Relatia cu banca

8/7/2019 Relatia cu banca

1/25

Exclusivpentrup

osesoriiluc

r`rilor

dincolec]iaAfacer

ilacheie

Rela]ia cu banca Cum s` v` alege]i banca Cum s` ob]ine]i un credit

Norme [i proceduri bancare

R&SRENTROP & STRATON

Grup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri


2/25

Colec]ia Afaceri la cheieRela]ia cu banca 2008 RENTROP & STRATON

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast` lucrare nu poate fi reprodus`, arhivat` sautransmis` sub nicio form` [i prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere,\nregistrare audio sau video, f`r` permisiunea \n scris din partea editorului. Autorii sau editorii nusunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionat` vreunei persoane fizice sau juridice care

ac]ioneaz` sau se ab]ine de la ac]iuni ca urmare a citirii materialelor publicate \n aceast` lucrare.


3/25

CUM DECIDE}I CU CEBANC~ S~ LUCRA}I

De ce are nevoie firma dvs. de un cont bancar?

R`spunsul este simplu: nu pute]i desf`[ura chiar toate opera]iunilefirmei cu bani-ghea]`. |n plus, trìm \ntr-o lume \n continu` schimbare, \ncare pn` [i elevii de liceu au \nceput s` evite s` umble cu bani [i prefer`plata cu cardul.

Pe facturile pe care le emite]i trebuie s` trece]i banca [i contulcurent al firmei. Un furnizor mai important v` va cere, de asemenea, s` \ipl`ti]i \n contul sù bancar. Poate vre]i s` face]i o plat` \n strìn`tate. Saupoate vre]i s` \ncasa]i un cec sau un ordin de plat`, sau, pur [i simplu,dori]i s` dormi]i linistit, [tiindu-v` banii \n siguran]` la banc`.

Un extras de cont v` poate folosi s` dovedi]i situa]ia financiar`favorabil` a firmei [i faptul c` aceasta func]ioneaz`.

Contul curent este indispensabil pentru o firm` care are de pl`tit im-

pozite [i taxe la Trezoreria Statului, care nu are voie s` ]in` \n casieriesume mai mari de 10 milioane lei [i care vrea s` se integreze \ntr-un cir-cuit comercial cu reguli deja stabilite.

Siguran]` \nainte de toate

|n momentul falimentului Bankcoop, firma Xavea conturi curente \n lei [i valut` deschise laaceast` banc`. Firma lucra cu Bankcoop de cevavreme [i rela]ia fusese de bun augur, \n sensul c`serviciile nu l`sau de dorit, iar func]ionarii eraufoarte amabili. Din nefericire \ns`, din cauza proble-melor Bankcoop, firma X s-a trezit dintr-o dat` cu toate conturileblocate, f`r` s` aib` posibilitatea s` mai fac` vreo retragere denumerar din cont sau vreo alt` opera]iune. |ntmplarea a f`cut s`

aib` \n conturi sume importante, reprezentnd toate \ncas`rile de la

Rela]ia cu banca 3

Cum decide]i cu ce banc` s` lucra]i

Exemplu


4/25

clien]i pe luna respectiv`. |n primul moment, patronul firmei a fostdestul de relaxat, gndindu-se c` va recupera \ntr-un fel sau altulbanii [i c`, probabil, banca se va redresa \n scurt timp.

Realitatea este \ns` c` nu a mai recuperat nici m`car o parte dinbani pn` \n ziua de ast`zi, iar la momentul respectiv blocarea con-turilor a fost resim]it` de firm` ca o mare criz` de lichidit`]i. Pentrua achita materii prime [i pentru a-[i acoperi cheltuielile, patronulfirmei X a fost nevoit s` fac` rost de bani, \n timp ce sumele dincontul de la Bankcoop \n loc s` se constituie \n venituri a[a cumera normal s-au transformat \n cheltuieli.

Acesta este un exemplu sugestiv pentru importan]a pe care o aresiguran]a b`ncii la care v` deschide]i cont.

Vestea bun` este c` \n ultimii ani, \n Romnia, sistemul bancar s-a\nt`rit [i s-a cur`]at de b`ncile periculoase, cele care au r`mas pe pia]`\n prezent reprezentnd, \n general, institu]ii de \ncredere.

Pentru a testa totu[i siguran]a unei b`nci este bine s` v` informa]i

cu privire la ac]ionariatul acesteia, cu privire la situa]ia activelor [i la ca-pitalul social al b`ncii. |n spatele multor b`nci din Romnia stau corpo-ra]ii interna]ionale [i institu]ii financiare str`ine, de mare tradi]ie, a c`rorexperien]` \n domeniu poate constitui un element de siguran]`.

Un alt aspect care v` poate spune ceva despre situa]ia unei b`ncieste [i profitul o banc` profitabil`, care ob]ine venituri din opera]iunicinstite, este o banc` sigur`.


4 Rela]ia cu banca

|mp`r]i]i riscul!Nu ezita]i s` v` deschide]i conturi la mai multe banci [i s` \mp`r]i]i

rulajele bancare \n mod egal \ntre aceste conturi. |n felul acesta \mp`r-]i]i [i riscul, [i dac`, prin absurd, una dintre aceste b`nci are probleme,pierderea dvs. este foarte mic` \n compara]ie cu situa]ia firmei X pre-

zentat` mai sus, care \ncasa totul \ntr-un singur cont.

Sfatulnostru


5/25

|n func]ie de necesit`]i

Banca o pute]i alege [i \n func]ie de opera]iunile bancare pe care

dori]i s` le desf`[ura]i, de tipul afacerii pe care o ave]i [i de dimensiunileacesteia. Exist` b`nci care nu lucreaz` dect cu clien]i foarte mari, b`ncicare au programe speciale [i fonduri destinate credit`rii IMM-urilor [ialtele care au tot felul de scheme de finan]are avantajoase, InternetBanking [i diferite instrumente care pot veni \n ajutorul dvs.

