Mediul tropical arid-deserturile-

Mediul tropical-aridLocalizare: 15˚-30˚ lat.: N

Africii (Sahara), Pen. Arabia, Irak, Iran, Pakistan, India, Pod. Mexican, S Africii (Kalahari), America de S (Atacama), centrul si E Australiei;

Caracteristicile factorilor de mediu:

- climat cald si uscat (sub 200 mm precipitatii);

- vegetatie saraca, adaptari (ciclu vegetativ scurt, radacini adanci, frunze reduse, spini);

- fauna saraca (pradatoare, reptile, insecte);

- vai seci ;- fluvii cu izvoare in regiuni cu

precipitatii bogate: Nil, Senagal, Murray;

- intinderi mari de nisip (erguri), campuri de pietre (hamade);

Desertul sau pustiul este o zonă care primeşte foarte puţine precipitaţii, aproximativ 250 mm pe an. Deşerturile au reputaţia de a susţine foarte puţine forme de viaţă deşi, la o comparaţie mai atentă cu un mediu mai umed, formele de viaţă din deşert sunt de cele mai multe ori variate şi rămân în general ascunse pentru a-şi păstra umiditatea. Aproximativ o treime din suprafaţa Terrei este acoperită de deşerturi. In regiunile de deşert sunt în general diferenţe mari de temperatură de la zi la noapte. Cauza lipsei de vegetaţie dintr-un deşert (pustiu) poate fi lipsa apei sau în regiunile arctice lipsa căldurii necesare vieţii. Solul este sarac; multe deserturi au suprafete acoperite cu nisipuri miscatoare. Deserturile pot fi fierbinti sau reci.

DEŞERTURILE TROPICALEVegetaţiaVegetaţia este concentrată în cea mai mare este concentrată în cea mai mare

parte în semideşerturi şi prezintă adaptări la parte în semideşerturi şi prezintă adaptări la mediul arid. Sunt întâlnite ierburi mărunte, mediul arid. Sunt întâlnite ierburi mărunte, plante suculente (cactuşi, agave), care pot să plante suculente (cactuşi, agave), care pot să reziste perioade îndelungate deoarece reziste perioade îndelungate deoarece acumulează rezerve de apă.acumulează rezerve de apă.

În deşerturi există suprafeţe întinse lipsite În deşerturi există suprafeţe întinse lipsite de vegetaţie, acoperite cu dune de nisip sau de vegetaţie, acoperite cu dune de nisip sau stânci. Vegetaţia este localizată pe fundul văilor stânci. Vegetaţia este localizată pe fundul văilor seci şi în oaze ( unde prezenţa apei determină seci şi în oaze ( unde prezenţa apei determină dezvoltarea a numeroase specii de palmier)dezvoltarea a numeroase specii de palmier)

DEŞERTURIE TROPICALEVEGETAŢIA

CACTUŞICACTUŞI

AGAVA

OAZĂ

DEŞERTURILE TROPICALEFaunaFauna este reprezentată prin reptile este reprezentată prin reptile

(şarpele de nisip, şopârla de deşert), păsări (şarpele de nisip, şopârla de deşert), păsări (struţul, nandu), mamifere ( antilopa, hiena, (struţul, nandu), mamifere ( antilopa, hiena, şacalul, cămila, dromaderul, vulpea de deşert) şacalul, cămila, dromaderul, vulpea de deşert) şi insecte (lăcuste şi gândaci).şi insecte (lăcuste şi gândaci).

SolurileSolurile întâlnite în deşerturi sunt cele întâlnite în deşerturi sunt cele cenuşii şi roşii de deşert. Solurile în deşerturi cenuşii şi roşii de deşert. Solurile în deşerturi acoperă suprafeţe mici, sunt puţin evoluate şi acoperă suprafeţe mici, sunt puţin evoluate şi foarte sărace în humusfoarte sărace în humus. .

DEŞERTURILE TROPICALEFAUNA

CĂMILACĂMILADROMADERULDROMADERUL

VULPEA DE DEŞERTVULPEA DE DEŞERT ŞACALULŞACALUL HIENAHIENA

ŞARPELE DE NISIPŞARPELE DE NISIP ŞOPÂRLA

Tipuri de deşert

•Deserturi aride In aceste pustiuri carenţa de apă,

pământul uscat este cauza esenţială, a lipsei vieţii în regiune.

•Deşerturi nisipoase (Erg)

In ţinut stratul superior este alcătuit din nisip în care predomină cuarţul care a luat naştere prin fenomenul de eroziune datorat în special vântului, sub acţiunea căruia formează dune de nisip care pot fi mişcătoare. Condiţiile de viaţă în aceste regiuni sunt vitrege, unul dintre deşerturile cele mai mari de acest tip este Rub al-Chali din Arabia.

