REGULAMENTUL JOCULUI DE OINĂ - Acasa - Jocul de ......FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE OINĂ 10 REGULAMENTUL JOCULUI DE OINĂ ÎN 11 I. TERENUL ŞI MATERIALUL DE JOC A. TERENUL –MARCAJUL

FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE OINĂ

1

REGULAMENTUL JOCULUI

DE OINĂ


DE OINĂ ÎN 6

( OINA ÎN SALĂ)


DE OINĂ ÎN 8

( OINA PE PLAJĂ)


DE MINI-OINĂ


2

ADRESA FEDERAȚIEI ROMÂNE DE OINĂ

Strada Aleea Magnoliei Nr.2.Bl.L4.ap.110 Constanța

Telefon : 0735/178186 ; 0733/780983 ;

E-mail:[email protected] ; [email protected]

www.froina.ro

mailto:[email protected]


3

„Nu se ştie oare că avem o tradiţie a jocului de oină ?Că

l-au jucat și părinţii noştri și l-am jucat și noi? Și douăzeci

și cinci de generaţii de şcolari l-au practicat potrivit unui

regulament și a unor dispoziţii ministeriale? Nu cumva

cei care se ocupă cu educaţia fizică a tineretului socotesc

drept sport numai foot-ballul și alte vocabule anglo-

saxone?”

Mihail Sadoveanu -„Jocuri de primăvară”


4

Scurt istoric al practicării oinei

după reguli scrise


5


6


7


8


9

REGULAMENTUL JOCULUI DE

OINĂ

CUPRINS

I. TERENUL ŞI MATERIALUL DE JOC

II. MATERIALE NECESARE DESFĂȘURĂRII JOCULUI DE OINĂ

III. JUCĂTORII

IV. ECHIPAMENTUL

V. DELEGATUL , ANTRENORUL ŞI CĂPITANUL DE ECHIPĂ

VI. PREZENTAREA ECHIPELOR

VII. ARBITRII

VIII. SECRETARUL DE CONCURS ŞI OBSERVATORUL

IX. DELEGATUL DE TEREN ŞI SCORERUL

X. CRAINICUL (COMENTATORUL)

XI. REGULILE JOCULUI

XII. CODUL DE SEMNALIZARE

XIII. STABILIREA REZULTATULUI JOCULUI

XIV. CLASAMENTUL

XV. CONTESTAŢII

În întreg cuprinsul Regulamentului Oficial al Jocului de Oină toate

referirile făcute la jucător , antrenor, arbitru etc. sunt exprimate la

genul masculin, dar ele se aplică și genului feminin. Trebuie înțeles că

acest lucru a fost făcut doar din motive practice.


10


OINĂ ÎN 11

I. TERENUL ŞI MATERIALUL DE JOC

A. TERENUL –MARCAJUL TERENULUI

Art .1. Terenul de oină are forma unui dreptunghi, cu următoarele

dimensiuni:

a) pentru seniori și juniori I - 70 m lungime şi 32 m lăţime

(vezi anexa 1)

b) pentru juniori II şi juniori III - 58 m lungime şi 26,5 m lăţime

(vezi anexa 2)

c) ) pentru minioină - 42 m lungime şi 20 m lăţime

( vezi anexa 3)

Dimensiunile terenului sunt măsurate de la marginea exterioară a liniilor

care delimitează terenul. În aceste dimensiuni sunt cuprinse: zona de

bătaie,terenul de joc şi zona de fund . Terenul trebuie să fie bine nivelat,

plat şi pe cât posibil acoperit cu iarbă. Dacă terenul nu este prevăzut cu

tribune, în jurul terenului de joc trebuie să existe o zonă de siguranţă, de

minim 10 m faţă de liniile de margine şi 15 m faţă de zona de bătaie şi

zona de fund. Dacă se marchează două terenuri unul lângă celălalt, între

acestea trebuie să fie minim 15 m şi, dacă este posibil, să fie separate cu

panouri (bannere) pentru oprirea mingii şi minim 5 m faţă de zona de bătaie

şi zona de fund.

1.1. Anexe teren:

În apropierea terenului de joc - trebuie să existe: (vezi anexa 1, 2,3)

a)- Masa oficială de concurs :

Amplasată în exteriorul terenului la 10/8 m lateral stânga de cercul

mărginaşului 2 ducere.

Pentru secretarul de concurs , comentator, operator tabelă de marcaj,

medicul de concurs, observatori F.R.O. , arbitrii, astfel încât aceștia să

poată vedea terenul şi băncile jucătorilor de rezervă.

b)- Zona băncilor pentru rezerve :

Cele două zone ale băncilor pentru rezerve (vezi anexa 1, 2) sunt situate

în exteriorul terenului de joc, paralel cu linia de margine a culoarului de

întoarcere. Fiecare zonă va fi delimitată de o linie cu o lungime de 10 m

trasată la 5 m paralel cu linia de margine și prin două linii cu o lungime de

5 m, perpendiculare pe linia de 10 m.


11

Băncile de rezerve au minimum 10 locuri și sunt puse la dispoziția

conducătorilor delegațiilor, antrenorilor (principal, secund), rezervelor și

sunt amplasate după cum urmează :

- pentru echipa de la bătaie, băncile sunt amplasate la 10/8 m

lateral dreapta, de cercul mărginaşului 3 de la întoarcere.

- pentru echipa de la prindere băncile, sunt amplasate la 10/8

m lateral dreapta de cercul mărginaşului 2 de la întoarcere .

Art.2. Marcajul. Terenul de oină trebuie să fie marcat cu linii late de 8 -

10 cm, ( trasate cu var sau alte soluții specifice care pot asigura contrastul

și o vizibilitate bună ) ce delimitează spațiile de joc (anexele 1, 2).

Liniile scurte, de 32 m, 26,5 m ce delimitează zonele se numesc:

- linie de bătaie şi linia exterioară zonei de bătaie.

- linia de fund şi linia exterioară zonei de fund.

Liniile laterale, de 70 m, 58 m poartă denumirea de linii de margine.

Toate liniile terenului fac parte integrantă din spaţiile pe care le

delimitează astfel:

- Lăţimea liniilor de margine şi a liniei de bătaie se include în

dimensiunile terenului de joc;

- Lăţimea liniilor exterioare ale zonelor în zone ;

- Lăţimea liniei de trei sferturi şi liniei de fund în spaţiul (zona) de trei

sferturi ;

- Lăţimea circumferinţei cercurilor şi a semicercurilor intră în suprafaţa

cercurilor, respectiv a semicercului.

2.1. Zonele. Paralel cu liniile de bătaie şi de fund, la 5 m, 4 m în

spatele acestora, se trasează câte o linie perpendiculară pe liniile de margine.

Spaţiile delimitate în cele două capete ale terenului se numesc:

-zona de bătaie delimitată de liniile de margine, linia de bătaie și linia

exterioară zonei de bătaie ;

-zona de fund delimitată de liniile de margine, linia de fund și linia

exterioară zonei de fund ;

2.2. Culoarele. Terenul de joc este împărţit în două culoare pe

lungime printr-o linie punctată, numită linie de mijloc:

a) culoarul de ducere pe jumătatea din stânga liniei de bătaie

(corespunzător liniilor de plecare și liniei de sosire).

b) culoarul de întoarcere pe jumătatea din dreapta liniei de bătaie

(corespunzător liniei de întoarcere și liniei de scăpare).

2.3. Cercurile.

a) pentru seniori și juniori I la 15 m, 30 m şi 45 m pe linia de mijloc

se stabileşte şi se fixează centrul unor cercuri cu diametrul de 2 m, care se

vor trasa pentru a marca locurile mijlocaşilor.


12

b) pentru juniori II, juniori III la 12,50 m, 25 m şi 37,50 m, iar

diametrul cercului este de 1,5 m.

Pe liniile de margine, la aceleași distanțe ca pe centru, se fixează

punctele de tangență ale unor cercuri cu diametrul de 2 m, respectiv 1,5 m,

pentru a marca locurile mărginaşilor pe ducere și pe întoarcere.

Diametrul paralel cu linia de bătaie a acestor cercuri se va prelungi şi

marca cu linie continuă (linia de trei sferturi) sau întreruptă (vezi anexa 1, 2)

de la și până la exteriorul cercurilor pentru a delimita triunghiurile şi

careurile.

2.4. Semicercul. La punctul de întretăiere a liniei de mijloc cu linia de

bătaie, se stabilește şi se fixează centrul unui semicerc cu raza de 1 m ,

respectiv 0,75 m care se va trasa numai în interiorul terenului de joc şi va

delimita suprafaţa de protecţie a jucătorului care bate mingea.

2.5. Zona de protecţie. În zona de bătaie, se va trasa un semicerc cu

raza de 3 m ce va avea centrul la punctul de întretăiere a liniei de mijloc cu

linia de bătaie. În interiorul terenului de joc se vor trasa două linii

perpendiculare, pe linia de bătaie, cu lungimea de 3 m şi tangente în punctul

de intersecţie cu semicercul de 3 m.

2.6. Zona de trei sferturi. La 45 m, 37,5 m, distanţă de linia de

bătaie şi paralel cu ea , se trasează o linie continuă, denumită linia de trei

sferturi. Spaţiul delimitat de liniile de margine, linia de trei sferturi şi linia

de fund delimitează zona de trei sferturi, suprafaţă de obţinere a punctelor

suplimentare din bătaia mingii cu bastonul.

2.7. Linia de bătaie este linia unde acţionează fruntaşul şi din spatele

căreia poate lovi (ţinti) valabil adversarul . Segmentul liniei de bătaie, din

dreptul culoarului de ducere, se numeşte linia de plecare, iar segmentul, din

dreptul culoarului de întoarcere, se numeşte linie de scăpare.

2.8. Linia de fund este linia unde acţionează fundaşul şi din spatele

căreia poate lovi (ţinti) valabil adversarul. Segmentul liniei de fund, din

dreptul culoarului de ducere, se numeşte linia de sosire , iar segmentul, din

dreptul culoarului de întoarcere, se numeşte linie de întoarcere.

2.9. Linia de mijloc este linia ce împarte terenul de joc în lungime în

două jumătăţi, numite culoare.

2.10. Linia de aşteptare. În zona de bătaie, la 4 m, 3 m în spatele liniei

de scăpare, paralel cu aceasta, se trasează o linie continuă de 10 m, 8m

lungime, numită linia de aşteptare, unde jucătorii echipei de la bătaie se

așază, aşteptând rândul pentru a bate mingea cu bastonul.

2.11. Linia de trei sferturi . La 31,5 m, de la linia de bătaie şi paralel

cu ea se va trasa o linie continuă denumită ,, linia de trei sferturi ’’ care va


13

servi la determinarea eventualelor puncte suplimentare obţinute din bătaia

mingii.

2.12. Careurile. Spaţiile dintre mijlocaşii şi mărginaşii corespunzători

(din acelaşi culoar) formează careurile. Ele sunt în număr de 4 şi anume :

a) careul 1 ducere format de mărginaș 1 ducere, mărginaș 2 ducere,

mijlocaș 2 şi mijlocaș 1.

b) careul 2 ducere format de mărginaș 2 ducere, mărginaș 3 ducere,

mijlocaș 3 şi mijlocaș 2.

c) careul 1 întoarcere format de mărginaș 1 întoarcere, mărginaș 2

întoarcere, mijlocaș 2 și mijlocaș 3.

d) careul 2 întoarcere format de mărginaș 2 întoarcere, mărginaș 3

întoarcere, mijlocaș 1 și mijlocaș 2 (vezi anexa 3).

2.13. Triunghiurile.

Pe terenul de oină se formează patru triunghiuri şi anume :

a) Spațiul dintre fruntaş, mărginaș 1 la ducere și mijlocaș 1 formează

primul triunghi pe ducere.

b) Spațiul dintre fundaș, mijlocaș 3 şi mărginaș 3 pe ducere formează

al doilea triunghi pe ducere.

c) Spațiul dintre fundaș, mărginaș 1 la întoarcere și mijlocaș 3 formează

primul triunghi pe întoarcere .

d) Spațiul dintre fruntaș, mijlocaș 1 şi mărginaș 3 pe întoarcere formează

al doilea triunghi pe întoarcere (vezi anexa 3).

Art.3. Fanioanele de colţ.

Cele 4 colţuri ale zonei de bătaie şi cele 4 colţuri ale zonei de fund se

marchează cu fanioane, înfipte în pământ, având băţul înalt de 1 m, iar

steagul de minim 30 X 40 cm. În timpul jocului, fanioanele nu pot fi scoase

sau deplasate de la locul lor.

Jocul de oină nu poate începe dacă nu sunt întrunite toate cerințele

regulamentare ale terenului de oină.

II. MATERIALE NECESARE DESFĂȘURĂRII JOCULUI DE

OINĂ

BASTONUL

Art. 4. Bastonul este utilizat :

- de cei doi căpitani de echipă, la alegerea terenului ;

- de jucătorii echipei de la bătaie la lovirea mingii în timpul jocului,

în încercarea acestora de a obține puncte suplimentare .


14

Bastonul trebuie să fie confecţionat dintr-un lemn de esenţă tare (fag,

frasin, etc.) El are forma unui trunchi de con și are următoarele dimensiuni:

a) pentru seniori și juniori I, lungimea de 100 cm, cu diametrul de 5

cm la un capăt şi de 2,5 cm la celălalt capăt ;

b) pentru juniori II, juniori III, lungimea de 90 cm și diametrul de 5

cm la un capăt și de 2,5 cm la celălalt capăt.

c) ) pentru minioina, lungimea de 80 cm și diametrul de 5 cm la un

capăt și de 2,5 cm la celălalt capăt

Bastonul trebuie să fie rotund pe întreaga lungime. Mânerul bastonului

trebuie să fie prevăzut cu şănţuleţe inelare de 2 mm lăţime şi adâncime,

depărtate unul de altul la 2 cm pe o lungime de circa 20 cm pentru a nu

aluneca din mână la bătaia mingii.

