Reguli Generale de Executie a Cheltuielilor Publice Intr-o Institutie Publica - Studiu de Caz - Primaria Municipiului Bucuresti

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE FINANŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI

PROIECT - FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

REGULI GENERALE DE EXECUŢIE A CHELTUIELILOR PUBLICE ÎNTR-O INSTITUŢIE PUBLICĂ

STUDIU DE CAZ: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

SERIA CGRUPA 1559

AUTORI :

PROFESOR COORDONATOR: ANDREI STĂNCULESCU

Reguli generale de execuţie a cheltuielilor publice într-o instituţie publică

Cuprins

I. Reguli generale..........................................................................................................................2

II. Angajarea cheltuielilor instituţiilor publice...............................................................2III. Lichidarea cheltuielilor............................................................................................... 4IV. Ordonanţarea cheltuielilor..........................................................................................4V. Plata cheltuielilor..........................................................................................................5VI. Studiu de caz: Primăria Municipiului Bucureşti.......................................................6

1. Scurta prezentare a situatiei Municipiului Bucuresti la nivelul anului 2008....................................................................................62. Scopul Primariei Municipiului Bucuresti ..................................................63. Necesitatea investirii si consolidarii

unui program eficient pentru modernizarea Bucurestiului.....................74. Angajarea cheltuielilor bugetare in proiecte publice locale.....................75. Lichidarea cheltuielilor angajate in proiecte publice................................86. Ordonantarea cheltuielilor bugetare in priectele publice locale............107. Plata cheltuielilor publice din veniturile

Primariei Municipiului Bucuresti anul 2008 ...........................................118. Bugetul de venituri si cheltuieli al Primariei Municipiului Bucuresti..11

A. REALIZAREA VENITURILOR (surselor)....................................11B. REALIZAREA CHELTUIELILOR.................................................12

9. Alte proiecte derulate de Primaria Municipiului Bucureşti...................1210. Concluzii......................................................................................................1311. Bibliografie..................................................................................................13

1



- Primăria Municipiului Bucureşti –

I. Reguli generaleInstituţiile publice au obligaţia, aşa cum este prevăzut în Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice,

Legea nr. 82/1991 a contabilităţii şi în Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 cu privire la auditul public intern şi controlul financiar preventive, să respecte procedurile de parcurgere a fazelor execuţiei bugetare – angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor. De asemenea, acestea trebuie să organizeze, să conducă evidenţa şi să raporteze angajmentele bugetare şi legale.

Unul dintre principiile pe care se bazează execuţia bugetară este acela al separării atribuţiilor persoanelor care intervin în acest proces. Astfel, persoanelor cărora le revine calitatea de ordonator de credite au autorizaţia de a angaja, lichida şi ordonanţa cheltuieli strict legate activitatea instituţiei pe care o conduc pe parcursul exerciţiului bugetar în limita creditelor bugetare aprobate şi pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate ale instituţiei publice iar celor cărora le revine calitatea de contabil au obligaţia de a efectua plata cheltuielilor.

Conform Legii nr. 500/2002 a finanţelor publice, ordonatorii principali de credite sunt “miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome” iar ordonatorii secundari şi terţiari “conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de credite”. Prima categorie are obligaţia de a repartiza creditele bugetare aprobate atât pentru ptopriul buget cât şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare. Cea de-a doua categorie de ordonatori are obligaţia, după caz, să repartizeze “creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele instituţiilor publice subordonate” sau să utilizeze “creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc”.

Tot în lege este stipulat faptul că ordonatorii de credite “pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop”, dar că sunt obligaţi să precizeze clar în actul de delegare “limitele si condiţiile delegării”, atribuţiile persoanei delegate să semneze documnetele de angajare, lichidare şi ordonaţare a cheltuielilor, subdiviziunile clasificaţiei bugetare pentru care au fost împuternicite şi termenul de valabilitate al delegării.

II. Angajarea cheltuielilor instituţiilor publiceConform Legii nr. 500/ 2002 a finanţelor publice, ordonatorii de credite au obligaţia de a utilize

şi de a angaja creditele bugetare aprobate numai în limita prevederilor şi potrivit destinaţiei aprobate, ceea ce înseamnă că vor face cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor pe care le conduc. De asemenea, aceştia trebuie să respecte dispoziţiile legale.

Activitatea de angajare prezintă două faze – angajamentul legal şi angajamentul bugetar.Conform Legii nr. 500/ 2002 a finanţelor publice, angajamentul legal constitue “fază în procesul

execuţiei bugetare reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligaţie pe seama fondurilor publice”.

Angajamentul legal poate lua forma unui contract de achiziţie publică, unei comenzi, unei convenţii, unor acte de control, unui acord de împrumut, unu contract de muncă şi altele şi trebuie să se prezinte sub formă scrisă şi să fie semnat de către ordonatorul de credite sau de către persoana delegă a acestuia.

2


În cazul unui act juridic prin care se contractează o datorie a statului din împrumuturi interne sau externe este necesar să se facă menţiunea instituţiei care beneficiază de creditele respectivului angajament şi subdiviziunea bugetară pentru care au fost prevăzute.

Angajarea de cheltuieli se face pe întregul parcurs al exerciţiului bugetare, respectiv anului calendaristic, pentru ca să existe certitudinea că bunurile, serviciile şi lucrările vor fi livrate sau prestate şi că plata se va face în respectivul exerciţiu bugetar.