Opera]iuni curente

Dac`, de pild`, dori]i s` v` deschide]i un cont curent pentruopera]iuni obi[nuite, cum sunt \ncas`rile [i pl`]ile, o pute]i face aproapela orice banc` cu minimum de efort (documentele solicitate pentru deschi-derea unui cont sunt, \n general, actele constitutive ale firmei, ultimul bi-lan] etc.).

Taxele de deschidere de cont sunt reduse \n general, iar sumele mi-nime de depunere \n cont sunt, de asemenea, accesibile cu excep]ia b`n-cilor care se adreseaz` clien]ilor corporativi, dar nu este cazul dvs.

Solicitarea unui credit

Atunci cnd v` decide]i s` lua]i un credit este bine s` alege]i o banc`flexibil`, care s` aib` eventual credite specifice destinate IMM-urilor. |ngeneral, b`ncile mici sunt mai deschise c`tre client [i se concentreaz` mai

mult asupra situa]iei reale a firmei, asupra felului \n care aceastafunc]ioneaz` [i mai pu]in asupra situa]iilor financiare propriu-zise (f`r` ale ignora \ns` nici pe acestea).

Rela]ia cu banca 5


Negocia]i!Trebuie s` [ti]i c` dobnzile [i comisioanele se pot negocia, mai ales

la b`ncile mici. Nu ezita]i s` face]i acest lucru [i s` ob]ine]i un pre] bun

pentru creditul dvs. mai ales dac` situa]ia financiar` a firmei este bun`.

Sfatulnostru


6/25

Alege]i o banc` de dimensiuni mari sau mici?

Iat` cteva motive pentru care este recomandat s` alege]i o banc` pe

m`sura afacerii dvs.:1. B`ncile au [i ele manageri care nu sunt indiferen]i la profitabili-

tatea clien]ilor atunci cnd elaboreaz` politica de vnz`ri. O banc` mareare [i costuri pe m`sur`, astfel \nct pe[tii cei mari sunt ]inta lor. Firme-lor mici li se acord` pu]in` aten]ie. O banc` mic`, \n dezvoltare \ncearc`s`-[i atrag` noi clien]i, indiferent dac` este vorba de firme mici sau mari.

2. B`ncile mai modeste sau cele care au ca pia]`-]int` firmele mai

mici [i persoanele fizice le acord` acestora o importan]` sporit`.3. |ntr-o banc` mai mic` este mai u[or de ajuns la director, atmos-fera este mai pu]in rigid` [i negocierea mai u[oar`.

4. O institu]ie de dimensiuni medii este caracterizat` [i de o struc-tur` organiza]ional` mai pu]in birocratic`, astfel c` de pild` cerereadvs. de credit nu va z`cea undeva pe circuitul documentelor mai multdect este necesar.

5. Pentru a atrage clien]i, b`ncile mai mici au o singur` [ans` aceea de a le oferi servicii de calitate ct mai bun`.

6. O banc` mai mic`, mai nou` are avantajul unei echipe tinere,dinamice [i care vine la serviciu cu pl`cere, \n opozi]ie cu func]ionarii acri[i plictisi]i care au lucrat o via]` \n banc` [i sunt s`tui de aceast` munc`.

Alege]i sediul central al b`ncii sau osucursal` mic` de cartier?

Ce trebuie s` [ti]i cnd alege]i s` lucra]i cu o sucursal` important`sau cu o sucursal` mic`, de cartier:

a) Apropierea de sediul firmei este foarte important s` fi]i ope-rativ [i s` v` pute]i deplasa rapid la sediul b`ncii pentru orice urgen]`.Astfel economisi]i timp [i bani.

b) Rela]ia cu func]ionarii bancari \ntr-o sucursal` de cartier, cuclien]i limita]i ca num`r, ace[tia ajung s` se cunoasc` \ncet-\ncet cufunc]ionarii [i s` stabileasc` o rela]ie bun` cu ei; \ntr-o sucursal` mare, cu


6 Rela]ia cu banca


7/25

mii de clien]i, v` va fi greu s` stabili]i o rela]ie personal` cu func]ionariicu care intra]i \n contact.

c) Aglomera]ia de regul`, sucursalele de cartier sunt mai pu]in

aglomerate (depinde de zon`), iar apropierea de sediul firmei v` permites` evita]i orele de vrf, astfel \nct s` nu a[tepta]i la ghi[eu prea mult.

d) Experien]a personalului de regul`, \n sucursalele mari, anga-ja]ii au mai mult` experien]` [i au competen]e mai mari de a negocia cuclientul sau de a acorda credite. O sucursal` mai mic` poate avea deza-vantajul unor angaja]i mai pu]in informa]i cu privire la produsele bancaredisponibile [i care v-ar putea fi utile. De asemenea, solu]iile de finan]are

oferite sunt limitate [i, de regul`, solicit`rile de credite pleac` mai depar-te, spre o sucursal` mai mare sau chiar spre centrala b`ncii ceea ce \n-seamn` mai mult timp pn` la primirea unui r`spuns [i o comunicare gre-oaie.

Alte criterii dup` care v` pute]i alege banca

Exist` [i factori din afar` de care trebuie s` ]ine]i seama \n momen-tul \n care v` alege]i banca sau b`ncile cu care s` lucra]i.

Clien]ii dvs. Este important s` [ti]i unde au clien]ii dvs. conturi.|n prezent, opera]iunile interbancare dureaz` destul de mult (un transferdintr-un cont deschis la o banc` \ntr-un cont la alt` banc` poate s` dureze[i trei zile, iar dac` ordinul de plat` este emis \ntr-o vineri, este posibil cabanii s` intre \n contul destinatarului nu mai devreme de mar]eaurm`toare). Dac` o plat` se face \ntre dou` conturi deschise la aceea[i

banc`, \n general, transferul se efectueaz` \n aceea[i zi.Astfel, este avantajos s` ave]i conturi deschise la b`ncile cu care

lucreaz` [i clien]ii dvs. mai importan]i pentru a putea utiliza banii ct mairepede, poate chiar \n ziua efectu`rii pl`]ii. De asemenea, exist` firmefoarte mari care nu lucreaz` dect cu anumite b`nci [i care v` pot impunechiar prin contract s` v` deschide]i conturi \n b`ncile respective.