În scopul asigurării unei prize mai bune, se poate înfăşura pe mânerul

bastonului, pe aceeaşi lungime, o panglică adezivă sau cauciucată.

Bastonul poate fi prevăzut cu opritor, având diametrul de 3,5 mm și

lățimea de 2 cm, care face parte din lungimea bastonului.

MINGEA

Art. 5. Mingea de oină este sferică , confecţionată din piele şi umplută cu

păr natural de cal, bovine, ovine sau porc.

Mingea trebuie să fie confecţionată din 8 bucăţi de piele, tăiate în

formă de triunghiuri echilaterale curbe şi cusute între ele, având aceeaşi

culoare (albă).

5.1. Pentru seniori, juniori I se folosesc mingi cu diametrul de 8 cm,

circumferinţa de 24 cm, iar greutatea de 140 g. (nr.1)

5.2. Pentru juniori II şi juniori III se folosesc mingi cu diametrul de 8

cm, circumferinţa de 24 cm, iar greutatea de 120 g. (nr.2)

5.3. Pentru fete se folosesc mingi cu diametrul de 8 cm, circumferinţa

de 24 cm, iar greutatea de 100 g. (nr.3)

5.4. Pentru minioina se folosesc mingi cu diametrul de 8 cm,

circumferinţa de 24 cm, iar greutatea de 70 g. (nr.4)


15

III . JUCĂTORII

A) VÂRSTA JUCĂTORILOR

Art. 6. După vârstă, jucătorii de oină se împart în 5 categorii:

a ) juniori IV U 12 până la 11 ani (inclusiv)

b ) juniori III U 14 până la 13 ani (inclusiv)

c ) juniori II U 16 până la 15 ani (inclusiv)

d ) juniori I U 18 până la 17 ani (inclusiv)

e ) seniori peste 18 ani

Vârsta limită 12,14,16,18 nu poate fi implinită în anul calendaristic în care

se tine competiția.

Sportivii juniori III pot participa în jocul de oină în echipele de juniori

II și I, juniorii II în echipele de juniori I şi seniori, juniorii I în echipele de

seniori, numai cu avizul medicului .

În legitimație, medicul de medicină sportivă trebuie să precizeze în scris,

în spațiul vizei medicale, ,, APT PENTRU JOC LA .............’’ ( JUNIORI

III , JUNIORI II , JUNIORI I , SENIORI .)

Se interzice participarea juniorilor la competiţiile rezervate seniorilor ,

dacă pe parcursul întregului an calendaristic aceştia nu vor implini vârsta

de 15 ani .

B)COMPONENȚA ECHIPEI ȘI OBLIGAȚIILE JUCĂTORILOR :

Art. 7. O echipă de oină se compune din 11 jucători titulari şi cel mult 5

rezerve, pe foaia de arbitraj trecându-se maxim 16 jucători .

Art .8. Jucătorii trebuie să cunoască prevederile regulamentelor emise de

F. R. Oină precum și regulile jocului şi să le respecte întocmai.

a) Ei trebuie să se comporte civilizaţi, demni, disciplinaţi atât în timpul

jocului, cât și în toate împrejurările în care vin în relații cu oficialii și

publicul spectator , atât înainte cât și după terminarea jocului şi să se

supună dispoziţiilor arbitrilor, fără a-şi manifesta nemulţumirea prin gesturi

sau cuvinte.

b) Este interzisă intrarea în joc a sportivilor fără viză medicală

obţinută de la cabinetul de medicină sportivă.

c) Este interzisă intrarea în joc a sportivilor care sunt sub influenţa

băuturilor alcoolice, precum si acelor care consuma bauturi alcoolice in

timpul pauzelor, pe parcursul desfasurarii competitiei sau folosesc mijloace

și metode care le sporesc în mod artificial performanțele și le prejudiciază

sănătatea și etica sportivă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare

(droguri, substanțe halucinogene etc.).


16

Atitudinea nesportivă faţă de adversari, coechipieri, oficiali ( proteste,

înjurii, jigniri etc.) se sancţionează în funcţie de gravitate cu avertisment,

cartonaș galben sau chiar eliminare.

C) ÎNLOCUIREA JUCĂTORILOR :

Art. 9. Echipa nu poate începe sau continua jocul decât dacă este în

formaţie completă de 11 jucători. Jucătorul eliminat trebuie înlocuit cu un

jucător de rezervă, desemnat de antrenor, iar în lipsa acestuia, de căpitanul

de echipă.

Antrenorul sau căpitanul de echipă va putea înlocui, într-un meci,

maximum 3 jucători titulari cu jucători de rezervă din cele 5 trecute pe foaia

de arbitraj astfel:

9.1. Pentru echipa de la prindere.

a) Când un jucător este eliminat, jucătorul de rezervă va ocupa în

teren locul celui eliminat, și va avea aceleași drepturi ca şi ceilalți jucători.

b) Când a survenit o accidentare, jucătorul de rezervă va ocupa

locul indicat de antrenor sau căpitanul de echipă (este admisă o singură

schimbare de locuri).

9.2. Pentru echipa de la bătaie .

a) În cazul eliminării unui jucător,

- dacă jucătorul eliminat a bătut și a obținut puncte

suplimentare, punctele obținute vor fi luate în considerație. Jucătorul de

rezervă se consideră ca jucător nou şi obligat să bată ultimul, iar

eventualele puncte suplimentare obținute din bătaia acestuia nu se iau în

considerație.

- dacă jucătorul eliminat nu a bătut, jucătorul de rezervă se

consideră ca jucător nou şi va ocupa locul jucătorului eliminat și va avea

dreptul să obțină puncte suplimentare .

b) În cazul accidentării unui jucător,

- Jucătorul de rezervă va putea ocupa locul din teren al

jucătorului accidentat, în momentul accidentarii.

- Excepţie face jucătorul prins la mijloc, care nu poate fi

înlocuit decât după ce faza a fost jucată .

- De asemenea şi jucătorul care a servit mingea şi care nu poate

fi înlocuit decât după ce a efectuat şi el bătaia mingii.

Atât jucătorul prins la mijloc, cât şi cel care a servit mingea pot fi

înlocuiţi în caz de accidentare, dar numai cu avizul medicului.

Înlocuirea jucătorilor se face numai când jocul este închis cu acordul

arbitrilor , dacă înlocuirea se face fără acordul arbitrilor, jucatorii vor fi

sancţionaţi cu cartonaş galben.


17

În caz de epuizare a rezervelor prin înlocuirea accidentaţilor, echipa

descompletată pierde jocul la scorul de 0-6, sau rămâne scorul din teren,

dacă diferența de scor este mai mare de 6 puncte în favoarea echipei rămase

în teren şi i se acordă 1 punct în clasament.

IV. ECHIPAMENTUL

Art.10. Echipamentul jucătorilor se compune din tricou, șort, ghete cu

crampoane, jambiere (şi după caz şapcă cu cozoroc).

10.1. Jucătorii trebuie să poarte pe tricouri numere de minimum 20 cm

înălţime pe spatele tricoului şi de minimum 10 cm pe faţa tricoului.

Culoarea numerelor trebuie sa fie diferită de culoarea tricoului şi să fie uşor

vizibile.

10.2. Căpitanul de echipă va purta o banderolă de culoare diferită pe

mâna .

Art.11. Echipele trebuie să se prezinte pe teren în ţinută îngrijită , iar

jucătorii să poarte echipament uniform. În cazul în care ambele echipe au

tricouri de aceeaşi culoare, echipa gazdă este obligată să-şi schimbe

tricourile, iar dacă ambele echipe sunt oaspete, schimbă echipa care este

trecută prima pe foaia de arbitraj.

V. DELEGATUL , ANTRENORUL ŞI CĂPITANUL DE ECHIPĂ

Art. 12. Delegatul de echipă este reprezentantul clubului sau al asociaţiei

sportive în timpul concursurilor de oină. El are următoarele atribuţii :

a) răspunde de ţinuta şi disciplina jucătorilor pe parcursul întregii

competiții;

b) asigură prezentarea la timp a echipei pe terenul de joc;

c) ia parte la şedința tehnică, la stabilirea jocurilor prin tragere la

sorți;

d) să completeze foaia de arbitraj;

e) are dreptul de a face contestaţii în numele echipei pe care o

reprezintă;

f) are obligaţia de a prezenta arbitrilor legitimaţiile jucătorilor;

g) în timpul jocurilor echipei lui, va putea ocupa loc pe banca de

rezerve;

h) să participe la ședințele sau convocările organizate de F.R.OINĂ.

12.1. Delegatul echipei gazdă răspunde:

- de trasarea regulamentară a terenului de joc;

- de amenajarea vestiarelor pentru ambele echipe şi arbitri;


18

Nu admite intrarea în vestiarul arbitrilor decât a observatorului federal,

urmărește ca în incinta terenului de joc să pătrundă doar persoanele

prevăzute de regulament.

Art.13. Antrenorul echipei de oină are următoarele obligații:

a) să țină permanent legătura cu cei care conduc clubul;

b) să se ocupe de creșterea și educarea sportivilor;

c) să antreneze fizic și tactic sportivii componenţi ai echipei de oină;

d) să participe la competiții alături de echipa sa;

e) să țină o legătură permanentă cu F. R. OINĂ;

f) să se adreseze cuviincios arbitrului în timpul jocului;

g) să formuleze contestații;

h) să înlocuiască jucători;

i) să dea indicații în timpul jocului , de pe banca de rezerve sau în

pauze.

Dacă lotul nu are delegat, atunci antrenorul preia atribuţiile acestuia și

va ocupa loc pe banca jucătorilor de rezervă.

Art. 14. Căpitanul de echipă conduce jocul echipei sale atât la prindere,

cât şi la bătaie. El reprezintă echipa în timpul jocului şi înlocuieşte în lipsă

pe antrenor sau pe delegatul de echipă, preluând în totalitate atribuţiile

acestora în timpul competiției.

a) este singurul jucător care poate să se adreseze arbitrului, dar

numai cu acceptul acestuia;

b) răspunde de disciplina echipei sale în timpul jocului.

Pentru CAP. IV atribuţiile şi competenţele sunt trecute în Regulamentul de

Organizare şi Desfăşurare a Activităţilor de Oină

VI. PREZENTAREA ECHIPELOR LA JOC

Art. 15. Echipele sunt obligate să se prezinte pe teren la ora fixată , se admit

maximum 15 minute întârziere în competiții ,,tip divizie’’ ; pentru

competiții ,, tip turneu’’ se admit cel mult 5 minute întârziere . Orice

întârziere care depăşeşte aceste minute de la chemarea pe teren a echipelor

de către arbitru duce la pierderea jocului prin neprezentare cu 0-9 și 0

puncte în clasament.

Art. 16. Întrarea echipelor în teren are loc numai la fluierul arbitrului.

a) Fiecare echipă este obligată să prezinte înainte de începerea

jocului un baston de bătaie regulamentar şi o minge de joc.Arbitrul va alege

mingea cu care se va juca. Fiecare echipă va întrebuinţa la bătaie bastonul

propriu.


19

b) Bastonul de bătaie şi mingea nu se pot schimba în timpul jocului

decât dacă arbitrul constată că nu mai pot fi folosite ori la sesizarea unuia

dintre căpitanii de echipă (mingea udă, ruptă sau bastonul fisurat, rupt).

16.1. Pentru alegerea terenului , se folosește bastonul echipei trecută a

doua pe foaie. Arbitrul va arunca bastonul căpitanului

primei echipe trecute pe foaia de arbitraj, care îl va prinde

cu o mână de la jumătate în jos. Căpitanul celeilalte echipe

va apuca bastonul deasupra mâinii acestuia şi, apoi, prin

repetarea procedeului, se va ajunge la capătul bastonului.

Căpitanul, care va ajunge primul la capăt (astfel ca

bastonul să fie prins cu toate cele patru degete - fără

degetul mare) pe circumferinţa bastonului, are dreptul să

aleagă prinderea sau bătaia.

16.2. După alegerea terenului, echipa de la bătaie se

îndreaptă în coloană câte unul către linia de aşteptare, unde

se aşază în ordinea de bătaie. Echipa care a luat prinderea

se îndreaptă în coloană câte unul în pas alergător, spre linia

de fund, unde se grupează în formație 1, 3, 3, 3, 1, după

locurile ce le ocupă pe teren. La fluierul arbitrului, intră în

pas alergător pe linia de mijloc, oprindu-se fiecare grupă de 4, 3, 4 în cercul

pe care îl ocupă mijlocaşul ( poziţia mărginaşilor fiind la marginea cercului

cu faţa spre exteriorul terenului). La al doilea fluier al arbitrului, mărginaşii,

fundașul și fruntașul se îndreaptă spre locurile lor în care au fost repartizaţi

să joace.

După această așezare în teren, arbitrul acordă echipei de la prindere 5

minute de încălzire și acomodare cu terenul și mingea, apoi invită pe primul

și al doilea jucător în zona de protecție pentru prima bătaie a mingii. La

fluierul arbitrului și prima bătaie a mingii, începe jocul .

16.3. După terminarea primei reprizei de joc, arbitrii fluieră

strângerea echipei de la prindere în formaţie 4,3,4, iar echipa de la bătaie în

coloană câte unu la al doilea fluier în pas alergător, echipele îşi schimbă

locurile.

16.4. După terminarea partidei, jucătorii ambelor echipe se aşază pe

acelaşi loc ca la începutul partidei, în linie. Arbitrii comunică rezultatul,

după care echipele salută publicul şi echipa adversă şi părăsesc terenul în

coloană câte unul.


20

VII. ARBITRII

Art. 17. Pentru conducerea unui joc de oină, este nevoie de 2 arbitri

principali. Ei sunt delegaţi de comisia centrală de arbitri sau comisia

judeţeană de arbitri şi aprobaţi de Biroul Federal sau de Asociaţiile

Judeţene de Oină .

17.1. Arbitrii vor urmări aplicarea regulilor jocului şi vor lua hotărâri

în toate cazurile de nerespectare a regulamentului de joc. Dacă în cursul

desfășurării jocului, intervin situații neprevăzute în regulament, arbitrii

rezolvă situația ivită în spiritul regulamentului de joc și o vor consemna în

foaia de arbitraj.