Ordonatorii de credite nu pot angaja cheltuieli într-o perioadă în care se cunoaşte faptul că bunul, lucrarea sau serviciul nu va putea fi livrat, executat sau prestat şi de asemenea recepţionat şi plătit până în ultima zi a exerciţiului bugetar – 31 decembrie. De exemplu, o primărie nu va putea angaja în luna decembrie cheltuieli pentru infrastructură (strada principală a unei commune de pildă; şi nu construcţii care necesită mai mulţi ani pentru desfăşurare) întrucât condiţiile meteorologice ale anotimpului nu vor permite execuţia lucrărilor iar recepţia acestora nu se va putea face până la sfârşitul exerciţiului bugetar, timpul rămas pentru finalizare fiind prea scurt.

De la constrângerea de mai sus sunt însă exceptate acţiunile multianuale. De asemenea, în cazul acestora, este imperios necesar a se înscrie distinct în buget creditele de angajament şi creditele bugetare. Angajamentele legale se încheie în limita creditelor de angajament aprobate în buget pentru exerciţiul bugetar respective. Creditele bugetare aferente acţiunilor multianuale reprezintă limita superioară a cheltuielilor care urmează a fi ordonanţate şi plătite în cursul exerciţiului bugetar.

În ceea ce priveşte ordonatorul de credite, acesta nu poate aproba proiecte de angajamente decât dacă acestea au primit în prealabil viza de control financiar preventiv în condiţiile legii. De asemenea, acesta are obligaţia să se asigure, înainte de a lua orice decizie care are ca efect producerea unei cheltuieli, că măsura luată respectă principiile unei bune gestiuni financiare şi ale unu management financiar sănătos. Ca restricţii, ordonatorului de credite I se interzice să ia cu bună ştiinţă măsuri care ar avea ca obiect angajarea de cheltuieli peste sumele aprobate în buget la partea de cheltuieli, cu excepţia acţiunilor multianuale şi să încheie angajamente legale cu terţe persoane fără viza de control financiar preventiv.

Conform Legii nr. 500/2002 a finanţelor publice, angajamentul bugetar reprezintă “orice act prin care o autoritate competenta, potrivit legii, afectează fonduri publice unei anumite destinaţii, in limita creditelor bugetare aprobate”.

Angajamentele bugetare pot fi angajemente bugetare individuale şi angajamente bugetare globale. Primele sunt specifice unei anumite operaţiuni noi care urmează a fi efectuate şi se prezintă la viză persoanei împuternicite să exercite controlul financuar preventiv în acelaşi timp cu proiectul angajamentului legal individual. Ultimele sunt angajamente bugetare aferente angajamentelor legale provizorii care privesc cheltuielile curente de funcţionare de natură administrativă şi aici se regăsesc cheltuieli de deplasare, cheltuieli deprotocol, cheltuieli de întreţinere şi gospodărire, cheltuieli cu telefonia şi telecomunicaţiile, cheltuieli cu asigurările, cheltuieli cu chiriile, cheltuieli cu abonamente la ziare, reviste şi buletine lunare şi altele.

Angajamentel bugetare sunt realizate prin emiterea unui document scris privind angajamentul bugetar individual şi global. Prin acesta se certifică existenţa unor credite bugetare disponibile care se pun în rezervă potrivit destinaţiei prevăzute în buget.

Orice propunere de angajare trebuie înaintată persoanei împuternicite cu executarea controlului financiar preventiv în timp util pentru ca aceasta să îşi poată exercita atribuţiile conform legii. Aceasta poate solicita, pe lângă documentele justificative aferente, şi orice alte informaţii care îi sunt necesare în îndeplinirea sarcinilor. La sfârşitul exerciţiului bugetar, aceasta va verifica modul de realizare a cheltuielilor care au făcut obiectul angajamentelor bugetare globale şi dacă totalul angajamentelor legale individuale aferente acestora se situează la nivelul angajamentelor legale provizorii. În cazul în

3


care se constată diferenţe semnificative, atunci se poate hotărî ca, în viitor, cheltuielile angajamentelor bugetare globale să fie incluse în cele individuale.

Proiectele de angajamente legale se vor aviya de către persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv numai dacă sunt îndeplinite simulatn următoarele condiţii: proiectul de angajament legal a fost prezentat în conformitate cu prezentele norme metodologice, existenţa creditelor bugetare disponibile pentru subdiviziunea corespunzătoare din bugetul aprobat, proiectul de angajament legal se încadrează în limitele angajamentului bugetar, proiectul de angajament legal respectă toate prevederile legale care îi sunt aplicabile aflate în vigoare de la data efectuării sale, proiectul de angajament legal respectă sub toate aspectele ansamblul principiilor şi regulilor procedurale şi metodologice care sunt aplicabile categoriei de cheltuieli din care face parte.

III. Lichidarea cheltuielilorConform Legii nr. 500/2002 a finanţelor publice, lichidarea cheltuielilor reprezintă “faza în

procesul execuţiei bugetare în care se verifică existenţa angajamentelor, se determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condiţiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective”.

Efectuarea acestei faze a execuţiei bugetare se face de către persoana împuternicită de ordonantorul de credite, persoană care verifică documentele justificative şi confirmă pe propria răspundere că această verificare a fost realizată.

