Regiunea de Sud

Embed Size (px)

Citation preview

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    1/25

    REGIUNEA DE SUD-MUNTENIA

    1. DEMOGRAFIA Populatia reprezinta un element esential al devenirii umane. De marimea, dar

    si de calitatea populatiei depind toate procesele socio-economice dintr-un anumitspatiu social.

    1.1. Structura populatiei

    La 1 iulie 2003, populatia Regiunii Sud Muntenia a fost de 3358,4 mii

    locuitori. Din punct de vedere al numarului de locuitori, aceasta regiune este a

    doua ca marime, detinnd 15,5% din populatia tarii.

    Dinamica populatiei totale la nivel regionaln perioada 1995-2003 evolutia

    populatiei a fost puternic influentata de sporul natural negativ, nregistrnd otendinta de scadere a populatiei. n anul 2003 populatia Regiunii Sud Muntenia s-a redus cu 166,6 mii persoane fata de anul 1995 (-4,7%).

    Evolutia populatiei totale pe sexe in Regiunea Sud, 1990-2002

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    2/25

    Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004 Structura populatiei pe medii de rezidenta, n perioada1995 ?2003, manifesta n general o usoara tendinta de micsorare a ponderii populatiei urbane

    n total populatie, n favoarea celei din rural. Conform INS, n anul 2003, din totalul

    populatiei, 40,7% locuia n mediul urban (41,7% n anul 1995) si 59,3% locuia n mediul rural

    (58,3% n anul 1995).

    Trendurile de evolutie a structurii populatiei pe cele doua sexe, n perioada 1990-

    2002, pentru regiunea Sud Muntenia,indica scaderea ponderii populatiei masculine sicresterea celei feminine, care si la nceputul perioadei era dominanta att pe total, ct

    si pe cele doua medii rezidentiale. n 2002, structura de gen este defavorabila n

    masura mai mare barbatilor, n mediul urban. n toate judetele ce compun regiuneaSud Muntenia au avut loc scaderi ale populatiei. Cea mai importanta scadere a

    populatiei s-a nregistrat n jud. Teleorman (56,2 mii persoane), urmat de jud. Prahova

    (44,7 mii persoane). n acelasi timp,cea mai mica reducere a nregistrat-o jud. Ialomita(8,7 mii persoane). Din punct de vedere al structurii populatiei pe judetele regiunii,

    cea mai mare pondere o detin judetele Prahova (circa 25%) si Arges (circa 19%), iar

    cea mai mica, Giurgiu (8,6%) si Ialomita (8,7%). Pe sexe, judetele cu cea mainumeroasa populatie masculina sunt Prahova (25%) si Ialomita (22%), iar cele cu cea

    mai numeroasa populatie feminina sunt Prahova (25%) si Arges (19%). Interesant este

    faptul ca Ialomita se nscrie pe primul loc, la cea mai putin numeroasa populatiefeminina (8,6%).

    Evolutia populatiei totale pe judetele Regiunii Sud, 1990-2002 Sursa: INS,

    Statistica teritoriala, 2004 n perioada analizata se remarca urmatoarele fenomene:reducerea populatiei tinere si a populatiei adulte si cresterea populatiei vrstnice.

    Evolutia populatiei scolare cuprinse n sistemul de pregatire profesionala:

    n perioada 1990-2002, populatia scolara la nivelul regiunii Sud Muntenia s-a aflat

    pe o curba puternic descendenta , care pare ca a atins limita inferioara n anul 2000,dupa care s-a nscris pe un usor trend de crestere. Efectivele scolare s-au redus cu

    circa 112.2 mii persoane (respectiv cu 15,5% fata de anul scolar 1990/1991).

    Din punct de vedere al structurii, cele mai semnificative modificari s-au nregistratn rndul populatiei din nvatamntul liceal, care s-a redus cu 4,5 %, si n rndul

    populatiei din nvatamntul superior, care a crescut cu 6,8 %.Cresteri ale populatiei

    scolare s-a mai nregistrat si n nvatamntul postliceal si de maistri(cu 1,1 %).nvatamntul postliceal si de maistri(cu 1,1 %).

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    3/25

    Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004

    Din punct de vedere al distributiei pe cele doua medii rezidentiale, ntre judetele

    regiunii Sud Muntenia, cu exceptia judetului Prahova care are populatia dominant nmediul urban (51,1% n 2002), restul judetelor au populatie preponderent rezidenta n

    mediul rural (judetul cu cea mai mare pondere a populatiei n mediul rural esteDmbovita cu circa 70%, urmat la mica distanta de Giurgiu cu 69,1%).