Dac` ave]i clien]i din alte localit`]i, \n care nu ave]i puncte de lucru,este bine s` v` interesa]i dac` banca dvs. are sucursale \n localit`]ilerespective tot pentru rapiditatea transferurilor. De regul`, banii ajung \n

Rela]ia cu banca 7



8/25


9/25

B. Trimite]i contabilul

Este o practic` des \ntlnit`, mai ales \n firmele de dimensiunimedii. Contabilul desf`[oar` toate opera]iunile necesare, men]ine leg`turacu ofi]erul de cont [i acord` informa]ii ofi]erului de credit \n cazul uneisolicit`ri de finan]are. Contabilul, de regul`, este obi[nuit s` lucreze cub`nci, [tie cum s` pun` problema [i \[i poate crea o rela]ie bun` cufunc]ionarii. Pentru opera]iunile foarte simple \ns`, nu este neap`ratnevoie s` piard` timp pre]ios chiar contabilul firmei cnd oricine poatecompleta un formular totul este s` fie de \ncredere.

C. Banca dvs. de acas`Un computer v` este indispensabil. {i pn` la o conexiune la Inter-

net mai este doar un pas. Iar dup` ce v-a]i obi[nuit ct de ct [i cu Inter-netul, pute]i \ncerca chiar [i din amuzament Internet Banking sauOnline Banking, sau Electronic Banking, sau orice alt` variant` de ser-vicii bancare prin Internet. Toate b`ncile moderne ofer` acest serviciu

(gratuit, \n general) cu tarife [i comisioane mai mici dintr-un motiv foarte

Rela]ia cu banca 9

Banca face parte din via]a unui \ntreprinz`tor

Zmbet profesional sau zmbet de pl`cere!

Func]ionarii bancari sunt [i ei oameni. Nu uita]i c` una este s`zmbe[ti din obliga]ie profesional`, alta este s` zmbe[ti pentru c`agreezi cu adev`rat o persoan`. Fi]i uman la ghi[eu, zmbi]i din cnd\n cnd [i ve]i beneficia de confortul de a v` \ntlni zilnic cu func]io-nari bancari foarte amabili.

Sfatulnostru

Completa]i de acas` formularele!Pute]i lua de la banc` mai multe exemplare din formularele pe care le

utiliza]i \n mod curent (de regul`, formularele sunt gratuite [i v` pute]iservi direct de la ghi[eu; sunt \ns` [i b`nci care ofer` formularele con-tra cost). Le pute]i completa la sediul firmei \n lini[te [i merge]i doar s`le depune]i la banc`.

Sfatulnostru


10/25

simplu: din start se elimin` costurile cu personalul [i cu tipizatele. Dvs.sta]i frumos la firm`, pe plaj` sau unde ave]i chef, doar computer [iInternet s` fie, [i v` pute]i desf`[ura opera]iunile bancare \n mod pl`cut [i

constructiv.Avantajele Internet Banking: nu v` mai deplasa]i la banc`; nu sta]i la coad`; pute]i face opera]iuni de oriunde v-a]i afla, chiar [i din str`in`tate; nu v` mai bate]i capul pe cine s` trimite]i la banc`.

Norme [i proceduri bancareNu privi]i ca pe o corvoad` alc`tuirea dosarului solicitat de banc`,

pentru deschiderea unui cont sau pentru un credit. |n Romnia exist` o le-gisla]ie special` care reglementeaz` func]ionarea sistemului bancar, b`n-cile sunt sub permanenta supraveghere a B`ncii Na]ionale a Romniei,care emite o serie de norme bancare ce trebuie respectate. |n plus, fiecarebanc` are procedurile sale interne, aprobate de Banca Na]ional`, [i de lacare nu se poate abate. Din acest motiv exist` o serie de lucruri care nupot fi evitate \n rela]ia cu banca [i o mul]ime de reguli care trebuie res-pectate \ntocmai.

10 Rela]ia cu banca

Ce ]ie nu-]i place...

Bine faci, bine g`se[ti!|ncerca]i s` respecta]i regulile b`ncii, fi]i prompt \n furnizarea docu-mentelor solicitate [i ve]i fi foarte bine privit de c`tre func]ionarii ban-cari. Clien]ii-problem`, care critic` \n permanen]` orice mic disconfortnu sunt foarte populari [i, \n momentul cnd au mare nevoie de ajutorulfunc]ionarilor, ace[tia nu sunt foarte disponibili. Func]ionarii bancari nulucreaz` ca dvs. pentru propria afacere, ci sunt doar ni[te angaja]i cevamai bine pl`ti]i dect media.

Aten]ie!



11/25

Ofi]erul de contCea mai important` leg`tur` a dvs. cu banca

|n general, orice firm` are un ofi]er de cont dedicat, care se ocup`de toate cererile [i problemele care pot s` apar`. Ofi]erul de cont este ceamai important` leg`tur` a dvs. cu banca. El v` furnizeaz` informa]ii utilecu privire la opera]iunile pe care le desf`[ura]i, v` ajut` s` completa]i for-mularele dac` ave]i dificult`]i, v` poate informa cu privire la \ncas`ri, pl`-]i [i la soldul contului. |ntr-o banc` sunt foarte multe persoane nev`zute,pe care nu ajunge]i s` le cunoa[te]i niciodat`, iar acestea \[i vor crea o opi-

nie despre dvs. [i despre firm` prin perspectiva felului \n care v` prezin-t` ofi]erul de cont.S` zicem c` trebuie s` scoate]i urgent dintr-un depozit o sum` mare

de bani chiar spre sfr[itul programului. Acest lucru nu depinde numai deofi]erul de cont, ci de multe alte roti]e din banc`. Dar dac` ofi]erul decont insist` destul [i aduce argumente lucrurile sunt ca [i rezolvate.Totul este s` nu abuza]i.