•Deşerturi pietroase sau stâncoase (Hammada)

In acest caz stratul superficial este alcătuit din blocuri de piatră sau stânci, rezulat din crăparea rocilor cauzat de diferenţele mari de temperatură şi îngheţului.

•Deşerturi cu pietriş ( Serir)

Iau naştere prin procesele de eroziune şi depunere a materialui adus de gheţari astfel de pustiuri se pot întâlni în Asia Centrală (Iran).

•Deşerturi de sare Au luat naştere în regiuni aride unde

sarea s-a depus după evaporarea apei în care era dizolvata.

•Pustiuri de gheaţă Pot fi întâlnite în regiunea polară sau

în munţii înalţi unde temperatura scăzută a împiedicat dezvoltara vegetaţiei. Apa fiind sustrasă solului prin îngheţ, precipitaţiile cad sub formă solidă (zăpadă). In această categorie se pot amiti regiunile polare, Wright Valley din Antarctica.

Cele mai mari deserturi ale lumii:1. Sahara: Africa de Nord – 9.100.000 kmp2. Marele Desert Australian: Australia – 3.830.000 kmp3. Gobi: Asia – 1.295.000 kmp4. Rub Al-Khali: Peninsula Arabica – 650.000 kmp5. Kalahari: Africa de Sud- 520.000 kmp6. Karakum: Turkmenistan, vestul Asiei – 340.000 kmp

Sahara

Sahara, cu cele 8.700.000 kmp este cel mai mare desert al lumii.

Acest desert uscat se intinde intre tropicele Racului si al Capricornului(la 25 grade la nord si la sud de Ecuator).

Denumirea “Sahara” provine din limba araba ce inseamna ,,desert de nisip’’.

Sahara ocupa aproapre in integime nordul Africii, extins pe 5630 km de la vest la est.

Formele de relief ale desertului Sahara includ bazine superficiale, depresiuni largi de oaze,campii acoperite cu nisip, platouri, munti(Muntii Hoggar, Muntii Tibesti),straturi de nisip si dune.

De asemenea exista si cratere, despre care cercetataorii spun ca s-au format datorita caderii unor meteoriti pe Pamant in urma cu milioane de ani.

Cea mai mare duna de nisip este cunoscuta sub numele de ergul libian si este la fel de mare ca si Franta.

Climatul Saharei: cuprinde doua subclimate: unul subtropical uscat in nord si un climat uscat tropical in sud.

Vegetatia: este foarte scazuta datorita climei uscate si cuprinde circa 1000 de specii.In apropierea celor 90 de oaze se cultiva curmali si cereale.

Fauna: de asemenea este

saraca:scorpioni, soparle, vulpi de desert, camile.Spre margini patrund uneori animalele de savana.

Dune de nisip

Oaza in desert

Muntii Hoggar

Crater

Atacama

Este un deşert de coastă, din America de Sud, format datorită curenţilor marini reci ce saturează aerul, eliminând astfel precipitaţiile.

Deşertul Atacama este cel mai arid deşert, din lume, precipitaţiile fiind de 1,8 mm la 10 ani. El se află situat pe coasta de nord vest în nordul statului Chile limitat la vest de coasta Pacificului, la nord de Peru şi la est de Bolivia şi Argentina.

Clima Deşertul Atacama se poate spune stă izolat

de ploi de către paravanul înalt al Cordilierilor fiind expus vânturilor uscate. In apropiere de coasta Pacificului este împiedicată formarea

norilor de curentul rece Humboldt, astfel că regiunea este izolată din toate părţile, şi în plus, ea fiind traversată de tropicul capricornului. Apa rece a Pacificului determină aici frecvent formarea ceţii şi o temperatura mai scăzută în apropiere de coastă.

Prin fenomenul climatic denumit „El Niño” au loc averse intense de ploaie la intervale de 6 - 10 ani, care duc pentru un timp scurt la o înflorire a deşertului.

Namib Este un deşert în sud - vestul

Africii, întinzându-se de-a lungul coastei Oceanului Atlantic a Namibiei şi Angolei pe 1.200 km (lăţime circa 60km), având zone cu dune înalte până la 150m. Numele său în limba indigenilor inseamnă "locul ce nu există". ". Numele Namib vine de la un zeu al furtunilor şi trăznetelor,zeu al bastinasilor.

Acest deşert este considerat cel mai bătrân deşert din lume, urme a unei clime călduroase şi uscate putând fi observate încă cu peste 80 milioane ani în urmă. Suprafaţa acestuia este de peste 55.000 km2. Clima este uscată. Temperaturile pot depăşi 50 °C ziua, însă noaptea pot scădea până la 0 °C.

Marele Deşert de Sare

Este o regiune situată la vest de Marele Lac Sărat în nordul statului Utah. Are o suprafaţă de 10.360 km²,iar câmpul de sare se întinde spre nord până la graniţa cu statul Nevada. Deşertul are culoarea albă din cauza sării teritoriul fiind folosit numai în scopuri militare.

