sau a utilajului;

-existenta si starea elementulor de siguranta necesare limitarii distrugerii unor piese (limitatoare de cursa, limitatoare de presiune, limitatoare de viteza, sisteme de inchidere-deschidere). 4

1.1 Organizarea activitatii de reparatii Pentru buna desfasurare a operatiilor de reparatii sunt necesare o serie de masuri tehnicoorganizatorice. Dintre aceste masuri enumeram:

-elaborarea tehnologiilor de reparare;

-stabilirea unor locuri in care se desfasoara aceste activitati;

-dotarea atelierelor de reparatii de masini, aparate de masura si control adecvate; -utilarea atelierelor cu scule, dispozitive si masini unelte de cea mai buna calitate;

-utilarea acestor ateliere cu mijloace de ridicat si transport pentru piesele grele;

-existenta mijloacelor de protectie impotriva actiunii razelor solare (vara folosind perdele de protectie netransparente si iarna impotriva radiatiilor instalatiilor pentru incalzit). Aceasta masura este necesara pentru a evita aparitia dilatarilor ce provoaca deformarea suprafetelor pieselor; -atelierele vor di bine illuminate, iar la locul de munca se va avea in vedere ca lumina sa vina lateral sin u de sus;

-reparatiile vor di effectuate numai de personal calificat;

-personalul care realizeaza repararea trebuie sa cunoasca cinematica, functionarea si modul de manevrare ale masinii, iar inainte de inceperea operatiilor de reparatii sa studieze documentatia masinii (cartea masinii, desenele si documentele referitoare la constructia masinii);

-locurile de munca trebuie sa fie dotate cu scule si dispozitive potrivite activitatii desfasurate, iar acestea sa se gaseasca in perfecta stare de functionare si folosire; -aparatele si dispozitivele de masurare si control vor avea certificate de verificare/etalonare din partea laboratoarelor de masurari metrologice care sa ateste ca acestea sunt in buna stare de functionare, garantand totodata precizia masuratorilor.

5 Capitolul II Sisteme de reparatii

Fiecare masina si utilaj are piese si ansambluri care, dupa un anumit numar de ore de functionare, ajunge la limita de uzura admisa, la care se impune sa se execute o reparatie planificata.

Aceste uzuri limita, maxime admise, la unele piese si ansambluri apar mai repede, la altele mai incet. In functie de perioada in care unele piese si ansambluri ale masinilor ajung la uzura limita admisa, distingem trei feluri de uzuri, care determina cele trei fekuri de reparatii: -uzura rapida, care se inlatura prin reparatie curenta RC1;

-uzura de viteza mijlocie care se inlatura prin reparatie curenta RC2;

-uzura lenta, care se inlatura prin reparatie capitala RK.

In functie de aceaste trei deluri de uzuri se pot prezenta graphic perioadele de intrare in reparatie a masinilor si utilajelor determinate de ajungerea la limita admisa a uzurilor unor piese si ansambluri componente. Din schema variatiei uzurilora se observa ca uzura limita admisa dupa un anumit numar de ore de functionare poate fi atinsa la oricare tip de uzura: rapida, mijlocie sau lenta.

Plecand de la momentul intrarii in functione a masinii, se atinge uzura limita admisa pe dreapta K1, care reprezinta variatia uzurilor rapide, in punctual 1, la timpul t1, cand este necesar sa i se faca masinii prima reparatie (RC1), pentru a se inlatura uzurile rapide aparute la unele piese ale masinii. In aceasta perioada uzurile mijlocii si lente ale altor piese au avansat si ele, fara sa atinga insa valorile limita.

Inlaturand prin reparatie (RC1) uzurile rapide ajunse la limita admisa se va reduce gradul de uzura al masinii la marimea corespunzatoare punctului 1 de pe dreapta K2, ce reprezinta varianta uzurilor mijlocii, iar masina continua sa functioneze la unele piese cu aceaste uzurii care n-au ajuns inca la limita admisa. 6

2.1 Sistemul de revizii si reparatii dupa necessitate

In acesc sistem reviziile si reparatiile se executa fara o planificare prealabila,cand utilajul prezinta deficiente de functionare si ajunge in starea in care nu mai poate functiona,datorita degradarii accentuate a pieselor componente sau producerii de avarii.

Avantajele acestui sistem sunt:

-costuri mici de intretinere in functionarea utilajul;

-personal restrans de intretinere.