17.2. Deciziile luate în timpul jocului de către arbitru nu pot fi

contestate. Dreptul lor de a penaliza se va exercita şi asupra infracţiunilor

comise în timpul unei suspendări temporare a jucătorului sau când mingea

este în afară de joc.

17.3. Arbitrii se consultă între ei numai când apreciază că este

necesar, dar la cererea arbitrului care a luat primul decizia, pentru eventuala

corectare a unei decizii greșite. Decizia eronată poate fi anulată numai de

arbitrul care a luat-o . Arbitrii trebuie să aibă două cartonaşe ( galben şi

roşu) pentru sancţionarea abaterilor.

Atribuţiile arbitrilor sunt cele stabilite în Regulamentul Arbitrilor.

Echipamentul arbitrilor se compune din: tricou ; șort ; jambiere ; ghete de

sport ; şapcă ; ecuson tip F. R. O. ; fluier ;fanion .

Arbitrul este obligat:

▪ să verifice marcajul şi starea terenului , el fiind singurul în măsură

să hotărască dacă jocul se poate desfăşura sau nu ;

▪ să constate prezenţa medicului ;

▪ să examineze foaia de arbitraj și să nu permită începerea meciului

până când foaia de arbitraj nu este completată corect ;

▪ să verifice identitatea şi echipamentul jucătorilor;

▪ să consemneze contestaţiile ;

▪ contestaţiile privind validarea şi identitatea jucătorilor se pot face

până la consemnarea rezultatului în foaia de arbitraj de catre ambii

arbitri, în caz contrar contestațiile nu sunt luate în considerație ;

▪ să constate retragerile sau neprezentările echipelor, aplicând

prevederile articolului 15;

▪ să aleagă mingea de joc ;

▪ să asigure demersurile pentru alegerea bătăiii sau prinderii ;


21

▪ să se plaseze în imediata apropiere a locului unde se joacă mingea şi

să urmărească jocul cu cea mai mare atenţie, fără să împiedice prin

plasamentul său desfăşurarea acestuia ;

▪ să fluiere la timp şi să sancţioneze orice greşeală ;

▪ să semnalizeze prin fluier, oprirea, reînceperea, închiderea şi

deschiderea jocului ;

▪ să semnalizeze prin fluier prinsul la mijloc, indicând cu fanionul

poziţia celui ce a prins mingea şi plasarea acestuia în limitele

regulamentului ;

În cazul în care, în momentul prinderii mingii, sunt jucători ai echipei

de la bătaie intraţi în teren, atunci prinsul la mijloc nu se va mai semnala

prin fluier, ci doar se va indica şi marca, prin fanion, locul unde a fost

prinsă mingea.

▪ să decidă prin fluier lovirea unui jucător sau obţinerea de puncte

suplimentare (la lovirea unui jucător, jocul se consideră oprit şi se va

reîncepe prin fluierul arbitrului, după ieşirea jucătorului lovit din teren)

În cazul realizării unor puncte suplimentare în zona de trei sferturi şi

zona de fund (fără ca mingea să depăşească linia de 65 m, respectiv 54 m )

şi se află jucători intraţi în teren ai echipei de la bătaie , punctele

suplimentare nu se mai semnalează prin fluier, ci doar prin ridicarea unui

braţ sau respectiv ambele braţe (după caz), anunţându-se punctele

suplimentare realizate după terminarea fazei de joc.

▪ să semnalizeze reînceperea jocului în caz de prindere la mijloc şi de

reîncepere a jocului prin introducerea în triunghi a unuia din cei trei

jucători aflați pe linia de plecare ;

▪ să dea avertisment jucătorilor (cartonaş galben) sau să-i elimine din

joc (cartonaş roşu) pentru atitudine nesportivă sau pentru încălcarea

repetat voită a prevederilor regulamentului, consemnând abaterea în

foaia de arbitraj.

Cumularea a două cartonaşe galbene, în timpul aceluiaşi joc, atrage după

sine eliminarea din jocul respectiv (cartonaş roşu) a jucătorului vinovat şi

suspendarea pentru jocul următor. Cumularea a două cartonaşe galbene, în

jocuri diferite, atrage după sine suspendarea pentru jocul următor.

▪ să autorizeze schimbarea jucătorilor eliminaţi ori accidentaţi

(numai cu avizul medicului ) cazul prinsului la mijloc sau înlocuirea unui

jucător cu o rezervă ;

▪ să oprească jocul pentru orice infracţiune comisă ;

▪ să întrerupă temporar jocul în cazul deteriorării bastonului sau a

mingii, ori în caz de accidentare a unui jucător ;


22

▪ să verifice scorul după fiecare repriză, consultându-se cu celălalt

arbitru și dând amândoi un singur rezultat ;

▪ va fluiera în special cazurile când unul sau mai mulţi jucători ai

echipei de la bătaie, aflaţi în spatele liniei de plecare, sau de întoarcere,

părăsesc aceste linii în mod neregulamentar, precum şi în cazurile de

obstrucţie ;

▪ să urmărească atent ca jucătorii de la bătaie să servească mingea o

singură dată în ordinea stabilită de antrenor sau căpitanul de echipă.

Ultimului jucător i se va servi mingea de către primul jucător care a

bătut, sau primul ieşit din teren (în cazul în care cel care a bătut primul

se află în teren) ;

▪ să urmărească dacă în spatele liniei de plecare sau de întoarcere se

găsesc mai mult de doi jucători ai echipei de la bătaie ;

▪ să supravegheze ca jucătorul care bate mingea, după efectuarea

bătăii, să treacă în spatele liniei de plecare, iar cel care a servit mingea

să se retragă pe linia de aşteptare (când jocul se deschide), iar în cazul

când jocul nu se deschide, să-şi reia locul la bătaia mingii ;

▪ să sancţioneze eventualele obstrucţii făcute atât de jucătorii de la

bătaie, cât şi de cei de la prindere (în zone, triunghiuri, sau pe linia de

bătaie) ;

▪ să noteze numerele jucătorilor care au trecut linia de scăpare şi să

semnalizeze sfârşitul reprizei(când ultimul jucător a trecut această linie) ;

▪ jucătorul prins la mijloc, în caz că a intrat totuşi în teren pe bătaia sa

şi a fost prins, va fi jucat ca orice jucător ;

▪ în caz că a fost lovit, va fi jucat şi la mijloc, întrucât prin intrarea în

teren, înainte de a vedea ce se întâmplă cu mingea bătută de el, a căutat

să-şi creeze un avantaj ;

▪ să noteze numerele jucătorilor care au obţinut puncte suplimentare

din bătaia mingii, numărul punctelor, precum şi jucătorii loviţi ;

▪ să semnalizeze mingile care au depăşit în zbor linia de trei sferturi

(şi nu au fost prinse), liniile de 60 m şi 65 m, 50 m şi 54 m, indiferent

dacă au fost prinse sau nu, mingi care dau dreptul echipei de la bătaie la

obţinerea de puncte suplimentare) ;

▪ să supravegheze poziţia fundaşului (să se afle cu ambele picioare in

zonă )în momentul când se bate mingea şi să ia măsurile ce se impun în

cazul unor nereguli ;

▪ să observe ieşirile jucătorilor de la bătaie în culoarul de ducere și

întoarcere, sancţionând pe cele neregulamentare ;


23

▪ arbitrii sunt obligaţi să colaboreze pe toată durata jocului, dar nu pot

anula decizia colegului, informându-l pe acesta în luarea unei decizii

corecte. numai în cazuri de indisciplină, nu de joc.

VIII. SECRETARUL DE CONCURS ŞI OBSERVATORUL

Art. 18. Secretarul şi observatorul federal sunt delegaţi şi aprobaţi de

Biroul Federal sau de Asociaţiile Judeţene de Oină, având următoarele

sarcini:

▪ să controleze exactitatea întocmirii foilor de arbitraj completate de

delegatul de echipă, antrenor sau căpitan şi semnate de aceştia, pe baza

legitimaţiilor prezentate, precum şi numerele de pe tricouri ale

jucătorilor ;

▪ să controleze dacă foile de arbitraj sunt semnate de delegaţi şi dacă

au fost formulate contestaţii (în care caz va atrage atenţia celor doi

arbitri) ;

▪ să reţină carnetele jucătorilor până după terminarea jocului (sau

concursului), eliberându-le numai cu avizul celor doi arbitri ;

▪ să ţină evidenţa cartonaşelor galbene şi eliminărilor (cartonaş roşu)

aplicate jucătorilor;

▪ să țină foaia de arbitraj ;

▪ să ţină evidenţa jocurilor programate şi a celor jucate ;

▪ să anunţe din timp echipele în ceea ce priveste programul jocurilor ;

▪ să anunţe echipele pentru jocul următor şi terenul de joc ;

▪ să întocmească clasamentul concursului după rezultatele obţinute de

fiecare echipă (trecute în foile de arbitraj şi omologate de comisia de

organizare) .

Locul secretarului este în afara terenului de joc , unde comisia de

organizare îi va pune la dispoziţie, un scaun și umbrelă la masa oficială de

concurs (vezi anexele 1, 2).

IX. DELEGATUL DE TEREN ŞI SCORERUL

Art. 19. Comisia de organizare a competiţiei desemnează un delegat de

teren şi un scorer care au următoarele sarcini:

- să ia din timp măsurile necesare pentru ca terenul să fie marcat

regulamentar sau să fie refăcut total sau parţial, (când marcajul nu mai este

destul de vizibil) la cererea arbitrului, dar numai în intervalul dintre două

jocuri sau în pauză ;


24

- să asigure ca intrarea sau ieşirea echipelor (din joc) să se facă fără

întârziere ;

- să stabilească locul (spaţiul) pe care urmează să-l ocupe echipele în

incinta stadionului ;

- să asigure desfăşurarea jocurilor la orele indicate în program ;

- să se îngrijească de rezolvarea din timp a locurilor pentru delegaţi şi

arbitri ;

- să asigure, în apropierea terenului de joc, masa oficială de concurs,

precum şi zonele băncilor de rezerve conform ( anexei nr.1, 2 ) ;

- să ţină scorul în timpul desfăşurării jocului pe tabela de marcaj ,

consultându-se cu arbitrul (la pauză) .

X. CRAINICUL (COMENTATORUL)

Art. 20. Comentatorul anunţă comunicările comisiei de organizare şi ale

secretarului de concurs. Comentează jocurile ce se desfăşoară acolo unde

se impune.

Pentru CAP. VII-IX atribuţiile şi competenţele sunt trecute în

Regulamentul de Organizare şi Desfăşurare a Activităţilor de Oină

XI. REGULILE JOCULUI

Art. 21. Jocul de oină se dispută în două reprize nelimitate în timp, cu o

pauză de 5 minute între reprize. Cele două echipe joacă fiecare câte o

repriză la ,, bătaie ’’şi una la ,, prindere’’.

21.1. Repriza începe la fluierul arbitrului, prin servirea mingii

primului jucător de la bătaie, acceptată de acesta prin lovirea sau încercarea

de lovire a mingii cu bastonul şi se termină în momentul când toţi cei 11

jucători ai echipei de la bătaie au bătut și au trecut prin cele două culoare și

incheind repriza trecând linia de scăpare.

21.2. Pauza începe în momentul când ultimul jucător al echipei de la

bătaie a trecut linia de scăpare.

Art. 22. O echipă este la bătaie atunci când jucătorii săi trebuie să bată

mingea cu bastonul şi apoi să treacă prin cele două culoare, apărându-se

pentru a nu fi loviţi de jucătorii echipei de la prindere care ţintesc în ei.

22.1. Fiecare jucător are dreptul la două servicii (are dreptul să refuze

primul serviciu la al doilea este obligat să bată).


25

22.2. Un jucător aflat la bătaia mingii are dreptul de a refuza bătaia

prin ridicarea unui braţ, anunțând în felul acesta arbitrul cel mai apropiat.

22.3. Jucătorul care bate mingea are la dispoziție maximum 2 minute

de la fluierul arbitrului.Dacă depășește acest timp, pierde dreptul de a bate

și este trecut pe linia de așteptare .

Art. 23. O echipă este la prindere atunci când jucătorii sunt pe teren pe

locurile indicate şi încearcă să lovească jucătorii de la bătaie, care trec prin

culoare, pentru a obține puncte.

Jucătorii de la prindere, după aşezarea lor pe teren, poartă următoarele

denumiri: (vezi anexa 3)

23.1. fruntaş - jucătorul care acţionează în zona de bătaie. Când se

efectuează bătaia mingii, el poate să-şi aleagă orice loc în zonă, fără a intra

în zona de protecţie, el nu are voie să împiedice sau să deranjeze bătaia

mingii prin plasamentul său ;

23.2. fundaş- cel care acţionează în zona de fund a terenului ;

23.3. mijlocaş - (primul, al doilea şi al treilea) - cei care acţionează

din cercurile de pe linia de mijloc a terenului ;

23.4. mărginaş la ducere - (primul, al doilea şi al treilea) - cei care

acţionează în cercurile de pe marginea stângă a terenului ;

23.5. mărginaş la întoarcere - (primul, al doilea şi al treilea) - cei care

acţionează în cercurile de pe marginea dreaptă a terenului.

Art. 24. Pot intra în joc jucătorii echipei care au efectuat bătaia mingii cu

bastonul în următoarele situaţii :

a) şi-au efectuat propriile bătăi ;

b) se serveşte mingea unui coechipier pentru a efectua bătaia (mingea

a intrat în joc când a părăsit palma jucătorului care efectuează serviciul) ;

fundașul neavând dreptul să intre în zona de protecție decât în momentul în

care s-a încheiat bătaia.

c) când sunt mai puțini de doi coechipieri în joc pe culoarul de ducere

şi mingea se află în joc;

d) coechipierul prins la mijloc a ieşit din această fază.

