9
  1 Cap.4. Circuite în regim tranzitoriu 4.1 Circuite RC de ordinul întâi  Problema rezolvată 1 n circuitul cu schema din Fig.1 întrerupătorul se află în poziia deschis de mult timp, astfel că circuitul este în regim staionar. La momentul t=0 se închide întrerupătorul. Să se determine: a). Variaia în timp a tensiunii u C  şi a curentului i pe intervalul t ≥ 0 şi să se reprezinte graficele acestor funcii. b) Energia debitat  de sursa de tensiune continu în intervalul (0 5 τ], τ fiind constanta de timp a circuitului. Fig.1 Fig.2  Rezolvare. a). Circuitul fiind de ord.1, tensiunea u C  este dată de relaia [ ]  + τ +  + =  0 t  , e ) ( u ) 0 ( u ) ( u ) t ( u  / t C C C C , (1)  în care: - u C (0 + ) reprezint valoarea iniială a tensiunii pe condensator, imediat dup  închiderea  întreruptoarului; - u C () reprezint tensiunea pe condensator dup ă stabilirea noului regim staionar; - τ = R Th C  este constanta de timp a circuitului , pe intervalul t > 0. Urmează să calculăm cele trei mărimi. 1 o . Conform teoremei condi iilor ini iale u C (0 + )= u C (0 ), unde u C (0 ) reprezintă tensiunea pe condensator la momentul care precede închiderea comutatorului. În acest moment circuitul este în regim staionar şi prin urmare condensatorul este echivalent cu o înt rerupere – Fig.2. Aplicând formula divizorului de tensiune, ob inem V 6 12 1 2 3 6 1 2 3 ) 0 ( u C  = + + + + + = . 2 o . După stingerea regimului tranzitoriu, circuitul ajunge din nou în regim sta ionar, condensatorul fiind din nou echivalent cu o întrerupere – Fig.3a. Fig.3a Fig.3b După ce redesenăm circuitul ca în Fig.3b, cu ajutorul formulei divizorului de tensiune, ob inem V 4 12 3 6 3 ) ( u C  = + = . 3 o . Considerăm circuitul la un moment arbitrar t > 0. Constanta de timp a circuitului este τ = R Th C, unde R Th  este rezistena echivalentă a circuitului pasivizat, văzută de la bornele condensatorului – Fig.4a.

Regim Tranzitoriu R L_R C

Embed Size (px)

Citation preview

Cap.4. Circuite n regim tranzitoriu4.1 Circuite RC de ordinul ntiProblema rezolvat 1 n circuitul cu schema din Fig.1 ntreruptorul se afl n pozi ia deschis de mult timp, astfel c circuitul este n regim sta ionar. La momentul t=0 se nchide ntreruptorul. S se determine: a). Varia ia n timp a tensiunii uC i a curentului i pe intervalul t0 i s se reprezinte graficele acestor func ii. b) Energia debitat de sursa de tensiune continu n intervalul (0 5], fiind constanta de timp a circuitului.

Fig.1

Fig.2

Rezolvare. a). Circuitul fiind de ord.1, tensiunea uC este dat de rela ia

u C ( t ) = u C ( ) + [u C ( 0 + ) u C ( )]e t / , t 0+ ,n care:

(1)

- uC(0+) reprezint valoarea ini ial a tensiunii pe condensator, imediat dup nchiderea ntrerup toarului; - uC() reprezint tensiunea pe condensator dup stabilirea noului regim sta ionar; - = RThC este constanta de timp a circuitului, pe intervalul t > 0. Urmeaz s calculm cele trei mrimi. 1o. Conform teoremei condi iilor ini iale uC(0+)= uC(0), unde uC(0) reprezint tensiunea pe condensator la momentul care precede nchiderea comutatorului. n acest moment circuitul este n regim sta ionar i prin urmare condensatorul este echivalent cu o ntrerupere Fig.2. Aplicnd formula divizorului de tensiune, ob inem

u C ( 0 ) =

2o. Dup stingerea regimului tranzitoriu, circuitul ajunge din nou n regim sta ionar, condensatorul fiind din nou echivalent cu o ntrerupere Fig.3a.

3+2+1 12 = 6 V . 6 +3+2+1

Fig.3a

Fig.3b

Dup ce redesenm circuitul ca n Fig.3b, cu ajutorul formulei divizorului de tensiune, ob inem

uC ( ) =

3o. Considerm circuitul la un moment arbitrar t > 0. Constanta de timp a circuitului este = RThC, unde RTh este rezisten a echivalent a circuitului pasivizat, vzut de la bornele condensatorului Fig.4a.

3 12 = 4 V . 6+3

1

Fig.4a

Fig.4b

Redesennd circuitul ca n Fig.4b, se observ c

RTh = 6 3 =Constanta de timp este atuncio

6.3 = 2 k . 6 +3

= 2.103.5.10-6 = 10-2 s. 4 . nlocuind rezultatele ob inute n rel.(1), rezult

u C ( t ) = 4 + 2e 100 t [ V ], t 0 .Graficul acestei func ii este reprezentat n Fig.5.