Instrumente de plat`

A. Ordinul de platÒrdinul de plat` este cel mai simplu instrument de

plat`. Completa]i un formular standardizat (care nu difer`prea mult de la o banc` la alta). |n baza acestuia se transfer`din contul dvs. suma de bani \nscris` pe ordinul de plat` \n

contul beneficiarului \nscris tot pe formularul respectiv.

Pe un ordin de plat` trebuie s` \nscrie]i exact suma pe care dori]i sò pl`ti]i, \n cifre [i litere, num`rul dvs. de cont, scopul transferului,numele beneficiarului, contul sù bancar [i banca la care este deschis,data efectu`rii pl`]ii [i semn`tura dvs. Formularul original r`mne labanc`, iar dvs. primi]i o copie a acestuia care reprezint` dovada c` a]i

efectuat plata respectiv`.

Rela]ia cu banca 11



12/25

Ce informa]ii con]ine un ordin de plat`

B. CeculCecul este un instrument de plat` pe care \l pot utiliza

doar firmele care au un cont deschis la banc`. Foarte pe scurt

[i simplificat, cnd emite]i un cec da]i de fapt o instruc]iunescris` [i precis` unei b`nci de a pl`ti cuiva valoarea men]ionat`pe cec, bani care trebuie s` fie disponibili \n contul dvs.

Pentru ca o banc` s` v` elibereze formulare de cecuri \n alb pe cares` le pute]i utiliza ca instrumente de plat` trebuie s` \ndeplini]i anumitecondi]ii care difer` de la banc` la banc`. |n principal \ns`, trebuie s`

prezenta]i \ncredere, s` ave]i bani \n cont pn` la o anumit` limit` [i s` nufi avut incidente de pl`]i (vezi capitolul de mai jos). Un incident de plat`cu cecuri poate duce la interdic]ia de a emite cecuri pe o perioad` de unan \ncepnd cu data \nregistr`rii acestui incident, [i aceast` interdic]ie estecomunicat` tuturor b`ncilor din sistem.

Cteva men]iuni obligatorii pe care trebuie s` le con]in` un cec:

Ordinul de a pl`ti o anumit` sum` de bani

12 Rela]ia cu banca

Pl`ti]i: 1.000.000 lei (\n cifre)

Pl`titor: numele dvs./numelefirmei dvs.Cod fiscal: codul fiscal al firmeidvs.Din cont: num`rul contuluifirmei dvs.De la banca: numele b`ncii

unde ave]i cont deschis pentrufirma dvs.Reprezentnd: scopul opera]iunii(transfer, plat` factur` nr. etc.)

un milion lei (\n litere)

Beneficiar: numele beneficiaru-lui/numele firmei beneficiarului|n contul: num`rul contuluibeneficiaruluiLa banca: numele b`ncii [isucursala unde este deschiscontul beneficiarului

Semn`tura: semn`tura dvs.Data: data la care emite]iordinul de plat`



13/25

Numele b`ncii care trebuie s` pl`teasc`

Locul unde se face plata

Data [i locul emiterii Semn`tura reprezentantului firmei care emite cecul

C. Biletul la ordinBiletul la ordin reprezint` angajamentul celui care \l

emite de a pl`ti, la o anumit` dat`, suma care este \nscris`pe bilet unui anumit beneficiar.

Biletul la ordin este foarte r`spndit [i \l pute]i utiliza dac` ave]ifurnizori c`rora le pl`ti]i conform contractului la un anumit termendup` ce recep]iona]i marfa. Astfel, furnizorul are siguran]a c` \[i va \ncasabanii la termenul stabilit. De asemenea, pentru biletul la ordin trebuie s`v` asigura]i c` ave]i bani \n cont la momentul termenului de plat` \nscrispe bilet (exist` [i bilete la ordin la vedere care pot fi \ncasate oricnddore[te posesorul biletului). Aten]ie la banii disponibili \n cont, pentru c`

orice bilet la ordin f`r` acoperire intr` tot \n sfera incidentelor de plat`.

Cteva men]iuni obligatorii pe care trebuie s` le includ` unbilet la ordin:

Suma de plat`

Numele [i prenumele celui c`ruia \i face]i plata

Semn`tura dvs.

Data emiterii biletului la ordin

Rela]ia cu banca 13

Cere]i sfatul angaja]ilor b`ncii!Conform reglement`rilor \n vigoare, func]ionarii bancari au obliga]ia

s` v` instruiasc` privitor la utilizarea instrumentelor de plat`. Exist` re-guli foarte stricte privind completarea acestora [i, de aceea, ei au dato-ria s` v` explice tot ce trebuie s` [ti]i pentru a evita incidentele sau orice

problem` de aceast` natur`.

Sfatulnostru



14/25

Incidentele de plat` sunt o pat` \n istoria firmei

Centrala Incidentelor de Pl`]i este gestionat` deBanca Na]ional` [i reprezint` o uria[` baz` de date cu toateincidentele de pl`]i raportate de b`ncile din sistemul bancar.

La aceast` baz` de date au acces toate b`ncile din sistem care o uti-lizeaz` pentru a verifica seriozitatea clien]ilor. Incidentele de plat` potconstitui o piedic` de netrecut pentru o firm` \n momentul \n care solicit`unei b`nci s` i se dea carnete de cecuri sau cnd solicit` un credit, putn-du-se ajunge pn` la refuzul de a i se deschide chiar [i un cont curent.

Problema este c` odat` \nregistrat \n baza de date, un incident nu semai [terge timp de [apte ani, dect dac` se dovede[te c` a fost \nscrisdintr-o eroare.

14 Rela]ia cu banca

Verifica]i-v` partenerii de afaceri!Aceast` baz` de date nu trebuie s` fie doar o sperietoare pentru dvs.

cu pu]in` aten]ie pute]i evita orice incident , ci [i o modalitate de a v`verifica partenerii de afaceri. Pute]i consulta Centrala Incidentelor dePl`]i prin intermediul b`ncii cu care lucra]i, pentru a vedea dac` unclient care dore[te s` v` pl`teasc` cu cecuri sau bilete la ordin nu estecumva cunoscut pentru neonorarea pl`]ilor.