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    4/25

    Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004

    Dinamica populatiei pe medii rezidentiale n regiunea Sud Muntenia indica cresterin rndul populatiei urbane din judetul Arges, iar n celelalte judete scaderi (cele mai

    mari n judetul Prahova), n timp ce n mediul rural n toate judetele regiunii au loc

    scaderi ale populatiei, cele mai importante fiind n Teleorman si Arges.

    Principalul factor care a determinat scaderea populatiei este sporul natural negativ.Din punct de vedere al trendului, pare ca tendinta se va inversa n urmatorii ani, fiind

    posibile valori pozitive ale sporului natural.

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    5/25

    Evolutia sporului natural al populatiei n judetele regiunii Sud

    1990 1995 2000 2001 2002

    Arges 17711 -576 -847 -1400 -1761Galarasi 629 -903 -492 -916 -1145

    Dambovita 1367 -910 -613 -877 -1517

    Giurgiu -461 -1802 -1447 -1726 -2157

    Ialomita 862 -445 -230 -537 -792

    Prahova 1454 -1971 -1425 -2454 -2960

    Teleormanl -832 -2970 -3064 -3682 -4577

    Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004

    Dinamica populatiei pe sexe si medii rezidentiale, n judetele regiunii Sud,

    1990-2002

    AG CL DB GR IL PH TR

    Total -27106 -21244 -25078 -23161 -8666 -44720 -56177

    M -17402 -12961 -15618 -13096 -5948 -26882 -26415

    F -9704 -8283 -9460 -10065 -2718 -17838 -28762

    Urban 8451 -6939 -14680 -1195 -2434 -34327 -17265

    M 1560 -5361 -8610 -1073 -2230 -19031 -9546

    F 6891 -1578 -6070 -122 -204 -15296 -7719

    Rural -35557 -14305 -10398 -21966 -6232 -10393 -38912

    M -18962 -7600 -7008 -12023 -3718 -7851 -17869

    F -16595 -6705 -3390 -9943 -2514 -2542 -21043

    Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    6/25

    Evolutia populatiei pe grupe de vrsta la nivelul Regiunii Sud Muntenia

    Dinamica populatiei pe grupe mari de vrsta n regiunea Sud Muntenia, n

    intervalul 1990-2002, indica tendinta de mbatrnire demografica, caracterizata prin

    reducerea cu 6,4 % a ponderii efectivelor din grupa 0-14 ani, pe fondul cresteriiponderii populatiei din grupa de peste 60 ani cu 4 %.

    Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    7/25

    Dinamica populatiei regiunii Sud Muntenia, pe grupe de vrsta, a nregistrat

    evolutii diferite: efective n scadere pentru grupele 0-14 ani (cu 264,2 mii persoane)pentru grupa 15-59 ani (cu 42,2 mii persoane) si efective n crestere pentru grupa de

    vrsta 60 ani si peste (cu 100,3 mii persoane).

    Distributia populatiei pe grupe de varsta, in anul 2003, in Regiunea Sud Muntenia

    Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    8/25

    Analiznd dinamica populaiei pe grupe de vrst n judeele regiunii Sud

    Muntenia,n intervalul 1990-2002, se constat c n toate judeele regiunii s-au

    nregistrat reduceri ale efectivelor cu vrste ntre 0-14 ani i creteri ale efectivelorpentru populaia de 60 ani i peste.

    Dinamica populatiei pe sexe si medii rezidentiale, n judetele regiunii Sud, 1990-2002

    0-14 ani 15-59 ani 60 ani+

    Arges -48779 1143 20530

    Galarasi -26998 -5726 11480

    Dambovita -41592 3750 12764

    Giurgiu -20393 -7518 4750

    Ialomita -23832 3576 11590

    Prahova -63830 -10323 29433

    Teleormanl -38776 -27139 9738

    - n perioada analizata se remarca urmatoarele fenomene: reducerea populatiei tineresi a populatiei adulte si cresterea populatiei vrstnice.