Din documentele justificative (factură fiscală sau factură din Hotărârea Guvernului nr. 831/1997), care stau la baza înregistrării în contabilitatea patrimonială a instituţiei publice pentru reflectarea serviciului efectuat şi a obligaţiei de plată faţă de terţii creditori, trebuie să reiasă pretenţia creditorului şi faptul că serviciul a fost efectuat, respectiv că bunurile au fost livrate, servicile prestate şi lucrările executate sau existenţa unui titlu care să ateste plata – titlu executoriu, acord de grant, acord de împrumut.Pe baza acestora, persoana împuternicită va verifica existenţa sumei datorate şi condiţiile de exigibilitate. Astfel, după aceste verificări, documnetele sunt vizate pentru “Bun de plată”, acţiune prin care se confirmă că bunurile furnizate au fost recepţionate (se specifică de asemenea data şi locul primirii),lucrările au fost executate, serviciile au fost prestate, bunurile frunizate au fost înregistrate în gestiune şi contabilitate, sunt îndeplinite condiţiile cu privire la legalitatea efectuării rambursării de rate sau a plăţilor de dobânzi la credite contractate sau garantate şi de asemenea că celelalte condiţii prevăzute de lege sunt îndeplinite.

IV. Ordonanţarea cheltuielilorConform Legii nr. 500/2002 a finanţelor publice, ordonanţarea cheltuielilor reprezintă “faza în

procesul execuţiei bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri şi de servicii au fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi ca plata poate fi realizată”.

Ordonanţarea de plată este acel document semnat de către ordonatorul de credite sau persoana delgată de către acesta prin care ordonatorul de credite dă dispoziţie conducătorului compartimentului finaciar – contabil să întocmească instrumentele de plată a cheltuielilor. Acest document trebuie să conţină date privitoare la exerciţiul bugetar în care se înregistrează plata, subdiviziunea bugetară pentru care se înregistrează plata, suma de plată (exprimată, după caz, în monedă naţională sau străină), datele de identificare a beneficiarului plăţii, natura cheltuielilor, modalitatea de plată. De asemenea, acesta trebuie să fie însoţit de documentele justificative în orginial şi să aibe viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate. Astfel, se va confirma corectitudinea sumelor de plată, livrarea şi recepţionarea bunurilor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor şi înregistrarea bunurilor în gestiunea instituţiei şi în contabilitatea acesteia. Atunci când, în cazuri excepţionale, nu este posibilă prezentarea documentelor justificative în original, se vor accepta şi copii ale acestora care vor fi însă

4


certificate pentru conformitatea cu originalul de către ordonatorul de credite sau de către persoana delegată de către acesta pentru astfel de atribuţii.

Orice ordonanţare de plată neavizată de către persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv nu are valoare pentru conducătorul departamentului financiar – contabil care urmează să facă plata. De aceea, înainte de transmiterea ordonanţării către acest compartiment, este necesară avizarea persoanei însărcinate cu efectuarea controlului. Astfel, se va stabili dacă ordonanţarea de plată a fost emisă corect, dacă ordonanţarea de plată corespunde cheltuielilor angajate, dacă cheltuielile sunt înscrise la subdiviziunea corespunzătoare din bugetul aprobat, dacă există mai credite bugetare disponibile, dacă documentel justificative sunt în conformitate cu reglementările în vigoare şi dacă numele şi datele de identificare ale creditorului sunt corecte.

V. Plata cheltuielilorConform Legii nr. 500/2002 a finanţelor publice, plata cheltuielilor constituie “faza în procesul

execuţiei bugetare reprezentând actul final prin care instituţia publică achită obligaţiile sale faţă de terţi”.

Practic, această etapă reprezintă stingerea obligaţiilor instituţiei publice, etapă dusă la bun sfârşit de către persoanele autorizate care poartă denumirea de contabil public, potrivit legii. Plata se face în limita creditelor bugetare şi a destinaţiilor aprobate prin unităţile de trezorerie. Instrumentele de plată utilizate în acest sens sunt cecul de numerar şi ordinul de plată. Acestea sunt semnate de către două persoane autorizate, respectiv conducătorul compartimentului financiar contabil şi persoana cu atribuţii în efectuarea plăţii.

Pentru posibilitatea efectuării plăţii este necesar să se îndeplinească anumite condiţii. Astfel, trebuie ca cheltuielile care urmează să fie plătite să fi fost anterior angajate, lichidate şi ordonanţate, trebuie să existe credite bugetare deschise, repartizate sau disponibilităţi în conturi de disponibil, subdiviziunea bugetului aprobat de la care se efectuează plata să fie cea corectă şi să corespundă naturii cheltuielilor, să existe documente care să justifice plata, semnăturile din documentele justificative să aparţină ordonatorului de credite sau a persoanelor delgate de către acesta în acest sens, benficiarul sumelor să fie cel îndreptăţit potrivit documentelor care atestă serviciul efectuat, suma datorată beneficiarului să fie corectă. Trebuie de asemenea ca documentele de angajare şi ordonanţare să fi primit anterior viza de cpntrol financiar preventiv şi ca acestea să fi fost întocmite cu toate datele cerute de formular.

Există situaţii în care plata nu se poate efetua. Aceasta se întâmplă atunci când nu există credite bugetare deschise sau repartizate sau dacă disponibilităţile sunt insuficiente, atunci când nu există confirmarea serviciului efctuat iar documentel nu sunt vizate pentru “Bun de plată”, atunci când beneficiarul nu este cel faţă de care instituţia are obligaţii sau atunci când nu există viza de control financiar preventiv pe ordonanţarea de plată. În aceste cazuri sau a oricărei alte erori, contabilul public suspendă plata şi trimite o declaraţie scrisă cu motivele acestui fapt către ordonatorul de credite şi către persoana împuternicită cu efectuarea controlului financiar preventiv.

Ordinele de plată se emit pe numele fiecărui creditor şi trebuie să aibă înscrise în spaţiul rezevat data. Obiectul plăţii şi subdiviziunea bugetului aprobat de la care se face plata. Acestea nu pot cuprinde referir la mai multe subdiviziuni şi emit pe baza documentelor justificative din care reiese plata integrală sau parţială a datoriei contractate. Sunt exceptate de la această regulă ordinele de plată care se emit pentru plata unor avansuri. Acţiunile şi categoriile de cheltuieli pentru care se pot acorda plăţi în avans din fonduri publice sunt stabilite prin hotărâri ale Guvernului.