Sfatul

nostru

Mare aten]ie la ce [i cum scrie]i!

Un banal ordin de plat` completat incorect, cu o cifr`scris` incorect sau cu un nume greu de descifrat, v` poate crea mari pro-bleme. Dac` nu se \n]elege ct, cui, cnd [i \n ce cont pl`ti]i, risca]i s`nu se fac` plata sau s` se fac` \ntr-un cont gre[it [i r`mne]i cu obliga]iide plat` ne\ndeplinite.

Aten]ie!



15/25

|n ce pot consta incidentele de plat`: cecuri emise f`r` autorizarea b`ncii; cecul/biletul la ordin este f`r` acoperire (nu exist` bani deloc sau

destui \n cont la momentul cnd se cere plata); cecul este fals sau nu este completat a[a cum trebuie \n toate cm-

purile obligatorii; cecul a fost emis de c`tre cineva aflat \n interdic]ie bancar`.

Cum se explic` incidentele de plat`: \ntreprinz`torul nu [tie s` \[i asigure necesarul de bani pentru a-[i

respecta termenele de plat`; firma este neserioas` [i nu pl`te[te la timp; \ntrziind pl`]ile, firma ruleaz` banii \n alte scopuri.

CUM SE OB}INE UN CREDITSFATURI UTILE {I PA{I DE URMAT

Exist` mai multe tipuri de credite, iar sistemul bancar din Romniadiversific` \n permanen]` oferta pentru \ntreprinderi, deoarece \ntre b`nciexist` deja o concuren]` destul de puternic`.

Nu vom aminti aici toate tipurile de credite, ci doar pe cele carepot ajuta o afacere mic`, \n dezvoltare, sau chiar o afacere aflat` la\nceput.

|n principiu, oricine are nevoie de bani, individ sau firm`, to]i nedorim mai mult dect avem [i, \ntr-un fel, aceasta este cheia progresului.Nu trebuie \ns` s` apela]i la un credit cu orice pre], ci trebuie s` calcula]ict c[tiga]i dac` lua]i creditul [i dac` acest c[tig v` acoper` cheltuielilede dobnd` [i comisioanele implicate de orice credit bancar.

De asemenea, trebuie s` defini]i foarte bine proiectul pentru care v`trebuie bani, deoarece orice banc` vrea s` [tie ce finan]eaz`, cu lux deam`nunte.

Rela]ia cu banca 15

Cum se ob]ine un credit


16/25

Cteva tipuri de credite importante pentru\ntreprinz`tori

Vre]i s` face]i o investi]ie?Asigura]i-v` c` aceasta v` va genera venituri sau v` va scuti de cos-

turi (v` diversifica]i activitatea printr-o gam` extins` de produse, v` \m-bun`t`]i]i calitatea produselor [i v` cre[te]i num`rul de clien]i, v` cump`-ra]i un sediu [i nu mai pl`ti]i chirie, v` cump`ra]i un echipament [i evita]iplata unor servicii). |n acest scop pute]i solicita un credit pentru investi]iicare se acord`, de regul`, pe termen mediu sau lung (de la 1 la 5 ani [i

chiar mai mult, \n func]ie de sum` [i alte criterii).

Ave]i nevoie de lichidit`]i?Aceast` situa]ie apare \n momentul \n care termenele la care clien]ii

v` pl`tesc marfa pe care le-o livra]i sunt mai mari dect termenele la caredvs. trebuie s` v` pl`ti]i furnizorii. |n acest caz, exist` dou` solu]ii. Dac`lucra]i cu magazine mari, care, de regul`, pl`tesc la intervale mari de timpsau pl`tesc la vnzare, pute]i \ncerca o scontare de facturi. Avantajul ma-jor al acestui tip de credit este c` nu v` trebuie garan]ii suplimentare sub-stan]iale dac` ave]i clien]i cunoscu]i [i care prezint` \ncredere pentru ban-c`.

O alt` solu]ie pentru nevoia de lichidit`]i este creditul pentru capi-tal de lucru. Acesta are ca scop finan]area opera]iunilor curente ale uneifirme. Dac` beneficia]i de o linie de credit revolving, banca v` d`banii \n cont la semnarea contractului de credit, [i dvs. trebuie s` \i retur-

na]i integral la sfr[itul perioadei de creditare, care nu dep`[e[te, de regu-l`, un an.

Ce \nseamn` revolving: \n momentul \n care a]i\ncasat o sum` care acoper` \n \ntregime creditul se poatespune c` l-a]i dat \napoi integral. O linie de credit revolving\nseamn` c` pute]i utiliza din nou creditul, ori de cte ori \lrambursa]i integral sau par]ial pn` la sfr[itul perioadei decreditare, f`r` s` fie nevoie de acordul b`ncii \n acest sens.


16 Rela]ia cu banca


17/25

Avantajul acestui credit revolving este c` utiliza]i banii cnd ave]inevoie de ei \n scopul efectu`rii de pl`]i, iar pe m`sur` ce \ncasa]i bani \ncont, creditul se acoper`, suma fiind din nou la dispozi]ia dvs. Un alt

beneficiu este c` pl`ti]i dobnda strict pentru ce sum` utiliza]i [i doar peperioada pe care a]i utilizat-o. Lunar, trebuie s` achita]i comisioanele [idobnda calculat` pn` \n acel moment.

Calculul dobnzii pentru capitalul de lucru revolvingFirma prime[te un credit pentru capital de lucru

de 500 milioane de lei, care i se vars` de c`tre banc`

\n contul curent \n care nu avea nici un ban. Dup`cteva zile, firma trebuie s` pl`teasc` furnizori \nvaloare de 250 milioane de lei [i \i mai r`mndisponibili \n cont al]i 250 milioane de lei din credit.Dup` zece zile, firma \ncaseaz` \n cont 500 milioane de lei de laclien]i [i astfel are disponibili 750 milioane de lei, din care 500 mili-oane credit [i 250 milioane bani proprii. Dobnda se calculeaz` pecele zece zile pn` la \ncasare [i doar pentru suma de 250 milioane

de lei utilizat` din credit. Apoi firma face pl`]i \n valoare de 750 mi-lioane de lei [i r`mne iar f`r` nici un ban \n cont pn` peste 15 zilecnd \ncaseaz` din nou 600 milioane de lei. Pentru aceste 15 zilefirma pl`te[te dobnd` la 500 milioane utiliza]i din credit. Dup` \n-casare firma are \n cont 600 milioane de lei disponibili, din care 500milioane de lei credit [i 100 milioane de lei bani proprii.