Art. 25. Jocul se opreşte când mingea iese din joc şi anume :

a) din cauza unui serviciu greşit, jucătorul de la bătaie refuză

serviciul (vezi art.27.4) ;

b) din cauza unei bătăi greşite, mingea cade în afara liniilor de

margine ;

c) nu se află în joc niciun jucător al echipei de la bătaie ;

d) mingea bătută cade peste linia exterioară a zonei de fund şi

depăşeşte zona de fund , pe sus.


26

e) din cauza unei greşeli a echipei de la prindere, mingea depăşeşte

linia de margine, zona de bătaie sau zona de fund ;

f) jucătorul care a efectuat bătaia sau care serveşte mingea nu a

respectat locul de bătaie (vezi art. 27.7) ;

g) dacă în teren au pătruns mingi străine ;

h) dacă serviciul a fost efectuat din terenul de joc și nu în zonă.

i) dacă mingea bătută cade în teren și apoi părăsește terenul peste

liniile laterale.

COMENTARIU

În cazul alineatelor a) şi b) de la art.25, jucătorii aflaţi în spatele

liniilor de plecare sau de întoarcere nu pot intra în joc (dacă au intrat, vor fi

readuşi pe linia de plecare sau întoarcere). De asemenea, se vor aplica

următoarele reguli privind situaţia mingilor ieşite din teren:

1. dacă s-a tras asupra unui jucător şi nu a fost lovit acesta are voie

să parcurgă întreg culoarul în care se află, iar ceilalţi jucători de la bătaie

aflaţi în teren au voie să depăşească un careu sau triunghi faţă de locul în

care se aflau ;

2. dacă mingea a fost oprită şi readusă în teren de jucătorii de la

prindere, jocul se redeschide în mod automat când mingea se află în mâna

unui jucător de la prindere, care are în spaţiul său de activitate un jucător de

la bătaie (chiar şi acela în care s-a tras şi nu a fost lovit) ;

3. dacă mingea ieşită din teren a fost oprită de public, o altă persoană

decât jucătorii echipei de la prindere sau un alt obstacol, jocul se închide și

se redeschide numai la fluierul arbitrului (jucătorii fiind readuşi pe pozițiile

inițiale în care se aflau la oprirea mingii ;

4. dacă mingea iese din teren peste linia zonei de fund, din bătăie în

zbor, jocul se opreşte în momentul în care mingea a depăşit linia exterioară

a zonei de fund. În această situaţie, jucătorii echipei de la bătaie, care se află

în terenul de joc, se vor opri la fluierul arbitrului, pe locurile unde se găsesc

în momentul în care mingea a depăşit linia exterioară a zonei de fund,

anunțând două puncte suplimentare. Arbitrul îi va aduce în primul careu al

culoarului de ducere, respectiv primul careu al culoarului de întoarcere, dacă

aceştia au depăşit linia de 30 m, dacă nu au depășit triungiul vor rămâne în

triunghi ;

5. dacă mingea iese din teren peste lina exterioarăa zonei de fund din

bătaie pe jos, jocul se opreşte în momentul în care mingea a depăşit linia

exterioară a zonei de fund. În această situaţie, jucătorii din apărare intraţi în

teren se vor opri la fluierul arbitrului exact pe locurile în care se aflau și vor

relua jocul din spațiile în care se aflau când jocul a fost închis ;


27

6. jucătorii aflaţi în spatele liniilor de plecare sau întoarcere nu pot

să intre în joc când mingea se află afară din teren, iar jocul este închis.

25.1. Jocul se deschide

a) În cazul Art.25 alineatelor a , b , c şi f , jocul se deschide prin

reluarea serviciului (numai dacă n-au mai rămas jucători de la bătaie în

teren) ;

b) În cazul alineatului d , jocul se deschide din locul unde jucătorii

au fost opriţi (cel mult primul careu al culoarului de ducere, respectiv

întoarcere sau triunghi) şi numai la fluierul arbitrului;

c) În cazul alineatului g , jocul se deschide la fluierul arbitrului,

dacă au rămas jucători în teren.

Art. 26. Jocul se consideră închis şi se deschide la fluierul arbitrului atunci

când:

a) în spatele liniei de plecare sau întoarcere se află trei jucători, în

timp ce mingea nu mai este în joc ;

b) ultimul jucător a rămas singur şi nu a intrat în teren la bătaia sa.

26.1. Jocul se redeschide

a) Dacă este ultimul jucător în zona de bătaie sau zona de fund, jocul se

redeschide prin introducerea acestuia, în primul triunghi de la ducere sau de

la întoarcere, după caz.

b) Dacă sunt 3 jucători în spatele liniilor de plecare sau de întoarcere , se

introduce jucătorul indicat de antrenor sau de căpitanul de echipă din

grupul unde se află jucători mai mulţi ;

c) În momentul reînceperii jocului, ceilalţi jucători rămaşi în spatele

liniilor de plecare sau de întoarcere pot intra în joc, dar nu mai mult de doi

jucători pe culoar. Dacă jocul se închide din nou, se va repeta introducerea

în triunghi după aceleași reguli. Deschiderea jocului la introducerea în

triunghi este semnalată de arbitru prin fluier ;

d) În toate situaţiile de redeschidere a jocului , jucătorul de la prindere ,

care este în posesia mingii, o va ridica cu braţul în sus până la fluierul

arbitrului ;

e). Dacă mingea bătută a ajuns prin aer în zona de fund, nu a fost

prinsă și a lovit pământul se acordă două puncte. Iar dacă mingea rămâne în

zona de fund, jocul nu se închide, jucătorii de la bătaie pot continua

deplasarea pe culoar (nu vor fi întorși în careul I ducere sau careul I

întoarcere) , continuându-se jocul.


28

Jocul echipei de la bătaie (în apărare)

Art. 27.. Echipa de la bătaie este obligată să respecte următoarele reguli :

27.1. Să ocupe loc pe linia de aşteptare în picioare, neavând voie să o

părăsească decât în momentul când le vine rândul să efectueze bătaia

mingii cu bastonul sau să servească. Excepție face căpitanul de echipă.

27.2. În decursul unui joc, jucătorii de pe linia de aşteptare trec la

bătaia mingii o singură dată. Ordinea de intrare in teren va fi indicată de

căpitanul de echipă sau antrenor în funcție de situația tactică din momentul

respectiv.

27.3. Jucătorul poate efectua bătaia mingii numai după ce în prealabil a

servit un coechipier (excepţie face jucătorul care bate primul). Jucătorul

secund serveşte jucătorului prim ş.a.m.d.

Ultimului jucător îi va servi mingea primul coechipier care a bătut mingea

şi a ieşit din teren. Dacă acesta nu a ieşit din teren, ultimul jucător va fi

servit de primul jucător ieşit din teren sau dacă jucătorul a fost eliminat din

joc va servi următorul jucător.

27.4. Mingea este aruncată vertical din palmă la înălţimea indicată cu

mâna sau bastonul, de jucătorul care bate. Înălţimea maximă de servire nu

trebuie să depăşească 2 m. Jucătorul care bate are dreptul să refuze prima

minge servită, fiind obligat să execute bătaia la a doua minge servită. În caz

contrar, pierde dreptul de a mai bate şi este trecut în spatele liniei de

plecare.

27.5. Jucătorul care a efectuat bătaia este obligat ca imediat să se

îndrepte spre linia de plecare. Cel care a servit mingea, în cazul în care se

deschide jocul, trebuie să se retragă pe linia de așteptare în mod obligatoriu

sau să ocupe locul pentru bătaia mingii, când jocul nu se deschide.

27.6. Bătaia mingii se execută cu bastonul, care se ţine cu ambele

mâini, în funcție de tehnica jucătorul de la bătaie . După executarea bătăii,

bastonul se aşează în zona de protecție.

27.7. Pentru ca bătaia să fie valabilă, mingea trebuie bătută în direcţia

liniei de fund, fără să depășească liniile de margine. Bătaia se consideră

regulamentară atunci când atât jucătorul care serveşte mingea, cât şi cel care

efectuează bătaia se găsesc în zona de protecție în spatele semicercului cu

ambele picioare.

În caz contrar, bătaia se consideră neregulamentară, jucătorul este trecut

în spatele liniei de plecare, iar coechipierii intraţi în teren, readuşi la locul

de plecare.

27.8. Dacă jucătorul de la bătaie nu loveşte mingea cu bastonul, bătaia

se consideră executată şi jocul deschis.


29

27.9. După executarea bătăii, jucătorul trece în spatele liniei de plecare

sau, dacă jocul este deschis, poate intra în joc.

27.10. Jucătorii se consideră intraţi în joc şi atunci când calcă sau

depăşesc cu un picior linia de plecare sau cea de întoarcere . Odată intraţi în

teren, ei nu se mai pot întoarce peste aceste linii, căci pot fi loviţi valabil de

către fruntaş sau fundaş.

Dacă jucătorii aflați pe linia de plecare și de întoarcere au călcat linia în

timp ce coechipierul lor bătea mingea (mingea părăseşte palma jucătorului

care serveşte), jocul se închide, se anulează bătaia și eventualele puncte

suplimentare.

27.11. Jucătorii sunt obligaţi să parcurgă în întregime culoarele de

ducere şi întoarcere. Trecerea lor peste linia de sosire şi de scăpare se

înregistrează obligatoriu de arbitrul respectiv.

27.12. În spatele liniei de plecare şi de întoarcere nu se pot afla decât

cel mult doi jucători. La bătaia sau sosirea celui de-al treilea jucător, cel

puţin unul dintre jucători este obligat să intre în joc pe culoarul de ducere

sau întoarcere, după caz.

În caz contrar, jocul se consideră închis şi jucătorul indicat de căpitanul

de echipă, dintre cei aflaţi în spatele liniei de plecare sau întoarcere din

grupul de 3 jucători , este introdus în primul triunghi la ducere sau la

întoarcere şi nu se mai poate întoarce pe linia de unde a plecat.

Pe culoarul de ducere şi culoarul de întoarcere nu pot acţiona mai mult

de 2 jucători. Se admite completarea grupei de 2 jucători pe parcursul ieşirii

jucătorilor din culoarul de ducere sau întoarcere.

27.13. Jucătorii care au trecut peste linia de scăpare au terminat jocul

de la ,, bătaie’’, nu mai pot reintra în joc. Ei se vor aşeza pe banca

jucătorilor de rezervă, unde rămân până la sfârşitul reprizei. Părăsirea băncii

jucătorilor de rezervă se sancţionează de arbitri chiar cu eliminare, dacă a

adus prejudicii echipei de la prindere şi arbitrului, prin fapte, gesturi sau

injurii.

27.14. Atât timp cât mingea este în joc, jucătorii de la bătaie intraţi în

teren sunt obligaţi să-l parcurgă de la linia de plecare pe culoarul de ducere,

la linia de sosire şi de la linia de întoarcere, pe culoarul de întoarcere la linia

de scăpare, fie că sunt sau nu ţintiţi.

27.15. În cursul trecerii lor prin aceste culoare pot fi ţintiţi de jucătorii

de la prindere şi loviţi valabil, atât timp cât nu au depăşit cu întreg corpul

linia de sosire sau de scăpare.

27.16. Pentru a-şi apăra corpul de loviturile mingii cu care sunt ţintiţi,

jucătorii de la bătaie au voie să utilizeze pentru îndepărtarea mingii decât

palmele.


30

Ei au dreptul să prindă din zbor mingea jucată de echipa de la prindere şi să

o lase jos, să-i schimbe direcţia prin respingere, să se ghemuiască la pământ

şi să se ascundă după coechipierii proprii.

27.17. Jucătorul ţintit care prinde mingea este obligat să o depună

imediat pe pământ (nu are voie să o arunce sau să o înapoieze jucătorilor de

la prindere sau să fugă cu ea). În caz de nerespectare a acestei reguli,

jucătorul este repus în situaţia avută înainte de a comite greşeala (în primul

triunghi pe ducere sau întoarcere), anulându-se şi orice avantaj de care au

beneficiat coechipierii săi.

27.18. Jucătorii echipei de la bătaie intraţi în joc şi care nu iau parte la

faza de joc, dacă se găsesc în alt spaţiu, pot intercepta cu mâna orice minge,

care vine din ţintire, pasă ori ricoşeu. De asemenea, pot opri cu piciorul

mingile venite pe pământ. După oprire, mingea trebuie să rămână pe loc.

Nerespectarea acestei reguli duce la anularea avantajului obţinut.

27.19. Jucătorii echipei de la bătaie se consideră loviţi şi atunci când,

aflându-se în terenul de joc, ies din teren cu tot corpul peste liniile de

margine, iar dacă depăşeşte cu orce parte a corpului liniile de margine sunt

intorşi in primul triunghi pe ducere sau întoarcere după caz.

27.20. În cazul în care jucătorii echipei de la bătaie trec dintr-un culoar

în altul peste linia de mijloc jocul se va opri şi jucătorul (jucătorii) în cauză

va fi readus în primul triunghi al culoarului pe care trebuia să evolueze.

27.21. Mingea în deplasare pe pământ poate fi interceptată sau oprită

de către jucătorii din apărare cu mâna sau cu piciorul numai în terenul de joc

(exeptînd cele două zone)..

27.22. Jucătorii de la bătaie, odată intraţi în joc, au dreptul să

împiedice pe cei de la prindere să prindă sau să joace mingea (marcaj),

așezându-se fie în faţa lor, fie lateral, fără să-i îmbrâncească sau să-i ţină

(obstrucţie) sau să intre în cerc.

27.23. Jucătorii de la bătaie aflaţi pe linia de aşteptare sau ieşiţi din joc

nu au voie să împiedice fruntaşul echipei adverse în acţiunile sale. Ca

sancţiune, jucătorul vinovat va primi cartonaş galben iar jocul va fi reluat de

la faza anterioară comiterii greşelii.

27.24. Dacă jucătorul eliminat a terminat jocul, echipa de la bătaie

trebuie să-l înlocuiască cu o rezervă care va conta ca jucător neintrat în joc,

trecându-l ultimul la bătaia mingii. Eventualele puncte suplimentare

obţinute de jucătorul eliminat se menţin, dar cele realizate din bătaia mingii

de jucătorul nou intrat în teren, nu se socotesc.