În ceea ce priveşte dreptul de administrare al conturilor de cheltuieli bugetare şi disponibil deschise la unităţile de trezorerie şi contabilitate publică sau bănci, acesta se poate exercita numai de către instituţiile publice pentru care au fost deschise prin persoanele împuternicite în acest sens. În

5


prealabil însă, este necesară transmiterea către bancă sau trezorerie a listei cu împuternicirile şi specimenele de semnături al persoanelor abilitate să efectueze plata.

VI. Studiu de caz: Primăria Municipiului Bucureşti

1. Scurta prezentare a situatiei Municipiului Bucuresti la nivelul anului 2008 In cadrul acestuia proiect am analizat regulile generale de executie, precum si destinatiile

veniturilor publice ale Primăriei Municipiului Bucureşti pentru finantarea cheltuielilor publice la nivel local. In continuare am urmarit etapele executiei cheltuielilor bugetare, si anume: angajarea, lichidarea şi ordonanţarea - sunt efectuate de către conducătorii instituţiilor publice (ordonatorii de credite bugetare) sau de către împuterniciţii acestora in anul 2008.

Bucureşti este capitala României şi cel mai mare oraş, centru industrial şi comercial al ţării, populaţia de peste două milioane de locuitori face ca Bucureştiul să fie a şasea capitală ca mărime din Uniunea Europeană. Autonomia locală în Municipiul Bucureşti este realizată de autorităţile administraţiei publice locale, respectiv Primarul General şi Consiliul General. Pentru exercitarea competenţelor proprii, acestea sunt sprijinite de aparatul de specialitate al primarului, instituţii publice de interes local, regii autonome şi societăţi comerciale cu capital social municipal. Primarul General conduce serviciile publice locale. Pentru o mai buna organizare si desfasurare a proiectelor de modernizare si investire in Bucureştiului, oraşul a fost structurat în şase subdiviziuni administrativ teritoriale, sectoarele, care au câte un primar şi un consiliu local propriu. Acestea exercită atribuţiile delegate de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi alte atribuţii stabilite prin lege.

După integrarea României în Uniunea Europeană, Bucureştiul este recunoscut drept o capitală europeană importantă. Integrarea a avut un deosebit impact socio-cultural şi economic, acest lucru fiind vizibil în indicatorii economici, astfel ca Bucureştiul a evoluat continuu sub influenţa corelată a factorilor economici, politici şi sociali, furnizând aproximativ 25% din cifra de afaceri a României şi aproape 20% din PIB-ul naţional. În ceea ce priveşte investiţiile, Municipiul Bucureşti deţine o pondere importantă, cu mai mult de un sfert din volumul investiţiilor brute realizate în economie.

2. Scopul Primariei Municipiului Bucuresti

Obiectivul Primariei Municipiului Bucuresti este să creeze şi să ofere cetăţenilor un mediu placut si civilizat de trai, incercand perfectionarea continua a infrastructurii oraşului, a mediului economic, social, edilitar şi natural la nivelul exigenţelor marilor capitale europene. Un obiectiv prioritar este acela al bunei funcţionari a sistemelor de transport, utilităţi publice, asistenţă socială, sănătate, învăţământ, informare şi educaţie, promovare a culturii şi artei, promovare a sportului şi a mijloacelor de divertisment. De asemenea se doreste încurajarea dezvoltarii comunităţii pentru a oferi siguranţă, confort şi servicii diversificate adresate unei multitudini de stiluri de viaţă, respectând libertatea opţiunilor cetăţenilor şi venind în întâmpinarea acestora.

Primăria Municipiului Bucureşti este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală republicată şi în conformitate cu hotărârile Consiliului General al Municipiului Bucureşti privind aprobarea organigramei, a numărului de posturi şi a statului de funcţii ale aparatului propriu de specialitate. Primarul general este şeful administraţiei publice locale a Municipiului Bucureşti şi al aparatului propriu de specialitate, pe care îl conduce şi controlează, conform art. 66(1) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, reprezintă autoritatea executivă în realizarea autonomiei locale şi este de asemenea reprezentantul Municipiului Bucureşti în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie.

6


3. Necesitatea investirii si consolidarii unui program eficient pentru modernizarea Bucurestiului

Anul 2008 datorita declanşarii crizei financiare internaţionale, ale cărei efecte negative s-au propagat şi la nivelul tării noastre, Fitch Ratings a luat decizia de a reduce rating-ul de ţară al României, de la nivelul BBB Perspectivă Negativă (clasa „investment grade”), la nivelul BB+ Perspectivă Negativă (clasa „non-investment grade”). După evaluarea de rating realizată de Fitch Ratings pentru Muncipiul Bucureşti, agenţia a menţinut calificativul de rating acordat anul anterior, respectiv BBB- Perspectivă Stabilă. Această decizie a fost comunicată de Fitch Ratings şi a fost preluată de mass-media din România în datele de 5 şi 6 noiembrie 2008. Având în vedere scăderea ulterioară a ratingului acordat României şi regulile după care funcţionează agenţiile de rating (ratingul unui oraş nu poate fi mai mare decât ratingul ţării respective), agenţia Fitch Ratings s-a văzut nevoită să modifice calificativul de rating acordat iniţial Municipiului Bucureşti, de la BBBPerspectivă Stabilă la BB+ Perspectivă Negativă, pentru a nu-l depăşi pe cel de ţară.