Fig.5

5o. Pentru calculul curentului i(t), t > 0, ne folosim de teoremele lui Kirchhoff i de faptul c cunoatem uC(t), t > 0.

Fig.6

Fig.7

Dup ce redesenm circuitul (Fig.6) i aplicm TK2 pe ochiul din stnga, ob inem 12 u C ( t ) 6 i( t ) = 0 , de unde

i( t ) =

12 u C ( t ) 12 4 2e 100t 4 1 100t [mA], t >0+. = = e 6 6 3 3

Graficul i(t) este reprezentat n Fig.7 b). Puterea momentan furnizat de sursa de tensiune continu este

4 1 p( t ) = U S i( t ) = 12 e 100 t = 4 4 e 100 t , t > 0 . 3 3

(

)

Energia debitat de surs n intervalul (0, 5.10-2 ] este atunci

2

5.10 2

W =4

(4 e

100 t

)dt = 0.76

[W.s].

0

Problema rezolvat 2 Circuitul din Fig.8 se afl n regim sta ionar pn la momentul t=0 cnd se nchide ntreruptorul K. S se determine uC(t) i i(t) pentru t 0 i s se reprezinte grafic aceste func ii.

Fig.8

Fig.9

Rezolvare. Paii sunt aceiai ca n problema precedent. Pornim de la rela ia

u C ( t ) = u C ( ) + [u C ( 0 + ) u C ( )]e t / , t 0+i calculm mrimile care intervin aici. 1o. uC(0+) = uC(0-), iar uC(0-) rezult din analiza circuitului la momentul care precede comuta ia, cnd circuitul are schema din Fig.9 (regimul fiind sta ionar, condensatorul este echivalent cu o ntrerupere). Din figur rezult direct u C (0 ) = 0 . o 2 . Schema corespunztoare regimului sta ionar n care ajunge circuitul dup nchiderea comutatorului K este reprezentat n Fig.10.

Fig.10

Folosind formula divizorului de tensiune, ob inem

u C ( ) =o

4 + (3 6 ) 12 + 4 + (3 6 )

24 =

6 24 = 8 V . 18

3 . Circuitul pasivizat are schema din Fig.11a, redesenat n Fig.11b.

a).

b).

Fig.11

Rezisten a Thevenin a circuitului rezistiv, fa de bornele condensatorului, are valoarea

RTh = 12 [4 + (3 6 )] = 12 6 = 4 k .

3

Constanta de timp a circuitului este atunci = RTh C = 4.10 3.2.10 6 = 8.10 3 s = 8 ms . 4o. nlocuind valorile ob inute n solu ia general, rezult

u C (t ) = 8 8e 125t , [V ] t 0 .Graficul acestei func ii este reprezentat n Fig.12

Fig.12

Fig.13

5o. Pentru calculul curentului i(t), t >0, inem cont c la un condensator curentul i tensiunea la borne sunt legate prin rela ia

i=C

du C . dt

nlocuind aici expresia determinat pentru uC(t), ob inem La momentul t=0+, din aceast rela ie rezult i(0+) = 2.10-3 A, iar din Fig.2 rezult i(0-) = 0. Graficul func iei i(t) este reprezentat n Fig.13.

i (t ) = 2.10 6 ( 8 )( 125 ).e 125t = 2.10 3 e 125t [A], t 0 + . .

Probleme propuse1. Circuitul din Fig.14 se afl n regim sta ionar. La momentul t=0 se deschide ntreruptorul . S se determine uC(t) i i(t) pentru t>0. Reprezenta i graficele acestor func ii, inclusiv pe subintervalul t0 3. Aceiai ntrebare pentru uC(t) i u(t) din circuitul cu schema din Fig.16, dup deschiderea ntreruptorului. Rspuns: u(t)=24/5+1/5exp(-5t/8), t>0

Fig.16

4. Sursa din Fig.17a genereaz un impuls dreptunghiular de curent, cu parametrii din Fig.17b. Presupunnd ini ial condensatorul nencrcat, s se determine u(t) i i(t), t>0 i s se reprezinte graficele acestor func ii. Indica ie: Impulsul de curent dat poate fi implementat

4

printr-o surs de curent de valoare constant Is=6 A i un comutator plasat corespunztor i ac ionat succesiv la momentele t=0, respectiv t=4,5 s.

Fig.17a

Fig.17b

Rspuns: i(t)=6-3exp(-t/8), 0 0 (deci cnd comutatorul este deschis) Fig.23. Se observ c circuitul are un singur ochi, parcurs de curentul iL. Cu ajutorul legii lui Ohm rezult atunci u (t ) = 2 i L (t ) = 6e 4 t [V ], t 0 + . (semnul este datorat sensurilor de referin opuse pentru tensiune i curent la bornele rezistorului considerat). n particular, de aici ob inem u(0+) = 6 V. Pe de alt parte, folosind formula divizorului de tensiune, din Fig.2 rezult 2 u (0 ) = 6=2V . 4+2

Fig.22

Fig.23

Fig.24

Graficul acestei func ii este reprezentat n Fig.24.