27.25. Dacă jucătorii echipei de la bătaie aflaţi în faţa liniei de bătaie

sau de fund împiedică (sau îl ţin) pe fruntaşul sau fundaşul echipei adverse

în acţiunile lor, vor fi sancţionaţi cu cartonaş galben. Orice avantaj pentru


31

echipa de la bătaie ca urmare a obstrucţiei se anulează şi jocul reîncepe din

situaţia anterioară comiterii greşelii.

27.26. Jucătorii echipei de la bătaie aflaţi în zona de fund nu au voie

să-l împiedice pe fundaş în desfăşurarea jocului sau în zonă şi în special la

prinderea mingilor din bătaie. Nerespectarea acestei reguli va duce la

sancţionarea jucătorilor vinovaţi cu cartonaş galben şi anularea avantajelor

obţinute.

27.27. Dacă prin obstrucţia făcută a dus la accidentarea jucătorilor de

la prindere, jucătorul vinovat va fi eliminat din joc, înlocuitorul fiind

considerat ca un jucător neintrat în joc şi trecut ultimul la bătaia mingii.

Eventualele puncte suplimentare obţinute de jucătorul eliminat se menţin,

însă cele realizate de jucătorul care a înlocuit nu se socotesc.

27.28. Jucătorii de la bătaie aflaţi în spatele liniei de întoarcere pot

intra în joc şi intercepta mingea bătută, în zbor (fără să producă obstrucţie

numai pe culoarul de întoarcere ) însă nu se iau în considerare (se anulează)

eventualele puncte suplimentare realizate din această intercepţie.

27.29. Jucătorii aflaţi la bătaie pot obţine puncte suplimentare .

La acordarea punctelor suplimentare se va ţine cont de poziţia mingii în

terenul de joc şi nu a jucătorului.

27.29. a . Se acordă 2 puncte suplimentare:

▪ dacă mingea bătută depăşeşte în traiectoria ei linia de 65 m,

respectiv 54 m (linia exterioară a zonei de fund), fără să fi atins

pământul şi fără să depăşească liniile de margine ale zonei de fund ;

▪ dacă mingea bătută este atinsă de către jucătorii de la prindere şi

cade peste linia de 65 m ,respectiv 54 m (linia exterioară a zonei de

fund) , fără să depăşească liniile de margine ale zonei de fund ;

▪ dacă mingea bătută prin aer , cade în zona de fund ;

▪ dacă mingea bătută prin aer , cade în zona de fund , pe liniile ce

delimitează această zonă , dar nu pe linia de 60 m ,respectiv 50 m, (linia

de fund) ;

▪ dacă mingea în traiectoria ei prin aer , fiind atinsă de jucătorii de la

prindere , iese printre steagurile ce delimitează această zonă sau cade în

zona de fund ori pe liniile ce delimitează zona de fund , dar nu pe linia

de 60 m,respectiv 50 m (linia de fund).

27. 29. b. Se acordă un punct suplimentar:

▪ dacă mingea bătută, în traiectoria ei prin aer, depăşeşte linia de fund

(60 m, respectiv 50 m) şi apoi trece peste liniile de margine ale zonei de

fund (printre steaguri) ;


32

▪ dacă mingea bătută depăşeşte, în traiectoria ei, linia de fund (60 m,

respectiv 50 m) şi a fost prinsă în zonă de un jucător al echipei de la

prindere ;

▪ dacă mingea bătută depăşeşte, în traiectoria ei, linia de trei sferturi,

fără să fie prinsă direct sau dintr-o pasă din voleu ori ricoşeu, înainte de

a atinge pământul şi cade în spaţiul de trei sferturi ;

▪ dacă jucătorii echipei de la prindere, aflaţi în spaţiul de trei sferturi,

resping mingea (care, în traiectoria ei, a depăşit linia de trei sferturi) în

afara liniilor de margine ;

▪ dacă mingea în timpul cât traversează pe sus spaţiul dintre linia de

trei sferturi şi linia de fund şi înainte de a ieşi peste liniile de margine

este atinsă de un jucător al echipei de la prindere sau, prinzând-o, a

depăşit cu mingea linia de margine ;

▪ dacă mingea bătută în traiectoria ei cade pe linia de trei sferturi

(această linie face parte din zona de trei sferturi) sau pe linia de fund

(60 m, respectiv 50 m) ;

▪ dacă mingea bătută depăşeşte în traiectoria ei linia de trei sferturi şi

este respinsă (chiar și în mod intenționat) din acest spaţiu în faţa liniei

de trei sferturi şi nu este prinsă.

Toate punctele suplimentare obţinute de echipa de la bătaie se iau în

calcul la scorul reprizei.

Jocul echipei de la prindere (în atac)

Art. 28. Echipa de la prindere (în atac) este obligată să respecte următoarele

reguli:

28.1. La prindere, jucătorii pot ocupa orice post, indiferent de

numărul pe care-l poartă pe tricou. Repartizarea locurilor la prindere se lasă

la latitudinea antrenorului sau căpitanului de echipă. După ocuparea

locurilor în formaţie 1,3,3,3,1 și intrarea în teren la fluierul arbitrului,

jucătorii nu-şi mai pot schimba locurile până la terminarea reprizei.

28.2. Jucătorii de la prindere nu au voie să oprească sau să împiedice

în nici un fel deplasarea pe culoar a jucătorilor de la bătaie şi nici să se aşeze

în faţa lor (ci numai la 2 m lateral, atunci când se apără în careu sau

triunghi). Altfel se consideră obstrucţie.

28.3. Jucătorii de la prindere au dreptul să paseze mingea unul altuia

din orice loc al terenului fie prin aer, fie pe pământ.

28.4. Când ţintesc (trag) într-un adversar, ei trebuie să se găsească cu

cel putin un picior în cerc sau zonele de competenţă.

a) Lovirea jucătorilor de la bătaie este considerată valabilă, dacă

jucătorul care a tras a avut un picior în cerc sau pe marginea cercului

(înainte şi după ce a tras) în timpul țintirii;


33

b) Fundaşul sau fruntaşul, ca să lovească valabil, trebuie să se

găsească în orice punct al zonei, cu cel puţin un picior în zonă (înainte de a

trage şi după ce a tras).

28.5. Lovirea adversarului cu mingea trasă din afara cercului, de pe

linie sau din faţa liniei de bătaie sau de fund, ori din afara zonei de bătaie

sau de fund, nu se ia în considerare.

28.6. Trimiterea mingii cu piciorul de la un jucător la altul este

interzisă.

28.7. Jucătorul de la bătaie este considerat lovit atunci când mingea îl

atinge în orice parte a corpului, chiar şi în spatele palmei, excepţie făcând

palmele până la încheietură.

a) De asemenea, este considerat lovit când mingea sare din

palmele sale sau ale unui coechipier şi îi atinge orice parte a corpului ;

b) Tot lovitură valabilă se consideră şi aceea provenită dintr-o

minge ricoşată din palmele unui coechipier, care îi loveşte orice parte a

corpului în afară de palme (nu se pot considera loviţi doi jucători deodată

prin ricoşeu).

28.8. Lovirea unui adversar cu o minge care mai întâi a atins

pământul sau a atins în acelaşi timp pământul şi pe jucător nu este valabilă.

28.9. Acelaşi jucător poate fi lovit de 4 ori, o dată pe culoarul de

ducere, o dată pe culoarul de întoarcere atunci când, fiind prins la mijloc,

intră în teren fără să fie invitat de arbitru, apoi se joacă prinsul la mijloc

unde poate fii lovit pe ducere,iar ultima dată pe culoarul de întoarcere.

Arbitrul va semnaliza prin fluier orice lovitură.

28.10. Dacă în spaţiul în care a fost lovit un jucător, ori în alt spaţiu

sau culoar, se mai găsesc şi alţi jucători ai echipei de la bătaie, arbitrul

fluieră lovirea jucătorului, opreşte jocul, până în momentul în care jucătorul

lovit a ieşit din spaţiul respectiv în afara terenului, de unde se îndreaptă de-

a lungul liniei de margine în spatele liniei de întoarcere cînd a fost lovit pe

culoarul de ducere sau pe banca de rezervă când a fost lovit pe culoarul de

întoarcere. Toţi ceilalţi coechipieri se opresc pe loc.

28.11. În momentul în care se serveşte mingea, jucătorii de la prindere

trebuie să se găsească cu ambele picioare în cerc sau în zonele respective.

Ei pot să-şi părăsească locurile, spre a prinde mingea atunci când mingea a

intrat în joc (a părăsit palma jucătorului care a servit-o pentru bătaie).

În caz de nerespectare a acestor reguli, mingea nu se consideră prinsă,

acordându-se puncte suplimentare după caz.

28. 12. În mişcarea lor pe teren, jucătorii mărginaşi nu au voie să

depăşească linia de mijloc (care separă culoarele). În cazul în care prind o

minge din zbor peste linia de mijloc, prinderea este valabilă, dar se retrag


34

pentru a juca prinsul la mijloc la distanţă de 15 m (respectiv 12,5 m)

Aceeaşi situaţie şi pentru fundaşul şi fruntaşul care au depăşit triunghiul

respectiv.

28.13. Jucătorii de la prindere nu au dreptul să intre într-un careu sau

triunghi străin, în care se joacă mingea şi se află unul sau doi jucatori ai

echipei de la bătaie. Nerespectarea acestei reguli determină pe arbitru să

oprească jocul, permiţând jucătorilor de la bătaie, aflaţi în careul sau

triunghiul respectiv, să avanseze acest spaţiu. Se consideră depăşire.

28.14. Ei pot intra numai pentru a recupera o minge respinsă de

apărători în direcţia lor şi căzută pe pământ şi, după ce se retrag în spaţiul

sau de joc, poate pasa mingea. De asemenea, ei pot să dubleze un coechipier

(să ţină diagonala), aşezându-se în spatele lui pentru a-l ajuta la oprirea

mingii sau pentru a împiedica ieşirea mingii din teren, atunci când este trasă.

28.15. Fruntaşul şi fundaşul nu au voie să se deplaseze, în afara

terenului, pentru a dubla un coechipier decât până la axa primelor cercuri

din zona lor de acţiune. De asemenea jucătorii mărginași pot ține diagonala

fără a depăși axul imaginar al cercului alăturat.

28.16 Mingile trimise în afara terenului de echipa aflată la prindere

sunt considerate recuperabile (caz în care nu se inchide jocul) dacă acestea

se află întrun spaţiu de maxim 5 m de terenul de joc,în acest caz nu

contează intenţia jucătorului de recuperare a mingii.

Prinsul la mijloc

Prinsul la mijloc se poate realiza de către jucătorii de la prindere pe

întreg terenul de joc, indiferent de spațiul în care joacă.

În timpul unui meci jucătorii nu au voie să prindă mingea din bătaie sau

pasă cu ajutorul echipamentului (şapcă, tricou etc.), mingea poate fi prinsă

numai cu palmele.

Art. 29. Faza de prins la mijloc se joacă astfel:

a) dacă mingea a fost prinsă de un jucător mărginaş, prinderea la mijloc

se face între acesta şi mărginaşul din faţă de pe culoarul opus ;

b) dacă mingea a fost prinsă de fruntaş, prinderea la mijloc se face între

acesta şi al doilea mijlocaş ;

c) dacă mingea a fost prinsă de primul mijlocaş, prinderea la mijloc se

face între acesta şi al treilea mijlocaş ;

d) dacă mingea a fost prinsă de al doilea mijlocaş, prinderea la mijloc se

face la alegerea jucătorului prins la mijloc, între mijlocașul al doilea şi

fruntaş sau fundaş ;

e) dacă mingea a fost prinsă de al treilea mijlocaş, prinderea la mijloc se

face între acesta şi primul mijlocaş ;


35

f) dacă mingea a fost prinsă de fundaş, prinderea la mijloc se face între

acesta şi al doilea mijlocaş.

Jucătorul intermediar de la prindere, adică mijlocaşul respectiv în

situaţia prevăzută la pct. a, primul mijlocaş în situaţia prevăzută la pct. b, al

doilea mijlocaş în situaţiile prevăzute la pct. c şi e, sau al treilea mijlocaş în

situaţiile prevăzute la pct. d şi f, părăseşte cercul pe timpul executării

prinsului la mijloc, plasându-se la o distanţă de 2 m de marginea cercului în

locul indicat de arbitru , fiind considerat scos din joc şi rămâne nemişcat

până în momentul în care mingea a atins pământul sau s-a consumat faza de

prins la mijloc (nu mişcă picioarele).

29.1. Prinsul la mijloc nu se poate juca la distanţă mai mică de 15 m

(respectiv 12,5 m), distanța fiind delimitată de un fanioan .

29.2. Pasa din voleu este admisă o singură dată pe tot terenul, dacă

mingea a fost pasată și prinsă de același jucător care a făcut pasa, prinsul la

mijloc se va juca de pe locul de unde jucătorul a făut pasa, dacă mingea

voleibalată a fost prinsă de alt coechipier, prinsul la mijloc se va juca de pe

locul de unde a fost prinsă pasa .

29.3. Dacă mingea a fost prinsă pe laturile terenului, în această

situaţie fanionul va fi fixat la un 1 m distanţă de liniile de margine.

29.4. Dacă mingea este prinsă în zonă, nu poate constitui motiv de

jucare a fazei de prins la mijloc, cu toate că se acordă echipei de la bătaie

un punct suplimentar .

29.5. Dacă mingea pasată a fost prinsă în afara terenului de joc

(jucătorul respectiv a ieşit cu ea în afara terenului de joc), jocul este oprit de

arbitru, prin fluier , prinsul la mijloc considerându-se terminat. Jocul

reîncepe cu acordarea unui avantaj de un spaţiu de joc jucătorului care a fost

prins la mijloc.

29. 6. Jucătorul care a prins mingea nu are voie să paseze sau să tragă

decât din spatele acestui loc marcat de arbitru cu un fanion. Călcarea

fanionului sau depăşirea lui duce la încetarea prinsului la mijloc (depăşire ).