Dezavantajele reprezinta:

-iesirea brusca din functiune a utilajului datorita uzurii fizice sau avariei,cu influente grave asupra productiei;

-uzura prematura a unor organe de masini sau subansambluri,ca urmare a inrautatirii conditiilor de functionare;

-inlocuiri masive de piese si subansambluri;

-lipsa unei pregatiri prealabile a pieselor de schimb;

-cresterea cheltuielilor de reparatii de 1,5--2 ori fata de reparatiile periodice planificate.

Aplicarea acestui sistem nu este recomandata pentru uzinele de reparare.

Avariile trebuie combatute,constituind una din cele mai importante probleme ale fiecarei intreprinderi.

Avariile utilajelor pot fi provocate de:

-efectuarea de comenzi gresite;

-suprasolicitarea utilajului;

-reparatie de calitate inferioara efectuata utilajului;

-defecte de constructie;

-defecte tehnologice si de executie.

Oricarui utilaj,daca este posibil,trebuie sa i se asigure un dispozitiv de siguranta,deoarece s-a constatat din datele statistice ca la utilajele cu dispozitive de siguranta nu se inregistreaza avarii.

7

2.2 Sistemul de reparatii preventive cu planificare rigida Aplicarea acestui sistem presupune scoaterea obligatorie din functiune a utilajelor si instalatiilor la anumite perioade stabilite pentru reparatie,indifferent de starea tehnica a acestuia. Reparatia se executa dupa o tehnologie rigida,elaborate anticipat,cu precizarea pieselor ce urmeaza a fi inlocuite,a operatiilor si metodelor ce se vor folosi.

Acest sistem poate fi aplicat numai in cazurile cand este eficient din punct de vedere tehnic sau economic,de exemplu in cazul reparatiilor masinilor agregat,a liniilor automate sau in centralele electrice .

Avantajele sistemului sunt :

-nominalizarea si confectionarea din timp a pieselor ce se inlocuiesc;

-nominalizarea pieselor ce se repara la demontare;

-elaborarea unei tehnologii de reparatii;

-utilajul se mentine in permanenta in limita de uzura stabilita anticipat fara ca performantele sale sa scada sub o anumita valoare;

-se pot planifica cheltuielile .

Dezavantajele :

-nu permite adaptarea unui sistem unic de reparatii pentru toate fondurile fixe;

-nu tine cont de conditiile concrete ale unitatii,reparatiile efectuandu-se la termene necorespunzatoare,fie prea devreme,cu un mare consum de piese de schimb si deci si cheltuieli mari,fie prea tarziu existand in acest caz riscul unei avarii;

-duce la risipa de materiale si manopera;

-nu se poate adapta la variatii ale regimului de functionare a utilajuli(marimea solicitarii,modificarea numarului de schimburi lucratoare)

Acest sistem se organizeaza acolo unde siguranta in functionare trebuie mentinuta cu orice pret (de exemplu utilaje energetice sau cablurile masinilor de extractie).

8 2.3 Sistemul de reparatii dupa controlul starii utilajului La acest sistem nu se planifica reparatiile,ci numai reviziile si controalele periodice,cu care ocazie se stabileste :

-gradul de uzura al utilajelor revizuite ;

-data urmatoarei revizii dau repartii;

-volumul lucrarilor de efectuat in cadrul reparatiei.

Avantajele sistemului sunt :

-operativitate in executarea lucrarilor;

-evitarea iesirii neprevazute din fuctie a utilajelor;

-costul redus al interventiilor si posibilitatea pregatirii temeinice a reparatiei.

Dezavantajele sistemului:

-lipsa de prevedere se de pregatire a pieselor de schimb si a echipelor de lucru pentrurealizarea reparatiilor;

-lipsa poibilitatilor de normare a termenelor de functionare a pieselor,ceea ce conduce la o lipsa de interes din partea personalului de intretinere pentru mentinerea in buna stare de functionare a utilajului si de executare a reparatiei;

-plan instabil de reparatii pe luna,trimestru,an etc.

Acest sistem se aplica mai ales in cazul utilajelor unicat pentru care nu exista stabilite normative de reparatii,iar personalul are o experienta in utilizarea acestui sistem.