    Evolutia populatiei scolare cuprinse n sistemul de pregatire profesionala

    n perioada 1990-2002, populatia scolara la nivelul regiunii Sud Muntenia s-a aflat pe

    o curbaputernic descendenta , care pare ca a atins limita inferioara n anul 2000, dupacare s-a nscris pe un usor trend de crestere. Efectivele scolare s-au redus cu circa

    112.2 mii persoane (respectiv cu 15,5% fata de anul scolar 1990/1991).

    Din punct de vedere al structurii, cele mai semnificative modificari s-au nregistrat n

    rndul populatiei din nvatamntul liceal, care s-a redus cu 4,5 %, si n rndul

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    9/25

    populatiei din nvatamntul superior, care a crescut cu 6,8 %. Cresteri ale populatiei

    scolare s-au mai nregistrat si n nvatamntul postliceal si de maistri(cu 1,1 %).

    Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004

    1.2. Migratia populatiei si compozitia etnica

    Un factor explicativ al scaderii populatiei Regiunii Sud Muntenia este migratia,att cea interna, ct si cea externa. Mutatiile din structura socio-economica a

    Romniei au determinat o intensa mobilitate teritoriala a populatiei, cu consecintedirecte n modificarea numarului si structurii socio-demografice a populatiei n profil

    teritorial. n cadrul migratiei interne, fluxul rural-urban merita o mentiune deosebita,

    fiind cel care detine cea mai mare pondere n cadrul acesteia. Referitor la segmentulde populatie care este mai dispusa la modificarea domiciliului se constata o migrare a

    populatiei tinere catre oras, mai nti la scoala, iar mai apoi prin integrarea pe piata

    muncii.

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    10/25

    MIGRATIA POPULATIEI N INTERIORUL REGIUNII SUD MUNTENIA,

    INTERREGIONALA SI EXTERNA n perioada 2000-2003

    Sositi Plecati Migratie externa Sold migratoriu

    Sositi Plecati InternInclusivmigratia

    externa

    REGIUNEASUD

    167.739 172.040 1.132 2.605 -4.301 -5.774

    Arges 35.965 37.753 209 526 -1.788 -2.105

    Calarasi 16.598 16.567 68 191 31 -92

    Dambovita 25.242 25.822 164 374 -580 -790

    Giurgiu 13.406 11.947 64 117 1.459 1.406

    Ialomita 16.308 16.681 113 200 -373 -460Prahova 38.935 39.752 437 995 -817 -1.375

    Teleorman 21.285 23.518 77 202 -2.233 -2.358

    Sursa INS Direcia Regional de Statistic Clrai

    Conform datelor furnizate de Institutul National de StatisticaDirectiaRegionala de Statistica Calarasi, migratia populatiei n interiorul Regiunii Sud

    Muntenia, interregionala si externa, n perioada 20002003, prezinta un soldmigratoriu negativ. Migratia interna si externa a populatiei nu influenteaza n mod

    semnificativ structura demografica a regiunii.

    Alaturi de migratia interna, un factor deosebit de important pentru structura

    populatiei este si migratia externa. Imediat dupa 1990, cnd oamenii au putut circulaliberi s-a constatat la nivel national un flux migratoriu extern mai important. Initial, au

    plecat populatiile apartinatoare grupurilor etnice minoritare (germanii si maghiarii) si

    persoane care aveau rude sau prieteni plecati.Schimbarile din sistemul politico-social romnesc au facut ca populatia din

    regiune sa se poata ndrepta att spre tarile membre ale Uniunii Europene, ct si spre

    SUA si Canada. Dupa anul 1995, Regiunea Sud Muntenia cunoaste o emigrare apopulatiei (n special a celei tinere, fara ocupatie) catre Italia, Spania si alte tari

    europene.

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    11/25

    -n urma ultimului recensamnt din martie 2002, compozitia etnica a

    populatiei din Regiunea Sud Muntenia se prezinta astfel:

    ETNIA TARA REGIUNEA SUD

    Date absolute % Date absolute %

    TOTAL 21.680.974 100,0 3.379.406 100.0

    Romani 19.399.597 89,48 3.274.433 96,89

    Maghiari 1.431.807 6,60 1.545 0,05

    Rromi( tigani ) 535.140 2,47 98.538 2,92

    Ucraineni 61.098 0,28 126 *

    Germani 59.764 0,28 599 0,02

    Rusi-Lipoveni 35.791 0,17 814 0,02Turci 32.098 0,15 811 0,02

    Tatari 23.935 0,11 35 *

    Sarbi 22.561 0,10 84 *

    Slovaci 17.226 0,08 17 *

    Bulgari 8.025 0,04 734 0,02

    Croati 6.807 0,03 7 *

    Greci 6.472 0,03 319 0,01

    Evrei 5.785 0,03 116 *

    Cehi 3.941 0,02 17 *

    Polonezi 3.559 0,02 44 *

    Italieni 3.288 0,01 196 0,01

    Chinezi 2.243 0,01 25 *

    Armeni 1.780 * 83 *

    Ceangai 1.266 * 19 *

    Alta etnie 16.850 0,08 735 0,02

    Nedeclarata 1.941 0,01 109 *

    Sursa INS Direcia Regional de Statistic Clrai

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    12/25

    2. PROFILUL ECONOMIC REGIONAL2.1Principalii indicatori economici

    Produsul intern brut (PIB) regional

    Spatial, structura economica a regiunii este caracterizata de dominarea industriein cele 3 judete din nordul acesteia (Prahova, Dmbovita si Arges) si a agriculturii n

    cele 4 judete din sud (Teleorman, Giurgiu, Calarasi si Ialomita). Ca un efect alcresterii economice, PIB-ul regional a crescut de la 15.511,4 miliarde lei n 1996 la

    175890 miliarde lei n anul 2003, acest aspect sitund regiunea pe locul III la nivelde

    tara.

    Comparatie cresterea PIB National Crestere PIB Regiunea Sud

    Sursa INS, Statistici regionale, Raport anual BNR 2003

    Economia regiunii, analizata pe baza principalului indicator de evaluare alcresterii economicePIB-ul regional, a avut n perioada 1996-2003 o tendinta decrestere n valori absolute (vezi graficul de mai sus). Acelasi trend ascendent va

    nregistra PIB si n urmatorii ani:

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    13/25

    Cresterea PIB in Regiunea Sud Muntenia

    Sursa: INS Nivelul PIB/locuitor din anul 2003 (52.373.174 lei/locuitor) ne situeaza n continuare peunul din ultimele locuri n ceea ce priveste acest indicator sub nivelul PIB/locuitor la nivel de tara

    (86.996.300 lei/locuitor). Imaginea oferita de cei doi indicatori, indica existenta unui decalaj

    economic fata de celelalte regiuni, atenuarea lui implicnd o dezvoltare accelerata bazata pecresterea competitivitatii economiei regionale - factor generator a unor salturi de productivitate si

    eficienta.

    Cu toate ca aceasta pozitie s-a mentinut pe toata perioada 1996-2003, valoarea

    PIB-ului/loc. a crescut n anul 2003 fata de 1996 de aproximativ 14 ori, fara a lua n

    calcul si cresterea preturilor n acesti ani. Analiza PIB-ului pe domenii economice si agradului de contributie al acestora la realizarea PIB-ului regional a facut posibila

    identificarea unor aspecte legate de starea si modul de functionare a economieiregionale.Caracterizata de o evolutie pozitiva, industria detine primul loc n economia

    regiunii, avnd o pondere de 31,1% n PIB-ul regional, superioara mediei pe tara de

    27,3%.

    Sectorul privat al economiei contribuie cu 75% din valoarea adaugata bruta, iarcontributia IMM la crearea de valoare adaugata bruta (VAB) in 2002 a fost de 56%;

    firmele mici si micro-ntreprinderile au detinut 31% din aceasta cifra, iar firmelemijlocii 25%. Contributia IMM la crearea de valoare adaugata bruta a fost constanta

    in anii 20002002.Constanta cu care au contribuit IMM la crearea valorii adaugate brute se datoreaza, inexclusivitate, firmelor mici, constatandu-se ca cele mijlocii au inregistrat un usor

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    14/25

    declin; pe ansamblu, insa, contributia IMM la formarea PIB a inregistrat variatii

    neglijabile. Analiza regionala, releva faptul ca forta de munca ocupata in IMM-uri seconcentreaza in regiunea BucurestiIlfov, precum si in regiunea Nord-Vest siregiunea Vest. Astfel, regiunea BucurestiIlfov are cu 69% mai multa forta de muncaocupata in IMM-uri decat media pe tara, fiind urmata de regiunea Centru si regiuneaVest.