29.7. Jucătorii de la prindere, între care se efectuează prinsul la

mijloc, au dreptul să schimbe mingea între ei cel mult de trei ori (începând

de la cel care a prins mingea) sau poate trage din prima, a doua sau a treia

minge. A treia pasă este socotită efectuată din momentul în care mingea a

părăsit mâna jucătorului care a executat-o.

29.8. Jucătorii nu au dreptul să paseze mingea prin aer sau pe pământ

jucătorului intermediar (scos din joc) până când nu s-a terminat faza de

prins la mijloc ( s-au efectuat cele trei pase, s-a tras asupra jucătorului prins

sau mingea a atins pământul). Dacă totuşi i s-a pasat, prinsul la mijloc

încetează.


36

29.9. Jucătorul prins la mijloc poate să-şi aleagă distanţa la care să se

plaseze faţă de cei doi adversari la 2m față de cerc până la fluierul arbitrului

fără a intra în acesta, însă pe diagonala lor pe care nu are voie să o

părăsească. În caz contrar, arbitrul va sancţiona această abatere prin

avertisment (cartonaş galben) şi, dacă se repetă, chiar cu eliminarea

jucătorului. Jucătorul prins la mijloc este liber să facă orice mişcare pentru a

se apăra, având dreptul să intercepteze mingea în timpul schimbului, nu

poate face însă marcaj adversarului decât după fluierul arbitrului şi părăsirea

mingei din mâna jucătorului altfel va fi sancţionat.

29.10. Jucătorii de la prindere, între care se efectuează prinsul la

mijloc, trebuie să-şi păstreze poziţia regulamentară, pe care au avut-o la

stabilirea diagonalei, până la efectuarea pasei către coechipier, jucătorul

aflat în cerc nu poate să-și schimbe poziția inițială până la efectuarea primei

pase (nu schimbă poziția picioarelor. )

29.11. Jucătorul prins la mijloc are voie să fugă prin culoarul de

ducere sau întoarcere într-unul din careuri sau triunghiuri, peste linia de

sosire, ori să se reîntoarcă peste linia de plecare dacă:

a) Jucătorii de la prindere în timpul schimbului au scăpat

mingea şi aceasta a atins pământul, sau au pasat în afara terenului, peste

linia de margine ;

b) Jucătorii de la prindere n-au tras după primele trei schimburi ;

c) Jucătorul prins la mijloc a interceptat mingea şi a pus-o jos

sau a respins-o în teren ;

d) Jucătorul a fost ţintit, dar n-a fost lovit.

29.12. Jucătorul ieşit din prinsul la mijloc rămâne în joc până în

momentul în care reuşeşte să treacă peste linia de sosire sau plecare.

29.13. Dacă jucătorul a revenit în zona de bătaie peste linia de scăpare

sau peste linia de întoarcere (în loc de linia de plecare sau de sosire), el este

readus în triunghiul sau careul în care s-a găsit când s-a jucat faza de prins la

mijloc, după care jocul se reia la fluierul arbitrului, pierzând dreptul de a se

mai reîntoarce în zona de bătaie.

29.14. Dacă jucătorul este lovit în timpul cât a fost prins la mijloc, el

este obligat să părăsească terenul și să se îndrepte spre linia de întoarcere.

Din momentul lovirii, jocul se consideră închis şi se reia prin bătaia mingii.

29.15. Dacă în momentul prinderii mingii bătute pe sus, mai sunt în

teren jucători ai echipei de la bătaie, jocul se continuă până la trecerea

acestora (şi a celor care eventual ar mai intra în joc) peste linia de sosire sau

de scăpare şi apoi se efectuează prinsul la mijloc.

29.16. Înainte de începerea jocului de prindere la mijloc, în spatele

liniei de plecare sau de întoarcere, nu trebuie să fie mai mult de doi jucători.


37

În caz contrar, se introduce în teren (triunghi) jucătorul în plus, după care se

poate juca prinsul la mijloc. Începerea jocului la prinderea la mijloc se

semnalează prin fluier de către arbitru.

29.17. În cazul unei lovituri în faza de prins la mijloc se acordă 2

puncte.

XII. CODUL DE SEMNALIZARE

Art.30. Pentru a întări unele decizii luate prin fluier de către arbitri sau în

anumite situaţii ori faze, când nu este indicat a se fluiera, se utilizează şi

semnalizarea cu braţul.

Aceste semnalizări sunt efectuate de arbitri în funcţie de locul unde se

petrece faza sau infracţiunea.

a) Ridicarea unui braţ:

- semnalizează acordarea unui punct suplimentar.

b) Ridicarea ambelor braţe:

- semnalizează acordarea de 2 puncte suplimentare.

- semnalizează lovitură valabilă a unui jucător .

c) Ridicarea fanionului şi fluier:

- pentru a semnaliza comiterea unei nereguli.

XIII. STABILIREA REZULTATULUI JOCULUI

Scorul

Art .31. Scorul este prezentarea în cifre a punctelor câştigate de cele două

echipe care au disputat o partidă de oină. Ele se socotesc pe reprize şi pe

întregul joc (meci).

a) Echipa de la prindere realizează puncte din lovirea adversarului,

considerându-se o lovitură valabilă egală cu 2 puncte;

b) Echipa de la bătaie acumulează puncte din eventualele bătai

conform prezentului regulament cu 1 sau 2 puncte (Art. 27.29.a. și Art.

27.29.b.) .

Art. 32. Scorurile celor două reprize cumulate dau scorul final. Echipa care

obţine cel mai mare scor final este declarată învingătoare.

Art .33. Dacă jocul fixat nu se poate disputa sau nu se poate termina, din

cauza impracticabilităţii terenului, fie din alte motive, echipele în cauză sunt

obligate să dispute jocul a doua zi. Dacă nici a doua zi jocul nu se poate

disputa sau termina, competiția se suspendă pentru o altă dată .

Echipa care va refuza să continue jocul, va pierde meciul cu scorul de 0-

9 şi i se vor atribui 0 puncte în clasament.

Art .34. În cazul când un joc nu s-a terminat şi urmează să continue a doua

zi, echipele nu vor putea utiliza decât aceiaşi jucători care au fost trecuţi pe

foaia de arbitraj.


38

a) Jocul se va relua de la momentul în care a fost întrerupt ;

Jucătorii eliminaţi definitiv nu vor putea fi înlocuiţi.

b) Dacă jocul se va desfaşură complet a doua zi, se va putea folosi

orice jucător legitimat pentru echipa în cauză.

Art.35. Jocurile oficiale întrerupte de arbitru datorită periclitării situaţiei

acestuia sau atunci când caracterul jocului este influenţat nu se vor mai

continua a doua zi. În această situaţie, comisia respectivă va decide după

analizarea raportului arbitrului.

Art .36. Echipele care se vor retrage de pe terenul de joc (indiferent din ce

motive) înaintea fluierului final vor primi 0 puncte în clasament şi vor

pierde meciul cu scorul de 0-9. În cazul când rezultatul (la momentul

retragerii) este mai avantajos pentru echipa adversă (mai mult de 6 puncte),

se va omologa acest rezultat.

Art. 37. În caz de eliminare, descalificare sau retragere a unei echipe,

jocurile jucate se anulează, considerându-se că echipa în cauză nu a luat

parte la competiţie.

Art.38. Echipele care se va dovedi că s-au lăsat învinse sau uzează de

mijloace nelegale de a câştiga , vor fi eliminate din competiţia la care

participă.

XIV. CLASAMENTUL

Art.39.Competițile de oină se pot desfășura astfel : sistem turneu simplu ,

tur- retur , pe grupe și eliminatoriu. Comisia de competiție stabilește și

anunță la ședința tehnică regulamentul competiției .

a) dacă la o competiție se vor prezenta 3 echipe se va juca sistem

tur –retur ;

b) dacă la o competiție se vor prezenta peste 4 echipe se va juca

sistem turneu simplu, pe grupe sau eliminatoriu în funcție de numărul de

echipe, după cum stabilesc organizatorii sau regulamentul competiției.

Art .40. Pentru un meci de oină dintre două echipe aflate într-o competiție

oficială se acordă puncte după cum urmează:

- pentru jocul câştigat se atribuie 3 puncte ;

- pentru jocul egal se atribuie 2 puncte ;

- pentru jocul pierdut se atribuie 1 punct ;

- pentru renunţare, retragere, eliminare sau neprezentare se atribuie

0 puncte.

a) Clasamentul se va face în ordinea descrescătoare a numărului

de puncte acumulate.

b) Este declarată câştigătoare echipa care acumulează cel mai

mare număr de puncte la sfârșitul competiției.


39

Art.41. Dacă 2 sau ma multe echipe se află la egalitate de puncte, când

meciurile se desfăşoara în sistem “turneu” se vor avea în vedere

următoarele:

a) rezultatul obţinut în meciul/meciurile direct(e) (dacă competiţia se

desfăşoară în sistem tur-retur, va conta echipa care s-a impus pe amsamblul

celor două manşe);

b) dacă egalitatea persistă în continuare şi nu se poate face

departajarea după criteriul de mai sus se va lua în calcul punctaverajul

obţinut în meci, între echipele aflate la egalitate;

c)dacă şi după calculul puntaverajului este tot egalitate, se va lua în

calcul punctaverajul general obţinut în competiţie;

d) dacă egalitatea încă se menţine se va efectua un meci sau un turneu

simplu de baraj între echipele aflate la egalitate;

e) dacă meciul/meciurile se termină la egalitate, se vor executa câte 5

lovituri de baston de fiecare echipă, câştigătoare fiind declarată echipa care

acumulează mai multe puncte;

f) dacă egalitatea se menţine, se execută câte o lovitură de baston de

echipă până când una din echipe acumulează mai multe puncte.

g)În caz de egalitate, când meciurile se desfăşoară în sistem

eliminatoriu, se va mai disputa un meci de baraj . Dacă şi acesta se termină

la egalitate, se vor executa câte 5 lovituri de baston de fiecare echipă,

câştigătoare fiind declarată echipa care acumulează mai multe

puncte;iar dacă egalitatea se menţine, se execută câte o lovitură de baston

de echipă până când una din echipe acumulează mai multe puncte.

Antrenorul este cel care va înainta arbitrilor, în termen de 5 minute

de la finalizarea partidei, ordinea în care jucătorii care se aflau în teren la

sfârșitul jocului vor executa loviturile de departajare. În timpul executării

loviturilor de baston pe terenul de joc se află numai arbitrii poziționați

regulamentar.

Art.42. Criteriile de mai sus sunt valabile pentru stabilirea oricărui loc din

cadrul clasamentului competiţiei

Art.43. Scorul pentru jocurile câştigate prin renunţare, retragere, eliminare

sau neprezentare pe teren este de 9-0 și 0 puncte în clasament.

Art.44. În caz de epuizare a rezervelor prin accidentare, echipa

descompletată pierde jocul cu scorul de 0-6, indiferent de situaţia de pe

teren în momentul descompletării , acordându-i-se 1 punct în clasament.

Art.45. În caz de epuizare a rezervelor prin eliminare, echipa

descompletată pierde jocul cu scorul de 0-9, indiferent de situaţia de pe

teren în momentul descompletării, acordându-i-se 0 puncte în clasament.


40

Art.46. Când jocurile se dispută sistem ,, divizie’’, clasamentul se

alcătuieşte pe puncte şi punctaveraj:

a) În cazul de egalitate de puncte, se declară câştigătoare echipa

cu punctaveraj pozitiv mai mare (prin scădere).

b) Dacă egalitatea persistă, se ia în calcul punctaverajul

meciurilor directe între echipele aflate la egalitate.

Art.47.Când competiția se desfășoară ,, pe grupe’’, departajarea se face în

felul următor :

a) locurile 1 și 2 în grupă se vor stabili aplicându-se regulamentul

prevăzut pentru turneul simplu sau dublu. În continuare se vor juca două

meciuri semifinale după schema :

1. prima echipă din prima grupă cu a doua echipă din a doua

grupă ;

2. a doua echipă din prima grupă cu prima echipă din a doua

grupă .

Învinsele vor juca între ele un singur meci de departajare pentru

locurile 3-4. Dacă egalitatea persistă, departajarea se va face prin rejucarea

meciului. Dacă egalitatea se menține, se vor executa câte 5 lovituri de

baston de fiecare echipă, câştigătoare fiind declarată echipa care acumulează

mai multe puncte;iar dacă egalitatea se menţine, se execută câte o lovitură

de baston de echipă până când una din echipe acumulează mai multe puncte.

Echipele câştigătoare vor juca finala , un singur meci .Va fi declarată

învingătoare echipa care a câștigat meciul. Dacă finala se termină la

egalitate, se va juca un nou meci pentru departajare. Dacă egalitatea se

menține, se vor executa câte 5 lovituri de baston de fiecare echipă,

câştigătoare fiind declarată echipa care acumulează mai multe

puncte;iar dacă egalitatea se menţine, se execută câte o lovitură de baston de

echipă până când una din echipe acumulează mai multe puncte.

Antrenorul este cel care va înainta arbitrilor, în termen de 5 minute

de la finalizarea partidei, ordinea în care jucătorii care se aflau în teren la

sfârșitul jocului vor executa loviturile de departajare. În timpul executării

loviturilor de baston pe terenul de joc se află numai arbitrii poziționați

regulamentar.

XV. CONTESTAŢII

Art .48. 1) Contestaţiile privind dreptul de joc al jucătoriilor se pot face

numai până la începerea jocului; contestaţia se aduce imediat la cunoştinţa

conducătorului echipei adverse şi va fi semnată de catre arbitri,care vor


41

rezolva contestaţia până la începerea meciului,pronunţându-se în scris dacă

jucătorii contestaţi au drept de joc.

