COMPONENTA SOCIALA IN PROCESUL DE REGENERARE AL CENTRELOR ISTORICE

Claudia Piscitelli – Francesco Selicato – Francesco Rotondo- Pierangela Loconte – Claudia Ceppi

11 Octombrie 2012 – Seminar Tematic

Anii ‘60:• Agravarea problemelor sociale• Loviturile ideologice• Miscarile sociale si ale tineretului• Dezvoltarea procesului participatv din alte state (de ex. Planificarea participativa in SUA)• Problema locuintelor sociale • Identificarea problemelelor structurale si de igiena a cladirilor• Calitatea scazuta a locuirii

De la date la perceptie

Experiente anterioare care au influentat aspectele formale si institutionale:- Studii morfologice - Functiunile institutionale din cladirile principale- Dezvoltarea cartierelor rezindentiale in suburbii, departe de centrul istoric- Gentrificarea clasei de jos- Cresterea valorii imobiliare

De la date la perceptie

NOUTATE = atentia indreptata spre nevoile si asteptarile populatiei

Analiza social-economica

- Implicarea directa a populatiei- Interviuri, chestionare, discutii cu locuitorii

STUDIU DE CAZ: BOLOGNA (Cervellati, 1969):

REGENARAREA FONDULUI CONSTRUIT + REGENERAREA CULTURALA SI IDEOLOGICA

- REVITALIZAREA CENTRULUI ISTORIC - INTERPRETAREA CULTURALA A ARHITECTURII promovarea culturii traditionale adecvarea functiunii la programul de arhitectura

METODOLOGIA DE CERCETARE A EXPRESIEI CENTRULUI ISTORIC

1. “Interviuri aprofundate” (aprox. 20) in scopul identificarii unor probleme si stabilirea unui cadru de lucru pentru etapele urmatoare

2. Interviuri privind modul de imbunatatire al chestionarelor3. Chestionare cu mai multe posibilitati de raspuns, adesea si cu imagini

In unele cazuri: – Accentul pus exclusiv pe aspectele sociale si ignorarea implicatiilor economice– Efecte negative: rezidentii sunt aproape obligati sa stea in centrul istoric in loc sa se

mute in suburbii, in locuinte noi si mai confortabile.

De la date la perceptie

Locuintele, cladirile, strazile sunt mai vechi in centrul istoric decat in alte cartiere ale orasului Bologna si au caracteristici specifice.Puteti identifica aspectele cel mai des intalnite legate de culoare, structura si elemente arhitecturale?

Ce parere aveti despre elemetele identificate cand traversati centrul istoric?-Imi plac-Nu imi plac, ma deranjeaza-Nu ma intereseaza

Cetatenii se mandresc cu patrimoniul conservat din centrul istoric. Sunteti de acord?-Da-Nu-Nu stiu

Cateva dintre intrebari:

De la perceptie la actiune

REGENERAREA CENTRULUI ISTORIC DIN OTRANTO (Renzo Piano, 1980)“ATELIERUL DE LUCRU DIN CARTIER”Obiective:- Cunoasterea nevoilor si asteptarilor populatiei- Valorificarea mestesugurilor locale- Folosirea tehnologiilor inovative

Structuri cubice mobile in centrul istoric

Fiecare latura reprezinta un camp:1. Analiza si diagnostic2. Informatii si elemente de teorie3. Open project4. Implementarea proiectului

Programe europene

Anii ’90 – Interesul scazut pentru centru istoric– Tendinte noi de dezvoltare – principii ecologice si sustenabile

PROGRAME DE URBANISM IN ITALIA:

Genova Salerno

Bari VeneziaTriesteRoma

Napoli

Foggia

Cosenza

Catanzaro

Palermo

Reggio Calabria

Catania

Siracusa Cagliari

CENTRE ISTORICE

Programe – actiuni ce urmeaza a fi intreprinse:

- Sprijinirea IMM-urilor si stimularea dezvoltarii acestui sector

- Cresterea numarului de locurilor de munca la nivel local

- Imbunatatirea si cresterea numarului de servicii sociale (pentru solutionarea, in primul rand, a

problemelor majore, imbunatatirea calitatii vietii si a serviciilor de securitate)

- Imbunatatirea infrastructurilor

- Implicarea comunitatii ScopInstrumente Planificare participativa

Salerno: Cooperarea intre administratia publica locala si

locuitori construirea Observatorului Urban, o structura care este strans conectata cu publicul (colectare date direct de la cetateni, gestionare date, campanii de promovare si informare, sprijin tehnic si administrativ)

Programe europene

Bari: Centrul istoric constituie un punct de atractie pentru investitori si activitatile dezvoltate (restaurant, pub, etc.); o deosebita atentie este acordata sigurantei in spatiul public si a conditiilor de igiena, insa doar in partile cele mai vizibile a acestei zone; cresterea valorii imobiliare, a gentrificarii populatiei, cunoasterea insuficienta a nevoilor primare ale cetatenilor (de ex. infrastructura).