Cont curent 0

Credit 500 milioane de lei Pl`]i furnizori 250 milioane de leiCont curent 250 milioane de lei disponibili|ncas`ri clien]i + 500 milioane de leiCont curent 750 milioane de lei disponibiliPl`]i furnizori 750 milioane de leiCont curent 0 |ncas`ri clien]i + 600 milioane de leiCont curent 600 milioane de lei disponibili

Rela]ia cu banca 17


Exemplu


18/25

Calcul dobnd`:Dobnda este de 8%/an dobnda pe zi este suma utilizat` din

credit x 8%/360 zile

la 250 milioane de lei pentru 10 zile: 250.000.000 x 8%/360 x10 = 555.555 lei

la 500 milioane de lei pentru 15 zile: 500.000.000 x 8%/360 x15 = 1.666.665 lei

Total dobnd` pentru toate opera]iunile: 2.222.220 lei(Suma este aproximat` [i depinde [i de sistemul de calcul al

b`ncii, iar dobnda este doar un exemplu.)

Ct v` cost` s` lua]i un creditDobndaPrimul lucru la care ne gndim cu to]ii atunci cnd vorbim despre

credite este dobnda. Dobnda care v` intereseaz` este cea pe an sau peranum (prescurtat p.a.) cum obi[nuiesc s` \i spun` func]ionarii bancari. Cualte cuvinte, ce dobnd` a]i pl`ti la \ntreaga sum` \mprumutat` pe operioad` de un an.

Dobnda este calculat` la suma pe care o mai ave]i de pl`titastfel:

pentru un credit cu rate egale acestea se numesc anuit`]i [isunt calculate cu ajutorul unei formule speciale. Dvs. pl`ti]i lunar aceea[isum` care include att suma pe care o returna]i din credit (numit` princi-pal), ct [i dobnda. Specificul anuit`]ilor este c` la \nceput principalulreprezint` un procent mai mic din rat`, fa]` de dobnd`, pentru ca pro-

por]ia s` se inverseze spre sfr[itul perioadei de creditare;pentru un credit cu rate descresc`toare suma \mprumutat`(principalul) o da]i \napoi \n rate egale (\mp`r]i]i suma luat` credit lanum`rul de luni al perioadei de creditare: 4 ani = 48 luni, 48 de rateegale), iar dobnda se calculeaz` la suma pe care o mai ave]i de plat` pem`sur` ce pl`ti]i \n fiecare lun` ratele din principal r`mn egale, iar sumareprezentnd dobnda este din ce \n ce mai mic`;

pentru un credit capital de lucru dobnda se calculeaz` lasuma utilizat` din credit [i se pl`te[te lunar.


18 Rela]ia cu banca


19/25

Compara]ie \ntre credit cu rate egale [icredit cu rate descresc`toare

Pentru un credit de investi]ii pe 5 ani, \n valoare de 35.000 euro, cuo dobnd` de 9,5%/an:

Ce poate ascunde un comisionCum se calculeaz`, cnd [i de cte ori se percepe? Cam asta ar tre-

bui s` v` intereseze despre comisioane. Sunt comisioane care se iau o sin-gur` dat`, la \nceput [i se calculeaz` la toat` valoarea creditului. Poate fio sum` destul de mare, dar [ti]i c` a]i sc`pat de o grij` [i este o sum` fix`.Dac` nu ave]i bani s` pl`ti]i un astfel de comision, cere]i s` vi se permit`s` \l achita]i chiar din credit.

Sunt comisioane care se percep lunar [i se calculeaz` la suma uti-

Rela]ia cu banca 19


Nr. rate Tip rateEgale Descresc`toare

Rata 1 735 euro 860 euroRata 2 735 euro 856 euro

Rata 3 735 euro 851 euro........... ........... ...........Ultima rat` 735 euro 588 euroDobnda total` 9.100 euro 8.197 euro

Cump`ra]i riscul pe care [i-l asum` banca!Ceea ce pl`ti]i la banc` este riscul pe care aceasta

[i-l asum` cnd v` d` creditul [i posibilitatea de a dispune de bani carenu v` apar]in. Cu ct perioada pe care vi se acord` creditul este maimic`, deci riscul este mai mic, cu att dobnda trebuie s` fie mai mic`.Cu ct situa]ia financiar` a firmei este mai bun`, cu att dobnda trebuies` fie mai acceptabil` [i posibilit`]ile dvs. de a negocia cresc.

Aten]ie!


20/25

lizat` din credit. Acestea func]ioneaz`, de fapt, ca o dobnd` doar c` estedenumit` altfel.

Alte comisioane se pot percepe anual [i se calculeaz` ori la suma

utilizat` din credit, ori chiar la \ntreaga sum` \mprumutat`. |n cazul dinurm`, cheltuiala este foarte mare [i trebuie s` v` gndi]i de dou` ori dac`merit` [i dac` v` pute]i acoperi astfel de costuri.

Cheltuieli adi]ionale|nscrierea unei ipoteci poate fi o opera]iune foarte costisitoare (ta-

xele notariale nu sunt deloc mici). De asemenea, pentru a aduce ca garan-]ie o proprietate imobiliar` este necesar` o evaluare, iar costurile de evalu-are le suporta]i dvs. integral.

{i cine [tie ce alte costuri pot s` mai apar`! Aici intervine din nourela]ia dvs. cu ofi]erul de cont care v` poate spune din experien]` la ce s`v` a[tepta]i.