2) Orice contestaţie privind validarea şi identitatea jucătorilor se

poate face până la consemnarea rezultatului şi semnarea foii de arbitraj de

către cei doi arbitri.

a) La contestaţiile privind identitatea jucătorilor trebuie să se

precizeze numele jucătorilor contestaţi de pe foaie cu documente.

b)În caz de refuz din partea unui delegat de a semna

contestaţia introdusă de echipa adversă, consemnarea de către arbitru a

acestui fapt va acoperi lipsa semnăturii refuzate.

Art.59. Orice contestaţie se ia în consideraţie numai după achitarea unei

taxe stabilite anual.

În cazul în care contestaţia este întemeiată, suma se restituie.

Lămurii şi edificări in Regulamentul de Organizare şi Desfăşurare a

Activităţilor de


42

ANEXA NR.1


43

ANEXA NR.2


44

. .

ANEXA NR. 3


45

.

ANEXA NR. 4


46


OINĂ ÎN 6 (OINA ÎN SALĂ) A.TERENUL-MARCAJUL TERENULUI

Art.1. Terenul pe care se desfășoară o asemenea partidă de oină are formă

dreptunghiulară cu următoarele dimensiuni:

a) pentru seniori și juniori I - 43 m lungime şi 15 m lăţime.

(vezi anexa 1 )

b) pentru juniori II şi juniori III - 39,5 m lungime şi 13,5 m lăţime.

( vezi anexa 2 )

c) pentru minioină - 32 m lungime şi 10 m lăţime.

( vezi anexa 3 )

Art.2. Marcajul: Terenul se marchează cu benzi care vor asigura contrastul

şi o vizibilitate bună , liniile şi cercurile vor avea lăţimea de 5-8 cm.

2.1 Zone. Paralel cu liniile de bătaie şi de fund, la 1 m, în spatele

acestora, se trasează câte o linie perpendiculară pe liniile de margine.





exterioară zonei de fund ;

Liniile scurte ce delimitează zonele se numesc:

linie de bătaie şi linia exterioară zonei de bătaie ;

linia de fund şi linia exterioară zonei de fund

Liniile laterale poartă denumirea de linii de margine.







sferturi ;

- Lăţimea circumferinţei cercurilor intră în suprafaţa cercurilor.

2.2. Cercurile. La 13,5 m,27,5 (pentru seniori și juniori I) 12,5 m

,25 m(pentru juniori II şi juniori III)/ 10m ,20m (pentru minioină) de la linia

de bătaie, pe liniile de margine, se fixează punctele de tangenţă a unor

cercuri cu diametrul de 1 m, care se vor trasa pentru a delimita locurile

mărginaşilor.


47

La jumătatea liniilor de bătaie şi de fund se vor trasa punctele de

tangenţă a unor cercuri cu diametrul de 1m trasate în interiorul zonelor de

bătaie şi de fund. Fruntaşul şi fundaşul pot lovi valabil un adversar doar

din cerc.

2.3. Zona de trei sferturi.La 36 m (pentru seniori și juniori I),

34,5(pentru juniori II şi juniori III ) ,27m pentru minioină distanţă de linia

de bătaie şi paralel cu ea , se trasează o linie continuă, denumită linia de

trei sferturi. Spaţiul delimitat de liniile de margine, linia de trei sferturi şi

linia de fund delimitează zona de trei sferturi, suprafaţă de obţinere a

punctelor suplimentare din bătaia mingii cu bastonul.

2.4. Linia de bătaie este linia unde acţionează fruntaşul ,acesta

poate lovi (ţinti) valabil adversarul numai din cerc . Segmentul liniei de

bătaie, din stânga cercului fruntaşului, se numeşte linia de plecare, iar

segmentul, din dreapta cercului fruntaşului, se numeşte linie de scăpare.

2.5. Linia de fund este linia unde acţionează fundaşul ,acesta poate

lovi (ţinti) valabil adversarul numai din cerc. Segmentul liniei de fund, din

dreapta cercului fundaşului, se numeşte linia de sosire , iar segmentul, din

stânga cercului fundaşului, se numeşte linie de întoarcere.

2.6. Liniile de mijloc Pe axa terenului se vor trasa două linii de 3

m perpendiculare pe linia de fund şi linia de bătaie , pentru delimitarea

locului pe unde jucătorii aflaţi la bătaie vor intra şi ieşi din teren, Aceste

linii vor fi respectate numai la intrarea şi ieşirea jucătorilor în teren. În rest,

jucătorii de la bătaie au libertatea de a acţiona pe tot terenul .

2.7. Linia de aşteptare. În zona de bătaie, la 0,5 m, în spatele liniei de

scăpare, paralel cu aceasta, se trasează o linie continuă de 6m lungime,

numită linia de aşteptare, unde jucătorii echipei de la bătaie se așază,

aşteptând rândul pentru a bate mingea cu bastonul.

2.8 Linia de trei sferturi . La 36 m (pentru seniori și juniori I),

34,5m (pentru juniori II şi juniori III), 27m pentru minioină de la linia de

bătaie şi paralel cu ea se va trasa o linie continuă denumită ,, linia de trei

sferturi ’’ care va servi la determinarea eventualelor puncte suplimentare

obţinute din bătaia mingii.

2.9. Careul. Spaţiul dintre mărginaşii corespunzători formează

careul. Acesta este format de mărginaș 1 ducere, mărginaș 2 ducere,

mărginaşul 1 întoarcere şi mărginaşul 2 întoarcere.(vezi anexa 4).

2.10. Triunghiurile. Pe terenul de oină se formează două triunghiuri

şi anume : spațiul dintre fruntaş, mărginaș 1 la ducere și mărginaşul 2

întoarcere formează primul triunghi , spațiul dintre fundaș, mărginaşul 1

intoarcere şi mărginaș 2 pe ducere formează al doilea triunghi .


48



marchează cu fanioane, având băţul înalt de 1 m, iar steagul de minim 30 X

40 cm. În timpul jocului, fanioanele nu pot fi scoase sau deplasate de la

locul lor.

REGULILE JOCULUI

Acest joc se poate organiza atât pentru seniori, şi juniori. ,minioină

şi are la bază actualul regulament de joc în 11, căruia i se aduc următoarele

modificări:

Art.4. Jocul de oină în 6 se dispută în două reprize nelimitate în timp cu o

pauză de 5 minute. Cele două echipe vor jucă fiecare câte o repriză la ,,

bătaie ’’ şi una la ,, prindere ’’.Fiecare echipă poate schimba 2 jucători cu

jucătorii de rezevă din cei 3 trecuţi pe foaia de arbitraj, în prima repriza , în

a doua sau în pauză.

Art.5. Jocul echipei de ,, la prindere ’’

O echipă este la prindere atunci când jucătorii ei sunt desfăşuraţi pe

teren pe locurile special marcate şi încearcă să lovească cu mingea pe

jucătorii de la bătaie, care trec prin culoar (teren),pentru a obține puncte sau

să prindă mingea bătută de jucătorii de la bătaie.

După aşezarea lor pe teren, jucătorii poartă următoarele denumiri:

(Anexa 3 )

1) Fruntaş - jucătorul care acţionează pe toată linia de bătaie, dar

poate lovi (ţinti) valabil numai din cerc ;

2) Fundaş - acela care acţionează pe linia de fund, dar poate lovi

(ţinti) valabil numai din cerc ;

3) Jucătorii care acţionează din cercurile aflate pe marginea stângă a

terenului se numesc mărginaşii 1 şi 2 de la ducere ;

4) Iar aceia care acţionează din cercurile de pe marginea dreaptă a

terenului se numesc mărginaşii 1 şi 2 de la întoarcere ;

Atribuţiile acestor jucători sunt cele prevăzute în regulamentul de joc.

Art.6. Jocul echipei de „ la bătaie ”

O echipă este la bătaie atunci când jucătorii săi trebuie să bată mingea cu

bastonul şi apoi să treacă prin culoar (teren), apărându-se pentru a nu fi

loviţi de jucătorii echipei de la prindere care ţintesc în ei.

7.1. a) Intrarea jucătorilor în terenul de joc se va face peste segmentul

liniei de bătaie aflată în stânga cercului fruntaşului, denumită linia de

plecare şi peste segmentul din stânga cercului fundaşului, denumită linia de

întoarcere.


49

b) Ieşirea jucătorilor din terenul de joc se va face prin trecerea cu

tot corpul peste liniile de sosire, aflate în dreapta cercului din dreptul

fundaşului şi linia de scăpare, aflată în dreapta cercului fruntaşului.

7.2. În decursul unui joc, jucătorii de pe linia de aşteptare trec la bătaia

mingii o singură dată după ce, în prealabil, a servit un coechipier, excepţie

face jucătorul care bate primul. Ordinea de intrare in teren va fi indicată de


respectiv.

7.3. În desfăşurarea jocului, în faţa liniilor de plecare sau întoarcere nu

va putea să stea decât un singur jucător . La bătaia sau sosirea celui de-al

doilea jucător, unul dintre cei doi este obligat să intre în teren . În caz

contrar, jocul se consideră închis şi arbitrul va introduce în triunghi

jucătorul indicat de căpitan sau antrenor.

În terenul de joc, în timpul desfăşurării unei partide de oină, nu se pot

afla decât cel mult 2 jucători, unul venind de la linia de plecare şi altul de

la linia de întoarcere .

Excepţie face ultimul jucător la bătaie, care poate să facă grupă cu

ultimii doi jucători, deci pe teren se pot afla în acel moment 3 jucători.

7.4. a) În timpul jocului, dacă s-a tras într-un jucător de la bătaie aflat

în teren , jucătorul în care s-a tras va putea să avanseze numai spaţiul în care

se află în acel moment, dacă s-a apărat și mingea a ieșit în afara terenului.

Dacă mingea a ieşit în afara terenului fără să se fi tras asupra jucătorului

acesta va rămâne pe loc.

b) Dacă în acelaşi spaţiu ( de exemplu careu) se vor găsi doi

jucători ai echipei de la bătaie şi s-a tras într-unul din ei, după care mingea a

ieşit în afara terenului de joc, numai acesta are dreptul să depăşească spaţiul

respectiv, celălalt jucător ( în care nu s-a tras) va rămâne pe loc, neavând

dreptul să beneficieze de avantajul creat de coechipier.

c) Dacă în terenul de joc se află unul sau doi jucători din apărare,

în acelaşi spaţiu de joc sau în spaţii diferite şi mingea părăseşte terenul de

joc din vina jucătorilor de la prindere (aruncarea mingii intenționat afară),

jucătorii de la apărare aflaţi în teren au voie să avanseze un spaţiu de joc în

direcţia lor de deplasare .

Art.8. Stabilirea rezultatelor se va face după aceleaşi reguli ca la jocul cu

11 jucători, adică se acordă două puncte pentru un jucător lovit şi puncte

suplimentare prin bătaia mingii cu bastonul

8. a . Se acordă 2 puncte suplimentare:

▪ dacă mingea bătută depăşeşte în traiectoria ei linia de 41,5m , 37,5m

,30m (linia exterioară a zonei de fund), fără să fi atins pământul şi fără

să depăşească liniile de margine ale zonei de fund ;


50


cade peste linia de 41,5 m, 37,5m, 30m (linia exterioară a zonei de

fund) , fără să depăşească liniile de margine ale zonei de fund ;



delimitează această zonă , dar nu pe linia de41,5 m,37,5m,30m (linia de

fund) ;




de41,5 m,37,5m,30m (linia de fund).

8. b. Se acordă un punct suplimentar:


şi apoi trece peste liniile de margine ale zonei de fund(printre steaguri) ;

▪ dacă mingea bătută depăşeşte, în traiectoria ei, linia de fund şi a

fost prinsă în zonă de un jucător al echipei de la prindere ;












(această linie face parte din zona de trei sferturi) sau pe linia de fund ;


este respinsă( chiar și în mod intenționat) din acest spaţiu în faţa liniei




Art.9. Dispoziţii generale

Alegerea terenului se va face la începutul meciului, în prezenţa

căpitanilor de echipă şi a arbitrilor (prin aruncarea bastonului pe verticală)

conform regulamentului jocului în 11.

În caz de rănire sau eliminare a unui jucător, cel rănit sau eliminat

va fi înlocuit cu una dintre cele două rezerve conform regulamentului în 11.


51

În partidele disputate se va juca cu mingi şi bastoane pentru fiecare

categorie in parte.

În timpul unui meci jucătorii nu au voie să prindă mingea din bătaie

sau pasă cu ajutorul echipamentului (şapca. tricou etc.).

Nu se joacă prinsul la mijloc


52

ANEXA NR. 1


53

ANEXA NR.2


54

ANEXA NR. 3


55

ANEXA NR. 4


56


OINĂ ÎN 8

(OINA PE PLAJĂ)

A. TERENUL –MARCAJUL TERENULUI

Art.1. Terenul pe care se desfăşoară o asemenea partidă de oină (un culoar

din jocul în 11) are formă dreptunghiulară cu următoarele dimensiuni:

a) pentru seniori şi juniori I - de 70 m lungime şi 17 m lăţime.

(anexa 1 )

b) pentru juniori II şi juniori III - de 58 m lungime si 14 m lățime.

(anexa 2 )

c) pentru minioină - de 44 m lungime si 11m lățime.

(anexa 2 )

Acest spaţiu este împărţit în două triunghiuri (unul la bătaie şi altul de

fund), despărţite de două careuri, în aceste dimensiuni sunt cuprinse și zona

de bătaie şi zona de fund .

1.1. Anexe teren:

În apropierea terenului de joc - trebuie să existe: (vezi anexa 1, 2,3)

a)- Masa oficială de concurs :

Amplasată în exteriorul terenului la 5 m lateral stânga de cercul

mărginaşului 2 ducere.

Pentru secretarul de concurs , comentator, operator tabelă de marcaj,

medicul de concurs, observatorul federal, arbitrii, astfel încât aceștia să

poată vedea terenul şi băncile jucătorilor de rezervă.

b)- Zona băncilor pentru rezerve :

Cele două zone ale băncilor pentru rezerve (vezi anexa 1, 2,3) sunt

situate în exteriorul terenului de joc, paralel cu linia de margine a culoarului

de întoarcere. Fiecare zonă va fi delimitată de o linie cu o lungime de 10 m

trasată la 3 m paralel cu linia de margine și prin două linii cu o lungime de

5 m, perpendiculare pe linia de 10 m.