9

2.4 Sistemul de reparatii preventive cu planificare controlata Sistemul are la baza un anumit numar de ore de functionare in care intervine uzura apropiata de limita maxima admisibila,iar ciclul de reparatii cuprinde ordinea si categoriile de reparatii. In acest sistem se permite modificarea continua a normelor de reparatii in raport cu rezultatele verificarilor si a controlului planificat al utilajului, iar in cazul cand, la termenul planificat,se constata ca reparatia respective nu este necesara,aceasta se inlocuieste cu o alta reparatie,de amploare mai mica sau mai mare.

In tara noastra a fost adoptat un sistem unic sub denumirea de sistem preventive-planificat de reparatii,iar in prezenta lucrare se foloseste denumirea de sistem preventive-planificat de revizii tehnice si reparatii,fiind singurul sistem cu aplicatibilitate generala in industria miniera.

Acest sistem imbina cele trei sisteme amintite anterior,eliminand dezavatajele lor.

Avantajele sistemului:

-planul de reparatii se poate elabora din timp;

-repartizarea corespunzatoare a fortei de munca si buna organizare a atelierului de repartii;

-aprovizionarea corespunzatoare cu piese de schimb si alte material auxiliare necesare realizarii effective a reparatiilor;

-termenele normale de reparatii se pot corecta in functie de modul in care sunt exploatate si intretinute masinile,utilajele si instalatiile de productie;

-se evita scoaterea accidental din functiune a utilajului din cauza uzurilor anormale a unor piese sau subansambluri;

-se pot face economii de material si manopera,datorita reuntarii la unele reparatii sau prelungirea termenelor de executare a altora care nu sunt strict necesare.

Dezavantajele acestui sistem sunt:

-se pot crea stocuri de piese de schimb;

-indiferent de forma de organizare aplicata,efectivul de personal de intretinere si reparatii este totusi mare;

-productivitatea este scazuta.

10

Capitolu III Functii de reparatii 3.1 Sistemul preventive-planificat de revizii tehnice si reparatii Acest sistem se aplica in tara noastra pentru industria miniera. In acest sens, s-a stabilit un normativ care asigura utilizarea rationala a fondurilor fixe din 401 Masini,utilaje si instalatii pentru extractive si prepararea carbunelui si minereurilor metalifere si nemetalifere existente in intre intreprinderile si organizatiile economice nationale,printr-o determinare cat mai judicioasa a ciclului si costului reparatiei.

Prin ciclu se intelege perioada de timp de functionare a utilajului intre doua reparatii. Un ciclu cuprinde mai multe categorii de interventii de diferite complexitati,dependente de felul ciclului-reparatie curenta sau capitala.

Tinand seama de structura ,complexitatea si regimul de utilizare a fondurilor fixe,se disting urmatoarele tipuri de revizii si reparatii:

a)revizia tehnica(RT);

b)reparatii:

-curente(RC1 si RC2);

-capitale(RK).

Revizia tehnica. Revizia tehnica(RT) cuprinde operatiile ce se executa,de regula,inaintea unei reparatii planificate (curente sau capital),in scopul determinarii starii tehnice a masinii,utilajului sau instalatiei si a principalelor operatii ce urmeaza a se efectua cu ocazia primei reparatii planificate,pentru a se asigura in continuare functionarea normal a acesteia.Pe langa determinarea starii tehnice a masinii,utilajului sau instalatiei,in cadrul reviziei tehnice se pot executa si unele operatii de reglare si cosolidare a unor piese si subansambluri,precum si unele reparatii marunte, asigurandu-se functionarea normal a utilajelor pana la prima reparative planificata.

In functie de starea tehnica in care se afla utilajul,in cadrul reviziei se stabileste daca masina,utilajul sau instalatia trebuie sa intre in reparative dua realizarea orelor de functionare prevazute in normative pentru reparatia respective, sau mai poate fi prelungit timpul de functionare dupa expirarea acestui termen,cu un anumit numar de ore care se precizeaza in procesul verbal de prelungire a ciclului.

11 3.2 Tipuri de reparatii In cadrul tipurilor de reparatii distingem reparatia curenta si reparatia capitala.

Reparatia curenta. Reparatia curenta(RC) cuprinde interventiile care se executa in interiorul ciclului de reparative capital,ori de cate ori este nevoie (dupa necessitate),in functie de starea tehnica a utilajelor,instalatiilor etc.,in scopul repunerii in stare de lucru si functionarii economice a acestora,prin repararea,reconditionarea sau inlocuirea unor poese component sau a unor subansambluri uzate.

