28
Relieful carstic Relieful carstic Prof. Butelca Doru Prof. Butelca Doru Colegiul Colegiul National ‘’Roman – National ‘’Roman – Voda’’ Voda’’ Roman Roman

Relieful carstic

  • Upload
    hal

  • View
    698

  • Download
    34

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Relieful carstic. Prof. Butelca Doru Colegiul National ‘’Roman –Voda’’ Roman. RELIEFUL CARSTIC. - PowerPoint PPT Presentation

Citation preview

Page 1: Relieful carstic

Relieful carsticRelieful carstic

Prof. Butelca DoruProf. Butelca Doru

ColegiulColegiul National ‘’Roman –Voda’’ National ‘’Roman –Voda’’

RomanRoman

Page 2: Relieful carstic

RELIEFUL CARSTICRELIEFUL CARSTIC

TTotalitatea proceselor legate de circulaţia otalitatea proceselor legate de circulaţia apei în roci solubile (calcar, dolomit, gips, apei în roci solubile (calcar, dolomit, gips, sare) şi formele de relief la care dau sare) şi formele de relief la care dau naştere (de suprafaţă şi de adâncime) naştere (de suprafaţă şi de adâncime) conturează noţiunea de carst. Acesta a conturează noţiunea de carst. Acesta a fost studiat iniţial în Podişul Karst din fost studiat iniţial în Podişul Karst din Slovenia, termenul de karst indicând piatra Slovenia, termenul de karst indicând piatra sau stanca de calcar şi fenomenele grefate sau stanca de calcar şi fenomenele grefate pe ea. pe ea.

Page 3: Relieful carstic

REGIUNE CARSTICĂ-MUNTENEGRU

Page 4: Relieful carstic

PEISAJ CARSTIC DIN PEISAJ CARSTIC DIN FRANŢAFRANŢA

Page 5: Relieful carstic

EXOCARSTULEXOCARSTUL

LapiezurileLapiezurile sunt forme carstice elementare cu aspect de şănţuleţe sunt forme carstice elementare cu aspect de şănţuleţe (brazde) sau microdepresiuni (găuri) rezultate în urma coroziunii (brazde) sau microdepresiuni (găuri) rezultate în urma coroziunii calcarului de către apa încărcată cu CO2 şi cu alţi acizi (humici, de calcarului de către apa încărcată cu CO2 şi cu alţi acizi (humici, de regulă). Dimensiunile lor sunt de ordinul centimetrilor şi decimetrilor. regulă). Dimensiunile lor sunt de ordinul centimetrilor şi decimetrilor. În mod obişnuit sunt grupate şi intersectate între ele formând În mod obişnuit sunt grupate şi intersectate între ele formând „câmpuri de lapiezuri”. Astfel de câmpuri apar în Munţii Vâlcan, „câmpuri de lapiezuri”. Astfel de câmpuri apar în Munţii Vâlcan, Mehedinţi, Aninei, Locvei, Bihorului, Pădurea Craiului.Mehedinţi, Aninei, Locvei, Bihorului, Pădurea Craiului.

DolineleDolinele sunt forme depresionare cu aspect circular sau oval, cu sunt forme depresionare cu aspect circular sau oval, cu diametrul de ordinul metrilor şi zecilor de metri şi adâncimi de 2-4 – diametrul de ordinul metrilor şi zecilor de metri şi adâncimi de 2-4 – 50 m; sunt formate prin procese de dizolvare şi/sau prăbuşire în 50 m; sunt formate prin procese de dizolvare şi/sau prăbuşire în masa unor roci carstice; au fundul legat de un aven sau horn masa unor roci carstice; au fundul legat de un aven sau horn (comunicând cu reţeaua carstică subterană) sau umplut cu depozite (comunicând cu reţeaua carstică subterană) sau umplut cu depozite coluviale argiloase (terra rossa în unele cazuri).coluviale argiloase (terra rossa în unele cazuri).

Fundul lor plat este acoperit cu argile de decalcificare. În dolinele în Fundul lor plat este acoperit cu argile de decalcificare. În dolinele în care materialele care pavează fundul sunt impermeabile se formează care materialele care pavează fundul sunt impermeabile se formează lacuri permanente sau temporare (Iezerul Ighiel din Munţii Trascău; lacuri permanente sau temporare (Iezerul Ighiel din Munţii Trascău; Tăul lui Ghib din Munţii Codru Moma).Tăul lui Ghib din Munţii Codru Moma).