Ca urmare era absolut necesara investirea si gasirea unei modalitati de a implementa aceste obiective prin executia veniturilor si cheltuielilor in economia Municipiului Bucuresti.

4. Angajarea cheltuielilor bugetare in proiecte publice locale

Angajarea reprezinta actul care generează obligaţia unei instituţii publice de a plăti o sumă de bani unui terţ pe baza unui act juridic (lege, contract, decizie mînisterială, hotărâre judecătorească). Angajarea este, deci, consecinţa deciziei luate în mod deliberat de un organ al administraţiei de stat. Astfel, in anul 2008 Primaria Municipiului Bucuresti s-a angajat in investirea in utilitati si in infrastructura, puncte esentiale in asigurarea unui echilibru economic si social in capitala Romaniei.

Avand in vedere faptul ca reţeaua de străzi, poduri şi pasaje rutiere a Municipiului Bucureşti cuprinde un număr de 5340 de străzi în lungime de 1.940 km, 17 pasaje rutiere şi 29 poduri, in anul 2008, un număr de 350 de străzi au fost în administrarea şi întreţinerea Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, restul fiind în administrarea primăriilor de sector prin care s-a incercat asigurarea unor conditii favorabile dezvoltarii. Dar nu numai: s-au desfasurat lucrări de reabilitare a infrastructurii supraterane (străzi, intersecţii, pasaje) concomitent cu reabilitarea traseelor de apă-canal, a reţelelor electrice şi de termoficare.

Grafic nr. 1. Structura investirii in proiecte publice pe diferite bunuriSursa: Raportul Primariei Municipiului Bucuresti in anul 2008

7


În anul 2008 principalele lucrări de reabilitare a infrastructurii rutiere, care s-au derulat au fost:• au fost finalizate lucrările de modernizare pasaj subteran Piaţa Universităţii• a executat lucrări de reabilitare sistem rutier pe 26 de străzi, din care 16 străzi în continuare din 2007 şi lucrări de întreţinere şi gestiune pe 96 de străzi• reabilitare Pod Colentina ( lucrări la parapeţi, hidroizolaţii, cale curentă),• modernizare străzi urbane : Bd. T.Vladimirescu, Bd. Dimitrie Cantemir, Str. Ştirbei Vodă, Str. gen. Berthelot, Str. Câmpineanu, Str. Luterană,• modernizare străzi cu linii de tramvai: Bd. 1 Decembrie 1918, Şos. Colentina, Bd. Iancu de Hunedoara, Calea Moşilor, Şos. Olteniţei, Şos. Ştefan cel Mare, Str. Viitorului, Piaţa Sf. Vineri,• Supralărgire Gh.Ionescu-Siseşti – Ion Ionescu de la Brad, C-tin Brâncoveanu, Niţu Vasile, Şos. Pipera,• Penetraţie: Prelungirea Ghencea – Domneşti, Splai Independenţei – Ciurel –Autostrada Bucureşti – Piteşti,• Străpungere: Bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu, Buzeşti – Berzei – Uranus, D-na Ghica – Bd. Chişinău.Angajarea acestor cheltuieli a detrminat Primaria Municipiului Bucuresti sa foloseasca o mare parte a resurselor sale pentru atingerea acestui obiectiv. Din total buget prevăzut pe anul 2008 în valoare de 756.049.000 lei (din care prevederi credite int./ext. 401.837.000 lei ţi prevederi buget local 354.212.000 lei) s-au cheltuit 588.594.000 lei ( 253.195.000 lei credite int./ext.+ 335.399.000 lei buget local ).

5. Lichidarea cheltuielilor angajate in proiecte publice

Lichidarea cheltuielilor bugetare reprezinta o fază în procesul execuţiei bugetare ce constă în verificarea existenţei angajamentelor, a sumelor datorate, a condiţiilor de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunea respectivă. A doua etapă a execuţiei cheltuielilor bugetare verifică existenţa angajamentelor şi realitatea sumei datorate pe baza documentelor care atestă bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate (factura fiscală; factura; state de plată în cazul salariilor etc.). Aceste documente sunt analizate de persoana împuternicită de ordonatorul de credite să efectueze lichidarea cheltuielilor. In cadrul proiectului derulat de Primaria Municipiului Bucuresti se constata ca autoritatile publice locale s-au interesat si in derularea de activitati privind transportul urban de calatori in anul 2006, 2007 si 2008. S-a analizat lichidarea acestor investitii in perioada 2006-2008.

Astfel, angajarea a presupus achizitia de mijloace de transport noi ( tramvaie, autobuze si troleibuze), iar lichidarea a presupus analiza existentei in patrimonoiul primariei a acestor bunuri ce vor servi in interes public.

Tabel nr.1. Analiza achizitiei de mijloace de transport a Primariei Municipiului Bucuresti in perioada 2006-2008Sursa: Raportul Primariei Municipiului Bucuresti in anul 2008

8


Grafic nr. 2. Dinamica parcului inventar in perioada 2006-2008Sursa: Raportul Primariei Municipiului Bucuresti in anul 2008

Se constată că, în valori absolute, există o creştere a parcului inventar total în anul 2008 faţă de anul 2007, respectiv de 50 vehicule, creştere datorată, în principal, programului de casări şi dotări, prezentate in paragraful urmator.

Tabel nr.2. Dotarile si scoaterile din functiune a mijloace de transport a Primariei Municipiului Bucuresti in perioada 2006-2008Sursa: Raportul Primariei Municipiului Bucuresti in anul 2008

In urma celor analizate mai sus, a indicatorilor relevanti, s-a constat ca in anul 2008 nu s-au achiziţionat tramvaie şi nici nu au fost scoase din funcţiune, astfel încât parcul inventar de 506 tramvaie (vagoane motor) din 2007 nu a cunoscut modificări.