    Regiunea Nord-Est, respectiv Sud Muntenia precum si Sud Vest Oltenia nu se potlauda cu cifre la fel de mari. Corelatia dintre numarul IMM-urilor la 1000 de locuitori,

    in cele 8 regiuni de dezvoltare si ritmul de crestere al gradului de ocupare a fortei de

    munca in aceleasi regiuni, este foarte stransa si evidenta. Aceasta corelatie este si maiputernica la categoria firmelor mijlocii, care in 2002, a asigurat cel mai mare numar de

    locuri de munca.

    Analiznd, in continuare, costul minii de lucru, se constata adncirea diferentelordintre regiuni si dintre sectoarele de activitate, dar si micsorarea, pe de alta parte, a

    diferentelor dintre diversele categorii de marime, cu tendinta micro-ntreprinderilor dea le ajunge din urma pe celelalte, din acest punct de vedere. La sfrsitul anului 2002 nRegiunea Sud Muntenia erau nregistrate un numar de 36397 unitati active n

    industrie, constructii, comert si alte servicii (11,2% din totalul firmelor nregistrate la

    nivel national) (Anexa 2).Comparnd pe baza datelor disponibile din 2002 ponderea unitatilor active pe sectoare

    de activitate, se constata o mare concentrare a firmelor n comert (64.4%,), urmat deindustria prelucratoare (13.36%).

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    15/25

    Cel mai mic numar de unitati se regaseste in nvatamnt si n sectorul energetic.Pe judete, cel mai mare numar de unitati sunt n judetul Prahova (11776 unitati33%)urmate de judetul Arges (8387 unitati23%).

    Sursa INS, Statistici regionale, Raport anual BNR 2003

    Pe clase de marime, microntreprinderile (pna la 9 salariati) sunt majoritare

    (31544 unitati), reprezentnd 86,6% din totalul firmelor, pe locul 2 plasndu-se

    firmele mici (10-49 salariati ,3594 unitati).

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    16/25

    Sursa: INS

    Ponderea IMM private in perioada 2000 2002 s-a mentinut constanta.Principala schimbare a constat in numarul crescut de IMM cu capital privat din

    domeniul industriei, a caror pondere a sporit de la 12,1% la 12,7% in 2001,pentru a atinge 19,1% in 2002, dupa cum se poate vedea in figura urmatoare, in

    timp ce numarul firmelor de comert a continuat sa scada. Ponderea acestora s-a

    diminuat de la 63,0 % in 2000 la 60,2% in 2001, pentru a atinge nivelul cel maiscazut, de 53,2%, in 2002. Cu toate acestea, numarul cel mai mare de IMM active

    functioneaza in activitatea de comert, urmate de cele din industrie, si din alte

    servicii.

    Structura IMM private pe sectoare de activitate

    Sursa:Ministerul Finantelor Publice

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    17/25

    Implicarea unui numar din ce in ce mai mare de IMM in activitatea

    productiva arata ca sectorul IMM, pe ansamblu, a ajuns intr-o noua faza dedezvoltare, dat fiind faptul ca IMM din industrie sunt mai mari si concepute sa

    functioneze o perioada mai indelungata decat IMM din sectorul serviciilor. O

    parte din micro-ntreprinderile din comertul cu amanuntul si diverse servicii oferalocuri de munca unui mare numar de someri. Proportia IMM implicate in

    activitati de servicii a crescut de la 15,9% in 2000, la 16,7% in anul 2002. Si insectorul transporturilor opereaza intreprinzatorii mici si mijlocii, numarul

    acestora sporind in perioada de referinta de la 3,3% la 4,7%.

    2.2 Informatii partiale

    Industria

    Complexa si diversificata, industria regiunii acopera toate domeniile componente

    bazndu-se totodata pe bogatia si varietatea resurselor naturale existente.Zonele industriale sunt localizate si apartin n general comunitatilor mari cumsunt municipiile si orasele, ele fiind concentrate n special n cele trei judete din

    nordul regiunii: Prahova, Dmbovita si Arges. Parte din industria regiunii se afla

    nca sub influenta declinului din economia nationala (de exemplu AROCmpulung si zona miniera) determinata de: mostenirea unei structuri bazata pe

    industria grea; dependenta unor ramuri de importul de materii prime; consumurienergetice relativ ridicate; eficienta si competitivitate redusa; masuri de

    restructurare economica neperformante; lipsa unei politici coerente de stimulare a

    relatiilor de cooperare ntre ntreprinderi si domeniul cercetarii, n contextulexistentei n cadrul acestuia a unui potential uman specializat, promovarea

    insuficienta a industriilor locale si a cooperarii interne si internationale a

    ntreprinderilor din regiune; reducerea si ntreruperea activitatii unor capacitati deproductie din diverse sectoare ale industriei, facnd ca aceasta sa devina

    principala ramura generatoare de somaj, din cadrul economiei regiunii;

    dependenta unor comunitati de existenta unei singure industrii si localizareainvestitiilor straine preponderent n partea de nord a regiunii.