Cum convinge]i o banc` s` v` acorde creditul decare ave]i nevoie

Imagina]i-v` c` ave]i o sum` de bani [i c` sunte]i solicitat de cinevas` \i \mprumuta]i pentru a-[i dezvolta afacerea. Ce v-ar interesa \n primulrnd? Dac` afacerea merge, dac` are clien]i, dac` ace[tia \i pl`tesc la timp,dac` \[i pl`te[te la rndul s`u furnizorii la timp, dac` iese profit [i dac` \nultim` instan]` aceast` afacere i-ar permite \ntreprinz`torului s` v` deabanii \napoi cu tot cu o dobnd` satisf`c`toare. Cam asta vrea [i o banc`.

Garan]iilePentru a lua un credit, b`ncile v` solicit` garan]ii. Dac`, de pild`, vre]is` face]i o investi]ie imobiliar` \ntr-un sediu, o hal`, un teren etc. garan-ta]i cu ipoteca pe proprietatea respectiv . Dac` vre]i s` cump`ra]i o ma[in`pentru transport garanta]i cu ma[ina respectiv`. |n cazul \n care ave]inevoie de capital de lucru, ipoteca]i o proprietate pe care o ave]i deja saupune]i gaj pe o ma[in`, pe un utilaj etc. |n cazul echipamentelor cu carelucra]i, b`ncile nu sunt prea \ncntate s` pun` gaj pe ele. Acestea sunt destulde specializate [i \n cazul nefericit al execut`rii s-ar vinde greu sau deloc.


20 Rela]ia cu banca


21/25

Cea mai sigur` garan]ie [i implicit foarte agreat` de b`nci o repre-zint` depozitele colaterale. Dac` dvs. personal, ca \ntreprinz`tor, ave]i osum` de bani, dar nu vre]i s` o \mprumuta]i firmei dvs. ca atare, pute]i

constitui un depozit cu aceast` sum`, la care primi]i o dobnd` (de regul`una mai mic` dect cea practicat` \n mod curent la depozite) [i pute]i luaun credit de maximum aceea[i valoare cu suma depus`. Dac` nu pl`ti]icreditul, banca poate lua banii direct din depozit.

B`ncile clasific` garan]iile prezentate de clien]i pentru credite \nfunc]ie de ct de u[or ar putea transforma \n bani aceste garan]ii. |n acestsens, valoarea garan]iilor prezentate este ponderat` cu un anumit procent.

Adic`, \n cazul \n care ipoteca]i un apartament \n Bucure[ti care valorea-z` 20.000 euro, banca v` crediteaz`, s` spunem, cu o sum` de pn` la 80%din valoarea apartamentului, adic` maximum 16.000 euro. Dac` \ns`propune]i drept garan]ie un teren situat la Lehliu, dincolo de faptul c` suntunele b`nci care nici nu ar accepta o astfel de garan]ie, banca v` credi-teaz` cu o sum` de pn` la 40% (s` zicem) din valoarea evaluat` a terenu-lui. Fiecare banc` are propriul sistem de ponderare a valorii garan]iilorprezentate care ]ine de procedurile interne [i de politica de risc pe care o

adopt` la un moment dat banca.

Rela]ia cu banca 21


Cteva dedesubturi1. Dac` prezenta]i o garan]ie care acoper`, s` zicem, de dou` ori cre-

ditul nu v` speria]i. |n cazul execut`rii, banca ia strict suma pe care odatora]i, iar restul v` revine dvs. Totul este s` nu ajunge]i acolo.

2. De regul`, dac` dvs. ca \ntreprinz`tor oferi]i drept garan]ie pentrucreditul firmei dvs. locuin]a personal`, ma[ina personal` sau o alt` pro-prietate personal`, acest lucru este de bun augur. Banca are dovada im-plic`rii dvs. \n afacere [i este un semn c` ve]i face tot posibilul s` nu seajung` la executare.

3. Contribu]ia proprie la proiectul finan]at este important`. Dac` proiec-tul e[ueaz` nu se pierd numai banii de la banc`, ci [i banii dvs., a[a c` intere-sul dvs. ajunge s` coincid` cu cel al b`ncii, [i anume ca afacerea s` mearg`.

Banca nu vrea s` execute garan]ii, ci s` c[tige bani din dobnd`.

Sfatulnostru


22/25

Plata ratelorNu ignora]i acest aspect! B`ncile sunt institu]ii care au ca scop pro-

fitul, iar profitul \l realizeaz` din dobnzi [i comisioane. Astfel, interesul

b`ncii este s` v` pl`ti]i ratele la timp [i s` \ncaseze dobnda la banii pecare vi i-a \mprumutat.

|n acest sens, capacitatea de plat` a firmei este la fel de important`ca [i garan]iile. Acesta este punctul-cheie: s` v` prezenta]i afacerea ctmai am`nun]it, s` ave]i un proiect bine definit [i s` se vad` c` [ti]i cum s`scoate]i bani din el.

Mai ales pentru o afacere aflat` la \nceput este bine s` v` g`si]i cli-

en]i \nc` \nainte de a porni produc]ia deoarece b`ncile nu se dau \n vnts` finan]eze astfel de proiecte. Acest lucru arat` c` ave]i cui s` vinde]i, iarriscul este doar ca produsele dvs. s` nu fie la standardele cerute de clien]i.

Nu ezita]i s` prezenta]i toate documentele cerute. Dac` sunte]i reti-cent, da]i na[tere la suspiciuni.

Fluxul de lichidit`]i este relevant \n dovedirea capacit`]ii firmei dea achita ratele. Acesta se calculeaz`, \ntr-o form` simplificat`, sc`znddin \ncas`rile efective ale firmei \ntr-o lun` toate cheltuielile efective

(furnizori, chirie, salarii etc. adic` tot ceea ce pl`ti]i \n luna aceea pen-tru a putea ob]ine \ncas`rile respective).