Page 6: Relieful carstic

EXOCARSTULEXOCARSTUL

„„Orgile” geologice Orgile” geologice reprezintă „goluri” carstice de formă conică sau cilindrică, reprezintă „goluri” carstice de formă conică sau cilindrică, rezultate în urma lărgirii prin eroziune-coroziune, a liniilor rupturale sau a rezultate în urma lărgirii prin eroziune-coroziune, a liniilor rupturale sau a suprafeţelor de stratificaţie. Aceste „goluri”, după formare se umplu cu suprafeţelor de stratificaţie. Aceste „goluri”, după formare se umplu cu materiale necoezive, din scoarţa de alterare sau cuvertura de sol. De regulă, materiale necoezive, din scoarţa de alterare sau cuvertura de sol. De regulă, nu au reflectare în relief, fiind distinse numai în cadrul aflorimentelor. Diametrul nu au reflectare în relief, fiind distinse numai în cadrul aflorimentelor. Diametrul lor este de câţiva metrilor este de câţiva metri..

Uvalele Uvalele sunt forme depresionare, ovale sau circulare, cu dimensiuni de zeci şi sunt forme depresionare, ovale sau circulare, cu dimensiuni de zeci şi sute de metri, formate din unirea mai multor doline. La cele puţin evoluate sute de metri, formate din unirea mai multor doline. La cele puţin evoluate fundul este vălurit; la cele evoluate este neted, trecerea spre versanţi făcându-fundul este vălurit; la cele evoluate este neted, trecerea spre versanţi făcându-se prin trene proluviale sau de grohotiş. În cadrul lor pot debuşa izvoare, pot se prin trene proluviale sau de grohotiş. În cadrul lor pot debuşa izvoare, pot funcţiona estavele. La noi în ţară se întâlnesc în Munţii Apuseni, Munţii funcţiona estavele. La noi în ţară se întâlnesc în Munţii Apuseni, Munţii Mehedinţi şi Munţii Banatului.Mehedinţi şi Munţii Banatului.

Poliile Poliile reprezintă formele depresionare cele mai evoluate şi pot fi: alungite, reprezintă formele depresionare cele mai evoluate şi pot fi: alungite, rotunde, ovale sau neregulate; dimensiunile variază de la câteva sute de metri rotunde, ovale sau neregulate; dimensiunile variază de la câteva sute de metri la câţiva zeci de km; sunt delimitate de versanţi abrupţi, având un fund plat, la câţiva zeci de km; sunt delimitate de versanţi abrupţi, având un fund plat, acoperit de aluviuni, în care s-au adâncit organisme fluviatile a căror apă acoperit de aluviuni, în care s-au adâncit organisme fluviatile a căror apă dispare în ponoare (unele polii pot adăposti şi lacuri). La noi în ţară sunt dispare în ponoare (unele polii pot adăposti şi lacuri). La noi în ţară sunt cunoscute poliile Poiana Albă din Munţii Curmăturii, Beletina din Munţii cunoscute poliile Poiana Albă din Munţii Curmăturii, Beletina din Munţii Mehedinţi. La contactul calcarului cu alte roci s-a format polia Zatonul din Mehedinţi. La contactul calcarului cu alte roci s-a format polia Zatonul din Podişul Mehedinţi.Podişul Mehedinţi.