Participarea publicului devine parte esentiala in procesul de planificare (de ex. Premiile INU pentru cele mai bune practici care au drept scop implicarea populatiei)

DAR exista riscul ca aceasta actiune sa devina doar un pas formal pentru a obtine acordul in vederea implementarii actiunilor

Rezultate:

Planificarea participatva regelementata prin lege

Legea Regionala nr. 21, 29 iulie 2008

ART. 3DOCUMENTO PROGRAMMATICO PER LA RIGENERAZIONE URBANA“I comuni definiscono gli ambiti territoriali che, per le loro caratteristiche di contesti urbani periferici e marginali interessati, rendono necessari interventi di rigenerazione urbana. A tal fine predispongono un documento programmatico per la rigenerazione urbana, da mettere a punto con la partecipazione degli abitanti, tenendo conto anche delle proposte di intervento avanzate da altri soggetti pubblici e da soggetti privati…”

DOCUMENTUL DE PLANIFICARE URBANA PENTRU ACTIUNILE DE REGENERARE“Municipalitatea defineste aria geografica care, datorita aspectului sau de zona periferica sau de suburbie, necesita interventii de regenerare. In acest scop, municipalitatea elaboreaza DOCUMENTUL DE PLANIFICARE URBANA PENTRU ACTIUNILE DE REGENERARE in colaborare cu populatia, tinand cont, totodata, de propunerile altor actori interesati (publici si privati)…”

INTERVENTIILE DE REGENERAREA URBANA INCEP DIN CENTRUL ISTORIC

INTERVENTII DE REGENERARE LA SCARA LARGA: TESTUT URBAN, SUBURBII, ZONE RURALE SI PEISAJ

PLANIFICAREA PARTICIPATIVA CA INSTRUMENT PENTRU:

CUNOASTERE ACTIUNE

Planificarea participativa trebuie sa se desfasoare in paralel cu procesul de planificare

“Transactive participation” (Friedmann)Stabilirea prioritatilor si luarea deciziilor

(la ce suntem nevoiti sa renuntam)Deciziile finale nu produc invingatori sau

invinsi

Constientizarea existentei resurselor locale, culturale,

istoriceSpecificul locului

Implicarea comunitatii

Cea mai eficient mod de participare = PARTICIPARE SPONTANA

- Probleme majore comunede ex. problema legata de sanatatea locuitorilor din apropierea industriei cu azbociment, care a provocat

numeroase decese de-a lungul timpului

- Pierderea de resurse importante de ex. cazul afacerilor cu maslini ce dureaza

de secole – arbori vechi din Monopoli

Implicarea comunitatii

Cea mai eficient mod de participare = PARTICIPARE SPONTANA

- Asociatii de cetateni aparute spontan

- Birouri multidisciplinare (cu arhitecti, urbanisti, politologi, experti in comunicare, facilitatori, designer web, asistenti sociali) care ofera administratiei publice instrumentele necesare pentru realizarea in mod eficient a planificarii participative

AVVENTURA URBANAWebsite

Implicarea comunitatii

Cea mai eficient mod de participare = PARTICIPARE SPONTANA

Metoda “open space” (Harrison Owen)Este o metoda de lucru simpla bazata pe auto-organizare si capacitatea participantilor de a la face propuneriEste un spatiu in care iau viata ideile, propunerile si viziunile participantilor

‘AVVENTURA URBANA’ – exemplu

Implicarea comunitatii

BENEFICIILE PORTALULUI VIRTUAL

- INSTRUMENT PENTRU FUNRNIZAREA DE INFORMATII

- INSTRUMENT PENTRU ELABORAREA DE METODE INOVATIVE

INTALNIRI COMUNITARE CU RESURE IT – Participantii sunt organizati in grupuri mici, in jurul unei mese. Pentru fiecare grup exista un facilitator specializat care ofera o discutie deschisa si democratica. Observatiile care decurg din discutii sunt transmise, prin intermediul laptopului pus la dispozitie si a internetului, unei echipe care are rolul de a identifica temele cele mai deficile si comune care au aparut la fiecare masa si de a rezuma continutul. Aceste rezumate sunt afisate apoi pe ecrane mari pentru intreaga adunare, in scopul de a vedea in mod direct rezultatele discutiei.

PLANIFICARE LA DISTANTA: blog-uri, retele de socializare, aplicatii pe telefonul mobil monitorizate in permanenta

Activitatile comunitatii

STATTE and CRISPIANO RETEAUA DE CENTRELOR ISTORICE DE DIMENSIUNI REDUSE

3 LABORATOARE DE PLANIFICARE URBANA:

I. Planificare urbanaII. Deplasari blandeIII. Mestesuguri vechi

PARTICIPANTI – STRUCTURA IERARHICA:

1. Comitetul de coordonare2. Grupuri mixte3. Experti4. Persoane specializate in PR5. Comunitate

METODA INTEGRATA SI FLEXIBILAEchipa a identificat metode de consultare specifice locului si a decis ca in urmatoarele etape sa le defineasca si sa le distribuie (actiuni care cer o implicare treptata a partilor care iau parte la proces), extinzand participarea la nivelul de workshop pe masura ce laboratorul ajunge la alt nivel.

LABORATORUL DE PLANIFICARE URBANA

Va multumesc pentru atentie!

Claudia Piscitelli – Francesco Selicato – Francesco Rotondo- Pierangela Loconte – Claudia Ceppi