Băncile de rezerve au minimum 8 locuri și sunt puse la dispoziția

conducătorilor delegațiilor, antrenorilor (principal, secund), rezervelor și

sunt amplasate după cum urmează :

- pentru echipa de la bătaie, băncile sunt amplasate la 8 m

lateral dreapta, de cercul mărginaşului 3 de la întoarcere.

- pentru echipa de la prindere băncile, sunt amplasate la 8 m

lateral dreapta de cercul mărginaşului 2 de la întoarcere .


57

Art.2. Marcajul. Terenul se marchează vizibil cu bandă sau alte soluţi

specifice. Liniile şi cercurile vor avea lăţimea de 8-10 cm.

2.1 Zone. Paralel cu liniile de bătaie şi de fund, la 5 m,4m,2 m în

spatele acestora, se trasează câte o linie perpendiculară pe liniile de margine.





exterioară zonei de fund .

Liniile scurte ce delimitează zonele: se numesc:

linie de bătaie şi linia exterioară zonei de bătaie ;

linia de fund şi linia exterioară zonei de fund

Liniile laterale poartă denumirea de linii de margine.







sferturi ;

- Lăţimea circumferinţei cercurilor şi a semicercurilor intră în suprafaţa

cercurilor, respectiv a semicercului.

2.2.. Cercurile. La 15 m, 30 m şi 45 m pentru seniori și junioriI (

12,5 m,25 m şi 37,5 m) pentru juniori II şi juniori III ,( respectiv 10m, 20m,

30m), pentru minioină de la linia de bătaie , pe liniile de margine , se

fixează punctele de tangentă a unor cercuri cu diametrul de 2m ( 1,5 m),

respectiv 1m care se vor trasa pentru a determina locurile mărginaşilor.

La intersecţia axei terenului cu liniile de bătaie şi de fund se fixează

punctul de tangenţă a câte unui cerc cu diametrul de 2m ( 1,5 m) respectiv

1m în interiorul zonei de bătaie şi de fund . Fruntaşul şi fundaşul pot ( ţinti)

și lovi valabil un adversar, numai din cercurile lor.

2.3. Zona de protecţie. În zona de bătaie se va trasa un semicerc cu

raza de 3 m ce va avea centrul la punctul de întretăiere a axei terenului cu

linia de bătaie.

2.4. Zona de trei sferturi. La distanţă 45m,37,5m ,30m de linia de

bătaie şi paralel cu ea , se trasează o linie continuă, denumită linia de trei

sferturi. Spaţiul delimitat de liniile de margine, linia de trei sferturi şi linia

de fund delimitează zona de trei sferturi, suprafaţă de obţinere a punctelor

suplimentare din bătaia mingii cu bastonul.


58

2.5. Linia de bătaie este linia unde acţionează fruntaşul ,acesta

poate lovi (ţinti) valabil adversarul numai din cerc . Segmentul liniei de

bătaie, din stânga cercului fruntaşului, se numeşte linia de plecare, iar

segmentul, din dreapta cercului fruntaşului, se numeşte linie de scăpare.

2.6 Linia de fund este linia unde acţionează fundaşul ,acesta poate

lovi (ţinti) valabil adversarul numai din cerc. Segmentul liniei de fund, din

dreapta cercului fundaşului, se numeşte linia de sosire , iar segmentul, din

stânga cercului fundaşului, se numeşte linie de întoarcere.

2.7. Liniile de mijloc Pe axa terenului se vor trasa două linii de 5

mlocului pe unde jucătorii aflaţi la bătaie vor intra şi ieşi din teren, Aceste

linii vor fi respectate numai la intrarea şi ieşirea jucătorilor în teren. În rest,

jucătorii de la bătaie au libertatea de a acţiona pe tot terenul .

2.8. Linia de aşteptare. În zona de bătaie, la 4 m,3m ,1m în spatele

liniei de scăpare, paralel cu aceasta, se trasează o linie continuă de 8m ,6m

lungime, numită linia de aşteptare, unde jucătorii echipei de la bătaie se

așază, aşteptând rândul pentru a bate mingea cu bastonul.

2.9. Linia de trei sferturi . La 45 m, 37,5 m,30m de la linia de

bătaie şi paralel cu ea se va trasa o linie continuă denumită ,, linia de trei

sferturi ’’ care va servi la determinarea eventualelor puncte suplimentare

obţinute din bătaia mingii.

2.10. Careul. Spaţiile dintre mărginaşii corespunzători formează

careurile.Ele sunt în număr de 2 şi anume:

- careul 1 format de mărginaș 1 ducere, mărginaș 2 ducere,

mărginaşul 2 întoarcere şi mărginaşul 3 întoarcere.

- careul 2 format de mărginaș 2 ducere, mărginaș 3 ducere,

mărginaşul 1 întoarcere şi mărginaşul 2 întoarcere.(vezi anexa 4).

2.11. Triunghiurile.

Pe terenul de oină se formează două triunghiuri şi anume :

a) Spațiul dintre fruntaş, mărginaș 1 la ducere și mărginaşul

3 întoarcere formează primul triunghi .

b) Spațiul dintre fundaș, mărginaşul 1 intoarcere şi

mărginaș 3 pe ducere formează al doilea triunghi . (vezi anexa 4).



marchează cu fanioane, având băţul înalt de 1 m, iar steagul de minim 30 X

40 cm. În timpul jocului, fanioanele nu pot fi scoase sau deplasate de la

locul lor.


59

REGULILE JOCULUI

Acest joc se poate organiza pentru seniori şi juniori şi are la bază actualul

regulament de joc în 11, căruia i se aduc următoarele modificări:

Art.4. Jocul de oină în 8 ( pe plajă) se dispută în două reprize

nelimitate în timp cu o pauză de 5 minute. Cele două echipe joacă fiecare

câte o repriză una la ,, bătaie ’’ şi una la ,, prindere ’’ .

.Fiecare echipă poate schimba 3 jucători cu jucătorii de rezevă din cei 4

trecuţi pe foaia de arbitraj, în prima repriza , în a doua sau în pauză.

Art.5. Jucătorii echipei de la „ prindere ”

O echipă este la prindere atunci când jucătorii ei sunt desfăşuraţi pe

teren pe locurile indicate şi încearcă să lovească cu mingea pe jucătorii de la

bătaie, care trec prin culoar (teren),pentru a obține puncte sau să prindă

mingea bătută de jucătorii de la bătaie.

După aşezarea lor pe teren, poartă următoarele denumiri: (Anexa 3 )

1) Fruntaş - jucătorul care acţionează pe linia de bătaie dar poate

lovi (ţinti) valabil numai din cerc ;

2) Fundaş - jucătorul care acţionează pe linia de fund dar poate

lovi (ţinti) valabil numai din cerc ;

Ei nu pot ţinti şi deci, lovi valabil, numai dacă au cel puţin un picior în

cercul din zona de bătaie sau de fund.

3) Mărginaşi 1, 2 ,3 de la ducere, jucătorii care acţionează din

cercurile aflate pe marginea stângă a terenului ;

4) Mărginaşi 1 , 2 ,3 de la întoarcere. aceia care acţionează din

cercurile de pe marginea dreaptă a terenului.

Atribuţiile acestor jucători sunt cele prevăzute în regulamentul de joc în 11

Art.6. Jocul echipei de la „bătaie”

O echipă este la bătaie atunci când jucătorii săi trebuie să bată mingea

cu bastonul şi apoi să treacă prin culoar (teren), apărându-se pentru a nu fi

loviţi de jucătorii echipei de la prindere care ţintesc în ei.

6.1. a) Intrarea jucătorilor în terenul de joc se va face peste

segmentul liniei de bătaie aflată în stânga cercului fruntaşului, denumită tot

linia de plecare şi peste segmentul din stânga cercului fundaşului, denumită

linia de întoarcere.

b) Ieşirea jucătorilor din terenul de joc se va face prin

trecerea cu tot corpul peste linia de sosire, aflată în dreapta cercului

fundaşului şi peste linia de scăpare, aflată în dreapta cercului fruntaşului.

6.2. În decursul unui joc, jucătorii de pe linia de aşteptare trec la bătaia

mingii o singură dată după ce, în prealabil, a servit un coechipier, excepţie

face jucătorul care bate primul. Ordinea de intrare in teren va fi indicată de


60


respectiv.

6.3. În desfăşurarea jocului, în faţa liniilor de plecare sau întoarcere nu

va putea să stea decât un singur jucător. La bătaia sau sosirea celui de-al

doilea jucător, unul dintre ei este obligat să intre în teren. În caz contrar,

jocul se consideră închis şi arbitrul va scoate în triunghi jucătorul indicat

de căpitanul de echipă.

În terenul de joc, în timpul desfăşurării unei partide de oină, nu se pot

afla decât cel mai mult 2 jucători, unul venind de la linia de plecare şi altul

de la linia de întoarcere .

Excepţie face ultimul jucător la bătaie, care poate să facă grupă cu

ultimii doi jucători, deci pe teren se pot afla în acel moment 3 jucători.

6.4. a) În timpul jocului, dacă s-a tras într-un jucător de la bătaie aflat

în teren şi mingea a ieşit în afara terenului fără a putea fi recuperată,

jucătorul în care s-a tras va putea să avanseze numai spaţiul în care se află în

acel moment, . Dacă mingea a ieşit în afara terenului fără să se fi tras asupra

jucătorului acesta va rămâne pe loc.

Dacă în același spațiu se vor găsi doi jucători ai echipei de la bătaie şi s-a

tras într-unul din ei, după care mingea a ieşit în afara terenului de joc fără a

putea fi recuperată, jucătorul în care s-a tras va putea să avanseze numai

spaţiul în care se află în acel moment, celălalt jucător ( în care nu s-a tras) va

rămâne pe loc.

c) Dacă în terenul de joc se află unul sau doi jucători din apărare,

în acelaşi spaţiu de joc sau în spaţii diferite şi mingea părăseşte terenul de

joc din vina jucătorilor de la prindere (aruncarea mingii intenţionat afară),

jucătorii de la apărare aflaţi în teren au voie sa avanseze un spaţiu de joc în

direcţia lor de deplasare .

Art.7. Stabilirea rezultatelor se va face după aceleaşi reguli ca la jocul în

11 jucători, se acordă două puncte pentru un jucător lovit, şi puncte

suplimentare prin bătaia mingii cu bastonul .

7. a . Se acordă 2 puncte suplimentare:

▪ dacă mingea bătută depăşeşte în traiectoria ei linia de 65 m , 54 m,

respectiv 42m (linia exterioară a zonei de fund), fără să fi atins

pământul şi fără să depăşească liniile de margine ale zonei de fund ;


cade peste linia de 65 m , 54 m , respectiv 42m(linia exterioară a zonei

de fund) , fără să depăşească liniile de margine ale zonei de fund ;



61


delimitează această zonă , dar nu pe linia de 60 m,50 m, respectiv 40m

(linia de fund) ;




de de 60 m, 50 m , respectiv 40m(linia de fund).

7. b. Se acordă un punct suplimentar:


şi apoi trece peste liniile de margine ale zonei de fund(printre steaguri) ;

▪ dacă mingea bătută depăşeşte, în traiectoria ei, linia de fund şi a

fost prinsă în zonă de un jucător al echipei de la prindere ;












(această linie face parte din zona de trei sferturi) sau pe linia de fund ;


este respinsă( chiar și în mod intenționat) din acest spaţiu în faţa liniei





62

ANEXA NR.1


63

ANEXA NR.2


64

ANEXA NR.3


65

ANEXA NR.4


66

NOTES

Nr.

echipe

Etape Programarea jocurilor Total

jocuri

3

I

a II-a

a III-a

1sta 2-3

3sta 1-2

2sta 3-1

3

4

I

a II-a

a III-a

1-4 2-3

4-3 1-2

2-4 3-1

6

5

I

a II-a

a III-a

a IV-a

a V-a

1sta 2-5 3-4

4sta 5-3 1-2

2sta 3-1 4-5

5sta 1-4 2-3

3sta 4-2 5-1

10

6

I

a II-a

a III-a

a IV-a

a V-a

1-6 2-5 3-4

6-4 5-3 1-2

2-6 3-1 4-5

6-5 1-4 2-3

3-6 4-2 5-1

15

7

I

a II-a

a III-a

a IV-a

a V-a

a VI-a

a VII-a

1sta 2-7 3-6 4-5

5sta 6-4 7-3 1-2

2sta 3-1 4-7 5-6

6sta 7-5 1-4 2-3

3sta 4-2 5-1 6-7

7sta 1-6 2-5 3-4

4sta 5-3 6-2 7-1

21

8

I

a II-a

a III-a

a IV-a

a V-a

a VI-a

a VII-a

1-8 2-7 3-6 4-5

8-5 6-4 7-3 1-2

2-8 3-1 4-7 5-6

8-6 7-5 1-4 2-3

3-8 4-2 5-1 6-7

8-7 1-6 2-5 3-4

4-8 5-3 6-2 7-1

28

9

I

a II-a

a III-a

a IV-a

a V-a

a VI-a

a VII-a

a VIII-a

a IX-a

1 sta 2-9 3-8 4-7 5-6

6 sta 7-5 8-4 9-3 1-2

2 sta 3-1 4-9 5-8 6-7

7 sta 8-6 9-5 1-4 2-3

3 sta 4-2 5-1 6-9 7-8

8 sta 9-7 1-6 2-5 3-4

4 sta 5-3 6-2 7-1 8-9

9 sta 1-8 2-7 3-6 4-5

5 sta 6-4 7-3 8-2 9-1

36


67

Documents

REGULAMENTUL JOCULUI DE OINĂ - Acasa - Jocul de ......FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE OINĂ 10 REGULAMENTUL JOCULUI DE OINĂ ÎN 11 I. TERENUL ŞI MATERIALUL DE JOC A. TERENUL –MARCAJUL