    Structura si potential de dezvoltare

    n ultimii ani, ca urmare a procesului de integrare a Romniei n UE, precum si acosturilor scazute ale fortei de munca, a crescut numarul investitorilor straini de

    pe piata romneasca, una dintre cele mai mari piete din Europa Centrala si de Est.Regiunea Sud Muntenia ofera potentialilor investitori o multitudine de

    oportunitati. Multe dintre companiile puternice, cum ar fi Dacia - Renault (Pitesti- Arges) si Petrotel - Lukoil (Ploiesti - Prahova), se gasesc n aceasta regiune. Un

    avantaj major l constituie reteaua de transport. Situata n jurul Bucurestiului,

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    18/25

    astfel nct nici unul dintre orasele resedinta de judet nu se afla la mai mult de

    120 de kilometri de capitala, regiunea Sud Muntenia beneficiaza de acces rapid laprincipalul aeroport al tarii, Otopeni.

    Trei dintre cele sapte judete au granita cu Bulgaria, ceea ce usureaza schimburile

    cu Grecia si Turcia, iar multe dintre rutele comerciale internationale siposibilitatile de transport sunt asigurate de Dunare. Accesul se face foarte usor nu

    numai catre Bulgaria si Serbia, care se ntind pe celalalt mal al fluviului, ci sicatre restul tarilor cu iesire la Dunare, cum ar fi Germania sau Ungaria. De altfel,

    canalul Dunare - Marea Neagra si portul principal al Romniei, Constanta,

    situeaza zona aproape de toate pietele internationale.Regiunea este bogata n resurse, industria cunoscnd o mare dezvoltare n zonele

    unde se extrag si se exploateaza petrol, gaze naturale, sare, ape termale sau

    carbuni. Aproape o cincime din ntreaga regiune este mpadurita, asigurndmaterie prima pentru diferite ramuri ale industriei, cum ar fi cea energetica sau de

    constructii. Dintre orasele Romniei, Ploiesti (judetul Prahova) este cel mai mareproducator de petrol, iar industria petrochimica a regiunii, n plin proces derestructurare, acopera jumatate din cererea totala a tarii. n ceea ce priveste

    productia industriala, Muntenia este cea mai prolifica dintre toate regiunile

    Romniei. Surplusul de forta de munca fata de cererea existenta si imenseleterenuri agricole din sudul Munteniei constituie principalele oportunitati pentru

    investitiile n agricultura.Unul dintre principalele avantaje pe care regiunea le ofera investitorilor consta n

    pozitia sa geografica: situarea n jurul celei mai mari piete a tarii, Bucuresti,

    nseamna ca antreprenorii locali beneficiaza de de un acces rapid la capitala,evitnd n acelasi timp costurile si celelalte dezavantaje pe care o zona puternic

    urbanizata si foarte aglomerata le impune ntreprinzatorilor bucuresteni.Bazata n

    mare parte pe activitati traditionale si orientata spatial n functie de localizarearesurselor naturale, industria regiunii acopera toate domeniile componente.

    Comparativ cu anii anteriori, cnd n sectoare traditionale precum: chimie si

    petrochimie, siderurgie si metalurgie neferoasa, energetica, constructii de masinisi celuloza si hrtie s-a nregistrat, pe fondul unui grad redus de folosire a

    capacitatilor de productie, o productivitate redusa. n prezent evolutia este

    satisfacatoare att n sectoarele mentionate ct si n cele noi aparute sau

    dezvoltate. Aceasta situatie, generata de dinamica crescatoare a procesului deprivatizare, de restructurarea si orientarea ntreprinderilor spre cerintele

    economiei de piata, indica existenta n cadrul regiunii a unui potential si a unoroportunitati reale de dezvoltare.