Principalele operatii care pot fi executate cadrul reparatiei curete sunt:

-demontarea partiala a pieselor si subansamblurilor de uzura,repararea,reconditionarea,ajustarea sau inlocuirea acestora;

-inlaturarea jocurilor care depasesc limitele admisibile si strangerea tuturor imbinarilor;

-curatirea si gresarea utilajelor,verificarea functionarii tuturor subansamblurilor din lantul cinematic al masinii,utilajului si instalatiei;

-repararea dispozitivelor de protective si securitate a muncii;

-reconditionarea stratului de protective prin vopsirea suprafetelor si a partilor expuse actiunii mediului atmospheric sau diferitilor agenti chimici etc.

In functie de marimea intervalului de timp de functionare intre doua reparatii,de importanta lucrarilor ce se executa si de valoarea pieselor sau subansamblurilor reparate,reconditionate sau inlocuite,reparatiile curente prevazute in normative se impart in:

a)reparatii curente de gradul I (RC1)

b)reparatii curente de gradul II (RC2)

Reparatia capitala.(RK)se intelege interventia ce se executa in mod planificat,dupa expirarea ciclului de funtionare,in scopul mentinerii caracteristicilor tehnico-economice intiale si preintampinarii iesirii utilajelor din functiune,inainte de termen.

In cadrul reparatiei capitale se executa urmatoarele lucrari:

-demontarea partial sau totala a utilajului;

-reconditionarea sau inlocuirea partial sau totala a pieselor uzate,respective a unuia sau mai multor aggregate sau sabansambluri component ale utilajului,care nu mai pot functiona in conditii de siguranta si precizie.

-remontarea utilajului;

-vopsirea suprafetelor exterioare;

-probele si rodajul mecanic(cand este cazul)etc.

O data cu efectuarea reparatiilor capitale se pot adduce utilajelor si unele imbunatatiri si modernizarii,cu conditia ca valoarea totala a reparatiei capitale,inclusive cheltuielile pentru imbunatatiri si modernizari,sa nu depaseasca linia valorica maxima prevazuta in normative,pentru efectuarea reparatiei capitale a utilajului respective. 12 Capitolu IV- Organizarea sistemelor de revizii tehnice si reparatii Sistemele de revizii tehnice si reparatii se pot organiza in felul urmator:

-sistem centralizat;

-sistem descentralizat;

-sistem mixt.

Organizarea sistemului centralizat. Aceasta forma de organizare se aplica in conditii bune la intreprinderi mici si mijlocii sau la intreprinderi grupate territorial care dispun de un numar mare de masini de acelasi tip. Toate lucrarile de evident,planificare,pregatire si executarea interventiilor la utilaje se executa de compartimentul mecano-energetic.

Avantajele acestui sistem:

-asigura promptitudinea interventiilor si calitatea acestora;

-forta de munca este mai bine utilizata;

-spatiile de lucru sunt folosite mai rational;

-producerea si achizitionarea pieselor de schimb se face in conditii economice;

-se realizeaza o incarcare buna a utilajului sectiei de reparatii;

-normarea personalului si a activitatii compartimentului de intretinere si reparatii se face mai judicious;

Dezavantajele sistemului sunt:

-uneori personalul de specialitate este folosit la lucrari miniere,fapt care duce la intreruperea unor lucrari in curs si scumpirea reparatiei;

-personalul conducator in plus pentru organizarea si conducerea activitati;

-separarea activitatilor de intretinere si reparatii de avtivitatile productiei de baza.

Organizarea sistemului descentralizat. In acest sistem reparatiile se executa de catre atelierele sectiilor de productie care sunt dotate cu masini,utilaje,AMC-uri si personal se specialitate.

Avantajele sistemului sunt:

-muncitorii din sectii se specializeaza in repararea utilajelor sectiei;

-interventiile se fac cu promptitudine;

-creste gradul de raspundere fata de calitatea reparatiei;

-costuri mici la nivel de sectie,dar mari la nivel de intreprindere.

Ca dezavantaje se pot cita:

-nu se pot executa reparatii pretentioase decat cu o buna colaborare cu atelierul cetral;

-utilizarea nerationala a fortei de munca si a masinilor-unelte;

-calitatea mai scazuta a reparatiilor;

-imposibilitatea realizarii unui stoc de piese de schimb;

-productivitatea scazuta pe muncitor.