Page 7: Relieful carstic

EXOCARSTULEXOCARSTUL

Văile şi râurile carsticeVăile şi râurile carstice După lungimea văilor şi stadiul de evoluţie se După lungimea văilor şi stadiul de evoluţie se pot distinge următoarele tipuri de văi în carst: oarbe, chei, defilee şi pot distinge următoarele tipuri de văi în carst: oarbe, chei, defilee şi canioane. Văile oarbe se termină spre avale, la baza unui abrupt, după canioane. Văile oarbe se termină spre avale, la baza unui abrupt, după care se continuă cu un sistem de galerii polietajate. Deasupra acestora care se continuă cu un sistem de galerii polietajate. Deasupra acestora se pot observa trepte antitetice. Cheile sunt văi înguste, adânci, cu se pot observa trepte antitetice. Cheile sunt văi înguste, adânci, cu fundul integral acoperit de apă. Ex: Cheile Râmneţilor (Munţii Trascău), fundul integral acoperit de apă. Ex: Cheile Râmneţilor (Munţii Trascău), Cheile Nerei, Cheile Bicazului. Când sunt mai largi şi mai alungite se Cheile Nerei, Cheile Bicazului. Când sunt mai largi şi mai alungite se numesc defilee. În cadrul lor apar sectoare de luncă şi terase înguste numesc defilee. În cadrul lor apar sectoare de luncă şi terase înguste (defileul Dunării, Oltului). Canioanele sunt văi adânci, cu versanţi (defileul Dunării, Oltului). Canioanele sunt văi adânci, cu versanţi terasaţi cu umeri litologici sau trepte structurale (canionul Colorado). terasaţi cu umeri litologici sau trepte structurale (canionul Colorado). Cursurile alohtone ca şi cele autohtone, când traversează o zonă Cursurile alohtone ca şi cele autohtone, când traversează o zonă carstică, pot pierde parţial sau integral apa; iau naştere văile seci sau carstică, pot pierde parţial sau integral apa; iau naştere văile seci sau aproape seci – sohodolurile. Pe ele, de regulă apa se scurge numai în aproape seci – sohodolurile. Pe ele, de regulă apa se scurge numai în timpul averselor sau al topirii zăpezilor (exemplu: văile Sohodol – afluent timpul averselor sau al topirii zăpezilor (exemplu: văile Sohodol – afluent al Tismanei, Runcu – Oltenia de nord; Roşia – Munţii Apuseni). De al Tismanei, Runcu – Oltenia de nord; Roşia – Munţii Apuseni). De asemenea în cazul formarii cheilor prin prăbuşiri pot rămâne poduri asemenea în cazul formarii cheilor prin prăbuşiri pot rămâne poduri naturale şi arcade. Podurile naturale (Ponoare din Podişul Mehedinţi) se naturale şi arcade. Podurile naturale (Ponoare din Podişul Mehedinţi) se dezvoltă de-a lungul văilor, iar arcadele (cele din cheile Hasdatelor) apar dezvoltă de-a lungul văilor, iar arcadele (cele din cheile Hasdatelor) apar pe fostele galerii. pe fostele galerii.

Page 8: Relieful carstic

CHEILE BICAZULUI

Page 9: Relieful carstic

CHEILE BICAZULUI

Page 10: Relieful carstic

CETĂŢILE PONORULUI

Page 11: Relieful carstic

FORMAŢIUNI CARSTICE DE SUPRAFAŢĂ-FRANŢA-LAPIEZURI

Page 12: Relieful carstic

FORMAŢIUNI CARSTICESPANIA

Page 13: Relieful carstic

FORMAŢIUNI CARSTICESLOVENIA

Page 14: Relieful carstic

CARST DE SUPRAFAŢĂ

Page 15: Relieful carstic
Page 16: Relieful carstic

VALE ÎN CHEIGERMANIA

Page 17: Relieful carstic

CHEILE RÂMEŢI

Page 18: Relieful carstic

ENDOCARSTULENDOCARSTUL

Endocarstul este o formă carstică de adâncime. Endocarstul este o formă carstică de adâncime. Ajunse pe diferite căi în interiorul masivelor Ajunse pe diferite căi în interiorul masivelor calcaroase, apele exercită o triplă actiune asupra calcaroase, apele exercită o triplă actiune asupra rocilor carstificabile: eroziune-coroziune, transport şi rocilor carstificabile: eroziune-coroziune, transport şi depunere-concreţionare.depunere-concreţionare.

Peşterile sunt cavităţi naturale de dimensiuni relativ Peşterile sunt cavităţi naturale de dimensiuni relativ mari.mari.

La noi în ţară se cunosc peste 8000 de peşteri. Cele La noi în ţară se cunosc peste 8000 de peşteri. Cele mai lungi peşteri din ţară sunt: mai lungi peşteri din ţară sunt: PeşteraPeştera VântuluiVântului din din MunţiiMunţii PădureaPădurea CraiuluiCraiului (31.338m), urmată de (31.338m), urmată de PeşteraPeştera TopolniţaTopolniţa din din PodişulPodişul MehedinţiMehedinţi (20.500m). (20.500m).

Page 19: Relieful carstic
Page 20: Relieful carstic

PEŞTERA POSTOJNA

Page 21: Relieful carstic
Page 22: Relieful carstic

PEŞTERA MUIERII

Page 23: Relieful carstic

PEŞTERA LILIECILOR-MONEASA

Page 24: Relieful carstic

PEŞTERA SCĂRIŞOARA-BIHOR

Page 25: Relieful carstic

PEŞTERA POLOVRAGIPARÂNG

Page 26: Relieful carstic

PEŞTERA URŞILOR

Page 27: Relieful carstic

PEŞTERA DÂMBOVICIOARA

Page 28: Relieful carstic

PEŞTERA FOCUL VIU