În anul 2008 s-au achiziţionat 21 troleibuze şi au fost scoase din funcţiune 6 buc., ajungându-se astfel la un parc inventar de 206 troleibuze, o creştere de 15 troleibuze, respectiv 5,15%. În anul 2008 s-au achiziţionat 350 autobuze şi au fost scoase din funcţiune 321 buc., ajungându-se astfel la un parc inventar de 1.354 autobuze.

De asemenea, s-a luat in considerare si locuri x km.vehicul oferite la 6,5 călători/mp. (milioane) sau a coeficientul de aglomerare (călători/m2 podea veh.), care au avut evolutii pozitive in cresterea gradului de confort a cetatenilor.

Principalele teme realizate de regie în domeniul investiţiilor in mijloacele de transport au fost: Reabilitarea infrastructurii reţelei de tramvai existente, realizarea de linii noi de troleibuz ; Modernizarea infrastructurii reţelei de tramvai în zona de sud-vest a municipiuluiBucureşti, (modernizare depou Dudeşti) pentru lucrări linii, automatizări, construcţii şi instalaţii. Linie de troleibuz pe Calea Văcăreşti, B-dul.Tineretului, B-dul.Dimitrie Cantemir între P-ţa. Sudului şi P-ţa. Unirii

9


Modernizarea reţelei de tramvai pe şos.Mihai Bravu şi Calea Văcăreşti de la Calea Vitan la Big Berceni Modernizarea reţelei de tramvai pe şos. Mihai Bravu de la Calea Vitan la Bucur Obor, lucrare în curs de recepţie, pus în functiune în luna ianuarie 2009.

6. Ordonantarea cheltuielilor bugetare in priectele publice locale

Ordonanţarea plăţii cheltuielilor bugetare este documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispozitie conducătorului compartimentului financiar (financiar-contabil) să întocmească înstrumentele de plată a cheltuielilor. Modelul formularului "Ordonanţare de Plată".

Primele trei faze ale procesului execuţiei cheltuielilor bugetare se realizează în cadrul înstituţiei publice, răspunderea pentru angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor revenindu-i ordonatorului de credite bugetare sau persoanelor delegate să exercite această calitate.De asemenea, s-a evaluat in cadrul acestui proiect public local ordonantarea cheltuielilor privind bunurile achizitionate: modernizări tramvaie - s-au realizat toate cele 15 buc., autobuze ce s-au plătit 337 buc autobuze din cele 350 buc achiziţionate pînă în prezent, diferenţa de 13 bucăti urmând să se deconteze conform termenelor scadente din contract, în luna ianuarie 2009, troleibuze care s-au decontat toate cele 21 buc.prevăzute în program, s-au achiziţionat utilaje, echipamente pentru întreţinere şi deservire, respectiv: autospecială dotată cu cabină simplă sau dublă pentru intervenţii la calea de rulare. Tot in cadrul investirii in utilitati publice se afla si parcarile si spatiile publice, dar si apa si canalizarea Bucurestiului, iluminatul public sau investirea in comunicatii.

În anul 2008, pentru a asigura un trafic modern şi civilizat, P.M.B. a finalizat lucrările de modernizare pasaj subteran Piaţa Universităţii, lucrări care au constat în modernizarea spaţiilor comerciale, grupuri sanitare, spaţii tehnice, placări pereţi, pardoseli, înlocuire scări rulante, dar si alte grupul de lucrări executate în anul 2008 mai fac parte : îmbunătăţire condiţii de circulaţie Pasaj Obor, Pasaj denivelat Supralărgire Şos. Pipera, Pasaj suprateran peste CF ,Pasaj pietonal modernizare Piaţa Eroii Revoluţiei.

In domeniul apei de consum in anul 2008, ANB a realizat lucrări de extindere în valoare de 38.731 mii lei, care reprezintă 7,5 km extindere reţele de alimentare cu apă şi 9,4 km extindere reţele de canalizare. De asemenea s-au executat proiecte de înlocuire / reabilitare reţele în valoare de 31.104 mii lei, dintre care o importanţă deosebită pentru calitatea apei potabile au fost Uzinele de tratare a apei de la Arcuda şi Roşu şi staţii de pompare. Au fost reabilitate 12,2 km reţele de apă potabilă şi 4,2 km canalizare, în valoare totală de aprox. 13.500 mii lei şi s-au investit 23.500 mii lei pentru punerea în conformitate a reţelelor telescopice.

Luand in considerare toate aceste aspecte, în anul 2008 un sondaj de opinie realizat de firma Gallup arată că gradul de satisfacţie globală a clienţilor a realizat o creştere atingând un procent de 75%, ceea ce situează acest serviciu pe primul loc într-un clasament al serviciilor publice în percepţia cetăţenilor. Semnificativ este că a scăzut numărul reclamaţiilor scrise de faptul ca Bucureştiul este un oraş brăzdat de zeci de mii de kilometri de fire electrice, de telefon, de internet. Toate acestea vor fi ascunse în subteran, ca urmare a realizării proiectului Net City, proiect pentru care s-au emis un număr de 386 avize de traseu. Au fost deja săpate canalele şi introduse tubulaturile din plastic pentru coborârea firelor de pe stâlpi.