Deşertul Foişoarelor Specialiştii consideră că pilaştrii de

piatră au 25.000-30.000 de ani vechime,fiind modelati de forte abrazive.

•Marele Deşert Victoria

•Marele deşert Victoria,Great Victoria Desert este un deşert din sud-vestul continentului Australia . Aparţine statelor Australia de Sud şi Australia de Vest având o suprafaţă de peste 424.400 km², cu o lungime de peste 700 km. Pe teritoriul său sunt numeroase dune nisip, uneori şi regiuni cu iarbă sau lacuri sărate. Interesante sunt dunele de formă semilunară cu o structură argiloasă, formate din depunerile de pe fundul lacurilor secate. Temperaturile oscilează în acest ţinut arid între 18-40°C, în timpul iernii scurte (până la sfârşitul lui septembrie) atingând chiar punctul de îngheţ.

Valea Morţii (engleză Death Valley) este cea mai joasă, aridă şi fierbinte depresiune intramontană din California meridională (Statele Unite), situată la sud-est de lanţul montan Sierra Nevada, în Parcul Naţional Death-Valley, între culmile Amargosa şi Panamint din sudul Podişului Marelui Bazin, fiind parte a deşertului Mojave.Valea Morţii, având 120 km lungime, are cea mai joasă altitudine din America de Nord, găsindu-se la 85,5 m sub nivelul mării. Deţine, de asemenea, cu valoarea de +56,7 °C [1]recordul celei mai ridicate temperaturi din emisfera vestică şi a doua valoare maximă mondială. În zilele de vară, termometrul indică in mod obişnuit 45 de grade Celsius, iar temperaturi de peste 50 de grade Celsius s-au înregistrat adesea zilnic timp de şase săptămâni.Această vale este recunoscută pentru fenomenul neobişnuit care se produce aici. Pe parcursul a mai multor ani, oamenii de ştiinţă au găsit aici urme drepte sau în zig-zig lăsate de pietre. Acest fenomen este inexplicabil într-un deşert arid de 800 de km pătraţi

Rub al-Chali 

este unul dintre cele mai mari dintre deşerturile nisipoase din lume urmat de deşertul Taklamakan. Deşertul se întinde pe o suprafaţă de 780.000 km2

ocupând o treime din partea sudică a peninsulei Arabia. Este la fel ca Sahara traversat de tropicul racului Deşertul se prezintă sub formă de dune de nisip

care pot atinge 300 de m înălţime, regiunea dunelor se întind pe o suprafaţă de peste 500.000 km². Multe râuri (Wadi) din Arabia Saudită seacă în nisipul

deşertului Rub al-Chali. In nordul deşertului se află cea mai mare oază, Oaza Liwa (50.000 -150.000 locuitori)

Cantitatea anuală medie de precipitaţii nu depăşeşte 50 mm, deşertul fiind considerat hiperacid (foarte acid). Temperaturile pe paralela racului ating 60 °C în timpul zilei, iar noaptea coboară până la punctul de îngheţ. Cu toate condiţiile vitrege de viaţă se pot întâlni în deşert câteva specii de plante ca şi unele specii

păianjeni şi rozătoare adaptate la clima uscată

Stiati ca..

...desertul unde s-a inregistrat cea mai lunga perioada secetoasa este Atacama, unde ploaia a revenit dupa 400 ani?

...cele mai mari diferente de la zi la noapte din lume sunt in Sahara. Pe timpul nopţii temperatura scade până la -10 grade, pe când în timpul zilei atinge 58 de grade Celsius. Minima absolută inregistrata in Sahara este

-18 °C (pe timp de noapte).

...cea mai mare sursa de energie este cea produsa de radiatiile solare, iar cel mai bun loc in carea aceasta poate fi captata este in deserturile lumii. Numai din Sahara se poate produce de 700 de ori mai multa energie decat consuma toata populatia Terrei”,afirma Knies.

…desertul la nivel global ocupa aproape o treime din suprafata de uscat

a planetei,si fara administrarea corecta a resurselor aceasta proportie ar putea creste..

Au existat numeroase discutii cu privire la cel mai „incins” loc de pe glob. Cei mai multi cercetatori au votat pentru Al Azizyah, Libia, o regiune in care s-au inregistrat temperaturi maxime de 57,8 grade Celsius. Pe locul secund s-a situat Valea Mortii din California, USA, cu 57 de grade Celsius, record inregistrat in 1913. Conform datelor NASA, insa, toate aceste recorduri au fost surclasate categoric de desertul Lut din Iran, acolo unde s-au semnalat cele mai mari temperaturi care au existat vreodata pe Terra, 71 de grade Celsius.

Proiect realizat de• Dascalu Elena• Cojocariu Elena Iuliana• Caraza Andrei• Leanca Adriana