Problema rezolvat 2 Circuitul din Fig.25 se afl n regim sta ionar. La momentul t = 0 se nchide comutatorul K. S se calculeze iL(t) i u(t) pentru t 0 i s se reprezinte grafic aceste func ii.

6

Fig.25

Fig.26

Rezolvare. Pentru calculul lui iL(t) vom folosi rela ia i L (t ) = i L () + [i L (0 + ) i L ()]e unde: - iL(0+) este valoarea ini ial a curentului, dup comutare, - iL() este valoarea c tre care tinde curentul (valoarea de regim sta ionar), - = L/RTh reprezint constanta de timp a circuitului. 1o. Conform teoremei condi iilor ini iale i L (0 + ) = i L (0 ) . La momentul t = 0, care precede comutarea, circuitul se afla n regim sta ionar, bobina fiind echivalent cu un scurtcircuit ntre bornele sale (Fig.26). Scurtcircuitul reprezentat de bobin unteaz rezistorul care este n paralel cu bobina (curentul trece prin scurtcircuit, evitnd rezisten a de 10 ). Circuitul are o singur cale de curent, reprezentat cu linie ntrerupt , parcurs de acelai curent iL(0) care rezult imediat: 12 i L (0 ) = = 0,6 A . 10 + 10 o 2 . La momentul t = circuitul este din nou n regim sta ionar Fig.27. t

, t 0+ ,

(2)

Fig.27

Fig.28

Circuitul are o singur cale de curent, parcurs de curentul iL(), de valoare 12 i L ( ) = = 1,2 A . 10 3o. Rezisten a echivalent fa de bornele bobinei a circuitului rezisteiv pasivizat se calculeaz n baza schemei din Fig.28. Se observ c ntre bornele a i b exist dou c i, astfel c RTh = 10 10 = 5 . Constanta de timp a circuitului este atunci L 10 2 = = = 2.10 3 s . RTh 5 40. nlocuind n rel.(2) ob inem i L (t ) = 1,2 0,6 e 500 t [ A], t 0 . Graficul corespunz tor este reprezentat n Fig.29.

7

5o. Pentru calcului tensiunii u(t) observ m c aceasta este egal cu tensiunea de la bornele bobinei, de unde di (t ) u (t ) = u L (t ) = L L = 3e 500 t [V ], t 0 + . dt n particular, de aici rezult u (0 + ) = 3 V . Graficul este reprezentat n Fig.30. Pentru momentul care precede nchiderea ntrerup torului, din Fig.2 ob inem u (0 ) = 0 . Aadar tensiunea u(t) are un salt la momentul t = 0.

Fig.29

Fig.30

Probleme propuse 1. Circuitul din Fig.31 se afl n regim sta ionar. La momentul t=0 se deschide ntreruptorul. S se determine i(t) i u(t) pentru intervalul t>0. Reprezenta i graficele acestor func ii, inclusiv pentru subintervalul t0 2. Aceiai ntrebare pentru iL i i din Fig.32, dup nchiderea ntreruptorul la momentul t=0. Rspuns: i(t)=12/5exp(-18t/5), t>0

Fig.31

Fig.32

3. Aceiai ntrebare pentru i(t) i u(t) din Fig.33, ntreruptorul deschizndu-se la t=0. Rspuns: i(t)=3-5/3exp(-2t), t>0

Fig.33

Fig.34

4. O bobin de inductivitate L i rezisten r este alimentat de la o surs de tensiune continu U0, prin intermediul unui ntreruptor modelat printr-un ntreruptor ideal n paralel cu o rezisten R foarte mare (Fig.34). Circuitul se afl n regim sta ionar pn la momentul t=0 cnd se deschide ntreruptorul. S se determine varia ia n timp a tensiunii u12(t) de la bornele ntreruptorului i s se reprezinte grafic aceast varia ie. S se comenteze valoarea u12(0+) a acestei tensiuni innd cont c R>>r. Rspuns: u12(t)=(RU0/(R+r))(1+(R/r)exp(-t(R+r)/L)), u12(0+)=(R/r)U0>>U0.

8

5. Sursa de tensiune us din Fig.8a genereaz un impuls dreptunghiular de tensiune, cu parametrii din Fig.8b. tiind c bobina are condi ii ini iale nule, s se determine i(t), u(t) pentru t>0 i s se reprezinte graficele acestor func ii. Indica ie: se modeleaz impulsul de tensiune dat printr-o surs de tensiune de valoare constant Us=12 V i un ntreruptor convenabil plasat i ac ionat succesiv la momentele t=0, respectiv t=1 s. Rspuns: i(t)=2(1-exp(-3t/2)), 0