Dac` \n prezent spa]iul \n care v` desf`[ura]iactivitatea este \nchiriat, iar chiria lunar` este de300 euro [i vre]i un credit de investi]ii pentu acump`ra spa]iul respectiv, ideal este ca rata lunar`

s` nu dep`[easc` chiria pe care o pl`ti]i. |n felulacesta este evident c` ave]i capacitatea s` pl`ti]iratele, a[a cum [i \nainte v` pl`tea]i chiria. Iar dac` ratele sunt chiarmai mici dect era chiria lunar`, lucrurile stau [i mai bine [i tran-zac]ia este clar una profitabil` pentru firm` [i implicit pentru banc`,deoarece riscul s` nu v` pl`ti]i rata este mai mic.


22 Rela]ia cu banca

Exemplu


23/25

Ce se \ntmpl` dac` nu v` pl`ti]i ratele la timp

Dac` nu pl`ti]i deloc, banca de unde a]i \mprumutat banii execut`garan]iile adic` trece la m`suri extreme. Exist` \ns` [i cazuri \n care seproduc doar \ntrzieri la plata ratelor, de durat` mai mare sau mai mic`,cauzate de lipsa de lichidit`]i a firmei sau chiar de neaten]ie.

|ntrzierile la plata ratelor nu sunt evenimente de dorit pentru o fir-m`, dintr-un motiv foarte simplu. A[a cum exist` o Central` a Inciden-telor de Plat`, exist` [i o Central` a Riscurilor Bancare (CRB) careeste consultat` de toate b`ncile [i \n care sunt \nregistrate att creditele

firmelor, ct [i ale persoanelor fizice. B`ncile au obliga]ia de a raporta laCRB creditele pe care le acord` [i situa]ia acestora: situa]ie normal`, \n-trzieri, rescaden]`ri, executare.

|n felul acesta, cnd solicita]i un credit la o banc`, anali[tii de cre-dit pot afla foarte repede dac` mai ave]i \mprumuturi la alte b`nci [i careeste situa]ia acestora. O simpl` \ntrziere la plata unei rate reprezint` pen-tru firma dvs. o pat` care nu se [terge timp de 7 ani [i despre care ve]i fi\ntrebat ori de cte ori solicita]i un credit. O astfel de \nregistrare la CRBv` poate costa de multe ori chiar ob]inerea creditului \n condi]iile \n carebanca se gnde[te c` a[a cum a]i \ntrziat \n trecut o ve]i face [i pe viitor.

Se poate \ntmpla s` ave]i o lun` mai proast`, o prioritate de plat`sau altceva care s` nu v` permit` s` achita]i la timp rata la un credit. |nacest caz este de dorit s` v` adresa]i b`ncii de la care ave]i creditul [i s`\ncerca]i s` negocia]i o perioad` de gra]ie pentru plata ratei respective sauo rescaden]are a creditului (se prelunge[te perioada de creditare).

Rela]ia cu banca 23


Bine de [tiut!B`ncile nu au voie s` v` caute \n baza de date CRB

dac` nu au acordul scris al firmei, semnat [i [tampilat.

Aten]ie!


24/25

Banca este o altfel de firm`

B`ncile sunt companii care au ca scop profitul, ca orice firm`

obi[nuit`. Diferen]a major` este c`, \n momentul \n care \ncheie o afacerebanca nu se gnde[te cu prec`dere la profitabilitatea acesteia, ci \n aceea[im`sur` analizeaz` [i riscurile la care se expune.

|n rela]ia cu banca, pune]i-v` \n permanen]` \n postura oamenilor cucare intra]i \n contact. Trebuie s` respecte o legisla]ie foarte restrictiv` [io serie de proceduri de la care nu se pot face abateri, \n plus trebuie s`evalueze \n permanen]` riscurile opera]ionale (pentru opera]iunile

curente) [i de creditare.Din acest motiv, cel mai important element al rela]iei este \ncrede-rea reciproc` care trebuie sus]inut` de o comunicare permanent` [i f`r`omisiuni. Dac` \n lumea afacerilor, \n general, sinceritatea nu este neap`-rat un atu, \n rela]ia cu banca aceasta este \ntotdeauna o bil` alb`.


24 Rela]ia cu banca


25/25

Cre[terea stru]ilor este o afacere extraor-dinar de interesant`, att ca specific al activi-

t`]ii (este vorba, \n definitiv, de ni[te p`s`ri

complet neobi[nuite \n Romnia), ct [i din

punctul de vedere al profitabilit`]ii. Un ou de

stru] pentru incubat se vinde cu 15-30 euro,

iar un ou de stru] pentru consum se vinde cu

9-15 euro, \n func]ie de num`rul de ou` achi-

zi]ionate. Avnd \n vedere c` o femel` de-pune anual 60-70 de ou`, \ncepnd cu vrsta

de 2,5-3 ani [i pn` la 45 de ani, face]i sin-

guri un calcul.

Trebuie s` ]ine]i cont c` pute]i exploata aceste p`s`ri [i \n alte direc]ii.

Astfel: de la stru] se valorific` [i carnea, [i ficatul, [i penele, [i pielea:

carnea este asem`n`toare celei de vac` [i cost` 2,5 euro/kg viu.De la un stru] de un an, care cnt`re[te 90-100 kg, c[tiga]i peste 150de euro.

1,2-1,5 metri de piele de stru] cost` \ntre 100-200 de euro.

De la o singur` femel` de stru] pute]i ob]ine \ntr-un an venituri de peste

2.000 de euro din valorificarea ou`lor [i a puilor. Nu uita]i c` un stru]

tr`ie[te aproximativ 50 de ani.

Pentru \nceput ave]i nevoie de:

un teren de 500-1.000 mp

o instala]ie de incubat

cuno[tin]e de specialitate

un furnizor de material biologic. REL 202

Ferm` pentru cre[terea stru]iloro activitate inedit`, o oportunitate de excep]ie

Comanda]i aceast` lucrare: telefonic: (021) 209.45.45

prin fax: (021) 205.57.30 prin po[t`: Ghi[eul extern 3, O.P. 39,sector 3, Bucure[ti prin e-mail: [email protected]

Documents

Relatia cu banca