13 Organizarea sistemului mixt. Acest sistem cauta sa imbine avantajele celor

doua sistee de mai sus sis a elimine dezavantajele lor. Se caracterizeaza prin executarea descentralizata a reviziilor tehnice si a reparatiilor curente,care sunt incredintate sectiilor de productie,iar centralizat se executa doar reparatiile capitale si unele RC2 mai pretentioase,care se executa la nivelul compartimentului mecano-energetic al intreprinderii.

Acest sistem se caracterizeaza prin unele avantaje:

-operativitatea rezolvarii problemelor atat in sectie cat si la nivel central;

-o buna utilizare a mijloacelor tehnice;

-se pot folosi,pentru actiuni pretentioase,echipe de service specializate pentru repararea anumitor utilje,la nivel centralizat,restul utilajelor fiind deservite descentralizat.

Dezavantajele sunt:

-subordonarea diferita din punct de vedere ierarhic si functional face ca solutionarea unor probleme sa se faca mai greu;

-se pierd din vedere obiectivele sistemului de reparatii preventive planificat,deoarece sectiile urmaresc cu prioritate eliminarea defectiunilor accidentale.

14

Capitolu V- Norme tehnice pentru repararea utilajelor miniere Normele tehice pentru repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor miniere sunt cuprinse in Normativ tehnic pentru repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor pentru extractive si prepararea carbunelui si minereurilor metalifere si nemetalifere,cod 401 elaborat de Ministerul minelor si intrat in vigoare la 1 ianuarie 1982.

Avand in vedere structura,complexitatea si regimul de utilizare a utilajelor(a fondurilor fixe) din acest cod,normativul prevede urmatoarele categoii de interventii:revizie tehnica Rt reparatia curenta de gradul unu RC1,reparatia curenta de gradul doi RC2 si reparatia capital RK.

Delimitarea interventiilor tehnice se face in principiu pe baza a doi indicatori:

a)intervalul. respectiv ciclul de functionare intre doua reparatii,exprimat in ore. Inainte de expirare numarului de ore de funtionare prevazut pentru o anumita interventie,aceasta nu poate fi executata;

b)costul reparatiei, stabilit in normative,in procente din valoarea de inlocuire a fondului f ix.

In numarul orelor de functionare care delimiteaza intervalul de timp intre doua reparatii curente, respective reparatiei capitale,nu se include timpul de stationare in reparative a fondului fix.

In cazul in care cu ocazia reparatiei utilajului conducator din cadrul unei instalatii se repara si alte utilaje component,timpul de stationare in reparatii al acestora se considera cel al utilajului conducator.

Numarul si felul reparatiilor,inclusive al reviziilor tehnice,care se executa in cadrul unui ciclu de reparative capitala(de la data punerii in functiune in stare noua a fondului fix si pana la prima reparative capital sau intre doua reparatii capitale succesive) se indica pentru fiecare grupa sau tipodimensine de fonduri fixe inscrise in normative. Dupa executarea unei reparatii capitale numarul si felul interventiilor tehnice se repeat I aceeasi ordine.

15

Capitolu V- Norme SSM

In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si masurile de tehnica a securitatii muncii sint diverse in functie de locurile de munca. Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrarea a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudarea si taierea cu gaze si arc electric precum si urmatoarele masuri specifice reparatiilor: -la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef de echipa;

-unelte si dispozitive de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.) utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in stare buna;

-inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaji, maiestrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respective sa nu poata fi pusa accindental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se vor pune indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI! SE LUCREAZA; -la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca peghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;

-dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functionare inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;

-inainte de punctele in functiune se va controla dupa sculele folosite de reparatie au fost inlaturate de pe masina;

-darea masinii in functiune nu se va face decit dupa executarea receptiei;

-in incaperea in care se spala si regreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;

-la degresarea pieselor cu soluti organici, care sint si toxici si inflamabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor;

-soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita; -piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electrolitica numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;

-la acoperiri galvianice muncitorii isi vor unge miinile si narile cu o alifie protectoare, pentru a preveni actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectie a muncii;

-nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra bai;

-cand nu se lucreaza, baile vor fi acoperite cu un capac, pentru a inpiedica evaporarea electrolitului; 16 -in incinta atelierului de galvanizare se interzice introducerea si consumarea alimentelor precum si fumatului;

-in fiecare atelier de galvanizare trebuie sa existe o trusa de prim ajutor care sa contina antidoturile specifice otravirilor si arsurilor.

17