În 2008 Municipalitatea a urmărit îmbunătăţirea reţelelor de iluminat public, prin lucrări de întreţinere a unui număr de 43.693 de corpuri de iluminat public, 25.179 console de iluminat public şi 43.621 stâlpi de iluminat, prin înlocuirea a 4883 dispozitive de aprindere, 6888 balasturi, 40.508 lămpi de iluminat public.

Modernizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bucureşti a urmărit obiective specifice precum promovarea incluziunii sociale (accesul nediscriminatoriu al populaţiei la un sistem public de

10


alimentare cu energie termică), utilizarea raţională a resurselor (diminuarea pierderilor din sistemul de distribuţie şi contorizarea completă a consumurilor din punctele termice), scăderea costurilor (preţuri accesibile la consumator), continuitatea alimentării şi reducerea impactului negativ asupra mediului. Sistemul de încălzire centralizată asigură 72% din necesarul de energie termică al oraşului Bucureşti prin sistemul centralizat de termoficare 68% şi prin Centrale Termice de cvartal 4%.

7. Plata cheltuielilor publice din veniturile Primariei Municipiului Bucuresti anul 2008

Plata cheltuielilor bugetare este efectuată de persoanele autorizate numite contabil, în limita creditelor bugetare şi a destinaţiilor aprobate, prin unităţile de trezorerie la care au conturi deschise, cu excepţia plăţilor în valută, care se efectuează prin bănci. Înstrumentele de plată folosite de către înstituţiile publice sunt cecul numerar şi ordinul de plată pentru trezoreria statului (OPHT) semnate de conducătorul compartimentului financiar (financiar/contabil) şi de către persoana cu atribuţii în efectuarea plăţii. Aceste plati se fundamenteaza din bugetul de venituri si cheltuieli a institutiei publice, analizata in cntinuare.

8. Bugetul de venituri si cheltuieli al Primariei Municipiului Bucuresti

Conform datelor operative privind realizarea veniturilor şi cheltuielilor, execuţia bugetului la 31 decembrie 2008 se prezintă astfel:

A. REALIZAREA VENITURILOR (surselor)

Din venitul total prevăzut de 4339,165 milioane s-au realizat 4790,326 milioaneVeniturile bugetului local – 3378,426 milioane

Încasările la bugetul propriu (229,341 milioane) s-au realizat din taxe pentru autorizaţii privind circulaţia (53,2 milioane), concesiuni şi închirieri (74,4 milioane), amenzi (38,1 milioane), vânzarea locuinţelor (2,8 milioane), vânzarea unor bunuri din domeniul privat (imobile din „Satul Francez” – 29,5 milioane). Încasările din cotele defalcate din impozitul pe venit (2889,225 milioane) sunt cu 40,8 milioane sub nivelul estimat la începutul anului. Faţă de anul 2007, încasările au fost mai mari cu 22,43% (529,25 milioane).

In anul 2008, subvenţiile de la bugetul de stat au fost in valoare de 252, 605 milioane. La subvenţia pentru compensarea creşterii preţurilor la combustibili pentru energia termică livrată populaţiei, s-au aprobat şi alocat 215,7 milioane lei, cu o diferenţă de 72,7 milioane lei, având în vedere şi suma de 101,0 milioane lei cuvenită şi nealocată pentru anul 2007 – 286,0 milioane lei subvenţia datorată şi 185,0 milioane lei sume alocate, – rezultă un total al sumelor cuvenite de 173,7 milioane lei, sumă ce regăseşte în datoriile RADET către producătorii de energie termică. Din suma de 31,0 milioane lei primită din Fondul Naţional de Dezvoltare, pentru modernizarea Stadionului Naţional , s-au utilizat 13,8 milioane lei, iar diferenţa de 17,2 milioane lei s-a restituit la bugetul de stat (FND).

Din fondurile aprobate din bugetul MDLP pentru proiecte cu finanţare prin POR, de 1,7 milioane lei, nu s-a utilizat nici o sumă; avansul încasat de 0,5 milioane lei, s-a restituit la bugetul de stat. Din suma de 6,4 milioane lei aprobată din bugetul MDLP pentru consolidarea imobilelor cu destinaţia de locuinţă, s-au primit şi utilizat 4,7 milioane lei.Veniturile instituţiilor finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul local au însumat 32, 7 milioane lei, reprezentând 82 % faţă de prevederile iniţiale, respectiv 98,48 % faţă de prevederile definitive.Veniturile instituţiilor finanţate integral din venituri proprii (1611,4 milioane) - Universitatea Populară I. Dalles şi Casa de Cultură Fr. Schiller – s-au realizat în proporţie de 91,4% faţă de prevederile iniţiale, respectiv 105,2% faţă de prevederile definitive .

11


Veniturile evidenţiate în afara bugetului local au fost in suma de 138,318 milioane. Disponibilul fondului de rulment înregistrat la sfârşitul anului 2007, de 112,2 milioane lei, s-a majorat cu 1,8 milioane lei reprezentând dobânzi bonificate de Trezoreria Statului. Fondul pentru locuinţe s-a realizat în proporţie de 97% . Din totalul de 24,2 milioane lei, 17,7 milioane lei reprezintă soldul iniţial iar 6,8 milioane lei încasările în cursul anului, din vânzarea unor locuinţe construite după anul 1993 şi destinate vânzării.Din împrumuturi externe s-a asigurat un disponibil de 1.216,2 milioane lei din care, 917,6 milioane lei disponibilul din împrumutul din obligaţiuni din anul 2005 şi 298,6 milioane lei, trageri din împrumuturi BEI, BERD, BIRD pentru proiectele de investiţii cofinanţate din acestea.