    Numarul ntreprinderilor, pe ramuri de activitate, demonstreaza modificarile desubstanta in dinamica diverselor sectoare. Principala crestere s-a inregistrat in

    industrie (61,9% in 2002, fata de 2000), si constructii (61,6%). Cresterea cea mai

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    19/25

    mica s-a inregistrat in sectorul serviciilor, adica sub 10% fata de 2000. Numarul

    firmelor cu activitate de comert a scazut, indiferent de marimea acestora, in timpce in alte sectoare ale economiei, numarul firmelor mici si mijlocii active

    inregistrate a crescut mai repede decat cel al micro-intreprinderilor.

    Se apreciaza ca dinamica sectorului IMM, sub aspectul numarului de firme,evolueaza catre o repartitie mai echilibrata in teritoriu.

    Sursa: INS si ANIMMC

    Agricultura

    Sector important al economiei regionale, agricultura este prezenta n toatejudetele regiunii, ponderea cea mai mare fiind detinuta de cele 4 judete din sudul

    acesteia (Ialomita, Calarasi, Giurgiu si Teleorman).

    Suprafata agricola de 2.449 mii ha reprezentnd 71,1% din suprafata totala aregiunii si 16,5% din suprafata totala a tarii, determina pe de o parte caracterul

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    20/25

    agrar si potentialul agricol ridicat al acesteia, iar pe de alta parte pozitionarea pe

    primul loc n cadrul celor 8 regiuni de dezvoltare.

    Utilizarea terenului:

    S

    ursa INS, Statistica teritoriala

    Productia vegetala are un rol important, fiind orientata n special spre cultura

    cerealelor pentru boabe, a plantelor uleioase, a plantelor de nutret si a legumelor.n prezent, suprafata agricola a regiunii apartine n proportie de 96,1% sectorului

    privat, contributia acestuia la valoarea productiei agricole fiind de 17,76%.

    Conditiile pedo-climatice, costurile necesare pregatirii si ntretinerii culturilor auconstituit factorii care n perioada 1995-2001 au influentat nivelul si variatia

    productivitatii la majoritatea culturilor agricole vegetale.

    Evolutia suprafetelor cultivate n perioada 1990 -2002

    Regiunea Sud Suprafata totala cultivata in ha

    1990 1985523

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    21/25

    1995 1950555

    2000 1850467

    2001 1925543

    2002 1944669

    Sursa INS, Statistica teritoriala

    Turismn prezent turismul tinde sa devina unul dintre cele mai dinamice sectoare

    economice cu potential de dezvoltare pe termen lung, acesta putnd contribuisubstantial la revigorarea soci-economica a regiunii. Aceasta dispune de un

    potential considerabil, cu precadere n partea de nord, pentru dezvoltareaturismului si a activitatilor de recreere datorita conditiilor naturale favorabile si a

    traditiilor culturale si istorice existente.

    Principalele puncte de atractie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna si aturismului de weekend le constituie statiunile montane de pe Valea Prahovei-

    Masivul Bucegi, acestea dispunand de o retea hoteliera care acopera n mare

    parte necesitatile de cazare si de o infrastructura turistica adecvata. Turismulbalnear se poate practica n cadrul a 3 statiuni balneoclimaterice, spatiile de

    cazare si bazele de tratament existente ct si calitatea serviciilor fiind n mare

    parte necorespunzatoare.Comparativ cu zona de nord, zona de sud a regiunii si n special zona riverana

    fluviului Dunarea detine un potential turistic neexploatat suficient pna n

    prezent, dar care n timp poate deveni prin investitii sustinute o alternativa laturismul clasic montan. Regiunea este atractiva din punct de vedere turistic si

    datorita existentei n cadrul acesteia a unor valori culturale, a unor monumente

    cultural-istorice si a unor parcuri naturale situate n Muntii Bucegi si MuntiiPiatra Craiului.

    O problema cheie pentru dezvoltarea potentialului turistic al regiunii si pentruatragerea unui numar ct mai mare de turisti o constituie mbunatatirea serviciilor

    turistice si dezvoltarea centrelor de informare si promovare turistica. Existenta n

    cadrul regiunii a unor valori si monumente cultural - istorice si a parcurilornaturale din Muntiii Bucegi si Piatra Craiului determina gradul sporit de

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    22/25

    atractivitate turistica a acesteia.