B. REALIZAREA CHELTUIELILOR – 3826,743 milioane Cheltuielile bugetului general s-au realizat în proporţie de 88,48% în raport de prevederile

definitive.Cheltuielile din bugetul local au totalizat 3.273,71 milioane lei, cu o diferenţă de 117,88 milioane lei faţă de prevederi, respectiv cu 104,7 milioane lei faţă de totalul veniturilor. Suma de 104,7 milioane lei se constituie ca excedent al exerciţiului.Cheltuielile din venituri proprii ale instituţiilor finanţate din venituri proprii (32,77 milioane), reprezintă veniturile efective realizate de aceste unităţi şi folosite integral pentru cheltuielile proprii.Cheltuielile instituţiilor finanţate integral din venituri proprii – 1,241 milioane s-au realizat în proporţie de 81,0%. La sfârşitul anului aceste instituţii înregistrează un disponibil de 0,37 milioane lei – diferenţa între totalul surselor (solduri ani precedenţi şi venituri realizate în anul curent) şi cheltuieli – ce se reportează ca sursă de finanţare în anul următor.Cheltuielile pentru investiţii din credite externe (380,626 milioane) s-au realizat în proporţie de 57,4% din prevederile definitive. În raport de sursele asigurate (disponibilul din împrumuturi) plăţile reprezintă 31,3 %.Cheltuielile din venituri evidenţiate în afara bugetului local au fost in suma de 115,425 milioane. Cheltuielile din fondul de rulment (cheltuieli de investiţii), în proporţie de 99,6%. Cheltuielile din fondul pentru construcţia de locuinţe în proporţie de 38,7%.Sumele neutilizate din aceste surse – diferenţa dintre venituri şi plăţi – se reportează pentru anul următor.

9. Alte proiecte derulate de Primaria Municipiului Bucureşti

Pe langa aceste bunuri si servicii menite sa aduca o sporire a gradului de satisfactie in randul bucurestenilor, Primaria Municipiului Bucuresti s-a implicat si in organizarea de diferite evenimente, targuri, manifestatii cu ocazia festivitatilor ce au avut loc in anul 2008. Astfel, proiectele in care institutia publica s-a implicat au fost: finantarea Bibliotecii Virtuale a Bucurestiului prin lansarea programului online de verificare si studiere a peste 2.500.000 de carti, extinderea si reabilitarea Teatrului National Bulandra, desfasurarea unui program de reabilitare si reamenajare a spatiului verde din parcul Bordei si Baneasa. De asemenea, in cadrul Grădinii Zoologice s-au reamenajat şi modernizat amplasamentele animalelor, boxele interioare, s-au reamenajat 5 acvarii şi 2 s-au transformat în terarii. De asemenea, s-a creat şi un spaţiu special pentru întreţinerea unor specii de reptile şi broaşte ţestoase, precum şi a unor specii de amfibii.

Un alt obiectiv al Primariei Municipiului Bucuresti a fost acela de organizare a evenimentelor culturale si de promivare a capitalei. Programe precum „Zilele Bucurestiului” desfasurate in perioada 6-13 aprilie 2008 , „Festivalul Internaţional de Folclor ” (22 – 24 iunie 2008), „Festivalul Internaţional de Teatru pentru copii 100, 1.000, 1.000.000 de Poveşti” (4 – 11 octombrie 2008), „La Rencontre de Bucarest” (10 – 13 noiembrie 2008) sau „Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa, ediţia a XVII-a” (11 octombrie – 21 decembrie 2008) au fost cele in care institutia le-a promovat si organizat. De

12


asemenea, pe 19 decembrie 2009 s-a semnat Protocolul de predare-primire a Blocurilor Gemenii din Piaţa Naţiunilor Unite nr. 107-108 in scopul sustinerii invatamantului si a tineretului din Capitala.Semnarea protocolului reprezintă ultima etapă administrativă care trebuia îndeplinită, înainte de a începe repartizarea locuinţelor către beneficiari. Cele 2 imobile cuprind 128 de apartamente cu destinaţia de locuinţe de necesitate şi vor oferi cazare temporară persoanelor care necesită locuinţă în perioada efectuării lucrărilor de consolidare a clădirilor cu risc seismic şi chiriaşilor evacuaţi din imobilele naţionalizate. Fiecare dintre cele două blocuri are în componenţă câte 26 de apartamente de 3 camere, 26 de apartamente cu 2 camere şi 12 apartamente cu o cameră. Locuinţele au fost realizate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor prin Compania Naţională de Investiţii, valoarea totală a investiţiei fiind de 34.846.785,86 lei.

10. Concluzii In concluzie, se poate afirma ca Primaria Municipiului Bucuresti are o organizare bine stabilita,

cu un program riguros de executie a veniturior si cheltuielilor in interes public, asigurand un mediu de trai in conformitate cu gardul de satisfactie al cetatenilor. S-a constat o imbunatatire semnificativa in ultimii 3 ani analizati , 2006, 2007 si 2008 a indicatorilor gradului de confort, si de asemenea prin proiectelor proiectate a fi realizate in anii urmatori se poate constata ca Primaria Municipiului Bucuresti este o institutie competenta si rationala in derularea programelor de investire pentru modernizarea Capitalei.

Bibliografie

Roman, Constantin Gestiunea financiară a instituţiilor publice, Ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2006

Iancu, Vasile Drept financiar public, Editura Natura Press, Bucureşti, 2000http://www.pmb.ro Site-ul Primăriei Municipiului Bucureştihttp://www1.pmb.ro/pmb/primar/rapoarte/raport_2008_web.pdf

13

Documents

Reguli Generale de Executie a Cheltuielilor Publice Intr-o Institutie Publica - Studiu de Caz - Primaria Municipiului Bucuresti