    Judetele Prahova, Arges si Dmbovita, al caror grad de dezvoltare turistica estemai ridicat comparativ cu judetele din sudul regiunii, ofera o gama variata de

    servicii turistice. asigurnd totodata practicarea urmatoarelor forme de turism:

    sporturi de iarna, cura si tratament balnear, agroturism etc. Reteaua de cazareturistica a regiunii cuprinde 336 unitati, din care 101 hoteluri si moteluri, 4 hanuri

    turistice, 25 cabane turistice, 5 campinguri, 89 vile si bungalouri, 23 tabere pentrutineret, 56 pensiuni turistice, 29 pensiuni agroturistice si 3 spatii de cazare pe

    nave.

    Capacitatea de cazare existenta n regiune este de 344 unitati de cazare la nivelulanului 2002, din care 180 unitati n Prahova, 79 n Arges si 33 n Dmovita,

    numarul acestora scaznd foarte mult n rndul judetelor de la cmpie (15,2%

    mpreuna).Concluziile relevante rezultate din analiza acestui domeniu sunt:

    potential turistic ridicatgrad redus de valorificare a potentialului turisticgrad redus de utilizare a capacitatilor de cazareinfrastructura turistica bine dezvoltata n partea de nord a regiuniiposibilitatea practicarii majoritatii formelor de turismconditii neadecvate practicarii turismului balnear3. PIATA MUNCII

    Transformarea sociala, economica si politica, componente caracteristice

    perioadei de tranzitie si trecerii la economia de piata, au produs o serie deschimbari n structura pietei fortei de munca, cu consecinte majore att n

    domeniul social ct si n cel economic.

    Faptul ca piata fortei de munca este o problema controversata, imaginile si

    situatia de suprafata ascunznd probleme carora economia si mediul social

    trebuie sa le faca fata n viitor, impune o analiza atenta si identificarea majoritatiiproblemelor din acest domeniu.

    3.1. Participarea la piata muncii

    Resursele de munca din regiunea Sud Muntenia la recensamntul din 2002,nregistrau 2.288.344 persoane n vrsta de 15-64 de ani, mentinndu-se acelasi

    trend descrescator, corelat de altfel cu scaderea populatiei totale n regiune(3.379.406 persoane n anul 2002 fata de 3.465.500 persoane n anul 2000).

    Structura populatiei, dupa participarea la activitatea economica, pe sexe, medii sigrupe de vrsta (Anexa 2) reflecta aspecte relevante care caracterizeaza piata

    muncii din Regiunea Sud-Muntenia, precum :

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    23/25

    Ponderea scazuta a populatiei active ocupateProcentul mare al somerilor ca efect direct al dezechilibrelor existente intrecerere si oferta.

    Populatia activa din regiunea SudMuntenia nregistrata la recensamntul din2002, reprezinta 47,3% din totalul populatiei (1.598.500), mentinnd tendinte descadere, n special ncepnd cu anul 1995.

    Rata de activitate n regiunea SudMuntenia este de 69,85 %, reflectnddisponibilitatea crescuta a populatiei n vrsta de munca de a oferi forta de munca

    pentru productia de bunuri si servicii.

    Populatia inactiva detine o pondere mare n Regiunea Sud-Muntenia (52,7%),consecintele acestui fenomen fiind: mbatrnirea populatiei si sporul negativ.

    Procentul tinerilor care se integreaza n viata activa (28,9%) este scazut n

    comparatie cu ponderea nregistrata la populatia adulta ocupata ( 72,7% la grupade vrsta 25-34 ani si respectiv 74,9% la grupa de vrsta 35-49 de ani), att n

    mediul urban cat si n cel rural. Diferentele existente n privinta ocupariireprezinta o consecinta a numarului mare de persoane inactive n vrsta de 15-24ani ( 60,2%), cei mai multi dintre acestia fiind cuprinsi n nvatamntul

    preuniversitar si universitar.

    Populatia ocupata

    Sursa: INS?Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de munca

    Sursa: INS?Balanta fortei de munca la sfarsitul anului

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    24/25

  • 7/29/2019 Regiunea de Sud

    25/25

    mare rata a somajului se nregistreaza n judetul Ialomita12%).3.2. Tendinte ocupationale, structura populatiei ocupate pe sectoare de

    activitate

    Structura populatiei ocupate, pe activitati ale economiei nationale, n anul 2002releva diferente n ceea ce priveste numarul persoanelor ocupate n diferite

    ramuri de activitate (Anexa 4).